1ra-1200/2021 — Art. 145 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia (sediul Leova) din 18 mai 2018, Linga Victor a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. De asemenea, a fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Linga Victor se învinuiește de faptul că, în perioada 15 ianuarie 2015 – 18 ianuarie 2015, aflându- se în s. xxxxxx, raionul xxxxx, la domiciliul lui Pînzaru Ion, având scopul de a-1 omorî, intenționat i-a aplicat lui Pînzaru Ion mai multe lovituri cu cuțitul în regiunea capului și gâtului, cauzându-i conform raportului de expertiză medico- legală nr. 08 „C”: - plăgi înțepat-tăiate a 1/3 superioare și medie a suprafeței laterale stângi a gâtului (2 două), cea inferioară penetrantă, oarbă cu lezarea mușchiului sternocleidomastoidian, omohyoideus și venei jugulare interne, hemoragii în 1 țesuturile moi și mușchi, anemia organelor interne, rinichi de șoc, care se califică ca leziuni corporale grave; - plagă înțepat-tăiată a suprafeței anterioare 1/3 superioare a gâtului, superior de cartilajul thyroid cu lezarea membranei thyrioidem, mușchiului slernohyoideus, penetrantă în cavitatea laringelui, hemoragie în țesuturile moi, care se califică ca vătămări corporale grave; - plăgi înțepat tăiate a obrazului stâng, oarbă cu lezarea țesuturilor moi, care se califică ca leziuni corporale ușoare. Decesul lui Pînzaru Ion a survenit în rezultatul șocului hipovolemic cauzat de lezarea venei jugulare interne pe stânga pe fundal a plăgii înțepat-tăiate interioare a suprafeței laterale stângi a gâtului. Acțiunile inculpatului Linga Victor au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 145 alin. (1) Cod penal, adică omorul unei persoane.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Linga Victor să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal și să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - sentința conține concluzii pripite privitor la faptul că organul de urmărire penală nu a acumulat probe pertinente, concludente și utile, care în ansamblul lor să confirme cu certitudine comiterea omorului lui Pînzaru Ion de către Linga Victor; - instanța urma să aprecieze critic declarațiile inculpatului, deoarece acestea au scopul de autoapărare și vin în contradicție cu probele acumulate și examinate în cadrul ședinței de judecată, și anume cu procesul-verbal de efectuare a percheziției în domiciliul lui Linga Victor, prin care au fost ridicați pantalonii și cutia de chibrituri din buzunarul acestuia, raportul de expertiză criminalistică nr. din 05.06.2015 conform căruia s-a stabilit cu certitudine că sângele de pe cutia de chibrituri, pantaloni și țesătura buzunarului aparține decedatului Pînzaru Ion, toate aceste probe constată indubitabil faptul că inculpatul Linga Victor a comis infracțiunea incriminată; - atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată declarațiile lui Linga Victor privind apartenența cutiei de chibrituri în buzunarul pantalonilor săi au fost incerte, înaintând de fiecare dată diferite versiuni despre proveniența acesteia; - conform raportului de expertiză s-a constatat că unul din cele trei cuțite ridicate din domiciliul lui Linga Victor putea fi folosit la săvârșirea infracțiunii 2 incriminate, însă pe marginea acestui fapt inculpatul nu a dat careva explicații concrete; - este neîntemeiată concluzia instanței despre faptul că „nici un cuțit din cele trei, cu lungimea de 24 cm, 22 cm și 20 cm, ridicate de la Linga Victor nu corespunde lungimii totale de 23,3 cm, fixate în raportul de expertiză medico- legală”, deoarece conform raportului de expertiză medico-legală din 03.03.2015 prin care s-a constatat că plăgile de la cadavru sunt înțepat-tăiate, au fost produse cu un corp înțepător-tăietor de formă plată cu muchie și tăiș, muchia fiind cu marginile ascuțite, posibil cu lama cuțitului din pachetul nr. 19, în aceste circumstanțe urmează de considerat că, inculpatul Linga Victor anume cu acest cuțit a săvârșit fapta incriminată, iar poziția sa are ca scop de a duce instanța în eroare și de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta incriminată, deoarece acesta conștientizează gravitatea celor incriminate; - privitor la avizul de testare la poligraf, la care a fost supus Linga Victor, cu toate că acesta nu se regăsește în art. 93 alin. (2) Cod procedură penală ca mijloc de probă, totuși instanța de judecată nu trebuia să ignore rezultatele avizului dat; - nu s-a luat în considerare motivul ce l-a determinat pe inculpat de a săvârși fapta incriminată, în cadrul dosarului penal s-a stabilit că victima Pînzaru Ion deseori îl bătea pe Vition Vasile, care se afla în relații de prietenie cu Linga Victor, ultimul având mai multe discuții cu Vition Vasile pe această temă, astfel a avut motiv ca să săvârșească infracțiunea de omor.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 04 martie 2019 a fost respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate, fără modificări. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin рrisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra nevinovăției inculpatului Linga Victor de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a menționat că totalitatea probelor a căror cercetare suplimentară a fost solicitată de acuzatorul de stat, care au fost examinate de instanța de apel, în coroborarea lor duc la concluzia că prima instanță a emis o sentință de achitare legală și în strictă conformitate cu prevederile legii.

