1ra-1898/2019 — art. 287 alin. 3 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 287 alin. 3 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8, 12, 13 CPP
1ra-1898/2019 — art. 287 alin. 3 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-1898/2019
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
23 octombrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Vladimir Timofti,
Judecători – Anatolie Țurcan și Elena Cobzac,
examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de
către avocatul Gamurari Victoria în numele inculpatei Badiuțanu Liubovi, de către
inculpații Badiuțanu Ion și Badiuțanu Nadejda și de către avocatul Istrati Maria
împreună cu inculpata Badiuțanu Liubovi, prin care se solicită casarea sentinței
Judecătoriei Hîncești sediul Central din 23 ianuarie 2019 și deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui
Badiuțanu Ion xxxxx, născut la xxxxx, originar
din xxxxx, domiciliat în xxxxx,
Badiuțanu Liubovi xxxxx, născută la xxxxx,
originară și domiciliată în xxxxx
și
Badiuțanu Nadejda xxxxx, născută la xxxxx,
originară din xxxxx, domiciliată în xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 31.05.2016 - 23.01.2019;
Instanță de apel: 21.02.2019 - 24.04.2019;
Instanță de recurs: 14.08.2019 - 23.10.2019.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Hîncești sediul Central din 23 ianuarie 2019, au
fost recunoscuți vinovați și condamnați:
- Badiuțanu Ion în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, la amendă în
mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 lei.
În conformitate cu art.85 alin.(1) Cod penal, pentru cumulul de sentințe, la
pedeapsa aplicată s-a cumulat integral partea neexecutată a pedepsei stabilite prin
sentința Judecătoriei Hîncești din 06 mai 2014, cu dispunerea executării de sine
stătător a pedepselor aplicate;
- Badiuțanu Liubovi în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, la amendă în
mărime de 400 unități convenționale, echivalentul a 8 000 lei.
- Badiuțanu Nadejda în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, la amendă în
1
mărime de 400 unități convenționale, echivalentul a 8 000 lei.
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, Badiuțanu Ion,
la 04 octombrie 2015 aproximativ la orele 18:30-19:30, în s. Horodca, r-nul
Hîncești, în stradă, împreună cu Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi, în
prezența altor persoane, fără motiv, din intenții huliganice, încălcând grosolan
ordinea publică, cu obrăznicie deosebită, urmărind manifestarea bravurii și forței
grosolane, intenționat l-a bruscat și înjurat pe Mantea Vasile, cauzându-i dureri
fizice.
Badiuțanu Liubovi, la 04 octombrie 2015 aproximativ la orele 18:30-19:30,
în s. Horodca, r-nul Hîncești, în stradă, împreună cu Badiuțanu Nadejda și
Badiuțanu Ion, în prezența altor persoane, fără motiv, din intenții huliganice,
încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită, urmărind manifestarea
bravurii și forței grosolane, intenționat i-a bruscat și înjurat pe Mantea Vasile și
Mantea Pavel, cauzându-i dureri fizice.
Badiuțanu Nadejda, la 04 octombrie 2015 aproximativ la orele 18:30-19:30,
în s. Horodca, r-nul Hîncești, în stradă, împreună cu Badiuțanu Liubovi și
Badiuțanu Ion, în prezența altor persoane, fără motiv, din intenții huliganice,
încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită, urmărind manifestarea
bravurii și forței grosolane, intenționat i-a bruscat și înjurat pe Mantea Pavel și
Mantea Vasile, cauzându-i dureri fizice.
Procurorul a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, cu
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin
care a recunoaște pe Badiuțanu Liubovi și Badiuțanu Nadejda vinovate de
comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal și a le stabili
pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 ani fiecăreia, cu executarea în
penitenciar pentru femei. A-l recunoaște pe Badiuțanu Ion vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal și a-i stabili pedeapsă sub
formă de închisoare pe termen de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip
semiînchis și conform art.85 alin.(1) Cod penal a-i stabili pedeapsa definitivă,
pentru cumulul de sentințe, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, sub formă
de închisoare pe termen de 5 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.
În motivarea cerințelor recurentul a invocat că:
- vinovăția inculpaților Badiuțanu Ion, Badiuțanu Liubovi și Badiuțanu
Nadejda în comiterea infracțiunii de huliganism agravat, conform semnelor
calificative indicate în actul de acuzare a fost demonstrată atât la faza urmăririi
penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești;
- declarațiile oferite de părțile vătămate și martorii indicații în procesele-
verbale de audiere, apreciate conform art.101 Cod de procedură penală, din punct
de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele
în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, constată că ele coroborează
între ele și cu celelalte probe scrise și documente anexate la materialele cauzei
penale, demonstrând vina inculpaților Badiuțanu Ion, Badiuțanu Nadejda și
Badiuțanu Liubovi în comiterea infracțiunii prevăzută de art.287 alin.(3) Cod
penal;
- instanța de judecată nu a dat nici o apreciere declarațiilor părților vătămate
2
Mantea Pavel și Mantea Vasile, declarațiilor martorilor Mantea Ecaterina, Simion
Constantin, Moruza Valeriu, Braga Nicolae și Gonța Nicolae, pe care acuzarea le
consideră veridice și pertinente. Astfel, instanța de judecată a emis o hotărâre cu
încălcarea prevederilor art.394 alin.(3) pct.2) Cod de procedură penală;
- luând în considerație circumstanțele cauzei penale, caracterul social-
periculos al infracțiunii săvârșite, personalitatea inculpaților, poziția părților
vătămate, nerecunoașterea vinovăției, în privința inculpaților, doar prin aplicarea
unei pedepse severe, pentru faptele comise, s-ar realiza o oarecare echitate socială
și s-ar putea afirma că s-a atins și scopul de „exemplaritate” a pedepsei penale,
înțelegând prin aceasta că fermitatea, promptitudinea și intransigența cu care vor fi
pedepsiți inculpații, v-a exercita o influenta pozitivă asupra altor indivizi care vor
fi determinați astfel să nu săvârșească infracțiuni, știind cu certitudine că pedeapsa
este inevitabilă.
3.1. Avocatul Bernicova Marina în numele inculpatei Badiuțanu Liubovi a
contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia cu pronunțarea unei hotărâri
de achitare.
În motivarea cerințelor sale a invocat că,
- în timpul examinării cauzei, în instanță de judecată s-a examinat și dosarul
penal intentat împotriva cet. Mantea Vasile și Mantea Pavel pentru acțiunile
huliganice comise în aceeași seară, la aceeași oră și în același loc, în care în calitate
de părți vătămate figurează Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Ion;
- în ședința de judecată pe dosarul lor, Mantea Vasile și Mantea Pavel au
refuzat să facă declarații, însă în dezbaterile judiciare ei au declarat că, vina o
recunosc, s-au împăcat cu părțile vătămate, le pare rău de cele comise și solicită
aplicarea Legii cu privire la amnistie;
- prin sentința din 05.01.2017, Mantea Vasile și Mantea au fost recunoscuți
vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) Cod penal și
procesul penal intentat în privința lor a fost încetat în legătură cu intervenirea
actului de amnistie în temeiul Legii nr.210 din 29.07.2016 „Privind amnistia în
legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova”;
- cu toate că, în cadrul examinării dosarului penal împotriva lui Mantea
Vasile și Mantea Pavel, ultimii au recunoscut comiterea huliganismului și au fost
amnistiați, în cadrul ședinței de judecată din 15.12.2016 pe dosarul dat, ei nu au
recunoscut vina și au comunicat că, inițiatorii conflictului au fost familia
Badiuțanu, iar ei au fost victime. Totodată, Mantea Vasile a recunoscut că, primul
l-a lovit pe Badiuțanu Ion cu pumnul în față și ultimul a fugit în ogradă;
- consideră că Mantea Vasile și Mantea Pavel dând declarații diferite,
intenționau să ducă în eroare instanță de judecată;
- anume Badiuțanu Liubovi care este o persoană bolnavă și nu folosește
băuturi alcoolice, (ceea ce se confirmă prin certificat medical anexat la dosar), a
fost acea persoană, care a încercat să stopeze acțiunile ilegale și huliganice a cet.
