1ra-648/20 — Art.151 alin.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 februarie 2019, Tabără Petru, a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal și i s-a stabilit o pedeapsa în formă de închisoare pe un termen de 12 (doisprezece) ani cu executare în penitenciar de tip închis. Până la intrarea sentinței în vigoare s-a aplicat lui Tabără Petru măsura preventivă obligarea de a nu părăsi țara, fiind supus arestului din momentul rămânerii sentinței definitive, cu calcularea termenului ispășirii pedepsei din momentul reținerii inculpatului și cu includerea în acest termen a timpului aflării lui în stare de arest din 12 ianuarie 2016 până 12 ianuarie 2017. S-a respins cererea procurorului de încasare a cheltuielilor de judecată.

Pentru a se pronunța sentința în cauză, instanța de fond a constatat că, la data de 11.12.2015, între orele 01:00 - 02:00, Tabără Petru, prin înțelegere prealabilă cu altă persoană cauza penală în privința căruia a fost disjunsă într-o procedură separată, aflându-se în ograda amplasată pe xxxx, în rezultatul unui conflict iscat spontan, i-au 1 aplicat multiple lovituri cu pumnii, picioarele și alte obiecte neidentificate peste diferite regiuni ale corpului inclusiv în cap lui M. Melnicenco, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.3D/2643 traumă craniu-cerebrală închisă; echimoze periorbitale bilateral, hemoragii în sclera ochiului stâng, hemoragii subarahnoidiene pe lobii frontali, hematom subdural pe suprafața emisferei cerebrale stângi (250 ml), hemoragii secundare în trunchiul cerebral, care a fost produse cu 2-3 zile înainte de deces, prin acțiunea traumatică cu corp contondent, are legătură cauzală directă cu decesul și se califică ca vătămare gravă, fracturi costale bilateral, echimoze pe abdomen și mâna stângă, au fost produse cu 2-3 zile înainte de deces, prin acțiuni traumatică cu corp contondent, sau lovirea de acesta, nu au legătură cauzală cu decesul, la persoane în viață condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și conform acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămări medii. Astfel, acțiunile lui Tabără Petru au fost încadrate juridic de către organul de urmărire penală în baza art.151 alin.(4) Cod penal, conform indicilor calificativi vătămarea intenționată gravă a integrității corporale și a sănătății, de două sau mai multe persoane, cu o deosebită cruzime, care a provocat decesul victimei.

Nefiind de acord cu sentința în cauză, procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Botanica, Oleg Vereteno, a depus în termen apel prin care solicită admiterea acestuia, casarea parțială a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 februarie 2018, în partea ce ține de latura civilă, privind încasarea cheltuielilor judiciare, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanța, prin care Tabără Petru să fie obligat să achite cheltuielile judiciare, pentru efectuarea Raportului de constatare medico-legală nr.2643 din 08.02.2016, Raportului de expertiză medico-legală nr.3D/2643, Raportul de expertiză medico-legală nr.87D/2643 din 10.06.2016 și Raportul de expertiză nr.305 din 09.02.2018, în sumă totală de 9 303 lei MD, în rest sentința a o menține fără modificări. În motivarea cererii de apel, acuzarea a invocat că, deși instanța de judecată a dat aprecierea corectă circumstanțelor de fapt a cauzei și a emis o sentință de condamnare, totuși, a respins cerințele acuzatorului de stat privind încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor judiciare. Astfel, la etapa urmăririi penale a fost dispusă efectuarea constatării tehnic- științifică și expertize medico-legale, iar în cadrul urmăririi penale au fost suportate cheltuieli - pentru examinarea cadavrului 469 lei, pentru examinarea histopatologică a materialului biologic s-a suportat cheltuieli de 225 lei, pentru examinarea în baza documentelor medicale s-au suportat cheltuieli de 57 lei. Suplimentar pentru examinarea cadavrului s-au suportat cheltuieli de 469 tei, pentru examinarea histopatologică a materialului biologic s-au suportat cheltuieli de 225 lei, pentru examinarea în baza documentelor medicale s-au suportat cheltuieli de 57 lei și pentru determinarea alcoolului etilic în sânge (metoda gaz cromatografică) s-au suportat cheltuieli de 91 lei- în sumă totală de 1 623 lei MDL. Totodată, în cadrul judecării cauzei în fond, la solicitarea părții apărării a fost efectuată expertiza medico-legală suplimentară în comisie. Raportul de expertiză nr.305 din 09.02.2018 cu costul de 7 680 lei. În total cheltuielile judiciare constituie – 9 303 lei. 2 Consideră că, concluzia instanței, este în contradicție cu prevederile art.229 Cod de procedură penală, conform căruia, instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistenta juridică garantată de stat. La fel, achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. 3.1. Nefiind de acord cu sentința în cauză, avocatul Mîța Oleg în interesele inculpatului Tabără Petru a depus în termen apel, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanța, prin care să se dispună achitarea lui Tabără Petru în baza art.151 alin.(4) Cod penal pe motivul că fapta nu a fost comisă de inculpat. În motivarea cererii de apel, apărarea a invocat că, sentința de condamnare a inculpatului Tabără Petru este nefondată, motiv pentru care urmează a fi casată, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care cet. Tabără Petru urmează a fi achitat pe motivul lipsei componenței infracțiunii în acțiunile acestuia, considerând că, fapta n-a fost comisă de către inculpat. A invocat apărarea că, nici un martor nu a relatat despre faptul că a văzut bătaia între P. Tabără și M. Melnicenco, în special să vadă că anume Tabără Petru i-a aplicat lovituri cu mâinile sau cu picioarele în regiunea capului, ca M. Melnicenco să cadă pe jos și continuarea lovirii acestuia, în situația când acesta era pe jos. Mai mult, nici unul din martori nu a comunicat despre acele consecințe imediate ale TCC descrise în Ordinul nr.157 din 30.05.2005 privind aprobarea Indicațiilor metodice ,,Aprecierea medico-legala a gravitații vătămării corporale în traumele craniu-cerebrale”. Atrage atentei asupra faptului că, după incidentul iscat între cet. P. Tabără și cet. M. Melnicenco, ultimul, potrivit declarațiilor martorului Chihai Nicolai, imediat după ce au plecat Țuțu Serghei și Nani Oleg, s-a apropiat de casa matorului Stavilă Margareta și a insistat de mai multe ori ca ea să iasă afară, dorind să discute cu ea careva momente. Prin urmare, obiectiv, acest martor a relatat că, imediat după caz M. Melnicenco nu numai că nu a pierdut conștiința, nu a intrat în stare de comă, dar invers, a comunicat cu martorul imediat după ce s-a iscat conflictul, a fost conștient și a avut o expunere coerentă, ceea ce exclude orice posibilitate de provocare a vătămărilor corporale periculoase pentru viață în acel moment. Consideră apărarea că, instanța nu a dat apreciere declarațiilor făcute de alți martori - Spînu Ion, Sili Petru, Damian Andrei, Țuțu Andrei, Nani Oleg, Dicusar Andrei și Dogari Elena, audiați în ședință de judecată, fiind martorii unui alt eveniment - a unei bătăi între M. Melnicenco și Zbîrnea Constantin, în cadrul căreia anume Zbîrnea Constantin i-a aplicat lui M. Melnicenco lovituri cu pumnii iar pe urmă cu o rangă în regiunea capului, de la care ultimul a căzut iar Zbîrnea Constantin continua să-l lovească. La fel, acești martori au relatat instanței și despre consecințele imediate și în dinamică ale traumelor cauzate de C. Zbîrnea lui M. Melnicenco, care s-au manifestat în pierderi 3 de conștiință, cefalee, vomă etc. Aceste declarații, însă au rămas în afara atenției instanței judecătorești. A mai invocat apărarea, că o deosebită importantă reprezintă și momentul cauzării vătămărilor corporale, ce se află în legătură directă cu decesul cet. M. Melnicenco. Astfel, cadavrul cet. M. Melnicenco a fost depistat la data de 12.12.2015, și examinat la fața locului în aceeași zi, orele 11.03. (f.d.15 Vol. I). Potrivit raportului de expertiză judiciară nr.305 din 09.02.2018 decesul cet. M. Melnicenco a survenit cu 6-10 ore înaintea examinării cadavrului, adică aproximativ orele 00.00-01.00, data de 12.12.2015 (f.d.264-271 Vol. I). După cum rezultă din conținutul raportului de expertiză judiciară nr.305 din 09.02.2018, leziunile corporale, ce au provocat decesul cet. M. Melnicenco, au fost produse cu nu mai puțin de 24 de ore până la deces. Acest raport mai conține o precizare, or, potrivit concluziilor expertului histolog, Victor Odovenco, la examinarea microscopică au fost depistate revărsări sanguine în mușchii intercostali, spațiul subdural, subarahnoidian și intracerebrale, ce au fost produse într-o perioada scurtă de timp unele față de altele și conform modificărilor de reactivitate se încadrează în vechime de cca 2-3 zile până la deces (f.d.268 Vol. I). La fel, potrivit Raportului de expertiză medico-legală nr.87D/2643 din 10.06.2016 întocmit de expertul Andrei Tertîșnîi, în rezultatul examinării medico-legale a cadavrului, și datelor cercetării histologice, toate leziunile corporale, au fost produse cu cca 2-3 zile înainte de survenirea morții (f.d.71-72 Vol. I). O concluzie similară se conține și în Raportul de expertiză medico-legală nr.3D/2643 din 08.02.2016, întocmit de expertul Andrei Tertîșnîi, potrivit căruia la examinarea medico-legală a cadavrului s-a depistat trauma craniu-cerebrală închisă: echimoze periorbitale bilateral, hemoragii în sclera a ochiului sting, hemoragii subarahnoidiene pe lobii frontali, hematom subdural pe suprafața emisferei cerebrale stângi (250 ml), hemoragii secundare în trunchiul