1ra-1620/2020 — art.187 alin.4; 179 alin.1; 349 alin.1-1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.187 alin.4; 179 alin.1; 349 alin.1-1 CP
- Temei legal
- art.427 CPP
1ra-1620/2020 — art.187 alin.4; 179 alin.1; 349 alin.1-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 1ra-1620/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 01 octombrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către inculpat, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2020, în cauza penală în privința lui, Cebanica Valentin xxxx, născut la xxxxx, originar și locuitor r-nul xxxx, s. xx. Termenul de examinare a cauzei: prima instanță: 14.02.2019– 19.04.2019; instanța de apel: 20.05.2019 – 10.03.2020; instanța de recurs ordinar: 27.06.2020-01.10.2020.
Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură penală, legal executată. A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2019, Cebanica Valentin a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de: - art. 186 alin. (4) art. 179 alin. (1), art. 349 alin (11) Cod penal și condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal la pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani; - art. 179 alin. (1) Cod penal la pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) ani și în baza art. 349 alin. (11 ) Cod penal la pedeapsă penală sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) din Cod Penal, s-a stabilit pedeapsa definitivă, lui Cebanica Valentin, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 10 (zece) ani. În baza art. 72 Cod Penal pedeapsa cu închisoare aplicată lui Cebanica Valentin urmează a fi executată în penitenciar de tip semiînchis. Termenul pedepsei lui Cebanica Valentin urmează a fi calculat din 19.04.2019, cu includerea perioadei aflării lui în arest preventiv 03.01.2019- 19.04.2019. 1 Măsura preventivă sub formă arest preventiv a fost menținută până la intrarea sentinței în vigoare. A fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Vatamaniuc Cristina, Buraian Ion, Tulum Ion, Bradu Lucia, Pascari Maria. A fost încasat de la Cebanica Valentin în beneficiul lui Vatamaniuc Cristina prejudiciul material în mărime de 91 350 (nouăzeci și una mii trei sute cinzeci) lei și prejudiciu moral în mărime de 5000 (cinci mii) lei. A fost încasat de la Cebanica Valentin în beneficiul lui Buruian Ion prejudiciul material în mărime de 7000 (șapte mii) lei. A fost încasat de la Cebanica Valentin în beneficiul lui Tulum Ion prejudiciul material în mărime de 3430 (trei mii patru sute treizeci) lei. A fost încasat de la Cebanica Valentin în beneficiul lui Bradu Lucia prejudiciul material în mărime de 4000 (patru mii) lei. A fost încasat de la Cebanica Valentin în benefeciul lui Pascari Maria prejudiciul material în mărime de 22500 (douăzeci și doi mii cinci sute) lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. Cheltuielile de judecată în mărime de 256 lei – au fost trecute în contul statului.
În sentință, prima instanță a constatat că: inculpatul Cebanica Valentin, la data de 28 iulie 2018, în intervalul de timp de la ora 15 și 40 min., pînă la ora 16 și 10 min., acționând intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului de la bucătărie, a pătruns în casa de locuit nr. 15, amplasată în municipiul Chișinău, satul xxx, str. xxxx, ce aparține cet. xxxx, de unde pe ascuns, a sustras un portmoneu la prețul de 100 lei, în care se aflau mijloace bănești în sumă de 14000 lei, valută în sumă de 3150 euro, care conform ratelor de schimb valutar al Băncii Naționale a Moldovei din 28 iulie 2018, constituie suma de 61250 lei; o cutie din lemn pentru bijuterii, la prețul de 500 lei, în care se afla o pereche de cercei din aur cu perle, cu masa de 4 gr, la prețul de 2000 lei; o verighetă din aur, cu masa de 3 gr, la prețul de 1500 lei; un inel din aur cu piatră neagră, cu masa de 4 gr, la prețul de 2000 lei; o brățară din aur, cu masa de 5 gr, la prețul de 2500 lei; un lănțișor din aur italian, cu masa de 3 gr, la prețul de 2000 lei; o pereche de cercei și lănțișor cu culon din argint, cu masa de 6 gr, la prețul de 2000 lei și un inel din aur cu cinci pietricele, cu masa de 4 gr, la prețul de 3500 lei, cauzând părții vătămate xxxx o daună materială în sumă de 91350 lei. 2.1. Tot el, Cebanica Valentin, la 21 noiembrie 2018, în perioada de timp de la ora 08:00 pînă la ora 15:30, acționând intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului, a pătruns în 2 casa de locuit situată pe str. xxxx, satul Colonița municipiul Chișinău, ce aparține cet. xxxxx, de unde pe ascuns, a sustras o pereche de cercei din aur la prețul de 2000 lei și un lanț cu cruciuliță din aur la prețul de 5000 lei, cauzând părții vătămate o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 7000 lei. 2.2. Tot el, Cebanica Valentin la 23 noiembrie 2018, aproximativ la ora 18.00, acționînd intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns în curtea casei de locuit din str. xxxxx, satul xxx, municipiul Chișinău, ce-i aparține cet.Tulum Ion Vasile, de unde pe ascuns, a sustras două camere video la prețul de 100 dolari SUA fiecare, în sumă de 200 dolari SUA, care conform cursului valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei la data săvârșirii infracțiunii constituia suma de 3430 lei, cauzând părții vătămate o daună materială considerabilă. 2.