Mantea Vasile și Mantea Pavel (fapt indicat și în sentința din 05.01.2017). După
conflictul dat anume familia Badiuțanu a chemat salvarea și poliția, deoarece
Badiuțanu Nadejda se simțea foarte rău, fiind bătută;
3
- în ședința de judecată acuzatorul de stat nu a prezentat nici o probă
pertinentă și concludentă, care să demonstreze vina cet. Badiuțanu Liubovi în
comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 Cod penal.
3.2. Avocatul Istrate Angela în numele inculpaților Badiuțan Ion și
Badiuțan Nadeja a contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia cu
pronunțarea unei hotărâri de achitare.
În motivarea apelului avocatul a invocat că:
- instanța de judecată neîntemeiat a constatat că, din analiza coroborată a
probatoriului administrat în cauză, s-a răsturnat prezumția de nevinovăție a
inculpaților și i-a recunoscut culpabili de comiterea faptei de huliganism, fiind
întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, atât sub aspectul laturii
obiective, cât și sub aspectul laturii subiective;
- instanța a reținut faptul că, a avut loc încălcare grosolană a ordinii publice
ce exprimă o vădită lipsă de respect față de societate, care constă din săvârșirea
unor acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire și
că, aceste norme au fost încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ de către
inculpați prin comportare batjocoritoare cu cetățenii, prin înjosirea onoarei și
demnității persoanei, prin încălcarea îndelungată și insistentă a ordinii publice, fără
a ține cont de faptul că, acțiunile întreprinse de inculpați nu sunt „acțiuni care
încalcă grosolan ordinea publică”, de faptul că acțiunile apelanților nu au fost
săvârșite în loc public, nu au fost îndreptate împotriva ordinii publice, acțiunile lui
Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Ion nu au fost îndreptate spre acostarea jignitoare
a persoanelor, sau alte acțiuni similare, ce încalcă normele etice, tulbură ordinea
publică și liniștea persoanelor;
- la fel, în cadrul cercetării judecătorești nu au fost stabilite acțiunile de
încălcare grosolană a ordinii publice însoțite de acte de violență asupra persoanei,
de distrugere și degradare a bunurilor proprietarului, de întreruperea temporară a
activității normale a întreprinderilor, instituțiilor sau organizațiilor etc.;
- deopotrivă, întreg materialul probator administrat, demonstrează că
acțiunile inculpaților au fost îndreptate spre apărarea drepturilor sale. Instanța a
neglijat să se expună asupra faptului că cerințele inculpaților au fost legale, instanța
nu a analizat în coroborare toate probele administrate în cauză;
- instanța nu a reținut tezele apărării potrivit cărora Badiuțanu Nadejda și
Badiuțanu Ion nu au întreprins careva acțiuni cu caracter violent față de părțile
vătămate, cerința de reparare a prejudiciului cauzat nu este o cerință cu caracter de
cinism sau injurii care ar putea permite încadrarea acțiunilor în baza infracțiunii
imputate, deși în cadrul cercetării judecătorești a stabilit că a avut loc un eveniment
rutier care a generat acțiunile huliganice întreprinse de partea vătămată, fapt ce
denotă absența motivului infracțiunii de huliganism pentru care Badiuțanu Nadejda
și Badiuțanu Ion au fost condamnați;
- motivele huliganice sunt inerente, în cazul infracțiunii prevăzute la art.287
Cod penal, în acest context, la baza motivelor huliganice poate fi o emoție
negativă, însoțită de o izbucnire emoțională, aparent, fără un anumit motiv, lipsită
de vreun pretext, fie are la bază un pretext neînsemnat sau inventat. Astfel, instanța
nu a constatat lipsa motivului, care este o cerința a laturii subiective a infracțiunii
4
de huliganism. Or, raportat la întreaga situație faptică reținută în actul de inculpare,
respectiv dimensiunea scandalului provocat, amploarea și rezonanța acestuia,
eronat s-a apreciat de către instanță, că a fost de natură să tulbure grav ordinea
publică la nivelul întregii comunități;
- instanța a relevat că deși acțiunile inculpaților nu se încadrează în baza
art.287 alin.(3) Cod penal, totuși nu poate fi neglijat faptul că în acțiunile lui
Badiuțanu Ion, Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi infracțiunea de
huliganism în materialitatea ei există, fiind manifestată prin acțiuni ce încalcă
grosolan ordinea publică care prin conținutul lor se deosebesc prin obrăznicie
deosebită, prin proferarea de cuvinte jignitoare și acte de violență manifestate prin
lovituri și îmbrânceli, acțiuni care se încadrează în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod
penal, confirmate prin declarațiile părților vătămate și a martorului Mantea
Ecaterina, care de fapt sunt unicele declarații și care contravin altor probe cercetate
în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată;
- deși, instanța a reținut sentința emisă pe numele lui Mantea Vasile și
Mantea Pavel potrivit cărora Mantea Vasile și Mantea Pavel au fost condamnați în
baza art.287 alin.(2) Cod penal, a dat o apreciere formală concluziilor rapoartelor
de expertiză medico-legală nr.33-D din 05.02.2016 conform căruia lui Badiuțanu
Nadejda i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate și nr.34-D din
05.02.2016 conform căruia lui Badiuțanu Ion i-au fost cauzate vătămări corporale
neînsemnate, în vederea stabilirii existenței unui conflict între partea vătămata și
apelanți, fapt care exclude infracțiunea de huliganism, deoarece denotă existența
motivului și absența laturii subiective a infracțiunii;
- în cadrul examinării cauzei nu a fost combătută versiunea inculpaților
privitor la accidentarea automobilul de către Mantea Vasile, la fel nu a fost
combătută aplicarea violenței de către ultimul fața de apelanți;
- instanța de judecată la condamnarea apelanților a reținut declarațiile
părților vătămate Mantea Pavel și Mantea Vasile, deși acestea sunt contrare
materialelor cauzei;
- versiunea inculpaților s-a confirmat prin declarațiile martorului Badiuțanu
Anatolie care a în instanță a dat declarații similare cu cele date de inculpați.
Prin decizia Colegiului penal al Curți de Apel Chișinău din 24 aprilie
2019, apelul declarat de avocatul Istrate Angela în numele inculpaților Badiuțanu
Ion și Badiuțanu Nadejda a fost respins ca fiind depus peste termen, apelul declarat
de avocatul Bernicova Marina în numele inculpatei Badiuțanu Liubovi a fost
respins ca nefondat, iar apelul declarat de procuror a fost admis, casată total
sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care:
Badiuțanu Liubovi și Badiuțanu Nadejda au fost recunoscute vinovate și
condamnate în baza art.287 alin.(3) Cod penal, la câte 3 ani închisoare fiecare, cu
executarea în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, iar potrivit art.90 Cod
penal, executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pentru perioada de
probațiune de 3 ani pentru fiecare.
Badiuțanu Ion a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.287
alin.(3) Cod penal, la 3 ani închisoare cu executarea în penitenciar de tip
5
semiînchis.
În conformitate cu art.85 alin.(1) Cod penal, pentru cumulul de sentințe, la
pedeapsa aplicată a fost cumulată parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite
prin sentința Judecătoriei Hîncești din 06 mai 2014, fiindu-i stabilită pedeapsa
definitivă 5 ani 1 lună închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.
4.1. Cu referire la apelul declarat de avocatul Angela Istrate în numele
inculpaților Badiuțanu Ion și Badiuțanu Nadejda, instanța de apel cu trimitere la
prevederile art.art.402 alin.(1), 403 alin.(1), 404 alin.(1), 230 alin.(2) Cod de
procedură penală, a reținut că, la data de 23 ianuarie 2019 Judecătoria Hîncești
sediul Central a emis sentința în cauza penală de învinuire a lui Badiuțanu Ion,
Badiuțanu Liubovi și Badiuțanu Nadejda.
