1ra-1868/2020 — art. 165 alin.2 lit. b, d CP

1ra-1868/2020 — art. 165 alin.2 lit. b, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1868/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat către inculpatul

Borșci Stepan împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 23 aprilie 2019 și sentinței Judecătoriei Ungheni (sediul Central) din 18

ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui

Borșci Stepan xxxxxxx, născut la xxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 03.01.2018 – 18.01.2019;

Instanța de apel: 21.02.2019 – 23.04.2020;

Instanța de recurs: 22.08.2020 –19.11.2020.

A C O N S T A T A T :

Borșci Stepan a fost recunoscut vinovatde săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 165 alin.(2), lit. b) și d) Cod Penal, și în baza Legi i-a fost aplicată

pedeapsa sub formă de - 8 (opt) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciare de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a

exercita activități în domeniul turismului, organizării de a pleca peste hotare

a persoanelor și organizării migrațiunii, pe un termen de 5 (cinci) ani.

În temeiul art.85 Cod Penal, la pedeapsa aplicată prin prezenta sentință

s-a adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilită prin sentința

Judecătoriei Ungheni din 11 ianuarie 2013, sub formă de 12 (doisprezece) ani

închisoare în penitenciar de tip închis. Definitiv s-a stabilit lui Borșci Stepan,

o pedeapsa sub formă de 14 (paisprezece) ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții sau de a exercita activități în domeniul turismului, organizării de a

pleca peste hotare a persoanelor și organizării migrațiunii, pe un termen de

5 (cinci) ani.

1

S-a încasat în mod solidar de la Xxxxxx și Borșci Stepan în

beneficiul lui xxxxx, prejudiciul cauzat în mărime de 5000,00 (cinci

mii, 00) lei.

Prin aceeași sentință mai este constată vinovăția lui Ciobanu

Victoria în privința căreia recurs ordinar nu a fost declarat.

reținut că, Borșci Stepan, în perioada lunii mai-septembrie 2004, acționând

împreună și de comun acord cu concubina sa Xxxxxx, prin repartizarea

rolurilor, în scop de profit, urmărind scopul traficului de persoane în scop

de exploatare prin muncă forțată, prin înșelăciune, manifestată în

promisiunea de oferire a unui serviciu bine plătit pe teritoriul Federației

Ruse și prin abuz de autoritate și poziție de vulnerabilitate, manifestată prin

situația precară din punct dc vedere a supraviețuirii sociale a victimelor, l-

au recrutat pe Xxxxxx, care fiind șomeri nu avea surse de existență, de a se

deplasa pe teritoriul Federației Ruse.

În continuare, tot în perioada de timp indicată, Borșci Stepan împreună

cu Xxxxxx, acționând împreună și de comun acord, aflându-se pe teritoriul

raionului Ungheni, întru realizarea intențiilor sale infracționale de traficare

în scop de exploatare prin muncă forțată a victimei, obținând prin

înșelăciune consimțământul lui xxxxxxxxxx de a se deplasa în Federația

Rusă, au întreprins acțiuni în vederea organizării transportării acestuia în

țara de destinație.

Ca rezultat, Borșci Stepan, care acționa împreună și de comun acord

cu Xxxxxx, întru realizarea intențiilor sale infracționale de

transportare a lui xxxxxxxxx în Federația Rusă în scop de exploatare prin

muncă forțată, au asigurat transportarea victimelor peste frontiera de stat a

R. Moldova, Ucraina, cu destinația Federația Rusă.

Ajungând în țara de destinație, Borșci Stepan împreună cu Xxxxxx,

întru realizarea scopului său infracțional, i-au adăpostit pe xxxxxxxxxxx, iar

în continuare, aplicând violența fizică și psihică asupra victimei, profitând

de starea de vulnerabilitate a acestuia, manifestată prin aflarea într-o țară

străină fără acte de identitate care li-au fost sechestrare și surse necesare

pentru existență, i-au exploatat forțat în condiții similare sclaviei, la diferite

munci agricole, timp de circa un an de zile în Federația Rusă, xxxxxxx, la

cules mere și în xxxxxxxxx la strâns cartofi, fără a le achita pentru munca

prestată.

