1ra-679/19 — Art. 188 alin. 2 lit. d, e, f Cp

1ra-679/19 — Art. 188 alin. 2 lit. d, e, f Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-679/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

06 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

președinte: Timofti Vladimir,

judecători: Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena și Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare, declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către

inculpatul Ceban Alexandru, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2018, în cauza penală privindu-l pe

Ceban Alexandru XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX, viza de

domiciliu XXXXX, fără loc permanent

de trai.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.04.2017 – 27.12.2017;

Instanța de apel: 09.02.2018 – 28.06.2018;

Instanța de recurs: 14.02.2019 – 06.08.2019;

A C O N S T A T AT :

Ceban Alexandru a fost achitat în baza art. 188 alin. (3) lit. c) din Codul penal pe

motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Ceban Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d), e) și f) Cod penal și condamnat în baza acestei

Legi, stabilindu-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) ani,

cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Acțiunea civilă înaintată de Ostafi Tatiana împotriva lui Ceban Alexandru cu

privire la recuperarea prejudiciului material si moral, s-a admis parțial.

S-a încasat din contul lui Ceban Alexandru în folosul Tatianei Ostafi

prejudiciul moral în mărime de 20000 (douăzeci mii) lei.

Ceban Alexandru este învinuit de faptul că având intenția săvârșirii atacului

asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, intenționat, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și dorind în mod conștient

survenirea acestora, la 06 martie 2017, aproximativ pe la ora 11.00 minute, prin

1

ușa de intrare a pătruns în odaia nr. XXXXX, situată în blocul locativ nr. XXXXX al

străzii XXXXX municipiul XXXXX, unde, a atacat-o pe cet. Ostafi Tatiana, aplicându-

i multiple lovituri peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i dureri fizice și,

continuându-și acțiunile sale criminale, în vederea învingerii opunerii de

rezistență din partea victimei și obținerii scopului său criminal, i-a provocat

acesteia acțiuni de tortură în scopul aflării locului depozitării mijloacelor

financiare și altor bunuri, manifestate prin electrocutarea intensivă a victimei cu

un electroșocher, după care, în mod deschis a sustras din această odaie o husă la

prețul de 200 lei, în care se aflau bani în sumă de 70 Euro, care conform ratelor

oficiale de schimb ale BNM la data săvârșirii infracțiunii constituia suma de 1469

lei, un pașaport străin pe numele cet. Ostafi Daniel, un card de reduceri „Felicia" și

un pașaport român, o husă în care se aflau 13 periuțe pentru machiaj la prețul total

de 1200 lei, un portmoneu de culoare roz la prețul de 100 lei, un portmoneu de

culoare cafeniu la prețul de 300 lei, în care se aflau bani în sumă de 337 lei, un

buletin de identitate cu fișa de însoțire, un permis de conducere, un card bancar

de la BC „Victoriabank" SA, pe care se aflau bani în sumă de aproximativ 400 lei,

un card bancar de la „BCR" SA, pe care se aflau bani în sumă de aproximativ 10 mii

lei, un card de reduceri de la „Star Kebab", toate pe numele cet. Ostafi Tatiana, iar

în total bunuri materiale în sumă totală de 3606 lei, cauzându-i ultimei daune

materiale în proporții considerabile.

Organul de urmărire penală a încadrat în drept acțiunile inculpatului în baza

art. 188 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal și alin. (3) Cod penal, după semnele

calificative - tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea

persoanei agresate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite

în calitate de armă, săvârșită cu o deosebită cruzime, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

În cadrul cercetării judecătorești, instanța de fond a constatat în fapt că Ceban

Alexandru, la data de 06 martie 2017, aproximativ pe la ora 11.00 minute, având

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin ușa de intrare a pătruns în odaia

nr. XXXXX, situată în blocul locativ nr. XXXXX al străzii XXXXX municipiul XXXXX,

unde, a sustras din această odaie o husă la prețul de 200 lei, în care se aflau bani

în sumă de 70 Euro, care conform ratelor oficiale de schimb ale BNM la data

săvârșirii infracțiunii constituia suma de 1469 lei, un pașaport străin pe numele

cet. Ostafi Daniel, un card de reduceri „Felicia" și un pașaport român, o husă în care

se aflau 13 periuțe pentru machiaj la prețul total de 1200 lei, un portmoneu de

culoare roz la prețul de 100 lei, un portmoneu de culoare cafeniu la prețul de 300

lei, în care se aflau bani în sumă de 337 lei, un buletin de identitate cu fișa de

însoțire, un permis de conducere, un card bancar de la BC „Victoriabank" SA, pe

care se aflau bani în sumă de aproximativ 400 lei, un card bancar de la „BCR" SA,

pe care se aflau bani în sumă de aproximativ 10 mii lei, un card de reduceri de la

