1ra-1200/2021 — art. 145 alin. 1 CP

1ra-1200/2021 — art. 145 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1200/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin

care solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28

decembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe

Linga Victor Xxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în s. xxxxx, r-nul xxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Victor a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art.

145 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

De asemenea, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Linga Victor se

învinuiește de faptul că, în perioada 15 ianuarie 2015 – 18 ianuarie 2015, aflându-

se în s. xxxxxx, raionul xxxxx, la domiciliul lui Pînzaru Ion, având scopul de a-1

omorî, intenționat i-a aplicat lui Pînzaru Ion mai multe lovituri cu cuțitul în

regiunea capului și gâtului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-

legală nr. 08 „C”:

- plăgi înțepat-tăiate a 1/3 superioare și medie a suprafeței laterale stângi a

gâtului (2 două), cea inferioară penetrantă, oarbă cu lezarea mușchiului

sternocleidomastoidian, omohyoideus și venei jugulare interne, hemoragii în

1

țesuturile moi și mușchi, anemia organelor interne, rinichi de șoc, care se califică

ca leziuni corporale grave;

- plagă înțepat-tăiată a suprafeței anterioare 1/3 superioare a gâtului, superior

de cartilajul thyroid cu lezarea membranei thyrioidem, mușchiului slernohyoideus,

penetrantă în cavitatea laringelui, hemoragie în țesuturile moi, care se califică ca

vătămări corporale grave;

- plăgi înțepat tăiate a obrazului stâng, oarbă cu lezarea țesuturilor moi, care

se califică ca leziuni corporale ușoare.

Decesul lui Pînzaru Ion a survenit în rezultatul șocului hipovolemic cauzat

de lezarea venei jugulare interne pe stânga pe fundal a plăgii înțepat-tăiate

interioare a suprafeței laterale stângi a gâtului.

Acțiunile inculpatului Linga Victor au fost încadrate de către organul de

urmărire penală în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, adică omorul unei persoane.

solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Linga Victor să fie recunoscut vinovat de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal și să-i fie stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executarea acesteia în

penitenciar de tip închis.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- sentința conține concluzii pripite privitor la faptul că organul de urmărire

penală nu a acumulat probe pertinente, concludente și utile, care în ansamblul lor

să confirme cu certitudine comiterea omorului lui Pînzaru Ion de către Linga

Victor;

- instanța urma să aprecieze critic declarațiile inculpatului, deoarece acestea

au scopul de autoapărare și vin în contradicție cu probele acumulate și examinate

în cadrul ședinței de judecată, și anume cu procesul-verbal de efectuare a

percheziției în domiciliul lui Linga Victor, prin care au fost ridicați pantalonii și

cutia de chibrituri din buzunarul acestuia, raportul de expertiză criminalistică nr.

din 05.06.2015 conform căruia s-a stabilit cu certitudine că sângele de pe cutia de

chibrituri, pantaloni și țesătura buzunarului aparține decedatului Pînzaru Ion, toate

aceste probe constată indubitabil faptul că inculpatul Linga Victor a comis

infracțiunea incriminată;

- atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată declarațiile

lui Linga Victor privind apartenența cutiei de chibrituri în buzunarul pantalonilor

săi au fost incerte, înaintând de fiecare dată diferite versiuni despre proveniența

acesteia;

- conform raportului de expertiză s-a constatat că unul din cele trei cuțite

ridicate din domiciliul lui Linga Victor putea fi folosit la săvârșirea infracțiunii

2

incriminate, însă pe marginea acestui fapt inculpatul nu a dat careva explicații

concrete;

- este neîntemeiată concluzia instanței despre faptul că „nici un cuțit din cele

trei, cu lungimea de 24 cm, 22 cm și 20 cm, ridicate de la Linga Victor nu

corespunde lungimii totale de 23,3 cm, fixate în raportul de expertiză medico-

legală”, deoarece conform raportului de expertiză medico-legală din 03.03.2015

prin care s-a constatat că plăgile de la cadavru sunt înțepat-tăiate, au fost produse

cu un corp înțepător-tăietor de formă plată cu muchie și tăiș, muchia fiind cu

marginile ascuțite, posibil cu lama cuțitului din pachetul nr. 19, în aceste

circumstanțe urmează de considerat că, inculpatul Linga Victor anume cu acest

cuțit a săvârșit fapta incriminată, iar poziția sa are ca scop de a duce instanța în

eroare și de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta incriminată,

deoarece acesta conștientizează gravitatea celor incriminate;

- privitor la avizul de testare la poligraf, la care a fost supus Linga Victor, cu

toate că acesta nu se regăsește în art. 93 alin. (2) Cod procedură penală ca mijloc

de probă, totuși instanța de judecată nu trebuia să ignore rezultatele avizului dat;

- nu s-a luat în considerare motivul ce l-a determinat pe inculpat de a săvârși

fapta incriminată, în cadrul dosarului penal s-a stabilit că victima Pînzaru Ion

deseori îl bătea pe Vition Vasile, care se afla în relații de prietenie cu Linga Victor,

ultimul având mai multe discuții cu Vition Vasile pe această temă, astfel a avut

motiv ca să săvârșească infracțiunea de omor.