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Borșci

Stepan a săvârșit cu bună știință infracțiunea prevăzută de art. 165 alin. (2)

2

lit. b) și d) Cod penal (în vigoare din 12.06.2003) - trafic de ființe umane, adică

recrutare, transportare și adăpostirea unei persoane, în scop de exploatare

prin muncă forțată, săvârșită prin înșelăciune, amenințare cu aplicarea

violenței fizice și psihice nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei,

abuz de poziție de vulnerabilitate și abuz de putere, comisă asupra mai

multor persoane de către două persoane.

Maria în numele inculpatului Borșci Stepan prin care a solicitat casarea

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Borșci Stepan să fie

achitat pe art. 165 alin.(2), lit. d) Cod penal.

3.1 În motivarea apelului, avocatul Arabadji Maria în numele inculpatului

Borșci Stepan a indicat că:

- sentința de condamnare este bazată doar pe declarațiile părților

vătămate, care sunt persoane cointeresate și care s-au adresat organelor de

resort cu mulți ani mai târziu de perioada când chipurile a fost comisă

infracțiunea de către Borșci Stepan;

- toate părțile vătămate s-au dus benevol la lucru și puteau să se refuze

de a pleca, deoarece toți cunosc faptul, că se întâmplă cînd persoanele

plecate să lucreze peste hotarele țării uneori nu primesc plata pentru munca

înfăptuită, astfel considerând că în baza acestor declarații, vina inculpatului

în comiterea crimei imputate nu a fost pe deplin dovedită;

- consideră, că atât în timpul urmăririi penale cât și la examinarea în

fond nu au fost acumulate suficiente probe directe, utile și veridice,

care în ansamblul lor să coroboreze între ele și să confirme integral vinovăția

lui Borșci Stepan în săvârșirea infracțiunii de trafic de ființe umane, motiv

din care acesta urmează a fi achitat pe art. 165 alin.(2) lit. d) Cod penal.

- la pronunțarea sentinței de condamnare în privința lui Borșci Stepan,

prima instanță a admis și erori de drept, fiind eronată aplicarea prevederilor

art.85 Cod penal în loc de prevederile art.84 alin.(4) Cod penal.

aprilie 2019 a fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul

Arabadji Maria în numele inculpatului Borșci Stepan, și menținută fără

modificări sentința.

4.1 Instanța de apel a statuat că: că, deși inculpatul Borșci Stepan nu a

recunoscut vina în comiterea acțiunilor descrise în actul de învinuire,

vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 165 alin. (2) lit.

b), d) Codul penal - trafic de ființe umane, adică recrutare, transportare și

adăpostirea unei persoane, în scop de exploatare prin muncă forțată,

3

săvârșită prin înșelăciune, amenințare cu aplicarea violenței fizice și psihice

nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, abuz de poziție de

vulnerabilitate și abuz de putere, comisă asupra mai multor persoane de

către două persoane, sa dovedit integral și prin cumulul de probe, care sunt

pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele.

Instanța de apel a constatat cu certitudine, că Borșci Stepan a comis

infracțiunea imputată lor și că acțiunile inculpaților au fost corect calificate

de către instanța de fond în baza art. 165 alin. (2) lit. b), d) Codul penal or, la

materialele cauzei sunt anexate suficiente probe ce indică cu certitudine

vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate.

În contextul respingerii alegațiilor avocatului în numele inculpatului

Borșci Stepan care a invocat în esență, că sentința de condamnare a acestuia

nu poate fi bazată doar pe declarațiile părților vătămate, or vinovăția

inculpatului nu a fost pe deplin dovedită, instanța de apel a remarcat, că

circumstanțele expuse de către inculpatul Borșci Stepan diferă esențial de

declarațiile părților vătămate xxxxxxxx (inclusiv în calitate de succesor al

părții vătămate xxxxx), a succesorului părții vătămate xxxxxxxx, depoziții

care sunt în corelație cu declarațiile martorilor xxxxxxxx, care au fost

preîntâmpinați de răspundere penală, declarațiile cărora instanța nu le

supune cărora dubii, or atât partea vătămată, cât și martorii au indicat direct

asupra persoanelor inculpaților.

