ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 16.09.2020

1ra-1194/20 — art.217 alin.4 lit.b Cod penal

HOTĂRÂRE
16.09.2020
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art.217 alin.4 lit.b Cod penal
Temei legal
art.427 alin.1 pct.6, 12 Cpp
Citează această cauză
1ra-1194/20 — art.217 alin.4 lit.b Cod penal (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1194/2020

Curtea Supremă de Justiție

16 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Cobzac Elena,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

avocatul Astafiev Valeri în numele inculpatului, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2019, în

cauza penală în privința lui

Golovco Vladislav xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 17.08.2018 - 14.01.2019;

Instanță de apel: 08.02.2019 - 08.04.2019;

Instanță de recurs: 26.12.2018 - 01.10.2019;

Instanță de apel: 23.10.2019 - 18.12.2019;

Instanță de recurs: 16.03.2020 - 16.09.2020;

Golovco Vladislav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.217 alin.(4)

lit. b) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a practica

activitate în domeniul farmaceutic pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate pe un termen de probă de 3 (trei) ani.

Cererea procurorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare

în mărime de 336 lei în beneficiul statului, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Vladislav este învinuit de faptul că, la 08 decembrie 2017, aproximativ la ora

00:30, aflându-se în s. Porumbeni, r-nul Criuleni, având scopul folosirii personale

a analogilor drogurilor, fără scop de înstrăinare, a păstrat la el două pachete în care

se afla o masă vegetală, uscată, mărunțită de culoare galben verzuie, până când a

fost surprins de colaboratorii de poliție ai IP Criuleni, care somându-1 pentru a

stopa în vederea identificării, ultimul a aruncat pachetele respective la sol, de unde

au fost ridicate în prezența acestuia.

Conform raportului de constatare tehnico-științific nr.34/12/l-R-149 din

18.01.2018 în pachete se află masa vegetală de culoare galben-verzuie, prezentată

1

la examinare în două pachețele, depistate și ridicate la 08.12.2017 în rezultatul

măsurii speciale de investigație, s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)-

2201 (C20H28FH3O3) constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care e

inclusă în „Tabelul I. Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în

scopuri medicale. Lista nr.2. Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea de

Guvern a Republicii Moldova nr. 1088, din 5 octombrie 2004", care se atribuie la

categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope constituie în

total 7,2 g., care conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și al plantelor

care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile

acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, se atribuie la

cantități deosebit de mari.

sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit primei instanțe, prin care Golovco Vladislav să fie achitat din

considerentul lipsei faptului infracțiunii.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, din convorbirea cu clientul său,

Golovco Vladislav, a înțeles că ultimului îi vine complicat să înțeleagă întrebările

apărătorului formulate la circumstanțele faptei în limba română, precum și să

răspundă la ele, fiind vorbitor de limbă rusă, mai mult, din ascultarea înregistrărilor

audio ridicate de la completul de judecată care a examinat cauza în fond a constat

la fel acest fapt, în consecință chiar din înregistrare se aude cum apărătorul în

instanța de fond, Aliona Dragomir, îi traduce în cadrul procesului ceea ce nu

înțelege inculpatul.

A remarcat că, momentul sesizării sau autosesizării până la darea ordonanței

de începere a urmăririi penale, înăuntrul acestui termen, organul de urmărire penală

poate efectua doar acțiunile procesuale prin care nu este adusă atingere drepturilor

părților. În fond, se vor efectua acțiunile ce nu suferă amânare, scopul constatării

bănuielii rezonabile. La modul concret, din momentul înregistrării sesizării cu

privire la infracțiune și până la darea soluției de începere a urmări penale, pot fi

efectuate: a)audierea martorilor; b)cercetarea la fața locului; c)prezentarea spre

recunoaștere; b) experimentul; c) examinarea corporală; e)examinarea cadavrului;

g) constatarea tehnico-științifică și medico-legală.

Apărare a indicat că, acuzatorul de stat nu a prezentat nici o probă alternativă

în afară de declarațiile inspectorilor Nuca Adrian și Oprea Maxim în sensul

probării faptului că în noaptea de 08.12.2017, ora 00:30 în buzunare la cet.