Decizia instanței de apel din 04 martie 2019, a fost contestă cu recurs ordinar de către procuror, care invocând temeiul de drept prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, din aceleași motive care au fost expuse și în cererea de apel, considerând că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor 3 motivelor invocate în apelul său, respectiv hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17 septembrie 2019, a fost admis recursul ordinar declarat, casată total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 04 martie 2019, cu dispunerea rejudecării cauzei în ordine de apel de către Curtea de Apel Cahul. 5.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că instanțele de fond nu au efectuat o investigație eficientă în vederea clarificării tuturor împrejurărilor care au condiționat decesul lui Pînzaru Ion, eludând anumite aspecte ce au importanță pentru justa soluționare a acestui caz și concluzionând pripit că fapta nu a fost comisă de inculpatul Linga Victor. Această concluzie a instanței de recurs se fundamentează pe analiza coroborată a tuturor probelor din dosar, atât a celor de la etapa prejudiciară, cât și a celor cercetate nemijlocit de instanțe. Instanța de recurs ordinar a menționat că din sentință, rezultă că instanța a efectuat o apreciere devolutivă a celor constatate prin rapoartele de expertiză referitor la petele de sânge depistate pe pantalonii ridicați în cadrul percheziției de la domiciliul lui Linga Victor, constatând că pata de sânge depistată pe exteriorul blugilor, care după dimensiuni este mai mare ca pata de sânge depistată în interiorul buzunarului, duce la concluzia că proveniența acesteia vine din exteriorul blugilor și nu din interiorul buzunarului, astfel cutia de chibrituri a absorbit pata de sânge de pe stofa blugilor. La acest aspect, instanța de recurs ordinar a menționat că asemănător celorlalte mijloace de probă, concluziile din rapoartele de expertiză constituie anumite elemente de convingere, fiind lăsate la libera apreciere a judecătorului, însă, pentru a se putea exercita un control judiciar deplin, indiferent dacă instanța acceptă sau nu concluziile expertului, este necesar ca soluția acesteia în privința raportului să fie bine motivată, mai ales atunci când, ajungând la alte concluzii pe baza celor administrate în cauză, instanța înlătură statuările din raportul de expertiză ca fiind neconvingătoare. Totodată, instanța de recurs ordinar a reținut că sentința cuprinde raționamente, care, fiind expuse într-o hotărâre judecătorească, fără a avea ca bază careva probe concludente și pertinente, ca de exemplu raportul de expertiză a expertului judiciar, care în mod concret ar fi indicat: proveniența petei (dinăuntru sau din afară a buzunarului de la pantaloni), modul prin care această pată ar fi putut să fie aplicată, puterea de absorbție a materialului din care sunt confecționați pantalonii, prin care parte (interioară sau exterioară) a pantalonilor a fost aplicată pata de sânge, nu sunt admisibile. De asemenea, instanța de recurs ordinar a atestat că instanțele nu au acordat atenție și au neglijat vădit cele spuse pe parcursul urmăririi penale de către 4 martorul Vition Vasile, care potrivit procesului-verbal de audiere din 26 ianuarie 2015, anexat la (f. d. 38-40, vol. I) a menționat că de fiecare dată când Pînzaru Ion obișnuia să-l lovească, acesta i se plângea lui Linga Victor, care i-a promis de nenumărate ori că se va clarifica cu dânsul. Totodată martorul a menționat că, ultima dată când a fost bătut de Pînzaru Ion i-a comunicat iarăși lui Linga Victor, la care ultimul l-a asigurat că se va clarifica cu Pînzaru Ion în așa fel ca să nu-l mai deranjeze niciodată. De altfel și procurorul a accentuat în cererea de recurs faptul că instanța de apel nu a analizat și nu a apreciat în modul cuvenit declarațiile martorului Cabac Vasile, care a confirmat faptul că decedatul Pînzaru Ion des îl bătea pe Vition Vasile, el a văzut că Linga Victor venea la Vition Vasile și îl ajuta la tăiat lemne, iar acesta se plângea că este bătut de Pînzaru Ion, iar în opinia părții acuzării, prin declarațiile martorului nominalizat se confirmă motivul comiterii infracțiunii de omor de către Linga Victor.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28 decembrie 2020, a fost respins ca nefondat apelul declarat de procuror și menținută sentința fără modificări.