„Star Kebab", toate pe numele cet. Ostafi Tatiana, iar în total bunuri materiale în

sumă totală de 3606 lei, cauzându-i ultimei daune materiale în proporții

considerabile. Fiind surprins la fața locului de partea vătămată Ostafi Tatiana, care

încercând să-l rețină pe Ceban Alexandru, ultimul a atacat-o pe cet. Ostafi Tatiana,

aplicându-i multiple lovituri peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i dureri

2

fizice și, continuându-și acțiunile sale criminale, în vederea învingerii opunerii de

rezistență din partea victimei și obținerii scopului său criminal, i-a provocat

acesteia vătămări corporale, manifestate prin electrocutarea intensivă a victimei

cu un electroșoc, cauzându-i potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 908 din

06.03.2017, părții vătămate Ostafi Tatiana, echimoze cu excoriații la nivelul feței,

echimoză la nivelul antebrațului stâng, care se califică ca vătămare neînsemnată.

Instanța de fond a încadrat în drept acțiunile inculpatului în baza art. 188 alin.

(2) lit. d), e), f) Cod penal, după semnele calificative - tâlhăria, adică atacul săvârșit

asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, prin pătrundere în

locuință, cu aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

acestuia Brăteanu Veaceslav.

3.1. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, of. Ciocana, Vinițchi Pavel,

declarând apel a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin ce de stabilit lui

Ceban Alexandru în baza art. 188 alin. (2) lit. d), e), f) din Codul penal o pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu ispășirea pedepsei într-un

penitenciar de tip semiînchis; în baza art. 188 alin. (3) lit. d) din Codul penal o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu ispășirea pedepsei

într-un penitenciar de tip semiînchis. Prin aplicarea art. 84 din Codul penal, pentru

concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, de stabilit

inculpatului pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani,

cu ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis. A încasa de la inculpat,

în contul statului, suma de 371 lei, care constituie cheltuieli judiciare, și anume,

costul raportului de expertiză medico legală a părții vătămate Ostafi Tatiana și a

martorului Calugher Dorian și a sa. Acțiunea civilă înaintată de Ostafi Tatiana

împotriva lui Ceban Alexandru, cu privire la repararea prejudiciului material,

cauzat prin infracțiune, în sumă de 10 mii lei și cel moral, în sumă de 100 mii lei să

fie admisă integral, invocând următoarele argumente:

- potrivit probelor utile, pertinente și concludente, administrate la faza de

urmărire penală în cauza dată și cercetate în ședința de judecată, s-a constatat

incontestabil faptul, că inculpatul a atacat-o pe victima Ostafi Tatiana, aplicându-i

multiple lovituri peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i dureri fizice și,

continuându-și acțiunile sale criminale, în vederea învingerii opunerii de rezistență

din partea victimei și obținerii scopului său criminal, i-a provocat acesteia acțiuni

de tortură în scopul aflării locului depozitării mijloacelor financiare și altor bunuri,

manifestate, inclusiv, prin electrocutarea intensivă a victimei cu un electroșocher,

acțiuni care, potrivit dispozițiilor legislației în vigoare confirmă prezența

calificativului, prevăzut de alin.(3) lit. d) art.188 din Codul penal, și anume,

săvârșită cu o deosebită cruzime, or, în acest sens, aplicarea altor obiecte folosite

în calitate de armă, în cazul dat a fost aplicat un electroșoker, fapt confirmat prin

concluziile raportului de expertiză judiciară nr. 908 din 06.03.2017 asupra

victimei, din punct de vedere al acuzării și constituie o manifestare de cruzime

deosebită din partea atacatorului față de victimă, care se afla în imposibilitate de a

3

se apăra, inclusiv și datorită coraportului dintre atacator și persoană atacată, care

este gen feminin și cu o masă corporală evident inferioară;

- tâlhăria săvârșită cu o deosebită cruzime lit. d) din alin. (3) art. 188 din Codul

penal, pentru modalitatea agravată analizată este că acțiunea adiacentă din cadrul

tâlhăriei este săvârșită, în sensul Convenției ONU împotriva torturii și altor

pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, în scopul provocării,

cu intenție, a unei dureri sau suferințe puternice, fizice și psihice, mai ales cu scopul

de a obține de la această persoană informații sau mărturisiri, împotriva voinței și

conștiinței sale, sau este de natură să producă victimei sentimente de teamă, de

inferioritate, de îngrijorare, în stare să o înjosească și să-i înfrângă rezistența fizică

și morală;

