1ra-126/2020 — art. 152 al. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 152 al. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6 CPP
1ra-126/2020 — art. 152 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-126/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
28 ianuarie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir
Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor,
judecând fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de către avocatul Parpalac
Aurelia în comun cu inculpatul Nastas Andrian, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2019, în cauza
penală privindu-l pe
Nastas Andrian xxxxx, născut la xxxxx,
originar din mun. xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 05.07.2017- 05.07.2018;
Instanța de apel: 03.09.2018 - 15.04.2019;
Instanța de recurs: 24.07.2019 - 28.01.2020.
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Căușeni (sediul central) din 05 iulie 2018, Nastas
Andrian, a fost achitat, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1)
Codul penal, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, în
temeiul prevederilor art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală.
Cererea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul inculpatului a
sumei de 1374 lei cu titlul de cheltuieli suportate pentru efectuarea expertizelor, a
fost respinsă.
Prin aceiași sentință a fost soluționată soarta corpurilor delicte.
1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Nastas Andrian
a fost învinuit de organul de urmărire penală pentru faptul că la data de 11.03.2016,
aproximativ la orele 14:10-14:20, în or. Căușeni, pe teritoriul adiacent al gării auto,
în urma unui conflict soldat cu o altercație, l-a agresat fizic pe Platon Oleg,
trăgîndu-1 de mâna stângă, cauzându-i-i astfel vătămare corporală medie, sub
formă de luxație a articulației umărului stîng.
Acțiunile lui Nastas Andrian au fost încadrate de organul de urmărire penală
în prevederile art.152 alin.(1) Cod penal, după semnele calificative - vătămare
intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă
pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată
fie de dereglarea îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a
mai puțin de o treime din capacitatea de muncă.
1
Sentința menționată a fost atacată cu apel, de către procuror și partea
vătămată Platon Oleg.
2.1 În apel procurorul a solicitat admiterea apelului, casarea totală a sentinței
și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin
care Nastas Andrian să fie recunoscut vinovat: - de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art.152 alin.(1) Codul penal și condamnat cu stabilirea unei pedepse
sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu suspendarea condiționată a
executării pedepsei pe un termen de 1 an.
În motivarea apelului, acuzatorul de stat a invocat că: - sentința instanței de
fond este neîntemeiată și urmează a fi casată, cu pronunțarea unei noi hotărâri de
condamnare; - vinovăția inculpatului este dovedită prin declarațiile pârții vătămate,
ale martorilor Sîrbu Rustam, Damian Mihail, raportul de expertiză nr.98D din 30
mai 2016, raportul de expertiză medico-legală r. 195 din 29.07.2016, raportul de
constatare medico-legală nr.022D din 16 martie 2016, copia raportului de
constatare medico-legală nr.037 din 14 martie 2016, raportul de constatare tehnico-
științifică r.34/12/l-R-984 din 17 februarie 2017, CD-ul cu înregistrările video din
martie 2017; - instanța a concluzionat eronat că partea vătămată a dat declarații
diferite, or partea vătămată nu este specialist în medicină și a încercat să explice
mecanismul de formare a luxației; - instanța a descris altercația dintre inculpat și
partea vătămată, dar a conchis că probele nu demonstrează că inculpatul i-a
provocat luxație părții vătămate; - instanța a invocat poziția ofițerului de urmărire
penală, care a solicitat încetarea urmăririi penale, or acesta este subalternul fratelui
inculpatului.
2.2 În apelul său, partea vătămată Platon Oleg a solicitat admiterea apelului,
casarea sentinței primei instanțe și emiterea unei decizii, prin care Nastas Andrian
să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1)
Codul penal și condamnat în baza legii respective.
În motivarea apelului, au fost invocate că: - inculpatul i-a luxat încheietura
mâinii și trebuie să răspundă pentru aceasta; - inculpatul a încercat să-1 intimideze
de mai multe ori; - inculpatul nu s-a apărat, deoarece la el nu a fost stabilită
prezența vătămărilor corporale; - instanța a apreciat selectiv declarațiile părții
vătămate; - din înregistrările video se confirmă că inculpatul l-a atacat și l-a lovit; -
ora indicată în fișa medială a fost scrisă de către angajații spitalului; - poliția a fost
chemată de către medici; - inculpatul urma să fie învinuit de comitere
huliganismului, deoarece a comis fapta pe peronul gării, într-un loc public.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2019,
au fost admise apelurile declarate de către procurorul-șef al Procuraturii r-lui
Căușeni, Cojocaru Vladislav și de către partea vătămată Platon Oleg, casată
integral sentința și pronunțată o nouă hotărâre prin care Nastas Andrian a fost
recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. 1) Codul
penal fiindu-i stabilită pedeapsa cu închisoare pe un termen de 1 (unu) an cu
executare în penitenciar de tip semiînchis.
