1ra-367/2020 — art. 217 al. 4 lit. b CP

1ra-367/2020 — art. 217 al. 4 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-367/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

11 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar, declarat de către acuzatorul de stat,

procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți – Bodareu Octavian, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 iulie 2019, în

cauza penală privindu-l pe

Colontai Radislav xxxxx născut la xxxxx

originar și domiciliat în mun. xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilitatea recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

examinată în procedura prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, Colontai

Radislav a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.217

al.(4) lit. b) Cod penal cu stabilirea pedepsei, cu aplicarea prevederilor art.3641 al.(8)

Cod procedură penală sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani 8 (opt)

luni în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de

a exercita activitate în domeniul farmaceuticii pe un termen de 3 (trei) ani.

În baza art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate fața de Colontai

Radislav a fost suspendată condiționat pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani.

Solicitarea acuzatorului de stat Reaboi Oleg cu privire la încasarea din contul

lui Colontai Radislav în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată s-a respins ca

fiind neîntemeiată.

acționând în mod intenționat și urmărind scopul comiterii unei infracțiuni de

circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora fără scop de

înstrăinare, conștientizând caracterul social periculos al acțiunilor sale și dorind

survenirea consecințelor prejudiciabile, dându-și seama de faptul că prin acțiunile

sale intenționate încalcă ordinea relațiilor sociale cu privire la circulația legală a

drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, într-o zi nestabilită de organul

de urmărire penală a începutului lunii ianuarie anul 2019, împreună cu o altă

persoană în privința căruia cauza a fost disjungată, au procurat o cantitate nestabilită

de droguri sub formă de eannabinoid sintetic MDMB(N)-2201(C2oH28FN303), pe

care o păstrau la sine pentru întrebuințare personală.

Ulterior, într-o perioadă și loc nestabilit, o parte din drogurile indicate supra le-

au consumat în comun prin metoda fumatului, iar în noaptea de 12.01.2019,

continuând intențiile sale criminale și având scopul consumului în continuare în

comun a drogurilor procurate anterior, au intrat în scara nr. 1 a blocului de locuit ,

cu cinci etaje din str. xxxxx, unde între etajele 2 și 3 au fost depistați de colaboratorii

de poliție Midrigan Sergiu și Bîlici Grigore, iar în cadrul cercetării la fața locului

alături de numiții Colontai Radislav xxxxx și o altă persoană în privința căruia cauza

a fost disjungată, au depistat și ridicat de pe podeaua din beton un sul din hârtie în

care se afla o substanță mărunțită de culoare galbenă.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-26 din 18.02.2019,

masa vegetală de culoare galbenă, ridicată în urma cercetării la fața locului în scara

blocului nr. 1 din str. xxxxx, reprezintă produs etnobotanic ce conține cannabinoidul

sintetic MDMB (N)-2201, neutilizate în scopuri medicinale, cantitatea depunerilor

ce conține cannabinoidul sintetic MDMB (N)-2201 (materie uscată) constituie în

total 0,499 grame, care conform scrisorii Instituției Medico-sanitare Publice,

Dispensarul Republican de Narcologie al Ministerului Sănătății RM cu nr.01-12/632

din 18.04.2017, reprezintă analog al substanței stupefiante AB-PINACA-CHM, care

este inclusă în Tabelul nr. 1 „Substanțele stupefiante și substanțe psihotrope

neutilizate în scopuri medicinale”, „Lista nr.2 substanțele psihotrope”, aprobată prin

Hotărârea Guvernului RM nr. 1088 din 05.10.2004 și „Lista substanțelor stupefiante,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit,

precum și cantitățile acestora”, aprobată prin Hotărârea Guvernului RM nr.79 din

23.01.2006.

În ședința de judecată inculpatul Colontai Radislav a înaintat cerere privind

examinarea cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală,

recunoaște în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, nu solicită administrarea de

noi probe și nu are careva obiecții asupra probelor.

mun. Bălți Reaboi Oleg, prin care a solicită admiterea apelului, casarea parțială a

sentinței, cu încasarea în beneficiul statului de la inculpat a sumei de 3360 lei, în rest

sentința a fi menținută fără modificări.

