1ra-1620/2020 — art.187 alin.4; 179 alin.1; 349 alin.1-1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.187 alin.4; 179 alin.1; 349 alin.1-1 CP
- Temei legal
- art.427 CPP
1ra-1620/2020 — art.187 alin.4; 179 alin.1; 349 alin.1-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1620/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
01 octombrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,
a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,
admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către inculpat,
împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2019
și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2020, în
cauza penală în privința lui,
Cebanica Valentin xxxx, născut la xxxxx,
originar și locuitor r-nul xxxx, s. xx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 14.02.2019– 19.04.2019;
instanța de apel: 20.05.2019 – 10.03.2020;
instanța de recurs ordinar: 27.06.2020-01.10.2020.
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură
penală, legal executată.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie
2019, Cebanica Valentin a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor
prevăzute de:
- art. 186 alin. (4) art. 179 alin. (1), art. 349 alin (11) Cod penal și
condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal la pedeapsă penală sub formă
de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani;
- art. 179 alin. (1) Cod penal la pedeapsă penală sub formă de
închisoare pe un termen de 1 (unu) ani și în baza art. 349 alin. (11 ) Cod penal
la pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani.
În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) din Cod Penal, s-a stabilit
pedeapsa definitivă, lui Cebanica Valentin, prin cumul parțial al pedepselor
aplicate, o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 10
(zece) ani.
În baza art. 72 Cod Penal pedeapsa cu închisoare aplicată lui Cebanica
Valentin urmează a fi executată în penitenciar de tip semiînchis.
Termenul pedepsei lui Cebanica Valentin urmează a fi calculat din
19.04.2019, cu includerea perioadei aflării lui în arest preventiv 03.01.2019-
19.04.2019.
1
Măsura preventivă sub formă arest preventiv a fost menținută până la
intrarea sentinței în vigoare.
A fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Vatamaniuc
Cristina, Buraian Ion, Tulum Ion, Bradu Lucia, Pascari Maria.
A fost încasat de la Cebanica Valentin în beneficiul lui Vatamaniuc
Cristina prejudiciul material în mărime de 91 350 (nouăzeci și una mii trei
sute cinzeci) lei și prejudiciu moral în mărime de 5000 (cinci mii) lei.
A fost încasat de la Cebanica Valentin în beneficiul lui Buruian Ion
prejudiciul material în mărime de 7000 (șapte mii) lei.
A fost încasat de la Cebanica Valentin în beneficiul lui Tulum Ion
prejudiciul material în mărime de 3430 (trei mii patru sute treizeci) lei.
A fost încasat de la Cebanica Valentin în beneficiul lui Bradu Lucia
prejudiciul material în mărime de 4000 (patru mii) lei.
A fost încasat de la Cebanica Valentin în benefeciul lui Pascari Maria
prejudiciul material în mărime de 22500 (douăzeci și doi mii cinci sute) lei.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Cheltuielile de judecată în mărime de 256 lei – au fost trecute în contul
statului.
În sentință, prima instanță a constatat că: inculpatul Cebanica
Valentin, la data de 28 iulie 2018, în intervalul de timp de la ora 15 și 40 min.,
pînă la ora 16 și 10 min., acționând intenționat, urmărind scopul sustragerii
bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului de la bucătărie, a pătruns în
casa de locuit nr. 15, amplasată în municipiul Chișinău, satul xxx, str. xxxx,
ce aparține cet. xxxx, de unde pe ascuns, a sustras un portmoneu la prețul
de 100 lei, în care se aflau mijloace bănești în sumă de 14000 lei, valută în
sumă de 3150 euro, care conform ratelor de schimb valutar al Băncii
Naționale a Moldovei din 28 iulie 2018, constituie suma de 61250 lei; o cutie
din lemn pentru bijuterii, la prețul de 500 lei, în care se afla o pereche de
cercei din aur cu perle, cu masa de 4 gr, la prețul de 2000 lei; o verighetă din
aur, cu masa de 3 gr, la prețul de 1500 lei; un inel din aur cu piatră neagră,
cu masa de 4 gr, la prețul de 2000 lei; o brățară din aur, cu masa de 5 gr, la
prețul de 2500 lei; un lănțișor din aur italian, cu masa de 3 gr, la prețul de
2000 lei; o pereche de cercei și lănțișor cu culon din argint, cu masa de 6 gr,
la prețul de 2000 lei și un inel din aur cu cinci pietricele, cu masa de 4 gr, la
prețul de 3500 lei, cauzând părții vătămate xxxx o daună materială în sumă
de 91350 lei.