- instanța de judecată, constatînd prin sentință că condamnatul a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. d), e), f) din Codul penal, care i-a fost

incriminată, urma să ia în considerație toate circumstanțele cauzei, ținînd cont de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite de inculpat, de faptul că

acesta vina integral nu și-a recunoscut-o, de comportamentul acestuia în timpul și

după consumarea infracțiunii săvârșite, pericolul social pe care îl prezintă

inculpatul în societate, precum și de faptul că acesta nu a colaborat sub nici o formă

la descoperirea infracțiunii cu organul de urmărire penală, de asemenea nu a

recuperat dauna cauzată prin infracțiune și duce un mod de viață parazitar, nu are

loc permanent de trai și nu este angajat oficial în câmpul muncii, anterior a mai

comis infracțiuni de același gen;

- reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea

condamnatului, cât și a altor persoane, stabilirea unei pedepse prea blânde, poate

doar să încurajeze comiterea pe viitor de către inculpat și alte persoane a altor

infracțiuni din categoria dată.

3.2. Inculpatul Ceban Alexandru, declarând apel a solicitat casarea sentinței, cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat de sub

învinuirea înaintată. În ședința instanței de apel a recunoscut vinovăția în comitere

furtului banilor din apartament, nu recunoaște comiterea atacului tâlhăresc,

invocând următoarele argumente:

- dosarul este fabricat, probele au fost falsificate, iar instanța de fond, la

adoptarea soluției, nu a fost imparțială.

3.3. Avocatul Brăteanu Veaceslav în numele inculpatului Ceban Alexandru,

declarând apel a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit, pentru prima instanță prin care a dispune achitarea lui

Ceban Alexandru în învinuirea adusă în baza art. 188 alin. (2), lit. d), e), f) și alin.

(3) Cod penal, invocând următoarele argumente:

- prima instanță nu a ținut cont de obiecțiile apărării privind efectuarea

acțiunilor procesual-penale în lipsa avocatului în interesele lui Ceban Alexandru,

printre care se enumeră - percheziția corporală, cercetarea la fața locului, etc.

Verificarea declarațiilor la locul infracțiunii, este o acțiune procesul-penală care nu

a fost efectuată, deși era necesară pentru justa clarificare a tuturor

circumstanțelor; efectuarea acțiunilor procesuale în limite minime de timp ce

creează dubii evidente asupra faptului fabricării intenționate a unor acțiuni

procesuale în scopul agravării învinuirii lui Ceban Alexandru; respingerea

4

solicitării de efectuare a acțiunii procesuale de reconstituire a faptei, fapt solicitat

expres de Ceban Alexandru; anexarea la materialelor dosarului a pozelor efectuate

personal de Ostafi Tatiana, în lipsa medicului, precum și înafara procesului penal,

însă aceste poze au fost anexate la materialele dosarului penal și acordate acestora

statutul de probe în cauza penală;

- organul de urmărire penală nu a examinat toate circumstanțele necesare în

vederea stabilirii provenienței banilor ridicați la data de 06 martie 2017. Cel mai

grav este faptul că lui Ceban Alexandru i s-a îngrădit dreptul de a face cunoștință

cu materialele dosarului acumulate pe parcursul urmăririi penale, astfel, Ceban

Alexandru a făcut pentru prima dată cunoștință cu materialele dosarului abia în

cursul examinării cauzei penale în instanța de judecată;

- fiind audiată, Ostafi Tatiana atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța

de judecată, a dat declarații prin care a elucidat că la data de 06 martie 2017 l-a

văzut pentru prima dată pe Ceban Alexandru în coridorul comun al blocului locativ

nr. 40 situat pe str. Mihail Sadoveanu, mun. Chișinău, văzînd la ultimul în buzunar

bunuri cei aparțin ei. Prin urmare, Ostafi Tatiana declară că a mers după el și a

întreprins acțiuni pentru a-l stopa și a redobândi bunurile, în urma căror acțiuni și

s-au produs leziunile;

- dând declarațiile sus-menționate, rezultă expres că la data de 06 martie 2017

cînd Ostafi Tatiana l-a văzut pentru prima dată pe Ceban Alexandru pe coridor,

atunci când furtul era deja consumat;

- au fost stabilite un șir de divergențe între declarațiile date de Ostafi Tatiana

în cadrul urmăririi penale și cele din cadrul examinării cauzei penale în judecată;

- printre divergențe se enumeră următoarele: aflarea lui Ostafi Tatiana în

bucătărie câteva secunde, fapt contrazis de ea în instanță, indicând aflarea ei în

bucătărie o perioadă de 10 minute; Aplicarea de către Ceban Alexandru a

electroșocherului și aplicarea cu acesta a unei lovituri în cap la et. 4 al blocului

locativ, fapt contrazis de ea în instanță; etc.;

- Ostafi Tatiana indică că în timp ce a coborât pe scările blocului locativ după

Ceban Alexandru, s-a întîlnit cu vecinul său Marin Cernei care ar fi întrebat-o pe

ultima ce s-a întîmplat. Declarații ce sunt contrazise de către martorul Cernei Marin

care a fost audiat în prima instanță și a declarat expres că pe scări nu s-a întîlnit cu