cerebral, care a fost produsă cu 2-3 zile înainte de deces prin acțiunea traumatică cu corp contondent, are legătură cauzală directă cu decesul și se califică ca vătămare gravă (f.d.58-59 Vol. I). Aceleași date obiective se conțin și în Actul de constatare medico- legală nr. 2643 din 08.02.2016 întocmit de expertul Andrei Tertîșnîi (f.d.46-48 Vol. I). Conchide, că leziunile corporale, care au provocat decesul victimei M. Melnicenco puteau fi provocate în perioada nu mai devreme de 09.12.2015 și nu mai târziu de 10.12.2015. Mai mult, potrivit declarațiilor făcute de expertul Andrei Tertîșnîi, fiind audiat suplimentar în cadrul ședinței de judecată, ultimul a explicat, că potrivit cercetărilor histologice efectuate, mecanismul acumulării sângelui în spațiul intracranian, constată, că un volum atât de considerabil de sânge se putea acumula în perioada de aproximativ trei zile, reieșind din normativele existente. Astfel, din probatoriul acumulat conchide, că leziunile corporale ce au provocat decesul victimei M. Melnicienco i-au fost aplicate aproximativ în perioada 09-10 decembrie 2015. O dată mai târzie se exclude atât reieșind din cele stabilite obiectiv, în urma întocmirii mai multor rapoarte de expertiză medico-legale, cât și reieșind din 4 declarațiile experților audiați suplimentar în ședința de judecată și anume – A. Tertîșnii și V. Capcelea. Consemnează, că mai mulți martori comunică despre date obiective, care se manifestă în rezultatul cauzării traumei craniu-cerebrale închise, descrise în Indicațiile metodice ,,Aprecierea medico-legala a gravitații vătămării corporale în traumele craniu- cerebrale”. Astfel, fiind audiați suplimentar în cadrul ședinței de judecată martorul Sîli Petru a explicat că cu 2-3 zile până la deces /09-10.12.2015/ M. Melnicenco se simțea foarte rău, manifesta pierderi de cunoștință, cefalee, vomă, acuza dureri de cap. Declarații analogice au fost date și de martorul Damian Andrei și Țuțu Nicolae, care la fel au confirmat, că aproximativ cu 2-3 zile înainte de deces /09-10.12.2015/, M. Melnicenco se simțea foarte rău, îl durea tare capul, el pierdea cunoștință, vomita, nu mânca, zicea că a fost bătut. Declarațiile martorilor Sîli Petru, Damian Andrei, Țuțu Nicolae, precum și constatările ce se conțin în rapoarte de expertiză medico-legale menționate supra, se confirmă și prin declarațiile martorului Spînu Ion, care fiind audiat în cadrul ședinței de judecată a comunicat instanței că pe M. Melnicenco îl cunoaște, deoarece o perioadă anumită a locuit în vecinătate cu el. Aproximativ la data de 09.12.2015 după masă l-a văzut pe M. Melnicenco lângă barul din comuna Băcioi, în momentul când ultimul avea un conflict cu un alt consătean de al său Zbîrnea Constantin. A observat, că inițial ambii discutau în tonalități ridicate, și la un moment dat Zbîrnea Constantin l-a lovit pe M. Melnicenco în cap cu o rangă. De la acea pălitură M. Melnicenco a căzut pe jos, iar C. Zbîrnea continua să-l lovească cu picioarele și cu acea rangă pe cap și pe tot corpul. M. Melnicenco în acel moment nu se mișca, fiind inconștient. Concluzionează că, leziunile corporale în regiunea capului, care până la urmă au provocat decesul cet. M. Melnicenco, i-au fost provocate la data de 09 decembrie 2015. Aceste circumstanțe se confirmă atât reieșind din date obiective (procesul- verbal de cercetare la fața locului din 12.12.2015, Actul de constatare medico-legală nr.2643 din 08.02.2016, Raportul de expertiză medico-legală nr.3D/2643 din 08.02.2016, Raportul de expertiză medico-legală nr.87D/2643 din 10.06.2016, Raportul de expertiză judiciară nr.305 din 09.02.2018), cât și declarațiile martorilor și experților audiați în cadrul ședinței de judecată (Sîli Petru, Damian Andrei, Țuțu Nicolae, Spînu Ion, experții V. Capcelea, A. Tertîșnîi). Urmare celor consemnate supra, se constată intervale de timp diferite la cauzarea leziunilor corporale ce au legătură direct cu cauza decesului a victimei M. Melnicenco și acțiunile ce i se impută lui Tabără Petru și anume - aplicarea loviturilor cet. M. Melnicenco la data de 11.12.2015, între orele 01.00 - 02.00 nu coincid, fiind demonstrată o diferența de timp mai mult de o zi. Respectiv, ajunge la concluzia, că odată fiind aplicate cu mai mult timp înainte de caz, adică de incidentul ce s-a iscat între cei doi, cet. Tabără Petru nu poate purta răspundere penală pentru acțiunile comise de o altă persoană, fiind dovedit cu certitudine că nu el a aplicat loviturile, ce au provocat decesul victimei M. Melnicenco. Mai mult, din probatoriul administrat rezultă cu certitudine concluzia că, Tabără Petru nu a aplicat loviturile lui M. Melnicenco, care ar duce la provocarea leziunilor corporale grave, care să provoace decesul acestuia. 5 Reiterează că, instanța de judecată în textul sentinței contestate a introdus circumstanțe noi care nu sunt indicate în rechizitoriu și anume ,,(...) fapta prejudiciabilă se exprimă prin acțiunile inculpatului de lovire cu pumnul a victimei și a altor lovituri de la care la momentul respectiv partea vătămată a căzut pe jos, iar drept consecință a acestor lovituri s-a produs decesul victimei”. În acest context consemnează, în primul rând faptul că rechizitoriul prezentat instanței de judecată împreună cu materialele cauzei penale nu conține descrierea faptei prejudiciabile astfel cum a descris-o instanța de judecată, inclusiv prin includerea acțiunilor de lovire cu pumnul a victimei și a altor lovituri de la care la momentul respective partea vătămată a căzut pe jos. Mai invocă argumente că, nici un martor nu indică asupra faptului că anume cet. Tabără Petru l-ar fi lovit cu pumnul pe cet. M. Melnicenco sau ar fi aplicat alte lovituri de la care ultimul ar fi căzut pe jos. Mai mult, lipsesc careva probe din care să rezulte faptul căderii pe jos a cet. M. Melnicenco în noaptea când a avut loc incidentul între Tabără Petru și M. Melnicenco. Astfel, din conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului nu rezultă că la fața locului ar fi depistate careva urme de cădere a cet. M. Melnicenco pe jos. La fel, pe hainele, în care era îmbrăcat M. Melnicenco nu s-au depistat urme, ce ar indica că acesta ar fi căzut pe jos și ar fi aplicate careva lovituri cu pumnii sau cu picioarele. Prin urmare, o astfel de concluzie la care a ajuns instanța de judecată se exclude, iar în privința faptelor pretins stabilite de instanța de fond lipsesc probe, care ar justifica o astfel de concluzie. Instanța de fond a depășit limitele învinuirii, or a menționat că „fapta prejudiciabilă se exprimă prin acțiunile inculpatului de lovire cu pumnul a victimei și a altor lovituri de la care la momentul respectiv partea vătămată a căzut pe jos, iar drept consecință a acestor lovituri s-a produs decesul victimei”, dar neincriminate inculpatului prin rechizitoriu. A trecut în revistă „toate probele administrate pe caz, însă nu a apreciat fiecare proba” separat, din punct de vedere al pertinentei, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt si de drept indicate în rechizitoriu, și nu a indicat care dovezi au fost puse la baza sentinței de condamnare, cât și motivele pentru care a respins alte probe, or, toate probele din speța doar infirmă vinovăția inculpatului. Astfel, consideră apărarea că, prima instanța nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2019, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către avocatul Mîța Oleg în interesele inculpatului Tabără Petru și procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Botanica, Oleg Vereteno și menținută sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 07 februarie 2019, fără modificări. 4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat că prima instanța a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art.101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității si coroborării și just a adoptat o 6 sentință de condamnare în privința inculpatului Tabără Petru conform art.151 alin.(4) Cod penal. Astfel, instanța de apel a conchis că, prima instanța a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului Tabără Petru, care a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite de acesta încadrarea juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Instanța de apel a menționat, că în cadrul ședinței în instanța de fond inculpatul Tabără Petru vina în comiterea infracțiunii nu a recunoscut-o și a declarat că, el că nu a știut ce a pățit domnul Melnicenco de la cearta apărută între ei, de la palma pe care i-a dat-o și piciorul care i l-a aplicat în cearta dintre ei, nu i-a dorit ca dumnealui să pățească ceva din ce a pățit, regretă cele întâmplate. La întrebarea din partea apărătorului a comunicat că, el în cearta care a avut loc pe 11 decembrie 2015 din câte ține minte i-a dat o palmă, deoarece a existat un dialog vulgar, palma i-a aplicat-o în regiunea feței peste obraz și din cauza că l-a mințit l-a lovit cu piciorul în fund, aceasta a durat 1 -2 minute maxim. La acel moment nu cunoștea că s-a certat cu Costea Zbârnea, a lucrat la el pe data de 5-7 decembrie, înainte de a deceda, scotea apă din tranșeu. La întrebarea din partea acuzării a comunicat că, era doar cu M. Melnicenco în doi, nu mai era nimeni pe lângă ei, după cum a spus el, deoarece a vorbit vulgar cu el din această cauză l-a lovit. Când era conflictul Nani Oleg și Țuțu Andrei erau la poartă și fumau, iar el a plecat acasă după aceasta. Era întuneric, nu se vedea și nu cunoaște dacă a mai văzut cineva loviturile, inclusiv Țuțu și Nani. Cearta a avut loc afară, el l-a invitat afară. Era în regiunea de 20 metri pătrați, și nu era lumină unde discutau, nu a avut niciodată lumină