1ra-1782/2020 — Art. 325 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 08 august 2019, Badia Constantin Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, la închisoare pe un termen de 6 luni, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale, ce constituie suma de 100 000 lei. În baza art. 90 Cod pena, a fost suspendată condiționat executarea pedepsei cu închisoare stabilită lui Badia C. pe o perioadă de probațiune de 1 an, și a menționat că nu va fi executată, dacă, în perioada de probațiune, condamnatul Badia Constantin nu va săvîrși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. În ordinea art. 90 alin. (6) Cod penal, a fost obligat condamnatul Badia Constantin să nu-și schimbe domiciliul și/sau reședința fără consimțămîntul organului competent. Cheltuielile judiciare pentru instrumentarea cauzei penale în sumă de 3731,58 lei - au fost trecute în contul statului.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, instanța de fond a reținut că, Badia Constantin, la 03.02.2018, aproximativ la ora 13:47, fiind la volanul automobilului de model “Toyota Land Cruiser” cu n/î XXXXX, pe traseul M 1 1 Chișinău-Leușeni, km 7, ignorînd prevederile pct.47.1 lit.b) al Regulamentului Circulației Rutiere, a comis contravenția prevăzută de art. 236 alin.(1) Cod contravențional, după care a fost stopat de către inspectorii de patrulare al Inspectoratului Național de Patrulare, ce se aflau în exercițiul atribuțiilor de serviciu de menținere a ordini publice și supraveghere a circulației rutiere. Urmare a acestor acțiuni, aflându-se pe teritoriul stației de alimentare cu combustibil „Petrom”, amplasată în r-nul Hîncești, la km 0 + 600 M al traseului M 1 Chișinău - Leușeni, Badia Constantin, acționând cu intenție directă, în scopul evitării răspunderii contravenționale, a oferit și a dat subofițerului de patrulare al Inspectoratului Național de Patrulare, Cuzuioc Vitalie, bani ce nu i se cuvin, în sumă de 400 lei, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercițiul funcției sale și anume pentru a nu întocmi procesul-verbal cu privire la contravenția săvîrșită. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Badia Constantin a comis infracțiunea prevăzută de art. 325 alin.(2) Cod penal al RM, individualizată prin „corupere activă, adică a oferit și a dat, unei persoane publice bunuri ce nu i se cuvin, pentru acesta, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercițiul funcției sale”.

Sentința a fost atacată cu apel de către avocatul Domente Marin în numele inculpatului Badia C., prin care a solicitat casarea acesteia și achitarea inculpatului. În motivarea apelului, avocatul a invocat că, probele prezentate de acuzatorul de stat sunt inadmisibile, or, Badia Constantin avea calitatea de bănuit, la momentul petrecerii acțiunii procesuale de cercetare la fața locului, la care a participat, conform procesului-verbal de cercetare la fața locului din 13.02.2018. Consideră că art. 64 alin. (1) a Codului de procedură penală, a fost ignorată de organul de urmărire penală, fapt ce a adus la o încălcare gravă a procesului penal, prin neasigurarea dreptului la apărare a lui Badia Constantin, neoferirea ultimului a dreptului de a fi asistat de un avocat la petrecerea acțiunii de urmărire penală. Indică că, contrar prevederilor legale, ofițerul principal de investigații al DSI al SPIA al MAI, comisar, Beicu Mihail, a realizat înregistrarea ascunsă și neautorizată a comunicărilor, folosind telefonul mobil propriu, înregistrarea care nu poate fi considerată probă sau mijloc de probă. Mai mult decît atît, din declarațiile în instanță, Beicu Mihail a confirmat plasarea sa pe bancheta din spate a mașinii de patrulare, iar în urma vizualizării materialului video ridicat de la ultimul, este de concluzionat faptul efectuării filmării din scaunul șoferului, cu direcționarea obiectivului către ușa pasagerului din partea din față a habitaclului mașinii de patrulare, tot aici menționează, că de pe portalul de știri protv.md a fost extrase imaginile video realizate din partea din spate a habitaclului automobilului. Suplimentar, Beicu Mihail a indicat că, a filmat ascuns, la proprie inițiativă, fără a fi autorizate în careva sens acțiuni de urmărire penală, precum și faptul că nu poate prezenta în instanță și nu a prezentat la urmărirea penală telefonul mobil personal cu care ar fi efectuat înregistrarea. Din cele indicate susține că imaginile video ridicate de la Beicu Mihai, care ultimul susține că au fost realizate de ultimul, nu au fost realizate de Beicu Mihail și sunt de provenineță necunoscută, fără a se 2 putea verifica sursa acestora. Apărarea pledează pentru inadmisibilitatea probelor și solicită excluderea din probatoriul prezentat de procuror, următoarele probe: înregistrările video prezentate de martorul Beicu Mihail, procesul- verbal de ridicare din 13.02.2018, prin care de la ofițerul principal de investigații DSI al SPIA al MAI, Beicu Mihail, a fost ridicat un CD- R, marca „ALERUS”, pe suportul căruia este stocată înregistrările audio-video din 13.02.2018, cu momentul oferirii și dării mijloacelor bănești de către conducătorul auto Badia Constantin, angajaților Inspectoratului Național de Patrulare, Ordonanței de ridicare a probei video din 13.02.2018; Procesului verbal de cercetare a probei video din 07 martie 2018 și a Stenogramei anexată la ultimul; Ordonanței din 07.03.2018 privind recunoașterea și anexarea în calitate de mijloc de probă la materialele cauzei penale nr. xxxxx a purtătorului de informații CD-R, marca ALERUS, ridicat la 13.02.2018 de la Beicu Mihail, care conține fișierul audio-video cu denumirea VID-20180213- WA0000 și excluderea acesteia de la dosarul penal. În contextul celor menționate, apreciază apărătorul că, procurorul contrar normelor expuse supra a prezentat instanței de judecată înregistrarea de imagini, or aceste înregistrări au fost înregistrate cu un dispozitiv necunoscut, au fost obținute înafara procesului penal, nu au fost autorizate de un judecător de instrucție, nu există certitudine referitor la autenticitatea sursei pe care au fost înregistrate imaginile, nu este stabilită apartenența vocilor înregistrate. De continuare, mai indică avocatul că, la data de 13.02.2018 au fost audiați în calitate de martori Beicu Mihail Xxxxx și Rotaru Andrei Xxxxx, colaboratori a Inspectoratului Național de Patrulare. În conformitate cu materialele dosarului penal, la data de 14.02.2018 a fost emisă Ordonanța de începere a urmăririi penale. Astfel, Beicu Mihail Xxxxx și Rotaru Andrei Xxxxx au fost audiați în afara căreiva cauze penale, fapt ce contravine practicii CEDO, nici o acțiune de investigație nu poate fi efectuată în privința unei pretinse infracțiuni, decât dacă urmărirea penală a fost oficial pornită. Suplimentar, declarațiile martorului Beicu Mihail nu corespund materialelor dosarului și sunt dubioase, pornind de la faptul că anume ultimul a indus urmărirea penală în eroare prin prezentarea unor imagini video care nu au fost realizate de către ultimul, cu indicare că el le-ar fi realizat. Apărarea consideră că, Badia Constantin urmează a fi achitat pe motivul că comiterea infracțiunii nu ar fi fost posibilă, decât în rezultatul acțiunilor de provocare la comiterea infracțiunii din partea lui Cuzuioc Vitalie, Rotaru Andrei și Beicu Mihail, astfel încât, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii incriminate. Astfel, din materialele dosarului concluzionează elementul de provocare: - acțiunea presupusă ca act de corupere tinde să fie probată prin solicitarea care provine de la o persoană ce avea sarcina să descopere infracțiunea - ofițerii Cuzuioc Vitalie, Andrei Rotaru, Beicu Mihail; -Lipsesc indici obiectivi că fapta ar fi fost 3 săvârșită fără această intervenție, în special, nu au fost realizate acte de pregătire, ba mai mult ca atât, persoana nu a fost dispusă să comită acte de corupere înainte de contactul cu agenții statului; -Nu există suspiciuni obiective că persoana ar fi implicată în acte de corupție înainte de implicarea agenților statului sau, după caz, a persoanelor private care acționează sub supravegherea agenților statului. Cea de-a doua componentă se probează în opinia apărătorului, prin faptul încălcărilor multiple realizate de ofițerii Cuzuioc Vitalie, Andrei Rotaru, Beicu Mihail, și anume: Contrar Ordinului 45 din 19.02.2010 a Ministerului Afacerilor Interne, despre aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea activității de supraveghere a traficului rutier și Instrucțiunilor de utilizare a mijloacelor tehnice, CAP. II „La procedura filmării abaterilor „din mișcare”, se interzice oprirea autovehiculelor care circulă pe sensul opus de deplasare al autovehiculului politiei rutiere.”, or, echipajul a purces la oprirea mijlocului de transport KMR 200, care conform planșei fotografice se mișca pe sens opus. Totodată, contrar ordinului 45 din 19.02.2010 a Ministerului Afacerilor Interne, Despre aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea activității de supraveghere a traficului rutier și Instrucțiunilor de utilizare a mijloacelor tehnice, pct. 56 „56) Urmărirea autovehiculelor se admite în scopul reținerii persoanelor, care au comis infracțiuni, au părăsit locul accidentului, cât și a conducătorilor de vehicul care prin acțiunile lor au pus în pericol viața altor participanți la trafic rutier sau care n-au îndeplinit intenționat dispozițiile agentului de circulație de a se opri.”, or, au urmărit mijlocul de transport la inițiativa lui Beicu Mihai, pentru