1ra-716/2020 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

1ra-716/2020 — art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-716/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

12 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

judecând, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție, Pasat Liliana, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 octombrie 2019, în cauza penală

privindu-l pe

Gorodișcean Andrei Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat mun. Xxxxx str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

judecării cauzei în baza probelor administrate în faza urmăririi penale, Gorodișcean

Andrei Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.186 alin. (2) lit. b),

c), d); art. 186 alin. (2) lit. b), c), d); art. 186 alin.(2) lit. b), c), d); art.186 alin. (2) lit. b),

c), d); art. 186 alin. (2) lit. b), c), d); art. 186 alin. (2) lit. b), c), d); art. 186 alin.(2) lit.b),

c), d); art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, fiindu- i numită pedeapsa pentru

fiecare infracțiune a câte 2 (doi) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, cu aplicarea prevederilor art. 84 alin.(1) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

S-a respins cerința procurorului privind încasarea de la Gorodișcean Andrei

Xxxxx a cheltuielilor judiciare suportate de stat, în legătură cu investigarea prezentei

cauze penale.

înțelegere prealabilă și împreună cu o altă persoană cauza penală în privința căreia

a fost disjunsă într-o cauză penală separată, cu intenție directă, urmărind scopul de

profit și îmbogățire în perioada de timp de la 09.10.2017 spre 10.10.2017, s-au

deplasat în s. Xxxxx, r-ul Xxxxx și pe ascuns au pătruns în gospodăria cet.

Priseajniuc Alexandr Xxxxx, xxxxx, de unde au sustras un Trimmer de model

Xxxxx de culoare roșie, prin ce părții vătămate i-au cauzat daună materială

considerabilă în sumă de 1400 lei.

1

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, după indicii

calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvîrșit de două

sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot Gorodișcean A., prin înțelegere prealabilă și împreună cu o altă persoană

cauza penală în privința căreia a fost disjunsă într-o cauză penală separată, cu

intenție directă, urmărind scopul de profit și îmbogățire, în perioada de timp de la

09.10.2017 spre 10.10.2017, au pătruns în gospodăria lui Șeludco Iaroslav Nicolai,

a.n. 1947, amplastă în s. Xxxxx, r-ul Xxxxx și pe ascuns au sustras mai multe bunuri

și anume: o șurubelniță electrică, o mașină electrică de șlefuit unghiular și 5 lăzi cu

nuci, prin ce părții vătămate i-au cauzat daună materială considerabilă în sumă de

1500 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal, după indicii

calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvîrșit de două

sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot Gorodișcean A., prin înțelegere prealabilă și împreună cu o altă persoană

cauza penală în privința căreia a fost disjunsă într-o cauză penală separată, cu

intenție directă, urmărind scopul de profit și îmbogățire, în perioada de la

09.10.2017 spre 10.10.2017, au pătruns în gospodăria cet. Priseajniuc Iurie Xxxxx,

a.n. xxxxx, amplasată în s. Xxxxx, r-ul Xxxxx și pe ascuns au sustras trei

acumulatoare de la automobile, prin ce au cauzat părții vătămate daună materială

considerabilă în sumă de 1500 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin.(2) lit.b), c) și d) Cod penal, după indicii

calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvîrșit de două

sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot Gorodișcean A., prin înțelegere prealabilă și împreună cu o altă persoană

cauza penală în privința căreia a fost disjunsă într-o cauză penală separată,

urmărind scopul de profit și îmbogățire, în perioada de la 09.10.2017 spre

10.10.2017, pe ascuns au pătruns în gospodăria ce-i aparține cet. Zănoagă Natalia

Xxxxx, a.n. xxxxx, amplasată în s. Xxxxx r-nul Xxxxx, de unde dintr-un garaj au

sustras un acumulator de model „BOSCH” de culoare negru, cu capacitatea de 190

ah., un acumulator de model „Motorcraft” de culoare negru cu capacitatea de 71

ah., un acumulator de model „Master-Lux” de culoare negru cu capacitatea de 74

ah., un ferestrău mecanic de culoare roșie și o cutie de electroade pentru sudat de

model „ARSENAL” cu lungimea de 350 mm, prin ce au cauzat părții vătămate o

daună materială în sumă de 2500 lei.