Golovco Vladislav se afla cannobinoidul sintetic, depistate jos de către polițiști,

potrivit căruia este învinuit în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, iar în lipsa

altor mijloace de probă confirmative considerăm că declarațiile martorilor care

sunt și contradictorii potrivit prevederilor alin.(3)-)4) art.101 Cod de procedură

penală, ce prevăd că nici o probă nu are o valoare dinainte stabilită pentru organul

de urmărire penală sau instanța de judecată. Instanța de judecată este obligată să

pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces

toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate, astfel ca instanța de judecată a fost

obligată să le interpreteze în favoare inculpatului.

2

În declarațiile date de Nuca Adrian și Oprea Maxim în ședința de judecată în

calitate de martori, s-au constatat divergențe esențiale care după părerea pârții

apărării nu au fost excluse nici de către acuzatorul de stat, nici de magistrat și nici

de către apărătorul inculpatului, în legătură cu ce aceste mijloace de probă nu pot fi

puse la baza învinuirii lui Golovco Vladislav. Divergențele esențiale constau în

faptul c,ă martorul Nuca Adrian declară că a intrat în serviciu de profilaxie și

contracarare a contravențiilor și infracțiunilor pe teritoriu satului Porumbeni, r-nul

Criuleni, aproximativ pe la ora 22.00 în seara zilei de 08 decembrie 2017, cu

colegul său Oprea Maxim, iar ultimul declară că aceeași activitate a început-o

aproximativ pe la ora 22.00 în seara zilei de 07 decembrie 2017.

A mai evidențiat că, procesul penal în privința lui Golovco Vladislav a fost

pornit la 08 februarie 2018, de către OUP al SUP al IP Criuleni, inspector superior,

Roman Bolgarenco în temeiul art.art.55 alin.(4), 57 alin.(2) pct. (1), 255, 274

alin.(1) Cod de procedură penală, examinând autosesizarea înregistrată în REI-1 al

IP Criuleni din 06.02.2018 de la (f.d.10), întocmită de Inspectorul de cercetare

preventivă Nuca Adrian. Potrivit (f.d.22- 23) se constată că raportul de constatare

tehnic științifică 34/12/1-R-149 a fost efectuat de la 17 ianuarie la 18 ianuarie

2018, adică în afara termenului înregistrării sesizării în REI-I al IP Criuleni.

Consideră că, depozițiile martorilor Nuca Adrian și Oprea Maxim nu

demonstrează faptul comiterii de către inculpatul Golovco Vladislav a crimei de

care este învinuit și din considerentul că cele declarate de el nu sunt confirmate și

de alte mijloace de probă prezentate de procuror. La fel, depozițiile martorului

Oprea Maxim nu demonstrează nici într-un mod acțiunile inculpatului indicate în

rechizitoriu și susținute de partea acuzării pe parcursul examinării cauzei, deoarece

la urmărire el a declarat că a văzut faptul aruncării din buzunar numai colegul său

Nuca Adrian, iar mai apoi a declarat că a văzut și el, însă pentru partea apărării nu

este clar cum a văzut dacă el se afla la volanul mașinii.

2019, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței.

4.1. Instanța de apel analizând materialele cauzei prin prisma prevederilor

art.101 Cod de procedură penală, a considerat că vina inculpatului în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, a fost demonstrată de

către instanța de fond.

Inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, însă instanța de apel a indicat că vina acestuia în

săvârșirea infracțiunii este demonstrată prin declarațiile martorilor și prin

materialele cauzei.

Conform raportului de constatare tehnico-științific nr.34/12/l-R-149 din

18.01.2018 în pachete se afla masa vegetală de culoare galben-verzuie, prezentată

la examinare în două pachețele, depistate și ridicate la 08.12.2017 în rezultatul

măsurii speciale de investigație, s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)-

2201 (C20H28FH3O3), ce constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM,

care e inclusă în „Tabelul I. Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope

neutilizate în scopuri medicale. Lista nr.2. Substanțe psihotrope, aprobată prin

Hotărârea de Guvern a Republicii Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004", care

3

se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope

constituie în total 7,2 g., care conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și al

plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și

cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, se

atribuie la cantități deosebit de mari.

Analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate în cadrul

procesului penal, verificate de către instanța de apel, declarațiile inculpatului

Golovco Vladislav în partea în care neagă că pachetele depistate și ridicate la

08.12.2017 în prezența sa în care se afla masa vegetală, uscată, mărunțită de

culoare galben verzuie, au fost aruncate de el la sol în timp ce colaboratorii poliției

l-au somat să oprească, în coroborare cu declarațiile martorilor Nucă Adrian și

Oprea Maxim și mijloacele materiale de probă administrate în special raportului de

constatare tehnico-științific nr.34/12/l-R-149 din 18.01.2018, Colegiul a stabilit că

afirmațiile inculpatului nu corespund stării de fapt.

Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatului, instanța de apel a reținut

că, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art.7, 61, 75 Cod penal

și la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei

acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

Circumstanțe atenuante sau agravante conform art.76, 77 Cod penal nu s-au

stabilit, astfel, instanța de apel a ajuns la concluzie că scopul prestabilit al legii

penale privind corectarea și reeducarea lui Golovco Vladislav, v-a fi pe deplin

atins, doar prin menținerea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5

(cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a practica activitate în domeniul

farmaceutic pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

Totodată, prima instanța a considerat justă aplicarea prevederilor art.90 Cod

penal, suspendând condiționat pedeapsa principală sub formă de închisoare pe o

perioadă de probațiune de 3 (trei) ani, cu obligația de a nu-și schimba domiciliul

fără consimțământul consilierului de probațiune, luându-se în considerație că

inculpatul Golovco Vladislav anterior nu a fost judecat, la evidența dispensarului

narcologic și psihiatric nu se află, se caracterizează pozitiv, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, precum și de condițiile de viață

ale acestuia.

Referitor la cele invocate de partea apărării precum că inculpatul este

vorbitor de limbă rusă, instanța de apel a reținut că, din conținutul procesului

verbal al ședințelor de judecată, Golovco Vladislav la întrebarea instanței a

comunicat: „Cunosc limba în care se desfășoară procesul judiciar", prin urmare nu

au fost reținute cele invocate de partea apărării.

De asemenea, instanța de apel a constatat că urmărirea penală s-a derulat cu

respectarea legislației procesual penale în vigoare. La fel, prin prisma art.6 alin.(3)

a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale,

inculpatului i-a fost adus la cunoștință atât natura și cauza acuzației, cât și probele

4

pe care se fundamentează acuzația, precum și calificarea juridică care a fost dată

faptelor săvârșite de acesta într-o manieră detaliată prin rechizitoriile întocmite și

primite de aceștia contra semnătură pe fiecare cauză penală în parte.

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând

casarea acesteia, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra argumentelor invocate în cererea de apel, limitându-se la transcrierea

declarațiilor inculpatului, a probelor acuzării și generalizând printr-o concluzie

succintă că Golovco Vladislav a săvârșit infracțiunea imputată.

A remarcat că, din materialele cauzei nu a fost stabilit faptul că,

substanța/analogul pretins depistat la Golovco Vladislav este inclusă în lista

substanțelor stupefiante, psihotrope și de precursori aprobată prin Hotărârea

Guvernului RM nr. 1088 din 05.10.2004.

Apărarea a relevat că, a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces

echitabil, or, în privința acestuia a fost emisă o sentință nemotivată, iar acuzația nu

și-a executat obligația legală de a a-și susține poziția, instanța nu a asigurat

aplicarea uniformă a legii, precum și nu a asigurat inculpatul cu posibilitatea de a-

și susține în mod adecvat poziția în raport cu cea a pârții acuzării.

Supreme de Justiție, care a solicitat respingerea acestuia, deoarece este neîntemeiat

și lipsit de temeiuri legale.

octombrie 2019, recursul declarat de avocatul Astafiev Valeri în numele

inculpatului a fost admis, casată total decizia și dispusă rejudecarea cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

7.1. În motivarea soluției sale instanță de recurs a indicat că, instanță de apel

de fapt a menținut eroarea primei instanțe, deoarece instanță de fond adoptând o

sentință de condamnare în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal greșit s-a condus

de prevederile art.394 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, indicând că:

„Golovco Vladislav este învinuit de faptul că......" și nu a constatat fapta penală ca

fiind comisă de către Golovco Vladislav. De aici reiese că, motivul soluției din

descriptivul sentinței nu corespunde cu cel din dispozitivul ei, astfel încât atât

instanță de fond cât și cea de apel nu au respectat prevederile art.389, 394 alin.(1)

Cod de procedură penală, privind întocmirea părții descriptive a hotărârii de

condamnare.