Instanța de apel nu a reținut ca plauzibile nici criticile părții apărării,

în numele inculpatului Borșci Stepan, asupra faptul că părțile vătămate ar fi

plecat la muncă în Federația Rusă benevol, or prima instanță corect a

remarcat în speță, că deși aparent părțile vătămate benevol au acceptat de a

pleca peste hotare la lucru în Federația Rusă, inclusiv erau de acord să

presteze și servicii propuse, această stare era determinată în primul rând de

poziția de vulnerabilitate în care se aflau xxxxxxxxx, anume de această stare

s-au folosit Xxxxxx și Borșci Stepan prin repartizarea rolurilor, în scop de

profit, urmărind scopul traficului de persoane în scop de exploatare prin

muncă forțată, prin înșelăciune, manifestată în promisiunea de oferire a unui

serviciu bine plătit pe teritoriul Federației Ruse și prin abuz de autoritate și

poziție de vulnerabilitate, manifestată prin situația precară din punct de

vedere a supraviețuirii sociale a victimelor, au recrutat victimele, care fiind

șomeri nu avea surse de existență, de a se deplasa pe teritoriul Federației

Ruse, au întreprins acțiuni în vederea organizării transportării acestuia în

țara de destinație, au asigurat transportarea victimelor peste frontiera de stat

a Republicii Moldova, Ucraina, cu destinația Federația Rusă, i-au adăpostit.

4

Instanța de apel a considerat întemeiată concluzia primei instanțe

precum, că făptuitorii Xxxxxx și Borșci Stepan au abuzat de poziția de

vulnerabilitate a victimelor și preia în acest sens argumentarea instanței de

fond și anume că inculpații cunoșteau despre vulnerabilitatea victimelor și

se foloseau de aceasta pentru a-și ușura săvârșirea infracțiunii, or victimele

benevol acceptau să meargă la muncă, deoarece erau încrezute că vor avea

de muncă și vor fi remunerate, așa cum le-au comunicat inculpații Xxxxxx și

Borșci Stepan, astfel se vor respinge alegațiile apelantului ca neîntemeiate în

acest sens.

Instanța de apel a constatat cu certitudine, că Borșci Stepan a comis

infracțiunea prevăzută art. 165 alin.(2) lit. b), d) Cod penal or, la materialele

cauzei sunt anexate suficiente probe pertinente, concludente și utile, care

coroborând între ele răstoarnă prezumția de nevinovăție a inculpatului.

Instanța de apel fiind cert convinsă de corectitudinea primei instanțe

la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă aplicată în privința lui Borșci

Stepan, fiind luate în considerație caracterul și gradul de pericol social al

crimei comise, personalitatea inculpaților, circumstanțele agravante și cele

atenuante răspunderii prevăzute de art.art.76, 77 Cod penal, precum și

scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Instanța de apel a menționat că prima instanță a luat în considerare

caracterul și gradul de pericol social al crimei comise, personalitatea

inculpaților, circumstanțele agravante și cele atenuante răspunderii

prevăzute de legislația penală, precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovaților, concluzionând întemeiat asupra faptului,

că sentința de condamnare, în prezenta cauză penală, va avea un efect

preventiv serios atât pentru inculpați, cât și pentru alte persoane predispuse

la comiterea unor astfel de infracțiuni și va constitui o garanție și o asigurare

că drepturile și libertățile consfințite m Constituția RM și alte legi ale RM

sunt apărate, iar violarea lor este contracarată și pedepsită.

Instanța de apel fiind de acord și cu concluzia primei instanțe în latura

civilă, și anume că la înaintarea acțiunii civile, succesorul părții vătămate

xxxxxx, nu au fost respectate prevederile art.art.219-221 Cod de Procedură

Penală, și în partea încasării în mod solidar de la Xxxxxx și Borșci Stepan în

beneficiul părții vătămate xxxxx a sumei de 5000 (cinci mii) lei cu titlu de

prejudiciu material, concluzie pe care a însușit-o integral.

de inculpatul Borșci Stepan prin care neinvocând incidența dispozițiilor art.

427 Cod de procedură penală a solicitat casarea parțială a deciziei în partea

5

aplicării pedepsei cu menținerea în această parte a sentinței.