2.1. Tot el, Cebanica Valentin, la 21 noiembrie 2018, în perioada de timp
de la ora 08:00 pînă la ora 15:30, acționând intenționat, urmărind scopul
sustragerii bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului, a pătruns în
2
casa de locuit situată pe str. xxxx, satul Colonița municipiul Chișinău, ce
aparține cet. xxxxx, de unde pe ascuns, a sustras o pereche de cercei din aur
la prețul de 2000 lei și un lanț cu cruciuliță din aur la prețul de 5000 lei,
cauzând părții vătămate o daună materială în proporții considerabile în
sumă totală de 7000 lei.
2.2. Tot el, Cebanica Valentin la 23 noiembrie 2018, aproximativ la ora
18.00, acționînd intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei
persoane, a pătruns în curtea casei de locuit din str. xxxxx, satul xxx,
municipiul Chișinău, ce-i aparține cet.Tulum Ion Vasile, de unde pe ascuns,
a sustras două camere video la prețul de 100 dolari SUA fiecare, în sumă de
200 dolari SUA, care conform cursului valutar stabilit de Banca Națională a
Moldovei la data săvârșirii infracțiunii constituia suma de 3430 lei, cauzând
părții vătămate o daună materială considerabilă.
2.3. Tot el, Cebanica Valentin Alexandru la 29 noiembrie 2018, în
perioada de timp cuprinsă între ora 08 și 20 min., până la ora 16 și 30 min.,
acționând intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane,
prin forțarea geamului, a pătruns în casa de locuit amplasată pe str. xxxx
xxxx, municipiul Chișinău, ce aparține cet. xxxx, de unde pe ascuns, a sustras
bani în sumă totală de 4000 lei, cauzând părții vătămate o daună materială
considerabilă.
2.4. Tot el, Cebanica Valentin, în perioada de timp cuprinsă între 25
noiembrie 2018, ora 14:00, pînă la 02 decembrie 2018, ora 13:00, acționând
intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin
deteriorarea geamului, a pătruns în casa de locuit amplasată pe str. Ion
Creangă 26 din comuna xxxx, ce aparține cet. xxxx, de unde pe ascuns a
sustras mijloace bănești în sumă de 1000 euro, care conform cursului oficial
de schimb valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei constituiau 19500
lei, două inele din aur la prețul de 1000 lei fiecare, în sumă totală de 2000 lei,
o pereche de cercei din aur la prețul de 1000 lei, cauzând părtii vătămate o
daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 22500 lei.
Astfel, prin acțiunile sale, Cebanica Valentin a săvârșit infracțiunea
prevăzută de art.186 alin. (4) Cod Penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns
a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință, săvârșită în proporții
mari.
2.5. Tot el, Cebanica Valentin Alexandru, la 30 noiembrie 2018,
aproximativ la ora 08:40, acționând intenționat, aflându-se pe str. Sf.
Dumitru din satul Cheltuitor, municipiul Chișinău, prin deteriorarea
geamului a pătruns și a rămas în domiciliul situat pe str. xxx din satul
xxmunxxxx, deși știa cu certitudine că nu are consimțământul proprietarului
3
Tîmcova Alina, fiind conștient de caracterul ilegal al pătrunderii în
domiciliul acesteia, făcând dezordine, după care a părăsit locul comiterii
infracțiunii.
Astfel, prin acțiunile sale, Cebanica Valentin a săvârșit infracțiunea
prevăzută de art. 179 alin. (1) Cod penal- violarea de domiciliu, adică
pătrunderea și rămînerea ilegală în domiciliul unei persoane fără
consimțămîntul acesteia.
2.6. Tot el, Cebanica Valentin Alexandru, la data de 30 noiembrie 2018,
aproximativ la ora 09 și 30 min., aflându-se pe str. Mihai Eminescu 37 din
comuna xxmunicipiul xxx, fiind suspect în comiterea violării de domiciliul
ce aparține cet. Tîmcova Alina, amplasat în aceeași localitate pe str. xx, de
către ofițerii de investigație al Inspectoratului de Poliție Ciocana, Zolotco
Nicolai Vladislav și Mărgineanu Victor Victor, care la acel moment își
îndeplineau atribuțiile de serviciu, urmărind scopul sistării activității de
serviciu și schimbării caracterului acesteia, interesul său personal de a nu fi
reținut, intenționat a aplicat violența fizică față de aceștia, cauzându-le
conform raportului de constatare medico-legale, nr.201802P4390 din 04
decembrie 2018 și respectiv nr. 201802P4383 din 04 decembrie 2018,
vătămare corporală neînsemnată.