Ostafîi Tatiana, pe ultima a văzut-o deja afară cînd a ieșit afară. Astfel, declarațiile

lui Ostafi Tatiana nu corespund adevărului;

- Privitor la divergențele dintre bancnotele declarate de Ostafi Tatiana și

bancnotele cercetate de organul de urmărire penală, Ostafi Tatiana declară că

despre bancnota de 50 lei, pe când în cadrul cercetării banilor de către organul de

urmărire penală nu se regăsesc astfel de bancnote, mai mult ca atât, au fost

cercetate bancnote de 20 lei, nedeclarate de Ostafi Tatiana;

- este criticabil faptul că la Ceban Alexandru nu au fost depistați bani ce i-ar

aparține acestuia, toți banii chipurile fiind proprietatea lui Ceban Alexandru;

- banii în mărime de 70 euro indicate de Ostafi Tatiana precum că ar constitui

proprietatea ei, nu corespunde adevărului. Pe marginea cauzei penale a fost audiat

martorul părții apărării Ceban Mihai, care a declarat că banii în sumă de 70 euro

constituie proprietatea lui Ceban Alexandru;

5

- la materialele dosarului este anexat Raportul de expertiză medico-legală

efectuat asupra lui Ostafi Tatiana și pozele efectuate de Ostafîi Tatiana asupra

părților corpului unde sunt leziunile corporale;

- astfel, se constată divergențe între leziunile constatate de expertul medico-

legist și leziunile fotografiate de Ostafi Tatiana. Leziunea corporală din poza

anexată la foaia dosarului nr. 45 (leziune pe mâna dreaptă) și nr. 46 (leziune pe

umărul stâng) nu sunt constatate de expert în raportul de expertiză medico-legală;

- în atare circumstanțe, există dubii privitor la leziunile invocate a fî suportate

în urma circumstanțelor indicate în învinuire. Martorii părții acuzării - Marin

Cernei și Calugher Dorian cunosc doar circumstanțele produse în afara blocului

locativ nr. XXXXX al străzii XXXXX, municipiul XXXXX. Acestor martor nu le este

cunoscut cele întîmplate la etajul 4 al blocului locativ nominalizat. Martorii Cernei

și Calugher au dat declarații prin care s-au contrazis evident. Mai mult ca atît,

consideră că martorii sus-menționați au contribuit la formularea unei astfel de

învinuiri. Martorii fiind vecinii lui Ostafi Tatiana, unul dintre care este colaborator

al organului afacerilor interne.

fost respinse ca nefondate apelurile procurorului, inculpatului Ceban Alexandru și

a avocatului Brăteanu Veaceslav în numele inculpatului Ceban Alexandru, cu

menținerea sentinței fără modificări.

pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și

de drept, și just a concluzionat că inculpatul Ceban Alexandru este vinovat de

comiterea infracțiunii de tâlhărie, or, împrejurările ce dovedesc în afara oricăror

dubii culpabilitatea lui Ceban Alexandru au fost elucidate și constatate din

totalitatea de probe acumulate la dosarul respectiv, fiind corect apreciate, cu

respectarea prevederilor art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludentei, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu -

din punct de vedere al coroborării lor.

Cu referire la motivele invocate de apărare, precum că prima instanță a

adoptat soluția incorectă de condamnare a inculpatului Ceban Alexandru, or,

acesta urma să fie achitat de sub învinuirea adusă, instanța de apel a constatat că

prima instanță nu a comis careva erori de fapt și de drept care ar impune casarea

sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea

acțiunilor infracționale prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal.

Instanța de apel consideră că aceste afirmații ale avocatului reprezintă opinia

subiectivă a părții apărării, or, prima instanță în sentința sa corect și justificat și-a

motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d), e) si f) Cod penal, luând în

considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și

cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea

prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă

potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu

certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu

privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și prezența în acțiunile

6

inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate prevăzute de art. 188 alin. (2)

lit. d), e), f) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că, deși inculpatul nu a recunoscut vinovăția în

comiterea infracțiunii incriminate, săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188

alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal, se confirmă prin următoarele probe:

- Declarațiile părții vătămate Ostafii Tatiana;

- Declarațiile martorilor Cernei Marin, Calugher Dorian, Ciobanu Mihail;

- informația 902, potrivit căreia Cernei Marin a reținut o persoană pe str.

