1ra-1272/2020 — art. 217 alin.4 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 alin.4 lit. b CP
- Temei legal
- articolul 427 alin.1 pct. 10 CPP
1ra-1272/2020 — art. 217 alin.4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1272/2020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
15 decembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,
judecând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile
ordinare declarate de către avocații Osoian Lilian și Barbă Tudor în numele
inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 03 decembrie 2019 și sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din
21 mai 2019, în cauza penală în privința lui,
Pascari Vitalii XXXXX, născut la
XXXXX.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 06.12.2018 – 21.05.2019
instanța de apel: 18.06.2019 – 03.12.2019
instanța de recurs ordinar: 06.05.2020 – 15.12.2020
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 mai 2019,
cauza fiind examinată în procedura art. 3641 Cod de procedură penală,
Pascari Vitalii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, stabilindu-i-se pedeapsă sub formă de
închisoare pe un termen de 1 (un) an și 3 (trei) luni, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip semiînchis, cu privare de dreptul de a exercita activitate
în domeniul punerii în circulație a medicamentelor pe un termen de 5 (cinci)
ani.
În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de sentințe, prin
cumul parțial la pedeapsa stabilită prin prezenta sentință, sub formă de
închisoare pe un termen de 1 (un) an și 3 (trei) luni, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip semi-închis, i s-a adăugat pedeapsa numită prin sentința
Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 06 noiembrie 2018 sub formă de
închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, stabilindu-i lui Pascari Vitalii
pedeapsa definitivă cu închisoarea pe un termen de 3 (trei) ani și 3 (trei) luni,
cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semi-închis, cu privare de
1
dreptul de a exercita activitate în domeniul punerii în circulație a
medicamentelor pe un termen de 5 (cinci) ani.
În conformitate cu art. 84 alin. (2) Cod penal, prin cumul de pedepse
complimentare lui Pascari Vitalii i-a fost stabilită pedeapsa complimentară
definitivă sub formă de privarea de dreptul de a exercita activitate în
domeniul punerii în circulație a medicamentelor pe un termen de 5 (cinci)
ani.
În privința lui Pascari Vitalii a fost aplicată măsura preventivă sub
formă de arest cu luarea acestuia din sala de ședință.
Termenul de executare a sentinței urmând a fi calculat din data
emiterii sentinței.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Prima instanță, în sentință a constatat că, Pascari Vitalii de comun
acord și împreună cu cet. Gherman Ivan, având scopul de consum personal,
în circumstanțe nestabilit de organul de urmărire penală, a păstrat și a
transportat masa vegetală uscată și mărunțite de culoare galbenă-verzuie,
care conținea MDMB(N)-2201, ultima fiind un analog al drogului AB-Pinca-
Chim, AP-PINACA, 5F-AMB, până la 03.06.2018, orele 21:10, când în urma
efectuării cercetării la fața locului, a fost depistată și ridicată.
Sentința a fost atacată cu apel de către Osoian Lilian în numele
inculpatului Pascari Vitalii, prin care a solicitat casarea sentinței, cu
pronunțarea unei decizii de aplicare a pedepsei mai blânde.
3.1. În motivarea apelului, avocatul a menționat că:
- prima instanță a citat prevederile Codului procedură penală în
materia arestării preventive/la domiciliu fără a le raporta la circumstanțele
cauzei penale și la persoana învinuitului, starea familială și caracterizarea
acestui;
- instanța nu s-a expus asupra argumentelor apărării formulate pe
parcursul examinării aplicării măsurii preventive;
- motivele pe care s-au bazat instanța de judecată privind aplicarea
arestului sau limitat la parafrazarea motivelor pentru arestare prevăzute de
Codul de procedură penală, fără a explica cum sunt ele aplicabile în prezenta
cauză;
- în evaluarea riscurilor pentru buna desfășurare a procesului penal,
instanța de fond s-a bazat în exclusivitate pe severitatea pedepsei pe care o
riscă inculpatul;
- nu a fost argumentată imposibilitatea evitării riscurilor invocate prin
măsuri preventive mai blânde. Deși severitatea sancțiunii reprezintă un
element important în evaluarea riscului eschivării, ea nu poate justifica prin
2
sine arestarea, așa cum s-a procedat în speță. Riscul eschivării trebuie
evaluat luând în considerație mai mulți factori care au legătură cu caracterul
persoanei, valorile sale morale, locuința sa, ocupația sa, bunurile sale,
legăturile familiale și cu toate tipurile de legături cu statul în care el este
acuzat (a se vedea hot. Becciev c. Moldovei, 4.10.2005, § 58);
- instanța a omis a se expune asupra acestor aspecte importante pentru
a delibera asupra oportunității de arestare a învinuitului;
- instanța nu s-a expus asupra faptului, că pașapoartele învinuitului
Pascari Vitalii, care i-ar permite lui să treacă frontiera de stat i-au fost
ridicate, ori nu le deține or, inculpatul are loc permanent de trai, este
caracterizat ca o persoană pozitivă și integră, are la întreținere doi copii
minori.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03
decembrie 2019, a fost respins, ca nefondat apelul și menținută fără
modificări sentința.
