1ra-1272/2020 — art. 217 alin.4 lit. b CP

1ra-1272/2020 — art. 217 alin.4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1272/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către avocații Osoian Lilian și Barbă Tudor în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 03 decembrie 2019 și sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din

21 mai 2019, în cauza penală în privința lui,

Pascari Vitalii XXXXX, născut la

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 06.12.2018 – 21.05.2019

instanța de apel: 18.06.2019 – 03.12.2019

instanța de recurs ordinar: 06.05.2020 – 15.12.2020

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată în procedura art. 3641 Cod de procedură penală,

Pascari Vitalii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 1 (un) an și 3 (trei) luni, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis, cu privare de dreptul de a exercita activitate

în domeniul punerii în circulație a medicamentelor pe un termen de 5 (cinci)

ani.

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin

cumul parțial la pedeapsa stabilită prin prezenta sentință, sub formă de

închisoare pe un termen de 1 (un) an și 3 (trei) luni, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semi-închis, i s-a adăugat pedeapsa numită prin sentința

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 06 noiembrie 2018 sub formă de

închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, stabilindu-i lui Pascari Vitalii

pedeapsa definitivă cu închisoarea pe un termen de 3 (trei) ani și 3 (trei) luni,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semi-închis, cu privare de

1

dreptul de a exercita activitate în domeniul punerii în circulație a

medicamentelor pe un termen de 5 (cinci) ani.

În conformitate cu art. 84 alin. (2) Cod penal, prin cumul de pedepse

complimentare lui Pascari Vitalii i-a fost stabilită pedeapsa complimentară

definitivă sub formă de privarea de dreptul de a exercita activitate în

domeniul punerii în circulație a medicamentelor pe un termen de 5 (cinci)

ani.

În privința lui Pascari Vitalii a fost aplicată măsura preventivă sub

formă de arest cu luarea acestuia din sala de ședință.

Termenul de executare a sentinței urmând a fi calculat din data

emiterii sentinței.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

acord și împreună cu cet. Gherman Ivan, având scopul de consum personal,

în circumstanțe nestabilit de organul de urmărire penală, a păstrat și a

transportat masa vegetală uscată și mărunțite de culoare galbenă-verzuie,

care conținea MDMB(N)-2201, ultima fiind un analog al drogului AB-Pinca-

Chim, AP-PINACA, 5F-AMB, până la 03.06.2018, orele 21:10, când în urma

efectuării cercetării la fața locului, a fost depistată și ridicată.

inculpatului Pascari Vitalii, prin care a solicitat casarea sentinței, cu

pronunțarea unei decizii de aplicare a pedepsei mai blânde.

3.1. În motivarea apelului, avocatul a menționat că:

- prima instanță a citat prevederile Codului procedură penală în

materia arestării preventive/la domiciliu fără a le raporta la circumstanțele

cauzei penale și la persoana învinuitului, starea familială și caracterizarea

acestui;

- instanța nu s-a expus asupra argumentelor apărării formulate pe

parcursul examinării aplicării măsurii preventive;

- motivele pe care s-au bazat instanța de judecată privind aplicarea

arestului sau limitat la parafrazarea motivelor pentru arestare prevăzute de

Codul de procedură penală, fără a explica cum sunt ele aplicabile în prezenta

cauză;

- în evaluarea riscurilor pentru buna desfășurare a procesului penal,

instanța de fond s-a bazat în exclusivitate pe severitatea pedepsei pe care o

riscă inculpatul;

- nu a fost argumentată imposibilitatea evitării riscurilor invocate prin

măsuri preventive mai blânde. Deși severitatea sancțiunii reprezintă un

element important în evaluarea riscului eschivării, ea nu poate justifica prin

2

sine arestarea, așa cum s-a procedat în speță. Riscul eschivării trebuie

evaluat luând în considerație mai mulți factori care au legătură cu caracterul

persoanei, valorile sale morale, locuința sa, ocupația sa, bunurile sale,

legăturile familiale și cu toate tipurile de legături cu statul în care el este

acuzat (a se vedea hot. Becciev c. Moldovei, 4.10.2005, § 58);

- instanța a omis a se expune asupra acestor aspecte importante pentru

a delibera asupra oportunității de arestare a învinuitului;

- instanța nu s-a expus asupra faptului, că pașapoartele învinuitului

Pascari Vitalii, care i-ar permite lui să treacă frontiera de stat i-au fost

ridicate, ori nu le deține or, inculpatul are loc permanent de trai, este

caracterizat ca o persoană pozitivă și integră, are la întreținere doi copii

minori.

decembrie 2019, a fost respins, ca nefondat apelul și menținută fără

modificări sentința.

