1ra-801/2020 — Art. 42 al. 2, 4 și art. 181/1 CP

Prima instanță: 10.02.2016- 05.12.2018;

Instanța de apel: 10.01.2019 - 19.02.2019;

Instanța de recurs: 20.01.2020 - 24.03.2020. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 05 decembrie 2018, Baștannic Andrei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), alin. (4), art. 1811 Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 400 unități convenționale în sumă de 8000 lei (opt mii lei). A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Baștannic Andrei, aflându-se la domiciliul său amplasat xxxxx, precum și în alte locuri, utilizând diverse sisteme și rețele informatice, inclusiv serverul cu adresa xxxxx, notebook-ul personal de model „MacBook Pro”, a procurat la data de 20 mai 2015, pe un termen de un an, domeniul www.alegerimoldova.com, indicând date de contact neveridice și anume: xxxxx email xxxxx creând o platformă-web la domeniul dat prin intermediul căreia determina alegătorii, înregistrați pe site în baza poștei electronice și orașului în care locuiesc, să voteze un anumit candidat la alegerile locale, inclusiv din anul 2015. Conform procedurii descrise pe site-ul dat, cu două zile înainte de data alegerilor locale, administratorul platformei urma să le transmită alegătorilor la poșta electronica o scrisoare cu numele și prenumele candidatului pentru care să voteze. Ulterior, alegătorul trebuia să fotografieze buletinul de vot îndeplinit conform instrucțiunilor și să-l transmită electronic împreună cu indicarea 1 numărului de telefon al alegătorului. În final, Baștannic Andrei le promitea alegătorilor că le va oferi suma de 50 lei prin suplinirea contului numărului de telefon în decurs de o zi, pentru fiecare buletin de vot încărcat. Totodată, Baștannic Andrei îi determina pe reprezentanții partidelor politice și candidații la alegerile locale să procure voturile alegătorilor în avans, în vederea obținerii pentru sine a unui comision de 20 %. Astfel, el a indicat că 1 % la alegerile locale din Chișinău costă aproximativ 20000 dolari SUA, în cazul prezenței la vot a 60 % din alegători, iar 1% la alegerile locale din Bălți-aproximativ 2500 dolari SUA. Baștannic Andrei a asigurat utilizatorii site-lui cu privire la deplina anonimitate și securitate, precum și faptul că nimeni nu le va afla numele, prenumele sau locul de muncă, inclusiv prin utilizarea metodelor de plată nepersonalizate de tipul Bitcoin, în vederea excluderii posibilității atragerii la răspundere pentru coruperea alegătorilor. 2. Sentința menționată a fost atacată cu apel, de către avocatul Colenco Aureliu și de către avocatul Sorochin Iurii în interesele inculpatului Baștannic Andrei. 2.1 Avocatul Colenco Aureliu în apelul său a solicitat casarea integrală a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 05 decembrie 2018 cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Baștannic Andrei să fie achitat. În motivarea cererii de apel, apărătorul a indicat că învinuirea lui Baștannic Andrei pe art. 181/1 Cod penal, este bazată pe presupunerile martorului Badan Sergiu, care la urmărirea penală, cât și în instanța de judecată a declarat că având o poziție civică, s-a adresat organelor de poliție cu cererea de atragere a lui Baștannic Andrei la răspunderea penală pentru fapta de corupere a alegătorilor, însă declarațiile acestui martor nu pot fi spuse la baza învinuirii. La fel, s-a indicat că instanța de judecată nu a analizat corespunzător probele și nu a ținut cont de toate circumstanțele speței. Acuzarea de stat nu a adus careva probe instanței reieșind din prevederile art. art. 181/1 Cod penal, pentru ce candidat sau partid Baștannic Andrei Serghei instiga la corupere alegătorii, care persoane concret au fost instigate la vinderea votului prin intermediul sitului alegerimoldova.com, numele prenumele familia și alte date; care persoane au căzut de acord cu vinderea votului prin intermediul site-ului alegerimoldova.com-numele prenumele familia și alte date, avea Baștannic A. surse bănești pentru