1ra-206/2020 — art. 42, 322 alin. 1 CP

1ra-206/2020 — art. 42, 322 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-206/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului

Cemac Victor și de către procurorul delegat în Procuratura de circumscripție

Chișinău, Popov Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 12 iunie 2019, în cauza penală în privința lui

Cemac Victor XXXXX, născut la XXXXX.

Cemac Larisa XXXXX, născută la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 21.02.2019 – 10.04.2019

instanța de apel: 18.05.2019 – 12.06.2019

instanța de recurs ordinar: 15.08.2019 – 24.03.2020

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

2019, Cemac Victor a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 42, 322 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi, cu

aplicarea prevederilor art. 3641 Cod procedură penală, i-a fost stabilită o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 luni, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În conformitate cu art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată prin

prezenta sentință, a fost cumulată pedeapsa stabilită și parțial neexecutată

prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 19 mai 2015, fiind stabilită lui Cemac

Victor pedeapsa definitivă de 10 ani 11 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei

în penitenciar de tip închis.

Cemac Larisa a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 322 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi, cu aplicarea

prevederilor art. 3641 Cod procedură penală, i-a fost stabilită o pedeapsă sub

1

formă de amendă în mărime de 400 unități convenționale, ce constituie 20

000 lei.

S-a explicat inculpatei Cemac Larisa că este în drept să achite jumătate

din amenda stabilită dacă o plătește în cel mult 3 zile lucrătoare din

momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz, se consideră că

sancțiunea amenzii este executată integral.

Tot prin sentința dată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Cemac Victor, fiind deținut în XXXXX, având o înțelegere prealabilă

cu cet. Cemac Larisa, organizând cu intenție și scop transmiterea tăinuită de

la control a obiectelor, păstrarea cărora în instituțiile penitenciare este

interzisă, la începutul lunii XXXXX în timpul unei întrevederi cu soția sa

Cemac Larisa, a rugat-o pe ultima să pregătească pentru el un colet poștal în

care numita să ascundă un telefon mobil, care urma a fi transmis lui Cemac

Victor, aflat în XXXXX. La data de XXXXX angajații Penitenciarului nr. 12 -

Bender, în timpul controlului coletului indicat, au depistat și ridicat obiectul

interzis - telefonul mobil de model „Nokia 206”, care conform pct. 17, anexei

nr. 7 a Hotărârii Guvernului nr. 583 din 26.05.2006 cu privire la aprobarea

Statutului executării pedepsei de către condamnați este obiect interzis în

penitenciar.

Cemac Larisa, acționând prin înțelegere prealabilă cu cet. Cemac

Victor, deținut în XXXXX, având intenția și scopul la transmiterea tăinuită

de la control a obiectelor, păstrarea cărora în instituțiile penitenciare este

interzisă, la începutul lunii XXXXX în timpul unei întrevederi cu soțul său

Cemac Victor, a fost rugată de acesta să pregătească și să transmită pentru el

în XXXXX, un colet poștal, în care numita să ascundă un telefon mobil.

Acționând cu intenție, aflându-se la domiciliul său în r-nul Ialoveni, s.

XXXXX, la data de XXXXX a pregătit coletul destinat soțului său Cemac

Victor, ascunzând în acesta telefonul mobil de model „Nokia 206”, de

culoare albă, iar la data de 19 noiembrie 2018, aflându-se în mun. Chișinău,

l-a expediat prin intermediul serviciului „Poșta Moldovei” soțului său

deținut în XXXXX. La data de XXXXX, angajații XXXXX, în timpul

controlului coletului indicat, au depistat și ridicat obiectul interzis –

telefonul mobil de model „Nokia 206”, care conform pct. 17, anexei nr. 7 a

Hotărârii Guvernului nr. 583 din 26.05.2006 cu privire la aprobarea

Statutului executării pedepsei de către condamnați este obiect interzis în

penitenciar.

mun. Bender, Moraru Roman, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Cemac

2

Victor, să-i fie stabilită în baza sancțiunii art. 42, art. 322 alin. (1) Cod penal,

pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale ce

constituie 25 000 lei, cu executarea separată a sentinței Judecătoriei Ialoveni

din 19 mai 2015, precum și stabilirea lui Cemac Larisa o pedeapsă penală

echitabilă pentru infracțiunea săvârșită, prevăzută de art. 322 alin. (1) Cod

penal al RM, sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale

ce constituie 25 000 lei.