Tot el, Cebanica Valentin Alexandru la 29 noiembrie 2018, în perioada de timp cuprinsă între ora 08 și 20 min., până la ora 16 și 30 min., acționând intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului, a pătruns în casa de locuit amplasată pe str. xxxx xxxx, municipiul Chișinău, ce aparține cet. xxxx, de unde pe ascuns, a sustras bani în sumă totală de 4000 lei, cauzând părții vătămate o daună materială considerabilă. 2.
Tot el, Cebanica Valentin, în perioada de timp cuprinsă între 25 noiembrie 2018, ora 14:00, pînă la 02 decembrie 2018, ora 13:00, acționând intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin deteriorarea geamului, a pătruns în casa de locuit amplasată pe str. Ion Creangă 26 din comuna xxxx, ce aparține cet. xxxx, de unde pe ascuns a sustras mijloace bănești în sumă de 1000 euro, care conform cursului oficial de schimb valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei constituiau 19500 lei, două inele din aur la prețul de 1000 lei fiecare, în sumă totală de 2000 lei, o pereche de cercei din aur la prețul de 1000 lei, cauzând părtii vătămate o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 22500 lei. Astfel, prin acțiunile sale, Cebanica Valentin a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.186 alin. (4) Cod Penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință, săvârșită în proporții mari. 2.
Tot el, Cebanica Valentin Alexandru, la 30 noiembrie 2018, aproximativ la ora 08:40, acționând intenționat, aflându-se pe str. Sf. Dumitru din satul Cheltuitor, municipiul Chișinău, prin deteriorarea geamului a pătruns și a rămas în domiciliul situat pe str. xxx din satul xxmunxxxx, deși știa cu certitudine că nu are consimțământul proprietarului 3 Tîmcova Alina, fiind conștient de caracterul ilegal al pătrunderii în domiciliul acesteia, făcând dezordine, după care a părăsit locul comiterii infracțiunii. Astfel, prin acțiunile sale, Cebanica Valentin a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 179 alin. (1) Cod penal- violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămînerea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțămîntul acesteia. 2.
