1ra-1581/19 — art. 217 alin. 4 CP

1ra-1581/19 — art. 217 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1581/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

judecând în ședință fără participarea părților recursul ordinar declarat de

avocatul Astafiev Valeri în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Criuleni din 14 ianuarie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 08 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui

Golovco Vladislav xxxx

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 17.08.2018-14.01.2019;

instanța de apel: 08.02.2019-08.04.2019;

instanța de recurs: 26.12.2018-01.10.2019;

C O N S T A T Ă :

Golovco Vladislav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (4)

lit. b) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a practica

activitate în domeniul farmaceutic pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate pe un termen de probă de 3 (trei) ani.

Cererea procurorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare în

mărime de 336 lei în beneficiul statului, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Vladislav este învinuit de faptul că, la 08 decembrie 2017, aproximativ la ora 00:30,

aflându-se în s. Porumbeni, r-nul Criuleni, având scopul folosirii personale a

analogilor drogurilor, fără scop de înstrăinare, a păstrat la el două pachete în care se

afla o masă vegetală, uscată, mărunțită de culoare galben verzuie, până când a fost

surprins de colaboratorii de poliție ai IP Criuleni, care somându-1 pentru a stopa în

vederea identificării, ultimul a aruncat pachetele respective la sol, de unde au fost

ridicate în prezența acestuia.

1

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/l-R-149 din

18.01.2018 în pachete se află masa vegetală de culoare galben-verzuie, prezentată la

examinare în două pachețele, depistate și ridicate la 08.12.2017 în rezultatul măsurii

speciale de investigație, s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201

(C20H28FH3O3) constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care e inclusă

în „Tabelul I. Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutelizate în scopuri

medicale. Lista nr.2. Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea de Guvern a

Republicii Moldova nr. 1088, din 5 octombrie 2004", care se atribuie la categoria

substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope constituie în total 7,2 g., care

conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și al plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, se atribuie la cantități deosebit de mari.

inculpatului a depus apel, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit primei instanțe, prin care Golovco Vladislav să

fie achitat din considerentul lipsei faptului infracțiunii.

În susținerea apelului a menționat că:

- din convorbirea cu clientul său, Golovco Vladislav a înțeles că ultimului îi

vine complicat să înțeleagă întrebările apărătorului formulate la circumstanțele faptei

în limba română, precum și să răspundă la ele, fiind vorbitor de limbă rusă, mai mult,

din ascultarea înregistrărilor audio ridicate de la completul de judecată care a

examinat cauza în fond a constat la fel acest fapt, în consecință chiar din înregistrare

se aude cum apărătorul în instanța de fond, Aliona Dragomir, îi traduce în cadrul

procesului ceea ce nu înțelege inculpatul;

- momentul sesizării sau autosesizării până la darea ordonanței de începere a

urmăririi penale, înăuntrul acestui termen, organul de urmărire penală poate efectua

doar acțiunile procesuale prin care nu este adusă atingere drepturilor părților. În fond,

se vor efectua acțiunile ce nu suferă amânare, scopul constatării bănuielii rezonabile.

La modul concret, din momentul înregistrării sesizării cu privire la infracțiune și până

la darea soluției de începere a urmări penale, pot fi efectuate: a)audierea martorilor;

b)cercetarea la fața locului; c)prezentarea spre recunoaștere; b) experimentul; c)

examinarea corporală; e)examinarea cadavrului; g) constatarea tehnico-științifică și

medico-legală;

- acuzatorul de stat nu a prezentat nici o probă alternativă în afară de

declarațiile inspectorilor Nuca Adrian și Oprea Maxim în sensul probării faptului că

în noaptea de 08.12.2017, ora 0030 în buzunare la cet. Golovco Vladislav se afla

cannobinoidul sintetic, depistate jos de către polițiști, potrivit căruia este învinuit în

baza art. 217 alin. (4) lit.b) Cod penal, iar în lipsa altor mijloace de probă

confirmative consideram că declarațiile martorilor care sunt și contradictorii potrivit

prevederilor alin. (3-4) art. 101 Cod de procedură penală, ce prevăd că nici o probă nu

