1ra-1581/19 — art. 217 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-1581/19 — art. 217 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-1581/2019 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 01 octombrie 2019 mun. Chișinău Colegiul penal în următoarea componență: Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun Maria Ghervas Dumitru Mardari judecând în ședință fără participarea părților recursul ordinar declarat de avocatul Astafiev Valeri în numele inculpatului, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Criuleni din 14 ianuarie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Golovco Vladislav xxxx Termenul de examinare a cauzei: prima instanță: 17.08.2018-14.01.2019; instanța de apel: 08.02.2019-08.04.2019; instanța de recurs: 26.12.2018-01.10.2019; C O N S T A T Ă :
Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 14 ianuarie 2019, Golovco Vladislav a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a practica activitate în domeniul farmaceutic pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate pe un termen de probă de 3 (trei) ani. Cererea procurorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare în mărime de 336 lei în beneficiul statului, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța sentința instanța de fond a constatat că, Golovco Vladislav este învinuit de faptul că, la 08 decembrie 2017, aproximativ la ora 00:30, aflându-se în s. Porumbeni, r-nul Criuleni, având scopul folosirii personale a analogilor drogurilor, fără scop de înstrăinare, a păstrat la el două pachete în care se afla o masă vegetală, uscată, mărunțită de culoare galben verzuie, până când a fost surprins de colaboratorii de poliție ai IP Criuleni, care somându-1 pentru a stopa în vederea identificării, ultimul a aruncat pachetele respective la sol, de unde au fost ridicate în prezența acestuia. 1 Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/l-R-149 din 18.01.2018 în pachete se află masa vegetală de culoare galben-verzuie, prezentată la examinare în două pachețele, depistate și ridicate la 08.12.2017 în rezultatul măsurii speciale de investigație, s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 (C20H28FH3O3) constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care e inclusă în „Tabelul I. Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutelizate în scopuri medicale. Lista nr.2. Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea de Guvern a Republicii Moldova nr. 1088, din 5 octombrie 2004", care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope constituie în total 7,2 g., care conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și al plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, se atribuie la cantități deosebit de mari.
Nefiind de acord cu sentința în cauză, avocatul Andrei Găulică în numele inculpatului a depus apel, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit primei instanțe, prin care Golovco Vladislav să fie achitat din considerentul lipsei faptului infracțiunii. În susținerea apelului a menționat că: - din convorbirea cu clientul său, Golovco Vladislav a înțeles că ultimului îi vine complicat să înțeleagă întrebările apărătorului formulate la circumstanțele faptei în limba română, precum și să răspundă la ele, fiind vorbitor de limbă rusă, mai mult, din ascultarea înregistrărilor audio ridicate de la completul de judecată care a examinat cauza în fond a constat la fel acest fapt, în consecință chiar din înregistrare se aude cum apărătorul în instanța de fond, Aliona Dragomir, îi traduce în cadrul procesului ceea ce nu înțelege inculpatul; - momentul sesizării sau autosesizării până la darea ordonanței de începere a urmăririi penale, înăuntrul acestui termen, organul de urmărire penală poate efectua doar acțiunile procesuale prin care nu este adusă atingere drepturilor părților. În fond, se vor efectua acțiunile ce nu suferă amânare, scopul constatării bănuielii rezonabile. La modul concret, din momentul înregistrării sesizării cu privire la infracțiune și până la darea soluției de începere a urmări penale, pot fi efectuate: a)audierea martorilor; b)cercetarea la fața locului; c)prezentarea spre recunoaștere; b) experimentul; c) examinarea corporală; e)examinarea cadavrului; g) constatarea