Avocatul Istrate Angela în numele inculpaților Badiuțanu Ion și Badiuțanu
Nadejda a contestat cu apel sentința, cererea de apel fiind depusă la data de 14
februarie 2019.
Astfel, din materialele cauzei penale instanța de apel a atestat că, avocatul
Istrate Angela a fost prezentă în cadrul ședinței de judecată din 17 decembrie 2018
și a cunoscut despre faptul că deliberarea și pronunțarea sentinței va avea loc pe 17
ianuarie 2019, dată la care s-a anunțat că reieșind din complexitatea cauzei,
instanța de judecată își rezervă un termen suplimentar pentru deliberare și
pronunțarea sentinței la data de 23 ianuarie 2019, cu toate acestea avocatul Istrate
Angela nu s-a prezentat la ședința de judecată din 17 ianuarie 2019, fapt ce rezultă
din conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată (f.d.13 vol. II).
Reieșind din prevederile art.402 Cod procedură penală, instanța de apel a
notat că în speță termenul de declarare a apelului urmează a fi calculat începând cu
data de 24 ianuarie 2019 și care a expirat la data de 07 februarie 2019.
Astfel, apelul declarat de avocatul Istrate Angela în numele inculpaților
Badiuțanu Ion și Badiuțanu Nadejda împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești
sediul Central din 23 ianuarie 2019 a fost depus cu omiterea termenului de 15 zile
stabilit de lege pentru declararea apelului.
Totodată, instanța de apel a notat că avocatul Istrate Angela nu a invocat
careva temeiuri pertinente și concludente privind omiterea termenului de declarare
a apelului și care în baza art.art.403, 404 Cod de procedură penală să fie reținute în
vederea repunerii în termenul de declarare a apelului.
4.2. Cu referire la apelul declarat de procuror, instanța de apel cu trimitere la
prevederile art.385 alin.(1) pct.1)-14) Cod procedură penală, a constatat în fapt că,
Badiuțanu Ion, la 04 octombrie 2015 aproximativ la orele 18:30-19:30, în s.
Horodca, r-nul Hîncești, în stradă, acționând prin înțelegere prealabilă cu
Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi, în prezența altor persoane, fără motiv,
din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită,
urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, intenționat l-a bruscat și înjurat
pe Mantea Vasile, după ce Badiuțanu Nadejda i-a aplicat o lovitură cu un băț de
lemn peste corp, cauzându-i dureri fizice.
Badiuțanu Liubovi, la 04 octombrie 2015 aproximativ la orele 18:30-19:30,
în s. Horodca, r-nul Hîncești, în stradă, acționând prin înțelegere prealabilă cu
Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Ion, în prezența altor persoane, fără motiv, din
6
intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită,
urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, intenționat i-a bruscat și înjurat
pe Mantea Vasile și Mantea Pavel, după ce i-a aplicat o lovitură cu un băț de lemn
peste corp, cauzându-i dureri fizice.
Badiuțanu Nadejda, la 04 octombrie 2015 aproximativ la orele 18:30-19:30,
în s. Horodca, r-nul Hîncești, în stradă, acționând prin înțelegere prealabilă cu
Badiuțanu Liubovi și Badiuțanu Ion, în prezența altor persoane, fără motiv, din
intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, cu obrăznicie deosebită,
urmărind manifestarea bravurii și forței grosolane, intenționat i-a bruscat și înjurat
pe Mantea Vasile și Mantea Pavel, după ce i-a aplicat o lovitură cu un băț de lemn
peste corp, cauzându-i dureri fizice.
În cadrul cercetării judecătorești, au fost administrate, cercetate și verificate
următoarele materiale probatorii, după cum urmează: declarațiile părților vătămate
Mantea Vasile (f.d.28-30 vol. II) și Mantea Pavel (f.d.25-27 vol. II); martorilor
Badiuțanu Anatolie (f.d.23-24 vol. II); Braga Nicolae (f.d.22 vol. II); Mantea
Ecaterina (f.d.21 vol. II); Gonța Nicolai (f.d.20 vol. II); Moruza Valeriu (f.d.19 vol.
II); Vicol Tatiana (f.d.18 vol. II); procesul-verbal privind consemnarea celor
constatate, înregistrat în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni
RI (f.d.7 vol. I); cererea lui Mantea Pavel și Mantea Vasile ce vizează acțiunile lui
Badiuțanu Ion și Badiuțanu Liubovi, înregistrată în Registrul de evidență a
sesizărilor cu privire la infracțiuni RII (f.d.10 vol. I); rapoartele șefului de post
potrivit cărora Mantea Pavel și Mantea Vasile au fost maltratați de Badiuțanu Ion
și Badiuțanu Liubovi (f.d.11-13 vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului
din 22.12.2015 (f.d.13 vol. I); procesul-verbal de ridicare din 04.02.2016, în cadrul
acțiunii procesuale fiind ridicată de la Mantea Pavel o bucată de lemn de formă
dreptunghiulară (f.d.66 vol. I); procesul-verbal de examinare din 04.02.2016 care
reflectă acțiunea procesuală de cercetare a bucății de lemn ridicate de la Mantea
Pavel, cu tabel foto anexă (f.d.68-69 vol. I); procesul-verbal de ridicare din
14.04.2016 care reflectă acțiunea procesuală de ridicare de la Badiuțanu Nadejda a
trei fotografii ce conțin imaginea unei grămezi de bețe amplasată în stradă (f.d.72-
73 vol. I); procesul-verbal de examinare din 14.04.2016 care reflectă acțiunea
procesuală de cercetare a trei fotografii ce conțin imaginea unei grămezi de bețe
amplasată în stradă (f.d.74 vol. I).
În urma analizei probelor, instanța de apel a ajuns la concluzia că, prima
instanță incorect a calificat juridic acțiunile inculpaților în baza art.287 alin.(2) lit.
b) Cod penal, or, în baza probelor administrate acțiunile infracționale ale
inculpaților Badiuțanu Ion, Badiuțanu Liubovi, Badiuțanu Nadejda urmează a fi
încadrate în baza art.287 alin.(3) Cod penal - huliganismul, adică acțiunile
intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței
asupra persoanelor, care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie
deosebită, săvârșite de mai multe persoane, cu aplicarea obiectelor pentru
vătămarea integrității corporale.
Instanța de apel a constatat că, în cadrul cercetării judecătorești a fost stabilit
faptul că a avut loc un eveniment rutier, care a provocat un scandal într-un loc
public. Chiar dacă poziția inculpaților a fost una de indignare asupra evenimentului
7
rutier în urma căruia autoturismul a fost avariat, totuși aceasta nu justifică acțiunile
îndreptate de către inculpați către părțile vătămate.
Raportat la întreaga situația de fapt reținută în actul de inculpare, instanța de
apel a apreciat că dimensiunea scandalului provocat, amploarea și rezonanța
acestuia a fost de natură să tulbure grav ordinea publică la nivelul întregii
comunități.
În acest sens, instanța de apel a reținut și motivațiile avute în vedere de părți
la declanșarea și desfășurarea ostilităților, or, nimeni nu este îndreptățit să-și facă
dreptate în mod individual, iar mijloacele de apărare folosite de către inculpați nu
au fost neapărat necesare pentru înlăturarea cauzei circumstanțiale (provocarea
unui accident rutier), aveau posibilitatea să cheme imediat organele de drept, care
au împuternicirile legale de a documenta astfel de cazuri.
Contrar poziției primei instanțe care a statuat că acțiunile inculpaților
Badiuțanu Ion, Badiuțanu Liubovi, Badiuțanu Nadejda nu au fost materializate cu
aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale, instanța de apel a
stabilit în acțiunile acestora elementele constitutive ale componenței de infracțiune
prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal.
În acest sens, instanța de apel a atestat că, prima instanță nu a dat apreciere
corespunzătoare declarațiilor părții vătămate Mantea Vasile care a indicat că
inculpata Badiuțanu Liubovi a pus mâna pe un băț de lemn și a dat să-l lovească pe
Mantea Pavel, lovindu-l în partea dreaptă a corpului. A două oară acesta a apucat
bățul și a spus „ce să-ți dau cu bățul în cap”, la care ultima a spus că are copii de
crescut. Când s-au pornit acasă Badiuțanu Liubovi a dat cu bățul în el, iar când s-a
întors a lovit-o peste față cu mâna din întâmplare.