2

are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanța de

judecată. Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele

probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în

hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate, astfel că

instanța de judecată a fost obligată să le interpreteze în favoare inculpatului;

- în declarațiile date de martorii Nuca Adrian și Oprea Maxim în ședința de

judecată în calitate de martori, s-au constatat divergențe esențiale care după părerea

părții apărării nu au fost excluse nici de către acuzatorul de stat, nici de magistrat și

nici de către apărătorul inculpatului în legătură cu ce aceste mijloace de probă nu pot

fi puse la baza învinuirii lui Golovco Vladislav. Divergențe sunt mai multe, dar cele

mai esențiale constau în faptul că martorul Nuca Adrian declară că a intrat în serviciu

de profilacție și contracare a contravențiilor și infracțiunilor pe teritoriu satului

Porumbeni, r-nul Criuleni, aproximativ pe la ora 22.00 în seara zilei de 08 decembrie

2017, cu colegul său Oprea Maxim, iar ultimul declară că aceeași activitate a început-

o aproximativ pe la ora 22.00 în seara zilei de 07 decembrie 2017;

- procesul penal în privința lui Golovco Vladislav a fost pornit la 08 februarie

2018, de către OUP al SUP al IP Criuleni, inspector superior, Roman Bolgarenco în

temeiul art. 55 alin. (4), 57 alin.(2) pct. (1), 255, 274 alin. (1) Cod de procedură

penală, examinând autosesizarea înregistrată în REI-1 al IP Criulen din 06.02.2018 de

la (f.d. 10), întocmită de Inspectorul de cercetare preventivă Nuca Adrian. Potrivit

(f.d. 22- 23) se constată că raportul de constatare tehnic științifică 34/12/1-R-149 a

fost efectuat de la 17 ianuarie la 18 ianuarie 2018, adică în afara termenului

înregistrării sesizării în REI-I al IP Criuleni.

- depozițiile martorilor Nuca Adrian și Oprea Maxim nu demonstrează faptul

comiterii de către inculpatul Golovco Vladislav a crimei în care este învinuit și din

considerentul că cele declarate de el nu sunt confirmate și de alte mijloace de probă

prezentate de procuror. La fel, depozițiile martorului Oprea Maxim nu demonstrează

nici într-un mod acțiunile inculpatului indicate în rechizitoriu și susținute de partea

acuzării pe parcursul examinării cauzei, deoarece la urmărire el a declarat că a văzut

faptul aruncării din buzunar numai colegul său Nuca Adrian, iar mai apoi a declarat

că a văzut și el, însă pentru partea apărării nu este clar cum a văzut dacă el se afla la

volanul mașinii.

2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința instanței de

fond.

4.1. Colegiul penal analizând materialele cauzei prin prisma prevederilor art.

101 Cod de procedură penală, a considerat că vina inculpatului în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, a fost demonstrată de

către instanța de fond.

3

Inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, însă Colegiul a indicat că vina acestuia în

săvârșirea infracțiunii este demonstrată prin declarațiile martorilor și prin materialele

cauzei.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/l-R-149 din

18.01.2018 în pachete se afla masa vegetală de culoare galben-verzuie, prezentată la

examinare în două pachețele, depistate și ridicate la 08.12.2017 în rezultatul măsurii

speciale de investigație, s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201

(C20H28FH3O3), ce constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care e

inclusă în „Tabelul I. Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutelizate în

scopuri medicale. Lista nr.2. Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea de

Guvern a Republicii Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004", care se atribuie la

categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope constituie în total

7,2 g., care conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și al plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, se atribuie la cantități deosebit de

mari.

Analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate în cadrul

procesului penal, verificate de către instanța de apel, declarațiile inculpatului Golovco

Vladislav în partea în care neagă că pachetele depistate și ridicate la 08.12.2017 în

prezenta sa în care se afla masa vegetală, uscată, mărunțită de culoare galben verzuie,

au fost aruncate de el la sol în timp ce coloboratorii poliției l-au somat să oprească, în

coroborare cu declarațiile martorilor Nucă Adrian și Oprea Maxim și mijloacele

materiale de probă administrate în special raportului de constatare tehnico-științifică

nr.34/12/l-R-149 din 18.01.2018, Colegiul a stabilit că afirmațiile inculpatului nu

corespund stării de fapt.

Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatului, Colegiul a reținut că,

instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal și la

stabilirea categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii

săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei

acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

Circumstanțe atenuante sau agravante conform art.76, 77 Cod penal nu s-au

stabilit, astfel, Colegiul a ajuns la concluzie că scopul prestabilit al legii penale

privind corectarea și reeducarea lui Golovco Vladislav, v-a fi pe deplin atins, doar

prin menținerea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a practica activitate în domeniul farmaceutic pe

un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semînchis.

4

Totodată, instanța a considerat justă aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,

suspendând condiționat pedeapsa principală sub formă de închisoare pe o perioadă de

probațiune de 3 (trei) ani, cu obligația de a nu-și schimba domiciliul fără

consimțământul consilierului de probațiune, luându-se în considerație că inculpatul

Golovco Vladislav anterior nu a fost judecat, la evidența dispensarului narcologic și

psihiatric nu se află, se caracterizează pozitiv, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării inculpatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

Referitor la cele invocate de partea apărării precum că inculpatul este vorbitor

de limbă rusă, Colegiul a reținut că, din conținutul procesului verbal al ședințelor de

judecată (f.d. 129), Golovco Vladislav la întrebarea instanței a comunicat: „Cunosc

limba în care se desfășoară procesul judiciar", prin urmare nu au fost reținute cele

invocate de partea apărării.

Totodată, nu au fost reținute afirmațiile apărării precum că raportul de

constatare tehnico-științifică 34/12/1-R-149 din 18.01.2018, a fost efectuat înafara

termenului înregistrării sesizării în REI-I al IP Criuleni, reeșind din faptul că procesul

penal în privința lui Golovco Vladislav a fost pornit la 08 februarie 2018, de către

OUP al SUP al IP Criuleni, inspector superior, Roman Bolgarenco în temeiul art. 55

alin. (4), 57 alin.(2) pct. (1), 255, 274 alin. (1) Cod de procedură penală, examinând

autosesizarea înregistrată în REI-1 al IP Criuleni, din 06.02.2018, de la (f.d. 10)

întocmită de Inspectorul de cercetare preventivă Nuca Adrian. Or, analizând

materialele cauzei în raport cu motivele invocate de apelat, Colegiul a constatat că

urmărirea penală a fost pornită cu respectarea legislației procesual penală, reeșind din

faptul că, la 08 decembrie 2017, aproximativ la ora 0030, angajații de poliție au stopat

pe una din străzile s-lui Porumbeni, r-nul Criuleni pe cet. Golovco Vladislav și în

momentul când angajații de poliție s-au apropiat, ultimul a aruncat două pachete, în

care se afla o masă vegetală, uscată, mărunțită în baza raportului 34/12/1-R-149 din

18.01.2018, prin care s-a confirmat bănuiala rezonabilă.

Prin urmare, Colegiul penal a constatat că urmărirea penală s-a derulat cu

respectarea legislației procesual penale în vigoare. La fel, prin prisma art. 6 alin. (3) a

Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale,

inculpatului i-a fost adus la cunoștință atât natura și cauza acuzației, cât și probele pe

care se fundamentează acuzația, precum și calificarea juridică care a fost dată faptelor

săvârșite de acesta într-o manieră detaliată prin rechizitoriile întocmite și primite de

aceștia contra semnătură pe fiecare cauză penală în parte.

Astafiev Valeri în numele inculpatului, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6),

8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri de achitare.

În motivarea recursului a invocat că:

5

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra argumentelor invocate în cererea

de apel, limitându-se la transcrierea declarațiilor inculpatului, a probelor acuzării și

generalizând printr-o concluzie succintă că Golovco Vladislav a săvârșit infracțiunea

imputată;

- din materialele cauzei nu a fost stabilit faptul că, substanța/analogul

pretins depistat la Golovco Vladislav este inclus în lista substanțelor stupefiante,

psihotrope și de precursori aprobată prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1088, din

05.10.2004;

- a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, or, în privința

acestuia a fost emisă o sentință nemotivată, iar acuzația nu și-a executat obligația

legală a a-și susține poziția, instanța nu a asigurat aplicarea uniformă a legii, precum

și nu a asigurat inculpatul cu posibilitatea de a-și susține în mod adecvat poziția în

raport cu cea a părții acuzării.