Astfel, prin acțiunile sale, Cebanica Valentin a săvârșit infracțiunea
prevăzută de art. 349 alin. (11) Cod penal - amenințarea sau violența săvîrșită
asupra unei persoane cu funcție de răspundere sau a unei persoane care își
îndeplinește datoria obștească, adică aplicarea violenței nepericuloase
pentru viața și sănătate comisă față de persoana cu funcție de răspundere în
scopul sistării activității lor de serviciu ori schimbării caracterului ei în
interesul celui care aplică violența.
Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Victoria Burduja, în
numele inculpatului Cebanica Valentin, prin care a casarea totală a sentinței
emise de către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2019 și
pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care Cebanica Valentin, să fie achitat, pe motiv că, în acțiunile
acestuia nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că:
- părțile vătămate audiate în cadrul cercetării judecătorești, nu au
furnizat instanței de judecată suficientă informație, pentru a confirma
vinovăția inculpatului Cebanica Valentin de săvârșirea infracțiunii, or,
declarațiile acestora doar confirmă sustragerea bunurilor din domiciliul lor,
însă nu confirmă poziția acuzatorului privind săvârșirea acestor acțiuni de
către Cebanica Valentin;
4
- era necesar efectuarea confruntării între inculpat și părțile vătămate,
aceasta fiind unica posibilitate de a stabili ce acțiuni anume au fost
întreprinse de inculpat, rolul acestora în săvârșirea infracțiunii, precum și a
exclude dubiile și presupunerile;
- în lipsa altor probe decît audierea părților vătămate, învinuirea adusă
inculpatului este una formală fiind lipsită de dovezi, iar, altă probă plasată
la baza sentinței de condamnare sunt înregistrările video, care, de facto
prezintă un bărbat cu semnalmente asemănătoare inculpatului;
- acuzarea este bazată pe o presupunere, iar imaginile prezentate nu
sunt clare și nici de natura de a convinge că, persoana prezentă în imagini
este inculpatul;
- procesul-verbal de percheziție din 03.01.2019 prin care a fost pusă la
temeinicia sentinței, instanța de fond nu a relevat măsura necesară că aceste
acțiuni au fost întreprinse cu erori de procedură, în privința unor martori și
a inculpatului;
- pe tot parcursul procesului, autoritățile statului nici nu au încercat să
elucideze aspectele ce țin de existența sau lipsa legăturii cauzale dintre fapta
inculpatului și consecințele survenite;
- probele cercetate nu indică cert și direct că, Cebanica Valentin a comis
faptele incriminate, iar numai declarațiile ineficiente ale părților vătămate,
prin care îl incriminează pe inculpat, în lipsa altor probe, nu sunt suficiente
pentru a concluziona vinovăția univocă a acestuia;
- probele aduse în acuzarea lui Cebanica Valentin nu sunt concludente
și pertinente, urmând ca inculpatul să fie achitat pe motivul că fapta acestuia
nu conține elementele constitutive ale infracțiunii de jaf. Or, o sentință de
condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, toate îndoielile apărute și
care nu pot fi înlăturate, se tratează în favoarea inculpatului;
- vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai
în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției
nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, a dat răspuns la
toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală;
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10
martie 2020, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Victoria Burduja, în
interesele inculpatului Cebanica Valentin și menținută sentința Judecătoriei
Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2019, fără modificări. Termenul de
executare a pedepsei, lui Cebanica Valentin a fost calculat din 10 martie 2020
cu includerea în acest termen a perioadei aflării lui sub arest din 03 ianuarie
2019 – 10 martie 2020.
5
4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, instanța de
fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,
veridicității și coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în
privința inculpatului Cebanica Valentin în baza art. 186 alin. (4) art. 179
alin.(1), art. 349 alin. (11) Cod penal.
Instanța de apel a constatat că, situația de fapt și vinovăția inculpatului
corect a fost stabilită, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea
dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor.
La adoptarea soluției încauză, instanța de apel și-a întemeiat concluzii
în baza cercetării probelor, consemnându-le în procesul-verbal și constatând
faptele imputate.
Instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a constatat că,
prin acțiunile sale inculpatul Cebanica Valentin a săvârșit infracțiunile
prevăzute de art. 186 alin. (4), art. 179 alin. (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal,
instanța de fond a argumentat deplin poziția adoptată, cât din punct de
vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei, atât și din punct de
vedere a prevederilor legale.