M. Melnicenco. Suplimentar în cadrul ședinței instanței de apel inculpatul a declarat că, declarațiile date anterior la urmărirea penală și în instanța de fond le susține pe deplin. A relatat că, deoarece Melnicenco Nicolae lucra la el și erau în relații foarte bune, conflictul care a apărut între el și domnul Melnicenco nu a fost intenționat, ei au avut înțelegere că după ce vine din oraș va trece pe la partea vătămată. Melnicenco de fiecare dată intra pe la el și îl hrănea. Confirmă că, s-a iscat o cearcă între ei, deoarece s-a furat un lucru de care el era răspunzător. Confirmă că, i-a dat o palmă și nu poate să decedeze persoana de 120 kg de la o palmă. De fiecare dată când venea din penitenciar, doar semna, nu cunoaște ce a scris organul de urmărire penală. S-au sustras instrumente de construcție, partea vătămată a furat uneltele date, și unealta de sudat a fost furată și el a rugat partea vătămată să aibă grijă de unealta de sudat după ce a efectuat careva lucrări cu unealta dată. Și el după ce a furat aceste unelte, i-a spus că le-a vândut la altă bază cu 200 lei, după asta el s-a întors și a plecat. Deja sâmbătă a auzit că Melnicenco a decedat. Are 4 copii minori. La momentul conflictului era doar el și partea vătămată, mai erau niște persoane în mașină la poartă, tot conflictul a durat aproximativ 2 minute. Nu a comis cele incriminate, el era singur cu partea vătămată. La Melnicenco nu este lumină și nu știe cum e posibil să vezi ce se întâmplă în ogradă. Nani a spus în instanța că, declarațiile de la confruntare nu corespund adevărului. El știe și este sigur că, domnul Chihai și cu doamna Stăvilă îl băteau pe Melnicenco, el venea zilnic și îi spunea. El nu a avut cu el relații rele, el permanent îl ajuta și îl susținea. Din câte cunoaște, Margareta Stăvilă a dat declarații false, când a fost la poliție a zis că nu îl cunoaște, cu Stăvilă s-a văzut doar o dată. Stăvilă a făcut chestia 7 dată ca să moștenească averea de la partea vătămată. El a lovit cu palma. Confirmă că este sportiv, însă nu-și permite să lovească cu pumnul. I-a tras o palmă și un picior în fund. L-a lovit în cap pe partea stângă. Instanța de apel a reținut că, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor, iar întru confirmarea vinovăției inculpatului, instanța de apel a reținut următoarele probe, administrate și cercetate de către prima instanță și verificate în instanța de apel: - declarațiile reprezentantului părții vătămate, Melnicenco Nicolai, declarațiile martorului Stăvilă Margareta, declarațiile martorului Stăvilă Evghenia, declarațiile martorului Țuțu Iulia, declarațiile martorului Sîli Petru, declarațiile martorului Donciu Veaceslav, declarațiile martorului Țuțu Andrei, declarațiile martorului Nani Oleg, declarațiile martorului Zbuca Galina, declarațiile martorului Dicusar Andrei, declarațiile martorului Dogari Elena, declarațiile martorului Spînu Ion; - declarațiile expertului judiciar medico-legal Tertîșnîi Andrei, conform cărora a declarat că, Hematomul pe cazul dat este subdural, cauza apariției este lezarea unui vas, a unei hemoragii interne. Perioada de timp în care s-a format hematomul este nu mai puțin de 2 și nu mai mult de 3 zile până la survenirea decesului. Sângele era sub forma unui cheag. Metoda folosită a fost cercetarea histologică a hematomului, în rezultatul căreia a constatat și perioada de formare a acestuia. Modificările histologice permit să constate perioada cauzării hematomului. Schimbările care pot constata perioada decesului sunt aceleași la 2-3 zile după deces. Criterii după care se evaluează perioada de timp, la momentul decesului se stopează. La momentul efectuării expertizei a avut la dispoziție procesul verbal de cercetare la fața locului, alte materiale ale cauzei nu a avut. La întrebarea instanței a comunicat că, modalitatea de leziune a vasului care a dus la formarea hematomului este una post-traumatică. La întrebarea apărătorului a declarat că, după cauzarea traumei are loc și leziunea vasului. Gradul de lezare nu a fost posibil de stabilit; - declarațiile expertului judiciar medico-legal Capcelea Victor, date în cadrul ședinței de judecată (verificate în cadrul ședinței de apel), conform cărora a declarat că, mecanismul apariției a fost prin lovirea cu un obiect dur - contondent, în regiunea feței. Imposibil de apreciat poziția victimei în momentul aplicării loviturii. Zona afectată urma să fie accesibilă, fiind vorba de nu mai puțin de 2 lovituri care au cauzat decesul. Nu s-a constatat cu ce obiect s-au aplicat loviturile. Au fost leziuni grave a craniului. Proveniența cantității de sânge este de la un vas sanguin din interiorul creierului. După lezarea unui vas, merge scurgerea de sânge în spațiul subdural al craniului, în dependență de calibru vasului se stabilește și timpul, în acest timp este presiunea hematomului format asupra vaselor cerebrale, de obicei duce la dureri de cap, vomă, vertej, hematomul apăsând pe creier l-a dislocat, după care s-a format hemoragii secundare în trunchiul cerebral, e acestea în complet au dus la deces. Poate să apară simptome ca pierderi de cunoștință, hemoragii din nas și urechi nu poate să existe. Pierderile de cunoștință durează în dependentă de persoană. Funcțiile creierului nu au fost afectate. A fost afectat trunchiul cerebral. Leziunile au fost provocate în perioada de timp de cel puțin 24 ore dar nu mai mult de 2-3 zile. În sinusul craniului s-au depistat urme de sânge. Faptul că 8 stomacul era gol putea să fie datorită vomei sau din cauza că nu a mâncat. Nu au fost constatat indici care ar presupune de schimbarea poziției cadavrului. Timp de 6-12 ore se formează indicii care dau posibilitatea de a constata schimbarea poziției cadavrului. Momentul decesului a fost cu 6-10 până la depistarea cadavrului conform datelor de la față locului, lividităților cadaverice depistate. Morfologia traumei diferă de morfologia unui insult. Hematomul subdural are proveniență traumatică, și careva maladii care puteau reda asemenea scurgeri nu au fost depistate. În urma apariției lente a hematomului victima avea posibilitatea să se deplaseze de sine stătător până la creșterea volumului hematomului. La întrebarea inculpatului a relatat că, leziunile depistate nu au fost stabilite în mai puțin de 24 ore. A mai constatat instanța de apel, că vina inculpatului Tabără Petru se mai dovedește și de materialele probatoare care au fost verificate în instanță de apel, după cum urmează: - circumstanțele indicate în raportul de constatare medico-legală nr.2643 din 08.02.2016 - potrivit căruia moartea cet. M. Melnicenco a survenit cu circa 2 zile înainte de examinare a cadavrului în Secția Tanatologică, în rezultatul traumei craniu- cerebrale închise manifestate prin echimoze periorbitale bilateral, hemoragii în sclera ochiului stâng, hemoragii subarahnoidiene pe lobii frontali, hematom subdural pe suprafața emisferei cerebrale stângi și hemoragii secundare în trunchiul cerebral. La examinarea medico-legală a cadavrului s-au depistat: trauma craniu-cerebrală închisă: echimoze periorbitale bilateral, hemoragii în sclera a ochiului sting, hemoragii subarahnoidiene pe lobii frontali, hematom subdural pe suprafața emisferei cerebrale stângi, hemoragii secundare în trunchiul cerebral, care a fost produsă cu 2-3 zile înainte de deces, prin acțiunea traumatică cu corp contondent, are legătură cauzală direct cu decesul și se califică ca vătămare gravă și fracturi costale bilateral, echimoze pe abdomen și mâna stânga, au fost produse cu 2-3 zile înainte de deces, prin acțiunea traumatică cu corp contondent sau la lovirea de acesta, nu au legătură cauzală cu decesul, la persoane în viață condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și conform acestui criteriu și se califică ca vătămări medii. La cercetarea toxicologică în sângele cadavrului alcool etilic nu s-a depistat. Careva semne morfologice care ar indica la folosirea victimei înainte de deces a substanțelor toxice sau narcotice nu au fost depistate (f.d.46-48 Vol. I); - circumstanțele indicate în raportul de expertiză medico-legală nr.3D/2643 din 08.02.2016 - potrivit căruia, la examinarea medică-medicală s-au depistat trauma craniu- cerebrală închisă: echimoze periorbitale bilateral, hemoragii în sclera a ochiului stâng, hemoragii subarahnoidiene pe lobii frontali, hematom subdural narcoticepe suprafața emisferei cerebrale stângi (250 ml), hemoragii secundare în trunchiul cerebral, care a fost produsă cu 2-3 zile înainte de deces, prin acțiunea traumatică cu corp contondent, are legătură cauzală direct cu decesul și se califică ca vătămare gravă și fracturi costale bilateral, echimoze pe abdomen și mâna stângă, au fost produse cu 2-3 zile înainte de deces, prin acțiunea traumatică cu corp contondent sau la lovirea de acesta, nu au legătură cauzală cu decesul, la persoane în viață condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și conform acestui criteriu și se califică ca vătămări medii. Conform caracterului morfologic al leziunilor corporale depistate, formarea lor în urma loviturilor cu pumnii, picioarele este posibilă. La cercetarea toxicologică în sângele cadavrului alcool etilic nu 9 s-a depistat. Careva semne morfologice care ar indica la folosirea victimei înainte de deces a substanțelor toxice sau narcotice nu au fost depistate (f.d.58-59 Vol. I); - circumstanțele indicate în raportul de expertiză medico-legală nr.87D/2643 din 10.06.2016 - potrivit căruia, conform datelor cadavrului la față locului, decesul cet. M. Melnicenco a survenit cu 4-6 ore înainte de a fost depistat. In rezultatul examinării medico-legale a cadavrului și datelor cercetării histologice, toate