Supreme de Justiție, care a solicitat respingerea acestuia, deoarece este neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței

de apel și trimiterea cauzei la rejudecare.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a

dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea

la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept legale, Colegiul

penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției expuse pe larg în pct.

4.1. al prezentei decizii, nu a respectat întocmai prevederile procedural-penale,

interpretându-le eronat.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de

instanța de recurs și astfel, instanța de recurs luând în considerație argumentele

invocate de recurent și constatând că instanța de apel a interpretat eronat prevederile

legale la judecarea cauzei penale și la adoptarea soluției sale, urmează a se expune

asupra erorilor admise.

6

Verificând și analizând decizia instanței de apel și materialele cauzei, raportat

la criticele recurentului, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea

soluției de respingere, ca nefondat, a apelului declarat de avocat în numele

inculpatului, cu menținerea sentinței, nu a respectat întocmai prevederile legale,

ignorând exigențele legii procesual-penale.

Așa dar, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția. Conform art. 424 alin. (2) Cod de

procedură penală, instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația inculpatului.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au

comis următoarele erori de drept.

În primul rând, Colegiul penal lărgit reiterează că, instanța de fond a dispus de

a-l recunoaște vinovat și a-l condamna pe Golovco Vladislav în baza art. 217 alin. (4)

lit. b) Cod penal, așa precum a solicitat și partea acuzării prin actul de învinuire, iar

potrivit deciziei, instanța de apel a respins apelul avocatului și a menținut sentința

motivând că, prima instanță corect a ajuns la concluzia privind condamnarea lui

Golovco Vladislav.

În acest sens se precizează, că instanța de apel de fapt a menținut eroarea

primei instanțe, deoarece instanța de fond adoptând o sentință de condamnare în baza

art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal greșit s-a condus de prevederile art. 394 alin. (1)

pct. 1) Cod de procedură penală, indicând că: „Golovco Vladislav este învinuit de

faptul că......” și nu a constatat fapta penală ca fiind comisă de către Golovco

Vladislav. De aici reiese că, motivul soluției din descriptivul sentinței nu corespunde

cu cel din dispozitivul ei, astfel încât atât instanța de fond cât și cea de apel nu au

respectat prevederile art. 389, 394 alin.(1) Cod de procedură penală, privind

întocmirea părții descriptive a hotărârii de condamnare.

În continuare, instanța de recurs atrage atenția asupra unui alt aspect important

pe care atât instanța de fond, cât și cea de apel l-a omis la judecarea cauzei și anume,

conform actului de învinuire Golovco Vladislav este învinuit de faptul că: „...

aflându-se în s. Porumbeni, r-nul Criuleni, având scopul folosirii personale a

analogilor drogurilor, fără scop de înstrăinare, a păstrat la el două pachete în care

se afla o masă vegetală, uscată, mărunțită de culoare galben verzuie, până când a

fost surprins de colaboratorii de poliție ai IP Criuleni, care somându-1 pentru a

stopa în vederea identificării, ultimul a aruncat pachetele respective la sol, de unde

au fost ridicate în prezența acestuia...”, fiindu-i încadrate acțiunile incriminate în

baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, adică păstrarea ilegală a substanțelor

narcotice săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.

Potrivit sentinței și deciziei recurate, ambele instanțe de judecată au reținut că

7

acțiunile inculpatului atribuite prin actul de învinuire au fost confirmate prin

materialele cauzei, ajungând la concluzia privind condamnarea acestuia în baza art.

217 alin. (4) lit. b) Cod penal și anume, păstrarea ilegală a substanțelor narcotice

săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.

