1ra-1898/2019 — art. 287 alin. 3 CP

1ra-1898/2019 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-1898/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti,

Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Gamurari Victoria în numele inculpatei Badiuțanu Liubovi, de către

inculpații Badiuțanu Ion și Badiuțanu Nadejda și de către avocatul Istrati Maria

împreună cu inculpata Badiuțanu Liubovi, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Hîncești sediul Central din 23 ianuarie 2019 și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui

Badiuțanu Ion xxxxx, născut la xxxxx, originar

din xxxxx, domiciliat în xxxxx,

Badiuțanu Liubovi xxxxx, născută la xxxxx,

originară și domiciliată în xxxxx

și

Badiuțanu Nadejda xxxxx, născută la xxxxx,

originară din xxxxx, domiciliată în xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 31.05.2016 - 23.01.2019;

Instanță de apel: 21.02.2019 - 24.04.2019;

Instanță de recurs: 14.08.2019 - 23.10.2019.

A C O N S T A T A T :

fost recunoscuți vinovați și condamnați:

- Badiuțanu Ion în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, la amendă în

mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 lei.

În conformitate cu art.85 alin.(1) Cod penal, pentru cumulul de sentințe, la

pedeapsa aplicată s-a cumulat integral partea neexecutată a pedepsei stabilite prin

sentința Judecătoriei Hîncești din 06 mai 2014, cu dispunerea executării de sine

stătător a pedepselor aplicate;

- Badiuțanu Liubovi în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, la amendă în

mărime de 400 unități convenționale, echivalentul a 8 000 lei.

- Badiuțanu Nadejda în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, la amendă în

1

mărime de 400 unități convenționale, echivalentul a 8 000 lei.

la 04 octombrie 2015 aproximativ la orele 18:30-19:30, în s. Horodca, r-nul

Hîncești, în stradă, împreună cu Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi, în

prezența altor persoane, fără motiv, din intenții huliganice, încălcând grosolan

ordinea publică, cu obrăznicie deosebită, urmărind manifestarea bravurii și forței

grosolane, intenționat l-a bruscat și înjurat pe Mantea Vasile, cauzându-i dureri

fizice.

Badiuțanu Liubovi, la 04 octombrie 2015 aproximativ la orele 18:30-19:30,

în s. Horodca, r-nul Hîncești, în stradă, împreună cu Badiuțanu Nadejda și

Badiuțanu Ion, în prezența altor persoane, fără motiv, din intenții huliganice,

încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită, urmărind manifestarea

bravurii și forței grosolane, intenționat i-a bruscat și înjurat pe Mantea Vasile și

Mantea Pavel, cauzându-i dureri fizice.

Badiuțanu Nadejda, la 04 octombrie 2015 aproximativ la orele 18:30-19:30,

în s. Horodca, r-nul Hîncești, în stradă, împreună cu Badiuțanu Liubovi și

Badiuțanu Ion, în prezența altor persoane, fără motiv, din intenții huliganice,

încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită, urmărind manifestarea

bravurii și forței grosolane, intenționat i-a bruscat și înjurat pe Mantea Pavel și

Mantea Vasile, cauzându-i dureri fizice.

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care a recunoaște pe Badiuțanu Liubovi și Badiuțanu Nadejda vinovate de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal și a le stabili

pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 ani fiecăreia, cu executarea în

penitenciar pentru femei. A-l recunoaște pe Badiuțanu Ion vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal și a-i stabili pedeapsă sub

formă de închisoare pe termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis și conform art.85 alin.(1) Cod penal a-i stabili pedeapsa definitivă,

pentru cumulul de sentințe, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, sub formă

de închisoare pe termen de 5 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea cerințelor recurentul a invocat că:

- vinovăția inculpaților Badiuțanu Ion, Badiuțanu Liubovi și Badiuțanu

Nadejda în comiterea infracțiunii de huliganism agravat, conform semnelor

calificative indicate în actul de acuzare a fost demonstrată atât la faza urmăririi

penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești;

- declarațiile oferite de părțile vătămate și martorii indicații în procesele-

verbale de audiere, apreciate conform art.101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele

în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, constată că ele coroborează

între ele și cu celelalte probe scrise și documente anexate la materialele cauzei

penale, demonstrând vina inculpaților Badiuțanu Ion, Badiuțanu Nadejda și

Badiuțanu Liubovi în comiterea infracțiunii prevăzută de art.287 alin.(3) Cod

penal;

- instanța de judecată nu a dat nici o apreciere declarațiilor părților vătămate

2

Mantea Pavel și Mantea Vasile, declarațiilor martorilor Mantea Ecaterina, Simion

Constantin, Moruza Valeriu, Braga Nicolae și Gonța Nicolae, pe care acuzarea le

consideră veridice și pertinente. Astfel, instanța de judecată a emis o hotărâre cu

încălcarea prevederilor art.394 alin.(3) pct.2) Cod de procedură penală;

- luând în considerație circumstanțele cauzei penale, caracterul social-

periculos al infracțiunii săvârșite, personalitatea inculpaților, poziția părților

vătămate, nerecunoașterea vinovăției, în privința inculpaților, doar prin aplicarea

unei pedepse severe, pentru faptele comise, s-ar realiza o oarecare echitate socială

și s-ar putea afirma că s-a atins și scopul de „exemplaritate” a pedepsei penale,

înțelegând prin aceasta că fermitatea, promptitudinea și intransigența cu care vor fi

pedepsiți inculpații, v-a exercita o influenta pozitivă asupra altor indivizi care vor

fi determinați astfel să nu săvârșească infracțiuni, știind cu certitudine că pedeapsa

este inevitabilă.

3.1. Avocatul Bernicova Marina în numele inculpatei Badiuțanu Liubovi a

contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri

de achitare.

În motivarea cerințelor sale a invocat că,

- în timpul examinării cauzei, în instanță de judecată s-a examinat și dosarul

penal intentat împotriva cet. Mantea Vasile și Mantea Pavel pentru acțiunile

huliganice comise în aceeași seară, la aceeași oră și în același loc, în care în calitate

de părți vătămate figurează Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Ion;

- în ședința de judecată pe dosarul lor, Mantea Vasile și Mantea Pavel au

refuzat să facă declarații, însă în dezbaterile judiciare ei au declarat că, vina o

recunosc, s-au împăcat cu părțile vătămate, le pare rău de cele comise și solicită

aplicarea Legii cu privire la amnistie;

- prin sentința din 05.01.2017, Mantea Vasile și Mantea au fost recunoscuți

vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) Cod penal și

procesul penal intentat în privința lor a fost încetat în legătură cu intervenirea

actului de amnistie în temeiul Legii nr.210 din 29.07.2016 „Privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova”;

- cu toate că, în cadrul examinării dosarului penal împotriva lui Mantea

Vasile și Mantea Pavel, ultimii au recunoscut comiterea huliganismului și au fost

amnistiați, în cadrul ședinței de judecată din 15.12.2016 pe dosarul dat, ei nu au

recunoscut vina și au comunicat că, inițiatorii conflictului au fost familia

Badiuțanu, iar ei au fost victime. Totodată, Mantea Vasile a recunoscut că, primul

l-a lovit pe Badiuțanu Ion cu pumnul în față și ultimul a fugit în ogradă;

- consideră că Mantea Vasile și Mantea Pavel dând declarații diferite,

intenționau să ducă în eroare instanță de judecată;

- anume Badiuțanu Liubovi care este o persoană bolnavă și nu folosește

băuturi alcoolice, (ceea ce se confirmă prin certificat medical anexat la dosar), a

fost acea persoană, care a încercat să stopeze acțiunile ilegale și huliganice a cet.