Termenul executării pedepsei lui Pascari Vitalii urmând a fi calculat
din momentul pronunțării prezentei decizii, cu includerea duratei aflării în
stare de arest preventiv din 21.05.2019.
4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, la
pronunțarea sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de
fapt și de drept și just a tras concluzia că inculpatul a săvârșit anume
infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea
de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se
prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în
ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.
Instanța de apel a constatat că, cu toate că inculpatul Pascari Vitalii în
instanța de fond și-a recunoscut pe deplin vina, vinovăția acestuia se
dovedește integral și de următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente,
concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: procesul-
verbal de cercetare la fața locului din 03 iunie 2018, potrivit căruia, s-a
cercetat automobilul de model „Peugeot” cu numărul de înmatriculare
XXXXX. Automobilul este parcat pe str. N. Grigorescu, 9. La momentul
cercetării automobilului ușile din față erau deschise iar pe capota din față a
automobilului se observă un pachețel făcut artizanal din staniol în care se
afla o substanță galbenă verzuie uscată. Și mărunțită care a fost împachetată
în plicul nr. 1, care a fost sigilat. De asemenea era o sticlă roșie pe care se
observă inscripția Coca-cola (f.d.18,19); Raportul de constatare tehnico-
științifică nr. XXXXX din 14.06.2018, potrivit căruia examinarea drogurilor
3
prin metoda GC/MS, în masă vegetală uscată și mărunțită de culoare
galbenă, pe suprafața cutiei metalice de culoare roșie cu inscripția de culoare
albă „Coca-Cola”, ridicate în urma efectuării procesului-verbal de constatare
de cercetare la fața locului, în automobilul de model Peugeot 207 care a fost
parcat pe str. N. Gregărescu, 9, mun. Chișinău, în prezența cet. Gherman
Ivan 06.10.1989 și cet. Pascari Vitalie Gheorghe 21.12.1988, s-a 6 depistat
cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201, care în Hotărârea Guvernului al RM,
nr. 1088 din 05 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor
substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse
controlului, nu este inclus. Cantitatea masei vegetale în care s-a depistat
cannabinoidul sintetic MDMB(N) - 2201 constituie 0,269 gr., iar a
depunerilor de pe suprafața cutiei- urme (f. d. 27-30); Procesul-verbal de
audiere a specialistului din 08.11.2018, potrivit căruia cantitatea depunerilor
pe cutia cu inscripția Coca cola nu este perceptibilă pentru dobândire
deoarece acest fapt confirmă urmele arderii vegetale, anume din acest
considerent în raportul de constatare tehnico-științifică este aplicată cratimă
(f. d. 31); Ordonanța privind recunoașterea și anexarea corpurilor delicte la
cauza penală din 21.08.2018 potrivit căruia pachetul nr. 1, în care se află masa
vegetală de culoare verzuie-galbenă, mărunțită într-o folie de staniol,
pachețelul nr. 2 în care se află o băncuță de culoare roșie cu inscripția coca-
cola cu depuneri carbonizate sunt recunoscute ca corpuri delicte (f. d. 35);
Ordonanța de transmitere a corpurilor în camera de păstrare din 22.08.2018,
potrivit căruia corpurile delicte au fost transmise în camera de păstrare (f. d.
36); chitanța potrivit căruia copurile delicte au fost recepționate în Camera
de păstrare a IP Ciocana (f. d. 37); Ordonanța privind recunoașterea și
anexarea documentelor la cauza penală din 16 noiembrie 2018 potrivit căruia
s-a recunoscut în calitate de documente răspunsul Agenției medicamentului
și dispozitivelor medicale cu nr. A27.PS-01.RG02-3480 din 03.09.2018 (f. d.