În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că prima instanță

la stabilirea pedepsei pentru Cemac Larisa nu a ținut cont de prevederile art.

75 alin. (1) Cod penal, numindu-i o pedeapsă prea blândă.

2019, apelul a fost admis, casată parțial sentința, inclusiv din alte motive,

potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, în partea stabilirii

pedepsei inculpaților și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care:

- inculpatei Cemac Larisa, în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, i-a fost

aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități

convenționale, ceea ce constituie 25 000 lei;

- inculpatului Cemac Victor, în baza art. 42, 332 alin. (1) Cod penal, i-a

fost aplicată o pedeapsă sub formă de 2 ani închisoare. În baza art. 85 Cod

penal, prin cumul de sentințe, i-a fost adăugat parțial la pedeapsa numită

partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința judecătoriei Ialoveni din

19.05.2015, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 12 (doisprezece) ani

închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Termenul de ispășire a pedepsei inculpatului Cemac Victor, urmând a

fi calculat de la data pronunțării decizii - 12 iunie 2019.

În rest, sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender din 10 aprilie

2019, a fost menținută.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima

instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate

aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor

administrate în faza de urmărire penală, acceptate de inculpați, o apreciere

legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor,

corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Cemac Victor în

baza art. 42, 322 alin.(1) Cod penal, după indici calificativi - organizarea

transmiterii tăinuite de control prin orice mijloace persoanelor deținute în

instituțiile penitenciare a obiectelor a căror transmitere ori păstrare este

interzisă conform legislației privind executarea hotărârilor cu caracter penal,

iar Cemac Larisa, în baza art. 322 alin.(1) Cod penal, după indici calificativi

3

- transmiterea tăinuită de control prin orice mijloace persoanelor deținute în

instituțiile penitenciare a obiectelor a căror transmitere ori păstrare este

interzisă conform legislației privind executarea hotărârilor cu caracter penal.

Examinând probatorul, instanța de apel a considerat dovedită

indubitabil vina inculpatului Cemac Victor în comiterea organizării

transmiterii tăinuite de control prin orice mijloace persoanelor deținute în

instituțiile penitenciare a obiectelor a căror transmitere ori păstrare este

interzisă conform legislației privind executarea hotărârilor cu caracter penal,

acțiunile lui just au fost calificate în temeiul art. 42, 322 alin. (1) Cod penal,

iar personalitatea acestuia susceptibilă supusă răspunderii penale. A

considerat dovedită indubitabil și vina inculpatei Cemac Larisa în comiterea

transmiterii tăinuite de control prin orice mijloace persoanelor deținute în

instituțiile penitenciare a obiectelor a căror transmitere ori păstrare este

interzisă conform legislației privind executarea hotărârilor cu caracter penal,

acțiunile ei just au fost calificate în temeiul art. 322 alin. (1) Cod penal, iar

personalitatea acesteia susceptibilă supusă răspunderii penale.

Cu referire la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpaților,

instanța de apel a reținut că prima instanță nu a ținut cont de circumstanțele

de fapt și de drept în speță.

Instanța de apel a reținut că principalele elemente de care judecătorul

trebuia să țină seama de fiecare dată când soluționează cauza penală și când

alege categoria de pedeapsă conform normelor generale prevăzute în art. 62-

71 Cod penal, stabilind termenul și mărimea acesteia conform limitelor fixate

în articolul respectiv al Părții Speciale a Codului penal.

Instanța de apel a notat că, este eronată opinia primei instanțe care a

reținut în calitate de circumstanțe atenuante în privința lui Cemac Victor și

Cemac Larisa recunoașterea vinovăției, menționând că, recunoașterea

vinovăției atrage incidența procedurii simplificate și nu poate valorifica ca o

circumstanță atenuantă judiciară prevăzută de art. 76 alin.(1) lit. f) Cod

penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații de drept să i se acorde o dublă

valență juridică.