Mantea Vasile și Mantea Pavel (fapt indicat și în sentința din 05.01.2017). După

conflictul dat anume familia Badiuțanu a chemat salvarea și poliția, deoarece

Badiuțanu Nadejda se simțea foarte rău, fiind bătută;

3

- în ședința de judecată acuzatorul de stat nu a prezentat nici o probă

pertinentă și concludentă, care să demonstreze vina cet. Badiuțanu Liubovi în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 Cod penal.

3.2. Avocatul Istrate Angela în numele inculpaților Badiuțan Ion și

Badiuțan Nadeja a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia cu

pronunțarea unei hotărâri de achitare.

În motivarea apelului avocatul a invocat că:

- instanța de judecată neîntemeiat a constatat că, din analiza coroborată a

probatoriului administrat în cauză, s-a răsturnat prezumția de nevinovăție a

inculpaților și i-a recunoscut culpabili de comiterea faptei de huliganism, fiind

întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, atât sub aspectul laturii

obiective, cât și sub aspectul laturii subiective;

- instanța a reținut faptul că, a avut loc încălcare grosolană a ordinii publice

ce exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, care constă din săvârșirea

unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire și

că, aceste norme au fost încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către

inculpați prin comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosirea onoarei și

demnității persoanei, prin încălcarea îndelungată și insistentă a ordinii publice, fără

a ține cont de faptul că, acțiunile întreprinse de inculpați nu sunt „acțiuni care

încalcă grosolan ordinea publică”, de faptul că acțiunile apelanților nu au fost

săvârșite în loc public, nu au fost îndreptate împotriva ordinii publice, acțiunile lui

Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Ion nu au fost îndreptate spre acostarea jignitoare

a persoanelor, sau alte acțiuni similare, ce încalcă normele etice, tulbură ordinea

publică și liniștea persoanelor;

- la fel, în cadrul cercetării judecătorești nu au fost stabilite acțiunile de

încălcare grosolană a ordinii publice însoțite de acte de violență asupra persoanei,

de distrugere și degradare a bunurilor proprietarului, de întreruperea temporară a

activității normale a întreprinderilor, instituțiilor sau organizațiilor etc.;

- deopotrivă, întreg materialul probator administrat, demonstrează că

acțiunile inculpaților au fost îndreptate spre apărarea drepturilor sale. Instanța a

neglijat să se expună asupra faptului că cerințele inculpaților au fost legale, instanța

nu a analizat în coroborare toate probele administrate în cauză;

- instanța nu a reținut tezele apărării potrivit cărora Badiuțanu Nadejda și

Badiuțanu Ion nu au întreprins careva acțiuni cu caracter violent față de părțile

vătămate, cerința de reparare a prejudiciului cauzat nu este o cerință cu caracter de

cinism sau injurii care ar putea permite încadrarea acțiunilor în baza infracțiunii

imputate, deși în cadrul cercetării judecătorești a stabilit că a avut loc un eveniment

rutier care a generat acțiunile huliganice întreprinse de partea vătămată, fapt ce

denotă absența motivului infracțiunii de huliganism pentru care Badiuțanu Nadejda

și Badiuțanu Ion au fost condamnați;

- motivele huliganice sunt inerente, în cazul infracțiunii prevăzute la art.287

Cod penal, în acest context, la baza motivelor huliganice poate fi o emoție

negativă, însoțită de o izbucnire emoțională, aparent, fără un anumit motiv, lipsită

de vreun pretext, fie are la bază un pretext neînsemnat sau inventat. Astfel, instanța

nu a constatat lipsa motivului, care este o cerința a laturii subiective a infracțiunii

4

de huliganism. Or, raportat la întreaga situație faptică reținută în actul de inculpare,

respectiv dimensiunea scandalului provocat, amploarea și rezonanța acestuia,

eronat s-a apreciat de către instanță, că a fost de natură să tulbure grav ordinea

publică la nivelul întregii comunități;

- instanța a relevat că deși acțiunile inculpaților nu se încadrează în baza

art.287 alin.(3) Cod penal, totuși nu poate fi neglijat faptul că în acțiunile lui

Badiuțanu Ion, Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi infracțiunea de

huliganism în materialitatea ei există, fiind manifestată prin acțiuni ce încalcă

grosolan ordinea publică care prin conținutul lor se deosebesc prin obrăznicie

deosebită, prin proferarea de cuvinte jignitoare și acte de violență manifestate prin

lovituri și îmbrânceli, acțiuni care se încadrează în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod

penal, confirmate prin declarațiile părților vătămate și a martorului Mantea

Ecaterina, care de fapt sunt unicele declarații și care contravin altor probe cercetate

în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată;

- deși, instanța a reținut sentința emisă pe numele lui Mantea Vasile și

Mantea Pavel potrivit cărora Mantea Vasile și Mantea Pavel au fost condamnați în

baza art.287 alin.(2) Cod penal, a dat o apreciere formală concluziilor rapoartelor

de expertiză medico-legală nr.33-D din 05.02.2016 conform căruia lui Badiuțanu

Nadejda i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate și nr.34-D din

05.02.2016 conform căruia lui Badiuțanu Ion i-au fost cauzate vătămări corporale

neînsemnate, în vederea stabilirii existenței unui conflict între partea vătămata și

apelanți, fapt care exclude infracțiunea de huliganism, deoarece denotă existența

motivului și absența laturii subiective a infracțiunii;

- în cadrul examinării cauzei nu a fost combătută versiunea inculpaților

privitor la accidentarea automobilul de către Mantea Vasile, la fel nu a fost

combătută aplicarea violenței de către ultimul fața de apelanți;

- instanța de judecată la condamnarea apelanților a reținut declarațiile

părților vătămate Mantea Pavel și Mantea Vasile, deși acestea sunt contrare

materialelor cauzei;

- versiunea inculpaților s-a confirmat prin declarațiile martorului Badiuțanu

Anatolie care a în instanță a dat declarații similare cu cele date de inculpați.

2019, apelul declarat de avocatul Istrate Angela în numele inculpaților Badiuțanu

Ion și Badiuțanu Nadejda a fost respins ca fiind depus peste termen, apelul declarat

de avocatul Bernicova Marina în numele inculpatei Badiuțanu Liubovi a fost

respins ca nefondat, iar apelul declarat de procuror a fost admis, casată total

sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care:

Badiuțanu Liubovi și Badiuțanu Nadejda au fost recunoscute vinovate și

condamnate în baza art.287 alin.(3) Cod penal, la câte 3 ani închisoare fiecare, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, iar potrivit art.90 Cod

penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de

probațiune de 3 ani pentru fiecare.

Badiuțanu Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287

alin.(3) Cod penal, la 3 ani închisoare cu executarea în penitenciar de tip

5

semiînchis.

În conformitate cu art.85 alin.(1) Cod penal, pentru cumulul de sentințe, la

pedeapsa aplicată a fost cumulată parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite

prin sentința Judecătoriei Hîncești din 06 mai 2014, fiindu-i stabilită pedeapsa

definitivă 5 ani 1 lună închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

4.1. Cu referire la apelul declarat de avocatul Angela Istrate în numele

inculpaților Badiuțanu Ion și Badiuțanu Nadejda, instanța de apel cu trimitere la

prevederile art.art.402 alin.(1), 403 alin.(1), 404 alin.(1), 230 alin.(2) Cod de

procedură penală, a reținut că, la data de 23 ianuarie 2019 Judecătoria Hîncești

sediul Central a emis sentința în cauza penală de învinuire a lui Badiuțanu Ion,

Badiuțanu Liubovi și Badiuțanu Nadejda.