leziunile corporale (atât cele care au legătură cu deces, cât și cele care nu au legătură cu deces) au fost produse cu circa 2-3 zile înainte de survenirea morții. Reieșind din localizarea, caracterul morphologic și mecanismul de formare a leziunilor corporale depistate: cauzarea traumei craniu-cerebral închise in rezultatul căderii de la înălțimi proprie pe trotuar din beton se exclude; cauzarea echimozelor pe mâna stângă, abdomen și fracturilor costale este posibilă în rezultatul căderii de la înălțime proprie pe trotuar din beton. Leziunile corporale depistate care au legătura cauzală cu decesul (trauma cranio-cerebrală închisă) au fost produse prin acțiunea (unică sau repetată) traumatică cu corp contondent - posibil pumnul, picioarele. Cauzarea leziunilor corporale care nu au legătură cauzală cu decesul în rezultatul loviturilor cu picioarele pe trunchi și bazin sau de la cădere de la propria înălțime este posibilă. Cet. M. Melnicenco după ce a fost bătut putea să se deplaseze atât cu leziunile care au legătură directă cu decesul cât și cu cele care nu au legătură cu decesul. Având în vedere că în fiecare oră în mediu se metaboliază 0,1 % de alcool etilic, este posibil ca la momentul decesul cet. M. Melnicenco să nu fie depistate urme de alcool în sânge (f.d.71-72 Vol. I); - circumstanțele indicate în raportul de expertiză medico-legală nr.305 din 09.02.2018, nr.1 conform datelor din Procesul verbal de cercetare la fața locului (f.d.15), la momentul examinării la față locului pe corpul cadavrului cet. M. Melnicenco au fost depistate următoarele leziuni corporale: lateral de ochiul drept se determină o echimoză de formă oval neregulată, albastră; periorbital pe stânga echimoză analogică: în regiunea carpiană din dreapta fața medială se determină echimoză albastră de formă neregulată. Luând în considerație datele din procesul verbal de cercetare la fața locului, moartea cet. M. Melnicenco a survenit aproximativ cu 6-10 ore înainte examinării cadavrului la fața locului (12.12.2015 ora 12:00). reieșind din datele documentelor medicale prezente în dosarul penal N.l-360/16, moartea cet. M. Melnicenco, a survenit în rezultatul traumei craniu-cerebrale închise manifestate prin echimoze periorbitale bilateral, hemoragii în sclera ochiului stâng, hemoragii subarahnoidiene pe lobii frontali, hematom subdural pe suprafața emisferei cerebrale stângi și hemoragii secundare în trunchiul cerebral, ceea ce se confirmă prin datele necropsiei și adeverit histologic. Între leziunile corporale din regiunea capului, depistate la examinarea medico-legală a cadavrului cet. M. Melnicenco și cauza decesului există legătură de cauzalitate directă, care au fost produse cu nu mai puțin de 24 ore înainte de deces. În lipsa documentelor medicale (Fișa medicală a bolnavului de ambalator pe numele M. Melnicenco) de a stabili maladiile de care a suferit cet. M. Melnicenco în timpul vieții nu este posibil. În același context menționează că, conform datelor din Raportul de constatare medico-legală a cadavrului cet. M. Melnicenco NR.2643, la ultimul careva maladii incurabile nu s-au depistat. La momentul decesului cet. Melnicenco nu se afla în stare de ebrietate alcoolică, fapt confirmat prin 10 lipsa alcoolului etilic în proba de sânge prelevată de la cadavru. Ajutorul medical oportun specializat (neurochirurgical), nu exclude posibilitatea evitării decesului cet. M. Melnicenco (f.d.14-21 Vol. III); - circumstanțele indicate în procesul verbal de confruntare între bănuitul Nani Oleg și învinuitul Tabără Petru din data de 23.03.2016 - în cadrul căreia învinuitul Tabără Petru a declarat că este prieten cu Nani Oleg și că în seara de 10.12 spre 11.12 el singur l- a lovit pe Mihail cu palmele peste fața și cu piciorul în spate. Tot el a declarat că l-a lovit o singură dată cu pumnul în cap pe Mihail. De asemenea a declarat că, el s-a pornit pe poarta mare, însă la jumătate de ogradă s- a îndreptat spre poarta mică și a ieșit din ogradă pe poarta mică. A mai declarat că, Mihail a căzut jos până la venirea lui Nani. Bănuitul Nani Oleg a declarat că, este prieten cu Tabără Petru și că Mihail a fost lovit de către Petru cu piciorul, în regiunea bazinului. El a comunicat că a intrat în ogradă, deoarece era gălăgie și Mihail a strigat la soția lui. Tot el a declarat că. Margareta când a ieșit afară. Petru se ducea în drum pe poarta mare, dar el era lângă Mihail, însă Tuțu a plecat să discute cu Margareta. Când s-a apropiat de Petru și Mihail, a observat că Tabără l-a lovit cu piciorul pe acesta. Tot el a declarat că el l-a lăsat pe Mihail așezat pe prag, apoi s-a ridicat în picioare, după ce s-a rezemat de ușă. De asemenea a comunicat că, Mihail personal le-a spus lor că anterior a lucrat la unul dintre feciorii lui Donciu și că a căzut de pe schele, având dureri la coaste, mână și cap. (f.d.78-80 Vol. I); declarațiile succesorului părții vătămate Melnicenco Nicolae (f.d.106-107 vol. III);declarațiile martorului Stăvilă Margareta (f.d.108-113 vol. III, 32-35 vol. I);declarațiile martorului Chihai Nicolae (f.d.38-39 vol. I, 114-115 vol. III); proces-verbal de confruntare între Stăvilă Margareta și Tabără Petru (f.d.75-77 vol. I); declarațiile prezentate de bănuitul Tabără Petru din 13 ianuarie 2016 (f.d.82 vol. I); declarațiile învinuitului Tabără Petru (f.d.182 vol. I); proces-verbal de cercetare la fața locului din 12.12.2015 (f.d.15). Instanța de apel a respins argumentele părții apărării precum că, instanța de judecată în textul sentinței contestate a introdus circumstanțe noi care nu sunt indicate în rechizitoriu și anume ,,(...) fapta prejudiciabilă se exprimă prin acțiunile inculpatului de lovire cu pumnul a victimei și a altor lovituri de la care la momentul respectiv partea vătămată a căzut pe jos, iar drept consecință a acestor lovituri s-a produs decesul victimei”, iar rechizitoriul nu conține descrierea faptei prejudiciabile astfel cum a descris- o instanță de judecată, inclusiv prin includerea acțiunilor de lovire cu pumnul a victimei și a altor lovituri de la care la momentul respective partea vătămată a căzut pe jos, prin ce au fost depășite limitele învinuirii. Or, în ceea ce privește fapta prejudiciabilă instanța de apel a indicat că fapta a fost constatată potrivit rechizitoriului întocmit, iar aceasta s-a manifestat prin faptul că, la data de 11.12.2015, între orele 01:00 - 02:00, Tabără Petru Xxx prin înțelegere prealabilă cu altă persoană cauza penală în privința căruia a fost disjunsă într-o procedură separată, aflându-se în ograda amplasată pe str. Independenței 27, comuna Băcioi, mun. Chișinău, în rezultatul unui conflict iscat spontan i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii, picioarele și alte obiecte neidentificate pe diferite regiuni ale corpului inclusiv în cap lui M. Melnicenco cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.3D/2643 traumă cranio-cerebrală închisă; echimoze periorbitale bilateral, hemoragii în sclera ochiului stâng, hemoragii subarahnoidiene pe lobii frontali, 11 hematom subdural pe suprafața emisferei cerebrale stângi (250 ml), hemoragii secundare în trunchiul cerebral, care a fost produs cu 2-3 zile înainte de deces, prin acțiunea traumatică cu corp contondent, are legătură cauzală directă cu decesul și se califică ca vătămare gravă, fracturi costale bilateral, echimoze pe abdomen și mâna stângă, au fost produse cu 2-3 zile înainte de deces, prin acțiunea traumatică cu un corp contondent, sau lovirea de acesta, nu au legătură cauzală cu decesul, la persoane în viață condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și conform acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămări medii. Mai mult, instanță de apel a menționat că. prima instanță just a constatat că învinuirea înaintată de acuzarea de stat și-a găsit confirmare parțială or, cu referire la circumstanța agravantă prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal imputate inculpatului, deosebită cruzime reținută în actul de învinuire, instanță reține că circumstanța agravantă, se exprimă prin cauzarea victimei a unor suferințe - de ordin fizic sau psihic care sunt intense, inutile, și prelungite, înainte de producerea urmărilor prejudiciabile sub formă de vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății. Mai mult ca atât, ca să fie reținută deosebita cruzime ca circumstanță agravantă este necesar să se stabilească, că făptuitorul conștientiza sau, altfel spus, își dădea seama că săvârșește infracțiunea cu deosebită cruzime. Aceasta, pe lângă faptul că el a prevăzut că va cauza cu o deosebită cruzime moartea victimei, a dorit sau a admis, în mod conștient, survenirea acestei urmări, fapt ce din materialul probant administrat nu s-a stabilit. În acest sens, a fost reținută poziția instanței de fond, potrivit căreia fapta prejudiciabilă constatată a fost probată în ședința de judecată prin declarațiile martorului, Stăvilă Margareta fiind audiată sub jurământ fiind preîntâmpinată de răspundere penală pentru declarații mincinoase, care a declarat pe parcursul cercetării judecătorești cât și în cadrul urmării penale că Melnicenco Nicolae i- a povestit despre cele întâmplate, avea ochii însângerați, vineți, și urechile erau vinete, se jeluia că totul îl doare…I-a zis că Tabără cu Țuțu l-au bătut cel mai tare, Nani Oleg încerca să-i despartă. I-a zis că ziua l-a căutat o persoană, la ce i-a zis că este Tabără Petru, plângându-se că acesta l-a bătut cel mai tare. De asemenea vor fi reținute declarațiile date la urmărirea penală de către Stăvilă Margareta care a relatat că, tot fostul soț i-a comunicat, că în acea seară el a fost bătut de către un domn pe nume Petrea, care este ruda lui Serghei Țuțu și de acesta din urmă. El a spus că Oleg Nani a intervenit ca să- i despartă și că nu l-a lovit. De asemenea, urmează a fi reținute și declarațiile lui Chihai Nicolai care a indicat că, în seara de joi în jurul orelor 23.00 -23.30 a mers acasă de la serviciu. In timp ce dormea noaptea a auzit gălăgie, ieșind afară l-a văzut pe Țuțu și pe Nani pe care i-a întrebat ce se aude și de ce fac gălăgie, la care aceștia i-au răspuns că M. Melnicenco merită bătaie, deoarece acesta a furat dintr-o casă 150 euro. Dorind să sune la poliție, aceștia i-au spus să nu sune. După ce aceștia au plecat, Melnicenco făcea gălăgie. În seara când a fost gălăgie acesta a ieșit afară împreună cu Margareta, iar de ei s-a apropiat Țuțu și Nani. În ogradă mai era cineva, iar la conectarea luminii acesta a ieșit din ogradă incluzând lumina la mașină. Nu a recunoscut persoana dată din motiv că era noapte. La fel, fapta prejudiciabilă rezultă și din declarațiile lui Melnicenco Nicolai, care a dat declarații asemănătoare cu cele ale martorului Stăvila Margareta și Chihai Nicolai. 