Astfel, instanța de apel a stabilit că, inculpatul Cebanica Valentin la
data de 28 iulie 2018, în intervalul de timp de la ora 15 și 40 min., până la ora
16 și 10 min.,, acționând intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor
altei persoane, prin forțarea geamului de la bucătărie, a pătruns în casa de
locuit N° xxx, amplasată în municipiul xxx, satul xxx, ce aparține cet. xxxx,
de unde pe ascuns, a sustras un portmoneu la prețul de 100 lei, în care se
aflau mijlloace bănești în sumă de 14000 lei, valută în sumă de 3150 euro,
care conform ratelor de schimb valutar al Băncii Naționale a Moldovei din
28 iulie 2018, constituie suma de 61250 lei, o cutie din lemn pentru bijuterii,
la prețul de 500 lei, în care se afla o pereche de cercei din aur cu perle, cu
masa de 4 gr, la prețul de 2000 lei; o verighetă din aur, cu masa de 3 gr, la
prețul de 1500 lei; un inel din aur cu piatră neagră, cu masa de 4 gr, la prețul
de 2000 lei; o brățară din aur, cu masa de 5 gr, la prețul de 2500 lei; un lănțișor
din aur italian, cu masa de 3 gr, la prețul de 2000 lei; o pereche de cercei și
lănțișor cu culon din argint, cu masa de 6 gr, la prețul de 2000 lei și un inel
din aur cu cinci pietricele, cu masa de 4 gr, la prețul de 3500 lei, cauzând
părții vătămate Vatamaniuc Cristima o daună materială în sumă de 91350
lei.
Tot el, Cebanica Valentin, la 21 noiembrie 2018, în perioada de timp de
la ora 08:00 pînă la ora 15 și 30 min., acționând intenționat, urmărind scopul
sustragerii bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului, a pătruns în
6
casa de locuit situată pe str. xxx, satul xx municipiul xxx, ce aparține cet.
Buruian Ion, de unde pe ascuns, a sustras o pereche de cercei din aur la
prețul de 2000 lei și un lanț cu cruciuliță din aur la prețul de 5000 lei, cauzând
părții vătămate o daună materială în proporții considerabile în sumă totală
de 7000 lei.
Tot el, Cebanica Valentin xxxx la 23 noiembrie 2018, aproximativ la ora
18.00, acționând intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei
persoane, a pătruns în curtea casei de locuit din str. xxxx, satul xxx,
municipiul xxx, ce-i aparține cet.xxxx, de unde pe ascuns, a sustras două
camere video la prețul de 100 dolari SUA fiecare, în sumă de 200 dolari SUA,
care conform cursului valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei la data
săvârșirii infracțiunii constituia suma de 3430 lei, cauzând părții vătămate o
daună materială considerabilă.
Tot el, Cebanica Valentin xxx la 29 noiembrie 2018, în perioada de timp
cuprinsă între ora 08:20, până la ora 16:30, acționând intenționat, urmărind
scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului, a
pătruns în casa de locuit amplasată pe str. xxxx, municipiul xxx, ce aparține
cet. xxx, de unde pe ascuns, a sustras bani în sumă totală de 4000 lei, cauzând
părții vătămate o daună materială considerabilă.
Tot el, Cebanica Valentin xxx, în perioada de timp cuprinsă între 25
noiembrie 2018, ora 14:00, pînă la 02 decembrie 2018, ora 13:00, acționând
intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin
deteriorarea geamului, a pătruns în casa de locuit amplasată pe str. xxxxxxx
municipiul xx, ce aparține cet. Pascari Maria, de unde pe ascuns a sustras
mijloace bănești în sumă de 1000 euro, care conform cursului oficial de
schimb valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei constituiau 19500 lei,
două inele din aur la prețul de 1000 lei fiecare, în sumă totală de 2000 lei, o
pereche de cercei din aur la prețul de 1000 lei, cauzând părții vătămate o
daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 22500 lei.
Astfel, instanța de apel a constat că, prin acțiunile sale, Cebanica
Valentin a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.186 alin. (4) Cod Penal -
furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin
pătrundere în locuință, săvârșită în proporții mari, iar aceasta presupune
existența următoarelor elemente constitutive:
Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului date în cadrul
instanței de apel, precum că, aceste bunurile au fost cumpărate de la Grosu
Mihail, alte bunuri le-a cumpărat de la piață și că, video-camerele erau la el
acasă, dar nu le-a furat, or, la materialele cauzei nu au fost administrate
careva probe care ar confirma argumentele inculpatului, iar careva
7
argumente concludente care ar explica cum au ajuns camerele video la el
acasă ultimul nu a prezentat instanței de apel.
Instanța de apel respins argumentul invocat de avocatul Burduja
Victoria, în interesele inculpatului Cebanica Valentin, în apelul declarat
precum că, învinuirea adusă nu și-a găsit confirmarea, or, de către instanța
de fond au fost apreciate toate probele coroborate în ansamblu din punct de
vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar versiunea
apelului nu și-a găsit confirmare.
