1ra-814/2021 — art. 201/1 alin. 2 lit. a, art. 201/1 alin. 2 lit. b, art. 320/1 art. 287 alin. 1

1ra-814/2021 — art. 201/1 alin. 2 lit. a, art. 201/1 alin. 2 lit. b, art. 320/1 art. 287 alin. 1 (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-814/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către procurorul – șef al Procuraturii de circumscripție

Cahul, Calendari Dumitru, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții

de Apel Cahul din 14 decembrie 2020, în cauza penală în privința lui,

Tucan Gheorghe xxxxxxxxx, născut la

xxxxxxxxxxx.

Termenul de examinare:

prima instanță: 13.07.2018 – 13.11.2019

instanța de apel: 09.01.2020 – 13.02.2020

instanța de recurs: 25.05.2020 – 21.07.2020

instanța de apel: 25.08.2020 – 14.12.2020

instanța de recurs: 25.01.2021 – 12.10.2021

A C O N S T A T A T :

2019, Tucan Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat:

- pe episodul din 17 martie 2018, în baza art. 287 alin. (1) Cod penal, la

2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis;

- pe episodul din 27 martie 2019, în baza art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod

penal, la 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis;

- pe episodul din 28 martie 2019, în baza art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod

penal, la 2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis;

- pe episodul din 18 iunie 2019, în baza art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod

penal, la 4 ani și 5 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis;

- pe episoadele din 17 mai 2019 și 20 mai 2019, în baza art. 3201 Cod

penal, la 2 ani și 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

1

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit pedeapsă

definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

S-a respins ca neîntemeiată solicitarea acuzatorului de stat privind

încasarea din contul inculpatului în beneficiul statului cheltuielile suportate

pentru efectuarea expertizelor judiciare, în sumă de 1024 lei, cheltuielile

fiind trecute în contul statului.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Tucan Gheorghe, la 17 martie 2018 aproximativ la 11:00-11:30, fiind în

stare de ebrietate alcoolică și aflându-se în magazinul ,,Natalia Gheorghiev”,

situat în xxxxxxxxx, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale a inițiat o ceartă cu Xxxxxxxxxxx, numind-o cu cuvinte necenzurate,

încălcând grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect

față de societate, care prin conținutul acțiunilor se deosebeau printr-un

cinism și obrăznicie deosebită, pe parcursul căreia a lovit-o pe

Xxxxxxxxxxxde două ori cu palma și pumnul peste față, cauzându-i dureri

fizice. La observațiile făcute de Ciobanu Sergiu ce se afla în incinta

magazinului ,,Natalia Gheorghiev” l-a numit pe ultimul cu cuvinte

necenzurate, apoi ieșind în stradă în fața magazinului menționat, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a inițiat o ceartă cu

Ciobanu Sergiu, numindu-l în continuare cu cuvinte necenzurate, încălcând

grosolan ordinea publică și exprimând o vădită lipsă de respect față de

societate, care prin conținutul acțiunilor se deosebeau printr-un cinism și

obrăznicie deosebită, pe parcursul căreia l-a lovit cu pumnii peste diferite

părți ale corpului, apoi l-a trântit jos la pământ, cauzându-i dureri fizice.

Tot el, Tucan Gheorghe, în timpul traiului în concubinaj cu

Xxxxxxxxxxxa manifestat comportament violent față de ea și copii minori

Xxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxx, exprimat prin adresarea cuvintelor injurioase,

amenințarea cu aplicarea violenței și aplicarea violenței, inițierea certurilor

și bătăilor în prezența copiilor, acțiuni de intimidare în scop de impunere a

voinței și a controlului personal.

Astfel la 27.03.019, aflându-se în ospeție la mama sa, Tucan Maria, în

xxxxxxxxxxxx, împreună cu concubina sa Xxxxxxxxxxxși copii minori

Xxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxx, conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor

sale, îndreptate la săvârșirea actelor de violență asupra membrilor familiei,

fiind în stare de ebrietate alcoolică, a exprimat cuvinte injurioase în adresa

Xxxxxxxxxxx și a copiilor minori Xxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxx, în urma

2

căror acțiuni copilul minor Xxxxxxxxxxx s-a speriat și a fugit din domiciliu,

iar copilul Xxxxxxxxxxx a început să plângă, în continuare Tucan

Gheorghe l-a lovit cu palma peste față pe copilul Xxxxxxxxxxx și a aruncat

în el cu un scaun, lovindu-l la piciorul drept, cauzându-i vătămare corporală

neînsemnată în formă de echimoze pe față și gamba dreaptă și excoriații pe

față.

Tot el, fiind în concubinaj cu Xxxxxxxxxxx, a manifestat comportament

violent față de ea, exprimat prin adresarea cuvintelor injurioase,

amenințarea cu aplicarea violenței și aplicarea violenței, inițierea certurilor

și bătăilor, acțiuni de intimidare în scop de impunere a voinței și a

controlului personal, astfel la 28.03.2019, aproximativ la ora 20:00, aflându-

se la domiciliul său în xxxxxxxx, fiind în stare de ebrietate alcoolică, a inițiat

un conflict cu Xxxxxxxxxxx, în timpul căruia a apucat-o de mâini, a trântit-o

jos și a amenințat-o că îi va tăia nasul cu un cuțit, după care a atins-o cu

cuțitul la nas, cauzându-i vătămate corporală neînsemnată în formă de

excoriații pe nara stângă și plina naso-labială pe stânga, în rezultat

cauzându-i Xxxxxxxxxxx stare depresivă pronunțată, la nivel al anxietății

stabile, hipervigilență, tendințe de izolare socială, evitarea activităților de

interes, stimă de sine scăzută, acuze somatice.

Tot el, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, s-a

eschivat intenționat de la executarea măsurilor stabilite prin ordonanța de

protecție a victimelor violenței în familie Xxxxxxxxxxxși copiilor acesteia,

Xxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxx, emisă de Judecătoria Cimișlia la 14 mai 2019,

la data de 17.05.2019, aproximativ orele 18:00, a intrat la domiciliul

Xxxxxxxxxxx și copiilor minori ai acesteia, Xxxxxxxxxxx și Xxxxxxxxxxx, în

xxxxxxx, unde a inițiat o ceartă cu Xxxxxxxxxxxși a numit-o cu cuvinte

necenzurate, a amenințat-o cu răfuială fizică.

