1ra-193/20 — art.152 alin.2 lit.e CP, art.354 CC

1ra-193/20 — art.152 alin.2 lit.e CP, art.354 CC (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-193/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, de către

avocatul Caraman Igor în numele inculpatului Panța Andrei și de către inculpatul

Caraman Vitalie împreună cu avocatul Dariev Boris, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2019, în cauza

penală în privința lui

Caraman Vitalie XXXXX, născut la

XXXXX,

și

Panța Andrei XXXXX, născut l XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 27.03.2015 – 19.12.2018;

Instanța de apel: 18.01.2019 – 06.06.2019;

Instanța de recurs: 09.08.2019 – 24.03.2020.

a c o n s t a t a t :

Panța Andrei a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii.

Caraman Vitalie a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 152 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa 1 (unu) an

închisoare;

- art. 287 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa 1 (unu) an

închisoare.

1

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Caraman Vitalie i-a fost stabilită pedeapsa

definitivă pe un termen de 1 (unu) an 6 (șase) luni închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoarea stabilită lui

Caraman Vitalie a fost suspendată condiționat pentru perioada de probațiune de

1 (unu) an.

S-a dispus încasarea de la inculpatul Caraman Vitalie în beneficiul lui

Martea Ion a sumei de 1526 (una mie cinci sute douăzeci și șase) lei, cu titlu de

prejudiciu material, suma de 5000 (cinci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral și

suma de 10500 (zece mii cinci sute) lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență

juridică.

Caraman Vitalie împreună cu Panța Andrei, au fost învinuiți de faptul că la data de

XXXXX ora 08:00, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică și

manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, urmărind manifestarea

bravurii și a forței grosolane, cu scopul de a-i înjosi onoarea și demnitatea

cet. Martea Ion, aflându-se în strada sat. XXXXX, XXXXX, în apropierea magazinului

alimentar ÎI ,,XXXXX, în prezența mai multor persoane, i-au aplicat lui Martea Ion

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, pricinuindu-i

leziuni corporale medii.

Astfel, Caraman Vitalie și Panța Andrei au fost învinuiți de faptul că, prin

acțiunile sale intenționate au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal, pe semnele: huliganism – adică încălcarea grosolană a ordinii

publice, exprimată printr-o vădită lipsă de respect față de societate, acțiuni

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, săvârșită de două persoane.

Tot Caraman Vitalie împreună cu Panța Andrei au fost învinuiți și de faptul

că, în același timp și circumstanțele descrise mai sus, urmărind scopul vătămării

integrității corporale a persoanei, aflându-se în strada sat. XXXXX, XXXXX, în

apropierea magazinului alimentar ÎI ,,XXXXX”, în urma unui conflict cu cet. Martea

Ion, i-a aplicat lui Martea Ion multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste față și

diferite părți ale corpului, ca rezultat cet. Martea Ion, conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 305/D din 09.12.2014, i-au fost cauzate leziuni

corporale medii cu dereglarea sănătății de lungă durată, mai mult de 21 zile, sub

formă de fractură închisă de mandibulă pe stânga cu deplasare de fragmente,

traumatism cranio-cerebral, manifestat prin comoție cerebrală, mobilitate

patologică a dintelui VIII de pe maxilă; plăgi contuze (2) pe față, edem al

țesuturilor moi ale feței, care au fost cauzate de la acțiunea traumatică a unor

corpuri contondente .

Astfel, Caraman Vitalie și Panța Andrei au fost învinuiți de faptul că prin

acțiunile sale intenționate au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2)

lit. e) Cod penal, conform semnelor calificative vătămare intenționată medie a

integrității corporale sau a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a

2

provocat urmările prevăzute de art. 251 Cod penal, dar care a fost urmată de

dereglarea îndelungată a sănătății, săvârșită de două persoane.

apel, solicitând casarea acesteia și rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a-l recunoaște

vinovat pe Caraman Vitalie în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal și de a-i stabili pedeapsa pe termen de 2 ani închisoare,

cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, precum și de a-l recunoaște

vinovat în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, cu stabilirea pedepsei de 5 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis, iar în temeiul art. 84

Cod penal, de a-i stabili pedeapsa definitivă 5 ani și 2 luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Totodată, a solicitat a-l recunoaște vinovat pe Panța Andrei în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei

pedepse de 2 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis,

precum și pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod

penal, cu stabilirea pedepsei închisorii pe termen de 5 ani, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis, iar în temeiul art. 84 Cod penal, a-i stabili definitiv

pedeapsa de 5 ani și 2 luni închisoare, cu executarea în penitenciar de tip

semiînchis.

