1ra-126/2020 — art. 152 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 152 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6 CPP
1ra-126/2020 — art. 152 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-126/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 28 ianuarie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor, judecând fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de către avocatul Parpalac Aurelia în comun cu inculpatul Nastas Andrian, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2019, în cauza penală privindu-l pe Nastas Andrian xxxxx, născut la xxxxx, originar din mun. xxxxx. Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 05.07.2017- 05.07.2018;
Instanța de apel: 03.09.2018 - 15.04.2019;
Instanța de recurs: 24.07.2019 - 28.01.2020. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, C O N S T A T Ă : 1. Prin sentința Judecătoriei Căușeni (sediul central) din 05 iulie 2018, Nastas Andrian, a fost achitat, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Codul penal, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, în temeiul prevederilor art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală. Cererea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul inculpatului a sumei de 1374 lei cu titlul de cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizelor, a fost respinsă. Prin aceiași sentință a fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Nastas Andrian a fost învinuit de organul de urmărire penală pentru faptul că la data de 11.03.2016, aproximativ la orele 14:10-14:20, în or. Căușeni, pe teritoriul adiacent al gării auto, în urma unui conflict soldat cu o altercație, l-a agresat fizic pe Platon Oleg, trăgîndu-1 de mâna stângă, cauzându-i-i astfel vătămare corporală medie, sub formă de luxație a articulației umărului stîng. Acțiunile lui Nastas Andrian au fost încadrate de organul de urmărire penală în prevederile art.152 alin.(1) Cod penal, după semnele calificative - vătămare intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea de muncă. 1 2. Sentința menționată a fost atacată cu apel, de către procuror și partea vătămată Platon Oleg. 2.1 În apel procurorul a solicitat admiterea apelului, casarea totală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Nastas Andrian să fie recunoscut vinovat: - de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Codul penal și condamnat cu stabilirea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 1 an. În motivarea apelului, acuzatorul de stat a invocat că: - sentința instanței de fond este neîntemeiată și urmează a fi casată, cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare; - vinovăția inculpatului este dovedită prin declarațiile pârții vătămate, ale martorilor Sîrbu Rustam, Damian Mihail, raportul de expertiză nr.98D din 30 mai 2016, raportul de expertiză medico-legală r. 195 din 29.07.2016, raportul de constatare medico-legală nr.022D din 16 martie 2016, copia raportului de constatare medico-legală nr.037 din 14 martie 2016, raportul de constatare tehnico- științifică r.34/12/l-R-984 din 17 februarie 2017, CD-ul cu înregistrările video din martie 2017; - instanța a concluzionat eronat că partea vătămată a dat declarații diferite, or partea vătămată nu este specialist în medicină și a încercat să explice mecanismul de formare a luxației; - instanța a descris altercația dintre inculpat și partea vătămată, dar a conchis că probele nu demonstrează că inculpatul i-a provocat luxație părții vătămate; - instanța a invocat poziția ofițerului de urmărire penală, care a solicitat încetarea urmăririi penale, or acesta este subalternul fratelui inculpatului. 2.2 În apelul său, partea vătămată Platon Oleg a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței primei instanțe și emiterea unei decizii, prin care Nastas Andrian să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1) Codul penal și condamnat în baza legii respective. În motivarea apelului, au fost invocate că: - inculpatul i-a luxat încheietura mâinii și trebuie să răspundă pentru aceasta; - inculpatul a încercat să-1 intimideze de mai multe ori; - inculpatul nu s-a apărat, deoarece la el nu a fost stabilită prezența vătămărilor corporale; - instanța a apreciat selectiv declarațiile părții vătămate; - din înregistrările video se confirmă că inculpatul l-a atacat și l-a lovit; - ora indicată în fișa medială a fost scrisă de către angajații spitalului; - poliția a fost chemată de către medici; - inculpatul urma să fie învinuit de comitere huliganismului, deoarece a comis fapta pe peronul gării, într-un loc public. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2019, au fost admise apelurile declarate de către procurorul-șef al Procuraturii r-lui Căușeni, Cojocaru Vladislav și de către partea vătămată Platon Oleg, casată integral sentința și pronunțată o nouă hotărâre prin care Nastas Andrian a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. 