tehnico-științifică și medico-legală; - acuzatorul de stat nu a prezentat nici o probă alternativă în afară de declarațiile inspectorilor Nuca Adrian și Oprea Maxim în sensul probării faptului că în noaptea de 08.12.2017, ora 0030 în buzunare la cet. Golovco Vladislav se afla cannobinoidul sintetic, depistate jos de către polițiști, potrivit căruia este învinuit în baza art. 217 alin. (4) lit.b) Cod penal, iar în lipsa altor mijloace de probă confirmative consideram că declarațiile martorilor care sunt și contradictorii potrivit prevederilor alin. (3-4) art. 101 Cod de procedură penală, ce prevăd că nici o probă nu 2 are o valoare dinainte stabilită pentru organul de urmărire penală sau instanța de judecată. Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate, astfel că instanța de judecată a fost obligată să le interpreteze în favoare inculpatului; - în declarațiile date de martorii Nuca Adrian și Oprea Maxim în ședința de judecată în calitate de martori, s-au constatat divergențe esențiale care după părerea părții apărării nu au fost excluse nici de către acuzatorul de stat, nici de magistrat și nici de către apărătorul inculpatului în legătură cu ce aceste mijloace de probă nu pot fi puse la baza învinuirii lui Golovco Vladislav. Divergențe sunt mai multe, dar cele mai esențiale constau în faptul că martorul Nuca Adrian declară că a intrat în serviciu de profilacție și contracare a contravențiilor și infracțiunilor pe teritoriu satului Porumbeni, r-nul Criuleni, aproximativ pe la ora 22.00 în seara zilei de 08 decembrie 2017, cu colegul său Oprea Maxim, iar ultimul declară că aceeași activitate a început- o aproximativ pe la ora 22.00 în seara zilei de 07 decembrie 2017; - procesul penal în privința lui Golovco Vladislav a fost pornit la 08 februarie 2018, de către OUP al SUP al IP Criuleni, inspector superior, Roman Bolgarenco în temeiul art. 55 alin. (4), 57 alin.(2) pct. (1), 255, 274 alin. (1) Cod de procedură penală, examinând autosesizarea înregistrată în REI-1 al IP Criulen din 06.02.2018 de la (f.d. 10), întocmită de Inspectorul de cercetare preventivă Nuca Adrian. Potrivit (f.d. 22- 23) se constată că raportul de constatare tehnic științifică 34/12/1-R-149 a fost efectuat de la 17 ianuarie la 18 ianuarie 2018, adică în afara termenului înregistrării sesizării în REI-I al IP Criuleni. - depozițiile martorilor Nuca Adrian și Oprea Maxim nu demonstrează faptul comiterii de către inculpatul Golovco Vladislav a crimei în care este învinuit și din considerentul că cele declarate de el nu sunt confirmate și de alte mijloace de probă prezentate de procuror. La fel, depozițiile martorului Oprea Maxim nu demonstrează nici într-un mod acțiunile inculpatului indicate în rechizitoriu și susținute de partea acuzării pe parcursul examinării cauzei, deoarece la urmărire el a declarat că a văzut faptul aruncării din buzunar numai colegul său Nuca Adrian, iar mai apoi a declarat că a văzut și el, însă pentru partea apărării nu este clar cum a văzut dacă el se afla la volanul mașinii.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2019, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința instanței de fond. 4.1. Colegiul penal analizând materialele cauzei prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a considerat că vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, a fost demonstrată de către instanța de fond. 3 Inculpatul nu și-a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, însă Colegiul a indicat că vina acestuia în săvârșirea infracțiunii este demonstrată prin declarațiile martorilor și prin materialele cauzei. Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/l-R-149 din 18.01.2018 în pachete se afla masa vegetală de culoare galben-verzuie, prezentată la examinare în două pachețele, depistate și ridicate la 08.12.2017 în rezultatul măsurii speciale de investigație, s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 (C20H28FH3O3), ce constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care e inclusă în „Tabelul I. Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutelizate în scopuri medicale. Lista nr.2. Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea de Guvern a Republicii Moldova nr. 1088 din 5 octombrie 2004", care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope constituie în total 7,2 g., care conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și al plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, se atribuie la cantități deosebit de mari. Analizând în ansamblu totalitatea probelor administrate și cercetate în cadrul procesului penal, verificate de către instanța de apel, declarațiile inculpatului Golovco Vladislav în partea în care neagă că pachetele depistate și ridicate la 08.12.2017 în prezenta sa în care se afla masa vegetală, uscată, mărunțită de culoare galben verzuie, au fost aruncate de el la sol în timp ce coloboratorii poliției l-au somat să oprească, în coroborare cu declarațiile martorilor Nucă Adrian și Oprea Maxim și mijloacele materiale de probă administrate în special raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/l-R-149 din 18.01.2018, Colegiul a stabilit că afirmațiile inculpatului nu corespund stării de fapt. Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatului, Colegiul a reținut că, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod penal și la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Circumstanțe atenuante sau agravante conform art.76, 77 Cod penal nu s-au stabilit, astfel, Colegiul a ajuns la concluzie că scopul prestabilit al legii penale privind corectarea și reeducarea lui Golovco Vladislav, v-a fi pe deplin atins, doar prin menținerea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a practica activitate în domeniul farmaceutic pe un termen de 3 (trei) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semînchis. 4 Totodată, instanța a considerat justă aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendând condiționat pedeapsa principală sub formă de închisoare pe o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani, cu obligația de a nu-și schimba domiciliul fără consimțământul consilierului de probațiune, luându-se în considerație că inculpatul Golovco Vladislav anterior nu a fost judecat, la evidența dispensarului narcologic și psihiatric nu se află, se caracterizează pozitiv, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. Referitor la cele invocate de partea apărării precum că inculpatul este vorbitor de limbă rusă, Colegiul a reținut că, din conținutul procesului verbal al ședințelor de judecată (f.d. 129), Golovco Vladislav la întrebarea instanței a comunicat: „Cunosc limba în care se desfășoară procesul judiciar", prin urmare nu au fost reținute cele invocate de partea apărării. Totodată, nu au fost reținute afirmațiile apărării precum că raportul de constatare tehnico-științifică 34/12/1-R-149 din 18.01.2018, a fost efectuat înafara termenului înregistrării sesizării în REI-I al IP Criuleni, reeșind din faptul că procesul penal în privința lui Golovco Vladislav a fost pornit la 08 februarie 2018, de către OUP al SUP al IP Criuleni, inspector superior, Roman Bolgarenco în temeiul art. 55 alin. (4), 57 alin.(2) pct. (1), 255, 274 alin. (1) Cod de procedură penală, examinând autosesizarea înregistrată în REI-1 al IP Criuleni, din 06.02.2018, de la (f.d. 10) întocmită de Inspectorul de cercetare preventivă Nuca Adrian. Or, analizând materialele cauzei în raport cu motivele invocate de apelat, Colegiul a constatat că urmărirea penală a fost pornită cu respectarea legislației procesual penală, reeșind din faptul că, la 08 decembrie 2017, aproximativ la ora 0030, angajații de poliție au stopat pe una din străzile s-lui Porumbeni, r-nul Criuleni pe cet. Golovco Vladislav și în momentul când angajații de poliție s-au apropiat, ultimul a aruncat două pachete, în care se afla o masă vegetală, uscată, mărunțită în baza raportului 34/12/1-R-149 din 18.01.2018, prin care s-a confirmat bănuiala rezonabilă. Prin urmare, Colegiul penal a constatat că urmărirea penală s-a derulat cu respectarea legislației procesual penale în vigoare. La fel, prin prisma art. 6 alin. (3) a Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, inculpatului i-a fost adus la cunoștință atât natura și cauza acuzației, cât și probele pe care se fundamentează acuzația, precum și calificarea juridică care a fost dată faptelor săvârșite de acesta într-o manieră detaliată prin rechizitoriile întocmite și primite de aceștia contra semnătură pe fiecare cauză penală în parte.