Instanța de apel la individualizarea și stabilirea categoriei pedepsei

inculpaților Cemac Victor și Cemac Larisa, a ținut cont de prevederile art. 6,

7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se

atribuie la categoria infracțiunilor ușoare prin prisma prevederilor art. 16

Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de

personalitatea lui Cemac Victor, care la locul de detenție se caracterizează

negativ, totodată, Cemac Victor și Cemac Larisa XXXXX nu se află la

evidența medicului psihiatru sau narcolog.

4

Instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei

și a personalității lui Cemac Victor, urmărind în acest sens comportamentul

lui în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii

incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă, urmările

prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, consideră că corijarea

și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă

de închisoare pe un termen de 2 ani, acesta a avut un rol decisiv la comiterea

faptei, prin convingerea soției sale de a comite o fapta contrar legii, a comis

infracțiunea în stare de recidivă periculoasă.

A mai reținut că prin sentința judecătoriei Ialoveni din 19 mai 2015,

Cemac Victor a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2), lit. a), i) Cod penal

la 15 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, din

care ultimul a executat la data comiterii infracțiunii stabilite prin sentința

contestată- 12.06.2019, 4 ani 7 luni, rămânând neexecutate respectiv 11 ani 5

luni.

Totodată instanța de apel a reținut că inculpatul Cemac Victor a comis

în stare de recidivă deosebit de periculoasă o infracțiune gravă (art. 322 alin.

(1) Cod penal prevede o pedeapsă până la 6 ani închisoare), fiind astfel

incidente prevederile art. 34, 82 Cod penal, din conținutul cărora rezultă că

inculpatului Cemac Victor, cât și prevederile art. 364/1 Cod de procedură

penală, nu-i poate fi aplicată o pedeapsă decât de 2 ani închisoare.

Efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a

personalității inculpatei Cemac Larisa, urmărind în acest sens

comportamentul ei în viața socială, precum și cel din înainte și după

săvârșirea infracțiunii incriminate, instanța de apel a considerat că în

coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea

inculpatei, corijarea și reeducarea acesteia este posibilă cu aplicarea pedepse

sub formă de amendă, însă, în acest sens, deși prima instanță corect și

justificat a numit pedeapsa în formă de amendă, aceasta eronat i-a stabilit

mărimea amenzii în suma de 400 unități convenționale făcând trimitere la

dispozițiile art. 64 alin. (3) Cod penal.

Instanța de apel a considerat necesar de numit inculpatei Cemac Larisa

pedeapsa sub formă de amendă în mărime minimă de 500 unități

convenționale, ceea ce constituie 25 000 lei, în situația în care legislația în

vigoare prevede expres că persoanelor fizice se stabilește amenda în limitele

de la 500 la 3000 unități convenționale.

Instanța de apel a considerat că anume aceste pedepse numite

inculpaților Cemac Victor și Cemac Larisa, sunt echitabile și suficiente

pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului

și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpați, iar

5

pedeapsa stabilită inculpaților este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza

scopul în contextul gradului de pericol social a faptelor comise de inculpați,

cât și personalității inculpaților.

- avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Cemac Victor, la 31

iulie 2019, prin care, invocând ca temei pentru recursul în anulare

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea deciziei cu menținerea sentinței;

- procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, la

07 august 2019, prin care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei, în

partea stabilirii pedepsei lui Cemac Victor, rejudecarea cauzei în această

parte, prin care să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 42, 322 alin.(1) Cod penal și să-i fie numită pedeapsa de 500 unități

convenționale, iar prin temeiul art. 87 Cod penal, pedeapsa sub formă de

amendă numită prin noua deciziei să fie executată separat de pedeapsa

aplicată în baza sentinței Judecătoriei Ialoveni din 19 mai 2015. În rest decizia

recurată să fie menținută fără modificări.