Cu referire la argumentele apelantului precum că de către instanța de
fond nu au fost prezentate careva probe, care ar confirma că Cebanica
Valentin a săvîrșit infracțiunea, instanța de apel a menționat că în cadrul
cerectării judecătorești au fost prezentate mai multe procese-verbale privind
cercetarea la fața locului și anume: din 30 noiembrie 2018 (Vol.I, f.d. 219-239);
din 03 ianuarie 2019 (Vol. II, f.d. 56,57); din 03 ianuarie 2019, (Vol. II f.d.
67,68); procesul-verbal de examinare din 18 ianuarie 2019 (Vol. I, f.d. 67);
procesul-verbal de examinare din 09 ianuarie 2019 (Vol. I, f.d. 139-145);
procesul-verbal de examinare din 14 ianuarie 2019 și procesul verbal de
examinare din 15 ianuarie 2019 (Vol.I, f.d. 170-175; 196-201), probe care
confirmă incontestabil că, anume Cebanica Valentin a comis infracțiunile de
furt.
Cu referire la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod
penal, instanța de apel a reținut următoarele circumstanțe: Cebanica
Valentin, la 30 noiembrie 2018, aproximativ la ora 08:40, acționând
intenționat, aflându-se pe str. xxxxdin satul xxx, municipiul Chișinău, prin
deteriorarea geamului a pătruns și a rămas în domiciliul situat pe str. xxxx
din satul Cheltuitor mun. xxx, deși știa cu certitudine că nu are
consimțământul proprietarului Tîmcova Alina, fiind conștient de caracterul
ilegal al pătrunderii în domiciliul acesteia, făcând dezordine, după care a
părăsit locul comiterii infracțiunii.
Astfel, instanța de apel a constat că, Cebanica Valentin a săvârșit
infracțiunea prevăzută de art. 179 alin. (1) Cod penal - violarea de domiciliu,
adică pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără
consimțământul acesteia.
Instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpatului în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, se dovedește și prin
declarațiile părții vătămate Tîmcova Alina.
Instanța de apel a notat că, potrivit procesului-verbal de constatare de
cercetare la fața locului din 30 noiembrie 2018, prin care a fost cercetat locul
faptei, și anume, casa de locuit din str. xxxx satul xxx municipiul Chișinău,
8
ce-i aparține cet. Tîmcov Alina, acțiune procesuală în cadrul căreia, s-a
constatat că geamul din dormitorul imobilului este deteriorat, iar în imobil
sunt prezente urme de dezordine, lucrurile din dulapuri fiind împrăștiate
haotic prin toate odăile.
Instanța de apel a constatat vinovăția lui Cebanica Valentin de
comiterea infracțiunii prevăzute la art. 349 alin (11) din Codul penal -
amenințarea sau violența săvârșită asupra unei persoane cu funcție de
răspundere sau a unei persoane care își îndeplinește datoria obștească, adică
aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătate comisă față de
persoana cu funcție de răspundere în scopul sistării activității lor de serviciu
ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența.
Instanța de apel a constatat că, fapta prejudiciabilă s-a manifestat prin
acțiunea inculpatului Cebanica Valentin, care la data de 30 noiembrie 2018,
aproximativ la ora 09:30, aflându-se pe str. Mihai Eminescu 37 din comuna
Tohatin municipiul Chișinau, fiind suspect în comiterea violării de domiciul
ce aparține cet. Tîmcova Alina, amplasat în aceeași localitate pe str. xxxx, de
către ofițerii de investigație al Inspectoratului de Poliție Ciocana, Zolotco
Nicolai Vladislav și Mărgineanu Victor Victor, care la acel moment își
îndeplinea atribuțiile de serviciu, urmărind scopul sistării activității lor de
serviciu și schimbării caracterului acesteia în interesul său personal de a nu
fi reținut, intenționat a aplicat violența fizică față de aceștia, cauzându-le
conform raportului de constatare medico-legale, nr. 201802P4390 din 04
decembrie 2018 și respectiv nr. 201802P4383 din 04 decembrie 2018,
vătămare corporală neînsemnate.
Instanța de apel a stabilit că, partea vătămată Zolotco Nicolae era
implicat în serviciu la data de 30.11.2018 aproximativ orele 09.00, împreună
cu colegul său Mărgineanu Victor, se deplasau prin Comuna xxx mun. xx.
La un moment au observat o persoană suspectă pe str. M. Eminescu, s-au
apropiat de el, s-au prezentat că sunt de la poliție, au arătat legitimația, după
care l-au rugat să scoată tot ce are în rucsac. A scos din rucsac patru telefoane
și un lanț. După care i-a deschis geaca, a observat o mască și l-a rugat să intre
în mașină pentru a merge la Inspectorat, ultimul însă a încercat să se
eschiveze prin opunerea de rezistență asupra lor, l-a lovit și l-a mușcat de
piciorul stîng și a fugit. Apoi s-a stabilit că persoana în cauză a fost Cebanica
Valentin. Personal a primit lovituri în regiunea abdomenului cu pumnul și
în regiunea piciorului l-a mușcat cu dinții.
Iar, potrivit declarațiilor părții vătămate Mărgineanu Victor, la data
30.10.2018 aflându-se în comuna Tohatin a parvenit un apel 112 precum că
în satul Cheltuitor este un furt în domiciliu. Deplasându-se la fața locului s-
9
a stabilit că persoana necunoscută care a intrat în domiciliul părții vătămate
a fugit în direcția s. Tohatin, pe str. xxx. În s. Tohatin au întîlnit o persoană
de gen masculin la care sau legitimat cu colegul Zolotco Nicolae. Atunci a
observat scurta cu inscripția JR care, a mai fost văzută prin intermediul
analizării camerelor video, la alte furturi. Fiind rugat să se prezinte, persoana
de gen masculin, a comunicat că, nu are buletin de identitate, dar pleacă la o
persoană să efectueze careva lucrări de construcție. Când a deschis rucsacul,
au observat mai multe telefoane, o șurubelniță. Rugînd-ul să se apropie de
automobil pentru al escorta la IP Ciocana d-lui ea îmbruscat, având intenția
de a fugi, atinci l-a pus jos, d-lui l-a lovit pe colegul Zolotco și l-a mușcat de
picior, atunci colegul de la dureri s-a ferit într-o parte. La un moment dat l-
a mușcat de mînă și a sărit gardul. Toate aceste acțiuni s-au petrecut sub gard
lîngă un morman de nisip, dar în timpul îmbrîncirii acesta a fost dezbrăcat
de scurtă, cagulă, rucsac, cuțit după care a început a alerga din urma lui și
totodată a anunțat IP Ciocana pentru a trimite forțe suplimentare la reținerea
persoanei în cauză. Cînd discuta cu Cebanica Valentin, l-a cunoscut deoarece
se afla în orientările Inspectoratelor de Poliție. A primit careva leziuni în
rezultatul încercării reținerii lui Cebanica Valentin. Ca rezultat, i-au fost
cauzate leziuni corporale medii.
Instanța de apel a reținut că părțile vătămate, Zolotco Nicolae și
Mărginean Victor, sunt persoane cu funcție de răspundere. Or, aceștea la
momentul comiterii infracțiunii de către inculpatul Cabanica Valentin, la
data de 30.10.2018 activau în calitate de ofițeri de investigație, fiind implicați
în investigarea furtului de pe str. xxxx, satul Cheltuitor.
Instanța de apel a stabilit că, inculpaul Cebanica Valentin, a avut
intenția în continuare de a sista în interesul său, activitatea polițiștilor, care
în virtutea prevederilor art.123 alin. (1) Cod penal sânt persoane cu funcție
de răspundere, deoarece ultimii i-au prezentat legitimația și i-au cerut să
urce în automobilul de poliție pentru a merge la IP Ciocana, a opus rezistență
polițiștilor, i-a mușcat de mîină și de picior, a aplicat violența fizică, în rezultat
părțile vătămate s-au ales cu leziuni corporale medii. Fapt confirmat, prin
declarațiile părților vătămate Zolotco Nicolae și Mărginean Victor; raportul
de constatare nr. 201802P4383 din 04 decembrie 2018, conform căruia, în
rezultatul examinării cet. Margineanu Victor, s-au constatat: excoriatii la
nivelul mâinilor bilateral, care au fost cauzate în rezultatul actiunii
traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele
indicate, se califică ca vătămare corporală neînsemnată; raportul de
constatare nr. 201802P4390 din 04 decembrie 2018, conform căruia, în
rezultatul examinării cet. Zolotco Nicolae, s-au constatat: excoriații la nivelul
10
coapsei stângi, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui
obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se califică
ca vătămare corporală neînsemnată.
Instanța de apel a respins argumentele avocatului Victoria Burduja
precum că declarațiile date de părțile vătămate nu pot fi puse la baza unei
sentințe de condamnare din motiv că părțile vătămate audiate în cadrul
cercetării judecătorești, nu au furnizat instanței de judecată suficientă
informație, pentru a confirma vinovăția inculpatului Cebanica Valentin de
săvârșirea infracțiunilor imputate, or, aceste argumente au fost combătute
prin declarațiile părților vătămate, cât și prin rapoartele de expertiză.