1) Codul penal fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 1 (unu) an cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 90 Codul penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 1 (unu) an. 2 3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată nu a stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept și a ajuns la concluzia eronată că fapta inculpatului Nastas Andrian nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.(1) Cod penal și în mod contrar concluziilor primei instanțe, Colegiul penal consideră că în acțiunile inculpatului Nastas Andrian se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.(1) Cod penal, după semnele calificative: „vătămare intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea de muncă”, iar vinovăția acestuia rezultă din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care urmau a fi corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Reieșind din cele menționate, Colegiul penal a constatat că, inculpatul Nastas Andrian a comis vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, în următoarele circumstanțe: la data de 11 martie 2016, aproximativ la orele 14:10-14:20, în or. Căușeni, pe teritoriul adiacent al gării auto, în urma unui conflict soldat cu o altercație, l-a agresat fizic pe Platon Oleg, trăgându-l de mâna stângă, cauzându-i astfel vătămare corporală medie, sub formă de luxație a articulației umărului stâng. Astfel, acțiunile lui Nastas Andrian au fost calificate în baza art.152 alin.(1) Cod penal, după semnele calificative - vătămare intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea de muncă. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și anume prin: - declarațiile părții vătămate Platon Oleg (f.d.43-44, Vol. II); - declarațiile martorului Sîrbu Rustam (f.d.51, Vol. II); - declarațiile martorului Ilieș Alexandru (f.d.49, Vol. II); - plângerea depusă de către Platon Oleg la data de 24.03.2016 (f.d. 6, vol.I); - raportul de expertiză nr.98/D din data de 30 mai 2016, prin care s-a stabilit la Platon Oleg vătămare corporală medie (f.d.39-40, vol.I); - raportul de expertiză medico - legală nr.95 din 29 iulie 2016, prin care s-a stabilit la Platon Oleg vătămare corporală medie. (f.d.62, vol.I); - raportul de constatare medico-legală nr.022 D din 16 martie 2016, conform căruia, la Platon Oleg s-a vătămare corporală medie. (f.d. 11, vol.I); - copia raportului de constatare medico-legală nr.037 din 14 martie 2016 în privința lui Nastas Andrian, conform căruia, careva vătămări corporale la Nastas Andrian nu s-au depistat (f.d. 142, vol.I); - raportul inspectorului operativ de serviciu al IP Căușeni din 11.03.2016 (f.d.7, vol.I); - cererea depusă de Platon Oleg la 11.03.2016 (f.d.9, vol.I). 3 Reieșind din probele examinate, coroborate cu declarațiile inculpatului, Colegiul penal a constatat că, acțiunile inculpatului Nastas Andrian se încadrează juridic în baza art. 152 alin. (1) Codul penal, adică „vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din capacitatea de muncă. La individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Codul penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite care este mai puțin gravă, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat care este angajat în câmpul muncii, are studii superioare, este căsătorit, are doi copii minori la întreținere, este supus militar, nu are antecedente penale, la locul de trai este caracterizat pozitiv, de circumstanțele atenuante - săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului stabilindu-i lui Nastas Andrian, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.(1) Codul penal, o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Astfel, scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală dată în privința lui Nastas Andrian, instanța de apel a considerat că poate fi atinse prin aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii pe o perioadă de probațiune de 1 an în condițiile art. 90 alin.(1) Codul penal, pedeapsă care va asigura realizarea scopului legii penale și va constitui un raport echitabil dintre fapta comisă, prejudiciile cauzate, precum și poziția și necesitatea de protecție a persoanelor împotriva actelor de violență. În ce privește solicitarea procurorului în prima instanță (nu și în cererea de apel) Instanța de apel a menționat, că prin prisma prevederilor art.227 - 229 Cod de procedură penală, suma solicitată de către acuzatorul de stat nu constituie cheltuieli judiciare care pot fi puse în sarcina inculpatului Nastas Andrian, fiind ordonate de către organul de urmărire penală, astfel fiind respinsă solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 1374 lei din contul inculpatului.