2019 a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate, fără

modificări.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de

probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând

asupra nevinovăției inculpatului Linga Victor de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 145 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a menționat că totalitatea probelor a căror cercetare

suplimentară a fost solicitată de acuzatorul de stat, care au fost examinate de

instanța de apel, în coroborarea lor duc la concluzia că prima instanță a emis o

sentință de achitare legală și în strictă conformitate cu prevederile legii.

ordinar de către procuror, care invocând temeiul de drept prevăzut în art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia și dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel, din aceleași motive care au fost expuse și în

cererea de apel, considerând că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

3

motivelor invocate în apelul său, respectiv hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția.

septembrie 2019, a fost admis recursul ordinar declarat, casată total decizia

Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 04 martie 2019, cu dispunerea

rejudecării cauzei în ordine de apel de către Curtea de Apel Cahul.

5.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că instanțele

de fond nu au efectuat o investigație eficientă în vederea clarificării tuturor

împrejurărilor care au condiționat decesul lui Pînzaru Ion, eludând anumite aspecte

ce au importanță pentru justa soluționare a acestui caz și concluzionând pripit că

fapta nu a fost comisă de inculpatul Linga Victor. Această concluzie a instanței de

recurs se fundamentează pe analiza coroborată a tuturor probelor din dosar, atât a

celor de la etapa prejudiciară, cât și a celor cercetate nemijlocit de instanțe.

Instanța de recurs ordinar a menționat că din sentință, rezultă că instanța a

efectuat o apreciere devolutivă a celor constatate prin rapoartele de expertiză

referitor la petele de sânge depistate pe pantalonii ridicați în cadrul percheziției de

la domiciliul lui Linga Victor, constatând că pata de sânge depistată pe exteriorul

blugilor, care după dimensiuni este mai mare ca pata de sânge depistată în

interiorul buzunarului, duce la concluzia că proveniența acesteia vine din exteriorul

blugilor și nu din interiorul buzunarului, astfel cutia de chibrituri a absorbit pata de

sânge de pe stofa blugilor.

La acest aspect, instanța de recurs ordinar a menționat că asemănător

celorlalte mijloace de probă, concluziile din rapoartele de expertiză constituie

anumite elemente de convingere, fiind lăsate la libera apreciere a judecătorului,

însă, pentru a se putea exercita un control judiciar deplin, indiferent dacă instanța

acceptă sau nu concluziile expertului, este necesar ca soluția acesteia în privința

raportului să fie bine motivată, mai ales atunci când, ajungând la alte concluzii pe

baza celor administrate în cauză, instanța înlătură statuările din raportul de

expertiză ca fiind neconvingătoare.

Totodată, instanța de recurs ordinar a reținut că sentința cuprinde

raționamente, care, fiind expuse într-o hotărâre judecătorească, fără a avea ca bază

careva probe concludente și pertinente, ca de exemplu raportul de expertiză a

expertului judiciar, care în mod concret ar fi indicat: proveniența petei (dinăuntru

sau din afară a buzunarului de la pantaloni), modul prin care această pată ar fi putut

să fie aplicată, puterea de absorbție a materialului din care sunt confecționați

pantalonii, prin care parte (interioară sau exterioară) a pantalonilor a fost aplicată

pata de sânge, nu sunt admisibile.

De asemenea, instanța de recurs ordinar a atestat că instanțele nu au acordat

atenție și au neglijat vădit cele spuse pe parcursul urmăririi penale de către

4

martorul Vition Vasile, care potrivit procesului-verbal de audiere din 26 ianuarie

2015, anexat la (f. d. 38-40, vol. I) a menționat că de fiecare dată când Pînzaru Ion

obișnuia să-l lovească, acesta i se plângea lui Linga Victor, care i-a promis de

nenumărate ori că se va clarifica cu dânsul. Totodată martorul a menționat că,

ultima dată când a fost bătut de Pînzaru Ion i-a comunicat iarăși lui Linga Victor,

la care ultimul l-a asigurat că se va clarifica cu Pînzaru Ion în așa fel ca să nu-l mai

deranjeze niciodată.

De altfel și procurorul a accentuat în cererea de recurs faptul că instanța de

apel nu a analizat și nu a apreciat în modul cuvenit declarațiile martorului Cabac

Vasile, care a confirmat faptul că decedatul Pînzaru Ion des îl bătea pe Vition

Vasile, el a văzut că Linga Victor venea la Vition Vasile și îl ajuta la tăiat lemne,

iar acesta se plângea că este bătut de Pînzaru Ion, iar în opinia părții acuzării, prin

declarațiile martorului nominalizat se confirmă motivul comiterii infracțiunii de

omor de către Linga Victor.

2020, a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror și menținută sentința

fără modificări.

concluzionat că în cumul, toate probele anexate la materialele cauzei nu dovedesc

în mod incontestabil vinovăția inculpatului Linga Victor în comiterea omorului lui

Pînzaru Ion, adică a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a indicat că în cadrul ședinței instanței de apel, au fost

audiați: succesorul părții vătămate Pînzaru Angela, martorii Macovei Maria, Hîncu

Ion, Linga (Buraga) Doina, Cabac Vasile, care nu au depus declarații că Linga

Victor ar fi comis sau este legat de omorul lui Pînzaru Ion, iar

materialele/înscrisurile cauzei în coroborare cu tot probatoriul nu pot fi puse la

baza sentinței de condamnare.