Avocatul Istrate Angela în numele inculpaților Badiuțanu Ion și Badiuțanu

Nadejda a contestat cu apel sentința, cererea de apel fiind depusă la data de 14

februarie 2019.

Astfel, din materialele cauzei penale instanța de apel a atestat că, avocatul

Istrate Angela a fost prezentă în cadrul ședinței de judecată din 17 decembrie 2018

și a cunoscut despre faptul că deliberarea și pronunțarea sentinței va avea loc pe 17

ianuarie 2019, dată la care s-a anunțat că reieșind din complexitatea cauzei,

instanța de judecată își rezervă un termen suplimentar pentru deliberare și

pronunțarea sentinței la data de 23 ianuarie 2019, cu toate acestea avocatul Istrate

Angela nu s-a prezentat la ședința de judecată din 17 ianuarie 2019, fapt ce rezultă

din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d.13 vol. II).

Reieșind din prevederile art.402 Cod procedură penală, instanța de apel a

notat că în speță termenul de declarare a apelului urmează a fi calculat începând cu

data de 24 ianuarie 2019 și care a expirat la data de 07 februarie 2019.

Astfel, apelul declarat de avocatul Istrate Angela în numele inculpaților

Badiuțanu Ion și Badiuțanu Nadejda împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești

sediul Central din 23 ianuarie 2019 a fost depus cu omiterea termenului de 15 zile

stabilit de lege pentru declararea apelului.

Totodată, instanța de apel a notat că avocatul Istrate Angela nu a invocat

careva temeiuri pertinente și concludente privind omiterea termenului de declarare

a apelului și care în baza art.art.403, 404 Cod de procedură penală să fie reținute în

vederea repunerii în termenul de declarare a apelului.

4.2. Cu referire la apelul declarat de procuror, instanța de apel cu trimitere la

prevederile art.385 alin.(1) pct.1)-14) Cod procedură penală, a constatat în fapt că,

Badiuțanu Ion, la 04 octombrie 2015 aproximativ la orele 18:30-19:30, în s.

Horodca, r-nul Hîncești, în stradă, acționând prin înțelegere prealabilă cu

Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi, în prezența altor persoane, fără motiv,

din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită,

urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, intenționat l-a bruscat și înjurat

pe Mantea Vasile, după ce Badiuțanu Nadejda i-a aplicat o lovitură cu un băț de

lemn peste corp, cauzându-i dureri fizice.

Badiuțanu Liubovi, la 04 octombrie 2015 aproximativ la orele 18:30-19:30,

în s. Horodca, r-nul Hîncești, în stradă, acționând prin înțelegere prealabilă cu

Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Ion, în prezența altor persoane, fără motiv, din

6

intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită,

urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, intenționat i-a bruscat și înjurat

pe Mantea Vasile și Mantea Pavel, după ce i-a aplicat o lovitură cu un băț de lemn

peste corp, cauzându-i dureri fizice.

Badiuțanu Nadejda, la 04 octombrie 2015 aproximativ la orele 18:30-19:30,

în s. Horodca, r-nul Hîncești, în stradă, acționând prin înțelegere prealabilă cu

Badiuțanu Liubovi și Badiuțanu Ion, în prezența altor persoane, fără motiv, din

intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită,

urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, intenționat i-a bruscat și înjurat

pe Mantea Vasile și Mantea Pavel, după ce i-a aplicat o lovitură cu un băț de lemn

peste corp, cauzându-i dureri fizice.

În cadrul cercetării judecătorești, au fost administrate, cercetate și verificate

următoarele materiale probatorii, după cum urmează: declarațiile părților vătămate

Mantea Vasile (f.d.28-30 vol. II) și Mantea Pavel (f.d.25-27 vol. II); martorilor

Badiuțanu Anatolie (f.d.23-24 vol. II); Braga Nicolae (f.d.22 vol. II); Mantea

Ecaterina (f.d.21 vol. II); Gonța Nicolai (f.d.20 vol. II); Moruza Valeriu (f.d.19 vol.

II); Vicol Tatiana (f.d.18 vol. II); procesul-verbal privind consemnarea celor

constatate, înregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni

RI (f.d.7 vol. I); cererea lui Mantea Pavel și Mantea Vasile ce vizează acțiunile lui

Badiuțanu Ion și Badiuțanu Liubovi, înregistrată în Registrul de evidență a

sesizărilor cu privire la infracțiuni RII (f.d.10 vol. I); rapoartele șefului de post

potrivit cărora Mantea Pavel și Mantea Vasile au fost maltratați de Badiuțanu Ion

și Badiuțanu Liubovi (f.d.11-13 vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului

din 22.12.2015 (f.d.13 vol. I); procesul-verbal de ridicare din 04.02.2016, în cadrul

acțiunii procesuale fiind ridicată de la Mantea Pavel o bucată de lemn de formă

dreptunghiulară (f.d.66 vol. I); procesul-verbal de examinare din 04.02.2016 care

reflectă acțiunea procesuală de cercetare a bucății de lemn ridicate de la Mantea

Pavel, cu tabel foto anexă (f.d.68-69 vol. I); procesul-verbal de ridicare din

14.04.2016 care reflectă acțiunea procesuală de ridicare de la Badiuțanu Nadejda a

trei fotografii ce conțin imaginea unei grămezi de bețe amplasată în stradă (f.d.72-

73 vol. I); procesul-verbal de examinare din 14.04.2016 care reflectă acțiunea

procesuală de cercetare a trei fotografii ce conțin imaginea unei grămezi de bețe

amplasată în stradă (f.d.74 vol. I).

În urma analizei probelor, instanța de apel a ajuns la concluzia că, prima

instanță incorect a calificat juridic acțiunile inculpaților în baza art.287 alin.(2) lit.

b) Cod penal, or, în baza probelor administrate acțiunile infracționale ale

inculpaților Badiuțanu Ion, Badiuțanu Liubovi, Badiuțanu Nadejda urmează a fi

încadrate în baza art.287 alin.(3) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanelor, care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită, săvârșite de mai multe persoane, cu aplicarea obiectelor pentru

vătămarea integrității corporale.

Instanța de apel a constatat că, în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilit

faptul că a avut loc un eveniment rutier, care a provocat un scandal într-un loc

public. Chiar dacă poziția inculpaților a fost una de indignare asupra evenimentului

7

rutier în urma căruia autoturismul a fost avariat, totuși aceasta nu justifică acțiunile

îndreptate de către inculpați către părțile vătămate.

Raportat la întreaga situația de fapt reținută în actul de inculpare, instanța de

apel a apreciat că dimensiunea scandalului provocat, amploarea și rezonanța

acestuia a fost de natură să tulbure grav ordinea publică la nivelul întregii

comunități.

În acest sens, instanța de apel a reținut și motivațiile avute în vedere de părți

la declanșarea și desfășurarea ostilităților, or, nimeni nu este îndreptățit să-și facă

dreptate în mod individual, iar mijloacele de apărare folosite de către inculpați nu

au fost neapărat necesare pentru înlăturarea cauzei circumstanțiale (provocarea

unui accident rutier), aveau posibilitatea să cheme imediat organele de drept, care

au împuternicirile legale de a documenta astfel de cazuri.

Contrar poziției primei instanțe care a statuat că acțiunile inculpaților

Badiuțanu Ion, Badiuțanu Liubovi, Badiuțanu Nadejda nu au fost materializate cu

aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale, instanța de apel a

stabilit în acțiunile acestora elementele constitutive ale componenței de infracțiune

prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal.