În motivarea apelului procurorul a invocat că, sentința de achitare este

neîntemeiată, instanța de fond a comis o gravă eroare de fapt, atunci când numai

datorită unei greșite interpretări a probelor administrate în cauză, a adoptat o

sentință de achitare în privința unei persoane.

Consideră că prima instanță nu a dat apreciere justă declarațiilor părții

vătămate Martea Ion, date la urmărirea penală, cât și în cadrul ședinței de

judecată, care fiind preîntâmpinat de răspunderea ce o poartă potrivit art. 312

Cod penal, a relatat cu lux de amănunte că infracțiunea în privința lui a fost

comisă de către inculpații Caraman Vitalie și Panța Andrei, comunicând detaliat

despre împrejurările comiterii infracțiunii, acțiunile și rolul fiecărui participant la

infracțiune, declarații care au fost confirmate în ședință de judecată și prin

declarațiile martorilor XXXXX, XXXXX, precum și concluziile raportului de

expertiză medico-legală.

Instanța de judecată la pronunțarea soluției de achitare a inculpatului

Panța Andrei nu a indicat în sentință motivul respingerii declarațiilor părții

vătămate date la urmărirea penală cât și în ședința de judecată și aprecierii lor ca

neveridice, atâta timp cât ele au fost confirmate prin alte probe cercetate în

instanța de judecată.

A mai relatat apelantul că, la baza pronunțării sentinței de achitare a lui

Panța Andrei au fost puse doar declarațiile date de în ședință de judecată de

martorul apărării XXXXX, care sumar a relatat despre cele întâmplate, însă

instanța de judecată nu a dat nici o apreciere declarațiilor martorului XXXXX.

3

Remarcă acuzatorul de stat, că instanța incorect a conchis că declarațiile

inculpaților Caraman Vitalie și Panța Andrei, corespund adevărului, precum că nu

au aplicat violență fizica asupra lui Martea Ion, precum și nu a ținut cont de

declarațiile martorilor oculari XXXXX, XXXXX și XXXXX.

3.1. Avocatul Novițchi Olesea în interesele părții vătămate Martea Ion, a

contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care Panța Andrei și Caraman Vitalie să fie condamnați în baza

art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de lege.

În motivarea apelului a invocat că, concluziile instanței de judecată nu

corespund cu materialele cauzei și nu-și găsesc suport legal cu probele anexate la

materialele cauzei, deoarece la caz au fost acumulate suficiente probe care

dovedesc vinovăția inculpaților Panța Andrei și Caraman Vitalie în săvârșirea

infracțiunilor incriminate.

Totodată a invocat apelantul că, pedeapsa aplicată este excesiv de blândă în

raport cu daunele aduse părții vătămate, inculpații erau în stare de ebrietate, ceea

ce potrivit prevederilor art. 77 lit. j) Cod de procedură penală, urma a fi

considerată de către instanța de judecată, ca fiind o circumstanță agravantă.

a fost admisă cererea cu privire la retragerea apelului avocatului Novițchi Olesea

în interesele părții vătămate Martea Ion, cu încetarea procedurii de apel.

A fost admis apelul procurorului, casată sentința integral cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

Caraman Vitalie și Panța Andrei au fost recunoscuți vinovați și condamnați

în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, fiindu-le stabilită pedeapsă sub formă de

închisoare pe termen de câte 5 (cinci) ani, fiecăruia.

În baza art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei cu închisoare stabilită inculpaților Caraman Vitalie și Panța Andrei

pentru o perioadă de probațiune de 4 ani, pentru fiecare inculpat.

Procesul penal pornit în privința lui Caraman Vitalie și Panța Andrei în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, a fost încetat deoarece în acțiunile inculpaților a

fost constatată contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional, cu

încetarea procesului contravențional în legătură cu expirarea termenului de

prescripție.

4.1. Instanța de apel a menționat că, în cadrul ședinței de judecată a fost

înaintată de către avocatul Novițchi Olesea în interesele părții vătămate

Martea Ion, o cerere privind retragerea apelului declarat, cu încetarea procedurii

de apel (f.d. 50, vol. II)

Având în susținere prevederile art. 407 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel nu a constatat careva impedimente de a admite această cerere,

dispunând încetarea procedurii în apel.