Tot el, la data de 20.05.2019, aproximativ orele 14:00, eschivându-se în

continuare de la executarea măsurilor stabilite prin ordonanța de protecție a

victimelor violenței în familie Xxxxxxxxxxxși copiilor acesteia, Xxxxxxxxxxx

și Xxxxxxxxxxx, emisă de Judecătoria Cimișlia la 14 mai 2019, a intrat la

domiciliul Xxxxxxxxxxx și copiilor minori ai acesteia, Xxxxxxxxxxx și

xxxxxxxxxxxxxxx, în xxxxxxxxx, unde a inițiat o ceartă cu Xxxxxxxxxxxși a

numit-o cu cuvinte necenzurate, a amenințat-o cu răfuială fizică și a lovit cu

palma pe copilul minor Xxxxxxxxxxx.

Tot el, fiind în concubinaj cu Xxxxxxxxxxx, a manifestat comportament

violent față de ea și copilul minor Xxxxxxxxxxx, exprimat prin adresarea

cuvintelor injurioase, amenințarea cu aplicarea violenței și aplicarea

violenței, inițierea certurilor și bătăilor în prezența copilului, acțiuni de

3

intimidare în scop de impunere a voinței și a controlului personal, astfel la

18 iunie 2019, aproximativ orele 18:30, fiind în stare de ebrietate alcoolică, a

venit la domiciliul din xxxxxxxxx, și, fără careva motive, în prezența

copilului minor Xxxxxxxxxxx a început să se exprime în adresa Xxxxxxxxxxx

cu cuvinte injurioase, ulterior i-a aplicat mai multe lovituri cu un furtun în

regiunea piciorului stâng, după care a luat un topor și, amenințând-o că-i va

tăia piciorul, s-a îndreptat spre Xxxxxxxxxxx, dar ea s-a ferit într-o parte și a

atins-o cu lama toporului în regiunea piciorului stâng, cauzând-i vătămare

corporală neînsemnată în formă de echimoze pe pleoapa de jos a ochiului

stâng, pe spate, pe membre, excoriație pe frunte stânga, în rezultat

cauzându-i stare depresivă pronunțată, la nivel al anxietății stabile,

hipervigilență, tendințe de izolare socială, evitarea activităților de interes,

stimă de sine scăzută, acuze somatice.

Acțiunile inculpatului Tucan Gheorghe au fost încadrate de prima

instanță în prevederile:

- art. 287 alin.(1) Cod penal (pe episodul din 17.03.2018), conform

indicilor: acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiunile care prin conținutul lor se deosebesc

printr-un cinism sau obrăznicie deosebită”;

- art. 2011 alin. (2) lit. a) Cod penal (pe episodul din 27.03.2019),

conform indicilor: acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în

privința altor membri ai familiei, manifestată prin intimidare în scop de impunere a

voinței sau a controlului personal asupra victimelor, săvârșit asupra doi sau mai

multor membri ai familiei”;

- art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal (pe episodul din 28.03.2019),

conform indicilor: acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în

privința altui membru al familiei, manifestat prin intimidare în scop de impunere a

voinței sau a controlului personal asupra victimei”;

- art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal (pe episodul din 18.06.2019),

conform indicilor: acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în

privința altor membri ai familiei, manifestată prin intimidare în scop de impunere a

voinței sau a controlului personal asupra victimelor, săvârșit în legătură cu

aplicarea măsurilor de protecție”;

- art. 3201 Cod penal (pe episoadele din 17.05.2019 și 20.05.2019),

conform indicilor: neexecutarea intenționată sau eschivarea de la executarea

măsurilor stabilite de instanța de judecată în ordonanța de protecție a victimei

violenței în familie”.

apel în numele inculpatului, prin care a solicitat casarea sentinței,

4

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care lui Tucan Gheorghe să-i fie stabilită o

pedeapsă mai blândă.

3.1. În argumentarea apelului s-a indicat că, la caz erau aplicabile

prevederile art. 90 Cod penal, inculpatului nefiindu-i acordată șansa pentru

corectare, având în vedere faptul că antecedentele penale erau stinse și are

la întreținere are doi copii minori, fiind unicul întreținător de familie. De

asemenea, la urmărirea penală au fost aplicate presiuni psihice și amenințări

în privința părții vătămate și a martorilor, fiind denaturate circumstanțele

faptice. Conflictul petrecut lângă barul ”Natalia Gheorghiev” a fost

examinat neobiectiv, Tucan Gheorghe fiind bătut de Ciobanu Sergiu, Arnaut

Ivan și Chermici Serghei, care au depus declarații false cu scopul de a-l plasa

pe primul la închisoare.

13 februarie 2020 a fost admis apelul, casată parțial sentința, inclusiv din

oficiu, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care:

Tucan Gheorghe a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 287 alin. (1), art. 2011 alin. (2) lit. a) și art. 3201 Cod penal,

condamnându-l:

- în baza art. 287 alin.(1) Cod penal la 1 an închisoare;

- în baza art. 2011 alin.(2) lit. a) Cod penal la 2 ani și 6 luni închisoare;

- în baza art. 3201 Cod penal la 1 an închisoare.

În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit pedeapsa

definitivă de 3 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Procesul penal în privința inculpatului Tucan Gheorghe pe capătul de

învinuire de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod

penal, a fost încetat, deoarece fapta constituie o contravenție.

Tucan Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției

prevăzută de art. 781 Cod contravențional, stabilindu-i sancțiunea de 15 zile

de arest contravențional, care nu urmează a fi executată, din motivul

executării acesteia.

Au fost menținute dispozițiile sentinței referitor la soluționarea

cheltuielilor de judecată și a chestiunilor ce țin de soarta corpurilor delicte.

procurorul în Procuratura de Circumscripție Cahul, Calendari Dumitru,

prin care a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu trimiterea

la rejudecare în partea recalificării acțiunilor în baza art. 781 Cod

5

contravențional și în partea stabilirii pedepsei, în instanța de apel, în alt

complet de judecată, motivând că decizia de recalificare a acțiunilor pe

episodul din 18 iunie 2019 nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, fapta

săvârșită fiind eronat calificată. Instanța de apel a conchis și că cele 15 zile

de arest contravențional au fost executate de inculpat, însă în termenul

executării pedepsei a inclus doar perioada arestului preventiv. De asemenea

instanța de apel nu a apreciat la justa valoare personalitatea inculpatului și

circumstanței agravante și a aplicat o pedeapsă blândă în raport cu faptele

comise.