La fel, prima instanță nu a dat apreciere corespunzătoare declarațiilor părții
vătămate Mantea Pavel care a declarat că Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi
erau cu un băț în mână, iar Ion îl ținea și el a strigat „măi ce-i acolo”. Când se
ducea la vale, Badiuțanu Liubovi s-a exprimat cu cuvinte groaznice necenzurate și
l-a lovit pe fratele lui cu un băț. Fiind în stare de ebrietate a mai dorit să dea o dată,
dar el s-a implicat și i-a luat bățul și atunci el a spus să dea el înapoi, iar aceasta a
spus să nu dea că are copii de crescut.
Instanța de apel a apreciat că declarațiile părților vătămate Mantea Vasile și
Mantea Pavel sunt probe directe care indică asupra faptului că Badiuțanu Liubovi a
aplicat o lovitură cu un băț de lemn peste corp părții vătămate Mantea Vasile,
cauzându-i dureri fizice.
Pertinența, concludența și veridicitatea declarațiilor părților vătămate Mantea
Vasile și Mantea Pavel se apreciază prin coroborare cu celelalte probe administrate
la caz, și anume cu declarațiile martorului Badiuțanu Anatolie care a indicat că
Badiuțanu Liubovi îi spunea lui Mantea Pavel de ce se amestecă și atunci i-a dat cu
bățul în cap, cu declarațiile martorului Mantea Ecaterina care a indicat că
Badiuțanu Liubovi a ieșit cu o bâtă în mână și cu fel de fel de înjurături în adresa
soțului pe care l-a lovit spunând că de mult îl aștepta să vină, soțul a reușit și a luat
bâta din mână și a întrebat ce s-a întâmplat, concretizând totodată că Badiuțanu
Liubovi avea o bâtă de lemn, iar Nadejda ceva de lemn.
Totodată, instanța de apel a reținut că declarațiile părților vătămate Mantea
8
Vasile și Mantea Pavel coroborează și cu declarațiile martorilor Gonța Nicolai și
Moruza Valeriu, care au indicat că au văzut la Mantea Pavel un băț, iar ultimul le-a
comunicat că l-a luat din mâna lui Badiuțanu Liubovi.
Iar, declarațiile martorilor Gonța Nicolai și Moruza Valeriu coroborează cu
procesul-verbal de ridicare din 04.02.2016 prin care de la partea vătămată Mantea
Pavel a fost ridicată o bucată de lemn, cu lungimea de 80 cm., lățimea de 3-4,5 cm.
și grosimea de 3 cm., cu care a fost lovit de Badiuțanu Liubovi.
Tot în acest context, instanța de apel a reținut că declarațiile părților
vătămate și declarațiile martorilor indicate supra coroborează cu procesul-verbal de
ridicare din 14.04.2016 prin care de la Badiuțanu Nadejda au fost ridicate trei
fotografii ce conțin imaginea unei grămezi de bețe, amplasate în stradă.
4.3. La stabilirea pedepsei penale în privința inculpaților Badiuțanu Ion,
Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi, instanța de apel cu trimitere la
prevederile art.art.61, 75 alin.(1) Cod penal, a reținut că, inculpații Badiuțanu Ion,
Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi nu au recunoscut vina în comiterea
infracțiunii incriminate, infracțiunea comisă se califică ca infracțiune „gravă”, din
conținutul revendicărilor eliberate în privința inculpaților rezultă că Badiuțanu
Liubovi și Badiuțanu Nadejda anterior nu au fost judecați, iar Badiuțanu Ion
anterior a fost tras la răspundere penală, cu aplicarea pedepsei cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune (f.d.80, 85, 90, 93-
97), potrivit concluziilor medicale se atestă că Badiuțanu Ion, Badiuțanu Nadejda
și Badiuțanu Liubovi la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d.78-
79, 83-84, 88-89), prin certificatele eliberate de administrația publică locală se
atestă că Badiuțanu Ion, Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi sunt caracterizați
pozitiv (f.d.77, 82, 87), potrivit certificatelor de componență a familiei Badiuțanu
Ion, Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi au la întreținere un copil minor
(f.d.76, 81, 86), în conformitate cu art.art.76, 77 Cod penal în privința inculpaților
nu se rețin careva circumstanțe atenuante sau agravante.
Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia de a aplica inculpatelor
Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi pentru comiterea infracțiunii prevăzute de
art.287 alin.(3) Cod penal, fiecăreia, pedeapsa sub formă de închisoare pe termen
de 3 ani, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis pentru femei, iar
inculpatului Badiuțanu Ion pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287
alin.(3) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 3 ani, cu
executarea în penitenciar de tip semiînchis.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei penale în privința
inculpatelor Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi, instanța de apel reieșind din
faptul că inculpatele anterior nu au fost trase la răspundere penală, respectiv, nu
prezintă la momentul de față un pericol social, au la întreținere un copil minor, în
temeiul art.90 Cod penal, a considerat rațional de a dispune suspendarea
condiționată a executării pedepsei pentru perioada de probațiune de 3 ani.
Referitor la modalitatea de executare a pedepsei penale în privința
inculpatului Badiuțanu Ion, instanța de apel a reținut că prin sentința Judecătoriei
Hîncești din 06 mai 2014, acesta a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunilor prevăzute de art.art.166 alin.(2) lit. c), d), 171 alin. (2) lit. b), c), 172
9
alin.(2) lit. b), c) Cod penal și în baza art.84 alin.(1) Cod penal, prin cumulul
parțial al pedepselor i-a fost stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare
pe termen de 5 ani, iar în temeiul art.90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea
condiționată a executării pedepsei pe termen de probă de 5 ani.
Astfel, instanța de apel la aplicarea pedepsei penale inculpatului Badiuțanu
Ion nu a ținut cont de solicitarea procurorului din apelul declarat, și anume în baza
art.85 alin.(1) Cod penal inculpatului să-i fie aplicată pedeapsa definitivă sub
formă de închisoare pe termen de 5 ani, cu executarea în penitenciar de tip
semiînchis, or, potrivit alin.(3) art.85 Cod penal, pedeapsa definitivă în cazul unui
cumul de sentințe trebuie să fie mai mare decât pedeapsa stabilită pentru săvârșirea
unei noi infracțiuni și decât partea neexecutată a pedepsei pronunțate prin sentința
anterioară a instanței de judecată.
Astfel, în acest context, instanța de apel a aplicat prevederile art.85 alin.(1)
Cod penal și pentru cumulul de sentințe la pedeapsa aplicată prin noua sentință a
adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilită prin sentința Judecătoriei
Hîncești din 06 mai 2014, stabilindu-i inculpatului Badiuțanu Ion pedeapsa
definitivă 5 ani 1 lună închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.
4.4. Cu referire la apelul declarat de avocatul Bernicova Marina în numele
inculpatei Badiuțanu Liubovi, instanța de apel a reținut că, vina inculpatei în
comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal, a fost dovedită prin
cumulul de probe administrate și cercetate în cadrul ședinței de judecată, atât în
instanța de fond, cât și în instanța de apel, și anume prin declarațiile părților
vătămate, declarațiile martorilor și probele scrise, care coroborează între ele și
demonstrează incontestabil vina inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate.
Potrivit textului de apel formulat de către avocatul Bernicova Marina, rezultă
că partea apărării pledează pentru pronunțarea unei sentințe de achitare în privința
inculpatei Badiuțanu Liubovi, însă raportând motivele invocate în cererea de apel
la materialele cauzei penale, instanța de apel a conchis că argumentele invocate nu
își găsește confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care
au fost respinse.
Instanța de apel a reținut că, în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate
suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe
deplin vinovăția inculpatei Badiuțanu Liubovi în comiterea infracțiunii prevăzute
de art.287 alin.(3) Cod penal.