a-i demonstra contravenția. Contrar dispoziției MAI nr. 4/7 int. din 01.02.2018 „Cu privire la responsabilizarea anagajaților Ministerului Afacerilor Interne privind respectarea regulilor circulației rutiere”, Beicu Mihail a instigat ofițerii Cuzuioc Vitalie și Rotaru Andrei să încalce Regulamentul circulației rutiere, din Stenograma înregistrării video, echipajul s-a deplasat cu viteza 180 km/h, pe o distanță de aproximativ 7 km. Mai susține că, faptul provocării se mai demonstrează și prin aceea că la apropierea cet. Badia Constantin, ofițerii Rotaru Andrei și Beicu Mihail, aflîndu-se în habitaclul automobilului erau pregătiți să efectueze filmări ascuns, fapt ce confirmă versiunea lui Badia Constantin că provocarea prin gesturi și discuții a avut loc anume în perioada de deplasare de la automobilul său către automobilul poliției. Cea de-a treia componentă se probează prin faptul că Badia Constantin a achitat amenda contravențională stabilită prin Procesul verbal de constatare a contravenței, iar dacă nu ar fi intrevenit ofițerii Cuzuioc Vitalie, Andrei Rotaru, Beicu Mihail, inculpatul Badia Constantin, conform procedurii, ar fi primit Procesul verbal de constatare a contravenției, prin poștă, și ar fi achitat amenda stabilită sau ar fi contestat procesul verbal și decizia agentului constatator, excluzînsu-se posibilitatea oferirii mitei. 4 Astfel, menționează că instanța de fond nu numai că nu a combătut sau analizat argumentele expuse de apărare, ci a preluat integral versiunea acuzării.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2020, a fost respins ca nefondat apelul declarat și menținută sentința.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că, inculpatul Badia C. a săvârșit infracțiunea prevăzute de art. 325 alin.(1) Cod penal, după indicii calificativi - corupere activă, adică a oferit și a dat, unei persoane publice bunuri ce nu i se cuvin, pentru acesta, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercițiul funcției sale. Cu referire la motivele invocate de avocat, precum că prima instanță a adoptat soluția incorectă de condamnare a inulpatului și că inculpatul urma a fi achitat de sub învinuirea adusă în baza art.325 alin.(1) Cod penal, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a comis careva erori de fapt ce ar impune casarea sentinței adoptate în partea recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale, stabilirea și individualizarea pedepsei. Instanța de apel a considerat că, aceste afirmații ale inculpatului reprezintă opinia subiectivă, or, prima instanță în sentință corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art.325 alin.(1) Cod penal, luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 al. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii incriminate. Instanța de apel, examinând probatorul administrat, a considerat dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Badia C. și pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile martorilor Rotaru Andrei, Cuzuioc V., Beicu M., informația telefonică la 902 (f.d.15); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13.02.2018 (f.d.20-23); ordonanța și procesul verbal de ridicare a înregistrării audio- video (f.d.25-26); procesul verbal de cercetare a suportului optic de tip CD-R marca „Alerus” și a conținutului acestuia ridicat prin ordonanța din 13.02.2018 anexa la procesul verbal de cercetare din 07.03.2018 stenograma (f.d.27-29); ordonanța din 07.03.2018 (f.d.30); ordonanța și procesul verbal de ridicare de la Cuzuioc Vitalie a imaginii fotografice care redă viteza de deplasare a automobilului de model Toyota Land Cruiser” condus la 13.02.2018 de Badia Constantin, anexă imaginile foto (f.d.31-33); ordonanța din 14.03.2018 de recunoașteri și anexare la cauza penală în calitate de mijloc de probă fila de hîrtie format A4 (f.d.34); raportul de expertiză nr.48 din 06.03.2018 (40-45); copia procesului verbal cu privire la contravenție din 5 13.02.2018 (f.d.48); Instanța de apel, examinând probatorul, a considerat dovedită vina inculpatului Badia C. de corupere activă, adică a oferit și a dat, unei persoane publice bunuri ce nu i se cuvin, pentru acesta, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercițiul funcției sale, acțiunile lui just au fost calificate în temeiul art. 325 alin.(1) Cod penal, iar personalitatea acestuia susceptibilă supusă răspunderii penale. Instanța de apel, audiind participanții la proces, examinând materialul probator prezentat de procuror prin prisma argumentelor apelului, a considerat dovedit în afara dubiilor rezonabile faptul că, Badia C., la 03.02.2018, aproximativ la ora 13:47, fiind la volanul automobilului de model “Toyota Land Cruiser” cu n/î XXXXX, pe traseul M 1 Chișinău-Leușeni, km 7, ignorând prevederile pct.47.1 lit.b) al Regulamentului Circulației Rutiere, a comis contravenția prevăzută de art. 236 alin.