cumpărarea voturilor, aceste persoane urmau a fi martori dar nu persoana fără studii și având careva presupuneri de corupere a votului electoral. La fel, nu a fost demonstrat prin ce metode online site-ul alegerimoldova.com putea strânge datele personale a utilizatorilor site-ului, metodele de achitare pentru vot dispus, care era modul de transmitere electronic a fotografiei votului procurat. Chiar și din învinuirea adusă este evident faptul că acuzarea de stat indică ne concret „instigarea să voteze un anumit candidat”. Acuzarea de stat nu a putut la anchetă cât la ședința de judecată să indice concret pentru care candidat sau partid se procura votul. 2 De asemenea acuzarea de stat nu a adus instanței nici o dovadă că Baștannic Andrei avea careva surse de bani pregătite pentru procurarea votului, mai mult ca atît la demersurile avocatului toate băncile comerciale din R. Moldova au dat informații în scris, că Baștannic nu avea conturi și căsuțe metalice pe teritoriul R. Moldova. În cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată Baștannic Andrei a recunoscut că a deschis site-ul alegerimoldova.com și a procurat domeniul dat pentru a efectua un sondaj cu intenția de a afla câți oameni din Republica Moldova sunt gata să comercializeze votul electoral. Deci intenția lui era mai perspectivă și binevenită pentru Moldova și pentru a realiza și pregăti proiecte legitime în domeniul dreptului electoral. Promisiune de achitare pe nr de telefon mobil a sumei de 50 lei este tot neexecutabilă din start ca și achitarea prin BITCOIN, deoarece nu era cum să știe nr de telefon și mai mult ca atât site-ul nu avea posibilitate pentru preluarea datelor și nu sunt condiții pentru achitarea votului. Mai mult ca atât, afirmațiile acuzării de stat precum că pentru calificarea infracțiunii este necesară numai acțiunea de oferire, nu poate fi pusă ca baza la o sentința de condamnare, deoarece nu s-a dovedit realitatea însușirii a oferirii, scopul, intenția. În cazul de față avem o presupunere, care nu este dovedită și nu este încadrată în indicii calificativi. De asemenea, apelantul a indicat că instanța de fond nu a ținut cont de declarațiile martorului, Sergiu Ostaf. De asemenea, afirmațiile acuzării de stat precum că Baștannic A. la ancheta preliminară a recunoscut vina, nu sunt adevărate, deoarece Baștannic Andrei cât la anchetă cât la instanța de judecată a recunoscut faptul că a înființat situl alegerimoldova.com numai cu intenția de sondaj electoral. Mai mult ca atât cauza penală de învinuirea lui Baștannic Andrei are un caracter dubios și ne echitabil. Este un fapt cunoscut în Moldova că multe partide sau persoane electorale purced la coruperea reală a alegătorilor, însă nu sunt dosare penale reale privind acest fapt. Aceste sunt datele primite de la Comisia electorală centrală și anexate ca răspuns la materialele cauzei penale. De asemenea, acuzarea de stat nu a demonstrat că Baștannic Andrei își dădea seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod conștient, survenirea acestor urmări prevăzute de art. 181/1 Cod penal, care urmări au avut loc, persoanele ce au intenționat vinderea votului, persoanele ce au vândut votul, urmările ce au survenit în urma acțiunilor lui Baștannic Andrei prin deschiderea acestui site. Instanța de judecată superficial a calificat acțiunile inculpatului. Nu a fost stabilit obiectul și subiectul infracțiunii, metodele de plată și persoanele ce au admis propunerea sau au negat-o sau au afirmat-o. Oferirea trebuie să fie reală, dar nu cum indică procurorul este oferire este infracțiune. Ce s-a oferit și pentru ce acțiuni, realitatea acestora și altele nu au fost dovedite în instanța de fond. Mai mult ca atât instanța nici nu a dat o motivare concludentă. Motivarea trebuie sa răspundă 3 pretențiilor părților, adică diferitelor capete de acuzare și mijloacelor de apărare. Această garanție este esențială, deoarece permite justițiabilului să se asigure că pretențiile sale au fost examinate și deci că judecătorul a ținut cont de