3.1 În motivarea cererii de apel procurorul a indicat că, sentința în cauză, în

latura neîncasării cheltuielilor de judecată stabilite pe cauza penală dată, este

neîntemeiată pe motiv că, acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale

în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce au fost trecute în

contul statului.

A indicat acuzarea că, fiind examinată cauza penală în procedură simplificată

s-a stabilit, că au fost suportate cheltuieli în mărime de 3360 lei, pentru efectuarea

raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-24; din 17.01.2019 și 34/12/2-R-26

din 18.02.2019;

Astfel, conform prevederilor art.227-229 Cod de procedură penală cheltuielile

de judecată cuprind sumele cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale

în cauza penală, iar plata acestora sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în

contul statului (art.229 al.(1) Cod de procedură penală).

A menționat apelantul că, legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate

de condamnați, însă instanța de judecată neîntemeiat a respins încasarea cheltuielilor

judiciare respective, ignorând solicitarea acuzatorului de stat.

respins ca nefondat apelul și menținută în vigoare sentința Judecătoriei Bălți Sediul

Central din 24 mai 2019.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, judecând

cauza penală în latura încasării cheltuielilor judiciare, referitor la care se atacă

sentința, instanța de fond nu a admis derogări de la procedura penală, soluția

instanței de fond de respingere a cererii procurorului în latura dată fiind una

întemeiată și corectă, în legătură cu ce recursul declarat se respinge ca nefondat,

temei de casare a sentinței instanței de fond din motivele invocate de procuror

nefiind stabilite.

La fel, instanța de apel a consemnat că, expresia „poate fi obligat” din dispoziția

art. 229 Cod de procedură penală nu echivalează cu expresia „este obligat” la plata

cheltuielilor judiciare.

Mai mult ca atât, în speța dată Colegiul a constatat, că deși prin apelul declarat

procurorul solicită încasarea de la inculpatul Colontai Radislav a sumei de 3360 lei

pentru efectuarea rapoartelor de expertiză efectuate pe cauză, la materialele cauzei

penale prezentate instanței de apel pentru verificarea legalității și temeiniciei

sentinței adoptate nu sunt careva documente care ar confirma suportarea acestor

cheltuieli pe cauză.

de stat, procuror în Procuratura de Circumscripție Bălți – Bodareu Octavian în care

a invocat ca temei de casarea a deciziei prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei în latura

cheltuielilor de judecată, cu remiterea cauzei la rejudecarea în instanța de apel în alt

complet de judecată, invocând că instanțele de fond au interpretat eronat prevederile

art. 227 al. 1 Cod de procedură penală și prevederile art. 229 al. 1 Cod de procedură

penală.

Colegiul penal lărgit constată că acesta urmează a fi admis din următoarele

considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de

procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a

agrava situația condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Reieșind din conținutul recursului declarat de procuror, se constată că acesta

este întemeiat în baza pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevede

că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și apel, în cazul în care hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

Din conținutul recursului rezultă că, partea acuzării este de acord cu starea de

fapt stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a acțiunilor

inculpatului, însă critică decizia instanței de apel, în partea ce ține de faptul că

instanța de apel a menținut sentința prin care a fost respinsă solicitarea acuzatorului

de stat, privind încasarea de la inculpatul Colontai Radislav a cheltuielilor judiciare

în beneficiul statului, în sumă de 3360 lei.

5.1 Colegiul lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub acest

aspect, constată că această instanță, la examinarea apelului, nu a respectat întru totul

prevederile art.414 alin.(1), 417 alin.(1) pct.8) Cod de procedură penală, astfel că

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Prin urmare, instanța de recurs reține că, prima instanță, examinând cauza în

procedura prevăzută de art.364/1 Cod de procedură penală, l-a recunoscut vinovat

pe Colontai Radislav în baza art. 217 al.(4) lit. b) Cod penal, stabilindu-i pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 2 (doi) ani 8 (opt) luni în penitenciar de

tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activitate

în domeniul farmaceuticii pe un termen de 3 (trei) ani, iar în baza art.90 Cod penal,

a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de

probațiune de 2 (doi) ani.

