1ra-1507/2019 — Art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni, sediul Central din 08 august 2018, în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, a fost încetat procesul penal în privința lui Baraboi Grigore Xxxxx de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, pe motiv că părțile s-au împăcat.

Potrivit sentinței s-a constatat, că Baraboi G. la data de 09.08.2017, spre 10.08.2017, aproximativ la ora 24:00-01:00 aflîndu-se în s. Xxxxx r. Xxxxx, acționînd intenționat în participație și de comun acord cu Prisăcaru Nicolai, Macovei Ion și Mocanu Vladislav, urmărind premeditat scopul de sustragere a bunurilor altei persoane, prin acces liber au pătruns în curtea gospodăriei lui Mariniuc Mihail din s. Xxxxx r. Xxxxx, de unde au sustras pe ascuns căruța și două hamuri pentru cai, cauzîndu-i un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 2 700 lei. 1 Tot el, continuîndu-și acțiunile infracționale, la data de 09.08.2017 spre 10.08.2017, aproximativ la ora 04:00 aflîndu-se în s. Xxxxx r. Xxxxx, acționînd intenționat în participație și de comun acord cu Prisăcaru Nicolai, Macovei Ion și Mocanu Vladislav, urmărind premeditat scopul de sustragere a bunurilor altei persoane, prin acces liber, au pătruns în curtea gospodăriei lui Robu Silvia din s. Xxxxx, r. Xxxxx, de unde au sustras pe ascuns un aparat de sudat de model „Rinhell”, o stropitoare de model „Diolsem” două undiți, un nivelator cu bulă de aer, cauzîndu-i pagubă materială considerabilă în sumă de 3300 lei. Astfel, prima instanță a constatat că prin acțiunile sale intenționate Baraboi Grigore a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal, furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, săvîrșit de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință.

Sentința a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Baraboi Grigore să fie declarat culpabil de săvârșirea infracțiunii, prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, la amendă în mărime de 1 000 unități convenționale. În motivarea apelului a invocat că, în cadrul urmăririi penale pe prezenta cauză penală, s-a stabilit că infracțiunile de care este invinuit Baraboi Grigore, au fost comise prin participație, fiind puse sub învinuire și alte 3 persoane. Încă de la faza urmăririi penale, părțile și învinuiții, inclusiv Baraboi Grigore au depus cîte o cerere prin care și-au exprimat voința de a fi încetat procesul penal, deoarece s-au impăcat. Prin ordonanță, a fost dispusă încetarea procesului penal în privința celor 3 învinuiți, deoarece întruneau condițiile prevăzute de art. 109 Cod penal, iar în privința lui Baraboi Grigore, s-a respins cererea de încetare a procesului penal pe motivul împăcării părților, deoarece anterior prin sentința Judecătoriei Xxxxx din 18.07.2013, în privința acestuia a mai fost încetat procesul penal pe același motiv, iar la data de 03.01.2018, cauza penală a fost expediată cu rechizitoriu în instanța de judecată. Instanța, neîntemeiat a dispus încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea părților, contrar prevederilor art. 109 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 martie 2019, a fost admis apelul declarat, fiind casată sentința, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Baraboi G. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, la amendă în mărime de 700 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 35.000 lei.