(1) Cod contravențional, după care a fost stopat de către inspectorii de patrulare al Inspectoratului Național de Patrulare, care se aflau în exercițiul atribuțiilor de serviciu de menținere a ordini publice și supraveghere a circulației rutiere. Urmare a acestor acțiuni, aflându-se pe teritoriul stației de alimentare cu combustibil “Petrom”, amplasată în r-nul Hîncești, la km 0 + 600 M al traseului M 1 Chișinău - Leușeni, Badia Constantin, acționînd cu intenție directă, în scopul evitării răspunderii contravenționale, a oferit și a dat subofițerului de patrulare al Inspectoratului Național de Patrulare, Cuzuioc Vitalie, bani ce nu i se cuvin, în sumă de 400 lei, pentru a nu îndeplini acțiuni în exercițiul funcției sale și anume pentru a nu întocmi procesul-verbal cu privire la contravenția săvîrșită. Raportînd circumstanțele menționate, instanța de apel a remarcat că, în speță s-a dovedit existența laturii obiective a infracțiunii de corupere activă, astfel că în acest sens, se rețin însăși declarațiile inculpatului Badia Constantin Xxxxx, care deși nu a recunoscut acțiunile de corupere, acesta în cadrul cercetării judecătorești a menționat că, fiind la stație peco, în timp ce alimenta automobilul, de dînsul s-au apropiat un echipaj al poliției de patrulare și a fost întrebat de un polițist care a coborît de ce nu se oprește. Respectiv, din discuțiile avute dintre inculpatul Badia Constantin Xxxxx și colaboratorul de patrulare, rezultă că de la primul s-a cerut acte la control, avînd în vedere că a depășit limita de viteză în timp ce se deplasa, fapt confirmat prin copia procesului verbal cu privire la contravenție din 13.02.2018, prin care Badia Constantin a fost recunoscut vinovat și sancționat în baza art.236 alin.(1) Cod contravențional al RM. „ În acest context, instanța de apel a ținut cont de declarația inculpatului care a indicat că, a lăsat banii în sumă de 400 lei cu nominalul de 200 în torpedoul deschis, pretindînd la faptul că, a înțeles de la agentul de patrulare că el vrea bani pentru a hotărî mai repede situația. Or, din materialele cauzei penale rezultă cert, că inculpatul Badia Constantin Xxxxx a dat și a oferit subofițerului de patrulare Cuzuioc Vitalie, bani ce nu i se cuvin, în sumă de 400 lei, pentru ca ultimul să nu întocmească procesul-verbal cu privire la contravenție. 6 Prin urmare, prin declarațiile martorilor audiați, rezultă că, inculpatul Badia Constantin Xxxxx, pentru a nu cercetat contravențional, a oferit și a dat lui Cuzuioc Vitalie, care își exercita atribuțiile de serviciu ca agent de patrulare, bani în sumă de 400 lei, pentru ca ultimul să nu întocmească procesul-verbal cu privire la contravenție în baza art.236 Cod contravențional. De asemenea, ca probă ce confirmă existența faptei de corupere activă în acțiunile inculpatului Badia Constantin Xxxxx, reprezintă și ordonanța din 07.03.2018 prin care a fost recunoscut și anexat la cauza penală în calitate de probă, purtătorul de informații CD-R, marca „Alerus” ridicat la 13.02.2018 de la Beicu Mihail, care conține fișierul audio-video, este redat momentul oferirii a două bancnote cu nominalul de 200 lei, de către conducătorul auto Badia Constantin, angajaților INP. Or, deși inculpatul Badia Constantin a fost preîntîmpinat de colaboratorii de poliție că comite fapta de corupere, acțiunile lui sunt pasibile de răspundere penală, acesta nu a încetat acțiunile sale, oferind și dînd lui Cuzuioc Vitalie bani pentru a nu îndeplini atribuțiile de serviciu, astfel, punînd bancnote pe torpedoul deschis. În acest context, instanța de apel a considerat că a fost confirmat integral prezența în acțiunile inculpatului Badia Constantin a laturii subiective ale infracțiunii imputate, și anume prezența intenției directe, or, prin oferirea și dare a cei 400 lei colaboratorilor de patrulare, inculpatul a urmărit scopul de a nu fi cercetat contravențional, și anume să nu fie întocmit în privința sa procesul-verbal cu privire la contravenție în temeiul art.236 Cod contravențional al RM. Este neîntemeiată afirmația avocatului precum că, Badia Constantin avea calitatea de bănuit, la momentul petrecerii acțiunii procesuale de cercetare la fața locului, la care a participat, fiind încălcat ultimului dreptului de a fi asistat de un avocat la petrecerea acțiunii de urmărire penală. Prin procesul-verbal din 13.02.2018 a fost efectuată cercetarea la fața locului, a automobilul de model Skoda Rapid nr. XXXXX aflat în dotarea batalionului Hîncești- Cimișlia-Leova a batalionului nr.3 a Brigăzii de patrulare a INP, cu planșa fotografică anexă. Prin ordonanța din 14.03.2018 au fost recunoscute și anexată la cauza