Tot el, Cebanica Valentin Alexandru, la data de 30 noiembrie 2018, aproximativ la ora 09 și 30 min., aflându-se pe str. Mihai Eminescu 37 din comuna xxmunicipiul xxx, fiind suspect în comiterea violării de domiciliul ce aparține cet. Tîmcova Alina, amplasat în aceeași localitate pe str. xx, de către ofițerii de investigație al Inspectoratului de Poliție Ciocana, Zolotco Nicolai Vladislav și Mărgineanu Victor Victor, care la acel moment își îndeplineau atribuțiile de serviciu, urmărind scopul sistării activității de serviciu și schimbării caracterului acesteia, interesul său personal de a nu fi reținut, intenționat a aplicat violența fizică față de aceștia, cauzându-le conform raportului de constatare medico-legale, nr.201802P4390 din 04 decembrie 2018 și respectiv nr. 201802P4383 din 04 decembrie 2018, vătămare corporală neînsemnată. Astfel, prin acțiunile sale, Cebanica Valentin a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (11) Cod penal - amenințarea sau violența săvîrșită asupra unei persoane cu funcție de răspundere sau a unei persoane care își îndeplinește datoria obștească, adică aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătate comisă față de persoana cu funcție de răspundere în scopul sistării activității lor de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența. 3. Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Victoria Burduja, în numele inculpatului Cebanica Valentin, prin care a casarea totală a sentinței emise de către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2019 și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Cebanica Valentin, să fie achitat, pe motiv că, în acțiunile acestuia nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că: - părțile vătămate audiate în cadrul cercetării judecătorești, nu au furnizat instanței de judecată suficientă informație, pentru a confirma vinovăția inculpatului Cebanica Valentin de săvârșirea infracțiunii, or, declarațiile acestora doar confirmă sustragerea bunurilor din domiciliul lor, însă nu confirmă poziția acuzatorului privind săvârșirea acestor acțiuni de către Cebanica Valentin; 4 - era necesar efectuarea confruntării între inculpat și părțile vătămate, aceasta fiind unica posibilitate de a stabili ce acțiuni anume au fost întreprinse de inculpat, rolul acestora în săvârșirea infracțiunii, precum și a exclude dubiile și presupunerile; - în lipsa altor probe decît audierea părților vătămate, învinuirea adusă inculpatului este una formală fiind lipsită de dovezi, iar, altă probă plasată la baza sentinței de condamnare sunt înregistrările video, care, de facto prezintă un bărbat cu semnalmente asemănătoare inculpatului; - acuzarea este bazată pe o presupunere, iar imaginile prezentate nu sunt clare și nici de natura de a convinge că, persoana prezentă în imagini este inculpatul; - procesul-verbal de percheziție din 03.01.2019 prin care a fost pusă la temeinicia sentinței, instanța de fond nu a relevat măsura necesară că aceste acțiuni au fost întreprinse cu erori de procedură, în privința unor martori și a inculpatului; - pe tot parcursul procesului, autoritățile statului nici nu au încercat să elucideze aspectele ce țin de existența sau lipsa legăturii cauzale dintre fapta inculpatului și consecințele survenite; - probele cercetate nu indică cert și direct că, Cebanica Valentin a comis faptele incriminate, iar numai declarațiile ineficiente ale părților vătămate, prin care îl incriminează pe inculpat, în lipsa altor probe, nu sunt suficiente pentru a concluziona vinovăția univocă a acestuia; - probele aduse în acuzarea lui Cebanica Valentin nu sunt concludente și pertinente, urmând ca inculpatul să fie achitat pe motivul că fapta acestuia nu conține elementele constitutive ale infracțiunii de jaf. Or, o sentință de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, toate îndoielile apărute și care nu pot fi înlăturate, se tratează în favoarea inculpatului; - vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, a dat răspuns la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală; 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2020, a fost respins ca nefondat apelul avocatului Victoria Burduja, în interesele inculpatului Cebanica Valentin și menținută sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2019, fără modificări. Termenul de executare a pedepsei, lui Cebanica Valentin a fost calculat din 10 martie 2020 cu includerea în acest termen a perioadei aflării lui sub arest din 03 ianuarie 2019 – 10 martie 2020. 5 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării și just a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpatului Cebanica Valentin în baza art. 186 alin. (4) art. 179 alin.