Astfel, Colegiul ține să menționeze că, acțiunea inculpatului recunoscută de

instanța de judecată de folosire personală a analogilor drogurilor este diferită de

păstrarea ilegală a substanțelor narcotice, iar prin substanțe narcotice/droguri se

înțeleg plantele sau substanțele stupefiante ori psihotrope, sau amestecurile ce conțin

asemenea plante ori substanțe, stabilite de Guvern, iar prin analog al substanței

stupefiante sau psihotrope se înțelege orice substanță sau asociere de substanțe de

origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau orice produs, plantă, ciupercă,

ori părți ale acestora, care are capacitatea de a produce efecte psihoactive și care,

indiferent de conținutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare

sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi folosită în locul unei substanțe sau

al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori

substanțe, aflate sub control național și/sau internațional.

Or, conform art. 217 alin. (2) Cod penal, legiuitorul delimitează substanțele

narcotice în trei categorii, în droguri, etnobotanice și analogii acestora, care de altfel

reprezintă și obiectul material al infracțiunii.

Prin urmare, instanța de recurs atrage atenția asupra contradicției semnalate în

sentința primei instanțe și menținută de către instanța de apel, care pe de o parte

constată că Golovco Vladislav a avut scopul folosirii personale a analogilor

drogurilor, fără scop de înstrăinare și a păstrat la el două pachete în care se afla o

masă vegetală, uscată, mărunțită de culoare galben verzuie, iar pe de altă parte a

condamnat inculpatul pentru păstrarea ilegală a substanțelor narcotice săvârșite în

proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare.

Situația descrisă mai sus servește drept temei pentru casarea hotărârii și nu

poate fi corectată în recurs, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei.

Motivarea soluției adoptată de instanța de apel, contrazice dispozitivul

hotărârii, deoarece acesta este expus neclar, temei ce se încadrează în prevederile art.

427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală și se soldează cu casarea deciziei

recurate și remiterea cauzei la o nouă rejudecare în ordine de apel.

La o nouă rejudecare a cauzei, este necesar a se ține cont că una din condițiile

adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu

circumstanțele constatate în ședința de judecată, iar la întocmirea ei, instanța trebuie

să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate

chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală. Aceste prevederi se referă

și la adoptarea deciziei de către instanța de apel.

În al doilea rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

8

Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se

efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. În corespundere cu

art. 385 alin. (1) pct. 1) – 4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța

de judecată trebuie să soluționeze chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea

căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă

fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută

ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.

Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă

urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a

căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre

admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

În corespundere cu prevederile art. 93 alin. (2) pct. 2) și (7), 94 alin. (1) pct. 6)

și 7) Cod de procedură penală, în calitate de probe în procesul penal se admit

elementele de fapt constatate prin raportul de expertiză judiciară, constatările tehnico-

științifice și medico-legale. În procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin

urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi

puse la baza sentinței judecătorești datele care au fost obținute dintr-o sursă care este

imposibil de a o verifica în ședința de judecată, prin utilizarea metodelor ce contravin

prevederilor științifice.

În pofida acestor prescripții legale, Colegiul remarcă că, potrivit hotărârii

primei instanțe instanța de fond a ajuns la concluzia de a-l condamna pe Golovco

Vladislav de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal,

recunoscând ca fiind veridică fapta incriminată prin actul de învinuire, redând

acțiunile descrise în rechizitoriu, inclusiv și faptul că: „Conform raportului de

constatare tehnico-științifică nr.34/12/l-R-149 din 18.01.2018 în pachete se află

masa vegetală de culoare galben-verzuie, prezentată la examinare în două pachețele,

depistate și ridicate la 08.12.2017 în rezultatul măsurii speciale de investigație, s-a

depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 (C20H28FH3O3) constituie analog

al substanței AB-PINACA-CHM, care e inclusă în „Tabelul I. Substanțe stupefiante

și substanțe psihotrope neutelizate în scopuri medicale. Lista nr.2. Substanțe

psihotrope, aprobată prin Hotărârea de Guvern a Republicii Moldova nr. 1088, din

5 octombrie 2004", care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea

substanței psihotrope constituie în total 7,2 g., care conform listei substanțelor

narcotice, psihotrope și al plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în

traficul ilicit, precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.