În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că instanța de judecată pripit a încetat procesul penal de învinuire a lui Baraboi Grigore, în 2 săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, pe motivul împăcării părților, or, din data cînd în privința lui Baraboi G. a fost încetată urmărirea penală în baza art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 18.07.2013, și pînă la data de 09.08.2017, cînd lui Baraboi G. i s-a incriminat comiterea unei noi infarcțiuni, nu au trecut 5 ani. În acest context, instanța de apel a constatat că, la adoptarea sentinței de încetare a procesului penal de învinuire a lui Baraboi G., în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, instanța de judecată a comis eroare de drept, de vreme ce aceasta urma să verifice dacă persoana nu are antecedente penale pentru infracțiuni similare comise cu intenție sau dacă în privința sa nu a mai fost dispusă încetarea procesului penal, ca rezultat al împăcării, pentru infracțiuni similare comise cu intenție în ultimii cinci ani. Instanța de apel a considerat necesar de a interveni în sentință, dat fiind faptul că instanța a comis o eroare de drept, care urmează a fi corectată de instanța ierarhic superioară, prin verificarea probelor administrate la urmărirea penală și pronunțarea unei noi hotărîri, ținînd cont și de prevederile art. 101 alin. (1), art. 384 alin. (3), art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală. Astfel, instanța de apel a constatat că Baraboi G. la data de 09.08.2017, spre 10.08.2017, aproximativ la ora 24:00-01:00 aflîndu-se în s. Xxxxx r. Xxxxx, acționînd intenționat în participație și de comun acord cu Prisăcaru Nicolai, Macovei Ion și Mocanu Vladislav, urmărind premeditat scopul de sustragere a bunurilor altei persoane, prin acces liber au pătruns în curtea gospodăriei lui Mariniuc Mihail din s. Xxxxx r. Xxxxx, de unde au sustras pe ascuns căruța și două hamuri pentru cai, cauzîndu-i prejudiciu material considerabil în sumă totală de 2 700 lei. Tot el, continuîndu-și acțiunile infracționale, la data de 09.08.2017 spre 10.08.2017, aproximativ la ora 04:00 aflîndu-se în s. Xxxxx r. Xxxxx, acționînd intenționat în participație și de comun acord cu Prisăcaru Nicolai, Macovei Ion și Mocanu Vladislav, urmărind premeditat scopul de sustragere a bunurilor altei persoane, prin acces liber, au pătruns în curtea gospodăriei lui Robu Silvia din s. Xxxxx, r. Xxxxx, de unde au sustras pe ascuns un aparat de sudat de model „Rinhell”, o stropitoare de model „Diolsem” două undiți, un nivelator cu bulă de aer, cauzîndu-i pagubă materială considerabilă în sumă de 3300 lei. Astfel, prin acțiunile sale intenționate Baraboi Grigore a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, săvîrșit de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință. 3 Instanța de apel, a considerat dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Baraboi G. și pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părților vătămate Robu S., Mariniuc M., martorului Prisăcaru N., procesul-verbal de cercetare la fața locului din 10.08.2017 /f.d.33-34/; procesul -verbal de examinare din 14.08.2017 /f.d.39-42/; procesul - verbal de examinare din 29.09.2017 /f.d. 44-45/. În acest sens, instanța de apel a reținut, că cauza penală în prima instanță a fost judecată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, conform prevederilor art. 3641 Cod procedură penală, în baza cererii scrise personal de inculpat, acceptată prin încheierea instanței de judecată din 01.08.2018 /f.d.217/. Astfel, fiind audiat în ședința instanței de judecată, inculpatul Baraboi G. a susținut declarațiile date în cadrul urmăririi penale și în cadrul primei instanțe sub jurământ, fiind avertizat pentru darea mărturiilor false, conform art. 312 Cod penal, potrivit cărora a recunoscut în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, a acceptat examinarea cauzei în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod procedură penală și nu a solicitat administrarea de probe noi. Astfel, la caz instanța de apel, verificînd complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și dînd probelor administrate în faza de urmărire penală, acceptate de inculpat, o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului Baraboi G. în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, individualizată prin furt-adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, săvîrșit de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință. Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei pedepsei inculpatului Baraboi G. a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunii mai puțin grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului, fără antecedente penale, neîncadarat în cîmpul muncii, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, nu are persoane la întreținere. Circumstanțe ce atenuează sau agravează răspunderea penală, conform art. 76 și 77 Cod penal, în privința lui Baraboi G., instanța de apel nu a reținut. Așa dar, instanța de apel efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel dinainte și după săvârșirea infracțiunilor incriminate, a considerat că în coraport cu faptele comise, urmările prejudiciabile ale faptelor și personalitatea inculpatului, corijarea și 4 reeducarea acestuia este posibilă cu aplicarea unei pedepse sub formă de amendă în mărime minimală de 700 unități convenționale, echivalentul a 35 000 lei, or, categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal urmează a fi aplicate într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blîndă - amendă - pînă la cea mai aspră - detențiune pe viață. Instanța de apel a mai indicat că anume această pedeapsă este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunile comise de către inculpat, iar pedeapsă stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptelor comise de inculpat, cât și personalitatea inculpatului.