(1), art. 349 alin. (11) Cod penal. Instanța de apel a constatat că, situația de fapt și vinovăția inculpatului corect a fost stabilită, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor. La adoptarea soluției încauză, instanța de apel și-a întemeiat concluzii în baza cercetării probelor, consemnându-le în procesul-verbal și constatând faptele imputate. Instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a constatat că, prin acțiunile sale inculpatul Cebanica Valentin a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 186 alin. (4), art. 179 alin. (1) și art. 349 alin. (11) Cod penal, instanța de fond a argumentat deplin poziția adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei, atât și din punct de vedere a prevederilor legale. Astfel, instanța de apel a stabilit că, inculpatul Cebanica Valentin la data de 28 iulie 2018, în intervalul de timp de la ora 15 și 40 min., până la ora 16 și 10 min.,, acționând intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului de la bucătărie, a pătruns în casa de locuit N° xxx, amplasată în municipiul xxx, satul xxx, ce aparține cet. xxxx, de unde pe ascuns, a sustras un portmoneu la prețul de 100 lei, în care se aflau mijlloace bănești în sumă de 14000 lei, valută în sumă de 3150 euro, care conform ratelor de schimb valutar al Băncii Naționale a Moldovei din 28 iulie 2018, constituie suma de 61250 lei, o cutie din lemn pentru bijuterii, la prețul de 500 lei, în care se afla o pereche de cercei din aur cu perle, cu masa de 4 gr, la prețul de 2000 lei; o verighetă din aur, cu masa de 3 gr, la prețul de 1500 lei; un inel din aur cu piatră neagră, cu masa de 4 gr, la prețul de 2000 lei; o brățară din aur, cu masa de 5 gr, la prețul de 2500 lei; un lănțișor din aur italian, cu masa de 3 gr, la prețul de 2000 lei; o pereche de cercei și lănțișor cu culon din argint, cu masa de 6 gr, la prețul de 2000 lei și un inel din aur cu cinci pietricele, cu masa de 4 gr, la prețul de 3500 lei, cauzând părții vătămate Vatamaniuc Cristima o daună materială în sumă de 91350 lei. Tot el, Cebanica Valentin, la 21 noiembrie 2018, în perioada de timp de la ora 08:00 pînă la ora 15 și 30 min., acționând intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului, a pătruns în 6 casa de locuit situată pe str. xxx, satul xx municipiul xxx, ce aparține cet. Buruian Ion, de unde pe ascuns, a sustras o pereche de cercei din aur la prețul de 2000 lei și un lanț cu cruciuliță din aur la prețul de 5000 lei, cauzând părții vătămate o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 7000 lei. Tot el, Cebanica Valentin xxxx la 23 noiembrie 2018, aproximativ la ora 18.00, acționând intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, a pătruns în curtea casei de locuit din str. xxxx, satul xxx, municipiul xxx, ce-i aparține cet.xxxx, de unde pe ascuns, a sustras două camere video la prețul de 100 dolari SUA fiecare, în sumă de 200 dolari SUA, care conform cursului valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei la data săvârșirii infracțiunii constituia suma de 3430 lei, cauzând părții vătămate o daună materială considerabilă. Tot el, Cebanica Valentin xxx la 29 noiembrie 2018, în perioada de timp cuprinsă între ora 08:20, până la ora 16:30, acționând intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului, a pătruns în casa de locuit amplasată pe str. xxxx, municipiul xxx, ce aparține cet. xxx, de unde pe ascuns, a sustras bani în sumă totală de 4000 lei, cauzând părții vătămate o daună materială considerabilă. Tot el, Cebanica Valentin xxx, în perioada de timp cuprinsă între 25 noiembrie 2018, ora 14:00, pînă la 02 decembrie 2018, ora 13:00, acționând intenționat, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin deteriorarea geamului, a pătruns în casa de locuit amplasată pe str. xxxxxxx municipiul xx, ce aparține cet. Pascari Maria, de unde pe ascuns a sustras mijloace bănești în sumă de 1000 euro, care conform cursului oficial de schimb valutar stabilit de Banca Națională a Moldovei constituiau 19500 lei, două inele din aur la prețul de 1000 lei fiecare, în sumă totală de 2000 lei, o pereche de cercei din aur la prețul de 1000 lei, cauzând părții vătămate o daună materială în proporții considerabile în sumă totală de 22500 lei. Astfel, instanța de apel a constat că, prin acțiunile sale, Cebanica Valentin a săvârșit infracțiunea prevăzută de art.186 alin. (4) Cod Penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, prin pătrundere în locuință, săvârșită în proporții mari, iar aceasta presupune existența următoarelor elemente constitutive: Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului date în cadrul instanței de apel, precum că, aceste bunurile au fost cumpărate de la Grosu Mihail, alte bunuri le-a cumpărat de la piață și că, video-camerele erau