Mihai Sadoveanu 40, ap. 104 (f.d. 6 vol. I);

- plângerea depusă de Ostafi Tatiana la data de 06.03.2017;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 06.03.2017 și planșa

fotografică (f. d. 10 -12, vol. I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 16.03.2017 și planșa

fotografică (f. d. 31 – 35, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectului din 06.03.2017 și planșa

fotografică (f. d. 79 - 80, vol. I);

- raportul de expertiză judiciară nr. 908 din 06.03.2017 (f. d. 56 – 57, vol. I);

- raportul de expertiză judiciară nr. 979 din 06.03.2017 (f. d. 64 – 65, vol. I).

Instanța de apel a atestat că declarațiile inculpatului Ceban Alexandru privind

nevinovăția sa în comiterea faptei penale incriminate se combate prin totalitatea

de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată

și anume prin declarațiile părții vătămate și martorilor nominalizați supra și

probele scrise cercetate în ședința de judecată. Aceste probe coroborează între ele

și demonstrează incontestabil vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii de

escrocherie în proporții considerabile.

Instanța de apel a considerat că vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii incriminate este confirmată prin cumulul de probe cercetate,

enumerate mai sus, ce coroborează între ele și careva divergențe între declarațiile

părții vătămate, a martorilor și probele scrise care ar trezi dubii nu sunt reținute.

Totodată, se subliniază că inculpatul recunoaște că a comis sustragerea

bunurilor de la Ostafi Tatiana, a comis infracțiunea de furt dar nu atac tîlhăresc,

neagă că ar fi aplicat violența față de partea vătămată, deși însuși Ceban Alexandru

relatează că „ a împins-o puternic pe partea vătămată, lovind-o în piept…pentru o

secundă, Ostafi Tatiana a căzut pe jumătate, lovindu-se cu spatele sau cu umărul

de perete…”.

Instanța de apel a considerat că prima instanță corect și-a întemeiat sentința

în baza declarațiilor părții vătămate a martorilor și probelor scrise cercetate în

ședința de judecată, iar prin analiza lor cu certitudine se dovedește vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, iar acuzațiile sunt bine

justificate standardului de dovadă „în afara dubiilor rezonabile”, la această

concluzie a ajuns instanța de apel din analiza probelor pertinente și concludente,

utile administrate în ședința de judecată care nu au fost combătute de către partea

apărării, astfel de dovadă rezultă din existența deducerilor suficient de puternice,

clare și concordante sau a similarelor prezumției de fapt necombătute, care poate

fi luat în considerație de comportamentul părților când sunt obținute dovezile

respective.

7

Instanța de apel a apreciat critic alegațiile inculpatului precum că declarațiile

părții vătămate nu corespund realității și au drept scop inducerea în eroare a

instanței, or declarațiile părții vătămate sunt consecutive pe parcursul întregului

proces penal, nu conțin divergențe și, concomitent, coroborează cu declarațiile

martorilor Cernei Marin și Calugher Dorian, cu celelalte materiale ale cauzei

penale. Se reține că până la incident, Ostafi Tatiana și Ceban Alxandru nu se

cunoșteau, nu erau în nici un fel de relație, prin urmare nu există nici un temei

pentru a considera că partea vătămată are scopul de a-l defăima pe inculpat.

Astfel, din declarațiile părții vătămate Ostafi Tatiana și a martorilor Cernei

Marin și Calugher Dorian rezultă cert că partea vătămată a fost atacată de către

inculpat, că acesta a aplicat violența asupra ei, a electrocutat-o cu electroșocul,

anume cu scopul de sustragere a bunurilor părții vătămate, scop pe care, de altfel,

inculpatul l-a recunoscut în instanța de judecată.

În pofida versiunii susținute de inculpat, cauzarea leziunilor corporale părții

vătămate Ostafi Tatiana, se dovedește, de comun cu declarațiile ei, declarațiile

martorilor Cernei Marin și Calugher Dorian, și prin raportul de expertiză medico-

legală nr. 908 din 06.03.2017, potrivit concluziilor căruia părții vătămate Ostafi

Tatiana, i-au fost cauzate echimoze cu excoriații la nivelul feței, echimoză la nivelul

antebrațului stâng, care se califică ca vătămare neînsemnată (f.d. 56-57, vol. I).

Cu referire la argumentul apărării, precum că se constată divergențe între

leziunile constatate de expertul medico-legist și leziunile fotografiate de Ostafi

Tatiana, iar pozele nu urmau a fi anexate drept probe, instanța de apel a reținut că

pozele au fost anexate la materialele cauzei penale, la solicitarea părții vătămate,

dar nu au fost incluse în ansamblul probatoriu pe care se bazează soluția de

condamnare a lui Ceban Alexandru.

Într-o altă ordine de idei, conform procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 06.03.2017 și planșa fotografică (f.d. 14-16, vol. I), a fost depistat electroșocul

cu care a fost electrocutată partea vătămată, cu care a fost lovit martorul de către

inculpat, iar argumentul inculpatului precum că electroșocul îl avea la sine

întâmplător este apreciat critic, or, Ceban Alexandru a mers la domiciliul părții

vătămate anume cu intenția de a-i sustrage bunurile, fapt recunoscut chiar de

inculpat în ședința de judecată că recunoaște furtul bunurilor.