4

4.2. Sub un alt aspect, instanța de apel a constatat că prima instanță la

adoptarea sentinței, incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și astfel,

eronat a ajuns la concluzia că, inculpatul Panța Andrei urmează a fi achitat de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii. În același timp, incorect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, și

astfel, eronat a ajuns la concluzia că, Caraman Vitalie urmează a fi recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (1), art. 287

alin. (1) Cod penal.

4.3. Instanța de apel a constatat următoarea situație de fapt:

La XXXXX, aproximativ la ora 18:00, Caraman Vitalie împreună cu Panța

Andrei, urmărind scopul vătămării integrității corporale a persoanei, aflându-se

în stradă s. XXXXX, XXXXX, în apropierea magazinului alimentar ÎI „XXXXX”, în

urma unui conflict cu cet. Martea Ion, i-au aplicat lui Martea Ion multiple lovituri

cu pumnii și picioarele peste față și diferite părți ale corpului, ca rezultat cet.

Martea Ion, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 305/D din

09.12.2014, i-au fost cauzate leziuni corporale medii cu dereglarea sănătății de

lungă durată, mai mult de 21 zile, sub forma de fractură închisă de mandibulă pe

stânga cu deplasare de fragmente, traumatism cranio-cerebral, manifestat prin

comoție cerebrală, mobilitate patologică a dintelui VIII de pe maxilă, plăgi contuze

(2) de față, edem al țesuturilor moi ale feței, care au fost cauzate de la acțiunea

traumatică a unor corpuri contondente.

4.4. Instanța de apel a menționat că, deși inculpatul Panța Andrei nu a

recunoscut vinovăția, iar inculpatul Caraman Vitalie a recunoscut vina parțial,

vinovăția acestora în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e)

Cod penal, se probează prin următoarele probe: XXXXX.

Prin urmare, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod

de procedură penală, instanța de apel a constatat că inculpații Caraman Vitalie și

Panța Andrei au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (2) lit. e) Cod

penal, după semnele calificative: vătămarea intenționată medie a integrității

corporale sau a sănătății care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat

urmările prevăzute de art. 151 din Codul penal, dar care a fost urmată de

dereglarea îndelungată a sănătății, săvârșită de două persoane.

4.5. Instanța de apel a stabilit că prima instanță nu a dat o apreciere justă

declarațiilor părții vătămate Martea Ion, date la urmărirea penală, cât și în cadrul

ședinței de judecată, care fiind preîntâmpinat de răspunderea ce o poartă potrivit

art. 312 Cod penal, a relatat cu lux de amănunte că infracțiunea în privința lui a

fost comisă de către inculpații Caraman Vitalie și Panța Andrei, comunicând

detaliat despre împrejurările comiterii infracțiunii, acțiunile și rolul fiecărui

participant la infracțiune, declarații care au fost confirmate în ședință de judecată

și prin declarațiile martorilor XXXXX, XXXXX, precum și concluziile raportului de

expertiză medico-legală potrivit căruia la Martea Ion au fost depistate vătămări

corporale medii.

5

Din aceste considerente, instanța de apel a apreciat critic concluzia primei

instanțe potrivit căreia învinuirea adusă lui Panța Andrei se bazează doar pe

declarațiile părții vătămate, or, prima instanță nu a ținut cont de declarațiile

martorului XXXXX, care a declarat că, „(...) Martea Ion fugea la vale și Caraman

Vitalie cu Panța Andrei fugeau din urma lui. A fost anunțată că Caraman Vitalie și

Panța Andrei l-ar fi bătut pe Martea Ion de cineva dintre persoanele care se

adunase la fața locului, dar ea personal nu îi cunoaște”.