În conformitate cu art. 90 Codul penal, executarea pedepsei a fost suspendată
condiționat pe un termen de probațiune de 1 (unu) an.
2
3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, la
pronunțarea sentinței, instanța de judecată nu a stabilit corect circumstanțele de
fapt și de drept și a ajuns la concluzia eronată că fapta inculpatului Nastas Andrian
nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.(1) Cod penal și în
mod contrar concluziilor primei instanțe, Colegiul penal consideră că în acțiunile
inculpatului Nastas Andrian se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.
152 alin.(1) Cod penal, după semnele calificative: „vătămare intenționată medie a
integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a
provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglarea
îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o
treime din capacitatea de muncă”, iar vinovăția acestuia rezultă din totalitatea de
probe acumulate la cauza penală și care urmau a fi corect apreciate, respectându-se
prevederile art. 101 Codul de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,
concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de
vedere al coroborării lor.
Reieșind din cele menționate, Colegiul penal a constatat că, inculpatul Nastas
Andrian a comis vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a
sănătății, în următoarele circumstanțe: la data de 11 martie 2016, aproximativ la
orele 14:10-14:20, în or. Căușeni, pe teritoriul adiacent al gării auto, în urma unui
conflict soldat cu o altercație, l-a agresat fizic pe Platon Oleg, trăgându-l de mâna
stângă, cauzându-i astfel vătămare corporală medie, sub formă de luxație a
articulației umărului stâng.
Astfel, acțiunile lui Nastas Andrian au fost calificate în baza art.152 alin.(1)
Cod penal, după semnele calificative - vătămare intenționată medie a integrității
corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat
urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglarea îndelungată
a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o treime din
capacitatea de muncă.
Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la
cauza penală și anume prin: - declarațiile părții vătămate Platon Oleg (f.d.43-44,
Vol. II); - declarațiile martorului Sîrbu Rustam (f.d.51, Vol. II); - declarațiile
martorului Ilieș Alexandru (f.d.49, Vol. II); - plângerea depusă de către Platon
Oleg la data de 24.03.2016 (f.d. 6, vol.I); - raportul de expertiză nr.98/D din data
de 30 mai 2016, prin care s-a stabilit la Platon Oleg vătămare corporală medie
(f.d.39-40, vol.I); - raportul de expertiză medico - legală nr.95 din 29 iulie 2016,
prin care s-a stabilit la Platon Oleg vătămare corporală medie. (f.d.62, vol.I); -
raportul de constatare medico-legală nr.022 D din 16 martie 2016, conform căruia,
la Platon Oleg s-a vătămare corporală medie. (f.d. 11, vol.I); - copia raportului de
constatare medico-legală nr.037 din 14 martie 2016 în privința lui Nastas Andrian,
conform căruia, careva vătămări corporale la Nastas Andrian nu s-au depistat (f.d.
142, vol.I); - raportul inspectorului operativ de serviciu al IP Căușeni din
11.03.2016 (f.d.7, vol.I); - cererea depusă de Platon Oleg la 11.03.2016 (f.d.9,
vol.I).
3
Reieșind din probele examinate, coroborate cu declarațiile inculpatului,
Colegiul penal a constatat că, acțiunile inculpatului Nastas Andrian se încadrează
juridic în baza art. 152 alin. (1) Codul penal, adică „vătămarea intenționată medie a
integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a
provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată fie de dereglarea
îndelungată a sănătății, fie de o pierdere considerabilă și stabilă a mai puțin de o
treime din capacitatea de muncă.
La individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei
inculpatului, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Codul
penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite care este mai puțin gravă, de
motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat care este angajat în câmpul
muncii, are studii superioare, este căsătorit, are doi copii minori la întreținere, este
supus militar, nu are antecedente penale, la locul de trai este caracterizat pozitiv, de
circumstanțele atenuante - săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni, de
condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării inculpatului stabilindu-i lui Nastas Andrian, pentru
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.(1) Codul penal, o pedeapsă sub
formă de închisoare pe un termen de 1 an cu executare în penitenciar de tip
semiînchis.