Termenul executării pedepsei lui Pascari Vitalii urmând a fi calculat

din momentul pronunțării prezentei decizii, cu includerea duratei aflării în

stare de arest preventiv din 21.05.2019.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la

pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul a săvârșit anume

infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea

de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a constatat că, cu toate că inculpatul Pascari Vitalii în

instanța de fond și-a recunoscut pe deplin vina, vinovăția acestuia se

dovedește integral și de următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente,

concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: procesul-

verbal de cercetare la fața locului din 03 iunie 2018, potrivit căruia, s-a

cercetat automobilul de model „Peugeot” cu numărul de înmatriculare

XXXXX. Automobilul este parcat pe str. N. Grigorescu, 9. La momentul

cercetării automobilului ușile din față erau deschise iar pe capota din față a

automobilului se observă un pachețel făcut artizanal din staniol în care se

afla o substanță galbenă verzuie uscată. Și mărunțită care a fost împachetată

în plicul nr. 1, care a fost sigilat. De asemenea era o sticlă roșie pe care se

observă inscripția Coca-cola (f.d.18,19); Raportul de constatare tehnico-

științifică nr. XXXXX din 14.06.2018, potrivit căruia examinarea drogurilor

3

prin metoda GC/MS, în masă vegetală uscată și mărunțită de culoare

galbenă, pe suprafața cutiei metalice de culoare roșie cu inscripția de culoare

albă „Coca-Cola”, ridicate în urma efectuării procesului-verbal de constatare

de cercetare la fața locului, în automobilul de model Peugeot 207 care a fost

parcat pe str. N. Gregărescu, 9, mun. Chișinău, în prezența cet. Gherman

Ivan 06.10.1989 și cet. Pascari Vitalie Gheorghe 21.12.1988, s-a 6 depistat

cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, care în Hotărârea Guvernului al RM,

nr. 1088 din 05 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor

substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse

controlului, nu este inclus. Cantitatea masei vegetale în care s-a depistat

cannabinoidul sintetic MDMB(N) - 2201 constituie 0,269 gr., iar a

depunerilor de pe suprafața cutiei- urme (f. d. 27-30); Procesul-verbal de

audiere a specialistului din 08.11.2018, potrivit căruia cantitatea depunerilor

pe cutia cu inscripția Coca cola nu este perceptibilă pentru dobândire

deoarece acest fapt confirmă urmele arderii vegetale, anume din acest

considerent în raportul de constatare tehnico-științifică este aplicată cratimă

(f. d. 31); Ordonanța privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la

cauza penală din 21.08.2018 potrivit căruia pachetul nr. 1, în care se află masa

vegetală de culoare verzuie-galbenă, mărunțită într-o folie de staniol,

pachețelul nr. 2 în care se află o băncuță de culoare roșie cu inscripția coca-

cola cu depuneri carbonizate sunt recunoscute ca corpuri delicte (f. d. 35);

Ordonanța de transmitere a corpurilor în camera de păstrare din 22.08.2018,

potrivit căruia corpurile delicte au fost transmise în camera de păstrare (f. d.

36); chitanța potrivit căruia copurile delicte au fost recepționate în Camera

de păstrare a IP Ciocana (f. d. 37); Ordonanța privind recunoașterea și

anexarea documentelor la cauza penală din 16 noiembrie 2018 potrivit căruia

s-a recunoscut în calitate de documente răspunsul Agenției medicamentului

și dispozitivelor medicale cu nr. A27.PS-01.RG02-3480 din 03.09.2018 (f. d.