Totodată instanța de apel a remarcat, că prima instanță incorect a conchis

că declarațiile inculpaților Caraman Vitalie și Panța Andrei, corespund adevărului,

precum că nu au aplicat violență fizică asupra lui Martea Ion, sunt confirmate prin

declarațiile martorilor oculari XXXXX, XXXXX și XXXXX, care sub jurământ au

declarat că l-au văzut pe Panța Andrei în drum vorbind la telefon, deoarece

discuția purtată prin telefon de către Panța Andrei cu XXXXX nu se exclude că a

avut loc după ce Panța Andrei împreună cu Caraman Vitalie l-au maltratat pe

Martea Ion, iar această discuție nu confirmă faptul neparticipării inculpatului

Panța Andrei la săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost diferit justiției.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpaților privind

nevinovăția în comiterea faptei penale incriminate, menționând că aceste

declarații, se combat prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și

veridice cercetate în ședința de judecată și anume, prin declarațiile părții

vătămate Martea Ion, declarațiile martorilor XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, precum și probele scrise cercetate în ședința de judecată. Aceste probe

coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunii de vătămarea intenționată medie a integrității corporale

sau a sănătății.

În opinia instanței de apel, prima instanță a ignorat și faptul că martorul

XXXXX a declarat că a văzut cum Panța Andrei și Caraman Vitalie fugeau după

Martea Ion, unde Panța Andrei îi striga lui Caraman Vitalie să-l ajungă din urmă

pe Martea Ion.

Drept urmare, instanța de apel a apreciat critic și concluziile primei instanțe

precum că Caraman Vitalie s-ar fi aflat în legitimă apărare și ar fi pierdut controlul

asupra situației, iar Panța Andrei a fost cel care ar fi încercat să aplaneze

conflictul.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorului Ologu Vasile date în

cadrul primei instanțe, reținând ca veridice declarațiile acestuia oferite în cadrul

urmăririi penale, deoarece au fost făcute imediat după incident, acesta încă

nefiind influențat să-și schime declarațiile, care coroborează între ele și cu

ansamblul probelor acumulate la materialele cauzei penale și denotă faptul că

anume inculpații Caraman Vitalie și Panța Andrei i-au aplicat părții vătămate

Martea Ion multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste față și peste diferite

părți ale corpului.

4.6. La capitolul individualizării pedepsei penale, instanța de apel reținut

prevederile art. 7, 61, 75, 76 și 77 Cod penal.

6

Cu privire la personalitatea inculpatului Caraman Vitalie, instanța de apel a

menționat că, acesta se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog și

psihiatru nu se află, anterior a fost judecat, antecedentele penale fiind stinse.

Cu privire la personalitatea inculpatului Panța Andrei, instanța de apel a

menționat că, acesta se caracterizează pozitiv, la evidența medicului narcolog și

psihiatru nu se află, nu are antecedente penale.

În privința inculpaților careva circumstanțe atenuante sau agravante în

temeiul art. 76, 77 Cod penal, nu au fost depistate.

Din considerentele enunțate, instanța de apel a apreciat ca fiind justă și

legală concluzia privind aplicarea față de inculpați a unei pedepse în formă de

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de

probațiune, având în vedere conglomeratul de circumstanțe evidențiate, aceasta

fiind corespunzătoare faptei comise, dar și având în vedere scopul legii penale,

care indică asupra corectării și reeducării inculpatului în vederea neadmiterii pe

viitor a careva încălcări a ordinii de drept.

4.7. Distinct de cele menționate mai sus, instanța de apel a notat că prin

sentința primei instanțe inculpatul Panța Andrei a fost achitat de sub învinuirea

adusă în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii, iar Caraman Vitalie a fost recunoscut vinovat și

condamnat în baza art. 287 alin. (1) Cod penal.

4.8. Instanța de apel a constatat că inculpații Caraman Vitalie împreună cu

Panța Andrei au fost învinuiți prin rechizitoriu de faptul, că la data de XXXXX, ora

18:00, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică și manifestând o

vădită lipsă de respect față de societate, urmărind manifestarea bravurii și a forței

grosolane, cu scopul de a-i înjosi onoarea și demnitatea cet. Martea Ion,

aflându-se în strada s. XXXXX, XXXXX, în apropierea magazinului alimentar ÎI

„XXXXX”, în prezența mai multor persoane, i-au aplicat lui Martea Ion lovituri cu

pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, pricinuindu-i leziuni

corporale medii.

Aceste acțiuni ale inculpaților fiind calificate în baza art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal.

Având în vedere că în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, alte

probe noi acuzarea și apărarea nu au prezentat, în urma cercetării probatoriului

administrat prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, instanța

de apel a constatat următoarele:

Caraman Vitalie împreună cu Panța Andrei, la data de XXXXX, ora 18:00,

aflându-se în strada s. XXXXX, XXXXX, în apropierea magazinului alimentar ÎI

„XXXXX”, în prezența mai multor persoane, i-au aplicat intenționat lui Martea Ion,

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, pricinuindu-i

leziuni corporale medii.