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță just a concluzionat că în cumul, toate probele anexate la materialele cauzei nu dovedesc în mod incontestabil vinovăția inculpatului Linga Victor în comiterea omorului lui Pînzaru Ion, adică a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a indicat că în cadrul ședinței instanței de apel, au fost audiați: succesorul părții vătămate Pînzaru Angela, martorii Macovei Maria, Hîncu Ion, Linga (Buraga) Doina, Cabac Vasile, care nu au depus declarații că Linga Victor ar fi comis sau este legat de omorul lui Pînzaru Ion, iar materialele/înscrisurile cauzei în coroborare cu tot probatoriul nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare. Instanța de apel a considerat că poziția primei instanțe precum că, acuzarea bazată pe declarațiile martorilor Macovei Maria, Hîncu Ion, Linga (Buraga) Doina, Cabac Vasile și a succesorului părții vătămate Pînzaru Angela nu sunt în stare să convingă un observator independent într-un mod incontestabil despre probarea vinovăției inculpatului Linga Victor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal. De asemenea, instanța de apel a indicat că potrivit apelului declarat de procuror, drept motiv de comitere a omorului de către inculpatul Linga Victor sunt invocate declarațiile martorului Vition Vasile (decedat la 03.12.2015) (f.d. 146, vol. III), dar care nu a fost audiat în ședințele de judecată din prima instanță și din instanța de apel, nu s-au dat citire de procuror declarațiile acestuia la urmărirea penală în calitate de martor. 5 Mai mult, instanța de apel a reținut că în ședința de judecată din prima instanță, acuzatorul de stat a refuzat de la această probă - martorul Vition Vasile (f.d. 92, verso, vol. III), iar din declarațiile martorilor audiați în prima instanță și în instanța de apel nu s-a constatat motivul omorului imputat inculpatului Linga Victor, iar potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.18 din 23.01.2015 (f.d.122, vol. 1), la Vition Vasile careva leziuni corporale nu au fost depistate. Instanța de apel a indicat că, reieșind din declarațiile succesorului părții vătămate Pînzaru Angela aceasta a comunicat că nu s-a aflat în s. Tigheci, r-nul Leova la momentul comiterii omorului lui Pînzaru Ion, despre decesul acestuia a aflat de la vecina Macovei Maria. Martorii Macovei Maria și Hîncu Ion au depistat cadavrul lui Pînzaru Ion în casa acestuia, deoarece Pînzaru Ion de mai mult timp nu ieșea afară. Martorii nu au văzut ca cineva să fi venit prin ospeție la Pînzaru Ion. Iar Macovei Maria a comunicat că niciodată nu l-a văzut pe Linga Victor să fi venit la decedat acasă. Martorul Cabac Vasili a declarat că nu cunoaște cine l-a omorât pe Pînzaru Ion, însă ultimul venea la Vition Vasile, care la moment este decedat, și îl maltrata, din cauza că Vition Vasile locuia în casa fratelui decedatului Pînzaru Ion. Martorul a mai relatat că, în ziua de 07 ianuarie 2015, auzind gălăgie, a intrat în casa lui Vition Vasile și a văzut cum Pînzaru Ion îi aplică lovituri, l-a apucat pe ultimul și l- a scos din casă, și la lovit cu piciorul la fese, comunicându-i să plece și să nu mai vină în casa moșului. La fel, instanța de apel a indicat că în cadrul percheziției conform procesului-verbal de percheziție din 27 ianuarie 2015, petrecute la domiciliul lui Linga Victor a fost ridicată: o pereche de blugi de culoare cafenie, o pereche de blugi de culoare albastră și o pereche de blugi de culoare neagră, în buzunarul căruia a fost depistată o cutie de chibrituri cu inscripția „Talamus” cu pete de culoare brun-roșietică asemănătoare cu sângele. Astfel, careva pete asemănătoare cu sânge pe haina (exteriorul), ridicată de la domiciliul inculpatului, nu au fost depistate sau menționate. Totodată, potrivit raportului de expertiză medico-legală a corpurilor delicte nr.74 din 16 februarie 2015 (f.d. 187-188, vol.1) s-a constatat că petele de culoare brun-roșietică de pe pantaloni-blugi și cutie de chibrituri, reprezintă sânge și nu exclude proveniența acestuia atât de la victima Pînzaru Ion cât și de la însuși Linga Victor. De asemenea, instanța de apel a atestat că potrivit raportului de expertiză medico-legală a corpurilor delicte nr.74 din 25 februarie 2015, la rubrica „descrierea obiectelor de cercetare”, la examinarea blugilor, pete de sânge în buzunar nu existau la momentul cercetării de expert, dar s-au depistat pe cracul 6 stâng dinainte jos o pată brună acoperită cu cruste, cu contururi neregulate, 6x1,5 cm. Potrivit declarațiilor martorului Linga (Buraga) Doina (soția inculpatului) aceasta a comunicat că, la data de 27 ianuarie 2015 a fost efectuată percheziția în domiciliul său, în prezența sa și a mamei sale, care la moment este decedată, iar soțul Linga Victor era reținut din 24 ianuarie 2015. Instanța de apel a menționat că percheziția a fost petrecută în lipsa inculpatului, când Linga Victor se afla în stare de arest, fapt confirmat și prin procesul-verbal de reținere din 24 ianuarie 2015 (f.d. 111, vol.II). Ulterior, se indică că corpul delict a fost examinat suplimentar și potrivit procesului verbal de cercetare suplimentară a obiectului din 01 aprilie 2015 (f.d.34, 35, vol. II) se constată că la blugii de culoarea neagră ridicați de la Linga Victor, pe cracul stâng al pantalonilor în regiunea buzunarului pe partea exterioară la distanța de 15 cm de la bata de sus și la 5 cm de la linia de cusutură din partea stângă a cracului a fost depistată o pată cafenie neregulată slab lucită