41, 42); Scrisoarea Agenției medicamentului și dispozitivelor medicale cu nr.
A27.PS-01.RG02-3480 din 03.09.2018 , potrivit căruia substanța MDMB(N)-
2201 cu formula moleculară C20h28FN3O3 este cunoscută sub denumirea
de 5F-AMB, 5F-methyl-AMB, 5F-MDMB-Pinica și reprezintă un produs
cannabimimetice ilicite cu proprietăți psihotrope. De asemenea, potrivit
scrisorii respective, MDMB(N)-2201 reprezintă o substanță periculoasă
pentru viața și integritatea fizică și mintală a omului (f. d. 39, 40); Procesul-
verbal de audiere a martorului din 02 octombrie 2018, potrivit căruia
martorul Butucel Nicolae care a declarat că, 03 iunie 2018 au fost implicat în
serviciul diurn al IP Ciocana, în calitate de ofițer de investigații. La
aproximativ ora 20:00, la unitatea de gardă a IP Ciocana a parvenit
4
informația 112, precum că pe str. Grigorescu, 9, mun. Chișinău într-un
automobil de model „Peugeot 2007”, cu număr de înmatriculare XXXXX se
află persoane suspecte. Deplasându-se la fața locului au stabilit că, în
automobil se aflau Pascari Vitalii și Gherman Ivan, care au comunicat că au
consumat droguri. La solicitare, au predat benevol careva substanțe
interzise, Gherman Ivan a scos din buzunar in pachețel de tip zip-lock și a
scos din mașină o doză metalică cu inscripția ”Coca-Cola”, pe care le-a pus
pe capota automobilului (f. d. 72-73).
Instanța de apel a constatat cu certitudine că Pascari Vitalii a comis
infracțiunea prevăzută de art.217 alin.(4) lit. b) Cod Penal, după semnele -
„păstrarea drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșite în
proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare”.
În cadrul ședinței de judecată a instanței de fond inculpatul Pascari
Vitalii, până la începerea cercetării judecătorești, a declarat personal, prin
înscris autentic, că recunoaște faptele invocate în rechizitoriu și că solicită ca
judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală
și nu solicită administrarea de noi probe (f. d. 150), iar instanța de fond, prin
încheierea protocolară din 18.02.2019 a admis cererea inculpatului Pascari
Vitalii, dispunând examinarea cauzei penale în baza probelor administrate
în faza de urmărire penală, conform prevederilor art. 3641 Cod Procedură
Penală.
Privitor la argumentele apelantului în vederea aplicării în privința
inculpatului Pascari Vitalii a unei pedepse mai blânde, instanța de apel a
conchis că instanța de judecată a ținut cont, la stabilirea categoriei și a
măsurii de pedeapsă inculpatului Pascari Vitalii, de toate circumstanțele
reale și personale privind individualizarea pedepsei, și anume: de caracterul
prejudiciabil al infracțiunii - că este gravă, de influența pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării lui, de persoana inculpatului, de
comportamentul acestuia de până la comiterea infracțiunii și după aceea.
Instanța de apel a reținut și alte împrejurări care influențează asupra
numirii pedepsei precum și gravității acesteia or, pe lângă circumstanțele
atenuante stabilite în cauză, se reține și faptul că inculpatul, anterior a mai
săvârșit infracțiuni și a fost condamnat (f.d.76), ultima dată prin sentința
Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 06 noiembrie 2018 prin care s-a
recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3)
lit. b), c), f) din Codul penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă cu închisoarea pe
un termen de 3 ani, cu aplicarea art. 90 din Codul penal fiind stabilit un
termen de probă de 2 ani (f. d. 159-164), săvârșind din-nou o infracțiune
gravă în perioada de probațiune, ceea ce denotă faptul că inculpatul Pascari
5
Vitalii este predispus de a comite infracțiuni, iar pedeapsa anterioară, sub
formă de închisoare cu suspendarea executării ei pe o durată de probațiune,
n-a dus la scopul prevăzut de lege: de îndreptare și corectare a lui.