21 iulie 2020, a fost admis recursul procurorului, casată decizia Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 13 februarie 2020, în partea recalificării

acțiunilor în baza art. 781 Cod contravențional și a aplicării art. 84 Cod penal,

în cauza penală privindu-l pe Tucan Gheorghe, cu dispunerea rejudecării

cauzei, în această parte, în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

6.1. În motivarea hotărârii emise, instanța de recurs ordinar a

menționat că, Tucan Gheorghe a fost pus sub învinuire și pentru comiterea

la 18 iunie 2019 a infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Această învinuire a fost preluată de prima instanță, în textul hotărârii

indicându-se că „- pe episodul din 18.06.2019 sunt întrunite elementele

infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal…”.

Instanța de recurs a reținut că instanța de apel, fiind sesizată de apărare

că s-a făcut o greșită individualizare a pedepsei penale, în urma examinării

apelului apărării, a constatat că săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011

alin.(2) lit. b) Cod penal nu și-a găsit confirmarea și acțiunile inculpatului

din 18 iunie 2019 constituie contravenția prevăzută de art. 781 Cod

contravențional, însă potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, nici

apărătorul și nici procurorul, cu ocazia dezbaterilor, nu au avut în vedere

noua încadrare juridică, iar instanța de apel la fel a omis de a pune în discuție

noua încadrare juridică.

De asemenea, în dispozitiv s-a indicat că inculpatul a executat

sancțiunea contravențională (15 zile de arest contravențional), fără a fi

motivată această concluzie în partea descriptivă.

Mai mult, soluționând chestiunea cu privire la termenul executării

pedepsei instanța de apel a arătat că „Termenul executării pedepsei inculpatului

Tucan Gheorghe se calculează începând cu 13 februarie 2020, cu includerea în acest

termen perioada de aflare în stare de arest preventiv de la 20 iunie 2019 până la 13

februarie 2020, inclusiv.”, neincluzând cele 15 zile de arest contravențional în

perioada executării pedepsei.

6

Prin urmare, instanța de recurs ordinar a stabilit că hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și dispozitivul

este expus neclar. Pe cale de consecință, fiind necesară casarea deciziei și în

partea aplicării prevederilor art. 84 Cod penal, în vederea excluderii

suspiciunilor și neclarităților la calcularea pedepsei definitive.

Apel Cahul din 14 decembrie 2021, a fost admis apelul declarat de avocatul

Cojocaru Andrei în numele inculpatului Tucan Gheorghe, casată sentința în

partea constatării vinovăției și condamnării inculpatului Tucan Gheorghe în

baza art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal (fapta din 18.06.2019) și în partea

stabilirii pedepsei definitive, cu pronunțarea în această parte a unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

A fost încetat procesul penal în privința inculpatului Tucan Gheorghe,

pe învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (2) lit. b)

Cod penal, pe faptul violenței în familie săvârșită la 18.06.2019, dat fiind că

această faptă a inculpatului constituie o contravenție.

Tucan Gheorghe a fost recunoscut vinovat de săvârșirea contravenției

prevăzute de art. 781 Cod contravențional.

A fost încetat procesul contravențional în privința lui Tucan Gheorghe,

pe art. 781 Cod contravențional, în temeiul expirării termenului de

prescripție a răspunderii contravenționale.

În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni,

pentru care Tucan Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat prin

decizia Curții de Apel Cahul din 13.02.2020, prin cumul parțial al pedepselor

aplicate (un an închisoare, 2 ani și 6 luni închisoare, și un an închisoare),

inculpatului Tucan Gheorghe i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 3 (trei)

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei urmând a fi calculat de la 14.12.2020, cu

includerea în termenul executat al pedepsei a perioadei aflării în arest

preventiv de la 20.06.2019 până la 14.12.2020.

7.1. În motivarea deciziei emise, instanța de apel a menționat că, în

ședința instanței de apel nu au fost audiate repetat părțile vătămate și

martorii audiați în prima instanță, așa cum nu au fost contestate declarațiile

acestora, și părțile nu au formulat astfel de cereri. A fost audiat doar

inculpatul Tucan Gheorghe, dat fiind că prima instanță a încălcat dreptul la

apărare la audierea acestuia.

Astfel, în urma audierii inculpatului, instanța de apel la solicitarea

procurorului, a examinat materialele din dosar (pe marginea episodului din

18.06.2019), verificând probele administrate în ședința primei instanțe,

7

inclusiv declarațiile necontestate ale părții vătămate Xxxxxxxxxxx,

reprezentantului legal al părților vătămate minore Xxxxxxxxxxx, puse la

baza

sentinței de condamnare pe capătul de învinuire în baza art. 2011 alin. (2)

lit. b) Cod penal, precum și probele materiale examinate după cum urmează:

Raportul de expertiză judiciară nr.201914D0226 din 22 iunie 2019, conform

căruia la Xxxxxxxxxxxau fost depistate vătămări corporale neînsemnate în

formă de excoriație acoperită cu cruste cafenii pe frunte din stânga,

echimoze pe pleoapa de jos a ochiului stâng, pe spate, pe membre, care au

fost cauzate prin acțiunea traumatică a unor corpuri dure - contondente. Alte

leziuni corporale la examinare n-au fost depistate. (f.d.92-93 vol. I); Raportul

de evaluare psihologică a părții vătămate Xxxxxxxxxxxnr.240 din 18.07.2019,

întocmit de Institutul pentru Familie și Inițiative Sociale, cu concluziile:

specificul de funcționare a sferei afective și comportamentale indică asupra

prezenței în conduita părții vătămate a semnelor caracteristice persoanelor

care au trăit experiența abuzului fizic și psihologic (stare depresivă

pronunțată, la nivel al anxietății stabile, hipervigilență, tendințe de izolare

socială, evitarea activităților de interes, stimă de sine scăzută, precum și

acuze somatice) (f.d.105-108 vol. I); Plângerea părții vătămate Xxxxxxxxxxxdin

20 iunie 2019, înregistrată cu nr.221, prin care a solicitat să fie luate măsuri

cu concubinul Tucan Gheorghe, care la 18.06.2019, în jurul orelor 18:30, în

curtea casei a agresat-o fizic, aplicându-i lovituri cu un furtun în regiunea

piciorului stâng, provocându-i dureri fizice (f.d.116 vol.1); Informație

recepționată de IP Cimișlia la 20.06.2019, potrivit căreia partea vătămată

Xxxxxxxxxxxa apelat telefonic serviciul 112 și a comunicat că a fost bătută de

concubinul Tucan Gheorghe (f.d.122 vol. I); Caracteristica eliberată de primarul

comunei xxxxxxxxxx, care atestă că Tucan Gh. nu este angajat în câmpul

muncii, este o persoană cu comportament neadecvat, face abuz de băuturi

alcoolice, trăiește în concubinaj, la întreținere are 2 copii; - cazierul penal

conform căruia Tucan Gheorghe anterior a fost tras la răspundere penală

(f.d.155-156, 163 vol. I); Cazierul contravențional potrivit căruia inculpatul

Tucan Gheorghe în perioada 01.01.2009-13.04.2019 a fost tras la

răspundere contravențională pentru injurie, vătămarea integrității

corporale, apariția în locuri publice în stare de ebrietate (f.d.162 vol. I).