Având în vedere faptele constatate, instanța de apel a stabilit, că acțiunile

inculpaților nu prezintă gradul prejudiciabil al infracțiunii prevăzute de art. 287

7

alin. (2) lit. b) Cod penal, încadrarea acțiunilor urmând a fi făcută în baza art. 354

Cod contravențional.

Susținând opinia cu privire la reîncadrarea acțiunilor inculpaților, instanța

de apel a menționat că huliganismul incriminat de norma penală, în afară de

prezența acțiunii principale – încălcarea grosolană a ordinii publice, presupune și

prezența unei acțiuni adiacente – acțiune exprimată, alternativ în aplicarea

violenței asupra persoanelor, folosirea altor obiecte pentru vătămarea integrității

corporale.

Respectiv, instanța de apel a specificat că contravențiile nu presupun și

existența unei acțiuni adiacente alternativ, exprimate în: 1) aplicarea violenței

asupra persoanelor; 2) amenințarea cu aplicarea violenței asupra persoanelor; 3)

opunerea de rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane,

care curmă actele huliganice.

Totodată, instanța de apel a specificat că este considerată infracțiune de

huliganism și nu contravenția reglementată de art. 354 Cod contravențional,

situația când făptuitorul nu se limitează doar la acostarea jignitoare, în locuri

publice, a persoanei fizice, tulburarea ordinii publice, tulburarea liniștii în timpul

nopții, alte acțiuni similare, tragerea din armă de foc în locuri publice, în locuri

rezervate pentru tragere, dar cu încălcarea modului stabilit, însă mai recurge și la

aplicarea violenței, la amenințarea cu aplicarea violenței sau la opunerea de

rezistență violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă

actele huliganice. În astfel de circumstanțe, fapta comisă depășește gradul de

pericol social al unei contravenții, atingând gradul de pericol social al unei

infracțiuni.

Instanța de apel a evidențiat și faptul că vătămarea intenționată gravă ori

medie a integrității corporale sau a sănătății poate să reprezinte violența, care

este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice, în acest

caz, calificarea trebuie făcută, în temeiul art. 151 sau 152 Cod penal și art. 354

„Huliganismul nu prea grav” din Codul contravențional. Doar în cazul în care

infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de omor intenționat ori de

vătămarea intenționată gravă sau medie a integrității corporale ori a sănătății,

cele săvârșite se vor încadra în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea

se va face, conform art. 287 și art. 151 sau 152 Cod penal.

Drept urmare, instanța de apel a punctat că vătămarea intenționată medie a

integrității corporale sau a sănătății a reprezentat violența, care a fost aplicată

tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice, calificând faptele

inculpaților în baza art. 152 Cod penal și art. 354 Cod contravențional, conform

semnelor calificative: huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în

locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și

liniștea persoanei fizice.

Totodată, având în susținere prevederile art. 441 alin. (1) lit. b) și art. 30

alin. (2) Cod contravențional, instanța de apel a menționat că contravenția a fost

8

săvârșită la data de XXXXX, motiv din care a dispus încetarea procesului

contravențional în legătură cu expirarea termenului de prescripție.

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, care în

temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea

deciziei cu trimiterea cauzei la o nouă rejudecare în instanța de apel în alt

complet de judecată.

În motivarea recursului procurorul a invocat că, instanța de apel a dat o

apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare și nu a apreciat multilateral și

obiectiv probele administrate, care în cumul dovedesc cu certitudine vinovăția

inculpaților pe ambele capete de acuzare, ori nu s-a expus asupra tuturor

motivelor indicate în apelul procurorului.

Susține că vina inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, este dovedită pe deplin prin faptele și probele

administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată, fiind

indicate și ca motive ale apelului procurorului, iar instanța de apel nu s-a expus

asupra lor, ori nu le-a apreciat, ori le-a apreciat eronat.

Recurentul mai invocă dezacordul și cu motivarea instanței de apel privind

delimitarea faptelor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, de cele

prevăzute la art. 354 Cod contravențional.