41, 42); Scrisoarea Agenției medicamentului și dispozitivelor medicale cu nr.

A27.PS-01.RG02-3480 din 03.09.2018 , potrivit căruia substanța MDMB(N)-

2201 cu formula moleculară C20h28FN3O3 este cunoscută sub denumirea

de 5F-AMB, 5F-methyl-AMB, 5F-MDMB-Pinica și reprezintă un produs

cannabimimetice ilicite cu proprietăți psihotrope. De asemenea, potrivit

scrisorii respective, MDMB(N)-2201 reprezintă o substanță periculoasă

pentru viața și integritatea fizică și mintală a omului (f. d. 39, 40); Procesul-

verbal de audiere a martorului din 02 octombrie 2018, potrivit căruia

martorul Butucel Nicolae care a declarat că, 03 iunie 2018 au fost implicat în

serviciul diurn al IP Ciocana, în calitate de ofițer de investigații. La

aproximativ ora 20:00, la unitatea de gardă a IP Ciocana a parvenit

4

informația 112, precum că pe str. Grigorescu, 9, mun. Chișinău într-un

automobil de model „Peugeot 2007”, cu număr de înmatriculare XXXXX se

află persoane suspecte. Deplasându-se la fața locului au stabilit că, în

automobil se aflau Pascari Vitalii și Gherman Ivan, care au comunicat că au

consumat droguri. La solicitare, au predat benevol careva substanțe

interzise, Gherman Ivan a scos din buzunar in pachețel de tip zip-lock și a

scos din mașină o doză metalică cu inscripția ”Coca-Cola”, pe care le-a pus

pe capota automobilului (f. d. 72-73).

Instanța de apel a constatat cu certitudine că Pascari Vitalii a comis

infracțiunea prevăzută de art.217 alin.(4) lit. b) Cod Penal, după semnele -

„păstrarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșite în

proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare”.

În cadrul ședinței de judecată a instanței de fond inculpatul Pascari

Vitalii, până la începerea cercetării judecătorești, a declarat personal, prin

înscris autentic, că recunoaște faptele invocate în rechizitoriu și că solicită ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

și nu solicită administrarea de noi probe (f. d. 150), iar instanța de fond, prin

încheierea protocolară din 18.02.2019 a admis cererea inculpatului Pascari

Vitalii, dispunând examinarea cauzei penale în baza probelor administrate

în faza de urmărire penală, conform prevederilor art. 3641 Cod Procedură

Penală.

Privitor la argumentele apelantului în vederea aplicării în privința

inculpatului Pascari Vitalii a unei pedepse mai blânde, instanța de apel a

conchis că instanța de judecată a ținut cont, la stabilirea categoriei și a

măsurii de pedeapsă inculpatului Pascari Vitalii, de toate circumstanțele

reale și personale privind individualizarea pedepsei, și anume: de caracterul

prejudiciabil al infracțiunii - că este gravă, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării lui, de persoana inculpatului, de

comportamentul acestuia de până la comiterea infracțiunii și după aceea.

Instanța de apel a reținut și alte împrejurări care influențează asupra

numirii pedepsei precum și gravității acesteia or, pe lângă circumstanțele

atenuante stabilite în cauză, se reține și faptul că inculpatul, anterior a mai

săvârșit infracțiuni și a fost condamnat (f.d.76), ultima dată prin sentința

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 06 noiembrie 2018 prin care s-a

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3)

lit. b), c), f) din Codul penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă cu închisoarea pe

un termen de 3 ani, cu aplicarea art. 90 din Codul penal fiind stabilit un

termen de probă de 2 ani (f. d. 159-164), săvârșind din-nou o infracțiune

gravă în perioada de probațiune, ceea ce denotă faptul că inculpatul Pascari

5

Vitalii este predispus de a comite infracțiuni, iar pedeapsa anterioară, sub

formă de închisoare cu suspendarea executării ei pe o durată de probațiune,

n-a dus la scopul prevăzut de lege: de îndreptare și corectare a lui.