la el acasă, dar nu le-a furat, or, la materialele cauzei nu au fost administrate careva probe care ar confirma argumentele inculpatului, iar careva 7 argumente concludente care ar explica cum au ajuns camerele video la el acasă ultimul nu a prezentat instanței de apel. Instanța de apel respins argumentul invocat de avocatul Burduja Victoria, în interesele inculpatului Cebanica Valentin, în apelul declarat precum că, învinuirea adusă nu și-a găsit confirmarea, or, de către instanța de fond au fost apreciate toate probele coroborate în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar versiunea apelului nu și-a găsit confirmare. Cu referire la argumentele apelantului precum că de către instanța de fond nu au fost prezentate careva probe, care ar confirma că Cebanica Valentin a săvîrșit infracțiunea, instanța de apel a menționat că în cadrul cerectării judecătorești au fost prezentate mai multe procese-verbale privind cercetarea la fața locului și anume: din 30 noiembrie 2018 (Vol.I, f.d. 219-239); din 03 ianuarie 2019 (Vol. II, f.d. 56,57); din 03 ianuarie 2019, (Vol. II f.d. 67,68); procesul-verbal de examinare din 18 ianuarie 2019 (Vol. I, f.d. 67); procesul-verbal de examinare din 09 ianuarie 2019 (Vol. I, f.d. 139-145); procesul-verbal de examinare din 14 ianuarie 2019 și procesul verbal de examinare din 15 ianuarie 2019 (Vol.I, f.d. 170-175; 196-201), probe care confirmă incontestabil că, anume Cebanica Valentin a comis infracțiunile de furt. Cu referire la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a reținut următoarele circumstanțe: Cebanica Valentin, la 30 noiembrie 2018, aproximativ la ora 08:40, acționând intenționat, aflându-se pe str. xxxxdin satul xxx, municipiul Chișinău, prin deteriorarea geamului a pătruns și a rămas în domiciliul situat pe str. xxxx din satul Cheltuitor mun. xxx, deși știa cu certitudine că nu are consimțământul proprietarului Tîmcova Alina, fiind conștient de caracterul ilegal al pătrunderii în domiciliul acesteia, făcând dezordine, după care a părăsit locul comiterii infracțiunii. Astfel, instanța de apel a constat că, Cebanica Valentin a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 179 alin. (1) Cod penal - violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia. Instanța de apel a reținut că, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, se dovedește și prin declarațiile părții vătămate Tîmcova Alina. Instanța de apel a notat că, potrivit procesului-verbal de constatare de cercetare la fața locului din 30 noiembrie 2018, prin care a fost cercetat locul faptei, și anume, casa de locuit din str. xxxx satul xxx municipiul Chișinău, 8 ce-i aparține cet. Tîmcov Alina, acțiune procesuală în cadrul căreia, s-a constatat că geamul din dormitorul imobilului este deteriorat, iar în imobil sunt prezente urme de dezordine, lucrurile din dulapuri fiind împrăștiate haotic prin toate odăile. Instanța de apel a constatat vinovăția lui Cebanica Valentin de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 349 alin (11) din Codul penal - amenințarea sau violența săvârșită asupra unei persoane cu funcție de răspundere sau a unei persoane care își îndeplinește datoria obștească, adică aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătate comisă față de persoana cu funcție de răspundere în scopul sistării activității lor de serviciu ori schimbării caracterului ei în interesul celui care aplică violența. Instanța de apel a constatat că, fapta prejudiciabilă s-a manifestat prin acțiunea inculpatului Cebanica Valentin, care la data de 30 noiembrie 2018, aproximativ la ora 09:30, aflându-se pe str. Mihai Eminescu 37 din comuna Tohatin municipiul Chișinau, fiind suspect în comiterea violării de domiciul ce aparține cet. Tîmcova Alina, amplasat în aceeași localitate pe str. xxxx, de către ofițerii de investigație al Inspectoratului de Poliție Ciocana, Zolotco Nicolai Vladislav și Mărgineanu Victor Victor, care la acel moment își îndeplinea atribuțiile de serviciu, urmărind scopul sistării activității lor de serviciu și schimbării caracterului acesteia în interesul său personal de a nu fi reținut, intenționat a aplicat violența fizică față de aceștia, cauzându-le conform raportului de constatare medico-legale, nr. 201802P4390 din 04 decembrie 2018 și respectiv nr. 201802P4383 din 04 decembrie 2018, vătămare corporală neînsemnate. Instanța de apel a stabilit că, partea vătămată Zolotco Nicolae era implicat în serviciu la data de 30.11.2018 aproximativ orele 09.00, împreună cu colegul său Mărgineanu Victor, se deplasau prin Comuna xxx mun. xx. La un moment au observat o persoană suspectă pe str. M. Eminescu, s-au apropiat de el, s-au prezentat că sunt de la poliție, au arătat legitimația, după care l-au rugat să scoată