cu dimensiunea 4x3. În partea inferioară a buzunarului stâng al aceluiași pantaloni au fost depistată o pată cafenie uscată cu dimensiunile 3,5x1,5 cm, fără a fi indicată localizarea exactă a petei din interiorul buzunarului. Instanța de apel a notat că susține poziția apărării, care a indiciat că, pata pe cracul stâng dinainte jos cu conturi neregulate 6x1,5 cm nu au fost depistate de ofițerul de urmărire penală, iar în raportul de expertiză medico-legală a corpurilor delicte nr.74 din 25 februarie 2015, expertul nu a depistat pete în interiorul buzunarului și nici pata cu demisiunile de 5 cm de la cusutură. Instanța de apel a considerat neîntemeiate afirmațiile procurorului expuse în cererea de apel precum că, procesul-verbal de efectuare a percheziției la domiciliul lui Linga Victor și raportul de expertiză criminalistică nr.758268 din 05 iunie 2015, sunt probe indubitabile ce certifică faptul că inculpatul Linga Victor a comis infracțiunea incriminată. Or , potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, toate probele în cauză se apreciază din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității și în ansamblu privind coroborarea lor. La fel, instanța de apel a apreciat ca justă poziția primei instanțe precum că, mai multe acte procesuale sunt în contradicție cu existența numărului petelor de sânge, localizarea acestora, dimensiunile lor, sau nu sunt indicate că în buzunarul pantalonilor au fost depistate urme de sânge, inclusiv și în procesul-verbal de percheziție din 27 ianuarie 2015 de la domiciliul lui Linga Victor nu este indicat precum că pe blugii de culoare neagră și în buzunarul acestora au fost depistate pete asemănătoare cu sânge. De asemenea, în timpul petrecerii percheziției, au fost ridicate de la inculpat doar trei perechi de pantaloni, iar alte haine destinate pentru îmbrăcarea părții 7 superioare a corpului nu au fost ridicate, întru stabilirea prezenței sau lipsei petelor de sânge. Instanța de apel a menționat că potrivit raportul de expertiză criminalistică nr.758268 din 05 iunie 2015, efectuat de Serviciul biocriminalistică din cadrul Institutului Național de Criminalistica al Inspectoratului General al Poliției Române, s-a constatat că sângele, de pe cutia de chibrituri și de pe pantalonii ridicați de la Linga Victor, aparține decedatului Pînzaru Ion. În urma analizei probelor se constată celule epiteliale și sânge uman, iar genotiparea ADN extras din aceste microurme a pus în evidență un amestec de profile genetice provenit de la minim trei persoane, inclusiv în aceste amestec predomină profilele lui Linga Victor și Pînzaru Ion. Inculpatul Linga Victor a comunicat că, la domiciliul lui victima Pînzaru Ion nu a fost, fapt confirmat prin declarațiile martorului Macovei Maria și Hîncu Ion. Iar într-o zi inculpatul s-a întâlnit cu Vition Vasile și Pânzaru Ion, ambii având leziuni vizibile în urma maltratării, unde a fumat o țigară cu aceștia, țigara a aprins- o cu chibrituri, dar nu ține minte a cui erau chibriturile ale sale sau le-a luat de la unul din ei. Martorul Linga (Buraga) Doina (soția inculpatului) a comunicat că, Postică Oleg (una din persoanele bănuite inițial în comiterea omorului) se interesa despre acest caz, cu ce s-a finisat când soțul a fost reținut, motivând că dorește să plece peste hotare. Și inculpatul Linga Victor a declarat că, Postică Oleg , de asemenea, se interesa de cercetarea decesului lui Pînzaru Ion, deoarece dorește să plece peste hotare și să nu fie acesta cumva învinuit. Instanța de apel a specificat că prima instanță corect a atras atenția părților în proces asupra faptului existenței unei terțe persoane care poate fi implicată în săvârșirea omorului. Or, reieșind din raportul de expertiză judiciară cu nr.684 din 31 ianuarie 2015 (f.d. 48-52, vol. II) urma palmară de pe sticla de polimer cu capacitatea de 1,5 litri cu inscripția „Fanta” ridicată în cadrul cercetării la fața locului la 26 ianuarie 2015, a fost creată nu de Linga Victor, cât și nu de Matane, Cabac, Postică, Costică, Ștefăniță M și Ștefăniță Gh., ci de o altă persoană. Totodată, instanța de apel a notat că potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 22 ianuarie 2015, a gospodăriei lui Pînzaru Ion, lângă scaun pe jos se află trei țigări cu filtru cu inscripția „Titan”, două pachete de țigări cu denumirea „Astra” și un pachet de țigări cu denumirea „Titan”, iar în procesul-verbal de cercetare suplimentară la fața locului din 23 ianuarie 2015, a fost fixat faptul că sub scaunul de lângă pat au fost depistate două pachete de țigări de culoare sură, cu inscripția „Titan”, două pachete de țigări cu inscripția „Astra” și o brichetă de culoare galbenă, suplimentar lângă scaun a fost depistată și o sticlă de masă plastică cu inscripția „Fanta”, iar sub pat sau mai depistat trei sticle din masă 8 plastică cu inscripțiile „Chișinău”,„Cola” și „Varnița”. Însă, nici într-un proces- verbal de cercetare la fața locului nu a fost indicat faptul că au fost căutate și alte urme palmare în casa decedatului inclusiv și dacă au fost depistate cuțite sau alte obiecte înțepat-tăietoare, care să