5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Cazacu Dumitru a

menționat că:

- instanța de apel neîntemeiat a înrăutățit situația inculpatului Cemac

Victor, aplicând o pedeapsă mai aspră, nu s-a ținut cont de faptul că,

inculpatul și-a recunoscut vina integral, a recunoscut probele administrate

la faza de urmărire penală și nu a solicitat administrarea de noi probe, iar ca

consecință avea dreptul și urma să beneficieze de o reducere a pedepsei,

potrivit prevederilor art. 3641 alin. 8 Cod de procedură penală;

- instanța de apel a aplicat inculpatului o pedeapsă mai aspră decât cea

prevăzută de norma codului penal, încriminată;

- nu este clară alegația instanței de apel prin care a ajuns la concluzia

că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei

pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, acesta a avut un rol

decisiv la comiterea faptei, prin convingerea soției sale de a comite o faptă

contrar legii, a comis infracțiunea în stare de recidivă periculoasă;

- aplicarea unei pedepse mai mari, decât prevede sancțiunea normei

de la art. 322 alin. (1) Cod penal, în examinarea cauzei în procedură

simplificată, vorbește despre ilegalitatea actului emis de către Curtea de

Apel Chișinău.

5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că:

6

- deciziei instanței de apel este afectată de o eroare de drept care se

încadrează la norma prevăzută la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- instanța de apel, judecând în fapt și în drept cererea de apel a

procurorului declarată în folosul inculpatului Cemac Victor, greșit a numit

în sarcina respectivului pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de

2 ani, în alte limite decât cele care erau prevăzute în sancțiunea alin. (1) art.

322 Cod penal, la momentul săvârșirii infracțiunii;

- instanța de apel a ignorat în cazul numirii pedepsei penale

inculpatului Cemac Victor și prevederile art. 75 Cod penal și greșit a reținut

că inculpatul Cemac Victor a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 322 alin.

(1) Cod penal în stare de recidivă periculoasă, în sensul dispoziției art. 16

alin. (2) Cod penal, infracțiunea prevăzută la art. 322 alin. (1) Cod penal

pentru care este condamnat inculpatul se consideră una ușoară, devreme ce

legea penală prevede pentru săvârșirea ei o pedeapsă mai mică decât 2 ani

închisoare;

- apelul procurorului a fost declanșat în favoarea inculpatului Cemac

Victor, cu solicitarea numirii unei pedepse penale sub formă de amendă,

care în sensul prevederilor art. 62 alin. (1) Cod penal, este mai ușoară/blândă

decât pedeapsa închisorii, însă, instanța de apel, numind în sarcina

inculpatului o pedeapsă mai aspră decât cea stabilită de către prima instanță,

încălcând grav prevederile art. 410 alin. (2) Cod de procedură penală.

procurorului, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind

neîntemeiat.

lărgit constată că, recursurile ordinare declarate în speță urmează a fi admise

din considerentele ce urmează.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită

recursul, să caseze parțial hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei

instanțe, când apelul a fost greșit admis.

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede

că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Având la bază dispozițiile normelor deschise supra, conchidem că

instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și

7

să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus

la adoptarea unei hotărâri nemotivate și contradictorii, totodată,

verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel prin decizia

din 12 iunie 2019, a admis apelul procurorului, a casat parțial sentința,

inclusiv din alte motive, potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală,

în partea stabilirii pedepsei inculpaților și a pronunțat o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

- inculpatei Cemac Larisa, în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, i-a fost

aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități

convenționale, ceea ce constituie 25 000 lei;

- inculpatului Cemac Victor, în baza art. 42, 332 alin. (1) Cod penal, i-a

fost aplicată o pedeapsă sub formă de 2 ani închisoare. În baza art. 85 Cod

penal, prin cumul de sentințe, i-a fost adăugat parțial la pedeapsa numită

partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința judecătoriei Ialoveni din

19.05.2015, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 12 (doisprezece) ani

închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.În rest, sentința

a fost menținută.

Colegiul penal lărgit, lecturând conținutul recursurilor declarate de

avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului și de către procuror, reține

că în ansamblu se critică decizia instanței de apel din punctul de vedere al

temeiurilor de casare conținute în art. 427 alin. (1) pct. 10), Cod de procedură

penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în

cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând argumentele recursurilor prin prisma temeiurilor de casare

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală și invocate

de recurenți, Colegiul penal atestă că și-au găsit confirmare în speța dedusă

judecății.

