1ra-1740/20 — art. 155; art. 27, 197 al. 2 lit. a CP

1ra-1740/20 — art. 155; art. 27, 197 al. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1740/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători - Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Boico Victor

judecând fără citarea părților recursurile ordinare, declarate de către acuzatorul de

stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Devder Djulieta și de către

avocatul Cașu Iulian în interesele inculpatului Bîtca Renat, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2020, în cauza penală

privindu-l pe

Bîtca Renat xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Bîtca Renat, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.155 Codul Penal, la 1

(unu) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În baza art.90 Codul Penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de probațiune de 1 an.

A fost încetat procesul penal privind învinuirea lui Bîtca Renat, în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.27,197 alin.(2) lit. a) Codul Penal, din motivul că fapta

acestuia constituie contravenția prevăzută de art.104 Codul contravențional.

Bîtca Renat, a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de

art.104 Codul contravențional și s-a dispus încetarea procesul contravențional din

motivul expirării termenului de prescripție pentru tragerea la răspundere

contravențională.

A fost admisă în principiul acțiunea civilă înaintată de către Ciontoloi Ion

împotriva lui Bîtcă Renat, cu privire la încasarea prejudiciului material, urmând ca

asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța de judecată, în ordine

civilă.

Prin aceiași sentință a fost dispusă încasarea de la Bîtcă Renat în beneficiul

părții vătămate, Ciontoloi Ion, prejudiciul moral cauzat în mărime de 70000

(șaptezeci mii) lei.

1

A fost dispusă încasarea de la Bîtcă Renat în beneficiul statului taxa de stat în

sumă de 100 (una sută) lei, pentru cerința cu privire la încasarea prejudiciului moral.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Bîtca Renat, la

11.09.2014, aproximativ la ora 02:40, acționând de comun acord și la o înțelegere

prealabilă cu două persoane în privința cărora cauza penală a fost disjungată, la

instigarea și organizarea unei persoane neidentificate de către organul de urmărire

penală, urmărind scopul amenințării cu omor a cet. Ciontoloi Ion, au pregătit din timp

trei vase din sticlă cu volum de 0,5 l pe care le-au umplut cu soluție inflamabilă,

special adaptându-le pentru incendiere la impact, le-au aprins și le-a aruncat în

direcția casei de pe adresa xxxxx, care aparține cet. Ciontoloi Ion, în rezultat casa a

luat foc, însă intențiile nu au fost duse până la capăt independent de acțiunile

făptuitorilor, deoarece a izbucnit doar una din cele trei vase din sticlă aruncate și

incendiu, fiind observat, imediat a fost stins de către proprietarii casei.

Tot el, Bîtca Renat, se învinuiește de către organul de urmărire penală, pentru

faptul că, la 11.09.2014, aproximativ la ora 02:40, acționând de comun acord și prin

înțelegere prealabilă cu două persoane în privința cărora cauza penală a fost

disjungată, la instigarea și organizarea unei persoane neidentificate de către organul

de urmărire penală, urmărind scopul amenințării cu omor a cet. Ciontoloi Ion, au

pregătit din timp trei vase din sticlă cu volumul de 0,5 l pe care le-au umplut cu

soluție inflamabilă, special adaptându-le pentru incendiere la impact, le-au aprins și

le-a aruncat în direcția casei de pe adresa xxxxx, care aparține cet. Ciontoloi Ion, în

rezultat casa a luat foc, însă intențiile nu au fost duse până la capăt independent de

acțiunile făptuitorilor, deoarece a izbucnit doar una din cele trei vase din sticlă

aruncate și incendiul, fiind observat, imediat a fost stins de către proprietarii casei.

Astfel acțiunile lui Bîtcă Renat au fost încadrate în baza art. 155 Cod penal -

amenințarea cu omor ori cu vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății

dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări și art.104 Cod contravențional, -

distrugerea intenționată a bunurilor străine, dacă fapta nu reprezintă o infracțiune.

pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Zgureanu Alexandru,

de către partea vătămată Ciontoloi Ion și avocatul Cașu Iulian, în numele

inculpatului.

2.1 Procurorul, în cererea de apel a solicitat, admiterea apelului, casarea parțială

a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care Bîtca Renat să fie recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal cu stabilirea pedepsei sub

formă de închisoare pe un termen de 2 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

A-1 recunoaște pe Bîtca Renat vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 27. 197 alin. (2) lit. a) Cod penal cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare

pe un termen de 3 ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis

2

În baza art. 84 din Codul penal, prin cumul parțial al pedepselor să fie aplicată

definitiv pedeapsa de 4 ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În rest, de menținut dispozițiile sentinței din 14 decembrie 2018.