2

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit.b), c) și d) Cod penal, după indicii

calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvîrșit de două

sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot Gorodișcean A., prin înțelegere prealabilă și împreună cu o altă persoană

cauza penală în privința căreia a fost disjunsă într-o cauză penală separată, cu

intenție directă, urmărind scopul de profit și îmbogățire, în perioada de la

08.10.2017 spre 09.10.2017, pe ascuns, au pătruns în gospodăria ce-i aparține cet.

Teleșman Ghenadie, a.n. xxxxx, amplasată în s. xxxxx, r-ul Xxxxx de unde au

sustras un aparat de sudat de culoare roșie cu capacitatea de 250 Watt, un ferestrău

mecanic de model „Elefant” de culoare roșie, un perforator electric de model

„Blak&Dekher” de culoare negru, o mașină unchiulară de șlefuit de model

„Interscol” de culoare gri și o mașină electrică de model „Hamer” de culoare verde,

prin ce au cauzat părții vătămate daună materială în sumă de 6000 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b), c) și d) Cod penal, după indicii

calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvîrșit de două

sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot Gorodișcean A., prin înțelegere prealabilă și împreună cu o altă persoană

cauza penală în privința căreia a fost disjunsă într-o cauză penală separată, cu

intenție directă, urmărind scopul de profit și îmbogățire, în perioada de la

09.10.2017 spre 10.10.2017, pe ascuns, au pătruns în gospodăria ce-i aparține cet.

Babijdir Viorica Xxxxx, a.n. xxxxx, amplasată în s. Xxxxx, r-ul Xxxxx, de unde, din

garaj, au sustras un aparat de sudat de culoare galbenă, două mașini electrice de

șlefuit unghiular și un sac de nuci, prin ce au cauzat părții vătămate daună

materială considerabilă în sumă de 3000 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, după indicii

calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvîrșit de două

sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot Gorodișcean A., prin înțelegere prealabilă și împreună cu o altă persoană

cauza penală în privința căreia a fost disjunsă într-o cauză penală separată, cu

intenție directă, urmărind scopul de profit și îmbogățire, în perioada de la

09.10.2017 spre 10.10.2017, din gospodăria cet. Bulba Andrei Xxxxx, a.n.xxxxx,

amplasată în s. Xxxxx, r-ul Xxxxx, pe ascuns, au sustras o șurubelniță electrică și un

ferestrău electric cu lamă (lobzic), prin ce au cauzat părții vătămate daună materială

considerabilă în sumă de 1500 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive

3

ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, după indicii

calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvîrșit de două

sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Tot Gorodișcean A., prin înțelegere prealabilă și împreună cu o altă persoană

cauza penală în privința căreia a fost disjunsă într-o cauză penală separată, cu

intenție directă, urmărind scopul de profit și îmbogățire în perioada de la

08.10.2017 spre 09.10.2017, pe ascuns, au pătruns în gospodăria amplasată în s.

Xxxxx, r-ul Xxxxx, ce-i aparține cet. Burlacu Lidia Xxxxx, a.n. xxxxx, de unde au

sustras, un butoi din masă plastică de culoare albastru cu volumul de 30 l cu brînză

de oaie, 13 sticle, cu volumul de 1,5 l cu vin și o mașină de șlefuit unghiulară de

model „Makita” de culoare albastru, combinat cu negru, prin ce au cauzat părții

vătămate daună materială considerabilă în sumă de 2000 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive

ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c) și d) Cod penal, după indicii

calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane săvîrșit de două

sau mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

3.1. Avocatul Raciula A. în numele inculpatului Gorodișcean Andrei, care a

solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care să fie recunoscută vinovăția inculpatului

Gorodișcean Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c),

d) Cod penal și să-i fie aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate, optează pentru

aplicarea amenzii.

În motivarea apelului a indicat:

- instanța de judecată la adoptarea sentinței nu a respectat prevederile art. 75

alin. (1) Cod penal;

- instanța nu a respectat prevederile ce țin de individualizarea pdepsei,

nefiind luat în considerație faptul că, inculpatul a comis infracțiunea în stare de

ebrietate, adică în condițiile unui discernămînt redus. De asemenea, în opinia

avocatului, instanța urma să ia în considerație faptul, că infracțiunea a fost comisă

fără a fi însoțită de violență îndreptată împotriva victimelor. Are conotație la

stabilirea pedepsei lipsa antecedentelor penale în privința inculpatului Gorodișcean

Andrei și vîrsta tînără a acestuia, de care instanța urma să țină cont;

- după comiterea infracțiunii și conștientizării urmărilor produse, acesta a

manifestat un regret constant față de părțile vătămate și a întreprins acțiuni de

conlucrare cu reprezentanții organului de urmărire penală în vederea stabilirii

tuturor participanților la comiterea infracțiunii.