ele. Motivarea trebuie sa fie lipsită de orice apreciere jignitoare sau neplăcută a justițiabilului. Instanța de judecată nu s-a expus în privința demersului înaintat privind numirea unei expertize IT care este posibilă de petrecut la CEJMJRM, toate actele necesare și lista experților au fost prezentate instanței. Acest demers a fost prezentat instanței în s/i din data de 03.11.2016. Dar instanța de judecată nu a motivat nici cum existenta necesității numirii expertizei sau nu. Instanța de judecată a luat asupra sa drepturile si obligațiile expertului IT, dar nu a motivat în acest sens sentința. Mai mult ca atât, instanța nu s-a expus și asupra faptului probelor anexate la dosar că inculpatul Baștannic Andrei nu avea careva conturi bancare și căsuțe metalice la careva bănci din Republicii Moldova, (anexă certificate informații din băncile comerciale din Republica Moldova). De asemenea, instanța nu s-a expus privind certificatul Băncii Naționale Moldova că plata cu sisteme electronice de tip BITCOIN nu este legală și posibilă pe teritoriul Moldovei. Judecătorul judecă materialele și cauzele penale conform legii și propriei convingeri bazate pe probele cercetate în procedura judiciară respectivă. Nici o motivare în acest sens nu a fost relatată în cadrul sentinței adoptate, mai mult ca atât și în cadrul ședinței de judecată. De asemenea, instanța nu s-a expus privind neadmiterea probelor în procesul penal examinat. 2.3 Avocatul Sorochin Iuri în apelul său a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței contestate și pronunțarea unei noi hotărâri prin care a-l achita pe inculpat pe motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. În motivarea apelului, apărătorul a indicat că instanța de judecată superficial a calificat acțiunile inculpatului. Nu a fost stabilit obiectul și subiectul infracțiunii, metodele de plată și persoanele ce au admis propunerea. Motivarea trebuie sa răspundă pretențiilor părților, adică diferitelor capete de acuzare și mijloacelor de apărare. Această garanție este esențială, deoarece permite justițiabilului să se asigure că pretențiile sale au fost examinate și deci că judecătorul a ținut cont de ele. Motivarea trebuie sa fie lipsită de orice apreciere jignitoare sau neplăcută a justițiabilului. În tarile Common Law-ului hotărârile instanțelor superioare care soluționează o chestiune in drept au valoare de precedent constrângător in litigiile ulterioare identice. Daca în țările de drept continental hotărârea nu are acest efect, ea poate totuși să constituie o învățătura speciala pentru alți judecători confruntați cu un caz sau o chestiune similara, în cauzele care ridica o problema de societate sau o chestiune în drept importanta. De aceea motivarea, fructul unui studiu aprofundat 4 al chestiunilor in drept care se pun, va trebui sa fie extrem de îngrijită in aceste cazuri pentru a răspunde așteptărilor părților și societății. Avizul nr.11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni. În motivarea sentinței instanța de judecată a prescris practic învinuirea și rechizitoriul prezentat de acuzarea de stat, nemotivând astfel nici o poziție a apărătorilor, fapt care este o încălcare procedurală prevăzută de art. 384 alin. 3 Cod de procedură penală. Nici o motivare a respingerii poziției învinuitului și a apărătorului său nu a fost relatată în sentință. Instanța de judecată nu s-a expus în privința demersului înaintat privind numirea unei expertize IT care este posibilă de petrecut la CEJMJRM, toate actele necesare și lista experților au fost prezentate instanței). Dar, instanța de judecată nu a motivat nici cum existența necesității numirii expertizei sau nu. Instanța de judecată a luat asupra sa drepturile și obligațiile expertului IT, dar nu a motivat în acest sens sentința. Mai mult ca atât, instanța nu s-a expus și asupra faptului probelor anexate la dosar că inculpatul Baștannic Andrei nu avea careva conturi bancare și căsuțe metalice la careva bănci din Republica Moldova. De asemenea, instanța nu s-a