În motivarea apelului, procurorul a invocat că, din probele acumulate pe

parcursul urmăririi penale și cercetate în cadrul ședințelor de judecată rezultă că părții

vătămate Ciontoloi Ion a fost cauzat prejudiciu material în sumă de 150 390,28 lei,

ceea ce constituie la data săvârșirii infracțiunii 35 salarii medii lunare pe economie

prognozate pe anul 2014.

La fel, la pronunțarea sentinței din 14 decembrie 2018 instanța nu a luat în

considerație că coautorii infracțiunilor incriminate lui Bîtca Renat au fost recunoscuți

vinovați de comiterea acestor infracțiuni.

2.2 Partea vătămată, în cererea sa de apel, a solicitat admiteree recursului,

casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi sentințe prin care inculpatul Bîtcă Renat să

fie recunoscut vinovat în comiterea crimei prevăzută de art.27-197 alin.2 lit. a) Cod

penal cu stabilirea unei pedepse însoțită de privațiune de libertate.

În susținerea apelului, partea vătămată a invocat că, este eronată concluzia

instanței de judecată în ceea ce privește încetarea cauzei penale în privința lui Bîtcă

Renat pe art.27-197 alin.(2) lit. a) Cod penal deoarece complicii săi au fost

condamnați pe acest epizod și sentința de condamnare în privința acestora este

definitivă și irevocabilă. Conform materialelor prezentate prejudiciul material în

urma acestei infracțiuni este estimat în sumă de 159 mii lei și respectiv Bîtcă Renat

necesită a fi condamnat.

2.3 Avocatul Cașu Iulian, în numele inculpatului, în cererea de apel înaintată, a

solicitat admiterea apelului, casarea totală sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Bîtca Renat să fie achitat.

Respingerea integrală a acțiunii civile înaintate.

În susținerea apelului, avocatul a invocat că, din motive necunoscute partea

vătămată Ciontoloi Ion în instanța de judecată nu a fost audiată și nici în cursul

urmăririi penale nu a fost efectuată confruntarea dintre partea vătămată Ciontoloi Ion

și bănuitul, învinuitul Bîtcă Renat.

Partea vătămată Ciontoloi Ion în cursul urmării penale nu a declarat că a fost

amenințat cu moartea de către Bîtca Renat, declarând doar că de către inculpați i-a

fost cauzat un anumit prejudiciu material. Respectiv, se constată cu certitudine că

acțiunile inculpatului Bîtca Renat nu întrunesc elementele componenței de infracțiune

prevăzute la art. 155 Cod penal, instanța de judecată urmând să pronunțe o sentință de

achitare în acest sens.

Cu referire la capătul de acuzare în baza art. 27, 197 alin.2) lit. a) Cod penal a

menționat apărarea că este incorectă și ilegală calificarea faptei conform art. 27, 197

alin.2) lit. a) Cod penal deoarece fapta comisă de inculpat nu a provocat daune în

proporții mari, acțiunile lui constituind o contravenție administrativă prevăzută la art.

104 Cod Contravențional.

De asemenea, a menționat apărarea că, inculpatul nu poate fi atras la răspundere

contravențională deoarece a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere

3

contravențională. Într-o altă ordine de idei a considerat avocatul că, declarațiile lui

Gherasim Ilii și sentința de condamnare a acestuia nu poate fi pusă la baza sentinței

judecătorești din cauza că acesta nu a fost audiat pe parcursul cercetării judecătorești

și inculpatul Bîtca Renat nu a avut posibilitate să-i adreseze întrebări.

2020, au fost respinse, ca fiind nefondate, apelurile declarate de procurorul Zgureanu

Alexandru, de partea vătămată Ciontoloi Ion și de avocatul Cașu Iulian, în numele

inculpatului, și menținută sentința.

3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, starea de fapt și

de drept stabilită prin sentință concordă cu probele administrate și apreciate de prima

instanță.

În această ordine de idei, instanța de apel a constatat că, declarațiile inculpatului

Bîtcă Renat, date în cadrul cercetării judecătorești precum că nu a comis infracțiunea

prevăzută de art.155 Codul penal, nu pot fi reținute deoarece contravin declarațiilor

martorilor audiați precum și cumulul de probe materiale cercetate.