Instanța de recurs a atras atenția asupra contradicției semnalate în sentința

primei instanțe și menținută de către instanța de apel, care pe de o parte constată că

Golovco Vladislav a avut scopul folosirii personale a analogilor drogurilor, fără

scop de înstrăinare și a păstrat la el două pachete în care se afla o masă vegetală,

uscată, mărunțită de culoare galben verzuie, iar pe de altă parte a condamnat

inculpatul pentru păstrarea ilegală a substanțelor narcotice săvârșite în proporții

deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.

Instanța de recurs a reținut că situația descrisă mai sus servește drept temei

pentru casarea hotărârii și nu poate fi corectată în recurs, ceea ce echivalează cu

5

nesoluționarea fondului cauzei.

Luând în considerație cele motivate de către instanțele ierarhic inferioare și

materialele cauzei, instanța de recurs a menționat că, potrivit filei dosarului nr. 25,

vol. I, conform concluziei raportului de constatare tehnico-științific nr.34/12/l-R-

149 din 18.01.2018, prin examinarea cu ajutorul cromatografiei gazoase, conform

CPT 6.110, Examinarea drogurilor prin metoda GC/MS, în masele vegetale uscate

și mărunțite de culoare galben-verzuie, ridicate la 08.12.2017, în rezultatul

efectuării măsurilor speciale de investigație, s-a depistat cannabinoidul sintetic

MDMB (N)-2201 (C20H28FH3O3) care în Hotărârea Guvernului al Republicii

Moldova nr.1088 din 05 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și

listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și precursorilor acestora, supuse

controlului, nu este inclus. Cantitatea masei vegetale în care se conține

canabinoidul sintetic MDMB (N)-2201 (C20H28FH3O3), constituie în total 7,2g

(6,7g + 0,5g).

Respectiv, din cele reținute în raportul de expertiză si constatările instanței

de fond există o contradicție, pe care instanța de apel nu a înlăturat-o la

examinarea cauzei, cu toate că conform art.143 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală, expertiza judiciară se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru

constatarea altor cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză.

Mai mult, instanța de recurs a remarcat că atât, la baza soluției de

condamnare în prima instanță, cât si cea de a doua, întru confirmarea vinovăției

inculpatului au făcut trimitere la Scrisoarea parvenită de la IMSP Dispensarul

Republican de Narcologie nr. 01-12/632, din 18.04.2017, or, această probă nu este

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei

(art. 101 CPP), cât si în raport cu faptul că asemenea probă lipsește în materialele

dosarului, deci nefiind posibilă verificarea acesteia în ședința de judecată, că urma

sau nu, în aspectul vizat, să se efectueze constatări științifice si expertize judiciare

(art. 93, 94 CPP), că substanța indicată în rechizitoriu - AB-PINACA-CHM ar fi

cea inclusă în Lista nr.2. Substanțe psihotrope sub denumirea de AB-PINACA-

CHM, aprobată prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 1088 din 05.10.2004,

sau cea inclusă în Lista substanțelor stupefiante, la pct. 193., sub denumirea de

AB-PINACA-CHM, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.

79 din 23.01.2006 (art. 93, 94, 101 CPP).

Instanța de recurs a conchis că, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile

de drept, deoarece, conform descriptivului deciziei atacate, instanța nu a reacționat

în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond,

nominalizate, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat

cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță,

menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal.

2019, apelul declarat a fost admis, casată integral, inclusiv din oficiu, în temeiul

art.409 alin.(2) Cod de procedură penală, sentința și pronunță o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Golovco Vladislav a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penale, la 5

(cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul

6

gestionării substanțelor psihotrope și a analogilor acestora pe un termen de 3 (trei)

ani.

În temeiul art.90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei închisorii pentru perioada de probațiune de 3 ani.

S-a respins ca neîntemeiată cererea procurorului privind încasarea

cheltuielilor judiciare în mărime de 336 de lei.

8.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat că, prima

instanță nu a constatat și descris corect fapta comisă de inculpatul Golovco

Vladislav, și anume infracțiunea prevăzută de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal.

În acest context, instanța de apel a reținut că instanța de fond a indicat în

partea descriptivă a sentinței că „Golovco Vladislav este învinuit de faptul că [...]"

și „Astfel, Golovco Vladislav se învinuiește că a comis infracțiunea prevăzută de

art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal [...], după semnele calificative: păstrarea ilegală a

substanțelor narcotice săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de

înstrăinare".