În atare situație, prima instanță corect a ajuns la convingerea că este

oportun și corect a dispune aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de 1

(un) an și 3 (trei) luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis

cu privare de dreptul de a exercita activitate în domeniul punerii în circulație

a medicamentelor pe un termen de 5 (cinci) ani, în cele din urmă, se constată

corectitudinea și legalitatea aplicării față de inculpat a unei pedepsei

închisorii, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, având în

vedere că inculpatul anterior a mai săvârșit infracțiuni, iar faptul că

inculpatul a recunoscut vina și s-a căit sincer de cele comise, precum și alte

circumstanțe atenuante, nu pot constitui temei de a considera posibilă

corectarea și reeducarea inculpatului Pascari Vitalii în urma numirii unei

pedepse neprivative de libertate, astfel că în viziunea instanței, față de

inculpat nu este rațională aplicarea unei pedepse neprivative de libertate.

Reieșind din circumstanțele constatate pe parcursul cercetării

judecătorești, cât și reieșind din gravitatea infracțiunii, instanța de apel a

conchis că aplicarea pedepsei închisorii este unica sancțiune penală

proporțională faptei comise de inculpat, iar argumentul avocatului Osoian

Lilian potrivit căruia, instanța de apel poate modifica aplicarea pedepsei în

una mai blândă în privința inculpatului Pascari Vitalii. Dat fiind faptul, că

este unicul întreținător al familiei, unde soția nu lucrează, fiind în concediu

de maternitate, iar în familie cresc și se educă 2 copii minori. Caracteristicile

de la Inspectoratul de poliție și de la ultimul loc de muncă sunt pozitive. În

perioada reținerii Pascari Vitalii era angajat la muncă la „S.R.L Casa

Moroșan” în calitate de șofer.

Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul invocat de către

apelant pe motiv că, prima instanță i-a numit inculpatului o pedeapsa

echitabilă pe art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal și prin aplicarea prevederilor

art.3641 alin.(8) Cod procedură penală, i-a stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 1 (un) an și 3 (trei) luni cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis cu privare de dreptul de a exercita activitate

în domeniul punerii în circulație a medicamentelor pe un termen de 5 (cinci)

ani. În conformitate cu prevederile art. 85 alin.(1) din Codul penal, prin

cumularea parțială a pedepsei stabilite în prezenta sentință, cu pedeapsa

stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 06 noiembrie

2018, i-a fost numită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare, pe un

termen de 3 (trei) ani și 3 (trei) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de

6

tip semi-închis cu privare de dreptul de a exercita activitate în domeniul

punerii în circulație a medicamentelor pe un termen de 5 (cinci) ani.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță a ținut cont și de

prevederile art. 61 alin.(2) Cod penal potrivit căruia pedeapsa are drept scop

restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane.

În astfel de circumstanțe, instanța de apel a considerat că argumentele

apelantului de a-i aplica o pedeapsă non privativă de libertate nu sunt

fondate și dacă vor fi acceptate asemenea argumente, pedeapsa aplicată nu-

și v-a atinge scopurile de îndreptare și reeducare a persoanei condamnate.

Astfel, instanța de apel a conchis că pedeapsa numită lui Pascari Vitalii

este legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și

circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către instanța de

fond, sentința fiind legală și întemeiată.

Ce ține de poziția apărătorului Osoian Lilian privitor la casarea

sentinței în partea aplicării măsurii preventive „arestul preventiv pe un

termen nedeterminat” în privința lui Pascari Vitalii, cu eliberarea imediată a

inculpatului din sala de judecată cu aplicarea față de învinuit a măsurii

preventive „eliberarea provizorie sub control judiciar”, instanța de apel a

reiterat că este nefondată or, în cazul dat, inculpatul Pascari Vitalii execută

pedeapsa numită lui prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din

21.05.2019, prin care dânsul a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal și condamnat

pedeapsa sub formă de închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis, cu privare de dreptul de a exercita activitate în domeniul

punerii în circulație a medicamentelor pe un anumit termen, iar prin aceiași

sentință, inculpatului Pascari Vitalii, i-a fost aplicată măsura preventivă sub

formă de arest cu luarea acestuia din sala de ședință.