Mai mult ca atât, martorul Tudorean Alexandru care a participat la comiterea

infracțiunii împreună cu Bîtcă Renat, a declarat că, la data de 11 septembrie 2014 în

jurul orelor 01.30, la inițiativa sa, împreună cu Bîtcă Renat și Gherasim Ilii s-au

deplasat la domiciliul părții vătămate Ciontoloi Ion, pe care dorind să-l sperie, au

aruncat în geamul de la casă sticle umplute cu inflamabil, în urma la ce peretele casei

a luat foc, iar Bîtcă Renat văzând cele întâmplate a stins sticla pe care o avea și

alergând a aruncat-o în gospodăria părții vătămate, după care au fugit toți pe acasă.

Astfel, instanța de apel, nu a reținut argumentul apărătorului inculpatului precum

că inculpatul urmează a fi achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.155 Codul

penal, deoarece la materialele cauzei penale nu există probe ce ar demonstra

învinuirea adusă. Or, acest argument vine în contradicție cu starea lucrurilor de fapt

cât și probele existente, deoarece inculpatul Bîtcă Renat prin acțiunile sale a săvârșit

amenințarea cu omor ori cu vătămare gravă a integrității corporale sau a sănătății

dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări, faptă prin care a comis

infracțiunea prevăzută de art.155 Codul penal.

Mai mult, versiunea inculpatului și a părții apărării cu privire la lipsa vinovăției

vine în contradicție cu cele constatate și prin Decizia Curții de Apel Chișinău xxxxx

prin care complicele lui Bîtcă Renat, Gherasim Ilii a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.155 Codul penal.

Nu a fost reținut nici argumentul apărătorului precum că, în cadrul urmăririi

penale între partea vătămată Ciontoloi Ion și inculpatul Bîtcă Renat nu a fost

efectuată confruntare fapt pentru care declarațiile sale nu pot fi reținute, or, vinovăția

inculpatului se dovedește prin totalitatea de probe cercetate în cadrul cercetării

judecătorești care coroborează între ele, sunt veridice și consecvente. Mai mult ca

atât, cauza penală fiind examinată în lipsa părții vătămate Ciontoloi Ion la cererea

ultimului, interesele ultimului au fost apărate în cadrul examinării cauzei prin

intermediul avocatului Grumeza Petru, care a susținut integral învinuirile aduse în

sensul formulat. Or, conform art.24 Cod de procedură penală, părțile participante la

4

judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu

posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor.

De asemenea, instanța de apel, nu a reținut argumentul apărării precum că,

inculpatul nu a săvârșit careva acțiuni ilegale, nu a amenințat partea vătămată,

deoarece nerecunoașterea vinei, se apreciază de instanță drept o metodă de apărare, ca

încercare de a se eschiva de la răspunderea penală, folosindu-se de dreptul procesual

de a nu recunoaște vina, iar nerecunoașterea vinovăției, nu echivalează cu achitarea

acestuia de vreme ce există probe pertinente și concludente care în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor dovedesc vinovăția în săvârșirea infracțiunii

incriminate, și anume săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.155 Codul penal.

Instanța de judecată a reținut că, din cererea părții vătămate Ciontoloi Ion, adresată

organului de urmărire penală, la data de 11.09.2014, urmează că în urma acțiunilor

inculpatului, prin incendierea domiciliului, i-a fost cauzat un prejudiciu material în

sumă de aproximativ 60 000 lei, însă de către organul de urmărire penală la înaintarea

învinuirii nu a fost stabilită dauna în proporții mari pricinuită.

Instanța de apel a reținut ca fiind corectă concluzia primei instanțe privind

calificarea infracțiunii și contravenției prin determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și

semnele componențelor de infracțiune și de contravenție prevăzută la: articolul 155

Cod penal: amenințarea cu omor ori cu vătămare gravă a integrității corporale sau a

sănătății dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări; articolul 104 Cod

contravențional: distrugerea intenționată a bunurilor străine, dacă fapta nu reprezintă

o infracțiune;

Instanța de apel a respins argumentele procurorului și cele ale părții vătămate cu

privire la recalificarea faptei din articolul 104 Cod contravențional în articolele

27,197 alin. (2), lit. a) Cod penal.