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursurs ordinar de către avocatul Bodean I. în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței. În motivarea recursului invocă: - argumentele formulate de instanța de apel privitor inaplicabilitatea institutului împăcării părților prin prisma art. 109 Cod penal sînt vădit nefondate, prevederile căruia au fost interpretate denaturat de către instanța de apel; - din conținutul hotărîrii Curții Constituționale nr. 27 din 21.09.2017, rezidă că aceasta vizează, inclusiv, tălmăciri despre aplicabilitatea la faptele comise anterior modificării art. 109 Cod penal, în redacția normei amendate prin Legea nr. 130 din 09.06.2016. Astfel, amendamentele introduse prin Legea 130 din 09.06.2016 se referă la completarea alin. (1) din art. 109 Cod penal și instituirea unor condiții subsidiare pentru a beneficia de circumstanțele de producere a efectelor împăcării. Alineatul (1) al normei precitate s-a completat în final cu textul „ dacă persoana nu are antecedente penale pentru infracțiuni similare comise cu intenție sau dacă în privința sa nu a mai fost dispusă încetarea procesului penal, ca rezultat al împacării pentru infracțiuni similare comise cu intenție în ultimii cinci ani.”; - curgerea termenului de cinci ani în cadrul căruia împăcarea penală nu poate fi încheiată dacă anterior a existat o împăcare, în temeiul căreia a fost dispusă încetarea procesului penal în privința persoanei, pentru infracțiuni similare comise cu intenție, pornește doar pentru infracțiunile săvârșite după intrarea în vigoare a Legii nr. 130 din 09.06.2016, nu și viceversa; - pornind de la acțiunea legii penale în timp, urmează de consemnat că, potrivit art. 10 alin. (1) Cod penal, legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în 5 vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale; - prin sintagma „în alt mod, ameliorează situația persoanei care a comis infracțiunea” legiuitorul a avut în vedere orice prevedere legală nouă care, prin aplicarea sa, în orice mod ar crea o situație mai favorabilă persoanei față de situația prevăzută de legea în vigoare la momentul comiterii faptei. Același principiu este consacrat și de actele internaționale în domeniul drepturilor omului la care Republica Moldova este parte - art. 11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 15 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, art. 7 din CEDO; - modificările operate prin Legea nr. 130 din 09.06.2016 au instituit unele precondiții suplimentare pentru ca inculpatul să poată beneficia de încetarea procesului penal în privința sa datorită împăcării cu partea vătămată, care nu erau în vigoare cînd Baraboi G. a săvîrșit infracțiunea pentru care a fost încetată urmărirea penală în baza art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, stabilită prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 18.07.2013, acestea nu se aplică cu efect retroactiv, deoarece în caz contrar, prin decăderea din dreptul de a beneficia de prevederile art. 109 Cod penal, inculpatului i se agravează situația; - efectul legii în timp este ghidat de principiul acțiunii legii, potrivit căruia legea se aplică tuturor faptelor în timpul în care se află în vigoare, are eficiență deplină și continuă din momentul intrării în vigoare și pînă la abrogarea ei. Legea penală, care, într-un mod sau altul, acționează în detrimentul inculpatului, nu se aplică faptelor săvîrșite de acesta înainte de intrarea ei în vigoare, adică nu are efect retroactiv. Deci, noile cerințe, fixate de legislator în alin. (1) din art. 109 Cod penal, își produc efectul doar pentru faptele comise posterior intrării în vigoare; - în Hotărîrea Curții Constituționale nr. 27 din 21.09.2017, s-a consemnat că precondițiile din art. 109 Cod penal, introduse prin Legea nr. 130 din 09.06.2016 nici într-un caz nu vizează infracțiunile comise anterior de inculpat, ci se aplică doar în privința împăcării părților în cadrul proceselor penale pentru infracțiunile săvârșite după intrarea în vigoare a Legii respective. În drept recurentul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat, solicitând de a respinge prezentul recurs ca inadmisibil, deoarece anterior la 27 februarie 2013, inculpatul a fost condamnat în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, iar la 09 august 2017, a mai comis o infracțiune similară, iar conform modificărilor operate la art. 109 Cod penal, în vigoare la 15.07.2016, nu se permite împăcarea părților pe cazul în speță, iar instanța de 6 apel legal a aplicat prevederile art. 109 Cod penal care era în vigoare la data comiterii celei de a doua infracțiuni.