Verificând aspectele de fapt și de drept operate de prima instanță la

adoptarea soluției de condamnare a inculpatului Tucan Gheorghe pe capătul

învinuirii aduse în baza art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a

considerat că prima instanță a adoptat o soluție contrară circumstanțelor de

8

fapt constatate, cu aplicarea eronată a normelor de drept material și

procesual.

Acțiunile inculpatului Tucan Gheorghe pe fapta din 18.06.2019 au fost

calificate de către prima instanță în baza art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal

potrivit indiciilor calificativi: „violența în familie, acțiunea intenționată comisă

de un membru al familiei în privința altor membri ai familiei, manifestată prin

intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra

victimelor, săvârșit în legătură cu aplicarea măsurilor de protecție”.

Potrivit actului de învinuire, acțiunile inculpatului Tucan

Gheorghe pe fapta din 18.06.2019 au fost calificate de organul de urmărire

penală în baza art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal, potrivit indiciilor

calificativi: „violența în familie, acțiunea sau inacțiunea intenționată, comisă de

un membru al familiei asupra altui membru al familiei, manifestată prin

maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămarea ușoară a integrității

corporale sau a sănătății; izolare, intimidare în scop de impunere a voinței,

sau a controlului personal asupra victimei, săvârșite în legătură cu

aplicarea măsurilor de protecție”.

Instanța de apel a menționat că organul de urmărire penală și prima

instanță incorect au calificat acțiunile inculpatului Tucan Gheorghe săvârșite

la 18.06.2019, însă reieșind din faptul că apelul a fost depus de partea

apărării, ținând cont de principiul neagravării situației inculpatului în

propria cale de atac (art. 409 alin.(2), 410 Cod de procedură penală), instanța

de apel a supus aprecierii circumstanțele de fapt și de drept constatate de

prima instanță, lăsând fără apreciere indicii calificativi ”manifestată prin

maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămarea ușoară a integrității corporale

sau a sănătății; izolare în scop de impunere a voinței, sau a controlului personal

asupra victimei”, care nu au fost constatați și reținuți de prima instanță.

În opinia instanței de apel, eroarea admisă de către prima instanță

constă în faptul că a dat apreciere eronată probelor administrate și

circumstanțelor de fapt constatate, și eronat a conchis că fapta ilicită

săvârșită de inculpatul Tucan Gheorghe la data de 18.06.2019 poate fi

încadrată pe art. 2011 alin.(2) lit. b) Cod penal, însă partea acuzării nu a adus

probe ce ar confirma prezența elementelor caracteristice infracțiunii

nominalizate.

Cu referire la fapta reținută de către prima instanță, pe acest capăt de

acuzare, instanța de apel a menționat că la descrierea încadrării juridice a

faptei incriminate prima instanță a reținut semnele calificative ce nu se

regăsesc în descrierea faptei incriminată inculpatului Tucan Gheorghe în

rechizitoriu, iar semnul calificativ al laturii obiective „săvârșit în legătură cu

9

aplicarea măsurilor de protecție” în genere lipsește în descrierea faptei. Or, în

rechizitoriu la descrierea acestui episod din 18.06.2019 nu este indicat actul

prin care lui Tucan Gheorghe au fost aplicate măsuri de protecție, durata

acestora, perioada și circumstanțele încălcării măsurilor de protecție, și nici

cel puțin că măsurile de protecție aplicate ar fi constituit unul din motivele

agresiunii familiare manifestate de Tucan Gheorghe la data de 18.06.2019.

La acest segment instanța de apel a evidențiat că prima instanță a lăsat

fără apreciere raportul de expertiză judiciară nr.201914P0226 din 22.06.2019,

petrecută la scurt timp după fapta din 18.06.2019 în vederea constatării

existenței, caracterului și gravității vătămărilor corporale la partea vătămată

Xxxxxxxxxxx, ce prezintă importanță la calificarea faptei prejudiciabile.

Prima instanță a reținut semnul calificativ „intimidare în scop de

impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimelor”, însă instanța de

apel a notat că, intimidarea (una din formele violenței în familie care se regăsește

la art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal) constituie formă de violență emoțională și

verbală în familie. În realitate, intimidarea este înfricoșarea victimei prin

diverse metode. Intimidarea constituie urmarea prejudiciabilă a abuzului

emoțional și nu o faptă. Persoana devine intimidată în urma amenințărilor

directe, de confruntare deschisă, sau indirecte, de confruntare oblică, prin

situație. Ea constituie o formă de sine stătătoare a violenței psihologice

exercitate asupra victimei. În cazul infracțiunii prevăzute la art.2011 alin.(1)

lit. b) Cod penal, obiectul material lipsește. Aceasta întrucât intimidarea în

scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei nu

presupun influențarea nemijlocită infracțională asupra vreunei entități

corporale. Intimidarea este, de fapt, consecința unor fapte infracționale.

În speță, la 18.06.2019 inculpatul Tucan Gheorghe, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, s-a exprimat cu cuvinte necenzurate, i-a aplicat părții

vătămate Xxxxxxxxxxxcâteva lovituri cu un obiect asemănător unui furtun

în regiunea piciorului stâng, și a amenințat-o că-i va tăia piciorul cu toporul,

cauzându-i vătămare corporală neînsemnată. Acțiuni de intimidare în

scopul impunerii voinței sau a controlului personal asupra părții vătămate

Xxxxxxxxxxxlipsesc cu desăvârșire în această descriere de comportament

pretins infracțional, fiind prezente acțiuni de maltratare care au provocat

dureri fizice și vătămări corporale.