De asemenea, instanța de apel a conchis că prima instanță a constatat corect

semnul calificativ "cu cauzarea de daune în proporții considerabile", or, bunurile

materiale au fost sustrase de inculpatul Ceban Alexandru din odaia părții

vătămate, și anume husă la prețul de 200 lei, în care se aflau bani în sumă de 70

euro, care conform ratelor oficiale de schimb ale BNM la data săvîrșirii infracțiunii

constituia suma de 1469 lei, un pașaport străin pe numele cet. Ostafi Daniel, un

card de reduceri „Felicia" și un pașaport român, o husă în care se aflau 13 periuțe

pentru machiaj la prețul total de 1200 lei, un portmoneu de culoare roz la prețul

de 100 lei, un portmoneu de culoare cafeniu la prețul de 300 lei, în care se aflau

bani în sumă de 337 lei, un buletin de identitate cu fișa de însoțire, un permis de

conducere, un card bancar de la BC „Victoriabank" SA, pe care se aflau bani în sumă

de aproximativ 400 lei, un card bancar de la „BCR" SA, pe care se aflau bani în sumă

de aproximativ 10000 lei, un card de reduceri de la „Star Kebab", toate pe numele

cet. Ostafi Tatiana, au constituit în total bunuri materiale în sumă totală de 3606

8

lei. Având în vedere că inculpatul a avut intenție nedeterminată la sustragerea

bunurilor prin tâlhărie, calificarea faptei urmează a fi calificată în funcție de

prejudiciul survenit.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Ceban Alexandru și

martorului Ceban Mihail, precum că banii în sumă de 70 euro, ridicați de la Ceban

Alexandru în cadrul percheziției corporale aparțin lui Ceban Alexandru, deoarece

nu au fost prezentate careva înscrisuri în confirmarea afirmației expuse, precum

că i-a restituit o datorie lui Ceban Alexandru, or, în confirmarea datoriei nu a

prezentat o recipisă ce ar confirma datoria sa față de Ceban Alexandru. În aceeași

ordine de idei Ceban Alexandru nu este angajat în câmpul muncii, ce ar confirma

existența veniturilor, însuși inculpatul indică că nu demult s-a eliberat din locurile

de detenție.

Totodată, instanța de apel a reținut că tâlhăria se consideră consumată din

momentul atacului, însoțit de aplicarea sau amenințarea de aplicare a violenței

periculoase pentru viața sau sănătatea victimei, indiferent de faptul dacă a fost sau

nu însușită averea proprietarului.

În acest sens, s-a respins ca fiind neîntemeiat argumentul apărării precum că

„este criticabil faptul că la Ceban Alexandru nu au fost depistați bani ce i-ar

aparține acestuia”, or, această circumstanță ține de veniturile inculpatului, iar

existența sau lipsa acestora nu poate fi imputabilă organului de urmărire penală.

De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind tendențioase alegațiile

apărării precum că „învinuirea înaintată de procuror este rezultatul efectuării

vicioase a urmăririi penale”, or, nu s-a indicat prin ce anume se constată viciile

invocate, pe parcursul procesului penal nu se atestă careva plângeri aduse față de

acțiunile sau inacțiunile organului de urmărire penală, potrivit ordinii stabilite de

legea procesual-penală.

În aceeași ordine de idei, are un caracter formal și declarativ alegația apărării

precum că la examinarea cauzei au fost admise erori fundamentale de drept,

precum că ar constitui un viciu fundamental ce duce la casarea sentinței atacate,

or, apelantul nu a invocat care anume erori au fost comise sau care normă

materială sau procesuală a fost încălcată, ceea ce convinge instanța de apel că

argumentele apărării au un caracter declarativ.

Totodată, instanța a respins argumentele apărării referitor la faptul că fapta

inculpatului urmează a fi calificată ca furt, or, din materialul probator cercetat și

administrat în cadrul cercetării judecătoresti s-a dovedit cert fapta prejudiciabilă

de tîlhărie săvîrsită de Ceban Alexandru cu scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori cu

amenințarea aplicării unei asemenea violențe, prin pătrundere în locuință, cu

aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune

în proporții considerabile. Or, la calificarea faptei prejudiciabile de tâlhărie nu are

importanță momentul atacului asupra victimei, înainte, în timpul sau după

săvârșirea sustragerii bunurilor victimei. Mai mult, infracțiunea de furt nu s-a

consumat, or, inculpatul nu a avut posibilitatea de a beneficia de bunurile sustrase

de la partea vătămată. În asemenea circumstanțe instanța va respinge

argumentele apărării în partea recalificării faptei inculpatului ca furt.