Instanța de apel a considerat că poziția primei instanțe precum că, acuzarea

bazată pe declarațiile martorilor Macovei Maria, Hîncu Ion, Linga (Buraga) Doina,

Cabac Vasile și a succesorului părții vătămate Pînzaru Angela nu sunt în stare să

convingă un observator independent într-un mod incontestabil despre probarea

vinovăției inculpatului Linga Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145

alin. (1) Cod penal.

De asemenea, instanța de apel a indicat că potrivit apelului declarat de

procuror, drept motiv de comitere a omorului de către inculpatul Linga Victor sunt

invocate declarațiile martorului Vition Vasile (decedat la 03.12.2015) (f.d. 146,

vol. III), dar care nu a fost audiat în ședințele de judecată din prima instanță și din

instanța de apel, nu s-au dat citire de procuror declarațiile acestuia la urmărirea

penală în calitate de martor.

5

Mai mult, instanța de apel a reținut că în ședința de judecată din prima

instanță, acuzatorul de stat a refuzat de la această probă - martorul Vition Vasile

(f.d. 92, verso, vol. III), iar din declarațiile martorilor audiați în prima instanță și în

instanța de apel nu s-a constatat motivul omorului imputat inculpatului Linga

Victor, iar potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.18 din 23.01.2015

(f.d.122, vol. 1), la Vition Vasile careva leziuni corporale nu au fost depistate.

Instanța de apel a indicat că, reieșind din declarațiile succesorului părții

vătămate Pînzaru Angela aceasta a comunicat că nu s-a aflat în s. Tigheci, r-nul

Leova la momentul comiterii omorului lui Pînzaru Ion, despre decesul acestuia a

aflat de la vecina Macovei Maria.

Martorii Macovei Maria și Hîncu Ion au depistat cadavrul lui Pînzaru Ion în

casa acestuia, deoarece Pînzaru Ion de mai mult timp nu ieșea afară. Martorii nu au

văzut ca cineva să fi venit prin ospeție la Pînzaru Ion. Iar Macovei Maria a

comunicat că niciodată nu l-a văzut pe Linga Victor să fi venit la decedat acasă.

Martorul Cabac Vasili a declarat că nu cunoaște cine l-a omorât pe Pînzaru

Ion, însă ultimul venea la Vition Vasile, care la moment este decedat, și îl maltrata,

din cauza că Vition Vasile locuia în casa fratelui decedatului Pînzaru Ion. Martorul

a mai relatat că, în ziua de 07 ianuarie 2015, auzind gălăgie, a intrat în casa lui

Vition Vasile și a văzut cum Pînzaru Ion îi aplică lovituri, l-a apucat pe ultimul și l-

a scos din casă, și la lovit cu piciorul la fese, comunicându-i să plece și să nu mai

vină în casa moșului.

La fel, instanța de apel a indicat că în cadrul percheziției conform

procesului-verbal de percheziție din 27 ianuarie 2015, petrecute la domiciliul lui

Linga Victor a fost ridicată: o pereche de blugi de culoare cafenie, o pereche de

blugi de culoare albastră și o pereche de blugi de culoare neagră, în buzunarul

căruia a fost depistată o cutie de chibrituri cu inscripția „Talamus” cu pete de

culoare brun-roșietică asemănătoare cu sângele. Astfel, careva pete asemănătoare

cu sânge pe haina (exteriorul), ridicată de la domiciliul inculpatului, nu au fost

depistate sau menționate.

Totodată, potrivit raportului de expertiză medico-legală a corpurilor delicte

nr.74 din 16 februarie 2015 (f.d. 187-188, vol.1) s-a constatat că petele de culoare

brun-roșietică de pe pantaloni-blugi și cutie de chibrituri, reprezintă sânge și nu

exclude proveniența acestuia atât de la victima Pînzaru Ion cât și de la însuși Linga

Victor.

De asemenea, instanța de apel a atestat că potrivit raportului de expertiză

medico-legală a corpurilor delicte nr.74 din 25 februarie 2015, la rubrica

„descrierea obiectelor de cercetare”, la examinarea blugilor, pete de sânge în

buzunar nu existau la momentul cercetării de expert, dar s-au depistat pe cracul

6

stâng dinainte jos o pată brună acoperită cu cruste, cu contururi neregulate, 6x1,5

cm.

Potrivit declarațiilor martorului Linga (Buraga) Doina (soția inculpatului)

aceasta a comunicat că, la data de 27 ianuarie 2015 a fost efectuată percheziția în

domiciliul său, în prezența sa și a mamei sale, care la moment este decedată, iar

soțul Linga Victor era reținut din 24 ianuarie 2015.

Instanța de apel a menționat că percheziția a fost petrecută în lipsa

inculpatului, când Linga Victor se afla în stare de arest, fapt confirmat și prin

procesul-verbal de reținere din 24 ianuarie 2015 (f.d. 111, vol.II).

Ulterior, se indică că corpul delict a fost examinat suplimentar și potrivit

procesului verbal de cercetare suplimentară a obiectului din 01 aprilie 2015 (f.d.34,

35, vol. II) se constată că la blugii de culoarea neagră ridicați de la Linga Victor, pe

cracul stâng al pantalonilor în regiunea buzunarului pe partea exterioară la distanța

de 15 cm de la bata de sus și la 5 cm de la linia de cusutură din partea stângă a

cracului a fost depistată o pată cafenie neregulată slab lucită cu dimensiunea 4x3.