Astfel, scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală dată
în privința lui Nastas Andrian, instanța de apel a considerat că poate fi atinse prin
aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii pe o perioadă de
probațiune de 1 an în condițiile art. 90 alin.(1) Codul penal, pedeapsă care va
asigura realizarea scopului legii penale și va constitui un raport echitabil dintre
fapta comisă, prejudiciile cauzate, precum și poziția și necesitatea de protecție a
persoanelor împotriva actelor de violență.
În ce privește solicitarea procurorului în prima instanță (nu și în cererea de
apel) Instanța de apel a menționat, că prin prisma prevederilor art.227 - 229 Cod de
procedură penală, suma solicitată de către acuzatorul de stat nu constituie cheltuieli
judiciare care pot fi puse în sarcina inculpatului Nastas Andrian, fiind ordonate de
către organul de urmărire penală, astfel fiind respinsă solicitarea procurorului
privind încasarea cheltuielilor judiciare în mărime de 1374 lei din contul
inculpatului.
Decizia instanței de apel a fost atacată, cu recurs ordinar de către avocatul
Parpalac Aurelia în comun cu inculpatul Nastas Andrian, fără a indica careva
temeiuri prevăzute la art. 427 alin.1 Cod de procedură penală, a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei cu menținerea sentinței prin care inculpatul a fost
achitat.
4.1 În motivarea cerințelor sale recurenții au indicat că, anume instanța de
fond în baza materialului acumulat, și care a fost supus cercetării sub toate
aspectele în cadrul ședinței de judecată a declarațiilor participanților la proces a
ajuns la corecta concluzie că la cazul dat se atestă lipsa a careva elemente ale
componenței de infracțiune în acțiunile lui Nastas Andrian, prin urmare nu poate fi
vorba despre o careva faptă infracțională comisă de către acesta, ori la caz anume
4
Nastas Andrian a avut statut de victimă, ori Platon Oleg fiind sancționat
contravențional pentru comiterea contravenției administrative prevăzute la art. 354
Cod Contravențional a achitata amenda stabilită, recunoscând faptul vinovăției
comise.
Indică recurenții că:
- instanța de apel n-a combătut constatările primei instanțe privind prezența
la caz a legitimei apărări ce se confirmă prin probele cercetate, inclusiv,
înregistrările video, prima instanță a admis argumentele plângerii în ordinea
art.313 Cod de procedură penală, iar instanța de apel n-a luat în considerație aceste
probe ce confirma nevinovăția inculpatului.
- instanța de fond corect a reținut concluzia neclară a poziției părții vătămate
Platon Oleg, care atât în ședința de judecată, cât și în cadrul urmăririi penale, a
depus declarații diferite.
- instanța de fond corect a reținut, că toate probele cercetate în ședința de
judecată nu generează nici într-un mod că Nastas Andrian i-ar fi cauzat cumva
luxația umărului lui Platon Oleg.
- raportul de expertiză medico legală are putere probantă în cadrul procesului
penal doar fiind în coroborare cu alte probe cercetate în fața instanței de judecată,
însă în cazul dat nu au fost prezentate alte probe care ar dovedi că anume Nastas
Anrian i-a cauzat lui Platon Oleg luxația umărului sting.
- atât în ședința de judecată, cît și în cadrul urmăririi penale, Platon Oleg a
declarat pe de o parte că Nastas Andrian a provocat conflictul, pe de altă parte a
confirmat că dânsul a achitat amenda contravențională stabilită în baza art. 354
Cod contravențional, și a confirmat că dânsul l-a numit pe Nastas cu cuvinte
ofensatoare.
- Platon Oleg a inițiat conflictul, prelungind acțiunile sale cu agresiune fizică,
Nastas doar se mișca în spate, încercând să iasă din scurta, care se afla pe cap, fără
a întreprinde alte acțiuni.
- Platon a declarat că după conflict imediat a mers imediat la spital, însă din
circumstanțele stabilite în ședința de judecată reiese că Platon a mers la spital peste
două ore după conflict.
- prin Raportul Inspectorului operativ de serviciu al IP Căușeni din
11.03.2016 s-a stabilit că, prin apelul telefonic de la 903, medicul Cucovici a
comunicat că la data de 11.03.2016, ora 16.00, după ajutor medical s-a adresat
Platon Oleg cu diagnoza: luxația umărului sting, f.d.7.