Instanța de apel a reținut că, nerecunoașterea vinovăției de către
inculpatul Cebanica Valentin nu echivalează cu achitarea acestuia de vreme
ce există probe pertinente și concludente care în ansamblu din punct de
vedere al coroborării lor dovedesc vinovăția ultimului în săvârșirea
infracțiunilor incriminate.
Instanța de apel a respins ca neîntemeiate declarațiile inculpatului
Cebanica Valentin, precum că nu a comis infracțiunea incriminată prevăzută
de art. 186 alin. (4), dar a cumpărat bunurile de la o altă persoană, iar altele
fiind procurate de dânsul, de la piață, acestea fiind considerate ca o metodă
de apărare și ascunderea realității, deoarece aceste declarații vin în
contradicție cu starea lucrurilor de fapt cât și probele existente pe dosar,
inclusiv cu depozițiile părților vătămate, apreciindu-le ca fiind veridice,
deoarece sunt consecvente, se completează reciproc, date sub jurământ, fiind
avertizați de răspundere penală pentru declarații false, iar temei de a nu
crede acestor declarații instanța de judecată nu are, mai mult ca atât,
declarațiile lor fiind confirmate prin probelele materiale cum ar fi procesele-
verbale de percheziție și procesele-verbale de examinare a bunurilor, care se
completează reciproc.
Instanța de apel a reținut că, pe parcursul judecării cauzei penale nu s-
au constatat nici careva circumstanțe, care ar putea provoca dubii în
veridicitatea declarațiilor părților vătămate, deoarece în cadrul urmăririi
penale și în cadrul cercetării judecătorești dânșii au dat aceleași declarații.
Instanța de apel a menționat că, la determinarea tipului și măsurii de
pedeapsă, instanța de fond a ținut cont de prevederile art.75-77 Cod penal
adică, de pericolul social al crimelor comise de Cebanica Valentin, de
gravitatea infracțiunilor comise, care se califică ca infracțiuni grave și mai
puțin grave.
11
Decizia instanței de apel din 10 martie 2020, pronunțată integral la
07 aprilie 2020, a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Cebanica
Valentin.
5.1. În motivarea recursului ordinar, inculpatul Cebanica Valentin a
menționat că:
- părțile vătămate audiate în cadrul cercetării judecătorești, nu au
furnizat instanței de judecată suficientă informație pentru a concluziona
vinovăția acestuia;
- invinuirea adusă inculpatului este una formală și lipsită de dovezi;
- sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri.
Referință asupra recursului declarat nu a fost depusă.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar
declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează
inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente:
În speță, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art.422
Cod de procedură penală, și a declarat recursul ordinar în termen, reieșind
din Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de urgență nr. 55 din
17 martie 2020, prin care a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul
Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. În conformitate cu
pct.8 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii nr. 1
din 18 martie 2020 au fost stabilite măsuri specifice în domeniul justiției pe
perioada instituirii stării de urgență, conform anexei. Astfel, potrivit pct.1 al
Anexei la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații
Excepționale a Republicii Moldova s-a dispus că, pe durata stării de urgență
termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să
curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de
urgență instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020.
Deci, în speță, termenul de declarare a recursului urma să curgă de la 08
aprilie 2020, ziua imediat următoare datei pronunțării deciziei integrale, dar
reieșind din pct.1 al Anexei la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei
pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, termenul a început să
curgă din 16 mai 2020 și a expirat la 15 iunie 2020, termenul limită pentru
depunerea cererii de recurs, întrucât în perioada 17 martie 2020 - 15 mai 2020
curgerea termenului de 30 de zile a fost suspendată prin hotărârea
Parlamentului enunțată mai sus.
Astfel, depunerea recursului pe 02 iunie 2020, Colegiul penal
consideră ca depus în termen legal.
12
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului
declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în
drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că
este vădit neîntemeiat.
Lecturând textul recursului ordinar declarat de către inculpatul
Cebanica Valentin, Colegiul penal constată că nu s-a indicat expres nici unul
dintre temeiurile pentru declararea recursului prevăzute la art. 427 alin. (1)
Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor invocate se
atestă că titularul cererii de recurs critică decizia instanței de apel, precum
că lipsesc suficiente probe pentru a concluziona vinovăția acestuia, deoarece
vinovăția adusă ar fi una formală și lipsită de dovezi. Colegiul penal
consideră neîntemeiate, deoarece vinovăția inculpatului a fost confirmată
prin probele administrate, care la rândul său au fost detaliat cercetare și
analizate de către instanțele de judecată. Colegiul penal reține că, în recursul
declarat recurentul critică în bună parte inclusiv hotărârea instanței de apel,
prin prisma faptului că nu au fost apreciate la justa valoare probele
prezentate, în opinia căruia acestea nu dovedesc în mare parte vinovăția
inculpatului în comiterea infracțiunilor.
Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel,
Colegiul penal consideră că criticile menționate nu și-au găsit confirmare la
caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât cumulul de probe
prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate de către partea
apărării, toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură
penală.
Totodată, raportat la criticile recurentului, Colegiul penal reiterează că
aceștia se referă în principiu la chestiunea de apreciere a probelor. Prin
urmare, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat, se
constată că autorul acestuia expune conținutul unor probe cercetate de
instanțele de fond, după care în cele din urmă conchide că acestea constituie
un ansamblu probator indubitabil prin care nu confirmă vinovăția
inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate.
Colegiul penal reiterează că, aprecierea probelor este unul din cele mai
importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de
muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești,
cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma
13
acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a
judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea
intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate
aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt
apreciate după pertinența, concludenta, veridicitatea și utilitatea acestora și
toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al
coroborării acestora.
Colegiul penal notează că, instanța de apel și-a argumentat just
concluziile privind prezența în acțiunile lui Cebanica Valentin a elementelor
constitutive a infracțiunilor prevăzute de art.186 alin.(4), art.179 alin.(1),
art.349 alin.(11), Cod penal, argumente pe care instanța de recurs le acceptă
și le însușește, fapt ce corespunde jurisprudenței CtEDO (cauza Albert vs.
România din 16.02.2010), în care Curtea statuează că, art. 6 §1 din CEDO, deși
obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca
impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea
noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea
motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat
chestiunile esențiale supuse atenției sale.
La etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează
conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu
stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic
inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.
În speța deferită judecării nu s-a constatat discrepanță între cele
reținute de instanțele de fond în vederea recunoașterii inculpatului vinovat
de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.186 alin. (4), art. 179 alin. (1),
art.349 alin. (11) Cod penal și conținutul real al probelor sau ignorarea unor
aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât
cea pe care materialul probator o redă.
De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu
privire la modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și
plauzibil pentru a dispune rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită
inculpatul Cebanica Valentin.
Deci, Colegiul penal consemnează că instanțele ierarhic inferioare,
verificând cele imputate lui Cebanica Valentin, au conchis corect că partea
acuzării a acumulat și prezentat instanței probe verosimile, pertinente și
concludente, ce demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului.
În cauza supusă judecării Colegiul notează că, prima instanță în
hotărârea adoptată a făcut o analiză amplă a probelor administrate la caz, în
raport cu învinuirea înaintată inculpatului, oferind răspunsuri argumentate
14
la criticile esențiale invocate de către partea apărării, care de altfel au fost
similare și în procedurile de apel și recurs ordinar. Prin urmare, dat fiind
faptul că instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept,
analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură
penală, astfel întemeiat a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului,
în săvârșirea infracțiunii imputate și menționate mai sus, astfel încât instanța
de recurs nu are temeiuri de a devia de la concluziile menționate în hotărârea
atacată de partea apărării.
Prin urmare, Colegiul consideră că prima instanță și instanța de apel
au ținut cont de prevederile art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală, ce
stipulează că, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care,
în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea
infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța
de judecată, precum și de norma art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, ce
prevede că, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșire a infracțiunii
nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care
nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea
bănuitului, învinuitului, inculpatului.
De menționat este și acel fapt că, din conținutul recursului declarat,
Colegiul atestă critici privind aprecierea eronată a probelor de către prima
instanță și instanța de apel, însă aprecierea probelor ține de examinarea
cauzei în fapt și în drept, de către aceste instanțe, iar dezacordul părților în
acest sens nu constituie temei pentru desființarea unei hotărâri judecătorești
și temei pentru recurs deoarece nu este prevăzut în alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală.
Generalizând cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o
concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de
prima instanță și instanța de apel în privința inculpatului Cebanica Valentin,
nefiind identificată de instanța de recurs vre-o eroare judiciară, ce ar putea
servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate, Colegiul penal
consideră ca fiind vădit neîntemeiate criticile formulate de către inculpatul
Cebanica Valentin în recursul ordinar deferit spre examinare.
Astfel, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, acesta
urmează a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
15
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat,
împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2019
și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2020, în
cauza penală în privința lui Cebanica Valentin xxx, ca fiind vădit
neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 29 octombrie 2020.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
16