5.1 În susținerea recursului inculpatul a invocat că:

- în acțiunile sale nu sunt întrunite elementele constitutive ale

infracțiunii prevăzute de art. 165 alin.(2) lit. b), d) Cod penal, care a influențat

soluția instanței;

- consideră că decizia instanței de apel este absolut ilegală și

neîntemeiată, fiind bazată pe aprecierea eronată a probelor;

- consideră că decizia este pasibilă a fi anulată deoarece o persoană

nu poate fi condamnată de două ori pe aceiași cauză.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală,

termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea

termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul,

nici ziua în care acesta se împlinește.

În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod

de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii,

fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se

pronunță la fel public, în termen de până la 30 de zile. Copia de pe hotărârea

motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată.

Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază,

în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată.

Sub acest aspect se atestă că, potrivit materialelor dosarului,

dispozitivul deciziei adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat la

data 23 aprilie 2019, în prezența procurorului, inculpatului și avocatului

acestuia, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată în

instanța de apel și dispozitivul deciziei adoptate (f.d. 237, vol. II), din care

rezultă că aceștia au fost înștiințați despre ziua și ora pronunțării deciziei

integrale și anume pentru data de 23 mai 2019, ora 14:00. Tot din procesul-

verbal al ședinței de judecată în instanța de apel din 23 mai 2019(f.d.238, vol.

II) se constată că, la data stabilită, în prezența procurorului și inculpatului.

6

Tot din materialele dosarului se constată că copia deciziei motivate, a

fost înmânată inculpatului, fapt confirmat prin recipisă (f.d.246, vol. II).

Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 23 aprilie

2019, ședință despre care inculpatul Borșci Stepan a cunoscut, fiindu-i

cunoscută și soluția pe caz.

La data de 22 iulie 2020 inculpatul Borșci Stepan a depus recurs

ordinar.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 23 iulie 2020, a fost

restituită cererea de recurs ordinar, depusă de către inculpatul Borșci Stepan

pentru înlăturarea neajunsurilor constatate și depunerea unei noi cereri de

recurs în termen de 30 zile.

La data de 07 august 2020, inculpatul Borșci Stepan a depus din nou

cerere de recurs ordinar în termenul stabilit prin încheierea Curții Supreme

de Justiție din 23 iulie 2020.

Așadar, instanța de recurs ordinar menționează că, inculpatul a

declarat recurs ordinar împotriva hotărârii judecătorești adoptate la caz, la

data de 22 iulie 2020, fapt confirmat prin data înregistrării la Curtea Supremă

de Justiție, adică peste termenul prevăzut de lege, termenul scadent fiind

data de 24 iunie 2019.

Așadar, în cauza deferită judecării Colegiul penal specifică faptul că

pentru inculpat termenul de atac prevăzut de art. 422 Cod de procedură

penală, se calculează începând cu data de 24 mai 2019, adică a doua zi după

pronunțarea deciziei, ținând cont de dispozițiile art. 231 alin. (3), (5) Cod de

procedură penală și expiră la sfârșitul zilei de 24 iunie 2019.

Prin urmare, recursul inculpatului Borșci Stepan declarat la 22 iulie

2020, nu se încadrează în termenul limită prevăzut de art. 422 Cod de

procedură penală.

La acest capitol este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală,

nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură

legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei

motivate.

Totodată, a acest capitol este de menționat că art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui

drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia

impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste

termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege.

Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este

7

absolut și are un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage

decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.

Mai mult, Colegiul penal notează că, o astfel de soluție este compatibilă

cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului

pentru exercitarea apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca

urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în

instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor

juridice.

În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03

aprilie 2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre

desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma

admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi

descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de

introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînoirea acestui termen pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de

atac.

De asemenea, Colegiul penal reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea

pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea

nr. 7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o

perioadă de timp considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu

privire la motivul pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa

mai devreme, s-a soldat cu ignorarea unui întreg proces judiciar, și în

consecință s-a constatat încălcarea principiului securității raporturilor juridice

și a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6§1 CEDO.

Prin urmare, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de

procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului

înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen.

Astfel, odată ce recursul ordinar al inculpatului Borșci Stepan este

declarat peste termen, urmează a fi dispusă inadmisibilitatea acestuia.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

8

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Borșci

Stepan împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23

aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Borșci Stepan xxxxxl, ca fiind

declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

9