- avocatul Osoian Lilian în numele inculpatului Pascari Vitalii, prin

care a solicitat casarea sentinței și deciziei în partea aplicării deciziei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se excludă pedeapsa aplicată de

două ori;

- avocatul Barbă Tudor în numele inculpatului, prin care a solicitat

casarea sentinței și deciziei în partea stabilirii pedepsei, cu emiterea unei noi

decizii prin care în privința lui Pascari Vitalii să fie aplicată o pedeapsă

nonprivativă de libertate.

5.1. În motivarea recursului, avocatul Osoian Lilian a menționat că:

7

- pedeapsa numită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana

din 06 noiembrie 2018 sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) a fost

aplicată cet. Pascari Vitalii de două ori (Prin decizia CA Chișinău 21.05.2019

și prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21.05.2019 (ambele

au fost pronunțate în aceiași zi), care a fost menținută prin Decizia CA.

Chișinău din 03.12.2019), adică a fost pedepsit de 2 ori pentru una și aceiași

faptă, încălcându-se principiul „Non-bis-in-idem” (nimeni nu poate fi

pedepsit de 2 ori pentru una și aceiași faptă);

- instanța de recurs poate modifica aplicarea pedepsei în una mai

blândă în privința inculpatului Pascari Vitalii, fiind exclusă pedeapsa

aplicată prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 06.11.2018,

menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21.05.2019, precum și dat

fiind faptul, că este unicul întreținător al familiei, unde soția nu lucrează,

fiind în concediu de maternitate, iar în familie cresc și se educă 2 copii

minori. Caracteristicile de la inspectoratul de poliție și de la ultimul loc de

muncă sunt pozitive. În perioada reținerii Pascari Vitalii era angajat la

muncă la „S.R.L Casa Moroșan” în calitate de șofer, toate aceste fiind

confirmate prin înscrisuri anexate la materialele dosarului.

5.2. În motivarea recursului, avocatul Barbă Tudor a menționat că:

- atât instanța de fond cât și de instanța de apel la examinarea cauzei

în privința stabilirii pedepsei lui Pascari Vitalii nu au aplicat corect

prevederile art.85 Cod penal la stabilirea pedepsei definitive;

- din materialele cauzei rezultă faptul că Pascari Vitalii a fost

condamnat anteriror prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana pe

06.11.2018 la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și în

baza art.90 Cod penal pedeapsa a fost suspendată condiționat pe un termen

de 2 ani;

- Pascari Vitalii în perioada efectuării urmăririi penale și examinării

cauzei menționate la 03.06.2018 din nou a săvârșit o infracțiune prevăzută

de art.217 alin.(4) lit.(b) Cod penal și prin sentința din 21.05.2019 i s-a stabilit

o pedeapsă pe un termen de 1 an și 3 luni, conform art.85 i se adaugă la

pedeapsa menționată 3 ani și 3 luni;

- atât instanța de fond cât și instanța de apel nu a luat în considerație

faptul că la momentul săvârșirii infracțiunii la 03.06.2018 pe cauza penală

Pascari Vitalii anterior condamnat, nu era o sentință definitivă și irevocabilă

ci este pronunțată și recunoscut vinovat prin sentința Judecătoriei Chișinău

sediul Ciocana după 5 luni de la săvârșirea celei de-a doua infracțiune

03.06.2018;

8

- la caz, este legal și corect de a aplica prevederile art. 84 Cod Penal

pentru concurs de infracțiuni;

- la stabilirea pedepsei inculpatului Pascari Vitalii urmează a se lua în

considerație circumstanțele atenuante prevăzute de art.76 Cod penal: la

locul de trai și serviciu este caracterizat pozitiv la întreținerea și educație are

2 copii minori, este unicul întreținător al familiei, soția la moment se află în

concediul de îngrijire a copilului minor.

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că acestea urmează a fi

respinse din considerentele ce urmează.

Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că

recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau

inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).

Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală,

întemeiată și motivată.

Prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, stipulează că

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

în art. 427 aceluiași Cod.