Din analiza textului deciziei recurate, Colegiul penal lărgit constată, că

în viziunea instanței de apel, este eronată opinia primei instanțe care a reținut în

calitate de circumstanțe atenuante în privința lui Cemac Victor și Cemac Larisa

recunoașterea vinovăției, menționând că, recunoașterea vinovăției atrage incidența

procedurii simplificate și nu poate valorifica ca o circumstanță atenuantă judiciară

prevăzută de art. 76 alin.(1) lit. f) Cod penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații

de drept să i se acorde o dublă valență juridică.

Instanța de apel, a reținut că inculpatul Cemac Victor a comis în stare

de recidivă deosebit de periculoasă o infracțiune gravă, fiind astfel incidente

8

prevederile art. 34, 82 Cod penal, din conținutul cărora rezultă că inculpatului

Cemac Victor, cât și prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală, nu-i poate fi

aplicată o pedeapsă decât de 2 ani închisoare.

Raportând decizia atacată, la circumstanțele cauzei, Colegiul penal

lărgit consideră că, soluția instanței de apel în această parte este

neîntemeiată, la adoptarea căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de

prevederile art. 75 Cod penal, care prevede că persoanei recunoscute

vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în

limitele fixate în Partea Specială și în strictă conformitate cu dispozițiile

Părții Generale a Codului penal.

În continuarea concluziilor sale, instanța de recurs remarcă că, criteriile

generale de individualizare a pedepsei sunt acele reguli, principii, prevăzute

de Codul penal, de care instanța de judecată trebuie să țină seama la

stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii

de individualizare a acesteia.

Așadar, Colegiul penal lărgit menționează că persoanei declarate

vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă, echitabilă, adică în limitele

sancțiunii legii în baza căreia persoana a fost condamnată.

Prin urmare, revenind la temeiurile recursurilor invocate de recurenți,

și în concordanță cu starea de fapt stabilită de către instanțele inferioare

referitor la individualizarea pedepsei inculpatului Cemac Victor, Colegiul

penal lărgit reține că, instanța de apel, incorect a stabilit că inculpatul Cemac

Victor a comis în stare de recidivă deosebit de periculoasă o infracțiune gravă, or

în sensul prevederilor art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută la art. 322

alin. (1) Cod penal, este ușoară și se pedepsește cu amendă în mărime de la

500 la 600 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității de la 80 la 180 de ore, sau cu închisoare de până la 6 luni.

Așadar, instanța de apel eronat a stabilit circumstanțele de fapt și a

ajuns la concluzia de a aplica inculpatului Cemac Victor pedeapsa, inclusiv cu

aplicarea prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală, de 2 ani închisoare, or

prima instanță prin sentință corect a stabilit starea de fapt și motivat a reținut

că infracțiunea comisă de inculpatul Cemac Victor face parte din categoria celor

ușoare, și ținând cont de scopul pedepsei penale, a considerat posibilă corectarea

și reeducarea inculpatului, stabilindu-i pedeapsă cu închisoare în limitele fixate de

norma art. 322 alin.(1) Cod Penal, reieșind din prevederile art. 364/1 Cod Procedură

penală.

Tot aici, Colegiul penal lărgit evidențiază faptul că, conform art. 61

Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un

mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică persoanelor

care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor

9

lor. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea

condamnaților, cât și din partea altor persoane.

Sub aspectul prevederilor legale enunțate, Colegiul penal lărgit

statuează că pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune infractorului

lipsuri și restricții ale drepturilor sale, proporționale cu gravitatea

infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale,

adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți,

perturbate prin infracțiune.

Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a

contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea

condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către

condamnat, precum și de alte persoane. Practica judiciară demonstrează că

o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate,

jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe

contrare scopului urmărit.

Sub aspectul alegațiilor procurorului, Colegiul penal lărgit remarcă

faptul că, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este

suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni.

