1ra-206/2020 — art. 42, 322 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender din 10 aprilie 2019, Cemac Victor a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42, 322 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod procedură penală, i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În conformitate cu art. 85 Cod penal, la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, a fost cumulată pedeapsa stabilită și parțial neexecutată prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 19 mai 2015, fiind stabilită lui Cemac Victor pedeapsa definitivă de 10 ani 11 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Cemac Larisa a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 322 alin. (1) Cod penal și în baza acestei Legi, cu aplicarea prevederilor art. 3641 Cod procedură penală, i-a fost stabilită o pedeapsă sub 1 formă de amendă în mărime de 400 unități convenționale, ce constituie 20 000 lei. S-a explicat inculpatei Cemac Larisa că este în drept să achite jumătate din amenda stabilită dacă o plătește în cel mult 3 zile lucrătoare din momentul în care hotărârea devine executorie. În acest caz, se consideră că sancțiunea amenzii este executată integral. Tot prin sentința dată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

În sentință, prima instanță a constatat că: Cemac Victor, fiind deținut în XXXXX, având o înțelegere prealabilă cu cet. Cemac Larisa, organizând cu intenție și scop transmiterea tăinuită de la control a obiectelor, păstrarea cărora în instituțiile penitenciare este interzisă, la începutul lunii XXXXX în timpul unei întrevederi cu soția sa Cemac Larisa, a rugat-o pe ultima să pregătească pentru el un colet poștal în care numita să ascundă un telefon mobil, care urma a fi transmis lui Cemac Victor, aflat în XXXXX. La data de XXXXX angajații Penitenciarului nr. 12 - Bender, în timpul controlului coletului indicat, au depistat și ridicat obiectul interzis - telefonul mobil de model „Nokia 206”, care conform pct. 17, anexei nr. 7 a Hotărârii Guvernului nr. 583 din 26.05.2006 cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați este obiect interzis în penitenciar. Cemac Larisa, acționând prin înțelegere prealabilă cu cet. Cemac Victor, deținut în XXXXX, având intenția și scopul la transmiterea tăinuită de la control a obiectelor, păstrarea cărora în instituțiile penitenciare este interzisă, la începutul lunii XXXXX în timpul unei întrevederi cu soțul său Cemac Victor, a fost rugată de acesta să pregătească și să transmită pentru el în XXXXX, un colet poștal, în care numita să ascundă un telefon mobil. Acționând cu intenție, aflându-se la domiciliul său în r-nul Ialoveni, s. XXXXX, la data de XXXXX a pregătit coletul destinat soțului său Cemac Victor, ascunzând în acesta telefonul mobil de model „Nokia 206”, de culoare albă, iar la data de 19 noiembrie 2018, aflându-se în mun. Chișinău, l-a expediat prin intermediul serviciului „Poșta Moldovei” soțului său deținut în XXXXX. La data de XXXXX, angajații XXXXX, în timpul controlului coletului indicat, au depistat și ridicat obiectul interzis – telefonul mobil de model „Nokia 206”, care conform pct. 17, anexei nr. 7 a Hotărârii Guvernului nr. 583 din 26.05.2006 cu privire la aprobarea Statutului executării pedepsei de către condamnați este obiect interzis în penitenciar.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun. Bender, Moraru Roman, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Cemac 2 Victor, să-i fie stabilită în baza sancțiunii art. 42, art. 322 alin. (1) Cod penal, pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale ce constituie 25 000 lei, cu executarea separată a sentinței Judecătoriei Ialoveni din 19 mai 2015, precum și stabilirea lui Cemac Larisa o pedeapsă penală echitabilă pentru infracțiunea săvârșită, prevăzută de art. 322 alin. (1) Cod penal al RM, sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale ce constituie 25 000 lei. În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că prima instanță la stabilirea pedepsei pentru Cemac Larisa nu a ținut cont de prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal, numindu-i o pedeapsă prea blândă.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2019, apelul a fost admis, casată parțial sentința, inclusiv din alte motive, potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, în partea stabilirii pedepsei inculpaților și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: - inculpatei Cemac Larisa, în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, i-a fost aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 25 000 lei; - inculpatului Cemac Victor, în baza art. 42, 332 alin. (1) Cod penal, i-a fost aplicată o pedeapsă sub formă de 2 ani închisoare. În baza art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, i-a fost adăugat parțial la pedeapsa numită partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința judecătoriei Ialoveni din 19.05.2015, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 12 (doisprezece) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis. Termenul de ispășire a pedepsei inculpatului Cemac Victor, urmând a fi calculat de la data pronunțării decizii - 12 iunie 2019. În rest, sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender din 10 aprilie 2019, a fost menținută. 