- instanța de judecată în mod eronat a aplicat prevederile art. 84 Cod penal.

În cazul din speță, fapta săvârșită de inculpat are un caracter unic, reprezentând un

sistem de acțiuni care se califică, potrivit prevederilor art. 28 Cod penal, conform

dispoziției unei singure norme a legii penale.

4

3.2 Procuror, care a solicitat casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Gorodișcean A. să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d); art. 186 alin. (2) lit. b), c), d); art. 186 alin. (2) lit. b),

c), d); art. 186 alin. (2) lit.b), c), d); art. 186 alin. (2) lit. b), c), d); art. 186 alin. (2) lit.b),

c), d); art.186 alin. (2) lit. b), c), d); art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal și să-i fie

aplicată pedeapsa pentru fiecare infracțiune a câte - 1 an 6 luni închisoare. În

conformitate cu art. 84 Cod penal, a-i stabili lui Gorodișcean Andrei pedeapsa

definitivă de 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis și

încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 98,89 lei de la inculpat.

În motivarea apelului a indicat:

- la stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale, instanța de judecată

urma să țină cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite prin participanție, motivul

comiterii infracțiunii, personalitatea celui vinovat, precum și urmările

prejudiciabile;

- instanța de fond nu a luat în considerație prevederile art. 61 Cod penal, în

situația în care pentru comiterea a opt infracțiuni, inculpatul Gorodișcean Andrei a

fost condamnat pe un termen de doar 3 ani închisoare;

- instanța de fond nu a ținut cont de personalitatea inculpatului, care în mod

repetat a comis infracțiuni similare având în privința sa pornită o altă cauză penală

la fel pentru comiterea infracțiunii de furt, care deși a fost încetată, vorbește că

activitatea infracțională a devenit pentru inculpat o îndeletnicire;

- la momentul comiterii infracțiunilor în cauză, inculpatul deja avea intentată o

cauză penală de învinuire în comiterea infracțiunii de huliganism, ceea ce trebuia să

fie luat în considerație de instanța de judecată la emiterea sentinței;

- pe cauză, în privința inculpatului, ca circumstanță agravantă prezentă este

comiterea infracțiunilor prin participație;

-contestă sentința instanței inclusiv în partea respingerii cheltuielilor judiciare,

deoarece art. 227-229 prevede încasarea din contul inculpatului a cheltuielilor

judiciare.

fost respins ca nefondat apelul declarat de către procuror și admis apelul declarat

de către avocatul Raciula A. în numele inculpatului, fiind casată parțial sentința, în

latura pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care s-au aplicat prevederile art. 90 alin. (1) Cod penal, prin

care executarea pedepsei aplicate prin sentința în cauză, cu închisoare, s-a

suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune de 2 ani, obligându-l să nu-și

schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent. S-a dispus

neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada termenului de probă fixat,

inculpatul Gorodișcean Andrei nu va săvîrși o nouă infracțiune și, prin

comportarea exemplară, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. În rest, sentința a

fost menținută.

obiectivă a aspectelor de fapt și de drept ale cauzei, prin prisma bazei probante

administrate de către organul de urmărire penală și instanța de fond, instanța de

5

apel a ajuns la concluzia privind legalitatea sentinței adoptate în partea încadrării

juridice a acțiunilor inculpatului Gorodișcean Andrei, fiind constatat concursul de

infracțiuni a faptelor incriminate în baza art. 186 alin.(2) lit. b), c), d); art.186 alin.(2)

lit.b, c, d); art. 186 alin.(2) lit. b), c), d); art.186 alin. (2) lit. b), c), d); art.186 alin.(2) lit.

b), c), d); art.186 alin. (2) lit. b), c), d); art.186 alin. (2) lit. b), c), d); art. 186 alin. (2) lit.

b), c), d) Cod penal, adică furtul săvîrșit de mai multe persoane, prin pătrundere în

încăpere, în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Instanța de apel a reținut că, pedeapsa stabilită inculpatului Gorodișcean

Andrei, prin sentința adoptată, este una echitabilă în raport cu circumstanțele

existente pe cauză. Însă, instanța de apel a rămas pe poziție critică față de

dispozițiile instanței de fond în ceea ce privește executarea pedepsei de către

inculpatul Gorodișcean Andrei.