În partea inferioară a buzunarului stâng al aceluiași pantaloni au fost depistată o

pată cafenie uscată cu dimensiunile 3,5x1,5 cm, fără a fi indicată localizarea exactă

a petei din interiorul buzunarului.

Instanța de apel a notat că susține poziția apărării, care a indiciat că, pata pe

cracul stâng dinainte jos cu conturi neregulate 6x1,5 cm nu au fost depistate de

ofițerul de urmărire penală, iar în raportul de expertiză medico-legală a corpurilor

delicte nr.74 din 25 februarie 2015, expertul nu a depistat pete în interiorul

buzunarului și nici pata cu demisiunile de 5 cm de la cusutură.

Instanța de apel a considerat neîntemeiate afirmațiile procurorului expuse în

cererea de apel precum că, procesul-verbal de efectuare a percheziției la domiciliul

lui Linga Victor și raportul de expertiză criminalistică nr.758268 din 05 iunie

2015, sunt probe indubitabile ce certifică faptul că inculpatul Linga Victor a comis

infracțiunea incriminată. Or , potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, toate probele în cauză se apreciază din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității și în ansamblu privind coroborarea lor.

La fel, instanța de apel a apreciat ca justă poziția primei instanțe precum că,

mai multe acte procesuale sunt în contradicție cu existența numărului petelor de

sânge, localizarea acestora, dimensiunile lor, sau nu sunt indicate că în buzunarul

pantalonilor au fost depistate urme de sânge, inclusiv și în procesul-verbal de

percheziție din 27 ianuarie 2015 de la domiciliul lui Linga Victor nu este indicat

precum că pe blugii de culoare neagră și în buzunarul acestora au fost depistate

pete asemănătoare cu sânge.

De asemenea, în timpul petrecerii percheziției, au fost ridicate de la inculpat

doar trei perechi de pantaloni, iar alte haine destinate pentru îmbrăcarea părții

7

superioare a corpului nu au fost ridicate, întru stabilirea prezenței sau lipsei petelor

de sânge.

Instanța de apel a menționat că potrivit raportul de expertiză criminalistică

nr.758268 din 05 iunie 2015, efectuat de Serviciul biocriminalistică din cadrul

Institutului Național de Criminalistica al Inspectoratului General al Poliției

Române, s-a constatat că sângele, de pe cutia de chibrituri și de pe pantalonii

ridicați de la Linga Victor, aparține decedatului Pînzaru Ion. În urma analizei

probelor se constată celule epiteliale și sânge uman, iar genotiparea ADN extras

din aceste microurme a pus în evidență un amestec de profile genetice provenit de

la minim trei persoane, inclusiv în aceste amestec predomină profilele lui Linga

Victor și Pînzaru Ion.

Inculpatul Linga Victor a comunicat că, la domiciliul lui victima Pînzaru Ion

nu a fost, fapt confirmat prin declarațiile martorului Macovei Maria și Hîncu Ion.

Iar într-o zi inculpatul s-a întâlnit cu Vition Vasile și Pânzaru Ion, ambii având

leziuni vizibile în urma maltratării, unde a fumat o țigară cu aceștia, țigara a aprins-

o cu chibrituri, dar nu ține minte a cui erau chibriturile ale sale sau le-a luat de la

unul din ei.

Martorul Linga (Buraga) Doina (soția inculpatului) a comunicat că, Postică

Oleg (una din persoanele bănuite inițial în comiterea omorului) se interesa despre

acest caz, cu ce s-a finisat când soțul a fost reținut, motivând că dorește să plece

peste hotare. Și inculpatul Linga Victor a declarat că, Postică Oleg , de asemenea,

se interesa de cercetarea decesului lui Pînzaru Ion, deoarece dorește să plece peste

hotare și să nu fie acesta cumva învinuit.

Instanța de apel a specificat că prima instanță corect a atras atenția părților în

proces asupra faptului existenței unei terțe persoane care poate fi implicată în

săvârșirea omorului. Or, reieșind din raportul de expertiză judiciară cu nr.684 din

31 ianuarie 2015 (f.d. 48-52, vol. II) urma palmară de pe sticla de polimer cu

capacitatea de 1,5 litri cu inscripția „Fanta” ridicată în cadrul cercetării la fața

locului la 26 ianuarie 2015, a fost creată nu de Linga Victor, cât și nu de Matane,

Cabac, Postică, Costică, Ștefăniță M și Ștefăniță Gh., ci de o altă persoană.

Totodată, instanța de apel a notat că potrivit procesului-verbal de cercetare la

fața locului din 22 ianuarie 2015, a gospodăriei lui Pînzaru Ion, lângă scaun pe jos

se află trei țigări cu filtru cu inscripția „Titan”, două pachete de țigări cu denumirea

„Astra” și un pachet de țigări cu denumirea „Titan”, iar în procesul-verbal de

cercetare suplimentară la fața locului din 23 ianuarie 2015, a fost fixat faptul că sub

scaunul de lângă pat au fost depistate două pachete de țigări de culoare sură, cu

inscripția „Titan”, două pachete de țigări cu inscripția „Astra” și o brichetă de

culoare galbenă, suplimentar lângă scaun a fost depistată și o sticlă de masă

plastică cu inscripția „Fanta”, iar sub pat sau mai depistat trei sticle din masă

8

plastică cu inscripțiile „Chișinău”,„Cola” și „Varnița”. Însă, nici într-un proces-

verbal de cercetare la fața locului nu a fost indicat faptul că au fost căutate și alte

urme palmare în casa decedatului inclusiv și dacă au fost depistate cuțite sau alte

obiecte înțepat-tăietoare, care să aparțină inclusiv și victimei în vederea stabilirii

urmelor de sânge sau de alt gen.