aparțină inclusiv și victimei în vederea stabilirii urmelor de sânge sau de alt gen. Subsidiar, instanța de apel a indicat că potrivit procesului-verbal de percheziție din 27 ianuarie 2015 (f.d. 61-62, vol. 1), de la domiciliul lui Linga Victor au fost ridicate din bucătărie: un cuțit cu lungimea de 24 cm, cu mâner de culoare alb metalic, un cuțit cu lungimea de 22 cm, cu mâner de masă plastică, de culoare alb combinat cu albastru și un cuțit cu lungimea de 20 cm, cu mâner de culoare cenușie, iar potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.13 din 03 martie 2015 (f.d. 138-142, vol. 1) s-a constatat că, plăgile de pe preparatele de piele prelevate de la cadavrul numitului Pînzaru Ion, au fost produse posibil cu cuțitul din pachetul nr.19, care potrivit descrierilor din raportul expertului are lungimea totală a cuțitului de 233 mm, iar lama cuțitului lungimea de 116 mm. Circumstanțe privind obiectul cercetat de expert ce contravine obiectelor ridicate de la domiciliul lui Linga Victor, unde au fost ridicate cuțite cu tot alte dimensiuni, anume: cu lungimea totală de 24 cm, 22 cm și 20 cm, ce nu corespunde lungimii totale de 233 mm, cu care posibil au fost provocate plăgile, circumstanțe esențiale ce pun la îndoială rezonabilă săvârșirea de către inculpatul Linga Victor a faptei imputate. Astfel, instanța de apel a respins și afirmațiile apelantului, precum că prima instanță se contrazice prin concluziile sale formulate asupra petei de sânge depistate pe exteriorul blugilor, care după dimensiuni este mai mare ca pată de sânge depistată în interiorul buzunarului și duce la concluzia că proveniența petei de sânge vine din exteriorul blugilor și nu din interiorul buzunarului, astfel cutia de chibrituri a absorbit pata de sânge de pe stofa blugilor, ceea ce duce la concluzia că la momentul comiterii crimei aceasta cutie de chibrituri se afla în buzunarul inculpatului. Or, reieșind din raportul de expertiză, expertul urma să indice modul prin care această pată ar fi putut să fie aplicată, puterea de absorbție a materialului din care este confecționat pantalonii, prin care parte a pantalonilor a fost aplicată pata de sânge. Instanța de apel a respins și argumentul apelantului că necesită a fi reținut avizul de testare poligraf, menționând în acest sens că astfel de probă nu se regăsește în art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală, aceasta având un caracter consultativ și nu probatoriu.

Decizia instanței de apel din 28 decembrie 2020, este atacată cu recurs ordinar de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de 9 către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instnaței; - din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei descrise în decizie, instanța de apel a analizat și apreciat selectiv declarațiile martorilor date în prima instanță, fără a evalua celelalte probe și fără a efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probei; - instanța de apel, ajungând la concluzia că inculpatul Linga Victor necesită a fi achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, nu a ținut cont de normele legale și practica judiciară, și nu a dat apreciere tuturor probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, și anume procesul-verbal de percheziție din 27 ianuarie 2015 (f.d. 61-62, vol. I), raportul de expertiză medico-legală a corpurilor delicte (o pereche de blugi și a unui pachet de chibrite) nr. 74 din 16 februarie 2015 (f.d. 187-188, vol. I), procesul-verbal de cercetare suplimentară a obiectului din 01 aprilie 2015 cu tabelul fotografic (f.d. 24-35, vol. II), raportul de expertiză criminalistă nr. 758268 din 05.06.2015 efectuat de Serviciul biocriminalistcă din cadrul Institutului Național de Criminalistică la Inspectorului General al Poliției Române (f.d. 55-66, vol. II), avizul de testare Poligraf nr. 34/121-R-1080 din 12.03.2016 (f.d. 179-183, vol. II), declarațiile inculpatului Linga Victor, declarațiile din cadrul urmăririi penale a martorilor Vition Vasile (f.d. 38-40, vol. I), Buraga Doina (f.d. 65-66, vol. I); - instanța de apel, la examinarea cauzei nu a cercetat probele prezentate de către părți sub toate aspectele, nu le-a verificat și analizat prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării acestora și nu și-a motivat soluția adoptată, de asemenea instanța de apel nu a făcut o analiză minuțioasă a chestiunilor de fapt criticate de procuror și astfel nu a soluționat fondul apelului declarat; - concluzia instanței de apel privind netemeinicia afirmațiilor acuzatorului de stat, expusă în cererea de apel, precum că „procesul-verbal de efectuare a percheziției la domiciliul lui Linga Victor și raportul de expertiză criminalistică nr 758268 din 05 iunie 2015, sunt probe indubitabile, ce certifică faptul că inculpatul Linga Victor a comis infracțiunea incriminată” este nefondată, or, în cadrul percheziției conform procesului-verbal de percheziție din 27 ianuarie 2015 (f.d. 61- 10 62, vol. I), petrecute la domiciliul lui Linga Victor, a fost ridicată o pereche de blugi cafenii, o pereche de blugi albaștri și o pereche de blugi de culoare neagră, în