În opinia instanței de apel, nu este suficient a indica declarativ în

rechizitoriu, că acțiunile de amenințare și maltratare ale inculpatului Tucan

Gheorghe au constituit acțiuni de intimidare în scop de impunere a voinței

și a controlului personal. Și nici expunerea banală în rechizitoriu a

circumstanțelor (locul, timpul și metoda) aplicării acestor acte de violență cu

10

amenințare și maltratare prin sine nu presupun neapărat că s-a produs o

intimidare cu scopul impunerii voinței și controlului personal asupra

victimei. Pentru a se putea constata în acțiunile inculpatului asemenea

elemente calificative ale infracțiunii cum sunt ”intimidarea în scop de impunere

a voinței sau controlului personal asupra victimei”, în actul de învinuire

(rechizitoriu) procurorul urma să descrie circumstanțele de fapt care atestă

acea voință, sau după caz control, pe care inculpatul a tins să-l impună

victimei prin intimidare, sau cel puțin urma să indice că victima s-ar fi opus

anumitei voințe a inculpatului, sau nu ar fi acceptat un anumit control din

partea acestuia, și doar în prezența unei asemenea acuzări concrete ar fi

posibilă joncțiunea intimidării cu scopul infracțional al acesteia. Nici în

cadrul audierii părții vătămate în prima instanță procurorul nu a formulat

întrebări ce ar avea drept scop relevarea acestor circumstanțe în perspectiva

concretizării învinuirii. În lipsa unor astfel de circumstanțe de fapt în

rechizitoriu, indicarea formală a elementelor calificative ”intimidarea în scop

de impunere a voinței sau controlului personal asupra victimei” constituie o

expresie abstractă, iar învinuirea în această parte nu este concretă.

Astfel, instanța de apel analizând și apreciind probele administrate,

inclusiv declarațiile părții vătămate, martorilor, conchide că acțiunile ilicite

ale inculpatului Tucan Gheorghe reflectă elementele unei contravenții

prevăzută de art. 781 Cod contravențional. Această concluzie rezultă și din

caracterul și gravitatea vătămărilor corporale cauzate părții vătămate.

Prin urmare, analizând fapta constatată din 18.06.2019, constatată de

prima instanță în raport cu probele pertinente și concludente, instanța de

apel a conchis asupra încetării procesului penal în privința inculpatului

Tucan Gheorghe, pe capătul învinuirii pe art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal,

pe motiv că fapta inculpatului Tucan Gheorghe nu constituie infracțiune

prevăzută de art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal, ci constituie contravenție

prevăzută de art. 781 Cod contravențional, potrivit indicilor calificativi:

„violența în familie – maltratarea comisă de un membru al familiei în privința altui

membru al familiei, care a provocat vătămare neînsemnată a integrității corporale”,

care a fost săvârșită în următoarele circumstanțe:

La 18 iunie 2019, aproximativ 18:30, Tucan Gheorghe, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, aflându-se la domiciliul său din xxxxxxxxxx, fără careva

motive, a început să se exprime în adresa Xxxxxxxxxxx cu cuvinte injurioase,

ulterior i-a aplicat mai câteva lovituri cu un obiect asemănător furtunului în

regiunea piciorului stâng, după care a luat un topor și amenințând-o că-i va

tăia piciorul, s-a îndreptat spre Xxxxxxxxxxx, dar ea s-a ferit într-o parte și a

atins-o cu toporului la piciorul stâng, cauzând-i vătămări corporale

11

neînsemnate, în formă de echimoze pe pleoapa de jos a ochiului stâng, pe

spate, pe membre și excoriație pe frunte stânga.

Circumstanțele cauzei demonstrează prezența elementelor

contravenției - actul de violență în familie, or, Tucan Gheorghe se exprima

cu cuvinte necenzurate, injurii la adresa concubinei sale, manifestând un

comportament agresiv, i-a aplicat mai multe lovituri cu un furtun, soldate

cu vătămări corporale neînsemnate.

Concluziile raportului de evaluare psihologică a părții vătămate

Xxxxxxxxxxx, nr.240 din 18.07.2019 reflectate în actul de învinuire (stare

depresivă pronunțată, la nivel al anxietății stabile, hipervigilență, tendințe

de izolare socială, evitarea activităților de interes, stimă de sine scăzută,

acuze somatice) în opinia instanței de apel, reprezintă consecințe ale actului

de violență și sunt proprii atât faptei penale, cât și faptei contravenționale,

însă

nu constituie elemente calificative a infracțiunii, din care considerente nu pot

fi raportate la o faptă penală.

În continuare, instanța de apel reiterând prevederile art. 332 alin. (2)

Cod penal, art. 461, 441 alin. (1) lit. b) Cod contravențional, art. 26 în

coroborare cu art. 30 Cod contravențional, a reținut că de la momentul

săvârșirii faptei contravenționale - 18.06.2019, este parcursă o perioadă mai

mare de 1 an, astfel, procesul contravențional în privința inculpatului Tucan

Gheorghe urmează a fi încetat, în temeiul expirării termenului prescripției

răspunderii contravenționale.

Instanța de apel a depistat și o altă eroare admisă de către prima

instanță, generată de calificarea incorectă a faptelor imputate, care constă în

stabilirea eronată a pedepsei definitive pentru concursul infracțiunilor

conform art. 84 alin. (1) Cod penal.

Încetarea procesului penal pe un capăt de acuzare (art. 2011 alin.(2)

lit. b) Cod penal), a determinat necesitatea casării sentinței și în partea

stabilirii pedepsei definitive pentru concurs de infracțiuni conform art. 84

Cod penal.

Prin decizia Curții de Apel Cahul din 13.02.2020, care a devenit

irevocabilă, Tucan Gheorghe a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art. 287 alin. (1), 2011 alin. (2) lit. a), 3201 Cod penal, iar la prezenta judecare,

la stabilirea modului de formare a termenului pedepsei definitive pentru

inculpatul Tucan Gheorghe, instanța de apel a menționat că a ținut cont de

gravitatea infracțiunilor săvârșite, de motivul acestora, de persoana

inculpatului, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

12

vinovatului. Aici instanța de apel a reținut că, inculpatul Tucan Gheorghe

anterior a fost tras la răspundere penală și contravențională, antecedente

penale fiind stinse, gravitatea infracțiunilor care fac parte din categoria

infracțiunilor mai puțin grave, la locul de trai este caracterizat negativ, face

abuz de băuturi alcoolice, nu se află la evidența medicului narcolog și

psihiatru, nu este încadrat în câmpul muncii, duce un mod de viață

antisocial.