Decizia instanței de apel a fost atacată, cu recurs ordinar de către avocatul Parpalac Aurelia în comun cu inculpatul Nastas Andrian, fără a indica careva temeiuri prevăzute la art. 427 alin.1 Cod de procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei cu menținerea sentinței prin care inculpatul a fost achitat. 4.1 În motivarea cerințelor sale recurenții au indicat că, anume instanța de fond în baza materialului acumulat, și care a fost supus cercetării sub toate aspectele în cadrul ședinței de judecată a declarațiilor participanților la proces a ajuns la corecta concluzie că la cazul dat se atestă lipsa a careva elemente ale componenței de infracțiune în acțiunile lui Nastas Andrian, prin urmare nu poate fi vorba despre o careva faptă infracțională comisă de către acesta, ori la caz anume 4 Nastas Andrian a avut statut de victimă, ori Platon Oleg fiind sancționat contravențional pentru comiterea contravenției administrative prevăzute la art. 354 Cod Contravențional a achitata amenda stabilită, recunoscând faptul vinovăției comise. Indică recurenții că: - instanța de apel n-a combătut constatările primei instanțe privind prezența la caz a legitimei apărări ce se confirmă prin probele cercetate, inclusiv, înregistrările video, prima instanță a admis argumentele plângerii în ordinea art.313 Cod de procedură penală, iar instanța de apel n-a luat în considerație aceste probe ce confirma nevinovăția inculpatului. - instanța de fond corect a reținut concluzia neclară a poziției părții vătămate Platon Oleg, care atât în ședința de judecată, cât și în cadrul urmăririi penale, a depus declarații diferite. - instanța de fond corect a reținut, că toate probele cercetate în ședința de judecată nu generează nici într-un mod că Nastas Andrian i-ar fi cauzat cumva luxația umărului lui Platon Oleg. - raportul de expertiză medico legală are putere probantă în cadrul procesului penal doar fiind în coroborare cu alte probe cercetate în fața instanței de judecată, însă în cazul dat nu au fost prezentate alte probe care ar dovedi că anume Nastas Anrian i-a cauzat lui Platon Oleg luxația umărului sting. - atât în ședința de judecată, cît și în cadrul urmăririi penale, Platon Oleg a declarat pe de o parte că Nastas Andrian a provocat conflictul, pe de altă parte a confirmat că dânsul a achitat amenda contravențională stabilită în baza art. 354 Cod contravențional, și a confirmat că dânsul l-a numit pe Nastas cu cuvinte ofensatoare. - Platon Oleg a inițiat conflictul, prelungind acțiunile sale cu agresiune fizică, Nastas doar se mișca în spate, încercând să iasă din scurta, care se afla pe cap, fără a întreprinde alte acțiuni. - Platon a declarat că după conflict imediat a mers imediat la spital, însă din circumstanțele stabilite în ședința de judecată reiese că Platon a mers la spital peste două ore după conflict. - prin Raportul Inspectorului operativ de serviciu al IP Căușeni din 11.03.2016 s-a stabilit că, prin apelul telefonic de la 903, medicul Cucovici a comunicat că la data de 11.03.2016, ora 16.00, după ajutor medical s-a adresat Platon Oleg cu diagnoza: luxația umărului sting, f.d.7. - din fișa preanestezică pentru chirurgia de ambulator pe numele lui Platon Oleg, anexată la dosar, f.d.33, la capitolul Epicriza postanestezică este indicată data de 11.03.2016, începutul ora 11.15, sfârșit ora 11.25. - este dubios faptul că la fișa preanestezia pe numele lui Platon Oleg, anexată la dosar, f.d.33, la capitolul Epicriza postanestezică este indicată data de 11.03.2016, începutul ora 11.15, sfîrșit ora 11.25, pe când conflictul a avut loc în jurul orei 14.00, iar în ședința de judecată Platon Oleg a prezentat o copie a aceleași fișe postanestezică cu ora corectată din 11.15 în 15.15, sfârșit ora corectată din 11.25 în 15.25. 5 - a fost lăsat fără apreciere faptul prezenței luxației a articulației stângi la Platon Oleg ce nu exclude formarea leziunii și de către însuși Platon Oleg, or, dânsul a comunicat expertului că „și-a răsucit brațul azi”, circumstanță indicată în Raportul de expertiză nr. 98/D din 20.04.2016, f.d.40. - de către instanța de fond corect s-a menționat, că toate circumstanțele dubioase stabilite precum și declarațiile diferite ale părții vătămate urmează în a fi apreciate critic, generând scopul inducerii în eroare a organului de urmărire penală și a instanței de judecată, pentru o modalitate de răzbunare a concurenței față de Nastas Andrian. - probele pe care a fost bazată învinuirea înaintată lui Nastas Andrian în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, nu și-au găsit dovedire în ședința de judecată, în sensul analizat supra.