buzunarul căruia a fost depistată o cutie de chibrituri cu inscripția „Talamus”, cu pete de culoare brun-roșietică asemănătoare cu sângele. Totodată, în cadrul aceleași percheziții, au fost ridicate din bucătărie: un cuțit cu lungimea de 24 cm, cu mâner de culoare alb metalic, un cuțit cu lungimea de 22 cm, cu mâner de masă plastică, de culoare alb combinat cu albastru și un cuțit cu lungimea de 20 cm, cu mâner de culoare cenușie; - instanța de apel încearcă să inventeze diferite versiuni nejustificate și neprobate în vederea legiferării apariției pe cutia de chibrituri și pe pantalonii ridicați de la inculpatul Linga Victor a sângelui ce aparține decedatului Pînzaru Ion; - instanța de apel, acordând credibilitate versiunilor propuse de inculpatul Linga Victor, nu a luat în considerare, lăsând fără apreciere împrejurarea că persoana acuzată beneficiază de libertatea de a nu se auto-incrimina și că aceasta nu poartă răspundere pentru declarațiile făcute, decât în cazul în care el face un denunț intenționat fals, că infracțiunea a fost săvârșită de o persoană care, de fapt, nu a avut atribuție la săvârșirea ei; - instanța de apel a omis să se expună asupra argumentelor procurorului invocate în cererea de apel, precum că, atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în instanțele de judecată, declarațiile inculpatului Linga Victor, privind apartenența cutiei de chibrituri în buzunarul pantalonilor săi au fost incerte, înaintând de fiecare dată diferite versiuni privind proveniența acesteia; - instanța de apel nu s-a expus asupra contradicțiilor ce rezultă din declarațiile inculpatului Linga Victor, care inițial la urmărirea penală a declarat că, blugii care au fost ridicați în timpul percheziției la domiciliul său erau de culoare neagră și îi aparțin lui. Chibriturile din buzunar probabil tot au fost lăsate de dânsul... Nu poate explica cum a nimerit pachetul cu chibrituri cu sânge de a lui Pînzaru Ion în buzunarul blugilor săi. Consideră că posibil când s-a întâlnit cu Pînzaru Ion a cerut chibrituri și le-a pus în buzunar. Nu poate explica de unde a apărut pata de pe pantaloni, pentru că la dânsul veneau mai multe persoane care mai îmbrăcau pantalonii săi (f.d. 145, vol. II). Ceea ce demonstrează cu certitudine că o pereche de blugi de culoare neagră, în buzunarul cărora a fost depistată o cutie cu chibrituri cu inscripția „Talamus” aparțin anume inculpatului Linga Victor și nu altei persoane; - inculpatul a înaintat diferite versiuni în cadrul primei instanțe, unde a declarat că „a înțeles că pata de pe pantaloni era ca un punct și nu era ca urmă, de aceea consideră că a fost pusă cutia de chibrituri, pantalonii erau jilavi de la timp, putea să treacă sângele de pe cutia cu chibrituri pe pantaloni. În acea perioadă 11 altă persoană nu putea să poarte pantalonii săi”. Iar în instanța de apel, inculpatul Linga Victor a invocat că „nu poate explica de unde au apărut petele de sânge pe pantaloni, hainele acestuia erau la spălat... Pantalonii ridicați, au fost ridicați din mijlocul coșului cu hainele ce sunt puse la spălat. Inculpatul a mărturisit că lucrurile care au fost ridicate nu le-a văzut niciodată, pantalonii i-a văzut doar la Comrat și cutia de chibrituri. Așa cutii de chibrituri în sat de cât ele este, nu a mai văzut... Acea cutie de chibrituri poate a fost pusă de cineva, ori de poliție ori de Postică (f.d. 91-92, vol. IV). Însă inculpatul nu prezintă dovezi în susținerea poziției sale; - conform procesului-verbal de percheziție din 27.01.2015, la efectuarea percheziției era prezentă Buraga Doina – concubina inculpatului și persoana în proprietatea căreia se afla casa în care locuia inculpatul, Buraga V. La finisarea percheziției ambele au semnat procesul-verbal respectiv, fără a indica careva obiecții sau observații privid modul de efectuare a percheziției, precum și a obiectelor depistate în cadrul acțiunii procesuale specificate. Totodată, a fost indicat în acest proces-verbal că obiectele ridicate au fost împachetate și sigilate în prezența persoanelor menționate, respectiv, careva dubii privind proviniența cutiei de chibrituri, blugilor și petelor de sânge pe ele în cazul dat nu sunt. Fiind audiată în prima instanța, concubina inculpatului, Buraga Doina a declarat că în prezența ei s-a efectuat percheziție și ea era prezentă în momentul când în buzunarul pantalonilor lui Linga Victor a fost depistată cutia de chibrituri, iar în ședința instanței de apel a declarat că a semnat benevol procesul-verbal de percheziție, careva obiecții nu a indicat în el; - declarațiile martorilor Macovei Maria și Hîncu Ion nu demonstrează că inculpatul Linga Victor nu a fost la domiciliul lui Pînzaru Ion, or, declarațiile acestor martori confirmă numai faptul că martorii nu au văzut pe inculpatul Linga Victor la domiciliul victimei Pînzaru Ion; - instanțele de judecată nu au acordat atenție și au neglijat cele spuse pe parcursul urmăririi penale de către martorul Vition Vasile (f.d. 38-40, vol. I), a menționat că de fiecare dată când Pînzaru Ion obișnuia să-l lovească, acesta i se plângea lui Linga Victor, care i-a promis