Judecând recursul declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecând recursul, este în drept de al respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat în cazul când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Reieșind din prevederile alin. (2) art. 424 Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 a aceluiași Cod. În conformitate cu art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel în baza temeiurilor stipulate expres în acest articol. Recurentul, invocă ca temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, conform cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul în care hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Întru susținerea poziției sale, instanța de recurs remarcă prevederile art. 414 alin. (1), (5) Cod de procedură penală, unde este prevăzut că instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Tot din textul recursului se evidențiază, că recurentul în principiu critică hotărârea instanței de apel pentru faptul că, a fost adoptată o soluție de condamnare a inculpatului cu pedeapsă sub formă de amendă, considerând că prima instanță corect a încetat procesul penal în privința lui Baraboi G., de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, pe faptul că părțile s-au împăcat, or curgerea termenului de cinci ani, pornește doar pentru infracțiunile săvârșite după intrarea în vigoare a Legii nr. 130 din 09.06.2016. Analizând textul deciziei atacate, Colegiul penal lărgit constată că, temeiul invocat de către recurent, prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de 7 procedură penală nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală și hotărârea adoptată cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus la caz, la recunoașterea vinovăției și condamnarea lui Baraboi G. în baza art.186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, nefiind încălcat dreptul părților la un proces echitabil. Așadar, în prezenta cauză penală supusă judecării, se reține că prin hotărârea primei instanțe a fost încetat procesul penal în privința lui Baraboi Grigore de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, pe motiv că părțile s-au împăcat. Sentința a fost atacată cu apel de către procuror care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Baraboi Grigore să fie declarat culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, la amendă în mărime de 1 000 unități convenționale. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel, just a menționat că prima instanță nu a ținut cont de faptul că, anterior prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 18 iulie 2013, a fost încetat procesul penal în privința lui Baraboi G. de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, în legătură cu împcarea părților, astfel de la această dată și pînă la data de 09 august 2017, cînd lui Baraboi G. i s-a incriminat comiterea unei noi infarcțiuni, nu au trecut 5 ani. Tot la acest aspect, se reține că instanța de apel corect a stabilit că la adoptarea sentinței de încetare a procesului penal de învinuire a lui Baraboi G., în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, instanța de judecată a comis eroare de drept, o dată ce aceasta urma să verifice dacă persoana nu are antecedente penale pentru infracțiuni similare comise cu intenție sau dacă în privința sa nu a mai fost dispusă încetarea procesului penal, ca rezultat al împăcării, pentru infracțiuni similare comise cu intenție în ultimii cinci ani. Astfel, în viziunea instanței de recurs, instanța de apel just a casat sentința și a pronunțat soluția prin care Baraboi G. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, la amendă în mărime de 700 unități convenționale, ceea ce constituie suma de 35.000 lei. Nu este întemeiată critica recurentului precum că modificările operate prin Legea nr. 130 din 09.06.2016 au instituit unele precondiții suplimentare pentru ca inculpatul să poată beneficia de încetarea procesului penal în privința sa datorită împăcării cu partea vătămată, care nu erau în vigoare cînd Baraboi G. a săvîrșit infracțiunea pentru care a fost încetată urmărirea penală în baza art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, astfel prin decăderea din dreptul 8 de a beneficia de prevederile art. 109 Cod penal, inculpatului i se agravează situația. La acest aspect, Colegiul penal lărgit reține că prin sentința Judecătoriei Nisporeni din 18 iulie 2013, a fost încetat procesul penal în privința lui Baraboi G. de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților. Infracțiunea din prezenta cauză a fost comisă la data de 09 august 2017 spre 10 august 2017. Prin Legea nr. 130 din 09.06.2016, în vigoare la 15.07.2016, art. 109 alin. (1) Cod penal, a fost completat, fiind prevăzut că împăcarea este actul de înlăturare a răspunderii penale pentru o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, iar în cazul minorilor, și pentru o infracțiune gravă, infracțiuni prevăzute la capitolele II–VI din Partea specială, precum și în cazurile prevăzute de procedura penală, dacă persoana nu are antecedente penale pentru infracțiuni similare comise cu intenție sau dacă în privința sa nu a mai fost dispusă încetarea procesului penal, ca rezultat al împăcării, pentru infracțiuni similare comise cu intenție în ultimii cinci ani. În Hotărârea Curții Constituționale nr. 27 din 21.09.2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din art. 109 alin. (1) Cod penal, Curtea a indicat că „nu există nici un dubiu că persoana în privința căreia în ultimii cinci ani a fost dispusă încetarea procesului penal ca rezultat al împăcării, va putea să prevadă că, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni, după ce au fost operate modificări la art. 109 alin. (1) din Codul penal, va fi imposibilă încheierea unei noi împăcări.”, reținând totodată că „dispozițiile contestate nu se aplică retroactiv, în sensul articolului 22 din Constituție, deoarece noile reglementări ale art. 109 alin. (1) Cod penal, se aplică conform principiului acțiunii legii penale, care presupune aplicarea legii tuturor infracțiunilor săvârșite în timpul cât aceasta se află în vigoare”. Deci, Colegiul penal lărgit constată că este lipsită de temei legal critica recurentului, precum că inculpatului i se agravează situația, or instanța de recurs atestă că, în speța dată, infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, a fost săvârșită după efectuarea modificărilor la art. 109 alin. (1) Cod penal, astfel Baraboi G., știind că anterior a fost încetat procesul penal în privința sa de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, în legătură cu împăcarea părților, a putut să prevadă că, în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni, după ce au fost operate modificări la art. 109 alin. (1) din Codul penal, va fi imposibilă încheierea unei noi împăcări. Astfel, în opinia instanței de recurs, instanța de apel corect a stabilit că prima instanță pripit a încetat procesul penal de învinuire a lui Baraboi Grigore, în săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, pe motivul împăcării părților, corect casând sentința și pronunțând 9 o hotărâre nouă prin care Baraboi G., a fost recunosct vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal. În aceste condiții, Colegiul penal lărgit statuează, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a careva erori de drept, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate. Din considerentele expuse, instanța de recurs conchide, că la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, drept urmare toate criticile din recursul declarat de către avocatul Bodean I. în numele inculpatului sunt vădit neîntemeiate, respectiv acesta urmează a fi respins ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE: Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Bodean Ina în numele inculpatului, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 martie 2019, în cauza penală privindu-l pe Baraboi Grigore Xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 19 decembrie 2019. Președinte Timofti Vladimir Judecător Cobzac Elena Judecător Toma Nadejda Judecător Țurcan Anatolie Judecător Boico Victor 10