La recursul ordinar declarat de către avocatul Parpalac Aurelia în comun cu inculpatul Nastas Andrian, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct.11 Cod de procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că, criticile formulate de autorul recursului în partea enunțată nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegale, or, reaprecierea probelor, soluție propusă de autor, nu se încadrează în acest caz în prevederile art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Deci, criticile formulate de recurent nu conțin indicii erorilor de drept și, respectiv, nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii contestate, ca fiind ilegală. În atare circumstanță, se constată că, această contestație referitoare la aprecierea probelor nu conține argumentele ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în această cauză penală -cerințe obligatorii, și care fiind stipulate în dispoziția art.430 pct.5) Cod de procedură penală, ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului în sensul art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Astfel, acuzarea de stat consideră că, instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală a dat apreciere întregului sistem de probe, corespunzător just a ajuns la concluzia casării sentinței Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 05 iulie 2018 de achitare a lui Nastas Andrian de sub învinuirea adusă în baza art.152 alin.(1) Cod penal, cu condamnarea ultimului în baza Legilor enunțate la o pedeapsa pe un termen de 1 an de zile, iar conform art.90 Cod penal, pedeapsa i-a fost suspendata condiționat pe un termen de proba de 1 an.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din următoarele considerente. Potrivit alin.(1) art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. 6 Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Astfel, instanța de recurs verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material constată că, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator. Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul reține, că decizia instanței de apel se contestă de către Parpalac Aurelia în comun cu inculpatul Nastas Andrian, invocând că în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor administrate la caz, instanța de apel nu a dat o analiză obiectivă a fiecărei probe prezentate, conform art.101 Cod de procedură penală, fiecare separat și toate în coroborare, atât a probelor administrate în cadrul urmării penale cât și a celor cercetate în cadrul cercetării judecătorești ceea ce este incident cazului de casare prevăzut de art.427 al.(1) pct.6) Cod de procedură penală. În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele. După cum rezultă din actele cauzei, avocatul Parpalac Aurelia în comun cu inculpatul Nastas Andrian declarând recurs au solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2019 prin care Nastas Andrian a fost condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal cu menținerea sentinței Judecătoriei Căușeni (sediul central) din 05 iulie 2018. Verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub aspectele invocate de recurenți, Colegiul penal lărgit constată că, instanța la examinarea apelului, nu a respectat întru totul prevederile art.414 alin.(1), 417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală, la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs. Analizând conținutul deciziei contestate instanța de recurs, conchide că recursul ordinar declarat urmează a fi admis, cu dispunerea rejudecării cauzei, de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Rezumând situația de fapt, în raport cu argumentele recurenților în partea condamnării inculpatului Nastas Andrian în baza art.152 alin.(1) Cod penal, Colegiul lărgit constată că, instanța de apel cercetând probele administrate în cauza diferită judecății, nu le-a dat apreciere în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, fiind reținută la baza deciziei adoptate versiunea și probele acuzării, fără a fi supuse acestea analizei minuțioase în coroborare cu celelalte probe existente și administrate. 7 Conform deciziei contestate se atestă, că instanța de apel, în motivarea soluției a constatat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată nu a stabilit corect circumstanțele de fapt și de drept ajungând pripit la concluzia că fapta inculpatului Nastas Andrian nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.(1) Cod penal și în mod contrar concluziilor primei instanțe, a considerat că, în acțiunile inculpatului Nastas Andrian se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.(1) Cod penal, iar vinovăția acestuia rezultă din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care urmau a fi corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Totodată, motivându-și soluția de condamnare a lui Nastas Andrian de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.