În complex aceste circumstanțe au determinat instanța de apel să nu

aplice metoda determinării pedepsei definitive prin absorbirea pedepsei mai

blânde de cea mai gravă, și de a stabili inculpatului Tucan Gheorghe

pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni, aplicând prevederile

art. 84 alin.(1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, și anume

închisoare pe termen de 3 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei urmează a fi calculat de la 14.12.2020, cu

includerea în termenul executat al pedepsei a perioadei aflării în arest

preventiv de la 20.06.2019 până la 14.12.2020.

de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, a declarat recurs ordinar prin

care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel, în partea recalificării

acțiunilor de la art. 2011 alin. 2) lit. b) Cod penal la art. 781 Cod

contravențional și în partea stabilirii pedepsei definitive pentru infracțiunile

săvârșite, cu dispunerea rejudecării cauzei, deoarece erorile judiciare nu pot

fi corectate de instanța de recurs.

8.1. În motivarea recursului declarat, procurorul a menționat că:

- acțiunilor inculpatului Tucan Gheorghe, săvârșite la 18 iunie 2019, și

calificate prin rechizitoriu în baza art. 201l alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța

de apel le-a dat o încadrare juridică greșită;

- partea vătămată Xxxxxxxxxxxîn urma acțiunilor violente ale lui

Tucan Gheorghe, din 18 iunie 2019, a depus o plângere la organul de poliție

(f.d. 116, vol. 2), inclusiv din cauza prezenței stării de frică. Potrivit

raportului de evaluare psihologică (f.d. 105-108, vol.2) s-a constatat prezența

la partea vătămată a semnelor de stare depresivă pronunțată, la nivel de

anxietății stabile, hipervigilență, tendințe de izolare socială, evitarea

activităților de interes, stimă de sine scăzută, precum și acuze somatice. Însă,

aceste concluzii nu au fost luate în considerație de instanța de apel la

calificarea acțiunilor pe acest epizod, limitându-se doar la prezența

leziunilor corporale și declarațiile părților vătămate doar în partea aplicării

sistematice a violenței în familie;

13

- consecințele constatate prin declarațiile părților vătămate, concluziile

evaluării psihologice și expertizelor medico-legale, au fost ca rezultatul

comiterii în privința părții vătămate xxxxxxxxxxx de către Tucan Gh. a

acțiunilor de intimidare în scopul de impunere a voinței sale și a controlului

personal asupra victimei. Or, acțiunile respective, violență fizică și

psihologică, Tucan Gh. le-a aplicat în privința părții vătămate

vvvvvvvvvvvv în prezența mai multor circumstanțe: prezența copilului

minor Xxxxxxxxxxx, în urma conflictului ce a apărut în legătură cu

necesitatea ajutorului la tăiat lemne, adresarea cuvintelor necenzurate în

adresa lui xxxxxxxxx, amenințarea cu aplicarea violenței fizice, starea de

frică la copiii din cauza acțiunilor lui Tucan Gh., starea de intimidare, frică,

depresie și anxietate la partea vătămată XxxxxxxxxxxV., în privința lui

Tucan Gh. erau aplicate măsurile de protecție a victimei violenței în familie,

la 14 mai 2019 pe un termen de 3 luni;

- instanța de apel a pronunțat decizia de recalificare a acțiunilor

inculpatului pe epizodul în cauză, bazându-se de fapt numai pe probele

obținute în cadrul judecării cauzei, fără a le verifica și le aprecia pe cele de la

urmărirea penală, precum și faptele lui Tucan Gh. anterior datei de 18 iunie

2019, întemeindu-se numai pe declarațiile părții vătămate schimbate în

ședința judiciară;

- referința instanței de apel la declarațiile părților vătămate și concluzia

expertizelor medico-legale sunt neconvingătoare, deoarece ele izolat nu

confirmă lipsa intenției inculpatului de a intimida partea vătămată. Casând

sentința, instanța de apel era datoare să rejudece cauza cu cercetarea sub

toate aspectele probele prezentate de învinuire, adică să le verifice nu numai

în fond, dar să cerceteze motivele schimbării declarațiilor părții vătămate, să

întreprindă și alte acțiuni necesare pentru aprecierea cuvenită a probelor și

rezolvarea cuvenită a fondului cauzei.

materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că acesta este întemeiat și pasibil admiterii,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează

hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în

cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

14

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței

de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de

drept, care au dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată,

verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea

atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În sensul cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de

fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și

care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta

reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu; dacă fapta a fost comisă

de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă; în ce constă

participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există

circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate;

dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța

de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii; dacă

infracțiunea a fost corect calificată; dacă pedeapsa a fost individualizată și

aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil

au fost corect aplicate.

În corespundere cu art. 384 alin.(3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Din conținutul recursului declarat de către procuror, se atestă

invocarea în calitate de temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1)

pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în cazurile când: pct. 6) hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, și când pct. 12) faptei săvârșite i s-a

dat o încadrare juridică greșită.

În acest context Colegiul penal lărgit ține să menționeze următoarele.

Statuând asupra principiului respectării normelor de drept

menționate, Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu

decizia instanței de apel, constată că instanța de apel la adoptarea soluției nu

15

a respectat întocmai prevederile legale în partea motivării hotărârii și a

calificării faptei inculpatului, or, în cazul în care se constată încălcări ale

prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței

de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă

eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Prin urmare, motivarea deciziei instanței de apel sub aspectul

încadrării juridice a faptei inculpatului Tucan Gheorghe pe episodul din

data de 18 iunie 2019, nu conține argumente întemeiate pe care se întemeiază

soluția pronunțată.

Prin sentință, pe episodul din data de 18 iunie 2019, Tucan Gheorghe

a fost condamnat în baza art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal, conform indicilor:

acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altor membri ai

familiei, manifestată prin intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului

personal asupra victimelor, săvârșit în legătură cu aplicarea măsurilor de protecție.

La rândul său, instanța de apel, judecând cauza în urma deciziei

instanței de recurs care a stabilit limitele rejudecării, deși parțial a înlăturat

erorile admise de către instanța de apel la prima judecare a apelului părții

apărării, însă prematur a dispus recalificarea acțiunilor inculpatului din data

de 18 iunie 2019, fapt ce a rezultat din aprecierea selectivă a probelor

administrate, prin ce instanța de apel a omis a respecta prevederilor art. 101

Cod de procedură penală, ce obligă instanța de judecată de a aprecia fiecare

probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor.