Prin urmare, rezultă că instanța de fond s-a contrazis, or sintagma „se

învinuiește că a comis infracțiunea prevăzută de ... " este utilizată atunci când

urmează a fi pronunțată o sentință de achitare și nicidecum una de condamnare,

caz în care instanța descrie concret fapta criminală, considerată ca fiind dovedită.

Astfel, instanța de apel a stabilit că motivul soluției din descriptivul sentinței

nu corespunde cu cel din dispozitivul ei, astfel încât instanța de fond nu a respectat

prevederile art.art.389, 394 alin.(l) Cod de procedură penală, privind întocmirea

părții descriptive a hotărârii de condamnare.

Cu referire la infracțiunea comisă de inculpatul Golovco Vladislav, instanța

de apel a reținut că în rechizitoriu, Golovco Vladislav este învinuit de faptul că a

comis infracțiunea prevăzută de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, după semnele

calificative „păstrarea ilegală a substanțelor narcotice săvârșite în proporții

deosebit de mari și fără scop de înstrăinare".

Instanța de apel a remarcat că, prima instanță a reținut că acțiunile

inculpatului atribuite prin actul de învinuire au fost confirmate prin materialele

cauzei, ajungând la concluzia de condamnare a acestuia în baza art.217 alin.(4) lit.

b) Cod penal și anume „păstrarea ilegală a substanțelor narcotice săvârșite în

proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare". Astfel, acțiunea inculpatului

recunoscută de instanța de fond de folosire personală a analogilor drogurilor este

diferită de păstrarea ilegală a substanțelor narcotice, iar prin substanțe

narcotice/droguri se înțeleg plantele sau substanțele stupefiante ori psihotrope, sau

amestecurile ce conțin asemenea plante ori substanțe, stabilite de Guvern, iar prin

analog al substanței stupefiante sau psihotrope se înțelege orice substanță sau

asociere de substanțe de origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau

orice produs, plantă, ciupercă, ori părți ale acestora, care are capacitatea de a

produce efecte psihoactive și care, indiferent de conținutul său, denumirea sa,

modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori

poate fi folosită în locul unei substanțe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop

ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanțe, aflate sub control

național și/sau internațional.

7

Instanța de apel a explicat, că conform art.217 alin.(2) Cod penal, legiuitorul

delimitează substanțele narcotice în trei categorii, în droguri, etnobotanice și

analogii acestora, care de altfel reprezintă și obiectul material al infracțiunii.

Astfel, există o contradicție în sentința primei instanțe, care deși constată că

„Golovco Vladislav a avut scopul folosirii personale a analogilor drogurilor",

totuși 1-a condamnat pentru „păstrarea ilegală a substanțelor narcotice". Aceste

circumstanțe constituie, de asemenea, temei pentru casarea sentinței, or

echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei.

Subsecvent celor menționate, instanța de apel a reținut că în ședința instanței

de apel, procurorul a prezentat ordonanța de modificare a învinuirii adusă lui

Golovco Vladislav, și anume infracțiunea prevăzută de art.217 alin.(4) lit. b) Cod

penal, după semnele calificative „păstrarea ilegală a analogilor drogurilor săvârșite

în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare".

Cu referire la circumstanțele cauzei și nemijlocit în ceea ce privește fapta

prejudiciabilă comisă de inculpatul Golovco Vladislav, instanța de apel consideră

că acțiunile acestuia se încadrează în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal, după

semnele calificative „păstrarea ilegală a analogilor drogurilor săvârșite în proporții

deosebit de mari și fără scop de înstrăinare", infracțiune care a fost comisă în

următoarele circumstanțe: La 08.12.2017, aproximativ la ora 00:30, aflându-se în

s. Porumbeni, r-nul Criuleni, având scopul folosirii personale a analogilor

drogurilor, fără scop de înstrăinare, Golovco Vladislav a păstrat la el două pachete

în care se afla o masă vegetală, uscată, mărunțită de culoare galben - verzuie, până

când a fost surprins de colaboratorii de poliție ai IP Criuleni, care somându-1

pentru a stopa în vederea identificării, ultimul a aruncat pachetele respective la sol,

de unde au fost ridicate în prezența acestuia. Conform raportului de constatare

tehnico-științific nr.34/12/l-R-149 din 18.01.2018, în pachete se află masa vegetală

de culoare galben-verzuie, prezentată la examinare în două pachețele, depistate și

ridicate la 08.12.2017 în rezultatul măsurii speciale de investigație, s-a depistat

cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 (C20H28FH3O3), constituie analog al

substanței AB-PINACA-CHM, care e inclusă în „Tabelul I. Substanțe stupefiante

și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr.2. Substanțe

psihotrope, aprobată prin Hotărârea de Guvern a Republicii Moldova nr. 1088, din

5 octombrie 2004", care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea

substanței psihotrope constituie în total 7,2 g., care conform listei substanțelor

narcotice, psihotrope și al plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în

traficul ilicit, precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.