tot ce are în rucsac. A scos din rucsac patru telefoane și un lanț. După care i-a deschis geaca, a observat o mască și l-a rugat să intre în mașină pentru a merge la Inspectorat, ultimul însă a încercat să se eschiveze prin opunerea de rezistență asupra lor, l-a lovit și l-a mușcat de piciorul stîng și a fugit. Apoi s-a stabilit că persoana în cauză a fost Cebanica Valentin. Personal a primit lovituri în regiunea abdomenului cu pumnul și în regiunea piciorului l-a mușcat cu dinții. Iar, potrivit declarațiilor părții vătămate Mărgineanu Victor, la data 30.10.2018 aflându-se în comuna Tohatin a parvenit un apel 112 precum că în satul Cheltuitor este un furt în domiciliu. Deplasându-se la fața locului s- 9 a stabilit că persoana necunoscută care a intrat în domiciliul părții vătămate a fugit în direcția s. Tohatin, pe str. xxx. În s. Tohatin au întîlnit o persoană de gen masculin la care sau legitimat cu colegul Zolotco Nicolae. Atunci a observat scurta cu inscripția JR care, a mai fost văzută prin intermediul analizării camerelor video, la alte furturi. Fiind rugat să se prezinte, persoana de gen masculin, a comunicat că, nu are buletin de identitate, dar pleacă la o persoană să efectueze careva lucrări de construcție. Când a deschis rucsacul, au observat mai multe telefoane, o șurubelniță. Rugînd-ul să se apropie de automobil pentru al escorta la IP Ciocana d-lui ea îmbruscat, având intenția de a fugi, atinci l-a pus jos, d-lui l-a lovit pe colegul Zolotco și l-a mușcat de picior, atunci colegul de la dureri s-a ferit într-o parte. La un moment dat l- a mușcat de mînă și a sărit gardul. Toate aceste acțiuni s-au petrecut sub gard lîngă un morman de nisip, dar în timpul îmbrîncirii acesta a fost dezbrăcat de scurtă, cagulă, rucsac, cuțit după care a început a alerga din urma lui și totodată a anunțat IP Ciocana pentru a trimite forțe suplimentare la reținerea persoanei în cauză. Cînd discuta cu Cebanica Valentin, l-a cunoscut deoarece se afla în orientările Inspectoratelor de Poliție. A primit careva leziuni în rezultatul încercării reținerii lui Cebanica Valentin. Ca rezultat, i-au fost cauzate leziuni corporale medii. Instanța de apel a reținut că părțile vătămate, Zolotco Nicolae și Mărginean Victor, sunt persoane cu funcție de răspundere. Or, aceștea la momentul comiterii infracțiunii de către inculpatul Cabanica Valentin, la data de 30.10.2018 activau în calitate de ofițeri de investigație, fiind implicați în investigarea furtului de pe str. xxxx, satul Cheltuitor. Instanța de apel a stabilit că, inculpaul Cebanica Valentin, a avut intenția în continuare de a sista în interesul său, activitatea polițiștilor, care în virtutea prevederilor art.123 alin. (1) Cod penal sânt persoane cu funcție de răspundere, deoarece ultimii i-au prezentat legitimația și i-au cerut să urce în automobilul de poliție pentru a merge la IP Ciocana, a opus rezistență polițiștilor, i-a mușcat de mîină și de picior, a aplicat violența fizică, în rezultat părțile vătămate s-au ales cu leziuni corporale medii. Fapt confirmat, prin declarațiile părților vătămate Zolotco Nicolae și Mărginean Victor; raportul de constatare nr. 201802P4383 din 04 decembrie 2018, conform căruia, în rezultatul examinării cet. Margineanu Victor, s-au constatat: excoriatii la nivelul mâinilor bilateral, care au fost cauzate în rezultatul actiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare corporală neînsemnată; raportul de constatare nr. 201802P4390 din 04 decembrie 2018, conform căruia, în rezultatul examinării cet. Zolotco Nicolae, s-au constatat: excoriații la nivelul 10 coapsei stângi, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, se califică ca vătămare corporală neînsemnată. Instanța de apel a respins argumentele avocatului Victoria Burduja precum că declarațiile date de părțile vătămate nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare din motiv că părțile vătămate audiate în cadrul cercetării judecătorești, nu au furnizat instanței de judecată suficientă informație, pentru a confirma vinovăția inculpatului Cebanica Valentin de săvârșirea infracțiunilor imputate, or, aceste argumente au fost combătute prin declarațiile părților vătămate, cât și prin rapoartele de expertiză. Instanța de apel a reținut că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Cebanica Valentin nu echivalează cu achitarea acestuia de vreme ce există probe pertinente și concludente care în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor dovedesc vinovăția ultimului în săvârșirea infracțiunilor incriminate. Instanța de apel a respins ca neîntemeiate declarațiile inculpatului Cebanica Valentin, precum că nu a comis infracțiunea incriminată prevăzută de art. 186 alin. (4), dar a cumpărat bunurile de la o altă persoană, iar altele fiind procurate de dânsul, de la piață, acestea fiind considerate ca o metodă de apărare și ascunderea realității, deoarece aceste declarații vin în contradicție cu starea lucrurilor de fapt cât și probele existente pe dosar, inclusiv cu depozițiile părților vătămate, apreciindu-le ca fiind veridice, deoarece sunt consecvente, se completează reciproc, date sub jurământ, fiind avertizați de răspundere penală pentru declarații false, iar temei de a nu crede acestor declarații instanța de judecată nu are, mai mult ca atât, declarațiile lor fiind confirmate prin probelele materiale cum ar fi procesele- verbale de percheziție și procesele-verbale de examinare a bunurilor, care se completează reciproc. Instanța de apel a reținut că, pe parcursul judecării cauzei penale nu s- au constatat nici careva circumstanțe, care ar putea provoca dubii în veridicitatea declarațiilor părților vătămate, deoarece în cadrul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești dânșii au dat aceleași declarații. Instanța de apel a menționat că, la determinarea tipului și măsurii de pedeapsă, instanța de fond a ținut cont de prevederile art.75-77 Cod penal adică, de pericolul social al crimelor comise de Cebanica Valentin, de gravitatea infracțiunilor comise, care se califică ca infracțiuni grave și mai puțin grave. 11 5. Decizia instanței de apel din 10 martie 2020, pronunțată integral la 07 aprilie 2020, a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Cebanica Valentin. 5.1. În motivarea recursului ordinar, inculpatul Cebanica Valentin a menționat că: - părțile vătămate audiate în cadrul cercetării judecătorești, nu au furnizat instanței de judecată suficientă informație pentru a concluziona vinovăția acestuia; - invinuirea adusă inculpatului este una formală și lipsită de dovezi; - sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri. 6. Referință asupra recursului declarat nu a fost depusă.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente: În speță, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art.422 Cod de procedură penală, și a declarat recursul ordinar în termen, reieșind din Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de urgență nr. 55 din 17 martie 2020, prin care a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. În conformitate cu pct.8 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii nr. 1 din 18 martie 2020 au fost stabilite măsuri specifice în domeniul justiției pe perioada instituirii stării de urgență, conform anexei. Astfel, potrivit pct.1 al Anexei la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova s-a dispus că, pe durata stării de urgență termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020. Deci, în speță, termenul de declarare a recursului urma să curgă de la 08 aprilie 2020, ziua imediat următoare datei pronunțării deciziei integrale, dar reieșind din pct.1 al Anexei la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, termenul a început să curgă din 16 mai 2020 și a expirat la 15 iunie 2020, termenul limită pentru depunerea cererii de recurs, întrucât în perioada 17 martie 2020 - 15 mai 2020 curgerea termenului de 30 de zile a fost suspendată prin hotărârea Parlamentului enunțată mai sus. Astfel, depunerea recursului pe 02 iunie 2020, Colegiul penal consideră ca depus în termen legal. 12 Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Lecturând textul recursului ordinar declarat de către inculpatul Cebanica Valentin, Colegiul penal constată că nu s-a indicat expres nici unul dintre temeiurile pentru declararea recursului prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că titularul cererii de recurs critică decizia instanței de apel, precum că lipsesc suficiente probe pentru a concluziona vinovăția acestuia, deoarece vinovăția adusă ar fi una formală și lipsită de dovezi. Colegiul penal consideră neîntemeiate, deoarece vinovăția inculpatului a fost confirmată prin probele administrate, care la rândul său au fost detaliat cercetare și analizate de către instanțele de judecată. Colegiul penal reține că, în recursul declarat recurentul critică în bună parte inclusiv hotărârea instanței de apel, prin prisma faptului că nu au fost apreciate la justa valoare probele prezentate, în opinia căruia acestea nu dovedesc în mare parte vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor. Însă, verificând temeinicia deciziei adoptate de către instanța de apel, Colegiul penal consideră că criticile menționate nu și-au găsit confirmare la caz, deoarece în urma analizei hotărârii contestate, atât cumulul de probe prezentate de către partea acuzării, cât și cele prezentate de către partea apărării, toate au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. Totodată, raportat