de nenumărate ori că se va clarifica cu dânsul. Totodată, martorul a menționat că, ultima dată când a fost bătut de Pînzaru Ion, i-a comunicat iar lui Linga Victor, la care ultimul l-a asigurat că se va clarifica cu Pînzaru Ion, în așa fel ca să nu-l mai deranjeze niciodată; - instanța de apel nu a analizat și nu a apreciat în modul cuvenit declarațiile martorului Cabac V., care a confirmat că decedatul Pînzaru Ion des îl bătea pe Vition Vasile, el a văzut că Linga Victor venea la Vition Vasile și îl ajuta la tăiat lemne, iar acesta se plângea că este bătut de Pînzaru Ion; 12 - concluzia instanței de apel, precum că obiectul cercetat de expert contravine obiectelor ridicate din domiciliul lui Linga Victor, unde au fost ridicate cuțite cu alte dimensiuni, anume: cu lungimea totală de 24 cm, 22 cm și 20 cm, ce nu corespunde lungimii totale de 233 mm, cu care posibil au fost provocate plăgile, este neîntemeiată, or conform concluziilor raportului de expertiză medico-legală nr. 13 din 03.03.2015, s-a constatat că plăgile de la cadavrul lui Pînzaru Ion, sunt înțepat-tăiat, au fost produse cu un corp înțepător-tăietor de formă plată cu muchie și tăiș, muchia fiind cu marginile ascuțite, posibil cu lama cuțitului din pachetul nr 19; - potrivit avizului de testare Poligraf nr. 34/121-R-1080 din 12.03.2016 (f.d. 179-183, vol. II), efectuat de Centrul tehnico-criminalistic și expertize judiciare al IGP MAI RM, cu concluzia că la răspunsurile lui Linga Victor la întrebările relevante R4, R7, și R9 (întrebări privind implicarea, comiterea, sau coparticiparea la omorul lui Pînzaru Ion) s-au evidențiat modificări semnificative care pot fi interpretate ca indici ai comportamentului simulat al subiectului. Deși avizul de testare poligraf nu se regăsește în art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală, datele obținute prin această testare amplifică convingerea acuzării referitor la veridicitatea anumitor probe; - potrivit deciziei instanței de recurs ordinar, pentru justa soluționare a acestei cauze, este imperios de a atrage atenție deosebită la conținutul declarațiilor martorilor audiați la etapa urmăririi penale în contradictoriu cu cele declarate de aceștia la etapa judecării cauzei pe fond, însă în decizia instanței de apel nu se regăsește o astfel de analiză.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori 13 numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Colegiul penal constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel. Din textul recursului declarat, se atestă că recurentul critică decizia instanței de apel prin prisma temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței. Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit reține că în speță și-a găsit confirmarea temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma faptului că instanța de apel nu s-a pronunțat s-au s-a expus superficial, fără o argumentare cuvenită asupra tuturor motivelor invocate în apel. În această ordine de idei, Colegiul penal lărgit reține că din conținutul părții descriptive a deciziei atacate (f.d. 122-125, vol. IV), rezultă că instanța de apel contrar prevederilor art.101, 414, 417, 436 Cod de procedură penală, a adoptat soluția în cauză, rejudecând cauza în al 2-lea set de proceduri în apel și nu a întreprins toate măsurile necesare de a elucida circumstanțele esențiale ale cauzei, fără a evalua și a exclude în totalitate divergențele de apreciere a probelor evidențiate în sentința primei instanțe, menționate de instanța de recurs ordinar prin decizia Colegiul penal lărgit din 17 septembrie 2019. Prin urmare, se constată că instanța de apel în motivarea soluției nu s-a expus clar, prin coroborare a probelor administrate în coraport cu circumstanțele speței, asupra chestiunii esențiale din această speță invocată de partea acuzării în 14 apelul declarat (f.d. 110-111, vol. III), inclusiv în prezentul recurs ordinar, și anume instanța de apel la judecarea apelului nu a elucidat pe deplin circumstanțele decesului victimei Pînzaru Ion, fără a face o argumentare clară asupra motivelor invocate în apel de procuror. La acest capitol instanța de recurs ține să menționeze că, instanța de apel printr-o motivare neclară nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără argumentarea cuvenită, asupra motivelor invocate în apel, cum ar fi: "instanța urma să aprecieze critic declarațiile inculpatului, deoarece acestea au scopul de autoapărare și vin în contradicție cu probele acumulate și examinate în cadrul ședinței de judecată, și anume cu procesul-verbal de efectuare a percheziției la domiciliul lui Linga Victor, unde au fost ridicați pantalonii și cutia de chibrituri din buzunarul acestuia, raportul de expertiză criminalistică nr. din 05.06.2015 conform căruia s-a stabilit cu certitudine că sângele de pe cutia de chibrituri, pantaloni și țesătura buzunarului aparține decedatului Pînzaru Ion, toate aceste probe constată indubitabil faptul că inculpatul Linga Victor a comis infracțiunea incriminată; - atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată declarațiile lui Linga Victor privind apartenența