79 din 23.01.2006, se atribuie la cantități deosebit de mari.

Analizând cumulul de probe prin prisma art.101 Cod de procedură penală

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor,

instanța de apel a stabilit că acțiunile inculpatului Golovco Vladislav se încadrează

în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, după semnele calificative „păstrarea

ilegală a analogilor drogurilor săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop

de înstrăinare", iar vinovăția acestuia și-a găsit confirmare în ședința de judecată.

Cu referire la argumentele apărării precum că nu-i aparțin inculpatului

pachetele cu masă vegetală, uscată, mărunțită de culoare galben - verzuie depistate

8

și ridicate la 08.12.2017 în prezența acestuia, instanța de apel consideră că acestea

sunt formulate doar cu scopul de a-1 dezincrimina pe inculpat.

Or, martorii Nucă Adrian și Oprea Maxim au declarat unanim că pachetele

au fost aruncate de inculpat în timp ce colaboratorii poliției l-au somat să se

oprească, iar conform raportului de constatare tehnico-științific nr.34/12/l-R-149

din 18.01.2018, în pachete se afla substanța MDMB(N)-2201, care este analog al

substanței AB-PINACA-CHM, care este inclusă în Tabelul I. Substanțe

stupefiante și substanțe psihotrope neutilizate în scopuri medicale. Lista nr. 2.

Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1088 din 05.10.2004.

Cu referire la argumentele apărării precum că inculpatul nu cunoaște limba

română și că astfel i-ar fi fost încălcat dreptul la un proces echitabil, instanța de

apel a constatat că în ședința instanței de fond, inculpatul a declarat că știe limba

în care se desfășoară procesul penal (f.d.129, vol. I). La fel, în instanța de apel,

acesta nu a negat că știe limba română și nu a solicitat desfășurarea ședinței într-o

altă limbă.

Cu referire la faptul că raportul de constatare tehnico-științific nr.34/12/l-R-

149 a fost efectuat la 17 - 18.01.2018, în afara termenului înregistrării sesizării în

REI-1 al IP Criuleni, instanța a stabilit că demersul IP Criuleni de efectuare a

raportului a fost adresat Centrului de expertize judiciare la 08.12.2017, nefiind

relevantă data întocmirii acestuia de către experți.

Astfel, ținând cont de faptul că inculpatul nu și-a recunoscut vina, dat fiind

că nu sunt prezente circumstanțe atenuante și/sau agravante, având în vedere că nu

a fost anterior judecat, este tânăr și dat fiind că la materialele dosarului nu sunt

probe care să demonstreze că pedeapsa cu închisoarea nu va duce la corectarea

inculpatului, instanța de apel a conchis de a-i aplica lui Golovco Vladislav,

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(4) lit. b)

Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a exercita activități în domeniul

gestionării substanțelor psihotrope și a analogilor acestora pe un termen de 3 ani,

această pedeapsă fiind una de natură să restabilească echilibrul social perturbat

prin comiterea infracțiunii și să asigure, totodată, realizarea scopului legii penale.

Totodată, instanța de apel consideră că scopul pedepsei poate fi atins și prin

aplicarea prevederilor art.90 alin.(l) Cod penal - suspendarea condiționată a

executării pedepsei, cu stabilirea unei perioade de probațiune de 3 ani.

În acest sens, instanța de apel a menționat că un stimulent important pentru

inculpat ca acesta să nu mai comită alte infracțiuni, îl constituie faptul că dacă în

perioada de probațiune fixată acesta nu va săvârși o nouă infracțiune și va respecta

condițiile probațiunii, nu va executa real nici o zi din pedeapsa stabilită.

Cu referire la cerința procurorului de încasare de la inculpat în beneficul

statului a cheltuielilor judiciare suportate pentru efectuarea raportului de expertiză

judiciară în mărime de 336 de lei, instanța de apel o consideră neîntemeiată și care

urmează a fi respinsă ca atare prin prisma prevederilor art.227 alin.(1) și (2) pct.5),

art.229 alin. (1) Cod de procedură penală.