penală, în calitate de corp delict, mijloace bănești în suma de 400 lei, ridicate la 13.02.2018 prin procesul-verbal de cercetare la fața locului. În acest context, instanța de apel a menționat că, la momentul cercetării la fața locului, inculpatul Badia Constantin Xxxxx nu avea o calitate procesuală, grupa operativă efectuînd doar cercetarea la fața locului, or, din prevederile Codului de procedură penală, se conchide, că din momentul sesizării sau autosesizării pînă la darea ordonanței de începere a urmăririi penale, înăuntrul acestui termen, organul de urmărire penală poate efectua doar acțiunile procesuale prin care nu este adusă atingere drepturilor părților. În fond, se vor efectua acțiunile ce nu suferă amînare în scopul constatării bănuielii rezonabile. În acesta odine de idei, prin cercetarea la fața locului, instanța de apel a conchis că inculpatului Badia Constantin nu i s-a încălcat careva drept, cu atît mai 7 mult, că la acel moment, ultimul nici nu avea calitate de bănuit, în privința acestuia existînd doar o bănuială rezonabilă. Nu constituie temei de achitarea inculpatului Badia Constantin, faptul precum că, contrar prevederilor legale, a fost realizată înregistrarea ascunsă și neautorizată a comunicărilor, fiind folosit telefonul mobil a colaboratorului de poliție Beicu Mihail. Or, în conformitate cu art.164 Cod de procedură penală, „Înregistrările audio sau video, fotografiile, mijloacele de control tehnic, electronic, magnetic, optic și alți purtători de informație tehnico-electronică, dobîndite în condițiile prezentului cod, constituie mijloace de probă dacă ele conțin date sau indici temeinici privind pregătirea sau săvîrșirea unei infracțiuni și dacă conținutul lor contribuie la aflarea adevărului în cauza respectivă.” Prin ordonanța din 07.03.2018, a fost recunoscut și anexat la cauza penală în calitate de probă, purtătorul de informații CD-R, marca „Alerus” ridicat la 13.02.2018 de la Beicu Mihail, care conține fișierul audio-video în care este redat momentul oferirii a două bancnote cu nominalul de 200 lei, de către conducătorul auto Badia Constantin, angajaților INP. În contextul celor menționate, privind inadmisibilitatea probelor pretinse de apărător, este neîntemeiat, în situația în care, de către instanța de apel nu s-a constata careva încălcări ce ar duce la achitarea inculpatului, or, deși, înregistrarea a fost efectuat pe telefonul propriul al colaboratorului de poliție, acesta a fost ridicată și recunoscut ca corp delict în limitele prevederilor legale. De continuare, cu referire la faptul că, la data de 14.02.2018 a fost emisă ordonanța de începere a urmăririi penale, iar, Beicu Mihail Xxxxx și Rotaru Andrei Xxxxx au fost audiați în afara căreva cauze penale, este una nejustificată, dat fiind faptul că, din momentul înregistrării sesizării cu privire la infracțiune și pînă la darea soluției de începere a urmăririi penale, pot fi efectuate: audierea martorilor. În speță, instanța de apel a stabilit că, potrivit materialelor dosarului, rezultă la data de 13.02.2018, ora 14.00 a fost sesizat organul de drept cu privire la faptele de corupere colaboratorilor de patrulare de către Badia Constantin Xxxxx. În urma sesizării, la data de 13.02.2018, orele 16.20 - 16.52 a fost audiat în calitate de martor Beicu Mihail, iar la data de 13.03.2018, ora 09.30 - 10.15 a fost audiat Rotaru Andrei. Or, toate acțiunile de audierea martorilor în cauză au fost afectate după sesizarea organului de urmărire penală privind comiterea unei infracțiuni, prin urmare, organul de urmărire penală a administrat probe în conformitate cu prevederile procesual penale. Instanța de apel a respins și afirmația apărătorului precum că, martorii Cuzuioc Vitalie, Rotaru Andrei și Beicu Mihail au comis acțiuni de provocare la comiterea infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei date, din declarațiile martorilor audiați, s-a stabilit că inculpatul Badia Constantin Xxxxx, a fost preîntîmpinat de colaboratorul de patrulare că pentru darea de mită urmează să fie documentat penal, însă inculpatul 8 nu a reacționat și a pus pe torpedoul bani. Mai mult ca atît, la caz, se rețin declarațiile martorului Beicu Mihail, care fiind colaborator SPIA, a indicat că, nu a văzut ca colaboratorii de patrulare să fi efectuat vreun semn sau careva gesturi, sau alte acțiuni pentru a pretinde la careva mijloace bănești din partea inculpatului. Astfel, îndeplinind funcțiile sale de serviciu colaboratorii de patrulare, nu poate fi percepută ca o provocare, or, la momentul documentării cazului contravențional, nu s-a constatat ca colaboratorii de patrulare ar fi indicat careva semne pentru a obține un venit ce nu le se cuvine, or, afirmațiile inculpatului Badia Constantin Xxxxx precum că a înțeles