9

Instanța de apel a constatat că instanța de fond a stabilit just starea de fapt și

de drept ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, instanța

de fond a ajuns corect la concluzia despre nevinovăția inculpatului Ceban

Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de 188 alin. (3) Cod penal, pe motiv

că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Prin probele prezentate de procuror și cercetate de instanța de apel nu a fost

dovedit faptul că inculpatul Ceban Alexandru a comis infracțiunea de tâlhărie

săvârșită cu o deosebită cruzime.

La caz, nu a fost dovedit nici unul din semnele componente ale infracțiunii

încriminate nominalizate mai sus, or, s-a constatat cu certitudine că Ceban

Alexandru avea scopul de a sustrage bunurile părții vătămate, însă Ostafi Tatiana

a încercat să-l împiedice, motiv pentru care inculpatul a aplicat violența, fără a

avea scopul de a provoca victimei o durere sau suferință puternică, fizică și psihică,

mai ales cu scopul de a obține de la această persoană informații sau mărturisiri.

Astfel, instanța de apel a reținut că partea acuzării nu a prezentat nici o probă

în confirmarea vinovăției inculpatului a semnului calificativ stipulat la lit. d)

alin.(3) art. 188 Cod penal "tâlhăria săvârșită cu o deosebită cruzime", motiv

pentru care s-a respins apelul procurorului ca fiind nefondat.

Totodată, instanța de fond la individualizarea, stabilirea categoriei și

termenului pedepsei inculpatului Ceban Alexandru a ținut cont de prevederile art.

6, 7, 16, 61, 72, 75, 76, 77, 78 Cod penal, a ținut cont de principiului legalității,

egalității, umanismului, proporționalității, principiul individualizării răspunderii

penale și pedepsei penale, de gravitatea infracțiunii săvârșite – inculpatul a comis

o infracțiune gravă conform prevederilor art. 16 Cod penal, de motivele

infracțiunii, scopul de cupiditate, de personalitatea inculpatului, care anterior nu

a fost condamnat, nu are antecedente penale (f.d. 105, vol. I), la evidența medicului

narcolog și psihiatru nu se află, la locul de trai se caracterizează negativ.

Astfel, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei

și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața

socială, ținând cont de faptul că pericolul social reprezentat de fapta comisă,

infracțiunea făcând parte din categoria celor grave, a conchis că scopul legii penale

la caz poate fi atins doar cu izolarea acestuia de societate, motiv pentru care

consideră că pedeapsa numită de prima instanță, în mărime minimă, de închisoare

pe un termen de 8 (opt) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,

este echitabilă și proporțională circumstanțelor cauzei și personalității

inculpatului.

La fel, instanța de apel a reținut că, instanța de fond în mod justificat la

determinarea cuantumului despăgubirii morale cuvenite părții vătămate Ostafi

Tatiana a ținut cont de consecințele concrete survenite în urma acțiunilor

inculpatului, de gravitatea suferințelor fizice și psihice al părții vătămate, căreia

i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate. Totodată, corect a respins

cerința privind încasarea prejudiciului material.

Totodată, instanța de apel a mai subliniat că, instanța de fond corect a judecat

și în privința cerinței procurorului privind încasarea cheltuielilor judiciare, care a

fost întemeiat respinsă

10

procurorul și inculpatul.

6.1. La 13 iulie 2018, în termen, declară recurs ordinar procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care solicită

admiterea recursului, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului, invocând temei de drept prevăzut de pct. 6) și 12)

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- Instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor, în derogare de la

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, punând accentul doar pe depozițiile

și versiunea inculpatului și o interpretare eronată a dreptului material;

- În cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor

propusă de acuzare și a ajuns la concluzia de menținere a achitării lui Ceban

Alexandru de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal,

urma să dezvăluie această concluzie expunându-și punctul său de vedere asupra

fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei de achitare, fapt

care pe caz nu a avut loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin

general a probelor și circumstanțelor cauzei penale;

- Instanțele ierarhic inferioare au examinat prezenta cauză penală în alte

limite decât cele expuse în învinuirea adusă inculpatului;

- Instanța a invocat că lui Ceban Alexandru i-a fost încriminată fapta

prevăzută de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, pe când conform actului de

învinuire, inculpatului i-a fost încriminată fapta prevăzută de art. 188 alin. (3)

lit. d) Cod penal și deci instanța a depășit limitele învinuirii înaintate;

- Constantând că inculpatului i-a fost incriminată o faptă greșită, instanța de

fond motivează soluția de achitare anume de săvârșirea infracțiunii greșit indicate

ca incriminate și nici de cum nu motivează soluția privind fapta prevăzută de art.