Cu referire la argumentele părții apărării în ceea ce privește dosarul penal în
privința lui Mantea Vasile și Mantea Pavel, prin care au fost recunoscuți vinovați
în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, instanța de
apel a notat că, prin sentința din 05 ianuarie 2017 ultimii au fost recunoscuți
vinovați de infracțiunea imputată, iar procesul penal a fost încetat în legătură cu
intervenirea actului de amnistie, iar prin probele prezentate care au fost nemijlocit
verificate suplimentar în ședința de judecată a instanței de apel în condițiile art.100
alin.(4) Cod procedură penală și apreciate prin prisma art.101 alin.(1) Cod
procedură penală, acțiunile inculpatelor Badiuțanu Ion, Badiuțanu Liubovi și
Badiuțanu Nadejda au fost materializate în contextul agravantei prevăzute la
alin.(3) art.287 Cod penal, cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității
10
corporale.
Instanța de apel a considerat că este vădită prezența laturii obiective a
infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3) Cod penal în acțiunile inculpaților, mai
ales că manifestarea unor astfel de acțiuni provoacă indignarea sau revolta unei
colectivități de persoane care asistă la săvârșirea infracțiunii.
Totodată, instanța de apel a atestat că, potrivit art.414 alin.(3) Cod de
procedură penală, partea apărării nu a înaintat solicitare privind audierea cărorva
persoane în instanța de apel, prin urmare nu a fost încălcata procedura
contradictorie în cadrul procesului penal.
Instanța de apel a apreciat critic argumentele părții apărării precum că
inculpata Badiuțanu Liubovi a fost acea persoană care a încercat să stopeze
acțiunile ilegale și huliganice a cet. Mantea Vasile și Mantea Pavel, or, în cadrul
cercetării judecătorești, și anume prin declarațiile părților vătămate apreciate în
coroborare cu declarațiile martorilor și probele scrise administrate la faza urmăririi
penale s-a constatat că inculpata în mod intenționat i-a bruscat și înjurat pe Mantea
Vasile și Mantea Pavel, după ce i-a aplicat o lovitură cu un băț de lemn peste corp,
cauzându-i dureri fizice.
La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentele părții apărării precum că
părțile vătămate Mantea Pavel și Mantea Vasile au avut poziții diferite în cadrul
examinării ambelor dosare, pornite în legătură cu aceleași evenimente, rudele
părților vătămate, care sunt persoane cointeresate și alte persoane, care nu au văzut
ceea ce s-a întâmplat, dar cunosc unele momente din spusele părților vătămate, iar
în acest sens, instanța de apel va indica că la examinarea cauzei penale în privința
inculpaților Badiuțanu Liubovi, Badiuțanu Ion și Badiuțanu Nadejda, a fost
stabilită situația de fapt în baza unui cumul de probe pertinente, concludente,
veridice, apreciate prin coroborare și care incontestabil au demonstrat vinovăția
inculpatei Badiuțanu Liubovi în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(3)
Cod penal.
Astfel, instanța de apel nu a stabilit nici un temei de a pronunța în privința
inculpatei Badiuțanu Liubovi o sentință de achitare.
Avocatul Gamurari Victoria în numele inculpatei Badiuțanu Liubovi, în
temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, a contestat cu recurs
ordinar hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri
de achitare, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
În motivarea cerințelor sale a invocat că, instanța de apel nu a dat apreciere
sentinței anterioare prin care părțile vătămate au fost condamnate pentru act de
huliganism care s-a petrecut în aceeași zi, loc și oră.
Mai mult, instanța de apel a agravat calificarea propusă de instanța de fond,
eronat a stabilit existența situației prevăzute la art.287 alin.(3) Cod penal, precum
că ar fi fost aplicate lovituri cu un băț, or, procesele-verbale de ridicare și
examinare a unei bucăți de lemn de formă dreptunghiulară determină existența
„bățului de lemn” în materialitatea lui, dar nu probează folosirea acestuia de către
inculpați. Mai mult, acesta a fost ridicat de la partea vătămată Mantea Pavel.
La fel probe directe de folosire a bățului nu pot constitui nici procesele-
verbale de ridicare și examinare a trei fotografii ce conțin imaginea unei grămezi
11
de bețe amplasată în stradă, or, nu există nici o probă științifică care să
demonstreze existența unor urme biologice, amprente, probe ADN, aparținând
inculpaților pe bățul anexat la materialele cauzei ca corp delict.
Urmează a fi luat în considerare că atât la examinarea cauzei în prima
instanță, cât și în instanța de apel, nu s-a făcut dovada existenței elementelor
infracțiunii, și anume latura obiectivă, cât și latura subiectivă - motivul, în acțiunile
lui Badiuțeanu Liubovi, nefiind demonstrată prezența acțiunilor de violență.
În susținerea acestei poziții, avocatul a făcut referire la practica CtEDO în
cauzele Gäfgen c. Germaniei, Barberà, Messegué și Jabardo c. Spaniei, Janosevic
c. Suediei.
5.1. Inculpații Badiuțanu Ion și Badiuțanu Nadejda, în temeiul art.427
alin.(1) pct.6), 13) Cod de procedură penală, au contestat cu recurs ordinar
hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei hotărâri de
achitare.
În motivarea recursului au invocat că, instanța de apel a reținut declarațiile
unui martor care nu a fost audiat și în general se expune despre alte persoane și la
alt caz, și anume Bufteac Sergiu care nu a fost audiat în cadrul ședinței de judecată
și nici în faza urmăririi penale
De asemenea, instanța de apel nu s-a expus asupra unui eventual exces de
autor, atât timp cât nu a fost menționat că Badiuțanu Ion ar fi avut careva băț în
mână, ar fi încurajat folosirea acestuia de alte persoane sau l-ar fi transmis spre
folosire, iar de către partea acuzării nu au fost specificate careva din aceste
momente importante pentru cazul dat. Astfel denotându-se obligația instanței de
judecată de a nu admite o asemenea încălcare și de a respingea acuzațiile aduse în
asemenea modalitate necertă.
În susținerea poziției lor, recurenții au făcut trimitere la pct.5 al Hotărârii
Plenului Curții Supreme de Justiție nr.4 din 19.06.2006, ,,Cu privire la practica
judiciară în cauzele penale despre huliganism”.
Susțin inculpații că, instanța de judecată urma să țină cont de faptul că dacă,
în timpul săvârșirii huliganismului, unul dintre participanți aplică sau încearcă să
aplice obiectele special adaptate pentru vătămarea integrității corporale sau a
sănătății, fără știrea celorlalți participanți, atunci răspunderea conform alin.(3)
art.287 Cod penal o poartă numai persoana care a comis excesul de autor.
Astfel, a fost demonstrat cu certitudine că, faptele lui Badiuțanu Ion nu pot fi
calificate conform prevederilor art.287 alin.(3) Cod penal, urmând a fi demonstrat
și faptul lipsei comiterii a careva infracțiuni în general. La fel și în privința lui
Badiuțanu Liubovi și Badiuțanu Nadejda.
Din lucrările dosarului se atestă că nici organul de urmărire penală și nici
instanțele de judecată nu au înlăturat dubiile în probarea învinuirii inculpaților.
În această ordine de idei, se observă că decizia instanței de apel nu este
întemeiată din punct de vedere juridic, concluziile nu sunt bazate pe analiza și
aprecierea probelor în vederea aflării adevărului, iar motivarea soluției este
sumară, contradictorie și incompletă. Or, întreaga construcție a modului și stilului
de motivare a deciziei nu se bazează pe verificarea sub toate aspectele, complet și
obiectiv a probelor examinate de prima instanță și fără a cerceta versiunea
12
inculpaților în vederea înlăturării contradicțiilor existente.
Cele invocate de către instanța de apel ca temei de condamnare înseamnă o
inversare a sarcinii probei, adică se acreditează ideea că inculpații ar trebui să-și
probeze nevinovăția și, astfel, acestea contravin principiului prezumției
nevinovăției, consfințit în art.21 din Constituție și art.8 Cod de procedură penală.