Prin urmare Colegiul penal lărgit atestă că concluziile instanței de apel

prin care acțiunile inculpatului din data de 18 iunie 2019 urmau a fi

recalificate din prevederile art. 2011 alin. (2) lit. b) Cod penal în prevederile

art. 781 Cod contravențional, contravin materialelor cauzei și a constatărilor

primei instanțe.

Astfel, analizând decizia instanței de apel, Colegiul penal lărgit

constată că instanța preponderent și-a bazat concluzia de recalificare a faptei

comise de către inculpat la 18.06.2019, în baza raportului de expertiză

judiciară nr. 201914P0226 din 22.06.2019, potrivit căruia la Xxxxxxxxxxxau fost

depistate vătămări corporale neînsemnate în formă de excoriație acoperită cu cruste

cafenii pe frunte din stânga, echimoze pe pleoapa de jos a ochiului stâng, pe spate,

pe membre, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unor corpuri dure -

contondente. Alte leziuni corporale la examinare n-au fost depistate. (f.d.92-93 vol.

I), însă, Colegiul penal lărgit nu a identificat în decizia contestată, acțiunea

de coroborare a respectivului raport cu celelalte probe administrate în speță,

16

și anume: declarațiile inițiale a părții vătămate Xxxxxxxxxxx, a reprezentantului

legal al părților vătămate minore Xxxxxxxxxxx; raportul de evaluare psihologică a

părții vătămate Xxxxxxxxxxxnr.240 din 18.07.2019, precum și a încheierii

Judecătoriei Cimișlia (sediul central) din 14 mai 2019, prin care în privința

victimei Xxxxxxxxxxxau fost aplicate măsuri de protecție, cu obligarea lui

Tucan Gheorghe de a părăsi temporar locuința comună, pe un termen de 3

(trei) luni, (f.d. 58-60, vol. 1), instanța de apel limitându-se doar la constatarea

vătămărilor corporale neînsemnate ca temei de recalificare a acțiunilor

inculpatului, pe când circumstanțele cauzei denotă o altă situație, ce nu a

fost sesizată de către instanță.

Or, din fapta incriminată lui Tucan Gheorghe, și anume: „…la 18 iunie

2019, aproximativ orele 18:30, fiind în stare de ebrietate alcoolică, a venit la

domiciliul din xxxxxxxx, și, fără careva motive, în prezența copilului minor

Xxxxxxxxxxx a început să se exprime în adresa Xxxxxxxxxxx cu cuvinte

injurioase, ulterior i-a aplicat mai multe lovituri cu un furtun în regiunea piciorului

stâng, după care a luat un topor și, amenințând-o că-i va tăia piciorul, s-a îndreptat

spre Xxxxxxxxxxx, dar ea s-a ferit într-o parte și a atins-o cu lama toporului în

regiunea piciorului stâng…”, se regăsesc elementele infracțiunii de violență în

familie manifestată prin intimidare în scop de impunere a voinței sau a

controlului personal asupra victimei, instanța de apel neîntemeiat a ignorat

celelalte acțiuni violente a inculpatului, axându-se la calificarea faptei doar

pe gravitatea vătămărilor corporale.

Deși, în decizia instanțe de apel se regăsește concluzia precum că

pentru ca faptele de violență în familie să fie încadrate în sfera ilicitului

penal, acțiunile interzise de lege trebuie să fie soldate cu vătămarea ușoară a

integrității corporale, pe când acțiunile care s-au soldat cu vătămare

neînsemnată a integrității corporale urmează a fi calificate potrivit

prevederilor art. 781 Cod contravențional, Colegiul penal lărgit evidențiază

că, în prezenta speță inculpatului Tucan Gheorghe i-au fost incriminate și

acțiuni de intimidare nu doar de vătămate corporală a victimei, inclusiv în

termenul de executare a obligației de părăsire a locuinței, chestiune ce nu

și-a găsit apreciere în decizia recurată. Or, potrivit circumstanțelor faptei,

constatate de către prima instanță, comise la de către inculpat 18.06.2019, nu

este vorba doar de cauzarea leziunilor corporale neînsemnate, dar se

regăsesc și alte acțiuni cum a-r fi manifestarea comportamentului violent

față de concubina Xxxxxxxxxxx și copilul minor Xxxxxxxxxxx, folosirea

expresiilor înjurioase în adresa acestora, amenințarea cu aplicarea violenței

și aplicarea violenței, acțiuni de intimidare, aplicarea loviturilor cu furtunul,

17

amenințarea cu toporul, săvârșite în legătură cu aplicarea măsurilor de

protecție.

În pct.10 al Deciziei atacate, instanța de apel constată că, organul de

urmărire penală în rechizitoriu nu a indicat actul prin care față de Tucan

Gheorghe au fost aplicate măsuri de protecție, motivare care reprezintă

deficiențe, or, la materialele cauzei este anexată încheierea Judecătoriei

Cimișlia din 14.05.2019, prin care au fost stabilire măsuri de protecție pentru

Xxxxxxxxxxx și doi copii minori ai săi pentru o perioadă de 3 luni – perioadă

în care, lui Tucan Gheorghe i se impută la data de 18.06.2019, comiterea a

infracțiunii prevăzute de art.2011 alin.(2) lit. b) Cod penal. În această partea,

instanța de apel s-a limitat la motivarea soluției privind lipsa

circumstanțelor care a-r indica la prezența elementelor calificative

„intimidarea în scop de impunere a voinței sau controlului personal asupra

victimei”, motivare insuficientă pentru constatarea incontestabilă a

prezenței în acțiunile inculpatului a semnelor calificative a contravenției

prevăzute de art.781 Cod contravențional.

Astfel, Colegiul penal lărgit consideră întemeiate argumentele

procurorului privind faptul că instanța de apel avea obligația de a rejudeca

cauza cu cercetarea sub toate aspectele probele prezentate de învinuire,

adică să le verifice nu numai în fond, dar să cerceteze motivele schimbării

declarațiilor părții vătămate, să întreprindă și alte acțiuni necesare pentru

aprecierea cuvenită a probelor și rezolvarea cuvenită a fondului cauzei.