În acest sens, instanța de apel a atestat că, prima instanță nu a dat apreciere

corespunzătoare declarațiilor părții vătămate Mantea Vasile care a indicat că

inculpata Badiuțanu Liubovi a pus mâna pe un băț de lemn și a dat să-l lovească pe

Mantea Pavel, lovindu-l în partea dreaptă a corpului. A două oară acesta a apucat

bățul și a spus „ce să-ți dau cu bățul în cap”, la care ultima a spus că are copii de

crescut. Când s-au pornit acasă Badiuțanu Liubovi a dat cu bățul în el, iar când s-a

întors a lovit-o peste față cu mâna din întâmplare.

La fel, prima instanță nu a dat apreciere corespunzătoare declarațiilor părții

vătămate Mantea Pavel care a declarat că Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi

erau cu un băț în mână, iar Ion îl ținea și el a strigat „măi ce-i acolo”. Când se

ducea la vale, Badiuțanu Liubovi s-a exprimat cu cuvinte groaznice necenzurate și

l-a lovit pe fratele lui cu un băț. Fiind în stare de ebrietate a mai dorit să dea o dată,

dar el s-a implicat și i-a luat bățul și atunci el a spus să dea el înapoi, iar aceasta a

spus să nu dea că are copii de crescut.

Instanța de apel a apreciat că declarațiile părților vătămate Mantea Vasile și

Mantea Pavel sunt probe directe care indică asupra faptului că Badiuțanu Liubovi a

aplicat o lovitură cu un băț de lemn peste corp părții vătămate Mantea Vasile,

cauzându-i dureri fizice.

Pertinența, concludența și veridicitatea declarațiilor părților vătămate Mantea

Vasile și Mantea Pavel se apreciază prin coroborare cu celelalte probe administrate

la caz, și anume cu declarațiile martorului Badiuțanu Anatolie care a indicat că

Badiuțanu Liubovi îi spunea lui Mantea Pavel de ce se amestecă și atunci i-a dat cu

bățul în cap, cu declarațiile martorului Mantea Ecaterina care a indicat că

Badiuțanu Liubovi a ieșit cu o bâtă în mână și cu fel de fel de înjurături în adresa

soțului pe care l-a lovit spunând că de mult îl aștepta să vină, soțul a reușit și a luat

bâta din mână și a întrebat ce s-a întâmplat, concretizând totodată că Badiuțanu

Liubovi avea o bâtă de lemn, iar Nadejda ceva de lemn.

Totodată, instanța de apel a reținut că declarațiile părților vătămate Mantea

8

Vasile și Mantea Pavel coroborează și cu declarațiile martorilor Gonța Nicolai și

Moruza Valeriu, care au indicat că au văzut la Mantea Pavel un băț, iar ultimul le-a

comunicat că l-a luat din mâna lui Badiuțanu Liubovi.

Iar, declarațiile martorilor Gonța Nicolai și Moruza Valeriu coroborează cu

procesul-verbal de ridicare din 04.02.2016 prin care de la partea vătămată Mantea

Pavel a fost ridicată o bucată de lemn, cu lungimea de 80 cm., lățimea de 3-4,5 cm.

și grosimea de 3 cm., cu care a fost lovit de Badiuțanu Liubovi.

Tot în acest context, instanța de apel a reținut că declarațiile părților

vătămate și declarațiile martorilor indicate supra coroborează cu procesul-verbal de

ridicare din 14.04.2016 prin care de la Badiuțanu Nadejda au fost ridicate trei

fotografii ce conțin imaginea unei grămezi de bețe, amplasate în stradă.

4.3. La stabilirea pedepsei penale în privința inculpaților Badiuțanu Ion,

Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi, instanța de apel cu trimitere la

prevederile art.art.61, 75 alin.(1) Cod penal, a reținut că, inculpații Badiuțanu Ion,

Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi nu au recunoscut vina în comiterea

infracțiunii incriminate, infracțiunea comisă se califică ca infracțiune „gravă”, din

conținutul revendicărilor eliberate în privința inculpaților rezultă că Badiuțanu

Liubovi și Badiuțanu Nadejda anterior nu au fost judecați, iar Badiuțanu Ion

anterior a fost tras la răspundere penală, cu aplicarea pedepsei cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune (f.d.80, 85, 90, 93-

97), potrivit concluziilor medicale se atestă că Badiuțanu Ion, Badiuțanu Nadejda

și Badiuțanu Liubovi la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d.78-

79, 83-84, 88-89), prin certificatele eliberate de administrația publică locală se

atestă că Badiuțanu Ion, Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi sunt caracterizați

pozitiv (f.d.77, 82, 87), potrivit certificatelor de componență a familiei Badiuțanu

Ion, Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi au la întreținere un copil minor

(f.d.76, 81, 86), în conformitate cu art.art.76, 77 Cod penal în privința inculpaților

nu se rețin careva circumstanțe atenuante sau agravante.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia de a aplica inculpatelor

Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art.287 alin.(3) Cod penal, fiecăreia, pedeapsa sub formă de închisoare pe termen

de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, iar

inculpatului Badiuțanu Ion pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287

alin.(3) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 ani, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei penale în privința

inculpatelor Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi, instanța de apel reieșind din

faptul că inculpatele anterior nu au fost trase la răspundere penală, respectiv, nu

prezintă la momentul de față un pericol social, au la întreținere un copil minor, în

temeiul art.90 Cod penal, a considerat rațional de a dispune suspendarea

condiționată a executării pedepsei pentru perioada de probațiune de 3 ani.

Referitor la modalitatea de executare a pedepsei penale în privința

inculpatului Badiuțanu Ion, instanța de apel a reținut că prin sentința Judecătoriei

Hîncești din 06 mai 2014, acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art.art.166 alin.(2) lit. c), d), 171 alin. (2) lit. b), c), 172

9

alin.(2) lit. b), c) Cod penal și în baza art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumulul

parțial al pedepselor i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare

pe termen de 5 ani, iar în temeiul art.90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe termen de probă de 5 ani.

Astfel, instanța de apel la aplicarea pedepsei penale inculpatului Badiuțanu

Ion nu a ținut cont de solicitarea procurorului din apelul declarat, și anume în baza

art.85 alin.(1) Cod penal inculpatului să-i fie aplicată pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe termen de 5 ani, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis, or, potrivit alin.(3) art.85 Cod penal, pedeapsa definitivă în cazul unui

cumul de sentințe trebuie să fie mai mare decât pedeapsa stabilită pentru săvârșirea

unei noi infracțiuni și decât partea neexecutată a pedepsei pronunțate prin sentința

anterioară a instanței de judecată.

Astfel, în acest context, instanța de apel a aplicat prevederile art.85 alin.(1)

Cod penal și pentru cumulul de sentințe la pedeapsa aplicată prin noua sentință a

adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilită prin sentința Judecătoriei

Hîncești din 06 mai 2014, stabilindu-i inculpatului Badiuțanu Ion pedeapsa

definitivă 5 ani 1 lună închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

4.4. Cu referire la apelul declarat de avocatul Bernicova Marina în numele

inculpatei Badiuțanu Liubovi, instanța de apel a reținut că, vina inculpatei în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, a fost dovedită prin

cumulul de probe administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată, atât în

instanța de fond, cât și în instanța de apel, și anume prin declarațiile părților

vătămate, declarațiile martorilor și probele scrise, care coroborează între ele și

demonstrează incontestabil vina inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate.

Potrivit textului de apel formulat de către avocatul Bernicova Marina, rezultă

că partea apărării pledează pentru pronunțarea unei sentințe de achitare în privința

inculpatei Badiuțanu Liubovi, însă raportând motivele invocate în cererea de apel

la materialele cauzei penale, instanța de apel a conchis că argumentele invocate nu

își găsește confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care

au fost respinse.