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a contestat cu recurs decizia, solicitând

9

casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care

Golovco Vladislav să fie achitat, din lipsa faptului infracțiunii.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, din conținutul deciziei instanței de

apel, rezultă că nu este întemeiată din punct de vedere juridic, concluziile nefiind

expuse într-o consecutivitate logică strictă, iar motivarea deciziei adoptate este una

sumară și incompletă, or, în considerentele deciziei nu sunt reținute circumstanțele

de fapt si de drept, nu sunt evaluate și analizate în mod concret toate mijloacele de

probă administrate în vederea aflării adevărului, nu se constată în parte forma

vinovăției inculpatului sub aspectul infracțiunii, pentru care Golovco Vladislav a

fost condamnat, iar temeiurile de fapt și de drept reținute de către instanța de apel

nu coroborează cu motivele adoptării acestei soluții.

Lecturând decizia contestată, partea apărării a constatat că, asupra unor

motive invocate în apel de avocatul inculpatului, instanța de apel nu numai că nu

s-a pronunțat, dar nici nu le-a reflectat în decizia recurată.

Apărarea a remarcat că, instanța de apel nu s-a expus nici asupra

argumentului de referință la faptul că acțiunile procesuale, inclusiv măsurile

speciale de investigații la caz, au fost dispuse și efectuate în afara procesului

penal, în condițiile în care prin ordonanța ofițerului de urmărire penală din cadrul

Inspectoratului de Poliție Criuleni, Bolgarenco Roman, din 08.02.2018, s-a dispus

începerea urmăririi penale în privința lui Golovco Vladislav.

În continuare a relevat că, la modul concret, din momentul înregistrării

sesizării cu privire la infracțiune și până la darea soluției de începere a urmăririi

penale, pot fi efectuate: a) audierea martorilor; b) cercetarea la fața locului; c)

prezentarea spre recunoaștere; d) experimentul; e) examinarea corporală, f)

examinarea cadavrului; g) constatarea medico-legală. Acțiunile respective se pot

desfășura fără antrenarea făptuitorului. Efectuarea altor acțiuni procesuale, cu

excepția celor enumerate mai sus, până la începerea urmăririi penale nu se admite,

sub riscul excluderii probelor (datelor) în baza art.94 alin.(1) pct.8) Cod de

procedură penală.

În opinia apărării, instanța de apel eronat a făcut referire la declarațiile

martorilor Oprea Maxim și Nucă Vladislav, și a dat prioritate declarațiilor anume a

acestor martori, care sunt persoane direct interesate în condamnarea lui Golovco

Vladislav. Mai mult ca atât, martorii vizați au fost colaboratorii care au dispus și

efectuat un șir de acțiuni procesual penale și nemijlocit măsuri speciale de

investigații.

Consideră că, instanța de apel absolut nejustificat a dispus aplicarea față de

Golovco Vladislav a unei pedepse mai aspre decât sancțiunea penală numită prin

sentința instanței de fond, în condițiile nulității probelor, și a acțiunilor procesuale,

dar și nemijlocit în situația în care a fost depus doar apelul avocatului în interesele

inculpatului, în lipsa apelului procurorului.

În final, a menționat că instanța de apel pripit a respins argumentul apărării

că inculpatul nu cunoaște bine limba de stat și a pledat pentru acordarea serviciilor

interpretului, însă fără a ține cont de faptul că, inculpatul într-adevăr nu cunoaște

la perfecție limba de stat, și îi este greu să înțeleagă unele fraze, cu atât mai mult

termeni folosiți pe parcursul urmăririi penale, și cercetării judecătorești, iar în

10

atare conținut se impune obligatoriu acordarea unui interpret persoanei.

expus pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece soluția

instanței de apel este corectă.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept

să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit

neîntemeiat.

Conform art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal constată că

titularul invocă temeiuri pentru recurs stipulate la pct.6), 12) alin.(1) art.427 Cod

de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

precum și când faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Criticele recurentului se axează pe ideea că, instanța de apel nu a intrat în

esența acțiunilor inculpatului, acestea fiind apreciate greșit, eronat dispunând

condamnarea lui Golovco Vladislav în baza art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal.