În atare situație, prima instanță corect a ajuns la convingerea că este
oportun și corect a dispune aplicarea pedepsei închisorii pe un termen de 1
(un) an și 3 (trei) luni cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis
cu privare de dreptul de a exercita activitate în domeniul punerii în circulație
a medicamentelor pe un termen de 5 (cinci) ani, în cele din urmă, se constată
corectitudinea și legalitatea aplicării față de inculpat a unei pedepsei
închisorii, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, având în
vedere că inculpatul anterior a mai săvârșit infracțiuni, iar faptul că
inculpatul a recunoscut vina și s-a căit sincer de cele comise, precum și alte
circumstanțe atenuante, nu pot constitui temei de a considera posibilă
corectarea și reeducarea inculpatului Pascari Vitalii în urma numirii unei
pedepse neprivative de libertate, astfel că în viziunea instanței, față de
inculpat nu este rațională aplicarea unei pedepse neprivative de libertate.
Reieșind din circumstanțele constatate pe parcursul cercetării
judecătorești, cât și reieșind din gravitatea infracțiunii, instanța de apel a
conchis că aplicarea pedepsei închisorii este unica sancțiune penală
proporțională faptei comise de inculpat, iar argumentul avocatului Osoian
Lilian potrivit căruia, instanța de apel poate modifica aplicarea pedepsei în
una mai blândă în privința inculpatului Pascari Vitalii. Dat fiind faptul, că
este unicul întreținător al familiei, unde soția nu lucrează, fiind în concediu
de maternitate, iar în familie cresc și se educă 2 copii minori. Caracteristicile
de la Inspectoratul de poliție și de la ultimul loc de muncă sunt pozitive. În
perioada reținerii Pascari Vitalii era angajat la muncă la „S.R.L Casa
Moroșan” în calitate de șofer.
Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul invocat de către
apelant pe motiv că, prima instanță i-a numit inculpatului o pedeapsa
echitabilă pe art. 217 alin.(4) lit. b) Cod penal și prin aplicarea prevederilor
art.3641 alin.(8) Cod procedură penală, i-a stabilit pedeapsa sub formă de
închisoare pe un termen de 1 (un) an și 3 (trei) luni cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip semiînchis cu privare de dreptul de a exercita activitate
în domeniul punerii în circulație a medicamentelor pe un termen de 5 (cinci)
ani. În conformitate cu prevederile art. 85 alin.(1) din Codul penal, prin
cumularea parțială a pedepsei stabilite în prezenta sentință, cu pedeapsa
stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 06 noiembrie
2018, i-a fost numită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare, pe un
termen de 3 (trei) ani și 3 (trei) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de
6
tip semi-închis cu privare de dreptul de a exercita activitate în domeniul
punerii în circulație a medicamentelor pe un termen de 5 (cinci) ani.
Instanța de apel a considerat că, prima instanță a ținut cont și de
prevederile art. 61 alin.(2) Cod penal potrivit căruia pedeapsa are drept scop
restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor
persoane.
În astfel de circumstanțe, instanța de apel a considerat că argumentele
apelantului de a-i aplica o pedeapsă non privativă de libertate nu sunt
fondate și dacă vor fi acceptate asemenea argumente, pedeapsa aplicată nu-
și v-a atinge scopurile de îndreptare și reeducare a persoanei condamnate.
Astfel, instanța de apel a conchis că pedeapsa numită lui Pascari Vitalii
este legală și întemeiată, proporțională faptelor comise, cât și
circumstanțelor reale și personale, corect constatate de către instanța de
fond, sentința fiind legală și întemeiată.
Ce ține de poziția apărătorului Osoian Lilian privitor la casarea
sentinței în partea aplicării măsurii preventive „arestul preventiv pe un
termen nedeterminat” în privința lui Pascari Vitalii, cu eliberarea imediată a
inculpatului din sala de judecată cu aplicarea față de învinuit a măsurii
preventive „eliberarea provizorie sub control judiciar”, instanța de apel a
reiterat că este nefondată or, în cazul dat, inculpatul Pascari Vitalii execută
pedeapsa numită lui prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din
21.05.2019, prin care dânsul a fost recunoscut vinovat în comiterea
infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal și condamnat
pedeapsa sub formă de închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de
tip semiînchis, cu privare de dreptul de a exercita activitate în domeniul
punerii în circulație a medicamentelor pe un anumit termen, iar prin aceiași
sentință, inculpatului Pascari Vitalii, i-a fost aplicată măsura preventivă sub
formă de arest cu luarea acestuia din sala de ședință.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către:
- avocatul Osoian Lilian în numele inculpatului Pascari Vitalii, prin
care a solicitat casarea sentinței și deciziei în partea aplicării deciziei, cu
pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se excludă pedeapsa aplicată de
două ori;
- avocatul Barbă Tudor în numele inculpatului, prin care a solicitat
casarea sentinței și deciziei în partea stabilirii pedepsei, cu emiterea unei noi
decizii prin care în privința lui Pascari Vitalii să fie aplicată o pedeapsă
nonprivativă de libertate.
5.1. În motivarea recursului, avocatul Osoian Lilian a menționat că:
7
- pedeapsa numită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana
din 06 noiembrie 2018 sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) a fost
aplicată cet. Pascari Vitalii de două ori (Prin decizia CA Chișinău 21.05.2019
și prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21.05.2019 (ambele
au fost pronunțate în aceiași zi), care a fost menținută prin Decizia CA.
Chișinău din 03.12.2019), adică a fost pedepsit de 2 ori pentru una și aceiași
faptă, încălcându-se principiul „Non-bis-in-idem” (nimeni nu poate fi
pedepsit de 2 ori pentru una și aceiași faptă);
- instanța de recurs poate modifica aplicarea pedepsei în una mai
blândă în privința inculpatului Pascari Vitalii, fiind exclusă pedeapsa
aplicată prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 06.11.2018,
menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21.05.2019, precum și dat
fiind faptul, că este unicul întreținător al familiei, unde soția nu lucrează,
fiind în concediu de maternitate, iar în familie cresc și se educă 2 copii
minori. Caracteristicile de la inspectoratul de poliție și de la ultimul loc de
muncă sunt pozitive. În perioada reținerii Pascari Vitalii era angajat la
muncă la „S.R.L Casa Moroșan” în calitate de șofer, toate aceste fiind
confirmate prin înscrisuri anexate la materialele dosarului.
5.2. În motivarea recursului, avocatul Barbă Tudor a menționat că:
- atât instanța de fond cât și de instanța de apel la examinarea cauzei
în privința stabilirii pedepsei lui Pascari Vitalii nu au aplicat corect
prevederile art.85 Cod penal la stabilirea pedepsei definitive;
- din materialele cauzei rezultă faptul că Pascari Vitalii a fost
condamnat anteriror prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana pe
06.11.2018 la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și în
baza art.90 Cod penal pedeapsa a fost suspendată condiționat pe un termen
de 2 ani;
- Pascari Vitalii în perioada efectuării urmăririi penale și examinării
cauzei menționate la 03.06.2018 din nou a săvârșit o infracțiune prevăzută
de art.217 alin.(4) lit.(b) Cod penal și prin sentința din 21.05.2019 i s-a stabilit
o pedeapsă pe un termen de 1 an și 3 luni, conform art.85 i se adaugă la
pedeapsa menționată 3 ani și 3 luni;
- atât instanța de fond cât și instanța de apel nu a luat în considerație
faptul că la momentul săvârșirii infracțiunii la 03.06.2018 pe cauza penală
Pascari Vitalii anterior condamnat, nu era o sentință definitivă și irevocabilă
ci este pronunțată și recunoscut vinovat prin sentința Judecătoriei Chișinău
sediul Ciocana după 5 luni de la săvârșirea celei de-a doua infracțiune
03.06.2018;
8
- la caz, este legal și corect de a aplica prevederile art. 84 Cod Penal
pentru concurs de infracțiuni;
- la stabilirea pedepsei inculpatului Pascari Vitalii urmează a se lua în
considerație circumstanțele atenuante prevăzute de art.76 Cod penal: la
locul de trai și serviciu este caracterizat pozitiv la întreținerea și educație are
2 copii minori, este unicul întreținător al familiei, soția la moment se află în
concediul de îngrijire a copilului minor.
Referință asupra recursurilor ordinare declarate nu a fost depusă.
Judecând recursurile în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că acestea urmează a fi
respinse din considerentele ce urmează.
Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,
instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca
inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că
recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau
inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat).
Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală,
întemeiată și motivată.
Prevederile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, stipulează că
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute
în art. 427 aceluiași Cod.
7.1. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Osoian Lilian în numele
inculpatului Pascari Vitalii.
Lecturând textul recursului ordinar declarat de către avocat, Colegiul
penal lărgit constată că nu sa indicat expres nici unul dintre temeiurile
pentru declararea recursului ordinar prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de
procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor invocate se atestă
că titularul cererii de recurs critică decizia instanței de apel, în latura stabilirii
pedepsei, invocând totodată că inculpatul Pascari Vitalii a fost pedepsit de
două ori pentru una și aceiași faptă.