- din fișa preanestezică pentru chirurgia de ambulator pe numele lui Platon
Oleg, anexată la dosar, f.d.33, la capitolul Epicriza postanestezică este indicată
data de 11.03.2016, începutul ora 11.15, sfârșit ora 11.25.
- este dubios faptul că la fișa preanestezia pe numele lui Platon Oleg, anexată
la dosar, f.d.33, la capitolul Epicriza postanestezică este indicată data de
11.03.2016, începutul ora 11.15, sfîrșit ora 11.25, pe când conflictul a avut loc în
jurul orei 14.00, iar în ședința de judecată Platon Oleg a prezentat o copie a
aceleași fișe postanestezică cu ora corectată din 11.15 în 15.15, sfârșit ora corectată
din 11.25 în 15.25.
5
- a fost lăsat fără apreciere faptul prezenței luxației a articulației stângi la
Platon Oleg ce nu exclude formarea leziunii și de către însuși Platon Oleg, or,
dânsul a comunicat expertului că „și-a răsucit brațul azi”, circumstanță indicată în
Raportul de expertiză nr. 98/D din 20.04.2016, f.d.40.
- de către instanța de fond corect s-a menționat, că toate circumstanțele
dubioase stabilite precum și declarațiile diferite ale părții vătămate urmează în a fi
apreciate critic, generând scopul inducerii în eroare a organului de urmărire penală
și a instanței de judecată, pentru o modalitate de răzbunare a concurenței față de
Nastas Andrian.
- probele pe care a fost bazată învinuirea înaintată lui Nastas Andrian în baza
art. 152 alin. (1) Cod penal, nu și-au găsit dovedire în ședința de judecată, în sensul
analizat supra.
La recursul ordinar declarat de către avocatul Parpalac Aurelia în comun cu
inculpatul Nastas Andrian, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct.11
Cod de procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru
inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că, criticile
formulate de autorul recursului în partea enunțată nu sunt motivate sub aspectul
casării hotărârii recurate, ca fiind ilegale, or, reaprecierea probelor, soluție propusă
de autor, nu se încadrează în acest caz în prevederile art.427 alin.(1) Cod de
procedură penală. Deci, criticile formulate de recurent nu conțin indicii erorilor de
drept și, respectiv, nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii contestate, ca
fiind ilegală.
În atare circumstanță, se constată că, această contestație referitoare la
aprecierea probelor nu conține argumentele ilegalității deciziei instanței de apel,
precum și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în
această cauză penală -cerințe obligatorii, și care fiind stipulate în dispoziția art.430
pct.5) Cod de procedură penală, ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului în
sensul art.427 alin.(1) Cod de procedură penală.
Astfel, acuzarea de stat consideră că, instanța de apel în strictă conformitate
cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală a dat apreciere întregului
sistem de probe, corespunzător just a ajuns la concluzia casării sentinței
Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 05 iulie 2018 de achitare a lui Nastas
Andrian de sub învinuirea adusă în baza art.152 alin.(1) Cod penal, cu
condamnarea ultimului în baza Legilor enunțate la o pedeapsa pe un termen de 1
an de zile, iar conform art.90 Cod penal, pedeapsa i-a fost suspendata condiționat
pe un termen de proba de 1 an.
Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele
invocate, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi admis reieșind din
următoarele considerente.
Potrivit alin.(1) art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând
apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi
prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de
instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar.
6
Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în
apel.
Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.
Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune
rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu
poate fi corectată de către instanța de recurs.
Astfel, instanța de recurs verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material constată că, contrar celor stipulate de legea
procesual-penală, în cauza deferită judecății instanța de apel nu a exercitat în
deplină măsură aceste atribuții legale reglementate exhaustiv de legislator.
Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul reține, că decizia instanței
de apel se contestă de către Parpalac Aurelia în comun cu inculpatul Nastas
Andrian, invocând că în rezultatul evaluării incorecte și selective a probelor
administrate la caz, instanța de apel nu a dat o analiză obiectivă a fiecărei probe
prezentate, conform art.101 Cod de procedură penală, fiecare separat și toate în
coroborare, atât a probelor administrate în cadrul urmării penale cât și a celor
cercetate în cadrul cercetării judecătorești ceea ce este incident cazului de casare
prevăzut de art.427 al.(1) pct.6) Cod de procedură penală.