că Cuzuioc Vitalie vrea bani pentru a hotărî mai repede situația, este una declarativă și neprobantă. Faptul pretins de apărător precum că, colaboratorii de patrulare ar fi încălcat Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea activității de supraveghere a traficului rutier și Instrucțiunilor de utilizare a mijloacelor tehnice, nu poate fi percepută că niște acțiuni de provocare, or, în cadrul cercetării judecătorești nu s-a constata careva încălcări ale drepturilor și libertățile fundamentale ale inculpatului. În acesta ordine de idei, instanța de apel a ajuns la ferma convingere că la capitolul încadrării juridice a acțiunilor inculpatului, careva încălcări nu au fost identificat, iar în acest sens este aprecierea stării de fapt, și just se conchide asupra existenței în acțiunile lui Badia Constantin Xxxxx a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 325 alin.(1) Cod penal. Sancțiunea art. 325 alin. (1) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la pînă la 6 ani, cu amendă în mărime de la 2000 la 4000 unități convenționale. În contextul art. 76, 77 Cod penal, în calitate de circumstanță atenuantă sau agravanta, în privința inculpatului Badia Constantin Xxxxx, nu s-a identificat. Așa dar, instanța de judecată la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Badia Constantin a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului care este fără antecedente penale și nu se află la medicul narcolog sau psiholog. Instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, consideră că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, constată că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, cu amenda în mărime de 2 000 unități convenționale, echivalentul a 100 000 lei. Însă, se statuează că pedeapsa stabilită de către instanța de fond cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, suspendând condiționat executarea pedepsei pe un 9 termen de probațiune de 1 an, este echitabilă, întrucât este capabilă de a contribui la realizarea scopurilor pedepsei penale, cum ar fi restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Instanța de apel a considerat că, anume această pedeapsă, în temeiul art. 90 Cod penal, este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat, iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptei comise de inculpat, cât și personalitatea inculpatului. În cele din urmă, instanța de apel a ajuns la concluzia că scopul prestabilit al legii penale privind corectarea și reeducarea inculpatului Badia Constantin Xxxxx, v-a fi pe deplin atins, doar prin menținerea pedepsei stabilite de instanța de fond.

Hotărârile judecătorești adoptate în cauză sunt atacate cu recurs ordinar de către inculpat și avocatul acestuia Avornic G., care solicită casarea acestora, cu achitarea lui Badia C., din lipsa componenței de infracțiune, vinovăției și probelor pertinente. În argumentarea recursului invocă aceleași motive pe care le-a indicat în apel, suplimentar menționând că: - contrar prevederilor Codului de procedură penală, cît și practicii CEDO, instanța de apel indică „Nu constituie temei de achitarea inculpatului Badia Constantin faptul că, contrar prevederilor legale, a fost realizată înregistrarea ascunsă și neautorizată a comunicărilor, fiind folosit telefonul mobil a colaboratorului de poliție Beicu Mihail.” Cu adevărat, nu constituie temei de achitare, constituie, precum a și fost menționat, temei de declarare a nulității probelor; - colaboratorul SPIA, Beicu Mihail, avea rolul și indicația, conform ordinului Ministerului Afacerilor Interne, să supavegheze respectarea Regulamentului Circulației Rutiere de către colaboratorii MAI, la caz, Cuzuioc Vitalie și Andrei Rotaru, și în nici un caz documentarea actelor de corupere, fiind admisă nu doar documentarea ilegală a contravenției, ci și încălcarea Regulamentului Circulației Rutiere, precum și, încălcarea dispoziției MAI nr. 4/7 int. din 01.02.2018 „Cu privire la responsabilizarea anagajaților Ministerului Afacerilor Interne privind respectarea regulilor circulației rutiere ”, Beicu Mihail a instigat ofițerii Cuzuioc Vitalie și Rotaru Andrei să încalce Regulamentul circulației rutiere, din Stenograma înregistrării video, echipajul s-a deplasat cu viteza 180 km/h, pe o distanță de aproximativ 7 km. 10

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece recurentul își motivează recursul prin dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a probelor nu se conțin în temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, astfel criticile formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegală. Instanța de apel a aplicat corect normele de drept material, evaluând probele în conformitate cu prevederile art. 100-101 Cod de procedură penală.