4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, prima instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire penală, acceptate de inculpați, o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Cemac Victor în baza art. 42, 322 alin.(1) Cod penal, după indici calificativi - organizarea transmiterii tăinuite de control prin orice mijloace persoanelor deținute în instituțiile penitenciare a obiectelor a căror transmitere ori păstrare este interzisă conform legislației privind executarea hotărârilor cu caracter penal, iar Cemac Larisa, în baza art. 322 alin.(1) Cod penal, după indici calificativi 3 - transmiterea tăinuită de control prin orice mijloace persoanelor deținute în instituțiile penitenciare a obiectelor a căror transmitere ori păstrare este interzisă conform legislației privind executarea hotărârilor cu caracter penal. Examinând probatorul, instanța de apel a considerat dovedită indubitabil vina inculpatului Cemac Victor în comiterea organizării transmiterii tăinuite de control prin orice mijloace persoanelor deținute în instituțiile penitenciare a obiectelor a căror transmitere ori păstrare este interzisă conform legislației privind executarea hotărârilor cu caracter penal, acțiunile lui just au fost calificate în temeiul art. 42, 322 alin. (1) Cod penal, iar personalitatea acestuia susceptibilă supusă răspunderii penale. A considerat dovedită indubitabil și vina inculpatei Cemac Larisa în comiterea transmiterii tăinuite de control prin orice mijloace persoanelor deținute în instituțiile penitenciare a obiectelor a căror transmitere ori păstrare este interzisă conform legislației privind executarea hotărârilor cu caracter penal, acțiunile ei just au fost calificate în temeiul art. 322 alin. (1) Cod penal, iar personalitatea acesteia susceptibilă supusă răspunderii penale. Cu referire la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpaților, instanța de apel a reținut că prima instanță nu a ținut cont de circumstanțele de fapt și de drept în speță. Instanța de apel a reținut că principalele elemente de care judecătorul trebuia să țină seama de fiecare dată când soluționează cauza penală și când alege categoria de pedeapsă conform normelor generale prevăzute în art. 62- 71 Cod penal, stabilind termenul și mărimea acesteia conform limitelor fixate în articolul respectiv al Părții Speciale a Codului penal. Instanța de apel a notat că, este eronată opinia primei instanțe care a reținut în calitate de circumstanțe atenuante în privința lui Cemac Victor și Cemac Larisa recunoașterea vinovăției, menționând că, recunoașterea vinovăției atrage incidența procedurii simplificate și nu poate valorifica ca o circumstanță atenuantă judiciară prevăzută de art. 76 alin.(1) lit. f) Cod penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică. Instanța de apel la individualizarea și stabilirea categoriei pedepsei inculpaților Cemac Victor și Cemac Larisa, a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea lui Cemac Victor, care la locul de detenție se caracterizează negativ, totodată, Cemac Victor și Cemac Larisa XXXXX nu se află la evidența medicului psihiatru sau narcolog. 4 Instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității lui Cemac Victor, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, consideră că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, acesta a avut un rol decisiv la comiterea faptei, prin convingerea soției sale de a comite o fapta contrar legii, a comis infracțiunea în stare de recidivă periculoasă. A mai reținut că prin sentința judecătoriei Ialoveni din 19 mai 2015, Cemac Victor a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2), lit. a), i) Cod penal la 15 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis, din care ultimul a executat la data comiterii infracțiunii stabilite prin sentința contestată- 12.06.2019, 4 ani 7 luni, rămânând neexecutate respectiv 11 ani 5 luni. Totodată instanța de apel a reținut că inculpatul Cemac Victor a comis în stare de recidivă deosebit de periculoasă o infracțiune gravă (art. 322 alin. (1) Cod penal prevede o pedeapsă până la 6 ani închisoare), fiind astfel incidente prevederile art. 34, 82 Cod penal, din conținutul cărora rezultă că inculpatului Cemac Victor, cât și prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală, nu-i poate fi aplicată o pedeapsă decât de 2 ani închisoare. Efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatei Cemac Larisa, urmărind în acest sens comportamentul ei