Instanța de apel a mai stabilit, că prima instanță aplicându-i inculpatului

Gorodișcean Andrei pedeapsa de 3 ani închisoare, a respectat limitele sancțiunii art.

186 alin. (2), însă nu a ținut cont în tot de criteriile generale de individualizare a

pedepsei penale, ce țin de gravitatea faptei penale, urmările prejudiciabile, motivul

săvîrșirii infracțiunii, recunoașterea vinei și căința sinceră a acestuia (conform

declarațiilor depuse în instanța de fond - f.d.176), comiterea de către inculpat

pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, recuperarea prejudiciului

cauzat de către inculpat prin infracțiunea comisă. Prima instanță nejustificat a ajuns

la concluzia, că corectarea și reeducarea lui Gorodișcean Andrei este posibilă doar

cu izolarea acestuia de societate.

Astfel, instanța de apel a admis apelul avocatului Alexandru Raciula, în

numele inculpatului Gordișcean Andrei, ce ține de contestarea sentinței în latura

pedepsei.

Mai mult ca atât, instanța de apel a menționat, că inculpatul a reparat dauna

cauzată prin infracțiune părților vătămate, bunurile sustrase fiind restituite. Cu

reținere la această împrejurare, precum și la situația în care s-a stabilit că, inculpatul

anterior nu a fost atras la răspudere penală, scopul legii penale, referent speței în

cauză, rămîne a fi orientat spre redirecționarea inculpatului către un comportament

noncriminal. Pentru combaterea și lichidarea comportamentului antisocial pe viitor,

corijarea inculpatului Gorodișcean Andrei este posibilă de a fi înfăptuită fără

izolarea acestuia de societate.

În circumstanțele menționate ale cauzei, instanța de apel a considerat că pe caz

este temei de a considera posibilă aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, în

privința pedepsei stabilite inculpatului. Conform art. 16 Cod penal, faptele

infracționale a inculpatului se încadrează în categoria infracțiunilor mai puțin

grave, adică acele fapte pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu

închisoare pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv.

Ținînd seama de recunoașterea vinei și căința sinceră a inculpatului

Gorodișcean Andrei, instanța de apel a ajuns la concluzia că, nu este rațional ca

Gorodișcean Andrei să execute pedeapsa stabilită cu închisoare, în situația în care

scopul pedepsei penale poate fi atins și fără privarea de libertate a acestuia. În acest

sens, instanța de apel a decis ca fiind oportună condamnarea inculpatului

Gorodișcean Andrei, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. Scopul

6

educativ și preventiv al pedepsei numite inculpatului Gorodișcean Andrei, în

raport cu personalitatea sa și faptele comise, circumstanțele relevante pentru

adoptarea unei condamnări obiective și echitabile poate fi atins prin aplicarea art.

90 Cod penal în privința pedepsei stabilite acestuia.

În viziunea instanței de apel, motivele invocate de acuzatorul de stat în apel

sunt neîntemeiate, or, la emiterea sentinței de către prima instanță nu a fost comisă

nici-o eroare de fapt și de drept la stabilirea pedepsei inculpatului Gorodișcean

Andrei. Solicitarea procurorului de a fi stabilită pedeapsa definitivă în privința

inculpatului pe un termen de 8 ani, este neîntemeiată prin faptul că, este lipsită de

suport legal. La aplicarea pedepsei în privința persoanei, mărimea pedepsei trebuie

să se încadreze în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale. Cele menționate,

raportate la situația cauzei penale intentate în privința lui Gorodișcean Andrei,

concepe concluzia, că pedeapsa maximă admisibilă de a fi aplicată lui Gorodișcean

Andrei, învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.186 alin. (2) lit.b), c), d)

Cod penal, nu poate fi mai mare de 4 ani de închisoare.