În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele.
După cum rezultă din actele cauzei, avocatul Parpalac Aurelia în comun cu
inculpatul Nastas Andrian declarând recurs au solicitat casarea deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2019 prin care Nastas Andrian a fost
condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal
cu menținerea sentinței Judecătoriei Căușeni (sediul central) din 05 iulie 2018.
Verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub aspectele invocate de
recurenți, Colegiul penal lărgit constată că, instanța la examinarea apelului, nu a
respectat întru totul prevederile art.414 alin.(1), 417 alin.(1) pct. 8) Cod de
procedură penală, la judecarea cauzei în apel, iar erorile admise nu pot fi corectate
în ordinea procedurii de recurs.
Analizând conținutul deciziei contestate instanța de recurs, conchide că
recursul ordinar declarat urmează a fi admis, cu dispunerea rejudecării cauzei, de
către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Rezumând situația de fapt, în raport cu argumentele recurenților în partea
condamnării inculpatului Nastas Andrian în baza art.152 alin.(1) Cod penal,
Colegiul lărgit constată că, instanța de apel cercetând probele administrate în cauza
diferită judecății, nu le-a dat apreciere în conformitate cu prevederile art.101 Cod
de procedură penală, fiind reținută la baza deciziei adoptate versiunea și probele
acuzării, fără a fi supuse acestea analizei minuțioase în coroborare cu celelalte
probe existente și administrate.
7
Conform deciziei contestate se atestă, că instanța de apel, în motivarea
soluției a constatat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată nu a stabilit
corect circumstanțele de fapt și de drept ajungând pripit la concluzia că fapta
inculpatului Nastas Andrian nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.
152 alin.(1) Cod penal și în mod contrar concluziilor primei instanțe, a considerat
că, în acțiunile inculpatului Nastas Andrian se întrunesc elementele infracțiunii
prevăzute de art. 152 alin.(1) Cod penal, iar vinovăția acestuia rezultă din
totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care urmau a fi corect apreciate,
respectându-se prevederile art. 101 Codul de procedură penală, din punct de vedere
al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu
din punct de vedere al coroborării lor.
Totodată, motivându-și soluția de condamnare a lui Nastas Andrian de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin.(1) Cod penal în baza probelor
acumulate la cauza penală cum sunt declarațiile părții vătămate Platon Oleg,
declarațiile martorului Sîrbu Rustam, declarațiile martorului Ilieș Alexandru,
plângerea depusă de către Platon Oleg la data de 24.03.2016, raportul de expertiză
nr.98/D din data de 30 mai 2016, raportul de expertiză medico - legală nr.95 din 29
iulie 2016, raportul de constatare medico-legală nr.022 D din 16 martie 2016, copia
raportului de constatare medico-legală nr.037 din 14 martie 2016, raportul
inspectorului operativ de serviciu al IP Căușeni din 11.03.2016, cererea depusă de
Platon Oleg la 11.03.2016, instanța de apel nu a dat o analiză obiectivă a fiecărei
probe prezentate, nu le-a apreciat conform art.101 Cod de procedură penală.
Nu în ultimul rând, instanța de apel în motivarea soluției adoptate n-a
combătut versiunea apărării precum că inițiatorul conflictului a fost Platon Oleg,
care, fiind sancționat contravențional pentru comiterea contravenției prevăzute la
art. 354 Cod Contravențional, a achitat amenda stabilită, argument pus la baza
sentinței primei instanțe.
Potrivit textului deciziei instanței de apel, se reține că, a rămas fără expunere
versiunea susținută de către partea apărării precum că, formarea leziunii la Platon
Oleg a apărut atunci când l-a apucat pe Nastas Andrian de partea superioară a
corpului și î-1 ținea aplecat în jos, iar Nastas se trăgea în spate, vrând să iasă din
mâinile lui Platon, în raport cu constatările din rapoartele de expertiză, și în special
cu constatarea raportului de expertiză medico-legală nr. 195 din 21.06.2016 în
comisie, (f.d.62), potrivit căruia experții au conchis că, luxația de obicei se produce
printr-un mecanism indirect, în urma unei căderi pe umăr, pe mână sau cot, cu
brațul în abducție de 90 grade și în rotație externă, uneori și un traumatism direct
asupra părții posterioare a umărului este suficient să determine luxația cât și în
raport cu declarația acestui care a comunicat expertului că, „și-a răsucit brațul azi
” circumstanță expusă în raportul de expertiză nr. 98/D din 20.04.2016 (f.d.40).