Instanța de apel a reținut că, în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate

suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe

deplin vinovăția inculpatei Badiuțanu Liubovi în comiterea infracțiunii prevăzute

de art.287 alin.(3) Cod penal.

Cu referire la argumentele părții apărării în ceea ce privește dosarul penal în

privința lui Mantea Vasile și Mantea Pavel, prin care au fost recunoscuți vinovați

în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, instanța de

apel a notat că, prin sentința din 05 ianuarie 2017 ultimii au fost recunoscuți

vinovați de infracțiunea imputată, iar procesul penal a fost încetat în legătură cu

intervenirea actului de amnistie, iar prin probele prezentate care au fost nemijlocit

verificate suplimentar în ședința de judecată a instanței de apel în condițiile art.100

alin.(4) Cod procedură penală și apreciate prin prisma art.101 alin.(1) Cod

procedură penală, acțiunile inculpatelor Badiuțanu Ion, Badiuțanu Liubovi și

Badiuțanu Nadejda au fost materializate în contextul agravantei prevăzute la

alin.(3) art.287 Cod penal, cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității

10

corporale.

Instanța de apel a considerat că este vădită prezența laturii obiective a

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal în acțiunile inculpaților, mai

ales că manifestarea unor astfel de acțiuni provoacă indignarea sau revolta unei

colectivități de persoane care asistă la săvârșirea infracțiunii.

Totodată, instanța de apel a atestat că, potrivit art.414 alin.(3) Cod de

procedură penală, partea apărării nu a înaintat solicitare privind audierea cărorva

persoane în instanța de apel, prin urmare nu a fost încălcata procedura

contradictorie în cadrul procesului penal.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele părții apărării precum că

inculpata Badiuțanu Liubovi a fost acea persoană care a încercat să stopeze

acțiunile ilegale și huliganice a cet. Mantea Vasile și Mantea Pavel, or, în cadrul

cercetării judecătorești, și anume prin declarațiile părților vătămate apreciate în

coroborare cu declarațiile martorilor și probele scrise administrate la faza urmăririi

penale s-a constatat că inculpata în mod intenționat i-a bruscat și înjurat pe Mantea

Vasile și Mantea Pavel, după ce i-a aplicat o lovitură cu un băț de lemn peste corp,

cauzându-i dureri fizice.

La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentele părții apărării precum că

părțile vătămate Mantea Pavel și Mantea Vasile au avut poziții diferite în cadrul

examinării ambelor dosare, pornite în legătură cu aceleași evenimente, rudele

părților vătămate, care sunt persoane cointeresate și alte persoane, care nu au văzut

ceea ce s-a întâmplat, dar cunosc unele momente din spusele părților vătămate, iar

în acest sens, instanța de apel va indica că la examinarea cauzei penale în privința

inculpaților Badiuțanu Liubovi, Badiuțanu Ion și Badiuțanu Nadejda, a fost

stabilită situația de fapt în baza unui cumul de probe pertinente, concludente,

veridice, apreciate prin coroborare și care incontestabil au demonstrat vinovăția

inculpatei Badiuțanu Liubovi în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3)

Cod penal.

Astfel, instanța de apel nu a stabilit nici un temei de a pronunța în privința

inculpatei Badiuțanu Liubovi o sentință de achitare.

temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs

ordinar hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri

de achitare, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de apel nu a dat apreciere

sentinței anterioare prin care părțile vătămate au fost condamnate pentru act de

huliganism care s-a petrecut în aceeași zi, loc și oră.

Mai mult, instanța de apel a agravat calificarea propusă de instanța de fond,

eronat a stabilit existența situației prevăzute la art.287 alin.(3) Cod penal, precum

că ar fi fost aplicate lovituri cu un băț, or, procesele-verbale de ridicare și

examinare a unei bucăți de lemn de formă dreptunghiulară determină existența

„bățului de lemn” în materialitatea lui, dar nu probează folosirea acestuia de către

inculpați. Mai mult, acesta a fost ridicat de la partea vătămată Mantea Pavel.

La fel probe directe de folosire a bățului nu pot constitui nici procesele-

verbale de ridicare și examinare a trei fotografii ce conțin imaginea unei grămezi

11

de bețe amplasată în stradă, or, nu există nici o probă științifică care să

demonstreze existența unor urme biologice, amprente, probe ADN, aparținând

inculpaților pe bățul anexat la materialele cauzei ca corp delict.

Urmează a fi luat în considerare că atât la examinarea cauzei în prima

instanță, cât și în instanța de apel, nu s-a făcut dovada existenței elementelor

infracțiunii, și anume latura obiectivă, cât și latura subiectivă - motivul, în acțiunile

lui Badiuțeanu Liubovi, nefiind demonstrată prezența acțiunilor de violență.

În susținerea acestei poziții, avocatul a făcut referire la practica CtEDO în

cauzele Gäfgen c. Germaniei, Barberà, Messegué și Jabardo c. Spaniei, Janosevic

c. Suediei.

5.1. Inculpații Badiuțanu Ion și Badiuțanu Nadejda, în temeiul art.427

alin.(1) pct.6), 13) Cod de procedură penală, au contestat cu recurs ordinar

hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri de

achitare.

În motivarea recursului au invocat că, instanța de apel a reținut declarațiile

unui martor care nu a fost audiat și în general se expune despre alte persoane și la

alt caz, și anume Bufteac Sergiu care nu a fost audiat în cadrul ședinței de judecată

și nici în faza urmăririi penale

De asemenea, instanța de apel nu s-a expus asupra unui eventual exces de

autor, atât timp cât nu a fost menționat că Badiuțanu Ion ar fi avut careva băț în

mână, ar fi încurajat folosirea acestuia de alte persoane sau l-ar fi transmis spre

folosire, iar de către partea acuzării nu au fost specificate careva din aceste

momente importante pentru cazul dat. Astfel denotându-se obligația instanței de

judecată de a nu admite o asemenea încălcare și de a respingea acuzațiile aduse în

asemenea modalitate necertă.

În susținerea poziției lor, recurenții au făcut trimitere la pct.5 al Hotărârii

Plenului Curții Supreme de Justiție nr.4 din 19.06.2006, ,,Cu privire la practica

judiciară în cauzele penale despre huliganism”.

Susțin inculpații că, instanța de judecată urma să țină cont de faptul că dacă,

în timpul săvârșirii huliganismului, unul dintre participanți aplică sau încearcă să

aplice obiectele special adaptate pentru vătămarea integrității corporale sau a

sănătății, fără știrea celorlalți participanți, atunci răspunderea conform alin.(3)

art.287 Cod penal o poartă numai persoana care a comis excesul de autor.

Astfel, a fost demonstrat cu certitudine că, faptele lui Badiuțanu Ion nu pot fi

calificate conform prevederilor art.287 alin.(3) Cod penal, urmând a fi demonstrat

și faptul lipsei comiterii a careva infracțiuni în general. La fel și în privința lui

Badiuțanu Liubovi și Badiuțanu Nadejda.

Din lucrările dosarului se atestă că nici organul de urmărire penală și nici

instanțele de judecată nu au înlăturat dubiile în probarea învinuirii inculpaților.

În această ordine de idei, se observă că decizia instanței de apel nu este

întemeiată din punct de vedere juridic, concluziile nu sunt bazate pe analiza și

aprecierea probelor în vederea aflării adevărului, iar motivarea soluției este

sumară, contradictorie și incompletă. Or, întreaga construcție a modului și stilului

de motivare a deciziei nu se bazează pe verificarea sub toate aspectele, complet și

obiectiv a probelor examinate de prima instanță și fără a cerceta versiunea

12

inculpaților în vederea înlăturării contradicțiilor existente.