79 din 23.01.2006, se atribuie la cantități deosebit de mari”.

Totodată, la baza soluției de condamnare, atât instanța de fond cât și cea de

apel au pus raportul de constatare tehnico-științifică nr.34/12/l-R-149, din

9

18.01.2018, invocând că vinovăția lui Golovco Vladislav se confirmă prin concluzia

acestui raport de expertiză.

Luând în considerație cele motivate de către instanțele ierarhic inferioare și

materialele cauzei, Colegiul lărgit menționează că, potrivit filei dosarului nr. 25, vol.

I, conform concluziei raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/l-R-149, din

18.01.2018, prin examinarea cu ajutorul cromatografiei gazoase, conform CPT 6.1-

10, Examinarea drogurilor prin metoda GC/MS, în masele vegetale uscate și

mărunțite de culoare galben-verzuie, ridicate la 08.12.2017, în rezultatul efectuării

măsurilor speciale de investigație, s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB (N)-

2201 (C20H28FH3O3) care în Hotărârea Guvernului al Republicii Moldova nr.

1088, din 05 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor

stupefiante, psihotrope și percursorilor acestora, supuse controlului, nu este inclus.

Cantitatea masei vegetale în care se conține canabinoidul sintetic MDMB (N)-2201

(C20H28FH3O3), constituie în total 7,2 g (6,7 g + 0,5 g).

Respectiv, din cele reținute în raportul de expertiză și constatările instanței de

fond există o contradicție, pe care instanța de apel nu a înlăturat-o la examinarea

cauzei, cu toate că conform art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

expertiza judiciară se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea

altor cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză.

Mai mult ca atât, la baza soluției de condamnare atât prima instanță, cât și cea

de a doua, întru confirmarea vinovăției inculpatului au făcut trimitere la Scrisoarea

parvenită de la IMSP Dispensarul Republican de Narcologie nr. 01-12/632, din

18.04.2017, or, această probă nu este apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei (art. 101 CPP), cât și în raport cu faptul că

asemenea probă lipsește în materialele dosarului, deci nefiind posibilă verificarea

acesteia în ședința de judecată, că urma sau nu, în aspectul vizat, să se efectueze

constatări științifice și expertize judiciare (art. 93, 94 CPP), că substanța indicată în

rechizitoriu - AB-PINACA-CHM ar fi cea inclusă în Lista nr.2. Substanțe psihotrope

sub denumirea de AB-PINACA-CHM, aprobată prin Hotărârea Guvernului R.

Moldova nr. 1088 din 05.10.2004, sau cea inclusă în Lista substanțelor stupifiante, la

pct. 193., sub denumirea de AB-PINACA-CHM, aprobată prin Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 (art. 93, 94, 101 CPP).

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția.

În al treilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În corespundere cu art. 419 Cod

de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară

10

potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se

aplică în mod corespunzător. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care

au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se

pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită

ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, Chestiunile de drept

pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de

drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări

ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de

fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei.

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului deciziei atacate, instanța nu a reacționat în modul

prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate

supra, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință

nemotivată și neîntemeiată legal.

Totodată, instanța de apel a constatat în mod neclar, sumar și divergent,

acceptând și concluziile eronate a primei instanțe, indicând că starea de fapt și de

drept este în concordanță cu materialele cauzei și corect a fost stabilită de instanța de

fond, care a apreciat corect probele și circumstanțele cauzei, încadrând just acțiunile

inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, ca păstrarea ilegală a

substanțelor narcotice săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de

înstrăinare.

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este întemeiat.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs,

se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei contestate, și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța urmează să se conducă de prevederile art. 436

Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale

asupra tuturor circumstanțelor de fapt ale cauzei și să țină seama de cele invocate în

prezenta decizie, să verifice și să aprecieze probele administrate și examinate în

instanța de fond, să le dea o apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau

11

inadmisibilității fiecărei probe examinate, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Astafiev Valeri în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08

aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Golovco Vladislav și dispune rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 15 octombrie 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

12