Totodată a fost respinsă ca neîntemeiată cerința procurorului, privind

încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată

în sumă de 847 lei, soluție menținută de către instanța de apel.

Potrivit recursului, se reține că procurorul solicită încasarea de la Colontai

Radislav a cheltuielilor judiciare, în sumă de 3360 lei, în beneficiul statului, în

legătură cu efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-24; din

17.01.2019 (f.d.24-29) și nr. 34/12/2-R-26 din 18.02.2019 (f.d.34-37).

Colegiul lărgit atestă că, la soluționarea chestiunii cu privire la încasarea sau

neîncasarea din contul inculpatului Colontai Radislav a cheltuielilor judiciare, ce țin

de efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară, instanța de apel și cea de fond făcând

trimitere la prevederile art. art. 227 alin.(3), 229 alin. (2), 143 Cod de procedură

penală, art.2, art.11 alin. (2) din Legea nr. 68 din 14.04.2016, ,,Cu privire la expertiza

judiciară și statutul expertului judiciar”, a omis faptul că prin Legea nr.316 din

22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018 (publicată în Monitorul Oficial cu nr.40- 47

art.108 din 09.02.2018), a fost abrogat alin.(2) art.143 Cod de procedură penală, care

prevedea că, plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se

face din contul mijloacelor bugetului de stat.

Totodată, se reține că alin.(1) art.143 Cod de procedură penală, prevede cazurile

când expertiza judiciară se dispune și se efectuează în mod obligatoriu.

Instanțele judecătorești inferioare nu au dat răspuns la argumentele

procurorului din apel privind aplicabilitatea art. 229 alin. (1) Cod de procedură

penală, care stipulează că cheltuielile judiciare sânt suportate de condamnat sau sânt

trecute în contul statului.

Or, motivîndu-și soluția instanțele judecătorești inferioare au interpretat eronat

legea – art. 143 și art. 229 Cod de procedură penală și nu și-au motivat eficient

soluția respingerii încasării cheltuielilor pentru expertizele suportate de stat în cadrul

procesului penal, care s-a soldat cu condamnarea inculpatului Colontai Radislav.

Totodată, Colegiul menționează că conform art. 229 alin. (2) Cod de procedură

penală prevede că „instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze

cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor,

precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă

asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și

condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare

poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-

a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală

a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare”. Iar potrivit art. 227 alin. (1) și alin. (2)

pct. 5) Cod de procedură penală cheltuieli judiciare sânt cheltuielile suportate

potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. Cheltuielile

judiciare cuprind sumele: cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale

în cauza penală.

În această ordine de idei, reieșind din concluziile expuse de către instanța de

apel în motivarea soluției adoptate, Colegiul lărgit constată că, aceasta dispunând

menținerea sentinței prin care a fost respinsă ca neîntemeiată solicitarea procurorului

privind încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3360 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare, nu a ținut cont în deplină măsură de prevederile legislației procesual

penale, adoptând o soluție pripită.

Reieșind din cele sus menționate, Colegiul conchide că erorile de drept

constatate supra se încadrează în cele prescrise de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, deoarece instanța de apel, nu a respectat prevederile art. 414 Cod

de procedură penală, și, ținând cont de faptul, că erorile comise de către instanța de

apel, nu pot fi reparate în instanța de recurs, decizia atacată urmează a fi casată, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să înlăture erorile constatate mai sus, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către acuzatorul de stat, procuror în

Procuratura de circumscripție Bălți – Bodareu Octavian.

Casează parțial, în partea cheltuielilor judiciare, decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 24 iulie 2019, în cauza penală privindu-l pe Colontai Radislav xxxxx,

cu dispunerea rejudecării cauzei, în această parte, de către Curtea de Apel Bălți, în alt

complet de judecată.

În rest prevederile hotărârii contestate se mențin.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac în partea dispunerii rejudecării cauzei,

în rest, fiind irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată integral la 12 martie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor