1ra-354/2020 — art. 165 alin. 2 lit. b, d; art. 165 alin. 2 lit. b CP

1ra-354/2020 — art. 165 alin. 2 lit. b, d; art. 165 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-354/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

25 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul Ceban Ruslan, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 09 octombrie 2018, în cauza penală în privința lui

Ceban Ruslan x, născut la x, originar din r-nul

x, satul xși domiciliat în x.

Termenul de judecare:

prima instanță: 27.10.2017 – 24.05.2018

instanța de apel: 27.06.2018 – 09.10.2018

instanța de recurs ordinar: 10.10.2019 – 25.03.2020

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct.11) Cod de procedură

penală, legal executată.

A C O N S T A T A T :

2018, Ceban Ruslan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) și art. 165 alin.(1) lit. b) Cod penal,

fiindu-i stabilită pedeapsă:

- în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal, sub formă de închisoare

pe un termen de 8 ani cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea

de dreptul de a exercita activități în domeniul plasării în câmpul muncii

peste hotare pe un termen de 3 ani;

- în baza art. 165 alin.(1) lit. b) Cod penal, sub formă de închisoare pe

un termen de 7 ani cu privarea de dreptul de a exercita activități în

domeniul plasării în câmpul muncii peste hotare pe un termen de 3 ani;

În conformitate cu art. 84 alin. (1), (2) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilit lui

Ceban Ruslan pedeapsa definitivă de 10 ani închisoare, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita

1

activități în domeniul plasării în câmpul muncii peste hotare pe un termen

de 4 ani.

Acțiunea civilă înaintată de către Țurcan Valeriu împotriva lui Ceban

Ruslan a fost admisă integral.

A fost încasat de la Ceban Ruslan în beneficiul lui Țurcan Valeriu

suma de 155 000 ruble rusești cu titlu de prejudiciu material, convertită în

lei moldovenești la momentul executării hotărârii.

Ruslan în perioada de timp martie-septembrie 2013, aflându-se în satul

Calfa, r-nul Anenii Noi și pe teritoriul Federației Ruse, urmărind scopul

exploatării prin muncă forțată a mai multor cetățeni a-i Republicii

Moldova, prin înșelăciune, sub pretextul angajării la un loc bine plătit în

domeniul construcțiilor în or. Moscova, Federația Rusă, cu un salariu în

mărime de 1000-1300 ruble rusești pe zi, folosindu-se, de situația precară

de vulnerabilitatea a victimelor, manifestată din punct de vedere a

supraviețuirii sociale a victimelor, personal și prin intermediul diferitor

persoane i-a recrutat pe Neteda Aurel, Buga Artur, Pintelei Maxim și

Macovei Svetlana.

Ulterior, tot el în perioada indicată de timp, obținând prin înșelăciune

consimțământul lui Neteda Aurel, Buga Artur și Macovei Svetlana și altor

victime, de a fi angajați în câmpul muncii în domeniul construcțiilor cu un

salariu bine plătit, atât personal în cadrul unor discuții telefonice, cât și

prin intermediul diferitor persoane le-a solicitat acestora să se prezinte la

Spitalul Clinic de Psihiatrie nr. 1, amplasat în Federația Rusă, or. Moscova,

str. x, unde urmau a efectua diferite lucrări.

Ajungând la locul de destinație, la Spitalul Clinic de Psihiatrie nr. 1

„N. A. Alexeev”, amplasat în Federația Rusă, or. Moscova, str. x, Ceban

Ruslan, acționând întru realizarea intențiilor sale infracționale, împreună și

de comun acord cu alte persoane neidentificate de organul de urmărire

penală, a adăpostit în același spital și i-a asigurat pe Neteda Aurel, Buga

Artur, Pintelei Maxim, Macovei Svetlana, că vor fi bine remunerați pentru

lucrările de construcție efectuate.

În continuare, Ceban Ruslan, acționând întru atingerea scopului

infracțional abuzând de poziția victimelor Neteda Aurel, Buga Artur,

Pintelei Maxim, Macovei Svetlana și altor persoane, manifestată prin

aflarea pe teritoriul altui stat fără surse financiare și mijloace necesare

pentru existență, prin înșelăciune, manifestată prin promisiunea achitării

salariilor pentru lucrările efectuate, fără a respecta prevederile legale de

angajare a persoanelor în câmpul muncii, i-a supus pe ultimii exploatării

2

prin muncă forțată, solicitându-le de a efectua diferite lucrări de reparație

în interiorul Spitalului Clinic de Psihiatrie aflat în construcție, cât și la alte

obiecte, fără a-i remunera pentru munca prestată conform înțelegerilor

prealabile.

În continuare, tot el, în perioada de timp mai 2014 - ianuarie 2015,

aflându-se în pe teritoriul Federației Ruse, urmărind scopul exploatării prin

muncă forțată a lui Țurcan Valeriu, prin înșelăciune, sub pretextul

efectuării unor lucrări în domeniul construcțiilor în or. Moscova, Federația

Rusă, cu un salariu bine plătit, folosindu-se de situația precară, de

vulnerabilitate a victimei, manifestată din punct de vedere a supraviețuirii

sociale, personal l-a recrutat pe Țurcan Valeriu.

În continuare Ceban Ruslan, obținând prin înșelăciune

consimțământul lui Țurcan Valeriu, de a fi angajat în câmpul muncii în

domeniul construcțiilor cu un salariu bine plătit, atât personal în cadrul

unor discuții telefonice, i-a solicitat acestuia să se prezinte în Federația

Rusă, or. Moscova, unde urma a efectua lucrări de construcție, Ceban

Ruslan, acționând întru realizarea intențiilor sale infracționale, l-a asigurat

pe Țurcan Valeriu, că va fi remunerat pentru lucrările de construcție

efectuate cu suma de 40000 ruble rusești. Astfel, abuzând de poziția

victimei, manifestată prin aflarea pe teritoriul altui stat fără surse financiare

și mijloace necesare pentru existență, prin înșelăciune, manifestată prin

promisiunea achitării salariilor pentru lucrările efectuate, și fără a respecta

prevederile legale de angajare a persoanelor în câmpul muncii, la supus pe

ultimul exploatării prin muncă forțată, solicitându-i de a efectua lucrări de

reparație la diferite obiecte în construcție, fără a-l remunera pentru munca

prestată conform înțelegerilor prealabile.

cerere de apel prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță privind achitarea acestuia.

3.1 În argumentarea apelului declarat, inculpatul Ceban Ruslan a

invocat următoarele:

- sentința de condamnare o consideră neîntemeiată;

- nu a recrutat părțile vătămate, ci dimpotrivă părțile vătămate l-au

rugat să le asigure un loc de muncă în Rusia, deoarece ei nu aveau un loc

de muncă în Republica Moldova și nu-și puteau întreține familia. Aceștia

au venit din proprie inițiativă;

- nu a adăpostit părțile vătămate și nu le-a primit, în toată această

perioadă a locuit împreună cu ei în încăperile, care au fost puse la

3

dispoziție de către proprietarul șantierului de construcție, cetățean al

Federației Ruse;

- părțile vătămate nu au fost amenințate cu violența fizică sau psihică,

nu le-a confiscat documentele de identitate, nu le-a interzis părăsirea

locului de muncă. Părțile vătămate erau persoane libere și se puteau

deplasa după bunul lor plac. Părțile vătămate nu munceau pentru el,

muncea de rând cu părțile vătămate. Plata pentru munca efectuată și

pentru întreținerea muncitorilor o achita administratorul întreprinderii cu

prenumele „Valeriu”, care transmitea suma de bani a câte o mie de ruble

rusești pe săptămână, recunoaște că el uneori transmitea banii părților

vătămate deoarece se cunoșteau cu „Valeriu”, fiind lucrător la el e mai

mult timp;

- plângerile au fost depuse de către Țurcan Valeriu, Neteda Aurel,

Buga Artur, Pintelei Maxim și Macovei Svetlana doar din motivul că nu au

primit toți banii pe care urmau să îi primească de la „Valeriu” și nicidecum

din alte considerente;

- faptul că nu au primit banii a fost relatat de către el atât la urmărirea

penală cât și la judecată, el personal nu a primit o parte din bani de la

„Valeriu”, ultimul a decedat, și nu cunoștea alte persoane care activau cu el

împreună;

- consideră că în situația sa nu sunt întrunite elemente obligatorii ale

traficului de ființe umane, și el nu a comis faptele imputate.

octombrie 2018, apelul inculpatului Ceban Ruslan, a fost respins, ca

nefondat și menținută sentința Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din

24 mai 2018, fără modificări.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că prima instanță

a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Ceban

Ruslan care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptelor

săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator

administrat.

Instanța de apel a menționat că, prima instanță a analizat obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în

ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Ceban Ruslan în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 165 alin. (2) lit. b), d) Cod penal,

conform semnelor calificative - recrutarea, transportarea și adăpostirea

persoanei cu consimțământul acesteia, în scopul de exploatare comercială prin

muncă, săvârșită prin înșelăciune și abuz de poziție de vulnerabilitate, asupra a

4

mai multor persoane, de două și mai multe persoane; precum și prevăzute de

art. 165 alin. (1) lit. b) Cod penal - recrutarea, transportarea și adăpostirea unei

persoanei cu consimțământul acesteia, în scopul de exploatare prin muncă,

săvârșită prin înșelăciune.

Verificând argumentele invocate în apelul depus, instanța de apel a

ajuns la concluzia, că acestea sunt nefondate, fiind combătute de probele

anexate și circumstanțele stabilite în cadrul cercetării judecătorești în prima

instanță și verificate în cadrul procedurii de examinare a apelului.

Instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate a

conchis că, solicitarea inculpatului privind achitarea acestuia este

neîntemeiată, deoarece prima instanță corect a constatat dovedită pe deplin

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 165 alin.

(2) lit. b), d) și art. 165 alin. (1) lit. b) Cod penal, la materialele cauzei penale

au fost administrate suficiente probe pertinente și concludente prin care se

atestă vinovăția lui Ceban Ruslan în săvârșirea infracțiunilor incriminate.

Prima instanță întemeiat a apreciat critic declarațiile inculpatului,

considerând a fi neveridice și date cu scopul evitării răspunderii penale,

acestea se contrazic prin întregul sistem de probe cercetate în instanța de

fond, care combat în întregime versiunea inculpatului, și anume

declarațiile părților vătămate și a martorilor audiați.

Instanța de apel a menționat că, argumentele apelantului cu privire la

aprecierea probelor administrate în mod eronat, soluția de condamnare

fiind bazata doar pe presupuneri și declarațiile victimelor, nu pot fi

reținute ca întemeiate de către instanța de apel și nu prezintă temei de

casare a sentinței atacate, or aceste argumente nu-și găsesc confirmare în

materialele cauzei penale, precum și, în conținutul sentinței care conține

totalitatea declarațiilor părților vătămate, martorilor audiați în cadrul

cercetării judecătorești, precum și motivarea aprecierii acestora, instanța de

fond apreciind aceste probe după intima convingere și în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod penal.

Subsidiar, instanța de apel a menționat că, sunt neîntemeiate

argumentele apelantului cu privire la faptul că la caz nu sunt întrunite

elementele infracțiunii de trafic de ființe umane. Prima instanță a descris

amănunțit elementele infracțiunilor incriminate inculpatului, concluzie cu

care a fost preluată de instanța de apel ca întemeiată. Traficul de ființe

umane este o infracțiune formală și se consideră consumată o dată cu

comiterea cel puțin a unei din acțiunile ce identifică latura obiectivă. Latura

subiectivă a infracțiunii de trafic de ființe umane se caracterizează în

primul rând, prin vinovăție sub formă de intenție directă. Prin recrutarea

5

victimei se înțelege racolarea, selectarea persoanelor traficate în vederea

deplasării către punctul destinat. Recrutare în sensul traficului de ființe

umane presupune atragerea persoanelor prin selecționare într-o anumită

activitate determinate în scop de exploatare. La recrutare nu au importanță

împrejurările în care a avut loc recrutarea, prin promiterea locurilor de

muncă, promiterea unor remunerații avantajoase etc. La fel. recrutarea

poate fi realizată prin publicarea anunțurilor, mesaje electronice sau

telefonice, prin intermediul altor persoane, etc.

În speță, instanța de apel a constatat că, inculpatul Ceban Ruslan,

personal, prin telefon și prin intermediul diferitor persoane, i-a recrutat pe

Neteda Aurel, Buga Artur, Pintelei Maxim și Macovei Svetlana, susținând

că are de lucru pentru aceștia în Federația Rusă și le va achita un salariu

avantajos în mărime de 1000-1300 ruble pe zi. La fel, inculpatul Ceban

Ruslan a acționat și cu partea vătămată Țurcan Valeriu, spunându-i că are

de lucru în Moscova, instrumente de lucru și va fi bine remunerat. Toate

acestea fiind stabilite din aprecierea declarațiilor părților vătămate Macovei

Svetlana, Neteda Aurel, Buga Artur, Pintelei Maxim precum și a

martorului Ceban Iurie.

Instanța de apel a notat că, prin transportare se înțelege deplasarea

unei persoane dintr-un loc în altul în perimetrul unui stat sau peste

frontieră, folosind diferite mijloace de transport ori pe jos.

În speță, instanța de apel reținut din declarațiile părților vătămate că

prima instanță corect a constatat că inculpatul Ceban Ruslan a organizat

transportarea acestora în Federația Rusă, iar unele părți vătămate nici nu

au achitat pentru costul drumului până la locul de destinație. (pct. 6, 7 din

decizia recurată).

Instanța de apel a notat că, prin adăpostirea victimei se înțelege

punerea, ținerea acesteia la adăpost prin instalarea temporară a victimei

într-o locuință sau într-un alt amplasament având aceiași destinație.

Contrar argumentelor apelantului care a indicat că nu a adăpostit

părțile vătămate, nu le-a primit și toată această perioadă a locuit cu ei în

încăperile, care au fost puse la dispoziție de către proprietarul șantierului

de construcție, cetățean al Federației Ruse, instanța de apel a reținut că, din

declarațiile părților vătămate rezultă cu certitudine că ultimii au fost cazați

pe teritoriul Spitalului Clinic de Psihiatrie nr. amplasat în Federația Rusă,

or. Moscova, str. Zagorodnoie șose, 2, cât și la alte obiecte, unde urmau a

efectua diferite lucrări de reparație. S-a stabilit părțile vătămate că, au fost

adăpostite de Ceban Ruslan exact în locul în care urmau să efectueze

lucrările de reparație, inițial la Spitalului Clinic de Psihiatrie nr. 1 amplasat

6

în Federația Rusă, or. Moscova, str. Zagorodnoie șose 2, ulterior la alte

obiecte de lucru (raionul Mîtîșevo, Dubrovca, Piragova), or unde lucrau,

acolo și locuiau.

Acțiunea adiacentă din cadrul infracțiunii prevăzute de art. 165

alin.(2) lit. b), d) Cod penal și art. 165 alin. (1) lit. b) Cod penal, ce au fost

săvârșite de către inculpatul Ceban Ruslan și-a găsit exprimare prin

modalitatea înșelăciunii părților vătămate și abuzului de poziția lor de

vulnerabilitate. Prin înșelăciune, se înțelege prezentarea vădit falsă a

realității, aducerea în eroare a victimei, fie trecerea sub tăcere a realității

care constă în ascunderea de victimă a faptelor și circumstanțelor care

comportă semnificație în împrejurările concrete respective. În cazul în care

făptuitorul, în scopul realizării traficului de ființe umane transmite cu

bună-știință victimei informații false se subînțelege că este vorba de

înșelăciune de tip activ, iar în cazul în care făptuitorul, în același scop,

special nu-i comunică victimei informațiile pe care era obligat să le

comunice, se subînțelege o acțiune de înșelăciune de tip pasiv. De regulă,

în ipoteza traficului de ființe umane, înșelăciunea se referă la promisiuni,

victima fiind indusă în eroare că va presta o muncă decentă și bine plătită.

În speță, instanța de apel a constatat din conținutul declarațiilor

părților vătămate că, inculpatul Ceban Ruslan a promis părților vătămate

un salariu în jur de 1000-1300 ruble pe zi. Astfel, părții vătămate Macovei

Svetlana, Ceban Ruslan i-a promis un salariu de 1300 ruble pe zi, lui Buga

Artur, i-a promis 100 ruble pentru un metru pătrat de tencuială, lui Pintelei

Maxim i-a promis 1100 ruble pe zi, iar părții vătămate Țurcan Valeriu,

inculpatul i-a promis un salariu de 165 000 ruble pentru electricitate. Însă

de fapt, după efectuarea lucrărilor de reparație, cât și de construcție de

către părțile vătămate, inculpatul Ceban Ruslan le-a achitat parțial pentru

munca prestată. Faptul datoriei se confirmă și prin recipisa eliberată de

către acesta părții vătămate Țurcan Valeriu (vol. I, f.d. 256).

Prin poziție de vulnerabilitate, se înțelege starea specială în care se

află persoana, astfel încât aceasta este dispusă să se supună abuzului sau

exploatării, în special din cauza situației precare din punctul de vedere al

supraviețuirii sociale, situației precare și ilegale de intrare sau de ședere în

țara de tranzit sau de destinație.

La caz, de către instanța de apel s-a constatat nu doar poziția de

vulnerabilitate a părților vătămate, or aceștia din cauza situației lor

materiale precare, doreau să obțină prin muncă în domeniul construcției

un anumit câștig, ci și faptul că, inculpatul Ceban Ruslan cunoștea despre

poziția lor materială și a profitat de vulnerabilitatea părților vătămate.

7

Abuz de poziția de vulnerabilitate a părților vătămate s-a manifestat

evident din partea inculpatului Ceban Ruslan asupra părților vătămate în

momentul aflării șederii lor în statul străin Federația Rusă, lucrând la

obiectele de lucru neoficial, primeau doar parțial salariul convenit cu

Ceban Ruslan, iar ultimul cunoștea despre faptul că, termenul legal de

ședere al părților vătămate în Federația Rusă este de doar 3 luni și ultimii

vor fi obligați să părăsească acest teritoriu până la expirarea termenului în

cauză, iar părților vătămate le promitea că cu datoriile se va achita deja în

Republica Moldova, fapt ce nu a fost îndeplinit. Exploatarea prin muncă

înseamnă ați însuși o anumită cantitate de muncă străină, de a acapara o

parte din roadele muncii altei persoane.

La caz, instanța de apel a reținut că, inculpatul Ceban Ruslan nu doar

a înșelat și a abuzat de poziția de vulnerabilitate a părților vătămate, ci și a

avut scopul exploatării lor prin muncă, fiindcă nu l-i s-a achitat cele

promise, deși ținea sub control volumul și calitatea lucrului efectuat,

organiza munca muncitorilor (părților vătămate) fiindcă le spunea unde și

ce lucrări aceștia trebuie să execute pentru a le achita conform înțelegerii,

ca în final să le spună că nu are bani cu ce să le plătească sau le afirma

înșelător că le va achita acasă în Republica Moldova, iar celor care deja se

aflau în Republica Moldova, prin telefon le comunica vădit fals că, banii pe

obiectul de lucru la care părțile vătămate au lucrat, încă nu i-a recepționat,

însușind astfel o mare parte din contravaloarea muncii părților vătămate.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele din apelul inculpatului

precum că, părțile vătămate nu munceau pentru el, acesta muncea de rând

cu părțile vătămate, plata pentru munca efectuată și pentru întreținerea

muncitorilor o achita administratorii întreprinderii pe nume „Valeriu”,

care transmitea suma de bani lucrătorilor, întrucât nimeni dintre părțile

vătămate sau martori care au fost audiați în ședință de judecată nu au

confirmat declarațiile inculpatului Ceban Ruslan precum la lucru pe părțile

vătămate le-a angajat o persoană pe nume Valeriu din or. Lvov și tot el le-

ar fi achitat salariul, le-a organizat și achitat transportul celor care nu aveau

bani de bilet și mijloc de transport, cazarea, ș.a. prin intermediul său.

Instanța de apel a reiterat că nu există careva temei de a respinge sau

a aprecia critic declarațiile părților vătămate, în cadrul cercetării

judecătorești nu au fost prezentate probe care ar infirma cele relatate de

către părțile vătămate.

Instanța de apel a menționat că declarațiile părților vătămate oferite

în instanța de fond sunt consecvente, corespund cu declarațiile date în

cadrul urmăririi penale, coroborează între ele și cu celelalte probe materiale

8

prezentate și verificate în cadrul cercetării judecătorești. Părțile vătămate

au fost prevenite de răspunderea penală pentru darea declarațiilor

intenționat false, și prin urmare, nu există temei de a aprecia critic aceste

declarații oferite sub jurământ și care corespund adevărului.

Au fost respinse și argumentul apelantului potrivit căruia, plângerile

au fost depuse de către Țurcan Valeriu, Neteda Aurel, Buga Artur, Pintelei

Maxim și Macovei Svetlana doar din motivul că nu au primit toți banii pe

care urmau să îi primească de la „Valeriu”, și nicidecum din alte

considerente, potrivit proceselor-verbale de consemnare a plângerilor

părților vătămate Neteda Aurel, Buga Artur, Pintelei Maxim și Macovei

Svetlana, aceștia solicită organele de drept să i-a măsuri anume cu cet.

Ceban Ruslan (f.d. 75-78, vol. I).

Instanța de apel a apreciat că, prima instanță în mod întemeiat a

apreciat declarațiile martorilor Petrenco Valentin și Rogu Sergiu, drept

neconcludente și inutile pentru soluționarea cauzei penale, întrucât aceștia

au făcut declarații generale, contradictorii și incerte.

Instanța de apel a considerat că soluția adoptată de către prima

instanță își va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului Ceban

Ruslan. or aplicarea unei pedepse penale sub formă de închisoare cu

executare ar duce la conștientizarea de către inculpat a celor comise, cu

atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul său și siguranța

libertății, cinstei și demnității persoanei, totodată, verificând ansamblul de

probe ce au fost administrate în conformitate cu prevederile de procedură

penală, nu a depistat careva încălcări de procedură, sau încălcări a

drepturilor și intereselor inculpatului.

Instanța de apel a considerat că prima instanță justificat a admis

integral acțiunea civilă înaintată de către Țurcan Valeriu împotriva lui

Ceban Ruslan cu privire la repararea prejudiciului material cauzat și

încasarea de la Ceban Ruslan în beneficiul lui Țurcan Valeriu suma de 155

000 ruble rusești cu titlu de prejudiciu material, convertită în lei

moldovenești la momentul executării hotărârii.

integral la 06 noiembrie 2019, a fost atacată cu recurs ordinar de către

inculpatul Ceban Ruslan, la data de 29 aprilie 2019, prin care invocând ca

temei pentru recurs ordinar prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, a solicitat repunerea în termen a recursului declarat,

casarea sentinței Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central din 24 mai 2018 și

a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie

9

2018 și dispunerea achitării lui Ceban Ruslan întrucât fapta nu întrunește

elementele infracțiunii.

5.1 În motivarea cererii de recurs ordinar, inculpatul Ceban Ruslan a

menționat că:

- instanțele de judecată neîntemeiat au stabilit că recrutarea și

adăpostirea părților vătămate a avut loc prin înțelepciune. Semnul de

recrutare și adăpostire prin înșelăciune în sensul pct. 5.7 din Hotărârea

Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr.9 din

22.12.2008, constă în inducerea în eroare și păgubirea persoanelor prin

prezentarea drept adevărate a unor fapte mincinoase sau inversate în

scopul de a obține pentru sine sau pentru altcineva realizarea traficului de

persoane. Înșelăciunea ca metodă de săvârșire a infracțiunii se poate

manifesta atât prin acțiuni active, care constau în comunicarea

informațiilor false despre anumite circumstanțe sau fapte, cât și prin

inacțiuni care rezidă în ascunderea, tăinuirea circumstanțelor sau faptelor

reale (de exemplu, false promisiuni pentru un loc de muncă legal, tăinuirea

condițiilor adevărate în care victima va fi forțată să muncească etc);

- din materialele dosarului penal, nu rezultă că părțile vătămate au

fost recrutate și adăpostite prin înșelăciune pentru a fi realizat traficul de

persoane. Este stabilit, Ceban Ruslan lucra neoficial în calitate de

constructor la șantier în Moscova, în perioada anului 2013 fie la propunerea

lui Ceban Ruslan, fie la insistența unor persoane care locuiau în satul Calfa,

r-nul Anenii Noi și care doreau un loc de muncă, au luat legătura cu Ceban

Ruslan în scop de a fi ajutați să se angajeze în câmpul muncii la construcții

la Moscova. Părțile vătămate, Neteda Aurel, Buga Artur, Pintelei Maxim,

Macovei Svetlana au ajuns la Moscova și au fost cazați pe adresa or.

Moscova, str. Zagorodnoie șose 2, la Spitalul Clinic de Psihiatrie nr. 1 „N.

A. Alexeev". Pe această adresă părțile vătămate de rând cu Ceban Ruslan

au fost cazați și angajați neoficial în câmpul muncii, unde împreună urmau

să execute diferite lucrări la șantierul dat în perioada martie-septembrie

și adăpostirea în scop de traficare a părților vătămate nu au fost comise din

partea inculpatului Ceban Ruslan;

- stabilirea de instanțele de judecată, precum că părțile vătămate au

fost supuse unei munci forțate prin înșelăciune contravine materialelor

dosarului penal. Fiind audiate la etapa de urmărire penală, precum și în

instanțele de judecată, părțile vătămate au fost conștiente că vor executa

munci și vor fi remunerate fără încheierea contractelor de muncă cu

angajatorul, cunoșteau locul unde vor acorda muncile respective, domeniul

10

executării muncilor, de asemenea înțelegeau că execută muncă în folosul

angajatorului, angajatorul fiind altul decât inculpatul Ceban Ruslan. Nu s-a

stabilit că părțile vătămate au fost determinate prin constrângere să

îndeplinească o muncă pe care din propria inițiativă și voință nu ar fi

îndeplinit-o, nu au fost puse în situația de a presta o muncă pe care nu erau

obligate de a o efectua, nu au fost ținute în servitute pentru achitarea

datoriilor;

- neachitarea salariilor pentru munca prestată, din declarațiile părților

vătămate Neteda Aurel, Buga Artur, Pintelei Maxim, Macovei Svetlana a

fost condiționată de faptul că acestea au executat lucrări în favoarea

angajatorului, iar când au cerut să li se achite salariile , angajatorul le-a

explicat că banii au fost transmiși lui Ceban Ruslan pentru a achita salariile

părților vătămate. Neachitarea salariilor pentru munca prestată nu poate fi

privită ca muncă forțată acordată prin înșelăciune. Neachitarea salariilor în

cazul dat se datorează vinovăției lui Ceban Ruslan, exprimată prin

însușirea mijloacelor bănești care nu i se cuvin.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel.

Conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este

de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea

termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă

termenul, nici ziua în care acesta se împlinește.

În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod

de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul

hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea

motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de

pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de

judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se

expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată.

Potrivit materialelor dosarului se constată că, dispozitivul deciziei

adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat la data 09 octombrie

2018, în prezența procurorului, apărătorul inculpatului Ceban Ruslan,

11

avocat Scutaru Ana și a părților vătămate, fapt confirmat prin procesul-

verbal al ședinței de judecată în instanței de apel din 09.10.2018 (f.d.12-16),

din care rezultă că apărătorul inculpatului Ceban Ruslan, avocat Scutaru

Ana a fost înștiințată despre ziua și ora pronunțării deciziei integrale și

anume pentru data de 06.11.2018, ora 14:00.

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 06.11.2018,

ședință despre care inculpatul Ceban Ruslan a cunoscut sau trebuia să

cunoască, fiind reprezentat de către avocatul Scutaru Ana, care a fost

prezentă la pronunțarea dispozitivului deciziei adoptate, fiindu-i

cunoscută și soluția pe caz, precum a fost și înștiințată despre ziua și ora

pronunțării deciziei integrale și anume pentru data de 06.11.2018, ora 14:00.

Potrivit scrisorii de expediere a deciziei motivate înregistrată cu nr.

1521/27.11.2018 (f.d.37), inculpatului Ceban Ruslan i-a fost expediată

decizia motivată.

Colegiul penal menționează că, inculpatul Ceban Ruslan a declarat

recurs ordinar împotriva hotărârilor judecătorești adoptate la caz, la data

de 24 septembrie 2019, fapt confirmat prin mențiunea despre dată de pe

amprenta ștampilei Poșta Moldovei aplicată pe plic, și înregistrat la Curtea

Supremă de Justiție la 26 septembrie 2019, adică peste termenul prevăzut

de lege, termenul scadent fiind la data de 06 decembrie 2018, cu

aproximativ 9 luni peste termenul prevăzut de lege.

Prin urmare, recursul inculpatului Ceban Ruslan declarat la 24

septembrie 2019, nu se încadrează in termenul limită prevăzut de art. 422

Cod de procedură penală.

La acest capitol Colegiul penal remarcă faptul că conform

dispozițiilor art. 422 Cod de procedură penală, nu este prevăzută

repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a

calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate,

iar art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în

care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit

termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și

nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege.

Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El

este absolut, are un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage

decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se

constată că acesta este declarat peste termen.

12

Astfel, odată ce recursul ordinar al inculpatului Ceban Ruslan este

declarat peste termen, urmează a fi dispusă inadmisibilitatea acestuia.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul

Ceban Ruslan xxx, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 09 octombrie 2018, în propria cauză penală, deoarece recursul

este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 iunie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

13

14