Judecând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de a-l respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Din cuprinsul recursului declarat de către inculpat și avocatul acestuia Avornic G. se atestă că, aceștia nu indică careva temei de recurs, însă solicită achitarea lui Badia C. din lipsa componenței de infracțiune, vinovăției și probelor pertinente, astfel semnalează temeiul pentru recurs prevăzut de pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, conform cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Sub acest aspect, Colegiul penal constată că, judecând apelul declarat, instanța de apel, verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, expunându-se argumentat din care motive a ajuns la concluzia de menținere a sentinței de vinovăție și condamnare a lui Badia C. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 325 alin. (1) Cod penal. Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. 11 Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. În opinia Colegiului penal lărgit, recurentul invocă în recurs practic aceleași motive pe care le-a indicat în apel, iar instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate și a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată, cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, prezentate în hotărârea atacată, iar partea descriptivă a deciziei cuprinde, în conformitate cu prevederile art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. Astfel, Colegiul penal lărgit menționează, că chestiunile invocate în recurs, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în prima instanță și în ordine de apel și cărora aceste instanțe le-au dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în hotărârile adoptate, soluție de la care instanța de recurs nu se va îndepărta, și a cărei reluare nu se mai impune, învederând considerentele Curții Europene și anume, în situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o curte de casație poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției ale instanței de fond. (Garcia Ruis c. Spaniei, Heile c. Finlandei). Instanța de recurs reține că, nu este fondată critica recurentului în sensul pretinderii că, Badia C. avea calitatea de bănuit la momentul petrecerii acțiunii procesuale de cercetare la fața locului, la care a participat conform procesului verbal de cercetare la fața locului din 13.02.2018. Colegiul penal atestă că, la acest aspect s-a expus argumentat instanța de apel, întemeiat menționând că, prin procesul-verbal din 13.02.2018, a fost efectuată cercetarea la fața locului, a automobilul de model Skoda Rapid nr. XXXXX, aflat în dotarea batalionului Hîncești- Cimișlia-Leova a batalionului nr.3 a Brigăzii de patrulare a INP, cu planșa fotografică anexă. Prin ordonanța din 14.03.2018, au fost recunoscute și anexate la cauza penală, în calitate de corp delict, mijloace bănești în suma de 400 lei, ridicate la 13.02.2018, prin procesul-verbal de cercetare la fața locului. În acest context, instanța de apel just a menționat că, la momentul cercetării la fața locului, inculpatul Badia C. nu avea o calitate procesuală, grupa operativă efectuând doar cercetarea la fața locului, or, din prevederile Codului de procedură penală, se conchide, că din momentul sesizării sau autosesizării pînă la darea ordonanței de începere a urmăririi penale, înăuntrul acestui termen, organul de urmărire penală poate efectua doar acțiunile procesuale prin care nu este adusă atingere drepturilor părților. În fond, se vor efectua acțiunile ce nu suferă amînare în scopul constatării bănuielii rezonabile. 12 La modul concret, din momentul înregistrării sesizării cu privire la infracțiune și pînă la darea soluției de începere a urmăririi penale, pot fi efectuate: a) audierea martorilor; b) cercetarea la fața locului; c) prezentarea spre recunoaștere; d) experimentul; e) examinarea corporală; f) examinarea cadavrului; g) constatarea tehnico-științifică și medico-legală. Acțiunile respective se pot desfășura fără antrenarea făptuitorului. În acesta odine de idei, prin cercetarea la fața locului, inculpatului Badia C. nu i s-a încălcat careva drept, cu atît mai mult, că la acel moment, ultimul nici nu avea calitate de bănuit, în privința acestuia existând doar o bănuială rezonabilă, reieșind din cele expuse, Colegiul penal respinge critica recurentului, privind nulitatea procesului verbal de cercetare la fața locului din 13.02.2018. Ce ține de critica, precum că Beicu M. a realizat înregistrarea ascunsă și neautorizată a comunicărilor, folosind telefonul mobil propriu, înregistrare ce nu poate fi considerată probă, Colegiul penal lărgit reține că, în conformitate cu art.164 Cod de procedură penală, înregistrările audio sau video, fotografiile, mijloacele de control tehnic, electronic, magnetic, optic și alți purtători de informație tehnico- electronică, dobîndite în condițiile prezentului cod, constituie mijloace de probă dacă ele conțin date sau indici temeinici privind pregătirea sau săvîrșirea unei infracțiuni și dacă conținutul lor contribuie la aflarea adevărului în cauza respectivă. Prin ordonanța din 07.03.2018, a fost recunoscut și anexat la cauza penală în calitate de probă, purtătorul de informații CD-R, marca „Alerus” ridicat la 13.02.2018 de la Beicu Mihail, care conține fișierul audio-video în care este redat momentul oferirii a două bancnote cu