Privitor la solicitarea procurorului în latura încasării cheltuielilor de judecată

de la inculpat, instanța de apel a considerat-o neîntemeiată și pasibilă de a fi

respinsă or, aceste cheltuieli au fost suportate pentru investigarea cauzei penale, în

vederea acumulării probelor necesare, ce demonstrează vinovăția și identifică

persoana vinovată în comiterea unei infracțiuni.

Prin urmare, nu pot fi reținute argumentele ce țin de încasarea sumei de 98,89

lei, ca cheltuieli legate de investigarea cauzei penale, deoarece suma pretinsă de

apelant nu este inclusă în lista cheltuielilor judiciare prevăzute la art. 227 Cod de

procedură penală, în sensul dat cerințele fiind neîntemeiate. Constatarea faptului că

solicitarea procurorului în sensul încasării cheltuielilor judiciare din contul

inculpatului, este neîntemeiată, se datorează caracterului abstract al cerinței. Or,

acuzatorul de stat nu a expus detaliat care acțiuni de investigare a cauzei penale în

ansamblul lor au creat cheltuieli în suma pretinsă spre încasare de la inculpat.

ordinare de către procuror, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală, solicită casarea acestora, cu remiterea cauzei la rejudecare în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului invocă:

- instanțele de judecată la stabilirea categoriei și termenului pedepsei penale,

urmau să țină cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite prin participație, de

motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, precum și de urmările

prejudiciabile;

- instanța de fond nu a ținut cont de personalitatea inculpatului care în mod

repetat a comis infracțiuni similare având în privința sa pornită o altă cauză penală

la fel pentru comiterea infracțiunii de furt, iar activitatea infracțională a devenit,

pentru inculpat o îndeletnicire;

- la stabilirea termenului pedepsei penale, instanța urma să țină cont de

personalitatea inculpatului, care la momentul comiterii infracțiunilor în cauză

prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, deja avea intentată o cauză

penală de învinuire în comiterea infracțiunii de huliganism;

7

- la stabilirea termenului pedepsei instanța urma să ia în considerație și

circumstanța agravantă și anume faptul comiterii infracțiunilor prin participație;

- temei de aplicare a prevederilor art.90 Cod penal, așa cum a decis Curtea de

Apel Bălți, la caz lipsește, ori faptul că acesta a recunoscut vina, iar anterior nu are o

sentință de condamnare, sînt insuficiente, nefiind luată în considerație numărul

mare de infracțiuni săvîrșite de inculpat;

- raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine

persoana și comportamentul acesteia pînă la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și

modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a

cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă

de la momentul descoperii ei cum ar fi: conduita bună a infractorului: stăruința

depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba

pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului;

- ținând cont de circumstanțele cauzei, consideră că pedeapsa urmează a fi

aplicată într-o așa măsură, încât să fie atinsă restabilirea echității sociale, corectarea

inculpatului după condamnare, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni

atît din partea condamnaților, cît și altor persoane, dar sa nu fie luată ca o

încurajare că poate și în continuare să săvârșească infracțiuni iar pedeapsa va fi una

neprivativă de libertate;

- afirmațiile instanței de judecată privind atitudinea inculpatului în cadrul

procesului penal și conduita acesteia de recunoaștere a vinovăție în comiterea

infracțiunii, pot conduce doar la micșorarea pedepsei aplicate pînă la limita

acesteia, însă urmînd a fi aplicată doar cu executare reală în închisoare și nu cu

aplicarea unui termen de probațiune.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept de al admite, cu casarea parțială

sau totală a hotărârii atacate, cu menținerea hotărârii primei instanțe, când apelul a

fost greșit admis.

Procurorul își întemeiază recursul, în baza art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de

procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Din sumarul recursului declarat de către procuror rezultă, că autorul acestuia

este de acord cu starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu

încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, însă critică decizia instanței de apel

prin care au fost aplicate prevederile art. 90 Cod penal, astfel considerând-o

neîntemeiată, sub aspectul individualizării pedepsei.

În acest context, reieșind din materialele cauzei penale supuse judecării,

instanța de recurs reține, că prima instanță l-a recunoscut vinovat și l-a condamnat

pe Gorodișcean A., ținând cont de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

8

penală, în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d); art. 186 alin. (2) lit. b), c), d); art. 186 alin.

(2) lit. b), c), d); art. 186 alin. (2) lit. b), c), d); art. 186 alin. (2) lit. b), c), d); art. 186 alin.