la criticile recurentului, Colegiul penal reiterează că aceștia se referă în principiu la chestiunea de apreciere a probelor. Prin urmare, reieșind din analiza textuală a recursului ordinar declarat, se constată că autorul acestuia expune conținutul unor probe cercetate de instanțele de fond, după care în cele din urmă conchide că acestea constituie un ansamblu probator indubitabil prin care nu confirmă vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate. Colegiul penal reiterează că, aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma 13 acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, iar convingerea intimă se întemeiază pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludenta, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblu lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Colegiul penal notează că, instanța de apel și-a argumentat just concluziile privind prezența în acțiunile lui Cebanica Valentin a elementelor constitutive a infracțiunilor prevăzute de art.186 alin.(4), art.179 alin.(1), art.349 alin.(11), Cod penal, argumente pe care instanța de recurs le acceptă și le însușește, fapt ce corespunde jurisprudenței CtEDO (cauza Albert vs. România din 16.02.2010), în care Curtea statuează că, art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. La etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. În speța deferită judecării nu s-a constatat discrepanță între cele reținute de instanțele de fond în vederea recunoașterii inculpatului vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.186 alin. (4), art. 179 alin. (1), art.349 alin. (11) Cod penal și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă. De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită inculpatul Cebanica Valentin. Deci, Colegiul penal consemnează că instanțele ierarhic inferioare, verificând cele imputate lui Cebanica Valentin, au conchis corect că partea acuzării a acumulat și prezentat instanței probe verosimile, pertinente și concludente, ce demonstrează indubitabil vinovăția inculpatului. În cauza supusă judecării Colegiul notează că, prima instanță în hotărârea adoptată a făcut o analiză amplă a probelor administrate la caz, în raport cu învinuirea înaintată inculpatului, oferind răspunsuri argumentate 14 la criticile esențiale invocate de către partea apărării, care de altfel au fost similare și în procedurile de apel și recurs ordinar. Prin urmare, dat fiind faptul că instanța de apel corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, astfel întemeiat a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate și menționate mai sus, astfel încât instanța de recurs nu are temeiuri de a devia de la concluziile menționate în hotărârea atacată de partea apărării. Prin urmare, Colegiul consideră că prima instanță și instanța de apel au ținut cont de prevederile art. 389 alin. (1) Cod de procedură penală, ce stipulează că, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, precum și de norma art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, ce prevede că, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșire a infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri. Toate dubiile în probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile prezentului cod, se interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. De menționat este și acel fapt că, din conținutul recursului declarat, Colegiul atestă critici privind aprecierea eronată a probelor de către prima instanță și instanța de apel, însă aprecierea probelor ține de examinarea cauzei în fapt și în drept, de către aceste instanțe, iar dezacordul părților în acest sens nu constituie temei pentru desființarea unei hotărâri judecătorești și temei pentru recurs deoarece nu este prevăzut în alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Generalizând cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de prima instanță și instanța de apel în privința inculpatului Cebanica Valentin, nefiind identificată de instanța de recurs vre-o eroare judiciară, ce ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate, Colegiul penal consideră ca fiind vădit neîntemeiate criticile formulate de către inculpatul Cebanica Valentin în recursul ordinar deferit spre examinare. Astfel, odată ce recursul de pe rol este vădit neîntemeiat, acesta urmează a fi declarat inadmisibil.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : 15 Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpat, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2020, în cauza penală în privința lui Cebanica Valentin xxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 29 octombrie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 16
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.