cutiei de chibrituri în buzunarul pantalonilor săi au fost incerte, înaintând de fiecare dată diferite versiuni despre proveniența acesteia; - nu s-a luat în considerare motivul ce l-a determinat pe inculpat de a săvârși fapta incriminată, în cadrul dosarului penal s-a stabilit că victima Pînzaru Ion deseori îl bătea pe Vition Vasile, care se afla în relații de prietenie cu Linga Victor, ultimul având mai multe discuții cu Vition Vasile pe această temă, astfel a avut motiv ca să săvârșească infracțiunea de omor". În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel nu s-a expus asupra contradicțiilor ce rezultă din declarațiile inculpatului Linga Victor, care inițial la urmărirea penală a declarat că: "blugii care au fost ridicați în timpul percheziției la domiciliul său erau de culoare neagră și îi aparțin lui. Chibriturile din buzunar probabil tot au fost lăsate de dânsul... Nu poate explica cum a nimerit pachetul cu chibrituri cu sânge de a lui Pînzaru Ion în buzunarul blugilor săi. Consideră că posibil când s-a întâlnit cu Pînzaru Ion a cerut chibrituri și le-a pus în buzunar. Nu poate explica de unde a apărut pata de pe pantaloni, pentru că la dânsul veneau mai multe persoane care mai îmbrăcau pantalonii săi" (f.d. 145, vol. II), în cadrul primei instanțe acesta a înaintat diferite versiuni declarând că: „a înțeles că pata de pe pantaloni era ca un punct și nu era ca urmă, de aceea consideră că a fost pusă cutia de chibrituri, pantalonii erau jilavi de la timp, putea să treacă sângele de pe cutia cu chibrituri pe pantaloni. În acea perioadă altă persoană nu putea să poarte pantalonii săi” (f.d. 80, vol. III), iar în instanța de 15 apel, inculpatul Linga Victor a invocat că: „nu poate explica de unde au apărut petele de sânge pe pantaloni, hainele acestuia erau la spălat... Lucrurile care au fost ridicate nu le-a văzut niciodată, pantalonii i-a văzut doar la Comrat și cutia de chibrituri. Așa cutii de chibrituri în sat de cât ele este, nu a mai văzut... Acea cutie de chibrituri poate a fost pusă de cineva, ori de poliție ori de Postică (f.d. 99- 100, vol. IV). De asemenea, Colegiul penal lărgit observă că instanța de apel a omis să dea o apreciere clară declarațiilor din cadrul urmăririi penale a martorului Vition Vasile (decedat), care a declarat că: "… de mai multe ori când a fost bătut de Pînzaru Ion îi spunea lui Linga Victor, care i-a spus se va clarifica cu acesta,… El personal nu a văzut ca Linga Victor să-l fi bătut pe Pînzaru Ion, Linga Victor a spus că a vorbit cu Pînzaru Ion și că de azi înainte nu va mai fi deranjat..."(f.d. 38-40, vol. I). În acest sens, instanța de apel a menționat în decizie evaziv că, "în ședința de judecată din prima instanță, acuzatorul de stat a refuzat de la această probă - martorul Vition Vasile (f.d. 92, verso, vol. III)" (f.d. 123, vol. IV), or din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată din prima instanță (f.d. 92, verso, vol. III), procurorul nu a renunțat la această probă, dar doar a refuzat audierea acestui martor, pe motiv că ultimul a decedat. Totodată, instanța de apel nu a oferit o explicație clară în privința declarațiilor martorului Buraga (Linga) Doina, care la urmărirea penală (f.d. 66, vol. I), a confirmat că Vition Vasile i se plângea lui Linga Victor că este bătut de Pînzaru Ion. De asemenea, aceasta în prima instanță (f.d. 17-18, vol. III) a declarat că: "în prezența sa a fost depistată cutia de chibrite...a văzut pe cutie vreo 2-3 picături de sânge". În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o decizie pripită de menținere a sentinței primei instanțe de achitare a inculpatului Linga Victor de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, printr-o motivare superficială, fără a clarifica aspectele esențiale menționate supra, lăsându-le fără o argumentare cuvenită, având în vedere circumstanțele particulare ale cauzei, prin ce a fost afectată soluția adoptată și astfel, recursul declarat de procuror urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. În acest context, Colegiul penal lărgit indică că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). Totodată, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei, 19 decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor furnizate 16 de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale și să nu se fi mulțumit să confirme pur și simplu concluziile unei instanțe inferioare.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel declarată de procuror și chestiunile esențiale supuse atenției sale, și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul ordinar declarat, nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală și jurisprudența CtEDO.

Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28 decembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Linga Victor Xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Cahul, în alt complet de judecată. Decizia nu este supusă căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 29 iulie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Timofti Vladimir Țurcan Anatolie Cobzac Elena Boico Victor 17