expus privind certificatul Băncii Naționale Moldova că plata cu sisteme electronice de tip BITCOIN nu este legală și posibilă pe teritoriul Moldovei. De asemenea, instanța nu s-a expus privind neadmiterea probelor în procesul penal examinat, unde apărătorii au menționat că, infracțiunea prevăzută de art. 181/1 Cod penal, urmează a fi consumată când inacțiunea sau executarea oricăreia dintre acțiunile prevăzute în art. 181/1 Cod penal, este dusă până la capăt, producându-se urmarea periculoasă a faptei. Nici faptul consumării infracțiunii nu a fost dovedit. Conform art. 94 Cod penal, se indică neadmiterea probelor administrate prin încălcarea dreptului la interpret, traducător al participanților la proces. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2019, au fost respinse, ca nefondate, apelurile apărătorului Colenco Aureliu și apelul apărătorului Sorochin Iurii în interesele inculpatului Baștannic Andrei și menținută sentința fără modificări. 3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul a săvârșit anume infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), alin. (4), art. 1811 Cod penal, adică organizarea și instigarea la săvârșirea infracțiunii de oferire de bani în scopul determinării alegătorului să își exercite drepturile sale electorale într-un anumit mod în cadrul alegerilor locale. Aceste circumstanțe au fost corect constatate din totalitatea de probe și anume prin: - declarațiile martorului Badan Sergiu (f.d.116-117 Vol. II); - procesul-verbal de consemnare a datelor privind comiterea infracțiunii (f.d.3 vol. I); proces-verbal de cercetare la fața locului din 21.05.2015 a site-lui www.alegerimoldova.com 5 (f.d.12-20 Vol. I); - procesul-verbal de constatare din 21.05.2015 (f.d.23-52); proces-verbal de examinare a obiectului din 11.06.2015 și anume a sistemului informatic staționar model „HP ProDesc 600” cu monitor „HP EliteDisplay E201” aplicația de vizualizare a fișierelor video „VLC media player”, suport optic -CD (compact disc), imprimantă „Canon LBP 2900” (f.d.55); procesul-verbal de percheziție din 03.11.2015 (f.d.62-63); proces-verbal de examinare din 04.11.2015 conform căruia examinării este supus sistemul informatic notebook „MacBookPro” cu număr de serie xxxxx, ridicat în cadrul percheziției la domiciliul lui Andrei Baștannic (f.d.72-74); proces-verbal de examinare din 05.11.2015 conform căruia este supus examinării telefonul mobil de model „iPhone 6” ridicat în urmă efectuării percheziției de la domiciliul lui Baștannic Andrei care conține mesaje de intrare SMS cu conținutul privind necesitatea achitării contului xxxxx (f.d.75); proces-verbal de verificare a declarațiilor la locul infracțiunii din 06.11.2015 pe serverul cu adresa xxxxx unde s-a postat site-ul www.alegerilocale.com la accesarea serverului și site-ului alegerimoldova.com prin portul de intrare 10000, pe ecran a apărut solicitarea de a introduce loghinul și parola pentru accesarea aplicației „Wehmin server” al site-ului. În urma introducerii datelor respective a fost obținut accesul la server și la site-urile stocate pe el (f.d.76-78); ordonanța din 19.11.2015 de recunoaștere și anexare la cauza penală a corpurilor delicte și anume telefonul mobil „IPhone 6” cu xxxxx; Notebook „MacBookPro” cu număr de serie xxxxx(f.d.80). Fiind audiat, la demersul apărării, specialistul Ostaf Serghei Colegiul a precizat că însăși din declarațiile martorului se atestă că inculpatul a comis faptele prejudiciabile imputate lui, or însăși Ostaf Serghei a menționat că colectarea datelor personale ale subiecților din procesul electoral se efectuează doar prin mijloace publice, dar nu prin colectare directă de la alegători. La fel, Ostaf Serghei a confirmat faptul că, în expunerile lui Baștannic Andrei se observă un limbaj provocator și de determinare a alegătorului la un anumit comportament la realizarea dreptului său electoral. Conchizând, ținând cont de materialele cauzei, Colegiul a reținut argumentele apărării în partea achitării lui Baștannic Andrei ca fiind declarative, or