(1) Cod penal în baza probelor acumulate la cauza penală cum sunt declarațiile părții vătămate Platon Oleg, declarațiile martorului Sîrbu Rustam, declarațiile martorului Ilieș Alexandru, plângerea depusă de către Platon Oleg la data de 24.03.2016, raportul de expertiză nr.98/D din data de 30 mai 2016, raportul de expertiză medico - legală nr.95 din 29 iulie 2016, raportul de constatare medico-legală nr.022 D din 16 martie 2016, copia raportului de constatare medico-legală nr.037 din 14 martie 2016, raportul inspectorului operativ de serviciu al IP Căușeni din 11.03.2016, cererea depusă de Platon Oleg la 11.03.2016, instanța de apel nu a dat o analiză obiectivă a fiecărei probe prezentate, nu le-a apreciat conform art.101 Cod de procedură penală. Nu în ultimul rând, instanța de apel în motivarea soluției adoptate n-a combătut versiunea apărării precum că inițiatorul conflictului a fost Platon Oleg, care, fiind sancționat contravențional pentru comiterea contravenției prevăzute la art. 354 Cod Contravențional, a achitat amenda stabilită, argument pus la baza sentinței primei instanțe. Potrivit textului deciziei instanței de apel, se reține că, a rămas fără expunere versiunea susținută de către partea apărării precum că, formarea leziunii la Platon Oleg a apărut atunci când l-a apucat pe Nastas Andrian de partea superioară a corpului și î-1 ținea aplecat în jos, iar Nastas se trăgea în spate, vrând să iasă din mâinile lui Platon, în raport cu constatările din rapoartele de expertiză, și în special cu constatarea raportului de expertiză medico-legală nr. 195 din 21.06.2016 în comisie, (f.d.62), potrivit căruia experții au conchis că, luxația de obicei se produce printr-un mecanism indirect, în urma unei căderi pe umăr, pe mână sau cot, cu brațul în abducție de 90 grade și în rotație externă, uneori și un traumatism direct asupra părții posterioare a umărului este suficient să determine luxația cât și în raport cu declarația acestui care a comunicat expertului că, „și-a răsucit brațul azi ” circumstanță expusă în raportul de expertiză nr. 98/D din 20.04.2016 (f.d.40). La fel, instanța de apel nu s-a expus asupra înregistrărilor video, cercetate în ședința de judecată a primei instanțe, expuse în pct. 8.1 a sentinței și care au fost puse la baza sentinței de achitare a lui Nastas Andrian (f.d. 25, 121, 122). Or, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată se atestă că în ședința instanței de apel nu au fost vizionate și cercetate înregistrările video, iar potrivit textului 8 deciziei, instanța de apel la pct. 19 -20 a făcut o descriere a declarațiilor inculpatului, părții vătămate a martorilor a probelor scrise fără a le da o apreciere conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală. Mai mult ca atât, din motivarea soluției primei instanțe rezultă, că au fost admise argumentele apărării expuse în plângerea depusă în temeiul prevederilor art. 313 Cod de procedură penală la 26.07.2017, soluția care nu a fost combătută de către instanța de apel. Or, instanța de apel nu s-a expus în nici un mod asupra plângerii date, care este anexată la materialele cauzei (f.d. 5-22 Vol. II) Totodată, instanța de apel n-a dat răspuns la argumentele apărării precum că, Nastas Andrian se afla în stare de legitimă apărare, care prezintă o cauză care înlătură caracterul penal al faptei. Rezumând cele menționate instanța de recurs constată, că soluția condamnării lui Nastas Andrian a reieșit din admiterea selectivă a unor probe fără o motivare legală în raport cu majoritatea probelor administrate pe caz, astfel, casând sentința, instanța de apel nu a luat în considerație toate probele administrate la caz, fapt ce duce la concluzia, că deși la materialele cauzei sunt prezentate un șir de probe, instanța fără a le aprecia în urma unei evaluări în ansamblu, le-a admis, dispunând condamnarea acestuia. Astfel, Colegiul remarcă că instanța de apel, deși a redat în hotărâre declarațiile inculpatului, reprezentantului părții vătămate, a martorilor și probele scrise administrate la cauza penală dată, acestea însă au fost analizate și apreciate selectiv, fapt ce contravine prevederilor art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, care stipulează că fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ca apoi să se expună asupra admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe în parte, expunând temeiul respectiv în decizia sa. Concluzionând cele expuse mai sus, Colegiul penal constată că argumentele invocate în recurs referitor la faptul că instanța de apel nu a dat o apreciere obiectivă probelor administrate pe caz, și-a găsit confirmare pripit ajungând la concluzia enunțată. După cum s-a remarcat mai sus, prevederile art.414 Cod de procedură penală obligă instanța de apel să verifice starea de fapt și de drept, să cerceteze, să aprecieze ori să dea o altă apreciere a probelor, deci să continue judecarea pricinii, inclusiv a fondului cauzei. Astfel, Colegiul penal consideră că instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, nu a făcut o analiză corespunzătoare asupra cumulului probelor prezentate de părți, fără a elucida faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date. Prin urmare, Colegiul penal lărgit statuează că, erorile comise de către instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța care a judecat apelul și pentru a nu admite astfel încălcarea prevederilor procesual penale instanța de recurs consideră că, decizia instanței de apel în cauza dată, urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 9 La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze profund probele prezentate instanței, în strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Parpalac Aurelia în comun cu inculpatul Nastas Andrian. Casează, total, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2019, în cauza penală privindu-l pe Nastas Andrian xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Decizia motivată pronunțată integral la 27 februarie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor 10
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.