nominalul de 200 lei, de către conducătorul auto Badia Constantin, angajaților INP. În contextul celor menționate, privind inadmisibilitatea probelor pretinse de apărător, instanța de apel just a considerat că este neîntemeiat, în situația în care, nu s-a constatat careva încălcări ce ar duce la achitarea inculpatului, or, deși, înregistrarea a fost efectuată pe telefonul propriul al colaboratorului de poliție, aceasta a fost ridicată și recunoscută ca corp delict în limitele prevederilor legale. Referitor la argumentele din recurs precum că, Beicu M. și Rotaru A. au fost audiați în afara căreiva cauze penale. La acest capitol, Colegiul reține, că din momentul înregistrării sesizării cu privire la infracțiune și pînă la darea soluției de începere a urmăririi penale, pot fi efectuate: audierea martorilor. Potrivit art. 279 alin.(1) Cod de procedură penală, acțiunile procesuale se efectuează în strictă conformitate cu prevederile prezentului cod și numai după înregistrarea sesizării cu privire la infracțiune. Acțiunile de urmărire penală pentru efectuarea cărora este necesară autorizarea judecătorului de instrucție, precum și măsurile procesuale de constrîngere sînt pasibile de realizare doar după pornirea urmăririi penale, dacă legea nu prevede altfel. În speță, instanța de apel a stabilit că, potrivit materialelor dosarului, rezultă că la data de 13.02.2018, ora 14.00 a fost sesizat organul de drept cu privire la faptele de corupere a colaboratorilor de patrulare de către Badia Constantin. 13 În urma sesizării, la data de 13.02.2018, orele 16.20 - 16.52 a fost audiat în calitate de martor Beicu Mihail, iar la data de 13.03.2018, ora 09.30 - 10.15 a fost audiat Rotaru Andrei. Or, toate acțiuni de audierea martorilor în cauză au fost afectate după sesizarea organului de urmărire penală privind comiterea unei infracțiuni, prin urmare, organul de urmărire penală a administrat probe în conformitate cu prevederile procesual penale. Ce ține de argumentul recurenților, precum că comiterea infracțiunii nu a fost posibilă, decât în rezultatul acțiunilor de provocare la comiterea infracțiunii din partea lui Cuzuioc V., Rotaru A. și Beicu M., instanța de recurs reține, că instanța de apel s-a expus argumentat și la acest aspect, indicând just că Curtea Europeană a reținut faptul că, există o provocare atunci cînd ofițerii implicați nu se limitează la investigarea activităților infracționale într-o maniera pasivă, ci exercită presiuni asupra persoanei în cauză în sensul determinării către comiterea unei infracțiuni, care în mod normal nu ar fi fost comisă, cu scopul obținerii de probe și acuzații. Potrivit materialelor cauzei date, din declarațiile martorilor audiați, s-a stabilit că inculpatul Badia C., a fost preîntîmpinat de colaboratorul de patrulare că, pentru darea de mită urmează să fie documentat penal, însă inculpatul nu a reacționat și a pus pe torpedou bani. Mai mult ca atît, la caz, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Beicu Mihail, care fiind colaborator SPIA, a indicat că, nu a văzut ca colaboratorii de patrulare să fi efectuat vreun semn sau careva gesturi, sau alte acțiuni pentru a pretinde la careva mijloace bănești din partea inculpatului. Astfel, îndeplinind funcțiile de serviciu de către colaboratorii de patrulare, nu poate fi percepută ca o provocare, or, la momentul documentării cazului contravențional, nu s-a constatat ca colaboratorii de patrulare ar fi indicat careva semne pentru a obține un venit ce nu li se cuvine, or, afirmațiile inculpatului Badia Constantin, precum că a înțeles că Cuzuioc Vitalie vrea bani pentru a hotărî mai repede situația, este una declarativă și neprobantă. Faptul pretins de apărător, precum că colaboratorii de patrulare ar fi încălcat Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea activității de supraveghere a traficului rutier și Instrucțiunilor de utilizare a mijloacelor tehnice, nu poate fi percepută că niște acțiuni de provocare, or, în cadrul cercetării judecătorești nu s-a constatat careva încălcări ale drepturilor și libertățile fundamentale ale inculpatului. Reieșind din cele expuse, Colegiul penal lărgit reține că, corect au fost calificate acțiunile inculpatului în baza art. 325 alin. (1) Cod penal, iar din ansamblu de probe administrate, nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpatului, în săvârșirea infracțiunii imputate, în acțiunile acestuia fiind prezente elementele infracțiunii incriminate și în cele din urmă temeiul pentru recurs stipulat la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-a găsit confirmarea. 14 Totodată, instanța de recurs reține, că hotărârea instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală, este legală și motivată, fiind evaluat just probatoriul administrat și indicate motivele pe care și-a întemeiat hotărârea adoptată, drept urmare toate criticile din recursul declarat de către către inculpat și avocatul acestuia Avornic Gheorghe, sunt vădit neîntemeiate, respectiv acesta urmează a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către inculpat și avocatul acestuia Avornic Gheorghe, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 mai 2020, în cauza penală privindu-l pe Badia Constantin Xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 28 ianuarie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Toma Nadejda Judecător Țurcan Anatolie Judecător Boico Victor 15