poziția apărării este combătută prin probele analizate și apreciate supra. De asemenea, instanța de apel a respins alegațiile apelanților în partea în care își exprimă dezacordul cu declarațiile martorului Badan Sergiu or, după cum a declarat martorul, care a fost avertizat de răspundere penală pentru darea declarațiilor intenționat false, dânsul dispune de studii superioare, iar domeniul IT l-a studiat individual. Cererea a depus-o la poliție, fiind determinat de motive personale. Contrariul în ședința de judecată nu și-a găsit confirmare. Consecvent, Colegiul a reținut că instanța de fond just a respins alegațiile părții apărării privind declararea nulității și neadmiterea probelor administrate prin încălcarea dreptului la interpret/traducător a lui Baștannic Andrei. Or, această solicitarea reprezintă o modalitate de a induce în eroare instanța de judecată, mai mult, din materialele cauzei se atestă că Baștannic Andrei posedă limba de stat. 6 La individualizarea și stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de apel a constatat că, instanța de fond corect a stabilit că corectarea și reeducarea lui Baștannic Andrei poate avea loc cu stabilirea unei pedepse sub formă de amendă, ținând cont de prevederile art. art. 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal de gradul și pericolul social al infracțiunii care este una mai puțin gravă, de persoana inculpatului care nu a recunoscut vine, oficial nu este angajat în câmpul muncii, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea penală –săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni, de lipsa circumstanțelor care agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra vinovatului. Ținând cont de prevederile art. art. 8 și 10 Cod penal și având în vedere faptul că, modificările introduce prin Legea nr. 207 din 29.07.2016 (în vigoare din 07.11.2016) pentru modificarea și completarea unor acte legislative înrăutățesc situația lui Baștannic Andrei la stabilirea cuantumului amenzii instanța de judecată, întemeia i-a stabilit pedeapsa în cuantumul stabilit până la adoptarea Legii nr. 207 din 29.07.2016 (în vigoare din 07.11.2016) și anume de 400 unități convenționale.

Decizia instanței de apel a fost atacată, cu recurs ordinar de către avocații Colenco Aureliu și Sorochin Iuri în numele inculpatului Baștannic Andrei, indicând temeiurile prevăzute la pct.5,6,8,12 art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și a sentinței cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie achitat deoarece fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 1811 al. 1 Cod penal. 4.1 În motivarea cerințelor sale recurenții au indicat că, învinuirea lui Baștannic Andrei pe art. 181/1 al. 1) Cod penal este bazată pe presupunerile martorului Badan Sergiu, care atât la anchetă cât și la instanța de judecată a declarat, că având o poziție civică, s-a adresat organelor de poliție cu cererea de atragere a lui Baștannic Andrei la răspunderea penală pentru fapta de corupere a alegătorilor, invocînd aceleași argumente expuse în cererea de apel (f.d.223-245 vol. II). Suplimentar recurenții au solicitat examinarea și expunerea motivată a colegiului penal asupra cererii de numire a expertizei în domeniul IT( anexată la dosar f.d.48 volumul 2+ anexa experților titulari), care a fost admisă , dar nu a fost numită real o expertiză. Indică recurenții că, avocatul Sorochin Iuri și învinuitul Baștannic Andrei sunt persoane ce utilizează limba rusă zi de zi. Nu este clar din ce motive și surse Curtea de Apel a reiterat faptul că Baștannic Andrei cunoaște limba de stat. Din materialele cauzei penale, cât si procesele verbal ale ședințelor de judecată, Baștannic Andrei a solicitat permanent translator. Dar la anchetă nu a fost prezent translatorul. Mai mult ca atât translatorul în unele cazuri era chemat dar în cazurile si la întocmirea documentelor menționate nu a asistat. Prin faptele date i- au fost încălcate lui Baștannic A. drepturile prevăzute de art. 66 Cod de procedură penală.