Subsidiar, instanța de apel a indicat că potrivit procesului-verbal de

percheziție din 27 ianuarie 2015 (f.d. 61-62, vol. 1), de la domiciliul lui Linga

Victor au fost ridicate din bucătărie: un cuțit cu lungimea de 24 cm, cu mâner de

culoare alb metalic, un cuțit cu lungimea de 22 cm, cu mâner de masă plastică, de

culoare alb combinat cu albastru și un cuțit cu lungimea de 20 cm, cu mâner de

culoare cenușie, iar potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.13 din 03

martie 2015 (f.d. 138-142, vol. 1) s-a constatat că, plăgile de pe preparatele de piele

prelevate de la cadavrul numitului Pînzaru Ion, au fost produse posibil cu cuțitul

din pachetul nr.19, care potrivit descrierilor din raportul expertului are lungimea

totală a cuțitului de 233 mm, iar lama cuțitului lungimea de 116 mm. Circumstanțe

privind obiectul cercetat de expert ce contravine obiectelor ridicate de la domiciliul

lui Linga Victor, unde au fost ridicate cuțite cu tot alte dimensiuni, anume: cu

lungimea totală de 24 cm, 22 cm și 20 cm, ce nu corespunde lungimii totale de 233

mm, cu care posibil au fost provocate plăgile, circumstanțe esențiale ce pun la

îndoială rezonabilă săvârșirea de către inculpatul Linga Victor a faptei imputate.

Astfel, instanța de apel a respins și afirmațiile apelantului, precum că prima

instanță se contrazice prin concluziile sale formulate asupra petei de sânge

depistate pe exteriorul blugilor, care după dimensiuni este mai mare ca pată de

sânge depistată în interiorul buzunarului și duce la concluzia că proveniența petei

de sânge vine din exteriorul blugilor și nu din interiorul buzunarului, astfel cutia de

chibrituri a absorbit pata de sânge de pe stofa blugilor, ceea ce duce la concluzia că

la momentul comiterii crimei aceasta cutie de chibrituri se afla în buzunarul

inculpatului. Or, reieșind din raportul de expertiză, expertul urma să indice modul

prin care această pată ar fi putut să fie aplicată, puterea de absorbție a materialului

din care este confecționat pantalonii, prin care parte a pantalonilor a fost aplicată

pata de sânge.

Instanța de apel a respins și argumentul apelantului că necesită a fi reținut

avizul de testare poligraf, menționând în acest sens că astfel de probă nu se

regăsește în art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală, aceasta având un caracter

consultativ și nu probatoriu.

ordinar de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari

Dumitru, care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de

9

către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instnaței;

- din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei descrise în

decizie, instanța de apel a analizat și apreciat selectiv declarațiile martorilor date în

prima instanță, fără a evalua celelalte probe și fără a efectua o analiză a acestora,

cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau

inadmisibilității probei;

- instanța de apel, ajungând la concluzia că inculpatul Linga Victor necesită

a fi achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.

(1) Cod penal, nu a ținut cont de normele legale și practica judiciară, și nu a dat

apreciere tuturor probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității

și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, și anume procesul-verbal de percheziție din 27 ianuarie 2015 (f.d.

61-62, vol. I), raportul de expertiză medico-legală a corpurilor delicte (o pereche

de blugi și a unui pachet de chibrite) nr. 74 din 16 februarie 2015 (f.d. 187-188,

vol. I), procesul-verbal de cercetare suplimentară a obiectului din 01 aprilie 2015

cu tabelul fotografic (f.d. 24-35, vol. II), raportul de expertiză criminalistă nr.

758268 din 05.06.2015 efectuat de Serviciul biocriminalistcă din cadrul Institutului

Național de Criminalistică la Inspectorului General al Poliției Române (f.d. 55-66,

vol. II), avizul de testare Poligraf nr. 34/121-R-1080 din 12.03.2016 (f.d. 179-183,

vol. II), declarațiile inculpatului Linga Victor, declarațiile din cadrul urmăririi

penale a martorilor Vition Vasile (f.d. 38-40, vol. I), Buraga Doina (f.d. 65-66, vol.

I);

- instanța de apel, la examinarea cauzei nu a cercetat probele prezentate de

către părți sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării acestora și nu și-a motivat soluția adoptată, de asemenea instanța de

apel nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de procuror și

astfel nu a soluționat fondul apelului declarat;

- concluzia instanței de apel privind netemeinicia afirmațiilor acuzatorului de

stat, expusă în cererea de apel, precum că „procesul-verbal de efectuare a

percheziției la domiciliul lui Linga Victor și raportul de expertiză criminalistică nr

758268 din 05 iunie 2015, sunt probe indubitabile, ce certifică faptul că inculpatul

Linga Victor a comis infracțiunea incriminată” este nefondată, or, în cadrul

percheziției conform procesului-verbal de percheziție din 27 ianuarie 2015 (f.d. 61-