Cele invocate de către instanța de apel ca temei de condamnare înseamnă o

inversare a sarcinii probei, adică se acreditează ideea că inculpații ar trebui să-și

probeze nevinovăția și, astfel, acestea contravin principiului prezumției

nevinovăției, consfințit în art.21 din Constituție și art.8 Cod de procedură penală.

La fel, instanța de apel fără a invoca textul normativ sau principiile legale

care, în opinia sa, au fost nesocotite de prima instanță, a considerat că poziția

inculpaților de nerecunoaștere a faptelor imputate nu se coroborează cu nici un alt

mijloc de probă și, astfel, încălcând principiul contradictorialității în procesul

penal, stipulat la art.24 Cod de procedură penală, a făcut o evaluare și apreciere

vădit neconcordantă a probelor administrate, ce s-a reflectat în soluția de

condamnare pronunțată.

În acest sens, recurenții au făcut trimitere la practica CtEDO în cauzele Ruiz

Torija c. Spaniei din 09 decembrie 1994, Hiro Balani c. Spaniei din 09 decembrie

1994.

Recurenții sunt de părere că, faptele de huliganism, incriminate de organul

de urmărire penală și, respectiv, reținute de instanța de apel, nu au fost săvârșite de

inculpați, iar probele prezentate în sprijinul învinuirii nu prezintă garanții de

autenticitate probatorie și, astfel, nu pot constitui probatoriul pentru condamnarea

inculpaților, singura concluzie ce se poate formula este că apărările acestora sunt

întemeiate, impunându-se soluția de achitare.

La fel, la baza condamnării inculpaților au fost reținute probe care n-au fost

obiect de verificare și apreciere de către instanța de apel.

Susțin recurenții că, în cauză sunt îndeplinite elementele caracteristice ale

erorii grave de fapt, întrucât din examinarea coroborată a materialului cauzei

rezultă un viciu la stabilirea temeiurilor de fapt și de drept care au condus la

admiterea apelului procurorului, casarea sentinței de achitare a inculpatului și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță prin

care inculpații au fost condamnați.

Acest viciu de drept se exprimă prin modul de percepție și analiză a probelor

administrate, întrucât procesul de evaluare și apreciere a materialului cauzei de

către instanța de apel nu a relevat principiile generale ale procesului penal stipulate

în art.art.8, 10, 12, 16, 17, 27 Cod de procedură penală.

În continuare, recurenții au invocat că, ținând cont de faptul că, părțile

vătămate nu au careva pretenții pecuniare față de inculpați instanța de apel urma să

aplice amnistia, chiar dacă i-au găsit vinovați, fapt solicitat de către procuror în

instanța de fond și neluat în calcul sub careva formă sau aspect de către instanța de

apel.

5.2. Avocatul Istrati Maria împreună cu inculpata Badiuțanu Liubovi, în

temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală, au contestat cu

recurs ordinar hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei

hotărâri de achitare, din motiva că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

În motivarea recursului au invocat că, instanța de apel nu s-a expus motivat

asupra argumentelor inculpatei, de asemenea nu a respectat principiile generale ce

reglementează desfășurarea procesului penal la capitolul administrării și prezentării

13

probelor de către părți.

Consideră că, atât sentința, cât și decizia sunt absolut ilegale și neîntemeiate,

bazate pe apreciere eronată a tuturor probelor anexate la dosar, mai mult, atât

prima instanță, cât și instanța de apel au examinat cauza unilateral.

Atât la urmărirea penală, cât și în cadrul examinării cauzei vinovăția lui

Badiuțanu Liubovi în comiterea infracțiunii incriminate prin prisma art.101 Cod de

procedură penală, nu și-a găsit conformare.

Susțin recurenții că, declarațiile inculpatei Badiuțanu Liubovi sunt

înregistrate audio pe CD-ul anexat la materialele dosarului, însă instanțele de

judecată prin procesele-verbale au modificat declarațiile acesteia în favoarea lui

Mantea Pavel și Mantea Vasile.

În timpul examinării cauzei penale s-a constatat că împotriva lui Mantea

Vasile și Mantea Pavel a fost intentat dosar penal pentru acțiunile lor huliganice

comise în aceiași zi, la aceeași oră și în același loc, în care în calitate de părți

vătămate figurează Badiuțanu Nadejda, Badiuțanu Ion și Badiuțanu Liubovi.

În ședința de judecată pe dosarul lor, Mantea Vasile și Mantea Pavel au

refuzat să facă declarații, însă în dezbaterile judiciare ei au declarat că, vina o

recunosc, s-au împăcat cu părțile vătămate, le pare rău de cele comise și solicită

aplicarea Legii cu privire la amnistie.

Prin sentința din 05.01.2017, Mantea Vasile și Mantea au fost recunoscuți

vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) Cod penal și

procesul penal intentat în privința lor a fost încetat în legătură cu intervenirea

actului de amnistie în temeiul Legii nr.210 din 29.07.2016 „Privind amnistia în

legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova”.

Cu toate că, în cadrul examinării dosarului penal împotriva lui Mantea

Vasile și Mantea Pavel, ultimii au recunoscut comiterea huliganismului și au fost

amnistiați, în cadrul ședinței de judecată din 15.12.2016 pe dosarul dat, ei nu au

recunoscut vina și au comunicat că, inițiatorii conflictului a fost familia Badiuțanu,

iar ei au fost victime. Totodată, Mantea Vasile a recunoscut că, primul l-a lovit pe

Badiuțanu Ion cu pumnul în față și ultimul a fugit în ogradă. Astfel, Mantea Vasile

și Mantea Pavel dând declarații diferite, intenționau să ducă în eroare instanță de

judecată.

Anume Badiuțanu Liubovi care este o persoană bolnavă și nu folosește

băuturi alcoolice, (ceea ce se confirmă prin certificat medical anexat la dosar), a

fost acea persoană, care a încercat să stopeze acțiunile ilegale și huliganice a cet.

Mantea Vasile și Mantea Pavel (fapt indicat și în sentința din 05.01.2017). După

conflictul dat anume familia Badiuțanu a chemat salvarea și poliția, deoarece

Badiuțanu Nadejda se simțea foarte rău, fiind bătută.

În ședința de judecată acuzatorul de stat nu a prezentat nici o probă

pertinentă și concludentă, care să demonstreze vina cet. Badiuțanu Liubovi în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 Cod penal.

La fel, instanțele de fond au relevat că, deși acțiunile inculpaților nu se

încadrează în baza art.287 alin.(3) Cod penal, totuși nu poate fi neglijat faptul că în

acțiunile lui Badiuțanu Ion, Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi infracțiunea

14

de huliganism în materialitatea ei există, fiind manifestată prin acțiuni ce încalcă

grosolan ordinea publică care prin conținutul lor se deosebesc prin obrăznicie

deosebită, prin proferarea de cuvinte jignitoare și acte de violență manifestate prin

lovituri și îmbrânceli, acțiuni care se încadrează în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod

penal, confirmate prin declarațiile părților vătămate și a martorului Mantea

Ecaterina, care de fapt sunt unicele declarații și care contravin altor probe cercetate

în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată.