La fel, instanța de apel fără a invoca textul normativ sau principiile legale
care, în opinia sa, au fost nesocotite de prima instanță, a considerat că poziția
inculpaților de nerecunoaștere a faptelor imputate nu se coroborează cu nici un alt
mijloc de probă și, astfel, încălcând principiul contradictorialității în procesul
penal, stipulat la art.24 Cod de procedură penală, a făcut o evaluare și apreciere
vădit neconcordantă a probelor administrate, ce s-a reflectat în soluția de
condamnare pronunțată.
În acest sens, recurenții au făcut trimitere la practica CtEDO în cauzele Ruiz
Torija c. Spaniei din 09 decembrie 1994, Hiro Balani c. Spaniei din 09 decembrie
1994.
Recurenții sunt de părere că, faptele de huliganism, incriminate de organul
de urmărire penală și, respectiv, reținute de instanța de apel, nu au fost săvârșite de
inculpați, iar probele prezentate în sprijinul învinuirii nu prezintă garanții de
autenticitate probatorie și, astfel, nu pot constitui probatoriul pentru condamnarea
inculpaților, singura concluzie ce se poate formula este că apărările acestora sunt
întemeiate, impunându-se soluția de achitare.
La fel, la baza condamnării inculpaților au fost reținute probe care n-au fost
obiect de verificare și apreciere de către instanța de apel.
Susțin recurenții că, în cauză sunt îndeplinite elementele caracteristice ale
erorii grave de fapt, întrucât din examinarea coroborată a materialului cauzei
rezultă un viciu la stabilirea temeiurilor de fapt și de drept care au condus la
admiterea apelului procurorului, casarea sentinței de achitare a inculpatului și
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță prin
care inculpații au fost condamnați.
Acest viciu de drept se exprimă prin modul de percepție și analiză a probelor
administrate, întrucât procesul de evaluare și apreciere a materialului cauzei de
către instanța de apel nu a relevat principiile generale ale procesului penal stipulate
în art.art.8, 10, 12, 16, 17, 27 Cod de procedură penală.
În continuare, recurenții au invocat că, ținând cont de faptul că, părțile
vătămate nu au careva pretenții pecuniare față de inculpați instanța de apel urma să
aplice amnistia, chiar dacă i-au găsit vinovați, fapt solicitat de către procuror în
instanța de fond și neluat în calcul sub careva formă sau aspect de către instanța de
apel.
5.2. Avocatul Istrati Maria împreună cu inculpata Badiuțanu Liubovi, în
temeiul art.427 alin.(1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală, au contestat cu
recurs ordinar hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea unei
hotărâri de achitare, din motiva că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.
În motivarea recursului au invocat că, instanța de apel nu s-a expus motivat
asupra argumentelor inculpatei, de asemenea nu a respectat principiile generale ce
reglementează desfășurarea procesului penal la capitolul administrării și prezentării
13
probelor de către părți.
Consideră că, atât sentința, cât și decizia sunt absolut ilegale și neîntemeiate,
bazate pe apreciere eronată a tuturor probelor anexate la dosar, mai mult, atât
prima instanță, cât și instanța de apel au examinat cauza unilateral.
Atât la urmărirea penală, cât și în cadrul examinării cauzei vinovăția lui
Badiuțanu Liubovi în comiterea infracțiunii incriminate prin prisma art.101 Cod de
procedură penală, nu și-a găsit conformare.
Susțin recurenții că, declarațiile inculpatei Badiuțanu Liubovi sunt
înregistrate audio pe CD-ul anexat la materialele dosarului, însă instanțele de
judecată prin procesele-verbale au modificat declarațiile acesteia în favoarea lui
Mantea Pavel și Mantea Vasile.
În timpul examinării cauzei penale s-a constatat că împotriva lui Mantea
Vasile și Mantea Pavel a fost intentat dosar penal pentru acțiunile lor huliganice
comise în aceiași zi, la aceeași oră și în același loc, în care în calitate de părți
vătămate figurează Badiuțanu Nadejda, Badiuțanu Ion și Badiuțanu Liubovi.
În ședința de judecată pe dosarul lor, Mantea Vasile și Mantea Pavel au
refuzat să facă declarații, însă în dezbaterile judiciare ei au declarat că, vina o
recunosc, s-au împăcat cu părțile vătămate, le pare rău de cele comise și solicită
aplicarea Legii cu privire la amnistie.
Prin sentința din 05.01.2017, Mantea Vasile și Mantea au fost recunoscuți
vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) Cod penal și
procesul penal intentat în privința lor a fost încetat în legătură cu intervenirea
actului de amnistie în temeiul Legii nr.210 din 29.07.2016 „Privind amnistia în
legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea independenței Republicii
Moldova”.
Cu toate că, în cadrul examinării dosarului penal împotriva lui Mantea
Vasile și Mantea Pavel, ultimii au recunoscut comiterea huliganismului și au fost
amnistiați, în cadrul ședinței de judecată din 15.12.2016 pe dosarul dat, ei nu au
recunoscut vina și au comunicat că, inițiatorii conflictului a fost familia Badiuțanu,
iar ei au fost victime. Totodată, Mantea Vasile a recunoscut că, primul l-a lovit pe
Badiuțanu Ion cu pumnul în față și ultimul a fugit în ogradă. Astfel, Mantea Vasile
și Mantea Pavel dând declarații diferite, intenționau să ducă în eroare instanță de
judecată.
Anume Badiuțanu Liubovi care este o persoană bolnavă și nu folosește
băuturi alcoolice, (ceea ce se confirmă prin certificat medical anexat la dosar), a
fost acea persoană, care a încercat să stopeze acțiunile ilegale și huliganice a cet.
Mantea Vasile și Mantea Pavel (fapt indicat și în sentința din 05.01.2017). După
conflictul dat anume familia Badiuțanu a chemat salvarea și poliția, deoarece
Badiuțanu Nadejda se simțea foarte rău, fiind bătută.
În ședința de judecată acuzatorul de stat nu a prezentat nici o probă
pertinentă și concludentă, care să demonstreze vina cet. Badiuțanu Liubovi în
comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 Cod penal.
La fel, instanțele de fond au relevat că, deși acțiunile inculpaților nu se
încadrează în baza art.287 alin.(3) Cod penal, totuși nu poate fi neglijat faptul că în
acțiunile lui Badiuțanu Ion, Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi infracțiunea
14
de huliganism în materialitatea ei există, fiind manifestată prin acțiuni ce încalcă
grosolan ordinea publică care prin conținutul lor se deosebesc prin obrăznicie
deosebită, prin proferarea de cuvinte jignitoare și acte de violență manifestate prin
lovituri și îmbrânceli, acțiuni care se încadrează în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod
penal, confirmate prin declarațiile părților vătămate și a martorului Mantea
Ecaterina, care de fapt sunt unicele declarații și care contravin altor probe cercetate
în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată.
Deși, instanța a reținut sentința emisă pe numele lui Mantea Vasile și Mantea
Pavel potrivit cărora Mantea Vasile și Mantea Pavel au fost condamnați în baza
art.287 alin.(2) Cod penal, a dat o apreciere formală concluziilor rapoartelor de
expertiză medico-legală nr.33-D din 05.02.2016 conform căruia lui Badiuțanu
Nadejda i-au fost cauzate vătămări corporale neînsemnate și nr.34-D din
05.02.2016 conform căruia lui Badiuțanu Ion i-au fost cauzate vătămări corporale
neînsemnate, în vederea stabilirii existenței unui conflict între partea vătămata și
apelanți, fapt care exclude infracțiunea de huliganism, deoarece denotă existența
motivului și absența laturii subiective a infracțiunii.
În cadrul examinării cauzei, atât în prima instanță, cât și în instanța de apel,
nu a fost combătută versiunea inculpaților privitor la accidentarea automobilul de
către Mantea Vasile, la fel nu a fost combătută aplicarea violenței de către ultimul
fața de inculpați.
Instanța de judecată la condamnarea inculpaților a reținut declarațiile părților
vătămate Mantea Pavel și Mantea Vasile, deși acestea sunt contrare materialelor
cauzei.