Instanța de recurs ordinar reține că, potrivit recursului, partea apărării
își exprimă dezacordul cu faptul că pedeapsa stabilită inculpatului este prea
aspră, insistând asupra aplicării unei pedepse mai blânde în privința
inculpatului. Astfel, instanța de recurs ordinar supune verificării decizia
instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de pct. 10) alin. (1)
art. 427 Cod de procedură penală care prevede, că hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele
de fond și de apel atunci când: s-au aplicat pedepse individualizate contrar
prevederilor legale.
9
Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele
recursului privind aplicarea față de inculpat a unei pedepse individualizate
contrar prevederilor legale, Colegiul constată, că astfel de temei nu și-a găsit
confirmarea la examinarea recursului declarat, or, instanța de apel în
motivarea deciziei adoptate, s-a expus asupra acestor argumente, pe care
instanța de recurs ordinar o susține și repetarea căreia nu o consideră
necesară.
În acest sens, Colegiul penal lărgit reiterează că potrivit prevederilor
art. 7 Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul
prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.
Potrivit prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură
de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a
condamnatului și, respectiv, are drept scop restabilirea echității sociale,
corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni
atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.
În conformitate cu art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovată
de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele
fixate în Partea specială a prezentului cod în strictă conformitate cu
dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și
termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii
săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele
cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei
aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile
de viață ale familiei acestuia.
O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru
săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai
blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului
pedepsei.
În esență, argumentele recurentului se axează pe dezacordul cu
aplicarea de către instanța de apel a pedepsei sub formă de închisoare,
considerând că instanța de apel a făcut o individualizare greșită a pedepsei
penale aplicate inculpatului.
Examinând argumentele formulate de recurent prin prisma temeiului
de casare invocat, Colegiul penal lărgit concluzionează asupra netemeiniciei
acestora, din următoarele motive.
Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele
(regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de
10
judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în
parte.
Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de
aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a
pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al
infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei
care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate
asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață
ale familiei acestuia. Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă,
legală și corect individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și
să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod
penal.
Aceste pedepse sunt: minimum și maximum general și minimum și
maximum special prevăzut de fiecare infracțiune în textul incriminator.
Categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul
penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă – amenda până la
cea mai aspră – detențiunea pe viață.
Astfel, Colegiul penal reține, că în speța dată, persoanei declarate
vinovate, i s-a aplicat o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii prevăzute
articolului respectiv din Codul penal.
Colegiul penal accentuează că, pedeapsa este echitabilă când ea
impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu
gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității
sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți,
perturbate prin infracțiune.
De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de
a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi
corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de
către condamnat, precum și de alte persoane.
O pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este
suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni.
Colegiul penal lărgit în acest sens indică că, la stabilirea pedepsei
instanța de apel a argumentat detaliat soluția adoptată și a ținut cont de
dispozițiile art. 75 Cod penal. Pedeapsa stabilită inculpatului în baza art. 217
alin.(4) lit. b) Cod penal, prin aplicarea dispozițiilor art. 85 alin.(1) Cod penal
și art. 3641 alin.(8), a fost aplicată de către prima instanță în limita sancțiunii
prevăzute de articolul incriminat, just aplicând și prevederile art. 84 alin.(2)
Cod penal.
11
Astfel, Colegiul penal lărgit conchide, că în speță instanțele au ținut
cont în măsură deplină de principiile generale de individualizare a pedepsei,
de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea inculpatului, de
influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, astfel
fiind respectate dispozițiile art. art. 61, 75 Cod penal, stabilindu-i o pedeapsă
echitabilă pentru fapta săvârșită, sub formă de închisoare pe termen de 3 ani
3 luni.
Colegiul ține să menționeze că, este neîntemeiat argumentul
recurentului privind aplicarea unei pedepse mai blânde în privința
inculpatului Pascari Vitalii, invocând că instanțele nu au ținut cont de toate
circumstanțele cauzei la aplicarea pedepsei, or, la aplicarea pedepsei
instanța de apel a ținut cont de personalitatea inculpatului care nu este la
prima abatere de legea penală, care însă nu l-a făcut să conștientizeze rolul
educativ al pedepsei, precum și cel de prevenire a continuării activității
criminale.