Deși, instanța a reținut sentința emisă pe numele lui Mantea Vasile și Mantea

Pavel potrivit cărora Mantea Vasile și Mantea Pavel au fost condamnați în baza

art.287 alin.(2) Cod penal, a dat o apreciere formală concluziilor rapoartelor de

expertiză medico-legală nr.33-D din 05.02.2016 conform căruia lui Badiuțanu

Nadejda i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate și nr.34-D din

05.02.2016 conform căruia lui Badiuțanu Ion i-au fost cauzate vătămări corporale

neînsemnate, în vederea stabilirii existenței unui conflict între partea vătămata și

apelanți, fapt care exclude infracțiunea de huliganism, deoarece denotă existența

motivului și absența laturii subiective a infracțiunii.

În cadrul examinării cauzei, atât în prima instanță, cât și în instanța de apel,

nu a fost combătută versiunea inculpaților privitor la accidentarea automobilul de

către Mantea Vasile, la fel nu a fost combătută aplicarea violenței de către ultimul

fața de inculpați.

Instanța de judecată la condamnarea inculpaților a reținut declarațiile părților

vătămate Mantea Pavel și Mantea Vasile, deși acestea sunt contrare materialelor

cauzei.

Versiunea inculpatei Badiuțanu Liubovi s-a confirmat prin declarațiile

martorului Badiuțanu Anatolie și a altor martori care a depus în instanță, sub

jurământ, declarații similare cu cele date de Badiuțanu Liubovi.

Mai mult, în instanța de apel părțile vătămate nu s-au prezentat pentru a-și

susține declarațiile care de fiecare dată erau contradictorii, acuzatorul de stat nu a

întreprins toate măsurile în vederea audierii părții vătămate și a celorlalți martori ai

acuzării, iar instanța de apel a pus la baza soluției de condamnare, depozițiile

acestora din prima instanță, dându-le o altă apreciere.

Or, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare,

bazându-se exclusiv pe materialele administrate la urmărirea penală și în prima

instanță, care conține depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului, în acest sens

recurenții au făcut trimitere la hotărârile CtEDO Popovici c. Moldovei din

27.11.2007 și Dănila c. României din 08.03.2007, Constantinescu c. României,

nr.28871/95, Marcos Barrios c. Spaniei, nr.17122/07).

materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra

inadmisibilității acestora, din următoarele considerente.

Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată

că este vădit neîntemeiat.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal constată că

titularii invocă temeiurile pentru recurs prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 8), 12),

15

13) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, fapta nu

întrunește elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică

greșită și a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului.

În esență, criticele recurenților se axează pe ideea că instanțele de fond nu au

intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpaților, acestea fiind apreciate greșit,

eronat fiind dispusă condamnarea lui Badiuțanu Ion, Badiuțanu Liubovi și

Badiuțanu Nadejda în baza art.287 alin.(3) Cod penal.

Raportând normele de drept citate la circumstanțele cauzei, Colegiul

constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății și în

acest sens menționează următoarele

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile

ordinare, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel dispunând casarea

sentinței și condamnarea inculpaților Badiuțanu Ion, Badiuțanu Liubovi și

Badiuțanu Nadejda în baza art.287 alin.(3) Cod penal, corect a constatat și apreciat

circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată și încadrarea juridică

justă a acțiunilor infracționale ale inculpaților, în conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, fiind apreciate în conformitate cu prevederile

art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor.

Astfel, Colegiul penal consideră că, instanța de apel just a dedus că

pertinența, concludența și veridicitatea declarațiilor părților vătămate, a fost

apreciată prin coroborare cu celelalte probe administrate la caz, și anume cu

declarațiile martorului Badiuțanu Anatolie, care a indicat că „…Badiuțanu Liubovi

i-a dat cu bățul în cap lui Mantea Pavel… ”, a martorului Mantea Ecaterina care a

relata că ”...Badiuțanu Liubovi a ieșit cu o bâtă în mână și cu fel de fel de

înjurături în adresa soțului pe care l-a lovit spunând că de mult îl aștepta să vină,

soțul a reușit și a luat bâta din mână și a întrebat ce s-a întâmplat, concretizând

totodată că Badiuțanu Liubovi avea o bâtă de lemn, iar Nadejda ceva de lemn…”,

martorilor Gonța Nicolai și Moruza Valeriu, care au explicat „.. că au văzut la

Mantea Pavel un băț, iar ultimul le-a comunicat că l-a luat din mâna lui

Badiuțanu Liubovi…”, care coroborează și cu procesul-verbal de ridicare din

04.02.2016. Astfel, instanța de apel a făcut o analiză completă a tuturor probelor și

circumstanțelor cauzei, stabilind corect că inculpații au săvârșit infracțiunea

prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal.

Colegiul atestă că, potrivit art.art.51, 52 și 113 alin.(1) Cod penal, temeiul

real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvârșită, iar

16

componența infracțiunii, stipulată în legea penală, reprezintă temeiul juridic al

răspunderii penale. Răspunderii penale este supusă numai persoana vinovată de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală. Se consideră componență a

infracțiunii totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de legea penală, ce

califică o faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă. Componența infracțiunii

reprezintă baza juridică pentru calificarea infracțiunii potrivit unui articol concret

din prezentul cod. Se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și

semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Astfel, potrivit teoriei penale, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de

art.287 Cod penal constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de

amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunere de rezistență violentă

reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, ori

acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită.

Prin acțiuni care încalcă ordinea publică, se înțelege fapta săvârșită în public,

îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a

persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea

publică și liniștea persoanelor.

În această ordine de idei, comiterea infracțiunii de huliganism într-un loc

public nu este o caracteristică obligatorie a acestei infracțiuni, obligatoriu este

modul public al infracțiunii de huliganism: fie actele huliganice sunt săvârșite în

prezența unor persoane, fie rezultatul actelor huliganice devine inevitabil cunoscut

altor persoane.

Aplicarea violenței asupra persoanelor sau amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe constituie atât violența psihică, cât și cea fizică, ce se poate

manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătății, care pot surveni în urma săvârșirii

unor acțiuni cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri, prin

imobilizarea, îmbrâncirea, punerea unei piedici victimei, urmate de vătămarea

integrității corporale sau de leziuni corporale, sau fără cauzarea prejudiciului

sănătății.

Se consideră huliganism agravat, cazul în care faptă este săvârșită cu

aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea

integrității corporale sau a sănătății. La fel, latura subiectivă a infracțiunii de

huliganism se caracterizează, în primul rând, prin intenție directă. Motivele acestei

infracțiuni sunt motive huliganice.

Astfel, în speță, instanța de apel, reieșind din materialele cauzei, corect a

stabilit că, Badiuțanu Ion, Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi, au săvârșit

infracțiunea de huliganism potrivit indicilor calificativi încălcarea grosolană a

odinii publice, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care prin

conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe

persoane, cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale.

Totodată, Colegiul penal constată că recurenții critică modul de apreciere a

probelor de către instanța de apel, considerându-l ca necorespunzător

17

circumstanțelor de fapt ale cauzei, însă aceste argumente nu pot fi reținute

deoarece, conform art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării

cauzei, instanța de judecată apreciază probele conform propriei convingeri formate

în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv,

călăuzindu-se de lege. Mai mult, potrivit art.art.6 pct.111), 27, 414 alin.(1), (2) Cod

de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a

probelor.

Astfel, toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor valoare,

concluziile privind vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate rezultă

din circumstanțele de fapt stabilite în cauză, iar motivele aduse de recurenți,

precum că instanța nu a dat o apreciere cuvenită probelor din dosar, țin de starea de

fapt a cauzei. În contextul dat, Colegiul penal reține că art.427 alin.(1) Cod de

procedură penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei

analiză denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în

conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat.