10

62, vol. I), petrecute la domiciliul lui Linga Victor, a fost ridicată o pereche de

blugi cafenii, o pereche de blugi albaștri și o pereche de blugi de culoare neagră, în

buzunarul căruia a fost depistată o cutie de chibrituri cu inscripția „Talamus”, cu

pete de culoare brun-roșietică asemănătoare cu sângele. Totodată, în cadrul

aceleași percheziții, au fost ridicate din bucătărie: un cuțit cu lungimea de 24 cm,

cu mâner de culoare alb metalic, un cuțit cu lungimea de 22 cm, cu mâner de masă

plastică, de culoare alb combinat cu albastru și un cuțit cu lungimea de 20 cm, cu

mâner de culoare cenușie;

- instanța de apel încearcă să inventeze diferite versiuni nejustificate și

neprobate în vederea legiferării apariției pe cutia de chibrituri și pe pantalonii

ridicați de la inculpatul Linga Victor a sângelui ce aparține decedatului Pînzaru

Ion;

- instanța de apel, acordând credibilitate versiunilor propuse de inculpatul

Linga Victor, nu a luat în considerare, lăsând fără apreciere împrejurarea că

persoana acuzată beneficiază de libertatea de a nu se auto-incrimina și că aceasta

nu poartă răspundere pentru declarațiile făcute, decât în cazul în care el face un

denunț intenționat fals, că infracțiunea a fost săvârșită de o persoană care, de fapt,

nu a avut atribuție la săvârșirea ei;

- instanța de apel a omis să se expună asupra argumentelor procurorului

invocate în cererea de apel, precum că, atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în

instanțele de judecată, declarațiile inculpatului Linga Victor, privind apartenența

cutiei de chibrituri în buzunarul pantalonilor săi au fost incerte, înaintând de fiecare

dată diferite versiuni privind proveniența acesteia;

- instanța de apel nu s-a expus asupra contradicțiilor ce rezultă din

declarațiile inculpatului Linga Victor, care inițial la urmărirea penală a declarat că,

blugii care au fost ridicați în timpul percheziției la domiciliul său erau de culoare

neagră și îi aparțin lui. Chibriturile din buzunar probabil tot au fost lăsate de

dânsul... Nu poate explica cum a nimerit pachetul cu chibrituri cu sânge de a lui

Pînzaru Ion în buzunarul blugilor săi. Consideră că posibil când s-a întâlnit cu

Pînzaru Ion a cerut chibrituri și le-a pus în buzunar. Nu poate explica de unde a

apărut pata de pe pantaloni, pentru că la dânsul veneau mai multe persoane care

mai îmbrăcau pantalonii săi (f.d. 145, vol. II). Ceea ce demonstrează cu certitudine

că o pereche de blugi de culoare neagră, în buzunarul cărora a fost depistată o cutie

cu chibrituri cu inscripția „Talamus” aparțin anume inculpatului Linga Victor și nu

altei persoane;

- inculpatul a înaintat diferite versiuni în cadrul primei instanțe, unde a

declarat că „a înțeles că pata de pe pantaloni era ca un punct și nu era ca urmă, de

aceea consideră că a fost pusă cutia de chibrituri, pantalonii erau jilavi de la timp,

putea să treacă sângele de pe cutia cu chibrituri pe pantaloni. În acea perioadă

11

altă persoană nu putea să poarte pantalonii săi”. Iar în instanța de apel, inculpatul

Linga Victor a invocat că „nu poate explica de unde au apărut petele de sânge pe

pantaloni, hainele acestuia erau la spălat... Pantalonii ridicați, au fost ridicați din

mijlocul coșului cu hainele ce sunt puse la spălat. Inculpatul a mărturisit că

lucrurile care au fost ridicate nu le-a văzut niciodată, pantalonii i-a văzut doar la

Comrat și cutia de chibrituri. Așa cutii de chibrituri în sat de cât ele este, nu a mai

văzut... Acea cutie de chibrituri poate a fost pusă de cineva, ori de poliție ori de

Postică (f.d. 91-92, vol. IV). Însă inculpatul nu prezintă dovezi în susținerea

poziției sale;

- conform procesului-verbal de percheziție din 27.01.2015, la efectuarea

percheziției era prezentă Buraga Doina – concubina inculpatului și persoana în

proprietatea căreia se afla casa în care locuia inculpatul, Buraga V. La finisarea

percheziției ambele au semnat procesul-verbal respectiv, fără a indica careva

obiecții sau observații privid modul de efectuare a percheziției, precum și a

obiectelor depistate în cadrul acțiunii procesuale specificate. Totodată, a fost

indicat în acest proces-verbal că obiectele ridicate au fost împachetate și sigilate în

prezența persoanelor menționate, respectiv, careva dubii privind proviniența cutiei

de chibrituri, blugilor și petelor de sânge pe ele în cazul dat nu sunt. Fiind audiată

în prima instanța, concubina inculpatului, Buraga Doina a declarat că în prezența ei

s-a efectuat percheziție și ea era prezentă în momentul când în buzunarul

pantalonilor lui Linga Victor a fost depistată cutia de chibrituri, iar în ședința

instanței de apel a declarat că a semnat benevol procesul-verbal de percheziție,

careva obiecții nu a indicat în el;

- declarațiile martorilor Macovei Maria și Hîncu Ion nu demonstrează că

inculpatul Linga Victor nu a fost la domiciliul lui Pînzaru Ion, or, declarațiile

acestor martori confirmă numai faptul că martorii nu au văzut pe inculpatul Linga