La recursul ordinar declarat de către avocații Colenco Aureliu și Sorochin Iuri în numele inculpatului Baștannic Andrei, în conformitate cu prevederile art. 7 431 alin. (1) pct.11 Cod de procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiat, invocând că, motivele de reapreciere a întregului sistem de probe nu se conțin în temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) Cod penal. Așadar, criticile formulate de autorii recursului nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegale, or, reaprecierea probelor, soluție propusă de autori, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală. Deci, criticile formulate de recurenți în partea ce ține de aprecierea probelor nu conțin indicii erorilor de drept și, respectiv, nu sunt motivate sub aspectul hotărârii contestate, ca fiind ilegală. În atare circumstanță, se constată că această contestație nu conține argumentele ilegalității deciziei instanței de apel, precum și în ce constă problema de drept de importanță generală abordată în această cauză penală - cerințe obligatorii, și care fiind stipulate în dispoziția art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, ceea ce echivalează cu nemotivarea recursului în sensul art.427 alin.(1) Cod de procedură penală. Așadar, acuzarea consideră că, instanța de apel a examinat cauza penală de învinuire a lui Bastannic Andrei, în strictă conformitate cu prevederile art.414 Cod de procedură penală, indicând în procesul verbal al ședinței de judecată probele cercetate. Astfel, acuzarea constată, că instanța de apel în strictă conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală a dat apreciere întregului sistem de probe, corespunzător întemeiat a ajuns la concluzia respingerii apelului declarat de către avocați în interesele inculpatului, ca fiind nefondat.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi admise reieșind din următoarele considerente. Potrivit alin.(1) art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art.435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest 8 aspect, constată că instanța, la examinarea apelului, nu a respectat întru totul prevederile art. art. 414 alin.(1), 417 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Colegiul constată că aceste prevederi legale, deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel. Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul reține, că decizia instanței de apel se contestă de către avocații Colenco Aureliu și Sorochin Iuri în numele inculpatului Baștannic Andrei, invocând temeiurile prevăzute la pct.5,6,8,12 art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală. În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele. După cum rezultă din actele cauzei, apărarea declarând recurs a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2019, prin care au fost respinse apelurile apărării și menținută sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 05 decembrie 2018, prin care Baștannic Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 42 alin. (2), alin. (4), art. 1811 Cod penal la o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 400 unități convenționale în sumă de 8000 lei (opt mii lei). Analizând conținutul deciziei contestate, instanța de recurs, consideră că recursul ordinar declarat de către avocații Colenco Aureliu și Sorochin Iuri în numele inculpatului Baștannic Andrei, urmează a fi admis, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Rezumând situația de fapt, în raport cu argumentele recurenților, Colegiul lărgit atestă că, instanța apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile avocaților Colenco Aureliu și Sorochin Iurii în interesele inculpatului Baștannic Andrei. Astfel, analizând materiale cauzei Colegiul penal ține să menționeze că, din motivarea deciziei instanței de apel (pct. 61-62 f. d. 34Vol. III) se reține că, „Colegiul reține că instanța de fond just a respins alegațiile părții apărării privind declararea nulității și neadmitere a probelor administrate prin încălcarea dreptului la interpret/traducător a lui Andrei Baștannic și anume: procesul-verbal