Însă, verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul

conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea soluției sale

a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată.

Astfel, Colegiul penal ține să menționeze că, împrejurările menționate în

partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.8.1. din

prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și

apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpatului, în

conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar care au fost apreciate în

conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța

de apel pronunțându-se argumentat și detaliat asupra motivelor pentru care a

respins versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând concludent

prezența în acțiunile lui Golovco Vladislav a elementelor infracțiunii prevăzute la

art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de

infracțiune prevăzută de art.217 alin.(4) lit. b) Cod penal.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanța de apel, soluție pe care instanța de recurs și-o însușește și

reiterarea căreia nu o consideră necesară, fapt ce vine în corespundere cu

11

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs România

din 16 februarie 2010, statuează că art.6 §1 din CtEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct.9 din prezenta decizie, sunt întemeiate și pe critica modului în care

instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, pornind de la relevanțele art.art.6 pct.111), 27, 414 alin.(1), (2) Cod de

procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a

probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o

nouă apreciere probelor din dosar.

Colegiul penal respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului că,

administrarea și cercetarea judecătorească s-a fundamentat pe un probatoriu precar,

ceea ce denotă lipsă de obiectivitate și imparțialitate la efectuarea urmăririi penale

și cercetătorii judecătorești, or, instanța de apel a examinat probele administrate de

organul de urmărire penală în cadrul urmăririi penale, precum și cele prezentate de

părți în ședințele de judecată, potrivit art.101 Cod de procedură penală, fără a

denatura conținutul acestora.

În continuare, referitor la argumentele recurentului ce țin de aprecierea

probelor, Colegiul penal ține să menționeze că asupra acestor argumente instanța

de apel s-a expus, aceasta în decizia sa a indicat din ce motiv au fost admise unele

probe iar altele respinse, motivând soluția sub acest aspect. Mai mult, instanța de

recurs ține să menționeze că, activitatea instanțelor de fond privind doar aprecierea

sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl

propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu

constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de

procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, este

lipsită de temei legal.

Totodată, nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că, ,,instanța de

apel absolut nejustificat a dispus aplicarea față de Golovco Vladislav a unei

pedepse mai aspre decât sancțiunea penală numită prin sentința instanței de fond,

... în situația în care a fost depus doar apelul avocatului în interesele inculpatului,

în lipsa apelului procurorului”. Or, analizând dispozitivele hotărârilor disputate se

constată că a fost stabilită una și aceeași pedeapsă în ambele dispozitive. Mai mult

ca atât, instanța de apel a explicat că prin modificarea învinuirii aduse lui Golovco

Vladislav nu s-a agravat situația inculpatului și nu s-a lezat dreptul lui la apărare.

Mai mult, se reține că motivele invocate în recursul de pe rol, a constituit

deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct.8.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

12

pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, nu poate servi temei

pentru reexaminarea cauzei. La fel, la examinarea cauze în ordine de apel, instanța

nu a admis careva încălcări a drepturilor inculpatului.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că hotărârea contestată

conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția și că fapta întrunește

toate elementele infracțiunii incriminate.

În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză la prevederile

art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de

casare a hotărârii contestate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității

recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Astafiev Valeri în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 18 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui Golovco Vladislav xxx,

deoarece este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 octombrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

13

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-10-15
0,97
1ra-1581/19 — art. 217 alin. 4 CP
Dosarul nr. 1ra-1581/2019 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 01 octombrie 2019 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun Maria Ghervas Dumitru Mardari judecând î
CSJ 2021-01-28
0,95
1ra-1272/2020 — art. 217 alin.4 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1272/2020 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 15 decembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țu
CSJ 2020-09-23
0,95
1ra-1224/20 — art.217 alin.4, lit.b CP
Dosarul nr.1ra-1224/2020 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E D E C I Z I E 23 septembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte Timofti Vladimir Judecători Țurcan Anatolie Cobzac
CSJ 2020-03-12
0,95
1ra-367/2020 — art. 217 al. 4 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-367/2020 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 11 februarie 2020 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte – Timofti Vladimir Judecători – Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurc
CSJ 2021-01-29
0,95
1ra-1723/20 — art. 187 alin. 2 lit. b, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-1723/20 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 16 decembrie 2020 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte: Timofti Vladimir Judecătorii: Toma Nadejda și Boico Victor, examinând a
Sursă