Cu privire la motivele invocate de procuror și partea vătămată, sub aspectul că

inculpatul a săvârșit infracțiunea prevăzută la articolele 27,197 alin. (2), lit. a) Cod

penal, instanța de apel le-a apreciat ca fiind nefondate, or primă instanță corect a

stabilit că în speță sa probat cu certitudine acțiunile inculpatului de distrugere

intenționată a bunurilor străine fără cauzarea de daune în proporții mari.

Analizând probatoriul în cauză și anume cererea părții vătămate Ciontoloi Ion,

adresată organului de urmărire penală, la 11.09.2014, instanța de apel a constatat că,

în urma acțiunilor inculpatului, prin incendierea domiciliului, părții vătămate i-a fost

cauzat un prejudiciu material în sumă de aproximativ 60 000 lei, însă de către organul

de urmărire penală la înaintarea învinuirii nu a fost stabilită dauna în proporții mari

pricinuită.

Astfel, analizând Decizia Curții de Apel Chișinău xxxxx, care are puterea

lucrului judecat, prin care complicele lui Bîtcă Renat, Gherasim Ilii a fost recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 27-197 alin.(2) lit. a) Codul

penal, comisă în aceleași circumstanțe, prejudiciul material solicitat de partea

vătămată Ciontoloi Ion constituia suma de 37 555 lei 49 bani, parte în care acțiunea

civilă a fost admisă în principiu nefiind clar cuantumul prejudiciului cauzat.

5

Astfel, potrivit prevederilor art. 126 alin. (1) Cod penal pentru calificarea

acțiunilor lui Bîtca Renat în baza art. 27, 197 Codul penal, pagubele pricinuite

urmează să fie de cel puțin 84 500 lei (20 salarii medii prognozate pentru anul 2014).

Prin urmare, infracțiunea specificată, este o infracțiune materială, care se

consideră consumată din momentul producerii de daune în proporții mari, iar dacă

distrugerea sau deteriorarea intenționată a bunurilor nu implică producerea unor

asemenea urmări (prejudiciul material solicitat de partea vătămată Ciontoloi Ion

constituia suma de 37555 lei 49 bani), devine aplicabil art. 104 Codul

contravențional.

Pe această linie de considerente, în corespundere cu prevederile articolului 391

alin. (2) Cod de procedură penală, legal și întemeiat este încetat procesul penal în

cauză.

Cu privire la răspunderea contravențională în baza articolului 104 Cod

contravențional, corect s-a constatat intervenirea prescripției tragerii la răspundere

contravențională a inculpatului, dat fiind că la timpul săvârșirii faptei, în conformitate

cu prevederile articolului 30 alin. (2) Cod contravențional, în vigoare la acel moment,

termenul de prescripție era de 3 luni, astfel fiind aplicabilă această prescripție și,

respectiv, încetarea procesului contravențional.

În context, instanța de apel, a considerat corectă soluționată chestiunea privind

pedeapsa aplicată inculpatului în baza articolului 155 Cod penal, aceasta fiind în

limitele legii fiind acordată deplină eficiență prevederilor din articolele 7, 61, 64, 75

și 90 Cod penal, în sentință fiind cuprinse datele privind persoana inculpatului,

gravitatea infracțiunii săvârșite și circumstanțele care influențează asupra pedepsei.

Cu privire la motivele invocate în apelul avocatului, în numele inculpatului,

ce vizează respingerea acțiunii civile în partea încasării prejudiciului material și

moral produs prin infracțiune, instanța de apel le-a apreciat ca fiind nefondate.

Probele prezentate în susținerea acțiunii civile, nu dovedesc în totalitate temeiurile și

mărimea pagubei cerute de partea civilă.

La soluționarea chestiunii privind repararea prejudiciului moral, s-a apreciat că

prima instanță, în conformitate cu articolul 219 alin. (4) Cod de procedură penală, a

evaluat corect cuantumul despăgubirilor materiale ale prejudiciului moral, luând în

considerare suferințele fizice ale victimei, cât și suferințele psihice provocate de

inculpat.

În această ordine de idei, se consideră că solicitările apelantului nu conțin date

ce ar justifica pretențiile cerute în apel.

de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău – Devder Djulieta și de

către avocatul Cașu Iulian în interesele inculpatului Bîtca Renat.