12 Au fost respinse alegațiile apelantului avocatul Mîța Oleg, precum că, nici un martor nu a relatat despre faptul că a văzut bătaia între Tabără Petru și M. Melnicenco, în special să vadă că anume Tabără Petru i-a aplicat lovituri cu mâinile sau cu picioarele în regiunea capului, ca M. Melnicenco să cadă pe jos și continuarea lovirii acestuia în situația când acesta era pe jos. Mai mult, nici unul din acești martori nu a comunicat despre acele consecințe imediat ale TCC descrise în Ordinul nr. 157 din 30.05.2005 privind aprobarea Indicațiilor metodice ,,Aprecierea medico-legala a gravității vătămării corporale în traumele craniocerebrale”. Instanța de apel a constatat, că fiind audiat însuși inculpatul Tabără Petru a declarat în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești că, în cearta care a avut loc pe 11 decembrie 2015 din câte ține minte i-a dat o palmă, deoarece a existat un dialog vulgar, palma i-a aplicat-o în regiunea feței peste obraz și din cauza că l-a mințit l-a lovit cu piciorul în fund, aceasta a durat 1-2 minute maxim. La acel moment nu cunoștea că s-a certat cu Costea Zbârnea, a lucrat la el pe data de 5-7 decembrie, înainte de a deceda, scotea apă din tranșeu. (declarații date în cadrul cercetării judecătorești) iar în coroborare acestea coincid, fiind relatate succint datorită perioadei care a durat de la momentul săvârșirii faptei până la audierea sa în cadrul ședinței de judecată. De asemenea, în cadrul ședinței instanței de apel a confirmat faptul că, s-a iscat o cearcă între ei, deoarece s-a furat un lucru de care el era răspunzător. Confirmă că, i-a dat o palmă și nu poate să decedeze persoana de 120 kg de la o palmă…L-a lovit în cap pe partea stângă. La fel fapta prejudiciabilă se constată prin procesul verbal de confruntare între Nani Oleg și Tabără Petru din data de 23.03.2016 - în cadrul căreia învinuitul Tabără Petru a declarat că este prieten cu Nani Oleg și că în seara de 10.12 spre 11.12 el singur l-a lovit pe Mihail cu palmele peste față și cu piciorul în spate. Tot el a declarat că l-a lovit o singură dată cu pumnul în cap pe Mihail. De asemenea a declarat că, el s-a pornit pe poarta mare, însă la jumătate de ogradă s-a îndreptat spre poarta mică și a ieșit din ogradă pe poarta mică. A mai declarat că, Mihail a căzut jos până la venirea lui Nani. Bănuitul Nani Oleg a declarat că, este prieten cu Tabără Petru și că Mihail a fost lovit de către Petru cu piciorul, în regiunea bazinului. El a comunicat că a intrat în ogradă, deoarece era gălăgie și Mihail a strigat la soția lui. Tot el a declarat că Margareta când a ieșit afară, Petru se ducea în drum pe poarta mare, dar el era lângă Mihail, însă Țuțu a plecat să discute cu Margareta. Când s-a apropiat de Petru și Mihail, a observat că Tabără l-a lovit cu piciorul pe acesta. Tot el a declarat că el l-a lăsat pe Mihail așezat pe prag, apoi s-a ridicat în picioare, după ce s-a rezemat de ușă. Nu poate fi reținută poziția avocatului expusă în cererea de apel, precum că, instanța nu a dat apreciere declarațiilor făcute de alți martori - Spînu Ion, Sili Petru, Damian Andrei, Țuțu Andrei, Nani Oleg, Dicusar Andrei și Dogari Elena, audiați în ședință de judecată, fiind martorii unui alt eveniment - a unei bătăi între M. Melnicenco și Zbîrnea Constantin, în cadrul căreia anume Zbîrnea Constantin i-a aplicat lui M. Melnicenco lovituri cu pumnii iar pe urmă cu o rangă în regiunea capului, de la care ultimul a căzut iar Zbîrnea Constantin continua să-l lovească. La fel acești martori au relatat instanței și despre consecințele imediate și în dinamică ale traumelor cauzate de C. Zbîrnea lui M. Melnicenco., care s-au manifestat în pierderi de cunoștință, cefalee, vomă etc. Aceste declarații, însă au rămas în afara atenției instanței judecătorești. 13 În acest sens, Colegiul penal reține poziția instanței, potrivit căreia martorii Țuțu Iulia, Țuțu Andrei, Zbuca Galina, Dicusar Andrei, Dogari Elena și Spînu Ion prin diferite metode în cadrul ședinței de judecată au încercat să distorsioneze situația petrecută la fața locului, prin relatarea unor evenimente care nu au legătură cu fapta săvârșită și care sunt relatate din presupuneri fără ca declarațiile lor să fie combătute cu materialul probator administrat care demonstrează indubitabil vinovăția imputată inculpatului Tabără Petru în fapta incriminată, încercând într-un fel sau altul să ducă instanță de judecată în eroare, cu scop de eludare de la răspundere penală a inculpatului Tabără Petru. Astfel, au fost respinse ca neavenite și lipsite de suport probatoriu, declarațiile martorilor Țuțu Iulia, Țuțu Andrei, Zbuca Galina, Dicusar Andrei, Dogari Elena și Spînu Ion precum că l-au văzut pe M. Melnicenco, înainte de decesul acestuia, fiind bătut de soția acestuia și concubinul ei, sau că acesta ar fi căzut efectuând lucrări la Donciu Veaceslav, or, aceste declarații nu s-au adeverit în cadrul cercetării judecătorești. Prin urmare, declarațiile date de Damian Andrei și Țuțu Andrei precum că M. Melnicenco, iar fi relatat că, a căzut de pe o scară atunci când efectua lucrări la Donciu Veaceslav , în cadrul ședinței de judecată nu au fost adeverite, or, fiind audiat în calitate de martor Donciu Veaceslav a declarat că M. Melnicenco efectua uneori lucrări pentru el, însă în ultima perioadă nu a avut lucrări la înălțimi și pe M. Melnicenco în perioada în care a decedat nu l-a văzut, declarații care coincid cu cele date și cadrul urmăririi penale, și pe care instanță de judecată le va reține ca veridice, astfel fiind declarativă versiunea invocată de apărător cu privire la cele invocate că ar fi căzut de pe scară, or acest fapt așa cum este relatat de martori, aceștia nu au fost martori oculari, doar invocând că acest fapt le-a fost povestit de către victimă. De asemenea, Colegiu penal a reținut ca veridice declarațiile martorilor Stăvilă Margareta și Chihai Nicolae, care au fost avertizați conform prevederilor art.312-313 Cod penal, contra semnătură, or, nu s-au stabilit careva motive întemeiate în vederea aprecierii critice a acestor declarații. Totodată, instanța de apel a respins argumentul apărătorului, Mîța Oleg, referitor la faptul că instanța eronat a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile martorilor, care nu sunt martori oculari și nu au văzut ca Tabără Petru să fi aplicat careva lovituri părții vătămate. Colegiul penal a considerat că este lipsită de relevanță și concluzia apelantului potrivit căreia, din probatoriul acumulat leziunile corporale ce au provocat decesul victimei M. Melnicienco i-au fost aplicate aproximativ în perioada 09-10 decembrie 2015. O data mai târzii se exclude atât reieșind din date stabilite obiectiv, în urma întocmirii mai multor rapoarte de expertiză medico-legale, cât și reieșind din declarațiile experților audiați suplimentar în ședință de judecată, și anume A Tertîșnii și V. Capcelea. Concluzionează că, leziunile corporale în regiunea capului, care până la urmă au provocat decesul cet. M. Melnicenco, i-au fost provocate la data de 09 decembrie 2015. Astfel, constată intervale de timp diferite la cauzarea leziunilor corporale ce au legătură direct cu cauza decesului a victimei M. Melnicenco /09.12.2015/ și acțiunile ce i se impută cet. Tabără Petru, și anume aplicarea loviturilor cet. M. Melnicenco la data de 11.12.2015, între orele 01.00 - 02.00 nu coincid, fiind demonstrata o diferența de timp mai mult de o zi. Respectiv, ajunge la concluzia, că odată fiind aplicate cu mai mult timp înainte de caz, adică de incidentul ce s-a iscat între Tabără Petru și M. Melnicenco, cet. Tabără Petru nu 14 poate purta răspundere penală pentru acțiunile comise de o altă persoană, fiind dovedit cu certitudine că nu el a aplicat loviturile, ce au provocat decesul victimei M. Melnicenco. Mai mult, din probatoriu administrat rezultă cu certitudine concluzia că Tabără Petru nu a aplicat loviturile lui M. Melnicenco, care ar duce la provocarea leziunilor corporale grave, care să provoace decesul acestuia. Întru susținerea poziției sale Colegiul penal reține că, semnul care interesează în mod special, în planul examinării laturii obiective în cazul dat și care conferă infracțiunii analizate o fizionomie distinctă în raport cu alte tipuri de vătămare intenționată a integrității corporale sau a sănătății vizează urmările prejudiciabile. Acestea se exprimă în vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății care au provocat decesul persoanei. În acest context, potrivit rapoartelor de expertiză medico-legale nr.3D/2643 din 08.02.2016, nr.87 D/2643 din 