Prin urmare, limitarea instanței de apel doar la aprecierea gravității

vătămărilor corporale pentru a concluziona că fapta acestuia constituie

contravenție, este prematură, întrucât fapta incriminată conține clar

elementele intimidării în scop de impunere a voinței sau a controlului

personal asupra victimei, ce se circumscrie componenței de infracțiune

prevăzute de art. 201 Cod penal.

În asemenea circumstanțe, Colegiul penal lărgit conchide că instanța

de apel nu a abordat suficient chestiunea privind calificarea faptei

inculpatului Tucan Gheorghe, prin ce eronat a aplicat prevederile art. 113

alin. (1) Cod penal, potrivit cărora se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele

faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute

de norma penală.

Colegiul penal reiterează că, instanța de apel a pronunțat decizia de

recalificare a acțiunilor inculpatului pe epizodul în cauză, bazându-se de

fapt numai pe probele obținute în cadrul judecării cauzei, fără a le verifica și

le aprecia pe cele de la urmărirea penală, precum și faptele lui Tucan

18

Gheorghe anterior datei de 18 iunie 2019, or, aprecierea completă și justă a

probelor trebuie să se întemeieze pe o analiză minuțioasă a materialului

probator și apoi pe o sinteză a evaluărilor făcute. Analiza probelor

presupune examinarea fiecărui element probatoriu în parte, pentru a se

înlătura tot ce nu are legătură cu cauza, tot ce este vag și nesigur. În cadrul

operației de sinteză, probele sunt examinate în ansamblul lor, confirmându-

se unele pe altele și ducând la o concluzie univocă, ce trebuie să fie reflectată

în soluția dată cauzei, care urmează a fi motivată astfel încât raționamentele

ce au stat la baza aprecierii probelor să poată fi supuse controlului judiciar.

Colegiul penal lărgit consideră, că totalitatea circumstanțelor

menționate în prezenta decizie urmau a fi apreciate de instanța de apel în

cumul cu alte probe la justa lor valoare, pentru adoptarea unei soluții

corecte.

Prin răspunderea contravențională, în temeiul art. 781 Cod

contravențional, a fost dezincriminată doar forma violenței în familie,

manifestată prin aplicarea violenței fizice, soldată cu vătămarea

neînsemnată a integrității corporale sau a sănătății, iar celelalte două

modalități, care până la introducerea modificărilor se încadrau în noțiunea

de violență psihică, constituie în continuare infracțiuni, care se regăsesc în

una din modalitățile prevăzute la lit. b) alin.(1) art. 2011 Cod penal (izolare,

intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei).

În cauza Munteanu vs Republica Moldova (hotărârea nr.34168/11 din

26 mai 2020), CtEDO, a menționat că: „Obligațiile pozitive ale statelor în baza

articolului 3 includ, pe de o parte, instituirea unui cadru legislativ care urmărește

prevenirea și pedepsirea maltratării de către persoane private și, pe de altă parte,

atunci când este conștient de un risc iminent de maltratare a unei persoane

identificate sau când s-a produs deja o maltratare, aplicarea în practică a legilor

relevante, oferind astfel protecție victimelor și pedepsind pe cei responsabili de relele

tratamente. Curtea a reiterat că autoritățile statului au responsabilitatea de a lua

măsuri de protecție sub formă de descurajare eficientă împotriva încălcărilor grave

ale integrității personale a unei persoane de către un membru al familiei sale sau de

către partener (M. și alții v. Italia și Bulgaria, nr.40020/03, § 105, 31 iulie 2012).

Ingerința autorităților în viața privată și de familie poate deveni necesară pentru a

proteja sănătatea și drepturile unei victime sau pentru a preveni fapte penale în

anumite circumstanțe. Trebuie evaluat riscul unei amenințări reale și imediate,

ținând cont în mod corespunzător de contextul particular al violenței domestice.

Într-o astfel de situație, nu este vorba doar de o obligație de a asigura o protecție

generală societății, dar, mai ales, de a ține cont de recidiva incidentelor succesive de

violență în cadrul unei familii. Curtea a constatat în multe cazuri că, chiar și atunci

19

când autoritățile nu au fost total pasive, totuși nu au reușit să își îndeplinească

obligațiile în baza articolului 3 din Convenție, deoarece măsurile pe care le-au

întreprins nu au împiedicat abuzatorul să mai comită acte de violență împotriva

victimei. Curtea a constatat că autoritățile erau la curent cu privire la

comportamentul violent al lui I.M. din cauza numeroaselor plângeri formulate de

reclamantă, susținute în unele cazuri de dovezi medicale, precum și a ordonanțelor

de protecție emise de instanțe.”

În consecință, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel a

pronunțat o hotărâre insuficient de motivată, or, rolul unei decizii motivate

este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Motivarea hotărârii

reprezintă un element de transparență a justiției inerent oricărui act

jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească este rezultatul unui proces logic

de analiză științifică a pretențiilor deduse judecății, dispozițiilor legale

incidente și probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului,

urmare a unui raționament logic-juridic care se reflectă în motivarea

acesteia.

În afară de aceasta, motivarea hotărârilor este un instrument important

în asigurarea transparentei justiției și existența unui control social asupra

acesteia (Hirvisaari c. Finlandei, (2001) § 30). Mai mult, o decizie motivată

oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să

fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii

motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. Dreptul

de a fi auzit, prin urmare, include nu doar posibilitatea de a prezenta

argumente instanței, dar de asemenea obligația corespunzătoare a instanței

de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente au fost

acceptate sau respinse. (cauza Fomin vs Moldovei din 11 octombrie 2011,

nr. 36755/06).

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că, concluzia instanței de apel este

prematură, pripită și afectată de eroarea de drept prescrisă în pct. 6) alin.(1)

din art. 427 Cod de procedură penală, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

La noua rejudecare a cauzei, instanța de apel are obligația să înlăture

erorile menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit

temei de casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414

Cod de procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței

atacate, să cerceteze minuțios aspectele învinuirii înaintate, să dea o

apreciere obiectivă tuturor probelor administrate în cauză, având în vedere

prevederile art. 101 Cod de procedură penală și, în dependență de datele

obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să

20

corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală, argumentând

clar concluziile sale, ținând cont de motivele expuse în prezenta decizie.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat către procurorul – șef al Procuraturii

de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casează total decizia

Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 14 decembrie 2020, în cauza

penală în privința lui Tucan Gheorghe xxxxxxxxxxx, și dispune rejudecarea

cauzei de către Curtea de Apel Comrat.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 10 decembrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

21