în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, instanța de apel a considerat că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatei, corijarea și reeducarea acesteia este posibilă cu aplicarea pedepse sub formă de amendă, însă, în acest sens, deși prima instanță corect și justificat a numit pedeapsa în formă de amendă, aceasta eronat i-a stabilit mărimea amenzii în suma de 400 unități convenționale făcând trimitere la dispozițiile art. 64 alin. (3) Cod penal. Instanța de apel a considerat necesar de numit inculpatei Cemac Larisa pedeapsa sub formă de amendă în mărime minimă de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 25 000 lei, în situația în care legislația în vigoare prevede expres că persoanelor fizice se stabilește amenda în limitele de la 500 la 3000 unități convenționale. Instanța de apel a considerat că anume aceste pedepse numite inculpaților Cemac Victor și Cemac Larisa, sunt echitabile și suficiente pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpați, iar 5 pedeapsa stabilită inculpaților este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptelor comise de inculpați, cât și personalității inculpaților.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: - avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Cemac Victor, la 31 iulie 2019, prin care, invocând ca temei pentru recursul în anulare prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu menținerea sentinței; - procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, la 07 august 2019, prin care, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei, în partea stabilirii pedepsei lui Cemac Victor, rejudecarea cauzei în această parte, prin care să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42, 322 alin.(1) Cod penal și să-i fie numită pedeapsa de 500 unități convenționale, iar prin temeiul art. 87 Cod penal, pedeapsa sub formă de amendă numită prin noua deciziei să fie executată separat de pedeapsa aplicată în baza sentinței Judecătoriei Ialoveni din 19 mai 2015. În rest decizia recurată să fie menținută fără modificări. 5.1. În motivarea recursului ordinar, avocatul Cazacu Dumitru a menționat că: - instanța de apel neîntemeiat a înrăutățit situația inculpatului Cemac Victor, aplicând o pedeapsă mai aspră, nu s-a ținut cont de faptul că, inculpatul și-a recunoscut vina integral, a recunoscut probele administrate la faza de urmărire penală și nu a solicitat administrarea de noi probe, iar ca consecință avea dreptul și urma să beneficieze de o reducere a pedepsei, potrivit prevederilor art. 3641 alin. 8 Cod de procedură penală; - instanța de apel a aplicat inculpatului o pedeapsă mai aspră decât cea prevăzută de norma codului penal, încriminată; - nu este clară alegația instanței de apel prin care a ajuns la concluzia că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, acesta a avut un rol decisiv la comiterea faptei, prin convingerea soției sale de a comite o faptă contrar legii, a comis infracțiunea în stare de recidivă periculoasă; - aplicarea unei pedepse mai mari, decât prevede sancțiunea normei de la art. 322 alin. (1) Cod penal, în examinarea cauzei în procedură simplificată, vorbește despre ilegalitatea actului emis de către Curtea de Apel Chișinău. 5.1. În motivarea recursului ordinar, procurorul a menționat că: 6 - deciziei instanței de apel este afectată de o eroare de drept care se încadrează la norma prevăzută la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - instanța de apel, judecând în fapt și în drept cererea de apel a procurorului declarată în folosul inculpatului Cemac Victor, greșit a numit în sarcina respectivului pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, în alte limite decât cele care erau prevăzute în sancțiunea alin. (1) art. 322 Cod penal, la momentul săvârșirii infracțiunii; - instanța de apel a ignorat în cazul numirii pedepsei penale inculpatului Cemac Victor și prevederile art. 75 Cod penal și greșit a reținut că inculpatul Cemac Victor a săvârșit infracțiunea prevăzută la art. 322 alin. (1) Cod penal în stare de recidivă periculoasă, în sensul dispoziției art. 16 alin. (2) Cod penal, infracțiunea prevăzută la art. 322 alin. (1) Cod penal pentru care este condamnat inculpatul se consideră una ușoară, devreme ce legea penală prevede pentru săvârșirea ei o pedeapsă mai mică decât 2 ani închisoare; - apelul procurorului a fost declanșat în favoarea inculpatului Cemac Victor, cu solicitarea numirii unei pedepse penale sub formă de amendă, care în sensul prevederilor art. 62 alin. (1) Cod penal, este mai ușoară/blândă decât pedeapsa închisorii, însă, instanța de apel, numind în sarcina inculpatului o pedeapsă mai aspră decât cea stabilită de către prima instanță, încălcând grav prevederile art. 410 alin. (2) Cod de procedură penală.

Avocatul Cazacu Dumitru a depus referință la recursul procurorului, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind neîntemeiat.