10.06.2016, nr.305 din 09 februarie 2018 potrivit cărora toate leziunile corporale (atât cele care au legătură cu deces, cât și cele care nu au legătură cu deces) au fost produse cu cca 2-3 zile de survenirea morții. Totodată potrivit raportului de expertiză nr.305 din 09 februarie 2018 pct. 19.22 care stipulează că între leziunile corporale din regiunea capului, depistate la examinarea medico-legală a cadavrului cet. M. Melnicenco și cauza decesului există legătură de cauzalitate directă, care au fost produse cu nu mai puțin de 24 ore înainte de deces. Astfel, potrivit raportului de expertiză nr.305 din 09 februarie 2018 pct. 17 - Conform datelor de investigație histopatologică medico-legală repetată, leziunile corporale au fost produse cu nu mai puțin de 24 ore până la deces. Luând în considerație datele din procesul verbal de cercetare la fața locului, moartea cet. M. Melnicenco a survenit aproximativ cu 6-10 ore înainte examinării cadavrului la fața locului (12.12.2015 ora 12:00). Din cele descrise în rapoartele de expertiză se determină că leziunile corporale produse cet. M. Melnicenco puteau fi produse în zilele de la 09 până la 11 decembrie orele 02 noaptea, or, moartea cet. M. Melnicenco a survenit cu 6-10 ore înainte examinării cadavrului la fața locului (12.12.2015 ora 12:00), respectiv moartea lui M. Melnicenco putea surveni între orele 02-06 la data de 12.12.2015, iar leziunile corporale au fost produse cu nu mai puțin ce 24 ore până la deces și puteau fi produse aproximativ în perioada de până la data de 11.12.2015 ora 02:00. Subsecvent, asupra legăturii cauzale directe dintre leziunile corporale cauzate victimei și decesul ultimei se indică și se constată prin raportul de expertiză medico- legală nr. 87D/2643 din 10.06.2016, raportul de constatare medico-legală nr.2643 din 08.02.2016 și prin raportul de expertiză medico-legală nr. 3D/2643 din 08.02.2016, raportul de expertiză judiciară nr. 305 din 09 februarie 2018, conform căruia moartea lui Melnincenco Mihail, a survenit în rezultatul traumei craniu-cerebrală închisă: echimoze periorbitale bilateral, hemoragii în sclera ochiului stâng, hemoragii subarahnoidiene pe lobii frontali, hematom subdural narcotice pe suprafața emisferei cerebrale stângi, hemoragii secundare în trunchiul cerebral, care a fost produsă cu 2-3 zile înainte de deces, prin acțiunea traumatică cu corp contondent, are legătură cauzală direct cu decesul. Legătura cauzală se mai constată prin declarațiile expertului judiciar medico-legal Capcelea Victor a declarat că, mecanismul apariției a fost prin lovirea cu un obiect dur - contondent, în regiunea feței. Imposibil de apreciat poziția victimei în momentul aplicării 15 loviturii. Zona afectată urma să fie accesibilă pentru obiectul vulnerant, fiind vorba de nu mai puțin de 2 lovituri care au cauzat decesul. Nu s-a constatat cu ce obiect s-au aplicat loviturile. Au fost leziuni grave a craniului. Leziunile au fost provocate în perioada de timp de cel puțin 24 ore dar nu mai mult de 2-3 zile. Hematomul subdural are proveniență traumatică, și careva maladii care puteau reda asemenea scurgeri nu au fost depistate. În urma apariției lente a hematomului victima avea posibilitatea să se deplaseze de sine stătător până la creșterea volumului hematomului. Totodată, legătura cauzală directă dintre leziunile corporale cauzate victimei și decesul ultimei se indică și se constată prin declarațiile expertului judiciar medico-legal Tertîșnîi Andrei care a declarat că, hematomul pe cazul dat este subdural, cauza apariției este lezarea unui vas, a unei hemoragii interne. Perioada de timp în care s-a format hematomul este nu mai puțin de 2 și nu mai mult de 3 zile până la survenirea decesului. Astfel, cauzarea vătămărilor intenționate grave victimei, periculoase pentru viață, ce au provocat decesul victimei și urmările prejudiciabile cauzate, indică asupra legăturii cauzale directe cu vătămările grave a integrității corporale și a sănătății și decesul victimei M. Melnicenco, ca consecințe a acestor fapte prejudiciabile. Așadar, în speță, fapta prejudiciabilă se exprimă prin acțiunile inculpatului de lovire cu pumnul a victimei și a altor lovituri de la care la momentul respectiv partea vătămată a căzut jos, iar drept consecință a acestor lovituri s-a produs decesul victimei. Astfel, instanță de judecată just a reținut că decesul victimei, M. Melnicenco se află în legătura de cauzalitate directă cu vătămarea gravă a integrității corporale cauzate victimei de inculpatul Tabără Petru. Instanța de apel n-a reținut nici argumentul părții apărării precum că, martorul Spînu Ion care a declarat că, la data de 09.12.2015, după masă la văzut pe M. Melnicenco în barul din localitatea Băcioi, în moment când avea un conflict cu un alt consătean de al său, discutau pe tonalități înalte, după care la un moment dat Zbârnea Costea l-a lovit cu o rangă, de la ce pălitură M. Melnicenco a căzut pe jos, iar Zbârnea Costea continua să-l lovească cu picioarele și cu acea rangă pe cap și pe corp, iar M. Melnicenco în acel moment nu se mișca, fiind inconștient, or, în viziunea instanței aceste argumente sunt pur declarative și neconfirmate. Potrivit declarațiilor martorului indicat Spînu Ion care a declarat că „nu poate comunica cu precizie dacă cazul s-a petrecut mai aproape de data de 5-10 decembrie”, astfel acesta nu a menționat că la data de 09 decembrie 2015 așa cum invocă apărătorul, iar din considerentul dat instanță de judecată va considera aceste argumente ca declarative neavând un suport probatoriu pertinent, iar prin declarațiile martorilor Stăvilă Margareta, Chihai Nicolaie, M. Melnicenco care au depus declarații aflându-se sub jurământ, s-a demonstrat că pârții vătămate M. Melnicenco i-au fost cauzate leziuni corporale la data de 10 decembrie 2015. Mai mult decât atât, declarațiile acestora sunt confirmate și prin alte materiale administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată așa ca procesul-verbal de confruntare între bănuitul Nani Oleg și învinuitul Tabără Petru din 23.03.2016, iar prin rapoartele de expertiză medico- legale nr.3D/2643 din 08.02.2316, nr.87 D/2643 din 10.06.2016, nr.305 din 09 februarie 2018 prin care a fost stabilit că leziunile corporale au fost cauzate cca cu 2-3 zile înainte de survenirea morții și nu mai puțin de 24 ore până la deces, nefiind combătute prin alte 16 probe de către partea apărării. Pe acest punct de analiză, Colegiul reiterează că motivele și circumstanțele invocate de către inculpat și apărătorul acestuia, denotă doar o intenție directă de evitare a pedepsei meritate pentru infracțiunea comisă, având o conotație de inducere a instanței judecătorești în eroare asupra circumstanțelor comiterii faptei infracționale și nemijlocit răspunderii penale. În circumstanțele date, instanță de judecată a constatat cu certitudine coparticiparea inculpatului Tabără Petru la comiterea infracțiunii, lipsind careva temeiuri de drept pentru achitarea acestuia pe motiv, că fapta nu a fost comisă de dânsul, având în vedere nemijlocit modul, precum și circumstanțele în care inculpatul a acționat. Astfel, Colegiul penal menționează că instanța de fond corect a apreciat critic declarațiile inculpatului Tabără Petru privind nevinovăția sa de comiterea faptei imputate, calificându-le drept o modalitate aleasă de către inculpat de a se eschiva de la răspunderea penală pentru fapta comisă. Subsecvent celor invocate supra, Colegiul penal a conchis că argumentul invocat de apărătorul Mîța Oleg în apelul declarat și anume că inculpatul nu a comis cele incriminate și lipsa vinovăției inculpatului, nu pot fi reținute, ori Colegiul a ajuns la concluzia, că instanța de fond minuțios, sub toate aspectele, complet și obiectiv, a administrat probele, apreciind fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, astfel fără niciun dubiu a stabilit vinovăția inculpatului Tabără Petru și corect a calificat acțiunile acestuia în baza art.151 alin.(4) Cod penal. Instanța de apel a considerat că, nerecunoașterea vinovăției de către inculpat, este drept o metodă de apărare, în scopul de a se eschiva de răspundere, deoarece ele sunt combătute prin probele administrate în cadrul ședinței de judecată. Totodată, instanța n-a constatat încălcarea drepturilor inculpatului în instanța de fond, iar argumentele apărării precum că a fost încălcat dreptul la apărare și la un proces echitabil nu este reținut de către instanța de apel, ori verificând ansamblul de probe ce au fost administrate în conformitate cu prevederile de procedură penală, instanța nu a depistat careva încălcări de procedură la acumularea probelor, sau încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului, ceea ce denotă faptul că sunt respinse argumentele invocate. Nu a fost confirmată nici poziția expusă de către partea apărării, precum că, nici un martor nu indică asupra faptului că anume cet. Tabără Petru l-ar fi lovit cu pumnul pe cet. M. Melnicenco sau - ar fi aplicat alte lovituri de la care ultimul ar fi căzut pe jos. Ba mai mult, lipsesc careva probe din care să rezulte faptul căderii pe jos a cet. M. Melnicenco în noaptea când a avut loc incidentul între Tabără Petru și M. Melnicenco. Astfel, din conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului nu rezultă că la fața locului ar fi depistate careva urme de cădere a cet. M. Melnicenco pe jos. La fel, pe hainele, în care era îmbrăcat M. Melnicenco nu s-au depistat urme, ce ar indica că acesta ar fi căzut pe jos și ar fi aplicate careva lovituri cu pumnii sau cu picioarele. În acest sens, instanța de apel reține că, din conținutul procesului-verbal de confruntare între Nani Oleg și Tabără Petru din data de 23.03.2016, reiese că inculpatul i- a aplicat lovituri părții vătămate și că partea vătămată a căzut jos or, însuși Tabără Petru a declarat că, în seara de 10.12 spre 11.12, el singur l-a lovit pe Mihail cu palmele peste față și cu piciorul în spate. Tot el a declarat că l-a lovit o singură dată cu pumnul în cap pe Mihail. 