7.1. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Osoian Lilian în numele

inculpatului Pascari Vitalii.

Lecturând textul recursului ordinar declarat de către avocat, Colegiul

penal lărgit constată că nu sa indicat expres nici unul dintre temeiurile

pentru declararea recursului ordinar prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor invocate se atestă

că titularul cererii de recurs critică decizia instanței de apel, în latura stabilirii

pedepsei, invocând totodată că inculpatul Pascari Vitalii a fost pedepsit de

două ori pentru una și aceiași faptă.

Instanța de recurs ordinar reține că, potrivit recursului, partea apărării

își exprimă dezacordul cu faptul că pedeapsa stabilită inculpatului este prea

aspră, insistând asupra aplicării unei pedepse mai blânde în privința

inculpatului. Astfel, instanța de recurs ordinar supune verificării decizia

instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de pct. 10) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală care prevede, că hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

9

Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele

recursului privind aplicarea față de inculpat a unei pedepse individualizate

contrar prevederilor legale, Colegiul constată, că astfel de temei nu și-a găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, or, instanța de apel în

motivarea deciziei adoptate, s-a expus asupra acestor argumente, pe care

instanța de recurs ordinar o susține și repetarea căreia nu o consideră

necesară.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reiterează că potrivit prevederilor

art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul

prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.

Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură

de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a

condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.

În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată

de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele

fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și

termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai

blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

pedepsei.

În esență, argumentele recurentului se axează pe dezacordul cu

aplicarea de către instanța de apel a pedepsei sub formă de închisoare,

considerând că instanța de apel a făcut o individualizare greșită a pedepsei

penale aplicate inculpatului.

Examinând argumentele formulate de recurent prin prisma temeiului

de casare invocat, Colegiul penal lărgit concluzionează asupra netemeiniciei

acestora, din următoarele motive.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele

(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de

10

judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în

parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de

aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a

pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață

ale familiei acestuia. Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă,

legală și corect individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și

să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod

penal.

Aceste pedepse sunt: minimum și maximum general și minimum și

maximum special prevăzut de fiecare infracțiune în textul incriminator.

Categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul

penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă – amenda până la

cea mai aspră – detențiunea pe viață.

Astfel, Colegiul penal reține, că în speța dată, persoanei declarate

vinovate, i s-a aplicat o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii prevăzute

articolului respectiv din Codul penal.

Colegiul penal accentuează că, pedeapsa este echitabilă când ea

impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu

gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității

sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți,

perturbate prin infracțiune.

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de

a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi

corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de

către condamnat, precum și de alte persoane.

O pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este

suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni.

Colegiul penal lărgit în acest sens indică că, la stabilirea pedepsei

instanța de apel a argumentat detaliat soluția adoptată și a ținut cont de

dispozițiile art. 75 Cod penal. Pedeapsa stabilită inculpatului în baza art. 217

alin.(4) lit. b) Cod penal, prin aplicarea dispozițiilor art. 85 alin.(1) Cod penal

și art. 3641 alin.(8), a fost aplicată de către prima instanță în limita sancțiunii

prevăzute de articolul incriminat, just aplicând și prevederile art. 84 alin.(2)

Cod penal.

11

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide, că în speță instanțele au ținut

cont în măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei,

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea inculpatului, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, astfel

fiind respectate dispozițiile art. art. 61, 75 Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă

echitabilă pentru fapta săvârșită, sub formă de închisoare pe termen de 3 ani

3 luni.

Colegiul ține să menționeze că, este neîntemeiat argumentul

recurentului privind aplicarea unei pedepse mai blânde în privința

inculpatului Pascari Vitalii, invocând că instanțele nu au ținut cont de toate

circumstanțele cauzei la aplicarea pedepsei, or, la aplicarea pedepsei

instanța de apel a ținut cont de personalitatea inculpatului care nu este la

prima abatere de legea penală, care însă nu l-a făcut să conștientizeze rolul

educativ al pedepsei, precum și cel de prevenire a continuării activității

criminale.