Versiunea inculpatei Badiuțanu Liubovi s-a confirmat prin declarațiile
martorului Badiuțanu Anatolie și a altor martori care a depus în instanță, sub
jurământ, declarații similare cu cele date de Badiuțanu Liubovi.
Mai mult, în instanța de apel părțile vătămate nu s-au prezentat pentru a-și
susține declarațiile care de fiecare dată erau contradictorii, acuzatorul de stat nu a
întreprins toate măsurile în vederea audierii părții vătămate și a celorlalți martori ai
acuzării, iar instanța de apel a pus la baza soluției de condamnare, depozițiile
acestora din prima instanță, dându-le o altă apreciere.
Or, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare,
bazându-se exclusiv pe materialele administrate la urmărirea penală și în prima
instanță, care conține depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului, în acest sens
recurenții au făcut trimitere la hotărârile CtEDO Popovici c. Moldovei din
27.11.2007 și Dănila c. României din 08.03.2007, Constantinescu c. României,
nr.28871/95, Marcos Barrios c. Spaniei, nr.17122/07).
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare în raport cu
materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal decide asupra
inadmisibilității acestora, din următoarele considerente.
Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată
că este vădit neîntemeiat.
Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal constată că
titularii invocă temeiurile pentru recurs prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 8), 12),
15
13) Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția, fapta nu
întrunește elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică
greșită și a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului.
În esență, criticele recurenților se axează pe ideea că instanțele de fond nu au
intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpaților, acestea fiind apreciate greșit,
eronat fiind dispusă condamnarea lui Badiuțanu Ion, Badiuțanu Liubovi și
Badiuțanu Nadejda în baza art.287 alin.(3) Cod penal.
Raportând normele de drept citate la circumstanțele cauzei, Colegiul
constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății și în
acest sens menționează următoarele
Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile
ordinare, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii
contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel dispunând casarea
sentinței și condamnarea inculpaților Badiuțanu Ion, Badiuțanu Liubovi și
Badiuțanu Nadejda în baza art.287 alin.(3) Cod penal, corect a constatat și apreciat
circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată și încadrarea juridică
justă a acțiunilor infracționale ale inculpaților, în conformitate cu prevederile
normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma
cumulului de probe anexate la dosar, fiind apreciate în conformitate cu prevederile
art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,
concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor.
Astfel, Colegiul penal consideră că, instanța de apel just a dedus că
pertinența, concludența și veridicitatea declarațiilor părților vătămate, a fost
apreciată prin coroborare cu celelalte probe administrate la caz, și anume cu
declarațiile martorului Badiuțanu Anatolie, care a indicat că „…Badiuțanu Liubovi
i-a dat cu bățul în cap lui Mantea Pavel… ”, a martorului Mantea Ecaterina care a
relata că ”...Badiuțanu Liubovi a ieșit cu o bâtă în mână și cu fel de fel de
înjurături în adresa soțului pe care l-a lovit spunând că de mult îl aștepta să vină,
soțul a reușit și a luat bâta din mână și a întrebat ce s-a întâmplat, concretizând
totodată că Badiuțanu Liubovi avea o bâtă de lemn, iar Nadejda ceva de lemn…”,
martorilor Gonța Nicolai și Moruza Valeriu, care au explicat „.. că au văzut la
Mantea Pavel un băț, iar ultimul le-a comunicat că l-a luat din mâna lui
Badiuțanu Liubovi…”, care coroborează și cu procesul-verbal de ridicare din
04.02.2016. Astfel, instanța de apel a făcut o analiză completă a tuturor probelor și
circumstanțelor cauzei, stabilind corect că inculpații au săvârșit infracțiunea
prevăzută de art.287 alin.(3) Cod penal.
Colegiul atestă că, potrivit art.art.51, 52 și 113 alin.(1) Cod penal, temeiul
real al răspunderii penale îl constituie fapta prejudiciabilă săvârșită, iar
16
componența infracțiunii, stipulată în legea penală, reprezintă temeiul juridic al
răspunderii penale. Răspunderii penale este supusă numai persoana vinovată de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală. Se consideră componență a
infracțiunii totalitatea semnelor obiective și subiective, stabilite de legea penală, ce
califică o faptă prejudiciabilă drept infracțiune concretă. Componența infracțiunii
reprezintă baza juridică pentru calificarea infracțiunii potrivit unui articol concret
din prezentul cod. Se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea
juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și
semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.
Astfel, potrivit teoriei penale, latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de
art.287 Cod penal constă în fapta prejudiciabilă exprimată în acțiunile care încalcă
grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de
amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de opunere de rezistență violentă
reprezentanților autorităților sau altor persoane care curmă actele huliganice, ori
acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie
deosebită.
Prin acțiuni care încalcă ordinea publică, se înțelege fapta săvârșită în public,
îndreptată împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a
persoanelor, în alte acțiuni similare ce încalcă normele etice, tulbură ordinea
publică și liniștea persoanelor.
În această ordine de idei, comiterea infracțiunii de huliganism într-un loc
public nu este o caracteristică obligatorie a acestei infracțiuni, obligatoriu este
modul public al infracțiunii de huliganism: fie actele huliganice sunt săvârșite în
prezența unor persoane, fie rezultatul actelor huliganice devine inevitabil cunoscut
altor persoane.
Aplicarea violenței asupra persoanelor sau amenințarea cu aplicarea unei
asemenea violențe constituie atât violența psihică, cât și cea fizică, ce se poate
manifesta prin cauzarea unor prejudicii sănătății, care pot surveni în urma săvârșirii
unor acțiuni cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri, prin
imobilizarea, îmbrâncirea, punerea unei piedici victimei, urmate de vătămarea
integrității corporale sau de leziuni corporale, sau fără cauzarea prejudiciului
sănătății.
Se consideră huliganism agravat, cazul în care faptă este săvârșită cu
aplicarea sau cu încercarea aplicării armei sau a altor obiecte pentru vătămarea
integrității corporale sau a sănătății. La fel, latura subiectivă a infracțiunii de
huliganism se caracterizează, în primul rând, prin intenție directă. Motivele acestei
infracțiuni sunt motive huliganice.
Astfel, în speță, instanța de apel, reieșind din materialele cauzei, corect a
stabilit că, Badiuțanu Ion, Badiuțanu Nadejda și Badiuțanu Liubovi, au săvârșit
infracțiunea de huliganism potrivit indicilor calificativi încălcarea grosolană a
odinii publice, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, care prin
conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe
persoane, cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității corporale.
Totodată, Colegiul penal constată că recurenții critică modul de apreciere a
probelor de către instanța de apel, considerându-l ca necorespunzător
17
circumstanțelor de fapt ale cauzei, însă aceste argumente nu pot fi reținute
deoarece, conform art.101 alin.(2) Cod de procedură penală, la faza judecării
cauzei, instanța de judecată apreciază probele conform propriei convingeri formate
în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv,
călăuzindu-se de lege. Mai mult, potrivit art.art.6 pct.111), 27, 414 alin.(1), (2) Cod
de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a
probelor.
Astfel, toate probele administrate au primit o apreciere la justa lor valoare,
concluziile privind vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii imputate rezultă
din circumstanțele de fapt stabilite în cauză, iar motivele aduse de recurenți,
precum că instanța nu a dat o apreciere cuvenită probelor din dosar, țin de starea de
fapt a cauzei. În contextul dat, Colegiul penal reține că art.427 alin.(1) Cod de
procedură penală prevede o listă exhaustivă de temeiuri pentru recurs, a cărei
analiză denotă faptul că chestiunile privind aprecierea probelor nu sunt reflectate în
conținutul acestui articol, astfel neconstituind un temei pentru recurs separat.