Față de considerentele menționate, Colegiul penal lărgit conchide, că

instanța de apel la individualizarea pedepsei inculpatului nu a ținut cont în

măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei. Pe

când din conținutul părții descriptive a sentinței, Colegiul penal lărgit atestă

că la stabilirea pedepsei inculpatului, prima instanță a ținut cont de

prevederile art.7, 75 Cod Penal, și anume, de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, că infracțiunea prevăzută de art. 322

alin.(1) Cod Penal săvârșită de inculpatul Cemac Victor, face parte din

categoria celor ușoare, ca circumstanță atenuantă a vinovăției inculpatului

Cemac Victor, potrivit art.76 CP RM, instanța a reținut recunoașterea

vinovăției și căința sinceră, săvârșirea infracțiunii sub orice formă de

participație, de faptul că, inculpatul Cemac Victor la locul de detenție se

caracterizează negativ (f.d. 96), a comis infracțiunea cu intenție, conștient că

săvârșește o faptă prevăzută de legea penală.

Prin urmare, având ca reper conglomeratul împrejurărilor menționate,

prima instanță întemeiat a conchis că este rațional de a stabili inculpatului

pedeapsa cu închisoare în limitele fixate de norma art. 322 alin.(1) Cod Penal,

reieșind din prevederile art. 364/1 Cod Procedură penală.

10

Colegiul penal lărgit relevă că prima instanță a efectuat o analiză

amplă a personalității inculpatului, ținând cont și de conduita lui înaintea

săvârșirii faptei, după săvârșirea acesteia și în timpul judecății.

În acest mod, în viziunea instanței de recurs, prima instanță corect a

apreciat că scopul pedepsei poate fi atins doar cu executarea reală a acesteia,

deoarece din circumstanțele speței rezultă că prima instanță la aplicarea

pedepsei inculpatului Cemac Victor, a ținut cont și de faptul că, ultimul

anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 19 mai 2015

în baza art. 145 alin.(2), lit. a) și i) Cod penal la pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 15 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip închis. Iar potrivit înscrisurilor anexate la materialele cauzei penale,

termenul pedepsei stabilite lui Cemac Victor prin sentința judecătoriei

Ialoveni din 19 mai 2015 fiind 11.11.2014. Astfel, termenul neexecutat de

pedeapsă a inculpatului Cemac Victor la data pronunțării sentinței

constituind 10 (zece) ani 07 (șapte) luni.

Prin urmare, prima instanță, ținând cont de dispozițiile art. 85 alin. (1)

Cod penal, potrivit cărora după pronunțarea sentinței, dar înainte de

executarea completă a pedepsei, condamnatul a săvârșit o nouă infracțiune,

instanța de judecată adaugă, în întregime sau parțial, la pedeapsa aplicată

prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința

anterioară. În acest caz, pedeapsa definitivă nu poate depăși termenul de 30

de ani de închisoare, iar în privința persoanelor care nu au atins vârsta de 18

ani și a persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de

21 de ani, care nu au mai fost condamnate - termenul de 15 ani, la stabilirea

pedepsei nu a ținut cont de starea de recidivă, reieșind din prevederile art.

34 Cod Penal luând în considerație prevederile art. 82 Cod Penal și a stabilit

definitiv inculpatului Cemac Victor, de 10 (zece)ani 11 (unsprezece) luni

închisoare cu ispășirea pedepsei în Instituție Penitenciară de tip închis.

Colegiul penal lărgit, în temeiul celor enunțate mai sus, consideră că

pedeapsa stabilită inculpatului, de către prima instanță corespunde

prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal, fiind motivată, individualizată și

aplicată în limitele prevăzute de lege, hotărârea dată fiind legală și

întemeiată, iar scopul pedepsei penale va fi atins prin suspendarea

condiționată a executării pedepsei.

În astfel de condiții, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiul la care

s-au referit recurenții, este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor

de drept, fapt ce determină admiterea recursului, casarea parțială a deciziei

instanței de apel, în latura penală în partea stabilirii pedepsei cu menținerea

în această parte a sentinței primei instanțe.

11

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Cazacu

Dumitru în numele inculpatului Cemac Victor și de către procurorul delegat

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, casează decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2019, în cauza

penală în privința lui Cemac Victor XXXXX și Cemac Larisa XXXXX, în

partea stabilirii pedepsei lui Cemac Victor, cu menținerea în această parte a

dispozițiilor sentinței Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender din 10 aprilie

2019.

În rest, dispozițiile hotărârii atacate, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 mai 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

12