La fel, instanța de apel nu s-a expus asupra înregistrărilor video, cercetate în
ședința de judecată a primei instanțe, expuse în pct. 8.1 a sentinței și care au fost
puse la baza sentinței de achitare a lui Nastas Andrian (f.d. 25, 121, 122). Or,
potrivit procesului verbal al ședinței de judecată se atestă că în ședința instanței de
apel nu au fost vizionate și cercetate înregistrările video, iar potrivit textului
8
deciziei, instanța de apel la pct. 19 -20 a făcut o descriere a declarațiilor
inculpatului, părții vătămate a martorilor a probelor scrise fără a le da o apreciere
conform prevederilor art.101 Cod de procedură penală.
Mai mult ca atât, din motivarea soluției primei instanțe rezultă, că au fost
admise argumentele apărării expuse în plângerea depusă în temeiul prevederilor
art. 313 Cod de procedură penală la 26.07.2017, soluția care nu a fost combătută de
către instanța de apel. Or, instanța de apel nu s-a expus în nici un mod asupra
plângerii date, care este anexată la materialele cauzei (f.d. 5-22 Vol. II)
Totodată, instanța de apel n-a dat răspuns la argumentele apărării precum că,
Nastas Andrian se afla în stare de legitimă apărare, care prezintă o cauză care
înlătură caracterul penal al faptei.
Rezumând cele menționate instanța de recurs constată, că soluția condamnării
lui Nastas Andrian a reieșit din admiterea selectivă a unor probe fără o motivare
legală în raport cu majoritatea probelor administrate pe caz, astfel, casând sentința,
instanța de apel nu a luat în considerație toate probele administrate la caz, fapt ce
duce la concluzia, că deși la materialele cauzei sunt prezentate un șir de probe,
instanța fără a le aprecia în urma unei evaluări în ansamblu, le-a admis, dispunând
condamnarea acestuia.
Astfel, Colegiul remarcă că instanța de apel, deși a redat în hotărâre
declarațiile inculpatului, reprezentantului părții vătămate, a martorilor și probele
scrise administrate la cauza penală dată, acestea însă au fost analizate și apreciate
selectiv, fapt ce contravine prevederilor art.101 alin.(1) Cod de procedură penală,
care stipulează că fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din
punct de vedere al coroborării lor, ca apoi să se expună asupra admisibilității sau
inadmisibilității fiecărei probe în parte, expunând temeiul respectiv în decizia sa.
Concluzionând cele expuse mai sus, Colegiul penal constată că argumentele
invocate în recurs referitor la faptul că instanța de apel nu a dat o apreciere
obiectivă probelor administrate pe caz, și-a găsit confirmare pripit ajungând la
concluzia enunțată. După cum s-a remarcat mai sus, prevederile art.414 Cod de
procedură penală obligă instanța de apel să verifice starea de fapt și de drept, să
cerceteze, să aprecieze ori să dea o altă apreciere a probelor, deci să continue
judecarea pricinii, inclusiv a fondului cauzei.
Astfel, Colegiul penal consideră că instanța de apel nu a pătruns în esența
problemei de fapt și de drept, nu a făcut o analiză corespunzătoare asupra
cumulului probelor prezentate de părți, fără a elucida faptele importante pentru
soluționarea justă și promptă a cauzei date.
Prin urmare, Colegiul penal lărgit statuează că, erorile comise de către
instanța de apel, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură,
deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond,
substituind instanța care a judecat apelul și pentru a nu admite astfel încălcarea
prevederilor procesual penale instanța de recurs consideră că, decizia instanței de
apel în cauza dată, urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei de către
aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.
9
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile
art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele
acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile
legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să
aprecieze profund probele prezentate instanței, în strictă conformitate cu cerințele
legii; să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, cu argumentarea admisibilității sau
inadmisibilității fiecărei probe examinate și să pronunțe o hotărâre legală și
întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Parpalac Aurelia în comun
cu inculpatul Nastas Andrian.
Casează, total, decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15
aprilie 2019, în cauza penală privindu-l pe Nastas Andrian xxxxx, cu dispunerea
rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac.
Decizia motivată pronunțată integral la 27 februarie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Boico Victor
10