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs ordinar avocatul Astafiev Valeri în numele inculpatului, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri de achitare. În motivarea recursului a invocat că: 5 - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra argumentelor invocate în cererea de apel, limitându-se la transcrierea declarațiilor inculpatului, a probelor acuzării și generalizând printr-o concluzie succintă că Golovco Vladislav a săvârșit infracțiunea imputată; - din materialele cauzei nu a fost stabilit faptul că, substanța/analogul pretins depistat la Golovco Vladislav este inclus în lista substanțelor stupefiante, psihotrope și de precursori aprobată prin Hotărârea Guvernului RM nr. 1088, din 05.10.2004; - a fost încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, or, în privința acestuia a fost emisă o sentință nemotivată, iar acuzația nu și-a executat obligația legală a a-și susține poziția, instanța nu a asigurat aplicarea uniformă a legii, precum și nu a asigurat inculpatul cu posibilitatea de a-și susține în mod adecvat poziția în raport cu cea a părții acuzării.
Pe marginea recursului a prezentat referință procurorul de nivelul Curții Supreme de Justiție, care a solicitat respingerea acestuia, deoarece este neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.
Judecând recursul ordinar, în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei la rejudecare. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Statuând asupra principiului respectării normelor de drept legale, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției expuse pe larg în pct. 4.1. al prezentei decizii, nu a respectat întocmai prevederile procedural-penale, interpretându-le eronat. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs și astfel, instanța de recurs luând în considerație argumentele invocate de recurent și constatând că instanța de apel a interpretat eronat prevederile legale la judecarea cauzei penale și la adoptarea soluției sale, urmează a se expune asupra erorilor admise. 6 Verificând și analizând decizia instanței de apel și materialele cauzei, raportat la criticele recurentului, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției de respingere, ca nefondat, a apelului declarat de avocat în numele inculpatului, cu menținerea sentinței, nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale. Așa dar, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația inculpatului. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. În primul rând, Colegiul penal lărgit reiterează că, instanța de fond a dispus de a-l recunoaște vinovat și a-l condamna pe Golovco Vladislav în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, așa precum a solicitat și partea acuzării prin actul de învinuire, iar potrivit deciziei, instanța de apel a respins apelul avocatului și a menținut sentința motivând că, prima instanță corect a ajuns la concluzia privind condamnarea lui Golovco Vladislav. În acest sens se precizează, că instanța de apel de fapt a menținut eroarea primei instanțe, deoarece instanța de fond adoptând o sentință de condamnare în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal greșit s-a condus de prevederile art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, indicând că: „Golovco Vladislav este învinuit de faptul că… ” și nu a constatat fapta penală ca fiind comisă de către Golovco Vladislav. De aici reiese că, motivul soluției din descriptivul sentinței nu corespunde cu cel din dispozitivul ei, astfel încât atât instanța de fond cât și cea de apel nu au respectat prevederile art. 389, 394 alin.(1) Cod de procedură penală, privind întocmirea părții descriptive a hotărârii de condamnare. În continuare, instanța de recurs atrage atenția asupra unui alt aspect important pe care atât instanța de fond, cât și cea de apel l-a omis la judecarea cauzei și anume, conform actului de învinuire Golovco Vladislav este învinuit de faptul că: „... aflându-se în s. Porumbeni, r-nul Criuleni, având scopul folosirii personale a analogilor drogurilor, fără scop de înstrăinare, a păstrat la el două pachete în care se afla o masă vegetală, uscată, mărunțită de culoare galben verzuie, până când a fost surprins de colaboratorii de poliție ai IP Criuleni, care somându-1 pentru a stopa în vederea identificării, ultimul a aruncat pachetele respective la sol, de unde au fost ridicate în prezența acestuia...”, fiindu-i încadrate acțiunile incriminate în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, adică păstrarea ilegală a substanțelor narcotice săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare. Potrivit sentinței și deciziei recurate, ambele instanțe de judecată au reținut că 7 acțiunile inculpatului atribuite prin actul de învinuire au fost confirmate