Totodată, cercetând decizia instanței de apel sub aspectul aplicării
pedepsei inculpatului Pascari Vitalii, Colegiul reieșind din circumstanțele și
de vinovăția inculpatului stabilită de instanțele de fond, conchide că
pedeapsa aplicată este corectă, legală și echitabilă, corespunde atât
principiului proporționalității cât și scopului pedepsei penale, restabilirea
echității sociale, corectarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de
noi infracțiuni atât în partea acestuia cât și a altor persoane.
Instanța de recurs ordinar reține și faptul că, potrivit textului
recursului, recurentul invocă precum că pedeapsa numită prin sentința
Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 06.11.2018 sub formă de închisoare
pe un termen de 3 ani, a fost aplicată inculpatului Pascari Vitalii de două ori
– prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 mai 2019 și
prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 mai 2019.
Rezumând cele expuse, Colegiul penal statuează că temeiurile pe care
s-a bazat avocatul Osoian Lilian în recursul declarat, nu sunt imputabile
deciziei atacate, deoarece în urma examinării acesteia, se conchide că
instanța de apel a analizat obiectiv circumstanțele cauzei și a dat răspuns la
toate motivele expuse în apel în coraport cu poziția apărării și a
argumentelor de motivare a soluției emise de prima instanță, astfel fiind
atestat că decizia instanței de apel corespunde normelor procesual-penale,
este legală și întemeiată.
În rest, Colegiul penal consideră că argumentele invocate de către
recurent, au o formulare generală și nu pot servi temei pentru casarea
12
deciziei instanței de apel, or, ultima și-a motivat complet soluția emisă
acordând deplină eficiență prevederilor legale relevante cauzei.
7.2. Cu referire la recursul declarat de către avocatul Barbă Tudor în numele
inculpatului Pascari Vitalii.
În recursul declarat, avocatul, invocă ca temei de casare a hotărârii
instanței de apel, faptul că instanțele de fond nu corect au aplicat prevederile
art.85 Cod penal, la stabilirea în privința inculpatului a pedepsei definitive,
astfel fiind incidente temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de
procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și
de apel, în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate, contrar
prevederilor legale.
În același timp, Colegiul penal lărgit constată că recurentul este de
acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu
încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, din care considerente nu se va
expune referitor la aceste aspecte.
Analizând temeiurile invocate pentru recurs, în raport cu
circumstanțele și materialele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră, că în
prezenta speța nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat,
iar instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină
eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu
privire la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, stabilită
conform sancțiunii art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, ținând cont și de
dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.
Așadar, Colegiul penal reține, că inculpatul a fost deferit justiției
pentru săvârșirea infracțiunii contra sănătății publice și conviețuirii sociale,
prevăzută de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, cauza fiind examinată în
procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire
penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod 8 de procedură penală,
în acest caz, trebuie luate în vedere, în egală măsură persoana inculpatului
și respectiv, reeducarea și reintegrarea sa socială, cât și dimensiunea
fenomenului infracțional și așteptările societății față de mecanismul justiției
penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între aceste aspecte.
Instanța de recurs reține, că prima instanță a stabilit inculpatului în
temeiul art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare
pe un termen de 1 an 3 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar
în baza art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul
de sentințe, i-a fost adăugată parțial la pedeapsa stabilită prin prezenta
sentință, partea rămasă neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința
13
Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 06 noiembrie 2018, stabilindu-i
definitiv, 3 ani și 3 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita
activități ce vizează circulația substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani.
Conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscută vinovată de
săvârșirea unei infracțiuni, inclusiv prin procedura de judecare în baza
probelor administrate în faza de urmărire penală, i se aplică o pedeapsă
echitabilă în limitele fixate în Partea Specială a prezentului Cod și în
conformitate cu dispozițiile Părții Generale a Codului penal, aplicate prin
prisma prevederilor alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată va
ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de
persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau
agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.
Reieșind din textul deciziei recurate, se reține că instanța de apel just a
reținut faptul, că la stabilirea felului și cuantumului pedepsei, în
conformitate cu art. 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii
săvârșite (face parte din categoria infracțiunilor ușoare), de persoana
inculpatului Pascari Vitalii, de circumstanțele atenuante (recunoașterea
vinovăției și căința sinceră), de faptul că anterior a fost condamnat.
Totodată, instanța de apel a ținut cont și de persoana inculpatului
Pascari Vitalii, de atitudinea lui față de cele săvârșite, de circumstanțele
stabilite pe dosar, de comportamentul acestuia pe parcursul examinării
cauzei, precum și faptul că acesta este predispus de a comite infracțiuni.
Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit consideră că în prezenta cauză,
personalitatea inculpatului care anterior a mai fost în conflict cu legea, nu
prezintă garanțiile unei conduite, ce ar permite instanței de judecată de a da
dovadă de clemență, or dânsul nu a stat pe calea corectării și reeducării, nu
a tras concluziile necesare și a continuat să comită infracțiuni, astfel instanța
de apel just a concluzionat că nu s-a stabilit temei de atenuare a pedepsei
inculpatului, care a comis crima, în cazul dat, în termenul de probă stabilit
anterior, fapt ce denotă că pedeapsa stabilită anterior nu a fost suficientă
pentru conștientizarea de către inculpat a faptelor comise și ultimul nu a dat
dovadă de corectare, în aspectul dat fiind corect aplicate prevederile art. 85
alin. (1) Cod penal.
Astfel, instanța de recurs nu poate neglija faptul că anterior inculpatul
a mai săvârșit o infracțiune, astfel se atestă că comiterea infracțiunilor,
pentru inculpatul Pascari Vitalii a devenit o deprindere, iar aplicarea
14
pedepsei neprivative de libertate nu-și va produce efectul, pentru ca acesta
să-și facă concluziile necesare de a nu comite în continuare abateri de la
prevederile legii penale.
În urma celor expuse, Colegiul respinge argumentul recurentului,
precum că instanțele de fond la examinarea cauzei în privința stabilirii
pedepsei inculpatului Pascari Vitalii nu corect au aplicat prevederile art. 85
Cod penal, la stabilirea pedepsei definitive, invocând că este legal și corect
de a aplica prevederile art. 84 Cod penal.
Astfel, potrivit art. 85 Cod de procedură penală, aplicarea pedepsei în
cazul unui cumul de sentințe, la alin. (1), stipulează că: „dacă, după
pronunțarea sentinței, dar înainte de executarea completă a pedepsei, condamnatul
a săvârșit o nouă infracțiune, instanța de judecată adaugă, în întregime sau parțial,
la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a pedepsei stabilite de
sentința anterioară…”.
Respectiv, prima instanță justificat a aplicat în prezenta speță
prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, prin cumul de sentințe, i-a fost
adăugată parțial la pedeapsa stabilită prin prezenta sentință, partea rămasă
neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul
Ciocana din 06.11.2018, stabilindu-i definitiv, 3 ani și 3 luni închisoare, cu
executare în penitenciar de tip semiînchis.
În atare împrejurări, Colegiului penal consideră, că instanța de apel a
ținut cont de toate circumstanțele cauzei și a aplicat inculpatului o pedeapsă
echitabilă și conformă prevederilor legale, luând în considerație toate
criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar modalitatea de
executare a acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a fost individualizată
corect și în așa fel, încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii
penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.
Astfel, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată de instanța de
apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut
la art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea
condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din
partea condamnaților, cât și a altor persoane.
Colegiul penal lărgit constată motivarea amplă și temeinică a soluției
emise prin prisma procesului de evaluare și apreciere a probelor prezentate
de părți în raport cu faptele reținute în sarcina inculpatului Pascari Vitalii,
astfel Colegiul penal lărgit conchide asupra faptului că hotărârea atacată este
în corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
15
Prin urmare, Colegiul atestă că instanța de apel a dat o apreciere clară
circumstanțelor cauzei, ajungând la o concluzie corectă privind stabilirea
pedepsei inculpatului Pascari Vitalii, concluzii pe care instanța de recurs le
însușește, din motivul temeiniciei acestora, fiind inoportună repetarea
acestora, chestiune conformă practicii CtEDO, expuse în pct. 37 din
hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.
În ansamblul circumstanțelor constatate, reieșind din faptul că
argumentele invocate în recursurile ordinare sunt neîntemeiate, precum și
din considerentul că nu s-au depistat alte erori, examinate din oficiu, ce ar
justifica casarea deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit conchide
asupra soluției de respingere, ca inadmisibile, a recursurilor ordinare
declarate în cauză, cu menținerea deciziei instanței de apel.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Se resping ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de către
avocații Osoian Lilian și Barbă Tudor în numele inculpatului, cu menținerea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 decembrie 2019,
în cauza penală în privința lui Pascari Vitalii XXXXX.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 28 ianuarie 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
16