de stabilire a valorii Hash a informațiilor păstrate în sistemele informaționale ridicate la data 03.11.2015 și anexele la procesul-verbal menționat din 03.11.2015; procesul-verbal de examinare a calculatorului Mac Book Pro din 04.11.2015 participant Baștannic Andrei Serghei; procesul-verbal de examinare a telefonului mobil usb Stic silicon și silicon power din 05.1 1.2015 întocmit cu participarea lui Baștannic Andrei Serghei; procesul-verbal de verificare a datelor la locul infracțiunii din 06.11.2015 cu acordarea unui alt calculator; ordonanța de punere sub învinuire din 18.11.2015 cu înmânarea copiei lui Baștannic Andrei fără traducere și participarea translatorului/si interpretului; ordonanța de punere sub învinuire a lui A. Baștannic în limba rusă fără a fi indicat translatorul sau interpretul și unde procurorul și-a asumat obligațiunea de traducere a textului fără 9 careva mențiuni; procesul-verbal de audiere a învinuitului din 08.12.2015, în limba rusă, unde nu este indicat translatorul sau interpretul și unde procurorul și- a sumat obligațiunea de traducere a textului fără careva mențiuni în acest caz; procesul-verbal de recunoaștere în calitate de bănuit din 03.11.2015 în limba rusă unde nu este indicat translatorul/interpretul și unde procurorul și-a asumat obligațiunea de traducere a textului fără careva mențiuni în acest caz. Or, această solicitarea reprezintă o modalitate de a induce în eroare instanța de judecată, mai mult, din materialele cauzei se atestă că Baștannic Andrei Serghei posedă limba de stat.” Or, potrivit procesului-verbal de stabilire a valorii Hash a informațiilor păstrate în sistemele informaționale ridicate la data 03.11.2015 și anexele la procesul-verbal menționat din 03.11.2015 se atestă lipsa translatorului. Totodată, potrivit proceselor verbale a ședințelor de judecată atât din prima instanță cât și instanța de apel, la întrebarea instanței, inculpatul Baștannic Andrei indică că, nu posedă limba de stat și necesită serviciile unui interpret. Or, potrivit extrasului din registrul de stat al populației la apartenența etnică inculpatul este ucrainean ( f. d. 88 Vol. I). Mai mult ca atât, la materialele cauzei lipsesc careva date ce ar confirma faptul că inculpatul cunoaște limba de stat. Un alt aspect asupra căruia instanța de apel urma să se expună asupra solicitării apărării privind numirea expertizei în domeniul IT care fiind înaintată în ședința primei instanțe din 03 noiembrie 2016 (f.d. 112 Vol. II) instanța a lăsat deschis demersul avocatului, care ulterior în ședința din 22.02.2017 (f.d.113 verso) fiind reluată soluționarea acestui demers instanța de judecată a admis demersul dispunând audierea martorului Ostaf Sergiu, nefiind clară soluția acesteia privind numirea expertizei. Or, potrivit materialelor cauzei nu se atestă careva încheiere privind admiterea sau respingerea demersului apărării de numire a expertizei. În concluzie, Colegiul lărgit constată că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea contestată nu cuprinde motive pe care se întemeiază soluția, eroare de drept cuprinsă de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță, deoarece eroarea dată nu poate fi corectată de instanța de recurs. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia, să verifice și să aprecieze desfășurat și profund probele administrate în cauză, să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată și, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu precum și de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, prin care să ofere răspunsuri la apelurile apărării.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE : 10 Admite recursul ordinar declarat de către avocații Colenco Aureliu și Sorochin Iuri în numele inculpatului Baștannic Andrei. Casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2019, în cauza penală privindu-l pe Baștannic Andrei xxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Decizia motivată pronunțată integral la 18 mai 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Cobzac Elena Toma Nadejda Țurcan Anatolie Boico Victor 11