prin materialele cauzei, ajungând la concluzia privind condamnarea acestuia în baza art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal și anume, păstrarea ilegală a substanțelor narcotice săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare. Astfel, Colegiul ține să menționeze că, acțiunea inculpatului recunoscută de instanța de judecată de folosire personală a analogilor drogurilor este diferită de păstrarea ilegală a substanțelor narcotice, iar prin substanțe narcotice/droguri se înțeleg plantele sau substanțele stupefiante ori psihotrope, sau amestecurile ce conțin asemenea plante ori substanțe, stabilite de Guvern, iar prin analog al substanței stupefiante sau psihotrope se înțelege orice substanță sau asociere de substanțe de origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau orice produs, plantă, ciupercă, ori părți ale acestora, care are capacitatea de a produce efecte psihoactive și care, indiferent de conținutul său, denumirea sa, modul său de administrare, de prezentare sau de publicitatea care i se face, este ori poate fi folosită în locul unei substanțe sau al unui preparat stupefiant, psihotrop ori cu efect psihotrop sau în locul unei plante ori substanțe, aflate sub control național și/sau internațional. Or, conform art. 217 alin. (2) Cod penal, legiuitorul delimitează substanțele narcotice în trei categorii, în droguri, etnobotanice și analogii acestora, care de altfel reprezintă și obiectul material al infracțiunii. Prin urmare, instanța de recurs atrage atenția asupra contradicției semnalate în sentința primei instanțe și menținută de către instanța de apel, care pe de o parte constată că Golovco Vladislav a avut scopul folosirii personale a analogilor drogurilor, fără scop de înstrăinare și a păstrat la el două pachete în care se afla o masă vegetală, uscată, mărunțită de culoare galben verzuie, iar pe de altă parte a condamnat inculpatul pentru păstrarea ilegală a substanțelor narcotice săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare. Situația descrisă mai sus servește drept temei pentru casarea hotărârii și nu poate fi corectată în recurs, ceea ce echivalează cu nesoluționarea fondului cauzei. Motivarea soluției adoptată de instanța de apel, contrazice dispozitivul hotărârii, deoarece acesta este expus neclar, temei ce se încadrează în prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală și se soldează cu casarea deciziei recurate și remiterea cauzei la o nouă rejudecare în ordine de apel. La o nouă rejudecare a cauzei, este necesar a se ține cont că una din condițiile adoptării unei sentințe legale este corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de judecată, iar la întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală. Aceste prevederi se referă și la adoptarea deciziei de către instanța de apel. În al doilea rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. 8 Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. În corespundere cu art. 385 alin. (1) pct. 1) – 4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată trebuie să soluționeze chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. În corespundere cu prevederile art. 93 alin. (2) pct. 2) și (7), 94 alin. (1) pct. 6) și 7) Cod de procedură penală, în calitate de probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin raportul de expertiză judiciară, constatările tehnico- științifice și medico-legale. În procesul penal nu pot fi admise ca probe și, prin urmare, se exclud din dosar, nu pot fi prezentate în instanța de judecată și nu pot fi puse la baza sentinței judecătorești datele care au fost obținute dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în ședința de judecată, prin utilizarea metodelor ce contravin prevederilor științifice. În pofida acestor prescripții legale, Colegiul remarcă că, potrivit hotărârii primei instanțe instanța de fond a ajuns la concluzia de a-l condamna pe Golovco Vladislav de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 217 alin. (4) lit. b) Cod penal, recunoscând ca fiind veridică fapta incriminată prin actul de învinuire, redând acțiunile descrise în rechizitoriu, inclusiv și faptul că: „Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/l-R-149 din 18.01.2018 în pachete se află masa vegetală de culoare galben-verzuie, prezentată la examinare în două pachețele, depistate și ridicate la 08.12.2017 în rezultatul măsurii speciale de investigație, s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB(N)-2201 (C20H28FH3O3) constituie analog al substanței AB-PINACA-CHM, care e inclusă în „Tabelul I. Substanțe stupefiante și substanțe psihotrope neutelizate în scopuri medicale. Lista nr.2. Substanțe psihotrope, aprobată prin Hotărârea de Guvern a Republicii Moldova nr. 1088, din 5 octombrie 2004", care se