(2) lit. b), c), d); art. 186 alin. (2) lit. b), c), d); art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal,

fiindu-i numită pedeapsa pentru fiecare infracțiune a cîte 2 (doi) ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, cu aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1)

Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de către prima instanță, procurorul și

avocatul Raciula A. în numele inculpatului Gorodișcean Andrei, au atacat sentința

cu apeluri.

La judecarea cauzei în ordine de apel, a fost respins ca nefondat apelul

declarat de către procuror și admis apelul declarat de către avocatul Raciula A. în

numele inculpatului, fiind casată parțial sentința, în latura pedepsei și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-au aplicat

prevederile art. 90 alin.(1) Cod penal, prin care executarea pedepsei cu închisoare s-

a suspendat condiționat pe un termen de probă de 2 ani, obligându-l să nu-și

schimbe domiciliul fără consimțămîntul organului competent. În rest, sentința a

fost menținută.

Colegiul penal lărgit reține că, potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de

drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției date.

În condițiile art. 394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală, instanța de

judecată este obligată, de asemenea, să motiveze aplicarea unei condamnări cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei.

Lecturând textul deciziei recurate, instanța de apel a considerat oportun de a

dispune condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu

închisoare, de către Gorodișcean A., deoarece infracțiunile imputate inculpatului

sunt mai puțin grave, acesta a recunoscut vina și s-a căit sincer, a comis pentru

prima dată infracțiunile mai puțin grave, a recuperat prejudiciul cauzat prin

infracțiunile comise.

Analizând decizia atacată, în raport cu circumstanțele cauzei constatate în

prezenta speță, Colegiul penal consideră că, soluția instanței de apel este

neîntemeiată, la adoptarea căreia nu s-a ținut cont în deplină măsură de dispozițiile

art. 75 alin. (1) și (2) Cod penal, care stipulează că, persoanei recunoscute vinovate de

săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea

specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a

prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru

săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din

numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

9

În continuarea concluziilor sale, instanța de recurs remarcă că, criteriile

generale de individualizare a pedepsei sunt acele reguli, principii, prevăzute de

Codul penal, de care instanța de judecată trebuie să țină seama la stabilirea felului,

duratei ori a cuantumului pedepsei în cadrul operațiunii de individualizare a

acesteia.

Așadar, Colegiul menționează că persoanei declarate vinovate trebuie să i se

aplice o pedeapsă, echitabilă, adică în limitele sancțiunii legii în baza căreia

persoana a fost condamnată. În același rând, după caz, instanța este în drept de a

aplica și prevederile Părții Generale a Codului penal.

Conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere

statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și se aplică

persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

acestuia, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea

condamnaților, cât și din partea altor persoane.

Sub aspectul prevederilor legale enunțate, Colegiul statuează că pedeapsa este

echitabilă când impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui,

proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru

restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și

întregii societăți, perturbate prin infracțiune.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide, că instanța de apel la individualizarea

pedepsei inculpaților nu a ținut cont în măsură deplină de principiile generale de

individualizare a pedepsei.

Instanța de recurs reține că inculpatul a fost condamnat de săvârșirea a opt

infracțiuni, care conform art. 16 alin. (3) Cod penal, se clasifică ca infracțiuni mai

puțin grave. Totodată, cauza fost examinată în procedura judecării pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile

art. 3641 Cod de procedură penală.

În acest sens, instanța de recurs reține, că instanța de apel adoptând o soluție

de suspendare condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, nu a

motivat-o în conformitate cu prevederile art. 394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură

penală, astfel a lăsat fără apreciere faptul, că inculpatul a comis opt infracțiuni

similare mai puțin grave, fiind comise cu majoritatea agravantelor prevăzute de art.

186 alin. (2) Cod penal, comițând infracțiuni analogice în diferite perioade de timp,

cu scopul de însușire a bunurilor diferitor persoane fizice în proporții considerabile,

infracțiunile fiind consumate, de faptul că infracțiunile au fost săvârșită cu intenție,

de personalitatea inculpatului, în privința căruia mai este intentată o cauză penală

de învinuire în comiterea infracțiunii de huliganism (f.d.222, 247 v. I), poziția

părților vătămate cărora cu toate că, prejudiciul le-a fost restituit, solicită aplicarea

față de inculpat a unei pedepse conform legii, circumstanțe ce au fost luate în

considerație de către prima instanță.