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că, recursurile ordinare declarate în speță urmează a fi admise din considerentele ce urmează. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze parțial hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit admis. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Având la bază dispozițiile normelor deschise supra, conchidem că instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și 7 să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri nemotivate și contradictorii, totodată, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Astfel, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel prin decizia din 12 iunie 2019, a admis apelul procurorului, a casat parțial sentința, inclusiv din alte motive, potrivit art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, în partea stabilirii pedepsei inculpaților și a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: - inculpatei Cemac Larisa, în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, i-a fost aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500 unități convenționale, ceea ce constituie 25 000 lei; - inculpatului Cemac Victor, în baza art. 42, 332 alin. (1) Cod penal, i-a fost aplicată o pedeapsă sub formă de 2 ani închisoare. În baza art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, i-a fost adăugat parțial la pedeapsa numită partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința judecătoriei Ialoveni din 19.05.2015, stabilindu-i pedeapsa definitivă de 12 (doisprezece) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.În rest, sentința a fost menținută. Colegiul penal lărgit, lecturând conținutul recursurilor declarate de avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului și de către procuror, reține că în ansamblu se critică decizia instanței de apel din punctul de vedere al temeiurilor de casare conținute în art. 427 alin. (1) pct. 10), Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând argumentele recursurilor prin prisma temeiurilor de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală și invocate de recurenți, Colegiul penal atestă că și-au găsit confirmare în speța dedusă judecății. Din analiza textului deciziei recurate, Colegiul penal lărgit constată, că în viziunea instanței de apel, este eronată opinia primei instanțe care a reținut în calitate de circumstanțe atenuante în privința lui Cemac Victor și Cemac Larisa recunoașterea vinovăției, menționând că, recunoașterea vinovăției atrage incidența procedurii simplificate și nu poate valorifica ca o circumstanță atenuantă judiciară prevăzută de art. 76 alin.(1) lit. f) Cod penal, deoarece ar însemna că aceleiași situații de drept să i se acorde o dublă valență juridică. Instanța de apel, a reținut că inculpatul Cemac Victor a comis în stare de recidivă deosebit de periculoasă o infracțiune gravă, fiind astfel incidente 8 prevederile art. 34, 82 Cod penal, din conținutul cărora rezultă că inculpatului Cemac Victor, cât și prevederile art. 364/1 Cod de procedură penală, nu-i poate fi aplicată o pedeapsă decât de 2 ani închisoare. Raportând decizia atacată, la circumstanțele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că, soluția instanței de apel în această parte este neîntemeiată, la adoptarea căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 75 Cod penal, care prevede că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea Specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal. În continuarea concluziilor sale, instanța de recurs remarcă că, criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt acele reguli, principii, prevăzute de Codul penal, de care instanța de judecată trebuie să țină seama la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a acesteia. Așadar, Colegiul penal lărgit menționează că persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă, echitabilă, adică în limitele sancțiunii legii în baza căreia persoana a fost condamnată. Prin urmare, revenind la temeiurile recursurilor invocate de recurenți, și în concordanță cu starea de fapt stabilită de către instanțele inferioare referitor la individualizarea pedepsei inculpatului Cemac Victor, Colegiul penal lărgit reține că, instanța de apel, incorect a stabilit că inculpatul Cemac Victor a comis în stare de recidivă deosebit de periculoasă o infracțiune gravă, or în sensul prevederilor art. 16 Cod penal, infracțiunea prevăzută la art. 322 alin. (1) Cod penal, este ușoară și se pedepsește cu amendă în mărime de la 500 la 600 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 80 la 180 de ore, sau cu închisoare de până la 6 luni. Așadar, instanța de apel eronat a stabilit circumstanțele de fapt și a ajuns la concluzia de a aplica inculpatului Cemac Victor pedeapsa, inclusiv cu aplicarea prevederilor art. 364/1 Cod de procedură penală, de 2 ani închisoare, or prima instanță prin sentință corect a stabilit starea de fapt și motivat a reținut că infracțiunea comisă de inculpatul Cemac Victor face parte din categoria celor ușoare, și ținând cont de scopul pedepsei penale, a considerat posibilă corectarea și reeducarea inculpatului, stabilindu-i pedeapsă cu închisoare în limitele fixate de norma art. 322 alin.