Totodată, cercetând decizia instanței de apel sub aspectul aplicării

pedepsei inculpatului Pascari Vitalii, Colegiul reieșind din circumstanțele și

de vinovăția inculpatului stabilită de instanțele de fond, conchide că

pedeapsa aplicată este corectă, legală și echitabilă, corespunde atât

principiului proporționalității cât și scopului pedepsei penale, restabilirea

echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de

noi infracțiuni atât în partea acestuia cât și a altor persoane.

Instanța de recurs ordinar reține și faptul că, potrivit textului

recursului, recurentul invocă precum că pedeapsa numită prin sentința

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 06.11.2018 sub formă de închisoare

pe un termen de 3 ani, a fost aplicată inculpatului Pascari Vitalii de două ori

– prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2019 și

prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 mai 2019.

Rezumând cele expuse, Colegiul penal statuează că temeiurile pe care

s-a bazat avocatul Osoian Lilian în recursul declarat, nu sunt imputabile

deciziei atacate, deoarece în urma examinării acesteia, se conchide că

instanța de apel a analizat obiectiv circumstanțele cauzei și a dat răspuns la

toate motivele expuse în apel în coraport cu poziția apărării și a

argumentelor de motivare a soluției emise de prima instanță, astfel fiind

atestat că decizia instanței de apel corespunde normelor procesual-penale,

este legală și întemeiată.

În rest, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de către

recurent, au o formulare generală și nu pot servi temei pentru casarea

12

deciziei instanței de apel, or, ultima și-a motivat complet soluția emisă

acordând deplină eficiență prevederilor legale relevante cauzei.

7.2. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Barbă Tudor în numele

inculpatului Pascari Vitalii.

În recursul declarat, avocatul, invocă ca temei de casare a hotărârii

instanței de apel, faptul că instanțele de fond nu corect au aplicat prevederile

art.85 Cod penal, la stabilirea în privința inculpatului a pedepsei definitive,

astfel fiind incidente temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel, în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate, contrar

prevederilor legale.

În același timp, Colegiul penal lărgit constată că recurentul este de

acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu

încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, din care considerente nu se va

expune referitor la aceste aspecte.

Analizând temeiurile invocate pentru recurs, în raport cu

circumstanțele și materialele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră, că în

prezenta speța nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat,

iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină

eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu

privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilită

conform sancțiunii art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, ținând cont și de

dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.

Așadar, Colegiul penal reține, că inculpatul a fost deferit justiției

pentru săvârșirea infracțiunii contra sănătății publice și conviețuirii sociale,

prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, cauza fiind examinată în

procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod 8 de procedură penală,

în acest caz, trebuie luate în vedere, în egală măsură persoana inculpatului

și respectiv, reeducarea și reintegrarea sa socială, cât și dimensiunea

fenomenului infracțional și așteptările societății față de mecanismul justiției

penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între aceste aspecte.

Instanța de recurs reține, că prima instanță a stabilit inculpatului în

temeiul art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 1 an 3 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar

în baza art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

de sentințe, i-a fost adăugată parțial la pedeapsa stabilită prin prezenta

sentință, partea rămasă neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința

13

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 06 noiembrie 2018, stabilindu-i

definitiv, 3 ani și 3 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita

activități ce vizează circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani.

Conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată de

săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în

conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal, aplicate prin

prisma prevederilor alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată va

ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau

agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

Reieșind din textul deciziei recurate, se reține că instanța de apel just a

reținut faptul, că la stabilirea felului și cuantumului pedepsei, în

conformitate cu art. 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite (face parte din categoria infracțiunilor ușoare), de persoana

inculpatului Pascari Vitalii, de circumstanțele atenuante (recunoașterea

vinovăției și căința sinceră), de faptul că anterior a fost condamnat.

Totodată, instanța de apel a ținut cont și de persoana inculpatului

Pascari Vitalii, de atitudinea lui față de cele săvârșite, de circumstanțele

stabilite pe dosar, de comportamentul acestuia pe parcursul examinării

cauzei, precum și faptul că acesta este predispus de a comite infracțiuni.

Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit consideră că în prezenta cauză,

personalitatea inculpatului care anterior a mai fost în conflict cu legea, nu

prezintă garanțiile unei conduite, ce ar permite instanței de judecată de a da

dovadă de clemență, or dânsul nu a stat pe calea corectării și reeducării, nu

a tras concluziile necesare și a continuat să comită infracțiuni, astfel instanța

de apel just a concluzionat că nu s-a stabilit temei de atenuare a pedepsei

inculpatului, care a comis crima, în cazul dat, în termenul de probă stabilit

anterior, fapt ce denotă că pedeapsa stabilită anterior nu a fost suficientă

pentru conștientizarea de către inculpat a faptelor comise și ultimul nu a dat

dovadă de corectare, în aspectul dat fiind corect aplicate prevederile art. 85

alin. (1) Cod penal.

Astfel, instanța de recurs nu poate neglija faptul că anterior inculpatul

a mai săvârșit o infracțiune, astfel se atestă că comiterea infracțiunilor,

pentru inculpatul Pascari Vitalii a devenit o deprindere, iar aplicarea

14

pedepsei neprivative de libertate nu-și va produce efectul, pentru ca acesta

să-și facă concluziile necesare de a nu comite în continuare abateri de la

prevederile legii penale.

În urma celor expuse, Colegiul respinge argumentul recurentului,

precum că instanțele de fond la examinarea cauzei în privința stabilirii

pedepsei inculpatului Pascari Vitalii nu corect au aplicat prevederile art. 85

Cod penal, la stabilirea pedepsei definitive, invocând că este legal și corect

de a aplica prevederile art. 84 Cod penal.

Astfel, potrivit art. 85 Cod de procedură penală, aplicarea pedepsei în

cazul unui cumul de sentințe, la alin. (1), stipulează că: „dacă, după

pronunțarea sentinței, dar înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul

a săvârșit o nouă infracțiune, instanța de judecată adaugă, în întregime sau parțial,

la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de

sentința anterioară…”.

Respectiv, prima instanță justificat a aplicat în prezenta speță

prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, i-a fost

adăugată parțial la pedeapsa stabilită prin prezenta sentință, partea rămasă

neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Ciocana din 06.11.2018, stabilindu-i definitiv, 3 ani și 3 luni închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

În atare împrejurări, Colegiului penal consideră, că instanța de apel a

ținut cont de toate circumstanțele cauzei și a aplicat inculpatului o pedeapsă

echitabilă și conformă prevederilor legale, luând în considerație toate

criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar modalitatea de

executare a acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a fost individualizată

corect și în așa fel, încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii

penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Astfel, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată de instanța de

apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut

la art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Colegiul penal lărgit constată motivarea amplă și temeinică a soluției

emise prin prisma procesului de evaluare și apreciere a probelor prezentate

de părți în raport cu faptele reținute în sarcina inculpatului Pascari Vitalii,

astfel Colegiul penal lărgit conchide asupra faptului că hotărârea atacată este

în corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

15

Prin urmare, Colegiul atestă că instanța de apel a dat o apreciere clară

circumstanțelor cauzei, ajungând la o concluzie corectă privind stabilirea

pedepsei inculpatului Pascari Vitalii, concluzii pe care instanța de recurs le

însușește, din motivul temeiniciei acestora, fiind inoportună repetarea

acestora, chestiune conformă practicii CtEDO, expuse în pct. 37 din

hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.

În ansamblul circumstanțelor constatate, reieșind din faptul că

argumentele invocate în recursurile ordinare sunt neîntemeiate, precum și

din considerentul că nu s-au depistat alte erori, examinate din oficiu, ce ar

justifica casarea deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit conchide

asupra soluției de respingere, ca inadmisibile, a recursurilor ordinare

declarate în cauză, cu menținerea deciziei instanței de apel.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se resping ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către

avocații Osoian Lilian și Barbă Tudor în numele inculpatului, cu menținerea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2019,

în cauza penală în privința lui Pascari Vitalii XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 28 ianuarie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

16