Victor la domiciliul victimei Pînzaru Ion;

- instanțele de judecată nu au acordat atenție și au neglijat cele spuse pe

parcursul urmăririi penale de către martorul Vition Vasile (f.d. 38-40, vol. I), a

menționat că de fiecare dată când Pînzaru Ion obișnuia să-l lovească, acesta i se

plângea lui Linga Victor, care i-a promis de nenumărate ori că se va clarifica cu

dânsul. Totodată, martorul a menționat că, ultima dată când a fost bătut de Pînzaru

Ion, i-a comunicat iar lui Linga Victor, la care ultimul l-a asigurat că se va clarifica

cu Pînzaru Ion, în așa fel ca să nu-l mai deranjeze niciodată;

- instanța de apel nu a analizat și nu a apreciat în modul cuvenit declarațiile

martorului Cabac V., care a confirmat că decedatul Pînzaru Ion des îl bătea pe

Vition Vasile, el a văzut că Linga Victor venea la Vition Vasile și îl ajuta la tăiat

lemne, iar acesta se plângea că este bătut de Pînzaru Ion;

12

- concluzia instanței de apel, precum că obiectul cercetat de expert

contravine obiectelor ridicate din domiciliul lui Linga Victor, unde au fost ridicate

cuțite cu alte dimensiuni, anume: cu lungimea totală de 24 cm, 22 cm și 20 cm, ce

nu corespunde lungimii totale de 233 mm, cu care posibil au fost provocate plăgile,

este neîntemeiată, or conform concluziilor raportului de expertiză medico-legală

nr. 13 din 03.03.2015, s-a constatat că plăgile de la cadavrul lui Pînzaru Ion, sunt

înțepat-tăiat, au fost produse cu un corp înțepător-tăietor de formă plată cu muchie

și tăiș, muchia fiind cu marginile ascuțite, posibil cu lama cuțitului din pachetul nr

19;

- potrivit avizului de testare Poligraf nr. 34/121-R-1080 din 12.03.2016 (f.d.

179-183, vol. II), efectuat de Centrul tehnico-criminalistic și expertize judiciare al

IGP MAI RM, cu concluzia că la răspunsurile lui Linga Victor la întrebările

relevante R4, R7, și R9 (întrebări privind implicarea, comiterea, sau coparticiparea

la omorul lui Pînzaru Ion) s-au evidențiat modificări semnificative care pot fi

interpretate ca indici ai comportamentului simulat al subiectului. Deși avizul de

testare poligraf nu se regăsește în art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală, datele

obținute prin această testare amplifică convingerea acuzării referitor la veridicitatea

anumitor probe;

- potrivit deciziei instanței de recurs ordinar, pentru justa soluționare a

acestei cauze, este imperios de a atrage atenție deosebită la conținutul declarațiilor

martorilor audiați la etapa urmăririi penale în contradictoriu cu cele declarate de

aceștia la etapa judecării cauzei pe fond, însă în decizia instanței de apel nu se

regăsește o astfel de analiză.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

13

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței

ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea

insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu au fost

întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Din textul recursului declarat, se atestă că recurentul critică decizia instanței de

apel prin prisma temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, sub aspectele că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția

instanței.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că în speță și-a găsit confirmarea temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma faptului că instanța de apel nu s-a

pronunțat s-au s-a expus superficial, fără o argumentare cuvenită asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul părții

descriptive a deciziei atacate (f.d. 122-125, vol. IV), rezultă că instanța de apel

contrar prevederilor art.101, 414, 417, 436 Cod de procedură penală, a adoptat

soluția în cauză, rejudecând cauza în al 2-lea set de proceduri în apel și nu a

întreprins toate măsurile necesare de a elucida circumstanțele esențiale ale cauzei,

fără a evalua și a exclude în totalitate divergențele de apreciere a probelor

evidențiate în sentința primei instanțe, menționate de instanța de recurs ordinar prin

decizia Colegiul penal lărgit din 17 septembrie 2019.

Prin urmare, se constată că instanța de apel în motivarea soluției nu s-a

expus clar, prin coroborare a probelor administrate în coraport cu circumstanțele

speței, asupra chestiunii esențiale din această speță invocată de partea acuzării în

14

apelul declarat (f.d. 110-111, vol. III), inclusiv în prezentul recurs ordinar, și

anume instanța de apel la judecarea apelului nu a elucidat pe deplin circumstanțele

decesului victimei Pînzaru Ion, fără a face o argumentare clară asupra motivelor

invocate în apel de procuror.

La acest capitol instanța de recurs ține să menționeze că, instanța de apel

printr-o motivare neclară nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără

argumentarea cuvenită, asupra motivelor invocate în apel, cum ar fi:

"instanța urma să aprecieze critic declarațiile inculpatului, deoarece

acestea au scopul de autoapărare și vin în contradicție cu probele acumulate și

examinate în cadrul ședinței de judecată, și anume cu procesul-verbal de efectuare

a percheziției la domiciliul lui Linga Victor, unde au fost ridicați pantalonii și

cutia de chibrituri din buzunarul acestuia, raportul de expertiză criminalistică nr.

din 05.06.2015 conform căruia s-a stabilit cu certitudine că sângele de pe cutia de

chibrituri, pantaloni și țesătura buzunarului aparține decedatului Pînzaru Ion,

toate aceste probe constată indubitabil faptul că inculpatul Linga Victor a comis

infracțiunea incriminată;

- atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată

declarațiile lui Linga Victor privind apartenența cutiei de chibrituri în buzunarul

pantalonilor săi au fost incerte, înaintând de fiecare dată diferite versiuni despre

proveniența acesteia;

- nu s-a luat în considerare motivul ce l-a determinat pe inculpat de a

săvârși fapta incriminată, în cadrul dosarului penal s-a stabilit că victima Pînzaru

Ion deseori îl bătea pe Vition Vasile, care se afla în relații de prietenie cu Linga

Victor, ultimul având mai multe discuții cu Vition Vasile pe această temă, astfel a

avut motiv ca să săvârșească infracțiunea de omor".