4.1 Procurorul indicând temeiurile prevăzute la art. 427 alin.1) pct. 6),10), 12)

Cod procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei, cu remiterea

cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor procurorul a indicat că:

- colegiul penal eronat a conchis că acțiunile inculpatului Bîtca Renat nu se

regăsesc în conjunctura infracțiunii de tentativă de distrugere intenționată a bunurilor

6

altei persoane prevăzute la art.27,197 alin.(2) lit. a) Cod penal, ba dimpotrivă acestea

întrunesc elementele contravenției prevăzute de art. 104 Cod Contravențional, or

instanța de apel verificând cauza sub aspectul calificării infracțiunii, urma să

raporteze situația de fapt constatată la fiecare din elementele constitutive ale

infracțiunii imputate inculpatului, să subsumeze aceste fapte cu împrejurările cauzei,

respectiv să dezvăluie concluzia de reîncadrare a acțiunilor, expunându-și punctul său

de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii imputate acestuia, fapt ce

pe caz consider că n-a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală de

ordin general, a probelor și circumstanțelor cauzei penale;

- colegiul penal urma să constate că efectiv a avut loc survenirea consecințelor,

valoarea materială a cărora depășește 84.500 iei, reieșind din prevederile Hotărârii

Guvernului Republicii Moldova nr. 1000 din 13 decembrie 2013, privind aprobarea

cuantumului salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014 în

mărime de 4225 lei, or colegiul penal motivând deficitar soluția de reîncadrare a

acțiunilor inculpatului Bîtca Renat a indicat precum, prejudiciul cauzat prin

infracțiunea de distrugere intenționată a bunurilor constituie, doar 37.555 lei, iar

aceasta la rândul său potrivit modificărilor operate prin Legea nr. 207 din 28.07.2016,

nu constituie proporții mari;

- partea vătămată Ion Ciontoloi de la bun început sesizând organele de drept

privind distrugerea intenționată a bunurilor, materializată prin tentativa de incendiere

a casei, care aparține cet. Ciontoloi Ion, intenții care nu și-au produs efectul din

motive independente de voința făptașilor, a specificat care este cuantumul

prejudiciului efectiv cauzat prin infracțiune, evaluîndu-1 în volum deplin, respectiv

partea vătămată nu putea fi lipsită de o apărare eficientă prin prisma legii penale,

atâta timp cât funcționează principiul umanismului fixat la art.4 Cod penal, conform

căruia întreaga reglementare juridică are menirea să apere, în mod prioritar, persoana

ca valoare supremă a societății;

- faptele descrise în actul de învinuire, intră în conceptul de tentativă de

distrugere intenționată a bunurilor altei persoane, dacă aceasta a cauzat daune în

proporții mari, folosit de legiuitor la art. 27,197 alin.(2) lit. a) Cod penal;

- instanța de apel verificând cauza sub aspectul legalității pedepsei penale, urma

să dea răspuns dacă aceasta a fost aplicată, în limitele prevăzute de lege avându-se în

vedere nu numai sancțiunea normei penale speciale, ci să țină cont de toate

prevederile ce reglementează pedeapsa penală, individualizarea pedepsei, precum și

alte criterii ce țin de tratamentul juridic penal;

- pronunțând o decizie de condamnare cu aplicarea instituției suspendării

condiționate a executării pedepsei, raportat la art. 90 Cod penal, pentru comiterea a

două infracțiuni cu un grad de prejudiciabilitate sporit, atât prima instanță cât și cea

de apei au omis faptul că în așa mod a fost periclitată ordinea de drept, nu a fost atins

scopul, principal și anume ca sancțiunea penală să-și poată îndeplini mai eficient rolul

preventiv-educativ.

- instanța de apel a ignorat prevederile art. 75 Cod penal;

- raportând la aspectele de individualizare a pedepsei, reieșind din cerințele

legislației penale referitor ia aceasta, apreciind circumstanțele cauzei penale și a

7

faptelor imputate inculpatului consider oportună evaluarea juridică, socială a

acțiunilor ultimului, sub aspectul prejudiciului cauzat relațiilor sociale ocrotite de

legea penală, pentru încălcarea cărei a fost adus în fața instanței.