Colegiul penal respinge argumentul invocat de către inculpații Badiuțanu Ion

și Badiuțanu Nadejda că, instanța nu s-a expus asupra unui eventual exces de autor,

fiindcă nimeni nu a menționat că Badiuțanu Ion ar fi avut careva băț în mână, ar fi

încurajat folosirea acestuia de alte persoane sau l-ar fi transmis spre folosire, or,

drept exces de autor trebuie considerată nu doar săvârșirea de către autor a unei

infracțiuni care nu este cuprinsă de intenția altor persoane participante la

infracțiune. Ca exces de autor trebuie considerată și comiterea de către autor a unor

acțiuni, care nu sunt cuprinse de intenția altor persoane participante, însă în

contextul infracțiunii comise în comun. În această situație, se atestă nu excesul

cantitativ de autor (când una din persoanele participante la infracțiune săvârșește

un număr mai mare de infracțiuni), dar excesul calitativ de autor (când una din

persoanele participante la infracțiune săvârșește aceeași infracțiune, dar într-o

formă mai gravă). Astfel, în cazul în care s-a atestat fie înțelegerea prealabilă a

două sau mai multor persoane de a aplica în procesul de săvârșire a huliganismului

mijloacele de săvârșire a infracțiunii prevăzute la alin.(3) art.287 Cod penal, fie

cunoașterea prealabilă de către persoanele participante la infracțiunea de

huliganism despre prezența la una din ele a unor astfel de mijloace (iar persoanele

participante cel puțin admit posibilitatea aplicării lor în procesul de săvârșire a

huliganismului), atunci acțiunile tuturor persoanelor participante la infracțiune

urmează a fi calificate potrivit art.287 alin.(3) Cod penal.

La, fel, în conjunctura infracțiunii de huliganism, între persoanele

participante poate exista nu doar înțelegere prealabilă (preordinată), dar și

înțelegere spontană. De aceea, atunci când persoanele participante la săvârșirea

infracțiunii de huliganism nu cunoșteau în prealabil despre prezența la una din ele a

mijloacelor de săvârșire a infracțiunii prevăzute la art.287 alin.(3) Cod penal, însă,

aflând despre prezența acestora în procesul aplicării lor, continuau să coopereze cu

persoana care le aplică, acțiunile tuturor persoanelor participante, de asemenea sunt

calificate în conformitate cu alin.(3) art.287 Cod penal.

De asemenea, Colegiul penal respinge ca nefondat, argumentului avocatului

Istrati Maria, precum că instanța de apel nu era în drept să pronunțe o hotărâre de

18

condamnare, bazându-se exclusiv pe materialele administrate la urmărirea penală

și în prima instanță, dar urma să procedeze la o nouă audiere atât a părților

vătămate, inculpaților, prin ce a fost lipsită de posibilitatea de a prezenta probe în

apărarea drepturilor sale, or, potrivit art.414 alin.(1)-(4) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel

verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor

în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. În cazul în care

declarațiile persoanelor care au fost audiate în prima instanță se contestă de către

părți, la solicitarea acestora, persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța

de apel conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță.

În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor.

Mai mult, potrivit art.415 alin.(21) Cod de procedură penală, judecând apelul

declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să

pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a

martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul

în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze

într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.

Sub aspectul vizat, Colegiul penal, mai atestă că partea apărării, cât și

inculpata Badiuțanu Liubovi au considerat posibilă examinarea cauzei în absența

avocatului și a părților vătămate (f.d.106 vol. II).

Referitor la argumentul invocat de către Badiuțanu Ion și Badiuțanu Nadejda

precum că instanța de apel a luat în considerație la motivarea deciziei și la

individualizarea pedepsei declarațiile martorului Bufteac Sergiu, care nici nu a fost

audiat și care se expune despre alte persoane și la alt caz, Colegiul penal sesizează

că într-adevăr în partea descriptivă a deciziei printre declarațiile date de partea

vătămată Mantea Vasile, sunt descrie și declarațiile lui Bufteac Sergiu, dar aceste

declarații nu au fost reținute de instanță la calificarea faptei inculpaților și nici la

individualizarea pedepsei acestora. Mai mult, acest fapt nu este de natură să

răstoarne soluția instanței de apel care este întemeiată, legală și motivată.

Colegiul penal respinge ca neîntemeiat și argumentul recurenților Badiuțanu

Ion și Badiuțanu Nadejda, precum că instanța nu s-a expus asupra oportunității

aplicării față de ei a amnistiei, de rând ce partea vătămată nu are careva pretenții

pecuniare, deoarece, potrivit art.2 alin.(2) și (3) din Legea nr.210 din

29.07.2016, ,,Privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova”, încetarea procesului penal conform alin.(1)

are loc cu acordul scris al persoanei învinuite sau inculpate. În privința persoanei

care refuză încetarea procesului penal conform alin.(1) și (2) din prezentul articol,

instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî aplicarea prezentului

articol dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii a fost confirmată și inculpatul întrunește criteriile stabilite la art.1 și nu

cade sub incidența art.10.

Potrivit materialele cauzei, inculpații nu au înaintat cerere privind aplicarea

19

amnistiei, iar reieșind din prevederile art.2 alin.(3) din Legea nominalizată, instanța

nu este obligată să se expună din oficiu asupra oportunității aplicării amnistiei, or,

norma precitată statuează că instanța „poate hotărî aplicarea prezentului articol”.

Consecvent, potrivit art.1 alin.(1) din aceiași Lege, aceasta se aplică

condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă

căință activă în cadrul procesului penal. Contrar normei date, nici Badiuțanu Ion și

nici Badiuțanu Nadejda nu au recunoscut vina și nu s-au căit sincer pentru fapta

comisă.

Totodată, art.10 alin.(2) din Legea privind amnistia prescrie că, la aplicarea

alin.(1) nu se ține cont de antecedentele penale ale persoanei reabilitate și nici de

antecedentele penale stinse în modul stabilit de legislație. Astfel, rezultă că

persoana inculpată sau condamnată trebuie să fie cu antecedente penale stinse, pe

când la momentul săvârșirii faptei de către Badiuțanu Ion, acesta, reieșind din

dispoziția art.111 alin.(1) lit. d) Cod penal, avea antecedente penale nestinse.

Totodată, Colegiul penal reține că, în recursul declarat de avocatul Istrati

Maria și inculpata Badiuțanu Liubovi se invocă temeiul pentru recurs prevăzut la

art.427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită,

însă recurenții nu au motivat recursul sub acest aspect. Or, poziția instanței de

recurs de a suplini din oficiu recursul recurenților prin constatări subiective

constituie o derogare de la principiul contradictorialității în condițiile egalității

armelor.

În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de recurs nu

este competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale apărării cu

circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica.

Conform art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și

nu exprimă alte interese decât interesele legii.

În contextul celor menționate, Colegiul penal constată că decizia instanței de

apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la

emiterea soluției contestate, precum și motivele adoptării ei, motivarea soluției nu

contrazice dispozitivului hotărârii, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

incriminate, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Prin urmare, argumentele recurenților sunt neîntemeiate, decizia instanței de

apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod

de procedură penală.

În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză la prevederile

art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de

casare a hotărârii contestate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității

recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

20

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Gamurari

Victoria în numele inculpatei Badiuțanu Liubovi, de către inculpații Badiuțanu Ion

și Badiuțanu Nadejda și de către avocatul Istrati Maria împreună cu inculpata

Badiuțanu Liubovi, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 24 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Badiuțanu Ion xxxxx, Badiuțanu

Liubovi xxxxx și Badiuțanu Nadejda xxxxx, deoarece sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 05 decembrie 2019.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Elena Cobzac

21