Colegiul penal respinge argumentul invocat de către inculpații Badiuțanu Ion
și Badiuțanu Nadejda că, instanța nu s-a expus asupra unui eventual exces de autor,
fiindcă nimeni nu a menționat că Badiuțanu Ion ar fi avut careva băț în mână, ar fi
încurajat folosirea acestuia de alte persoane sau l-ar fi transmis spre folosire, or,
drept exces de autor trebuie considerată nu doar săvârșirea de către autor a unei
infracțiuni care nu este cuprinsă de intenția altor persoane participante la
infracțiune. Ca exces de autor trebuie considerată și comiterea de către autor a unor
acțiuni, care nu sunt cuprinse de intenția altor persoane participante, însă în
contextul infracțiunii comise în comun. În această situație, se atestă nu excesul
cantitativ de autor (când una din persoanele participante la infracțiune săvârșește
un număr mai mare de infracțiuni), dar excesul calitativ de autor (când una din
persoanele participante la infracțiune săvârșește aceeași infracțiune, dar într-o
formă mai gravă). Astfel, în cazul în care s-a atestat fie înțelegerea prealabilă a
două sau mai multor persoane de a aplica în procesul de săvârșire a huliganismului
mijloacele de săvârșire a infracțiunii prevăzute la alin.(3) art.287 Cod penal, fie
cunoașterea prealabilă de către persoanele participante la infracțiunea de
huliganism despre prezența la una din ele a unor astfel de mijloace (iar persoanele
participante cel puțin admit posibilitatea aplicării lor în procesul de săvârșire a
huliganismului), atunci acțiunile tuturor persoanelor participante la infracțiune
urmează a fi calificate potrivit art.287 alin.(3) Cod penal.
La, fel, în conjunctura infracțiunii de huliganism, între persoanele
participante poate exista nu doar înțelegere prealabilă (preordinată), dar și
înțelegere spontană. De aceea, atunci când persoanele participante la săvârșirea
infracțiunii de huliganism nu cunoșteau în prealabil despre prezența la una din ele a
mijloacelor de săvârșire a infracțiunii prevăzute la art.287 alin.(3) Cod penal, însă,
aflând despre prezența acestora în procesul aplicării lor, continuau să coopereze cu
persoana care le aplică, acțiunile tuturor persoanelor participante, de asemenea sunt
calificate în conformitate cu alin.(3) art.287 Cod penal.
De asemenea, Colegiul penal respinge ca nefondat, argumentului avocatului
Istrati Maria, precum că instanța de apel nu era în drept să pronunțe o hotărâre de
18
condamnare, bazându-se exclusiv pe materialele administrate la urmărirea penală
și în prima instanță, dar urma să procedeze la o nouă audiere atât a părților
vătămate, inculpaților, prin ce a fost lipsită de posibilitatea de a prezenta probe în
apărarea drepturilor sale, or, potrivit art.414 alin.(1)-(4) Cod de procedură penală,
instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate
în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza
penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel
verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor
în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. În cazul în care
declarațiile persoanelor care au fost audiate în prima instanță se contestă de către
părți, la solicitarea acestora, persoanele care le-au depus pot fi audiate în instanța
de apel conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță.
În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere
probelor.
Mai mult, potrivit art.415 alin.(21) Cod de procedură penală, judecând apelul
declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să
pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a
martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul
în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze
într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.
Sub aspectul vizat, Colegiul penal, mai atestă că partea apărării, cât și
inculpata Badiuțanu Liubovi au considerat posibilă examinarea cauzei în absența
avocatului și a părților vătămate (f.d.106 vol. II).
Referitor la argumentul invocat de către Badiuțanu Ion și Badiuțanu Nadejda
precum că instanța de apel a luat în considerație la motivarea deciziei și la
individualizarea pedepsei declarațiile martorului Bufteac Sergiu, care nici nu a fost
audiat și care se expune despre alte persoane și la alt caz, Colegiul penal sesizează
că într-adevăr în partea descriptivă a deciziei printre declarațiile date de partea
vătămată Mantea Vasile, sunt descrie și declarațiile lui Bufteac Sergiu, dar aceste
declarații nu au fost reținute de instanță la calificarea faptei inculpaților și nici la
individualizarea pedepsei acestora. Mai mult, acest fapt nu este de natură să
răstoarne soluția instanței de apel care este întemeiată, legală și motivată.
Colegiul penal respinge ca neîntemeiat și argumentul recurenților Badiuțanu
Ion și Badiuțanu Nadejda, precum că instanța nu s-a expus asupra oportunității
aplicării față de ei a amnistiei, de rând ce partea vătămată nu are careva pretenții
pecuniare, deoarece, potrivit art.2 alin.(2) și (3) din Legea nr.210 din
29.07.2016, ,,Privind amnistia în legătură cu aniversarea a 25-a de la proclamarea
independenței Republicii Moldova”, încetarea procesului penal conform alin.(1)
are loc cu acordul scris al persoanei învinuite sau inculpate. În privința persoanei
care refuză încetarea procesului penal conform alin.(1) și (2) din prezentul articol,
instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî aplicarea prezentului
articol dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea
infracțiunii a fost confirmată și inculpatul întrunește criteriile stabilite la art.1 și nu
cade sub incidența art.10.
Potrivit materialele cauzei, inculpații nu au înaintat cerere privind aplicarea
19
amnistiei, iar reieșind din prevederile art.2 alin.(3) din Legea nominalizată, instanța
nu este obligată să se expună din oficiu asupra oportunității aplicării amnistiei, or,
norma precitată statuează că instanța „poate hotărî aplicarea prezentului articol”.
Consecvent, potrivit art.1 alin.(1) din aceiași Lege, aceasta se aplică
condiționat și exclusiv persoanelor bănuite, învinuite și inculpate care manifestă
căință activă în cadrul procesului penal. Contrar normei date, nici Badiuțanu Ion și
nici Badiuțanu Nadejda nu au recunoscut vina și nu s-au căit sincer pentru fapta
comisă.
Totodată, art.10 alin.(2) din Legea privind amnistia prescrie că, la aplicarea
alin.(1) nu se ține cont de antecedentele penale ale persoanei reabilitate și nici de
antecedentele penale stinse în modul stabilit de legislație. Astfel, rezultă că
persoana inculpată sau condamnată trebuie să fie cu antecedente penale stinse, pe
când la momentul săvârșirii faptei de către Badiuțanu Ion, acesta, reieșind din
dispoziția art.111 alin.(1) lit. d) Cod penal, avea antecedente penale nestinse.
Totodată, Colegiul penal reține că, în recursul declarat de avocatul Istrati
Maria și inculpata Badiuțanu Liubovi se invocă temeiul pentru recurs prevăzut la
art.427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită,
însă recurenții nu au motivat recursul sub acest aspect. Or, poziția instanței de
recurs de a suplini din oficiu recursul recurenților prin constatări subiective
constituie o derogare de la principiul contradictorialității în condițiile egalității
armelor.
În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de recurs nu
este competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale apărării cu
circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica.
Conform art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu
este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și
nu exprimă alte interese decât interesele legii.
În contextul celor menționate, Colegiul penal constată că decizia instanței de
apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept care au dus la
emiterea soluției contestate, precum și motivele adoptării ei, motivarea soluției nu
contrazice dispozitivului hotărârii, instanța de apel s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apel, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii
incriminate, ceea ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.
Prin urmare, argumentele recurenților sunt neîntemeiate, decizia instanței de
apel fiind bine argumentată, motivată și în concordanță cu prevederile art.394 Cod
de procedură penală.
În atare circumstanțe, raportând situația reținută în cauză la prevederile
art.432 alin.(2) Cod de procedură penală, rezultă că lipsesc temeiuri de drept de
casare a hotărârii contestate și, prin urmare, se impune soluția inadmisibilității
recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.
În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
20
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Gamurari
Victoria în numele inculpatei Badiuțanu Liubovi, de către inculpații Badiuțanu Ion
și Badiuțanu Nadejda și de către avocatul Istrati Maria împreună cu inculpata
Badiuțanu Liubovi, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 24 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Badiuțanu Ion xxxxx, Badiuțanu
Liubovi xxxxx și Badiuțanu Nadejda xxxxx, deoarece sunt vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 05 decembrie 2019.
Președinte Vladimir Timofti
Judecători Anatolie Țurcan
Elena Cobzac
21