În acest sens recurentul evidențiază că instanța de apel a motivat soluția în

mod contradictoriu, or, pe de o parte constată că „acțiunile inculpaților nu

prezintă gradul prejudiciabil al infracțiunii”, ca pe de altă parte să constate că

fapta a avut loc „în prezența mai multor persoane” și că inculpații „intenționat

i-au aplicat lovituri părții vătămate cu mâinile și picioarele”.

5.1. Avocatul Caraman Igor în numele inculpatului Panța Andrei, invocând

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, declară recurs

ordinar, solicitând casarea deciziei în partea stabilirii vinovăției lui Panța Andrei

în baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, în partea stabilirii pedepsei, cât și în

partea încetării procesului penal pornit în privința lui Panța Andrei în baza

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în legătură cu constatarea în acțiunile lui

Panța Andrei a contravenției prevăzute de art. 354 Cod contravențional și

încetarea procesului contravențional în legătură cu expirarea termenului de

prescripție și cu menținerea sentinței în partea achitării lui Panța Andrei de sub

învinuirea adusă în baza art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal.

În motivarea recursului ordinar a invocat apărarea că, instanța de apel a dat

apreciere incorectă concluziei primei instanțe potrivit căreia învinuirea adusă lui

Panța Andrei se bazează doar pe declarațiile părții vătămate.

Invocă recurentul că, sentința este legală, întemeiată și corespunde tuturor

rigorilor prevăzute de lege.

Mai mult, la emiterea sentinței instanța de judecată a sesizat organul de

urmărire penală să verifice conform prevederilor art. 274 Cod de procedură

9

penală, legalitatea acțiunilor părții vătămate Martea Ion prin prisma prevederilor

art. art. 287; 2641; 311; 312 și 314 Cod penal.

În opinia apărării, instanța de apel a dat o apreciere eronată faptului că

prima instanță greșit a concluzionat că declarațiile inculpaților Caraman Vitalie și

Panța Andrei corespund adevărului și că ei nu au aplicat violență fizică față de

Martea Ion, fapt care s-a confirmat cu certitudine prin declarațiile martorilor

oculari care au fost audiați în prima instanță sub jurământ.

Consideră că acțiunile incriminate de prevederile art. 152 alin. (1) Cod

penal, nu au fost dovedite că au fost săvârșite de Panța Andrei, or, faptul dat a fost

confirmat numai de declarațiile depuse de către partea vătămată Martea Ion.

5.2. La 13 august 2019, inculpatul Caraman Vitalie împreună cu avocatul

Dariev Boris au declarat recurs ordinar, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod

de procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu menținerea

sentinței.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursul ordinar

declarat de către inculpatul Caraman Vitalie împreună cu avocatul Dariev Boris,

urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către

avocatul Caraman Igor în numele inculpatului Panța Andrei, urmează a fi admise,

din următoarele considerente.

6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul

Caraman Vitalie împreună cu avocatul Dariev Boris.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că recursul nu a fost

declarat cu respectarea condițiilor legale (este declarat peste termen sau

inadmisibil).

Termenul de recurs este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită

prin lege. El este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage

decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși recursul a fost

declarat după expirarea termenului, el urmează a fi respins ca peste termen, cu

excepția când întârzierea a fost determinată de motive întemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul

de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Potrivit dispozițiilor art. 230 Cod de procedură penală, în cazul în care

pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, dispozitivul deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat la 06 iunie 2019, în

prezența inculpatului Caraman Vitalie și avocatului acestuia (f.d. 91), totodată

10

participanții la proces fiind înștiințați că pronunțarea deciziei motivate urmează

să aibă loc la 04 iulie 2019.

Cu toate acestea, instanța de recurs atestă că inculpatul și avocatul acestuia

la data stabilită nu s-au prezentat în ședința de judecată, din motive necunoscute.

Conform prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, termenul de

declarare a recursului este de 30 de zile din data pronunțării deciziei.

La caz, termenul de declarare a recursului decurge din 05 iulie 2019, ziua

imediat următoare datei pronunțării deciziei motivate și a expirat la 05 august

2019, aceasta fiind și ultima zi de depunere a recursului, pe când apărarea a

declarat recursul la 13 august 2019, respectiv cu depășirea termenului de

declarare a acestuia.