- caracterul socialmente periculos al infracțiunii de amenințare cu omor, este

reliefat de împrejurarea că victima conștientizează că este amenințată cu un rău, în

sufletul și în mintea ei creându-se o stare de neliniște profund dăunătoare. Victima

fiind alarmată, este scoasă din starea ei normală, iar teama ei își săsește reflectare în

acțiuni, comportament, circumstanțe care le-a redat nemijlocit victima în persoana lui

Ciontoloi Ion, reiterând și în instanța de apel precum a recepționat și perceput

mesajul făptașilor ca fiind unul realizabil;

- în cauza penală de acuzare a inculpatului Bîtca Renat, nu s-au constatat

circumstanțe ce ar justifica suspendarea condiționată a executării pedepsei cu

închisoarea, or gravitatea infracțiunilor comise și starea emoțională a victimei care și

la examinarea cauzei în instanța de apel a concretizat că, a fost bulversată de

evenimentul infracțional care s-a produs asupra dânsului, nu prezintă garanțiile unei

bune conduite din partea făptașului chiar și după comiterea infracțiunii, care ar fi

permis primei instanțe și instanței de apel de a da dovadă de clemență în privința

inculpaților.

4.2 Avocatul Cașu Iulian în recursul declarat indicând temeiurile prevăzute la

art. 427 alin.1) pct. 6), 8), 12) Cod procedură penală, a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Bîtcă Renat să fie achitat.

În motivarea cerințelor apărarea a indicat că:

- la materialele cauzei penale nu există probe pertinente, concludente și legal

administrate care să demonstreze în mod echitabil vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunilor care i se incriminează;

- din motive necunoscute partea vătămată Ciontoloi Ion în instanța de judecată

nu a fost audiată și nici în cursul urmăririi penale nu a fost efectuată confruntarea

dintre partea vătămată Ciontoloi Ion și bănuitul, învinuitul Bîtcă Renat astfel,

declarațiile părții vătămate Ciontoloi Ion nu pot fi puse la baza sentinței judecătorești;

- infracțiunea prevăzută la art. 155 Cod penal se consumă în momentul în care

victimei conștiente de amenințare îi apare starea de temere care îi răpește libertatea

morală.

- partea vătămată Ciontoloi Ion în cursul urmăririi penale nu a declarat că a fost

amenințat cu moartea de către Bîtca Renat, declarând doar că de către inculpați i-a

fost cauzat un anumit prejudiciu material;

- acțiunile inculpatului Bîtca Renat cu certitudine, nu întrunesc elementele

componenței de infracțiune prevăzute la art. 155 Cod penal, instanța de judecată

urmând să pronunțe o sentință de achitare în acest sens;

- cu referire la capătul de acuzare în baza art. 27, 197 alin.2) lit. a) Cod penal

obiectul juridic special îl formează relațiile sociale cu privire la substanța, integritatea

și potențialul de utilizare a bunurilor;

- incorectă și ilegală calificarea faptei conform art. 27, 197 alin.2) lit. a) Cod

penal deoarece fapta comisă de inculpat nu a provocat daune în proporții mari,

8

acțiunile lui constituind o contravenție administrativă prevăzută la art. 104 Cod

Contravențional;

- inculpatul nu poate fi atras la răspundere contravențională deoarece a expirat

termenul de prescripție de tragere la răspundere contravențională;

- într-o altă ordine de idei declarațiile lui Gherasim Ilii și sentința de

condamnare a acestuia nu poate fi pusă la baza sentinței judecătorești din cauza că

acesta nu a fost audiat pe parcursul cercetării judecătorești și inculpatul Bîtca Renat

nu a avut posibilitate să-i adreseze întrebări.

invocate, ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal

lărgit consideră că acestea urmează a fi admise reieșind din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și

dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară

nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul

numai cu privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport

cu calitatea pe care aceasta o are în proces. Instanța de recurs examinează cauza

numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, fiind în drept să judece și în baza

temeiurilor neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Din analiza textuală a recursului declarat, Colegiul reține, că decizia instanței de

apel se contestă de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de circumscripție

Chișinău - Devder Djulieta, invocând temeiurile prevăzute la pct.5,6,8,12 art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală și de către avocatul Cașu Iulian în interesele

inculpatului Bîtca Renat indicând temeiurile prevăzute la art. 427 alin.1) pct. 6), 8),

12) Cod procedură penală.

În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele.

După cum rezultă din actele cauzei, apărarea declarând recurs a solicitat casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2020, prin care

au fost respinse apelurile și menținută sentința Judecătoriei Căușeni (sediul Central)

din 14 decembrie 2018.

Analizând conținutul deciziei contestate, instanța de recurs, consideră că

recursurile ordinare declarate de către acuzatorul de stat, procuror în Procuratura de

circumscripție Chișinău – Devder Djulieta și de către avocatul Cașu Iulian în

interesele inculpatului Bîtca Renat, urmează a fi admise, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

În conformitate cu prevederile art. 413 alin. (1) Cod de procedură penală, la

judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în primă

instanță.