Având ca reper conglomeratul împrejurărilor menționate, Colegiul penal

consideră că prima instanță întemeiat a aplicat inculpatului pedeapsa cu închisoare,

cu executarea reală a acesteia, ținând cont de totalitatea condițiilor expres

prevăzute de lege, inclusiv întreaga conduită a lui Gorodișcean A. înainte de

10

săvârșirea faptelor, după săvârșirea acestora, în timpul judecății, precum și

aspectele ce privesc personalitatea acestuia. În acest mod, în viziunea instanței de

recurs, prima instanță corect a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins doar cu

executarea reală a acesteia, deoarece inculpatul nu va mai putea continua

activitatea infracțională, care a devenit pentru el o îndeletnicire.

La fel, potrivit, art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare

pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani

pentru infracțiunile săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținînd cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este

rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a

executării pedepsei aplicate vinovatului, indicînd numaidecît în hotărîre motivele

condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau,

după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată dispune neexecutarea

pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă pe care l-

a fixat, condamnatul nu va săvîrși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor

probațiunii sau, după caz, a termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Așa dar, din conținutul normei enunțate, rezultă că instanța de judecată poate

dispune suspendare condiționată a executării pedepsei, în caz că va considera

necesar, adică din sensul acestei norme această prevedere poartă un caracter

facultativ și nu unul imperativ.

În concluzie, Colegiul remarcă că pedeapsa stabilită de către instanța de apel

cu suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatului, nu este

echitabilă, întru-cât nu este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale

pedepsei penale, cum ar fi restabilirea echității sociale, corectarea condamnaților și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnați, precum și de alte

persoane. Practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează

apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege,

fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o

pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru

corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

În consecință, Colegiul penal lărgit statuează, că pedeapsa individualizată de

prima instanță, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului

prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane.

Instanța de recurs, în temeiul celor enunțate mai sus, consideră că prima

instanță având în vedere toate împrejurările cauzei, a realizat o individualizare

corectă a pedepsei, în corespundere cu prevederile art. art. 7, 61, 75, 84 alin. (1) Cod

penal, ținând cont și de prevederile art. art. 3641 Cod de procedură penală, fiind

motivată și aplicată în limitele prevăzute de lege, reieșind și din prevederile art. 78

Cod penal, și în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării

legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare, hotărârea dată fiind

legală și întemeiată.

Prin urmare, Colegiul constată, că instanța de apel greșit a admis apelul

avocatului Raciula A. în numele inculpatului, iar prin pronunțarea unei noi

11

hotărâri prin care a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate

inculpatului, a admis erori de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod

de procedură penală, adică pedeapsa stabilită a fost individualizată contrar

prevederilor legale și în lipsa a careva motive clare și legale pe care se întemeiază

soluția.

În astfel de condiții, Colegiul conchide că, temeiurile la care se referă

recurentul, este aplicabil din punct de vedere al prezenței erorilor de drept, fapt ce

determină de a admite recursul, casând decizia instanței de apel, cu menținerea

sentinței primei instanțe, în cauza penală privindu-l pe Gorodișcean Andrei.

Cu referire la argumentul procurorului, privind remiterea cauzei la rejudecare

în instanța de apel, instanța de recurs reține că, reieșind din textul recursului,

procurorul critică mai mult aplicarea art. 90 Cod penal în privința inculpatului,

astfel criticile recurentului privind aplicarea unui termen mai mare de pedeapsa cu

închisoare, cu executare reală a acesteia, sunt neîntemeiate, or pedeapsa aplicată de

prima instanță este în limitele prevăzute de lege.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Pasat Liliana, se casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Bălți din 16 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Gorodișcean

Andrei Xxxxx, cu menținerea sentinței Judecătoriei Edineț, sediul Central din 03

mai 2019.

Termenul executării pedepsei stabilite inculpatului Gorodișcean Andrei

Xxxxx, urmează a fi calculat din momentul reținerii.

În termenul executării pedepsei stabilite inculpatului Gorodișcean Andrei

Xxxxx, urmează a fi inclusă perioada aflării acestuia în arest de la data de 03 mai

2019 până la data de 16 octombrie 2019, inclusiv.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 02 iulie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Toma Nadejda

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Boico Victor

12