17 De asemenea a declarat că, el s-a pornit pe poarta mare, însă la jumătate de ogradă s-a îndreptat spre poarta mică și a ieșit din ogradă pe poarta mică. A mai declarat că Mihail a căzut jos până la venirea lui Nani. Totodată, instanța de apel a reținut, că inculpatul, considerându-se afectat într-un drept prevăzut de lege, nu a contestat legalitatea actelor procedurale îndeplinite nici de către de organul de urmărire penală în modul și termenul stabilit de lege, precum și, la finisarea urmăririi penale și luarea de cunoștință cu materialele cauzei, nu a avut nici o obiecție asupra actelor menționate, prezumându-se că acestea sunt legale. Astfel, instanța de apel a respins argumentele invocate de către avocatul inculpatului în ceea ce privește că cele invocate de procuror nu corespund stării de fapt, și organul de cercetare penală a ignorat prevederile legale obligatorii prin faptul că nu au fost prezentate probe concludente și pertinente în vederea demonstrării vinovăției inculpatului, nu sunt plauzibile și poartă caracter declarativ, urmând a fi respinse. Or, instanța de apel a reținut că atât, ordonanța de învinuire cât și rechizitoriul corespund rigorilor prevederilor art.art.281, 296 CPP și art.6 din CEDO: care prevede că orice persoană acuzată de o infracțiune are ca minimum dreptul să fie informată în cel mai scurt timp, într-o limbă pe care o înțelege și de o manieră detaliată asupra naturii și cauzei acuzării împotriva sa. În acest context, Colegiul penal a subliniat că, actul de învinuire cât și de sesizare a instanței corespund rigurozității dispozițiilor legale ce impun ca învinuirea să fie clară, concretă și previzibilă. De asemenea, instanța de apel a remarcat că, starea de fapt reținută și de drept apreciată concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate în cauză, relevate și analizate în cuprinsul sentinței, verificate în apel. Pe această linie de concluzie, nu există temei pentru a da o nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare. În atare situație, instanța de apel a considerat corectă concluzia primei instanțe privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței de infracțiune prevăzute de art.151 alin.(4) Cod Penal. Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatului, Tabără Petru, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal, și motivele invocate de avocatul inculpatului în cererea de apel, instanța de apel a constatat că, instanță de fond a acordat deplină eficiența prevederilor art.art.7, 61, 75 Cod Penal și la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Astfel, instanță de apel a considerat pedeapsa cu închisoarea stabilită inculpatului, drept una echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei.

Împotriva deciziei instanței de apel la 29.11.2019, în termen, declară recurs ordinar avocatul Mîța Oleg în interesele inculpatului Tabără Petru. 18 În motivarea recursului, invocând temei de drept pct.6), 8) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, a indicat următoarele argumente: - instanțele ierarhic inferioare nu au dat o apreciere obiectivă probelor, prin care se atestă cu certitudine lipsa componenței de infracțiune în acțiunile inculpatului și în special declarațiilor martorilor Stavilă Margareta, Chihai Nicolae, declarațiilor date în calitate de bănuit a cet. Nani Oleg, deoarece nici un martor nu a relatat acele consecințe, care au fost imputate inculpatului, și în special, că după incidentul cu inculpatul Tabără Petru, partea vătămată M .Melinicenco, nu și-a pierdut cunoștința, a avut o expunere coerentă, ceia ce exclude orice posibilitate de provocare a vătămărilor corporale periculoase pentru viață în acel moment; - o deosebită importanță reprezintă și momentul cauzării vătămărilor corporale, ce se află în legătură direct cu decesul cet. M. Melnicenco., iar instanțele nu au dat răspuns la acest argument important, or, cadavrul a fost depistat la data de 12.12.2015 și examinat la fața locului în aceiași zi la orele 11.03 (f.d.15 vol.1), potrivit raportului de expertiză judiciară nr.305 din 09.02.2018, decesul victimei a survenit cu 6-10 ore înaintea examinării cadavrului, adică orele 00.00-01.00, 12.12.2015 (f.d.264-271 vol.1). Cum rezultă din conținutul raportului de expertiză judiciară nr.305 din 09.02.2018 leziunile corporale ce au provocat decesul cet.M. Melnicenco, au fost produse cu nu mai puțin de 24 ore până la deces. Acest raport mai conține precizare, or, potrivit concluziilor expertului histolog, Victor Odovenco, examinarea microscopică au fost depistate revărsări sangvine în mușchii intercostali, spațiu sudural, subarahnoidian și intracerebrale, ce au fost produse într-o perioadă scurtă de timp unele față de altele și conform modificărilor reactivitate se încadrează în vechime de cca 2-3 zile până la deces (f.d.268 vol.1). La fel, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr.87D/2643 din 10.06.2016, întocmit de expertul Andrei Tertîșnîi, în rezultatul examinării medico-legale a cadavrului și datelor cercetării histologice, toate leziunile corporale au fost produse cu cca 2-3 zile înainte de survenirea morții (f.d.71-72 vol.1). O concluzie similară se conține și în raportul de expertiză medico-legală nr.3D/2643 din 08.02.2016 (f.d.46-48, 58-59 vol.1). Prin urmare, apărarea susține, că leziunile corporale, care au provocat decesul victimei M. Melnicenco, puteau fi provocate nu mai devreme de 09.12.2015 și nu mai târziu de 10.12.2015. Mai mult, apărarea invocă și declarațiile expertului Tertîcinîi Andrei, care fiind audiat suplimentar în ședința de judecată a declarat, că potrivit cercetărilor histologice efectuate, mecanismul acumulării sângelui în spațiul intracranian, constată, că un volum atât de considerabil de sânge se putea acumula în perioada de aproximativ trei zile , reieșind din normativele existente. Astfel, consideră apărarea, că instanțele nu au dat apreciere declarațiilor făcute de martorii - Spînu Ion, Sili Petru, Damian Andrei, Țuțu Andrei, Nani Oleg, Dicusar Andrei, Dogari Elena audiați în ședință de judecată, fiind martorii unui alt eveniment - a unei bătăi între M. Melnicenco și Zbîrnea Constantin, în cadrul căreia anume Zbîrnea 19 Constantin i-a aplicat lui M. Melnicenco lovituri cu pumnii iar pe urmă cu o rangă în regiunea capului, de la care ultimul a căzut iar Zbîrnea Constantin continua să-l lovească. La fel, acești martori au relatat instanței și despre consecințele imediate și în dinamică ale traumelor cauzate de C. Zbîrnea lui M. Melnicenco., care s-au manifestat în pierderi de cunoștință, cefalee, vomă etc. Aceste declarații, însă au rămas în afara atenției instanței judecătorești. - mai invocă apărarea încălcări de ordin procedural și anume - încălcarea dreptului inculpatului la interpret de către instanțele ierarhic inferioare, în prima instanță n-a participat interpretul, inculpatul fiind lipsit de dreptul de a cunoaște acțiunile ce s-au petrecut în limba pe care o cunoaște, fiindu-i astfel lezat dreptul la apărare. 5.1 În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului declarat de inculpată, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Judecând recursul declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că, acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei contestate și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, reieșind din următoarele considerente. Conform art.435 alin.(2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit prevederilor art.427 alin.(1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Analizând recursul depus, Colegiul penal constată, că recurentul invocă în calitate de temei de drept prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, care stabilesc că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de către instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Cu referire la argumentele recurentului privind existența erorii de drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit menționează că, reieșind din prevederile legale indicate supra, la judecarea recursului instanța de recurs este obligată să verifice, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În acest sens Colegiul penal lărgit subliniază că, potrivit prevederilor art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate să dea o nouă apreciere 20 probelor din dosar, dar este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. De asemenea, Colegiul penal lărgit subliniază că, decizia instanței de apel, conform prevederilor art.417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă fapta constatată de prima instanța și conținutul dispozitivului sentinței, fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit cerințelor aceluiași articol, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări a fost comisă, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. La fel, Colegiul penal lărgit atrage atenția că potrivit practicii judiciare constante în decizie instanța de apel expune concluzia generală a instanței pe marginea apelului și temeiurile de fapt și de drept, precum și motivele adoptării soluției respective. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor indicate în apel. Iar nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului. La chestiunile de drept pe care urma să le soluționeze instanța se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată conține răspuns la toate motivele invocate. Reieșind din cele expuse supra Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel la judecarea prezentei cauze în ordine de apel, a examinat superficial cauza și a menținut fără modificări sentința, potrivit căreia Tabără Petru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.151 alin.(4) Cod penal, fără a da răspuns la argumente esențiale ale apelantului. În acest sens instanța de recurs atestă, că în apelul declarat de avocatul Mîța Oleg, precum și în pledoaria acesteia a fost invocat faptul, că instanța de fond, constatând fapta, n-a înlăturat divergențele apărute în privința momentului cauzării vătămărilor corporale, ce se află în legătură direct cu decesul cet. M. Melnicenco. Colegiul penal reține, că prima instanță prin sentință a constatat fapta inculpatului ca fiind dovedită, întocmai conform rechizitoriului, pentru faptul că inculpatul Tabără Petru la data de 11.12.2015, între orele 01:00 - 02:00, prin înțelegere prealabilă cu altă persoană cauza penală în privință căruia a fost disjunsă într-o procedură separată, aflându-se în ograda amplasată pe str.Independenții,27, în rezultatul unui conflict iscat spontan i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii, picioarele și alte obiecte neidentificate pe diferite regiuni ale corpului inclusiv în cap lui M. Melnicenco, cauzându-i conform raportului de expertiză medico-legală nr.3D/2643 traumă craniu-cerebrală închisă; echimoze periorbitale bilateral, hemoragii în sclera ochiului stâng, hemoragii subarahnoidiene pe lobii frontali, hematom subdural pe suprafața emisferei cerebrale stângi ( 250 ml), hemoragii secundare în trunchiul cerebral, care a fost produs cu 2-3 zile înainte de deces, prin acțiunea traumatică cu corp contondent, are legătură cauzală directă 21 cu decesul și se califică ca vătămare gravă, fracturi costale bilateral, echimoze pe abdomen și mâna stângă, au fost produse cu 2-3 zile înainte de deces, prin acțiuni traumatică cu corp contondent, sau lovirea de acesta, nu au legătură cauzală cu decesul, la persoane în viață condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și conform acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămări medii. Acțiunile lui Tabără Petru au fost încadrate juridic de către organul de urmărire penală în baza art.151 alin.(4) Cod Penal, conform indicilor calificativi vătămarea intenționată gravă a integrității corporale, și a sănătății de două sau mai multe persoane, cu o deosebită cruzime, care a provocat decesul victimei. Se reține, că prima instanță constată de două ori fapta ca fiind comisă de către inculpat la (f.d.135 v.3), întocmai ca și cel din rechizitoriu, după cum este indicat supra, iar ulterior la pag.17 din sentință (f.d.143 v.3) constată fapta ca fiind dovedită diferit de prima variantă, și anume, fără fraza ”fracturi costale bilateral, echimoze pe abdomen și mâna stângă, au fost produse cu 2-3 zile înainte de deces, prin acțiuni traumatică cu corp contondent, sau lovirea de acesta, nu au legătură cauzală cu decesul, la persoane în viață condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și conform acestui criteriu, în comun, se califică ca vătămări medii”. Reieșind din conținutul faptei constatate, de către prima instanță, soluție menținută de către instanța de apel, rezultă fapta de către inculpatul Tabără Petru a fost comisă la data de 11.12.2015, între orele 01:00 - 02:00, iar vătămările corporale grave, care au legătură cauzală cu decesul au fost produse cu 2-3 zile înainte de deces. Astfel, instanța de apel, menținând sentința, a repetat eroarea comisă de către prima instanță, referitor la constatarea faptei, care este contradictorie. Totodată, trecând prin revistă declarațiile martorilor, succesorului părții vătămate, expertului, rapoartelor de expertiză, instanța de apel a omis să dea un răspuns motivat la cel mai important argument al apărării referitor momentul cauzării vătămărilor corporale, ce se află în legătură direct cu decesul cet. M. Melnicenco., în raport cu constatările din rapoartele de expertiză judiciară. Astfel, Colegiul penal atestă, că potrivit primelor rapoarte de expertiză nr.3D/2643 din 08.02.2016, nr.87D/2643 din 10.06.2016, întocmite de expertul Andrei Tertîșnîi, în rezultatul examinării medico-legale a cadavrului și datelor cercetării histologice, se constată, că toate vătămările corporale grave, care au legătură cu decesul și cele medii, au fost produse cu cca 2-3 zile înainte de survenirea morții (f.d.46-48,58-59,71-72 vol.1). Concluzii susținute și de către expertul Tertîcinîi Andrei, care fiind audiat suplimentar în ședința de judecată a declarat, că potrivit cercetărilor histologice efectuate, mecanismul acumulării sângelui în spațiul intracranian, constată, că un volum atât de considerabil de sânge se putea acumula în perioada de aproximativ trei zile, reieșind din normativele existente. Colegiul penal subliniază, că la baza rechizitoriului inculpatului Tabără Petru a fost pus raportul de expertiză nr.3D/2643 din 08.02.2016, care constată acestuia, totuși, fiindu-i incriminată săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.151 alin.(4) Cod penal. 22 Deja, în cadrul examinării cauzei în prima instanță, la solicitarea apărării (f.d.6,14- 21 vol. 3), prima instanță a dispus înfăptuirea unei expertize în comisie, considerând că raportul de expertiză nr.3D/2643 din 08.02.2016, nu este complet. Potrivit concluziilor raportului de expertiză judiciară în comisie nr.305 din 09.02.2018, leziunile corporale, ce au provocat decesul cet. M. Melnicenco, au fost produse cu nu mai puțin de 24 de ore până la deces. Acest raport mai conține o precizare, or, potrivit concluziilor expertului histolog, Victor Odovenco, la examinarea microscopică au fost depistate revărsări sanguine în mușchii intercostali, spațiul subdural, subarahnoidian șu intracrebrale, ce au fost produse într-o perioada scurtă de timp unele fată de altele și conform modificărilor de reactivitate se încadrează în vechime de cca 2-3 zile până la deces (f.d.268 vol. I). Astfel, Colegiul penal lărgit concluzionează că, au rămas fără careva răspuns argumentele apărării despre corectitudinea încadrării acțiunilor inculpatului în alin.(4) art.151 Cod penal, deoarece instanțele nu și-au motivat suficient hotărârile și n-au exclus divergențele cu privire la faptul, dacă anume acțiunile inculpatului au cauzat urmările prejudiciabile (decesul victimei) imputate inculpatului, iar fapta constatată ca fiind dovedită este una contradictorie. În acest sens instanța de recurs reiterează că, obligația instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces echitabil. Or, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art.6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal. (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). Colegiul penal lărgit consideră că, prin neexpunerea instanței de apel asupra acestor argumente ale apărării instanța de apel nu s-a soluționat fondul apelului, ceea ce constituie o eroare de drept, prevăzută de art. 427 al.(1) p. 6 Cod de procedură penală, eroare ce nu poate fi corectată de către instanța de recurs care nu este abilitată cu atribuții de a judeca fondul cauzei, motiv pentru care decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Dat fiind constatarea existenții erorii de drept prevăzute pct.6) și dispunerea rejudecării cauzei, instanța de recurs consideră, că reieșind din motivele expuse supra de casare a deciziei instanței de apel, nu este necesar de a se expune asupra argumentelor recursului în ce privește invocarea pct.8) al.(1) art. 427 Cod penal, dat fiind faptul casării totale a deciziei atacate. În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel, urmează să țină cont de motivele indicate în prezenta decizie, care au servit drept temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art.art.414 și 419 Cod de procedură penală, să verifice minuțios legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, să aprecieze probele din dosar potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură penală și să soluționeze la examinarea cauzei divergențele specificate, invocate de partea apărării, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă prevederilor art.417 Cod de procedură penală. 23 Totodată, instanța de recurs va respinge argumentele apărării privind încălcările de procedură invocate de apărare, precum că inculpatului i-a fost încălcat dreptul la apărare, nefiind asigurat cu interpret, pe motiv că nu cunoaște limba în care a fost desfășurat procesul, acestea fiind declarative, or, din materialele cauzei rezultă cu certitudine, că inculpatul posedă limba de stat, la urmărirea penală și instanța de fond a semnat actele procesuale în limba de stat, fără a invoca că are nevoie de interpret. În astfel de circumstanțe, se reține că, la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.436 Cod de procedură penală, care stabilesc procedura de rejudecare și limitele acesteia, reieșind din practica judiciară constantă, precum și să dea răspuns la toate argumentele invocate de către partea apărării în apel, precum și în recurs.

Conducându-se de prevederile art.art.434, 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de avocatul Mîța Oleg în numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 30 septembrie 2019, în cauza penală în privința lui Tabără Petru Xxx și dispune rejudecarea cauzei, de către Curtea de Apel Chișinău. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 31 iulie 2020. Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie /semnătura/ Toma Nadejda Guzun Ion Boico Victor 24