atribuie la categoria substanțelor psihotrope. Cantitatea substanței psihotrope constituie în total 7,2 g., care conform listei substanțelor narcotice, psihotrope și al plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul ilicit, precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, se atribuie la cantități deosebit de mari”. Totodată, la baza soluției de condamnare, atât instanța de fond cât și cea de apel au pus raportul de constatare tehnico-științifică nr.34/12/l-R-149, din 9 18.01.2018, invocând că vinovăția lui Golovco Vladislav se confirmă prin concluzia acestui raport de expertiză. Luând în considerație cele motivate de către instanțele ierarhic inferioare și materialele cauzei, Colegiul lărgit menționează că, potrivit filei dosarului nr. 25, vol. I, conform concluziei raportului de constatare tehnico-științifică nr.34/12/l-R-149, din 18.01.2018, prin examinarea cu ajutorul cromatografiei gazoase, conform CPT 6.1- 10, Examinarea drogurilor prin metoda GC/MS, în masele vegetale uscate și mărunțite de culoare galben-verzuie, ridicate la 08.12.2017, în rezultatul efectuării măsurilor speciale de investigație, s-a depistat cannabinoidul sintetic MDMB (N)- 2201 (C20H28FH3O3) care în Hotărârea Guvernului al Republicii Moldova nr. 1088, din 05 octombrie 2004 cu privire la aprobarea tabelelor și listelor substanțelor stupefiante, psihotrope și percursorilor acestora, supuse controlului, nu este inclus. Cantitatea masei vegetale în care se conține canabinoidul sintetic MDMB (N)-2201 (C20H28FH3O3), constituie în total 7,2 g (6,7 g + 0,5 g). Respectiv, din cele reținute în raportul de expertiză și constatările instanței de fond există o contradicție, pe care instanța de apel nu a înlăturat-o la examinarea cauzei, cu toate că conform art. 143 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, expertiza judiciară se dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea altor cazuri când prin alte probe nu poate fi stabilit adevărul în cauză. Mai mult ca atât, la baza soluției de condamnare atât prima instanță, cât și cea de a doua, întru confirmarea vinovăției inculpatului au făcut trimitere la Scrisoarea parvenită de la IMSP Dispensarul Republican de Narcologie nr. 01-12/632, din 18.04.2017, or, această probă nu este apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei (art. 101 CPP), cât și în raport cu faptul că asemenea probă lipsește în materialele dosarului, deci nefiind posibilă verificarea acesteia în ședința de judecată, că urma sau nu, în aspectul vizat, să se efectueze constatări științifice și expertize judiciare (art. 93, 94 CPP), că substanța indicată în rechizitoriu - AB-PINACA-CHM ar fi cea inclusă în Lista nr.2. Substanțe psihotrope sub denumirea de AB-PINACA-CHM, aprobată prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 1088 din 05.10.2004, sau cea inclusă în Lista substanțelor stupifiante, la pct. 193., sub denumirea de AB-PINACA-CHM, aprobată prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 79 din 23.01.2006 (art. 93, 94, 101 CPP). Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția. În al treilea rând, potrivit art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară 10 potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări, Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei. Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, conform descriptivului deciziei atacate, instanța nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal. Totodată, instanța de apel a constatat în mod neclar, sumar și divergent, acceptând și concluziile eronate a primei instanțe, indicând că starea de fapt și de drept este în concordanță cu materialele cauzei și corect a fost stabilită de instanța de fond, care a apreciat corect probele și circumstanțele cauzei, încadrând just acțiunile inculpatului în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, ca păstrarea ilegală a substanțelor narcotice săvârșite în proporții deosebit de mari și fără scop de înstrăinare. Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, și că recursul ordinar este întemeiat. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt ale cauzei și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie, să verifice și să aprecieze probele administrate și examinate în instanța de fond, să le dea o apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau 11 inadmisibilității fiecărei probe examinate, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursul ordinar declarat de avocatul Astafiev Valeri în numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Golovco Vladislav și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 15 octombrie 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun Maria Ghervas Dumitru Mardari 12
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.