188 alin. (3) lit. d) Cod penal, adică săvârșirea actului tâlhăresc cu o deosebită

cruzime;

- Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 908 din 06.03.2017, a fost

dovedit că părții vătămate i-au fost cauzate echimoze cu excoriații la nivelul feței,

echimoză la nivelul antebrațului stâng, care se califică ca vătămare neînsemnată și

deci inculpatului nici nu putea fi înaintată învinuirea în cauzarea părții vătămate a

„vătămare grave a integrității corporale sau a sănătății”, ca indice calificativ

prevăzut de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal;

- Instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- Inculpatul a acționat cu o deosebită cruzime față de partea vătămată, anume

urmare a metodei și obiectelor cu care a săvârșit infracțiunea.

6.2. La 05 septembrie 2018, în termen, declară recurs ordinar inculpatul Ceban

Alexandru, prin care solicită admiterea recursului, cu emiterea unei noi hotărâri

prin care acțiunile sale să fie recalificate.

În motivarea recursului, neinvocând niciun temei de drept prevăzut de art.

427 alin. (1) Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente:

- Nu a comis infracțiunea incriminată, ci furtul, iar dosarul penal în privința

sa a fost fabricat ilegal.

11

6.3. La 20 august 2018, inculpatul a declarat recurs suplimentar, prin care a

indicat că termenul de declarare a recursului nu a fost încălcat, iar recursul fiind

depus în termen.

6.4. La 21 martie 2019, inculpatul a mai declarat recurs suplimentar, prin care a

indicat argumente similare ca și în recursurile anterioare, totodată menționând că

recursul ordinar declarat de către procuror este neîntemeiat și urmează a fi

respins.

concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei

instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, reieșind din următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise

de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Recurenții invocă în recursurile declarate temeiuri de drept prevăzute de art.

427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de

judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Conform art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă urmează a fi apreciată

din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată

este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor

probelor administrate.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

12

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de

probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de

instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă un temei de casare.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul lărgit reține că

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală,

invocate de procuror, și-au găsit confirmarea în cauza dată, sub aspectul că „instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, cât și faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită”, din următoarele considerente.

Prin urmare, instanța de apel menținând soluția primei instanțe prin care

inculpatul Ceban Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d), e) și f) Cod penal și condamnat la închisoare pe

un termen de 8 ani, totodată fiind achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (3) lit. c) Cod penal, care prevede „tâlhăria săvârșită cu vătămarea gravă

a integrității corporale sau a sănătății”, instanța de apel motivându-și soluția sub

aspectul că partea acuzării nu a prezentat nici o probă în confirmarea vinovăției

inculpatului a semnului calificativ „tâlhăria săvârșită cu o deosebită cruzime”, a

omis respectarea prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, care

stabilesc în mod expres că judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în

privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în

rechizitoriu.

Astfel, Colegiul lărgit constată că, potrivit rechizitoriului (f. d. 148 – 153, vol. I),

inculpatul este învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d),

e), f) și alin. (3) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi tâlhăria, adică actul săvârșit

asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă

pentru viața și sănătatea persoanei agresate, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea

altor obiecte folosite în calitate de armă, săvârșită cu o deosebită cruzime, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

În acest context, instanța de recurs relevă că la examinarea prezentului dosar

instanța de apel nu a luat în considerație faptul, că prima instanță contrar învinuirii

înaintate a expus în descriptivul sentinței următoarea concluzie: „prin urmare,

instanța de judecată atestă, că în acțiunile inculpatului Ceban Alexandru nu s-a dovedit

cauzarea lui Ostafi Tatiana a vătămării grave a integrității corporale sau a sănătății,

fapt ce impune achitarea inculpatului pe capătul de învinuire prevăzut de art. 188 alin.

(3) lit. c) Cod penal”, astfel că prin menținerea sentinței instanța de apel a trecut cu

vederea eroarea comisă de către prima instanță, fără a întreprinde măsurile necesare

în vederea reparării acesteia.

13

În această ordine de idei, Colegiul penal menționează, că procedând în asemenea

mod, instanța de apel a ignorat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, a

adoptat o hotărâre nemotivată și neîntemeiată, motiv pentru care decizia instanței de

apel urmează a fi casată total cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță, deoarece erorile constatate nu pot fi corectate de către instanța de recurs.

În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel, conducându-se de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care stabilesc procedura de rejudecare și limitele

acesteia, urmează să țină cont de motivele expuse supra care au servit drept temei de

casare a deciziei adoptate, să verifice minuțios, cu respectarea prevederilor art. 414

și 419 Cod de procedură penală, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, și să

adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art. 417 Cod

de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către inculpatul Ceban Alexandru,

se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 iunie

2018, în cauza penală privindu-l pe Ceban Alexandru XXXXX, și se dispune

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 30 august 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

14