(1) Cod Penal, reieșind din prevederile art. 364/1 Cod Procedură penală. Tot aici, Colegiul penal lărgit evidențiază faptul că, conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor 9 lor. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane. Sub aspectul prevederilor legale enunțate, Colegiul penal lărgit statuează că pedeapsa este echitabilă atunci când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor sale, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Mai mult, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. Sub aspectul alegațiilor procurorului, Colegiul penal lărgit remarcă faptul că, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Față de considerentele menționate, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel la individualizarea pedepsei inculpatului nu a ținut cont în măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei. Pe când din conținutul părții descriptive a sentinței, Colegiul penal lărgit atestă că la stabilirea pedepsei inculpatului, prima instanță a ținut cont de prevederile art.7, 75 Cod Penal, și anume, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, că infracțiunea prevăzută de art. 322 alin.(1) Cod Penal săvârșită de inculpatul Cemac Victor, face parte din categoria celor ușoare, ca circumstanță atenuantă a vinovăției inculpatului Cemac Victor, potrivit art.76 CP RM, instanța a reținut recunoașterea vinovăției și căința sinceră, săvârșirea infracțiunii sub orice formă de participație, de faptul că, inculpatul Cemac Victor la locul de detenție se caracterizează negativ (f.d. 96), a comis infracțiunea cu intenție, conștient că săvârșește o faptă prevăzută de legea penală. Prin urmare, având ca reper conglomeratul împrejurărilor menționate, prima instanță întemeiat a conchis că este rațional de a stabili inculpatului pedeapsa cu închisoare în limitele fixate de norma art. 322 alin.(1) Cod Penal, reieșind din prevederile art. 364/1 Cod Procedură penală. 10 Colegiul penal lărgit relevă că prima instanță a efectuat o analiză amplă a personalității inculpatului, ținând cont și de conduita lui înaintea săvârșirii faptei, după săvârșirea acesteia și în timpul judecății. În acest mod, în viziunea instanței de recurs, prima instanță corect a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins doar cu executarea reală a acesteia, deoarece din circumstanțele speței rezultă că prima instanță la aplicarea pedepsei inculpatului Cemac Victor, a ținut cont și de faptul că, ultimul anterior a fost condamnat prin sentința Judecătoriei Ialoveni din 19 mai 2015 în baza art. 145 alin.(2), lit. a) și i) Cod penal la pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Iar potrivit înscrisurilor anexate la materialele cauzei penale, termenul pedepsei stabilite lui Cemac Victor prin sentința judecătoriei Ialoveni din 19 mai 2015 fiind 11.11.2014. Astfel, termenul neexecutat de pedeapsă a inculpatului Cemac Victor la data pronunțării sentinței constituind 10 (zece) ani 07 (șapte) luni. Prin urmare, prima instanță, ținând cont de dispozițiile art. 85 alin. (1) Cod penal, potrivit cărora după pronunțarea sentinței, dar înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul a săvârșit o nouă infracțiune, instanța de judecată adaugă, în întregime sau parțial, la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința anterioară. În acest caz, pedeapsa definitivă nu poate depăși termenul de 30 de ani de închisoare, iar în privința persoanelor care nu au atins vârsta de 18 ani și a persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care nu au mai fost condamnate - termenul de 15 ani, la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de starea de recidivă, reieșind din prevederile art. 34 Cod Penal luând în considerație prevederile art. 82 Cod Penal și a stabilit definitiv inculpatului Cemac Victor, de 10 (zece)ani 11 (unsprezece) luni închisoare cu ispășirea pedepsei în Instituție Penitenciară de tip închis. Colegiul penal lărgit, în temeiul celor enunțate mai sus, consideră că pedeapsa stabilită inculpatului, de către prima instanță corespunde prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal, fiind motivată, individualizată și aplicată în limitele prevăzute de lege, hotărârea dată fiind legală și întemeiată, iar scopul pedepsei penale va fi atins prin suspendarea condiționată a executării pedepsei. În astfel de condiții, Colegiul penal lărgit conchide că, temeiul la care s-au referit recurenții, este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, fapt ce determină admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel, în latura penală în partea stabilirii pedepsei cu menținerea în această parte a sentinței primei instanțe. 11 În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului Cemac Victor și de către procurorul delegat în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 iunie 2019, în cauza penală în privința lui Cemac Victor XXXXX și Cemac Larisa XXXXX, în partea stabilirii pedepsei lui Cemac Victor, cu menținerea în această parte a dispozițiilor sentinței Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender din 10 aprilie 2019. În rest, dispozițiile hotărârii atacate, se mențin. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 28 mai 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 12