În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel nu s-a expus

asupra contradicțiilor ce rezultă din declarațiile inculpatului Linga Victor, care

inițial la urmărirea penală a declarat că: "blugii care au fost ridicați în timpul

percheziției la domiciliul său erau de culoare neagră și îi aparțin lui. Chibriturile

din buzunar probabil tot au fost lăsate de dânsul... Nu poate explica cum a nimerit

pachetul cu chibrituri cu sânge de a lui Pînzaru Ion în buzunarul blugilor săi.

Consideră că posibil când s-a întâlnit cu Pînzaru Ion a cerut chibrituri și le-a pus

în buzunar. Nu poate explica de unde a apărut pata de pe pantaloni, pentru că la

dânsul veneau mai multe persoane care mai îmbrăcau pantalonii săi" (f.d. 145,

vol. II), în cadrul primei instanțe acesta a înaintat diferite versiuni declarând că: „a

înțeles că pata de pe pantaloni era ca un punct și nu era ca urmă, de aceea

consideră că a fost pusă cutia de chibrituri, pantalonii erau jilavi de la timp, putea

să treacă sângele de pe cutia cu chibrituri pe pantaloni. În acea perioadă altă

persoană nu putea să poarte pantalonii săi” (f.d. 80, vol. III), iar în instanța de

15

apel, inculpatul Linga Victor a invocat că: „nu poate explica de unde au apărut

petele de sânge pe pantaloni, hainele acestuia erau la spălat... Lucrurile care au

fost ridicate nu le-a văzut niciodată, pantalonii i-a văzut doar la Comrat și cutia

de chibrituri. Așa cutii de chibrituri în sat de cât ele este, nu a mai văzut... Acea

cutie de chibrituri poate a fost pusă de cineva, ori de poliție ori de Postică (f.d. 99-

100, vol. IV).

De asemenea, Colegiul penal lărgit observă că instanța de apel a omis să dea

o apreciere clară declarațiilor din cadrul urmăririi penale a martorului Vition Vasile

(decedat), care a declarat că: "....de mai multe ori când a fost bătut de Pînzaru Ion

îi spunea lui Linga Victor, care i-a spus se va clarifica cu acesta,....El personal nu

a văzut ca Linga Victor să-l fi bătut pe Pînzaru Ion, Linga Victor a spus că a vorbit

cu Pînzaru Ion și că de azi înainte nu va mai fi deranjat..."(f.d. 38-40, vol. I).

În acest sens, instanța de apel a menționat în decizie evaziv că, "în ședința de

judecată din prima instanță, acuzatorul de stat a refuzat de la această probă -

martorul Vition Vasile (f.d. 92, verso, vol. III)" (f.d. 123, vol. IV), or din conținutul

procesului-verbal al ședinței de judecată din prima instanță (f.d. 92, verso, vol. III),

procurorul nu a renunțat la această probă, dar doar a refuzat audierea acestui

martor, pe motiv că ultimul a decedat.

Totodată, instanța de apel nu a oferit o explicație clară în privința

declarațiilor martorului Buraga (Linga) Doina, care la urmărirea penală (f.d. 66,

vol. I), a confirmat că Vition Vasile i se plângea lui Linga Victor că este bătut de

Pînzaru Ion. De asemenea, aceasta în prima instanță (f.d. 17-18, vol. III) a declarat

că: "în prezența sa a fost depistată cutia de chibrite...a văzut pe cutie vreo 2-3

picături de sânge".

În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o decizie

pripită de menținere a sentinței primei instanțe de achitare a inculpatului Linga

Victor de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1)

Cod penal, printr-o motivare superficială, fără a clarifica aspectele esențiale

menționate supra, lăsându-le fără o argumentare cuvenită, având în vedere

circumstanțele particulare ale cauzei, prin ce a fost afectată soluția adoptată și

astfel, recursul declarat de procuror urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel

casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

În acest context, Colegiul penal lărgit indică că potrivit jurisprudenței constante

a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre

motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal

(Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

Totodată, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19

decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate

16

de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real

chestiunile esențiale supuse atenției sale și să nu se fi mulțumit să confirme pur și

simplu concluziile unei instanțe inferioare.

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea

de apel declarată de procuror și chestiunile esențiale supuse atenției sale, și în

măsura competenței sale asupra motivelor din recursul ordinar declarat,

nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de fapt și de

drept ale cauzei, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată,

și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală și jurisprudența CtEDO.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casează total decizia Colegiului judiciar

al Curții de Apel Cahul din 28 decembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe

Linga Victor Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel

Cahul, în alt complet de judecată.

Decizia nu este supusă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 29 iulie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

17