9

În corespundere cu prevederile art. 30 alin. (5) Cod de procedură penală

„apelurile și recursurile împotriva hotărârilor judecătorești în cauzele penale pentru

care nu este prevăzută calea de atac apelul, precum și împotriva hotărârilor instanțelor

de apel pentru a decide admisibilitatea, se judecă de către instanțele respective în

complet format din 3 judecători”.

Totodată potrivit art.31 alin. (1) Cod de procedură penală „completul de

judecată format în condițiile art.30 trebuie să rămână același în tot cursul judecării

cauzei, cu excepția prevăzută în alin.(3). Dacă aceasta nu este posibil, completul

poate fi schimbat până la începerea cercetării judecătorești.

Colegiul penal lărgit atestă că aceste norme procesuale obligatorii nu au fost

respectate pe deplin de către instanța de apel la judecarea cauzei, din considerentele

ce urmează a fi descrise.

După cum rezultă din materialele cauzei, la data de 16 ianuarie 2019, cauza

penală a fost repartizată în mod aleatoriu prin intermediul PIGD, judecătorului

raportor Furdui Sergiu (f.d. 64, vol.V).

Potrivit dispoziției Președintelui Curții de Apel Chișinău nr. 1 din 01 ianuarie

2019, au fost constituite completele de judecată în cadrul Colegiilor Curții de Apel

Chișinău pentru anul 2019 fiind constituit completul nr. 2 format din judecătorii

Iordan Iurie, Furdui Sergiu și Ursu Ludmila.

Potrivit încheierii Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 ianuarie

2019 a fost admisă declarația de abținere a judecătorilor Iordan Iurie și Ursu Ludmila

(f.d. 69-72 Vol. V).

Reieșind din procesul-verbal al ședinței de judecată al instanței de apel, rezultă

că judecarea cauzei în ordine de apel a fost înfăptuită de către completul de judecată,

format din judecătorii Furdui Sergiu, Mînăscurtă Igor și Diaconu Mihail, la data de

25 februarie 2020 fiind pronunțat dispozitivul deciziei (f.d. 114-115, vol.V) în același

complet, ulterior la data de 19 martie 2020 fiind pronunțată decizia motivată.

Colegiul penal atestă însă că potrivit materialelor cauzei nu se atestă încheierea

Președintelui Curții de Apel Chișinău prin care ar fi constituit completul de judecată

care a participat la examinarea cauzei, ceea ce denotă prezența în speță a temeiului de

casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală - instanța nu a

fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33, temei

care duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, deoarece eroarea judiciară produsă în speța respectivă, nu poate fi

corectată de către instanța de recurs

Alt aspect ce necesită a fi nominalizat la analiza hotărârilor contestate, este

faptul că, instanța apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în

apelurile acuzatorului de stat, procuror în Procuratura de circumscripție Chișinău –

Devder Djulieta, a părții vătămate și a avocatului Cașu Iulian în interesele

inculpatului Bîtca Renat, eroare de drept cuprinsă de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță, deoarece eroarea dată nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

10

Totodată, ținând cont de motivele de casare a deciziei instanței de apel cu

remiterea cauzei la rejudecare, asupra celorlalte argumente invocate în cererile de

recurs care sunt similare cu cele din apel, instanța de apel urmează a se expune

motivat asupra fiecăruia în parte.

Deci, Colegiul notează că, pentru a demonstra că părțile au fost auzite în

prezenta cauză, instanța de apel urmează să dea răspunsuri argumentate în hotărâre

asupra motivelor decisive invocate de apelant, dar și a efectua propriile completări în

sensul aprecierii temeiniciei acestei hotărârii, prin prisma criticilor invocate de părți,

care în viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției adoptate

la caz.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să verifice și să aprecieze desfășurat și profund probele administrate în

cauză, să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, să elucideze faptele importante

pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile

sale în decizia adoptată și, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica

unitară în acest domeniu precum și de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o

hotărâre legală și întemeiată, prin care să ofere răspunsuri la apelurile apărării.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către acuzatorul de stat, procuror în

Procuratura de circumscripție Chișinău – Devder Djulieta și de către avocatul Cașu

Iulian în interesele inculpatului Bîtca Renat, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2020, în cauza penală privindu-l pe Bîtca

Renat xxxxx cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată integral la 30 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

11