În astfel de circumstanțe, rezultă că recursul ordinar declarat de către

inculpatul Caraman Vitalie împreună cu avocatul Dariev Boris urmează a fi

respins ca inadmisibil, deoarece a fost declarat peste termen.

6.2. Cu referire la recursurile ordinare declarate de către procurorul

în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către

avocatul Caraman Igor în numele inculpatului Panța Andrei.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată

și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

După cum rezultă din conținutul recursurilor declarate, recurenții critică

decizia instanței de apel din punctul de vedere al prezenței temeiurilor de casare

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, potrivit

cărora 6) hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii și

12) faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Astfel, partea acuzării critică decizia instanței de apel din considerentul

motivării deficitare și contradictorii a soluției pronunțate, evidențiind erori la

încadrarea juridică a faptelor inculpaților.

Totodată, deși apărarea solicită achitarea inculpatului Panța Andrei,

argumentele recursului se axează de asemenea pe critici cu privire la motivarea

insuficientă a instanței de apel pe marginea soluției pronunțate.

Având în vedere argumentele aduse în recursuri, Colegiul penal reține că

potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe

11

noi prezentate instanței de apel, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de

procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

În corespundere cu art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, hotărârea

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată.

Potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

De asemenea, Colegiul penal menționează, că potrivit jurisprudenței

naționale, practicii judiciare constante, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. art. 384-397 Cod de procedură penală.

Se consideră că fondul cauzei nu a fost rezolvat când în considerentele

hotărârii primei instanțe nu se arată dacă există sau nu fapta imputată, dacă

inculpatul este sau nu vinovat, dacă există circumstanțe care atenuează ori

agravează răspunderea inculpatului, dacă trebuie ori nu admisă acțiunea civilă

ș.a. Fondul cauzei se va considera nerezolvat ori de câte ori prima instanță nu a

examinat și nu s-a pronunțat asupra chestiunilor de fond ale procesului, vizând

problema vinovăției, a răspunderii penale sau civile ori a nevinovăției lui în

comiterea infracțiunii imputate.

Totodată, una din condițiile adoptării unei sentințe legale este

corespunderea părții descriptive a ei cu circumstanțele constatate în ședința de

judecată. La întocmirea ei, instanța trebuie să îndeplinească cerințele art. 394 Cod

de procedură penală și să soluționeze toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod

de procedură penală, în aceeași consecutivitate.

Partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă

descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicând-se: locul,

timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele

infracțiunii. Dacă infracțiunea a fost săvârșită de două sau mai multe persoane prin

înțelegere prealabilă sau de un grup organizat, e necesar să fie expuse acțiunile

concrete săvârșite de către fiecare inculpat.

Instanța de recurs constată, că în speță instanța de apel nu a ținut cont de

prevederile legale expuse supra și practica judiciară constantă cu privire la forma

și specificul întocmirii hotărârilor judecătorești.

12

În acest sens, Colegiul penal lărgit relevă că deși prima instanță a pronunțat

o soluție de achitare a inculpatului Panța Andrei de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 152 alin. (2) lit. e) și art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, iar pe Caraman Vitalie l-a condamnat în baza art. 152 alin. (1) și art. 287

alin. (1) Cod penal, aceasta nu a constatat fapta în privința inculpatului pe care l-a

condamnat - Caraman Vitalie, însă a relevat în conținutul sentinței faptele de care

au fost învinuiți ambii inculpați, fără a face o delimitare între acțiunile imputate

acestora.

La rândul său, instanța de apel, deși a casat sentința pronunțând o nouă

soluție cu privire la condamnarea inculpaților Caraman Vitalie și Panța Andrei în

baza art. 152 alin. (2) lit. e) Cod penal, a repetat aceleași erori comise de către

prima instanță la constatarea faptei, descriind fapta ca fiind dovedită în privința

ambilor inculpați, însă fără a expune acțiunile concrete săvârșite de către fiecare

inculpat în parte.

Mai mult, instanța de recurs atestă și faptul că la pronunțarea soluției de

reîncadrare a faptelor inculpaților din prevederile art. 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal, în baza art. 354 Cod contravențional, instanța de apel de asemenea nu a

constatat fapta pentru fiecare inculpat în mod separat, ci indicând că

Caraman Vitalie împreună cu Panța Andrei, la data de XXXXX, ora 18:00, aflându-se

în strada s. XXXXX, XXXXX, în apropierea magazinului alimentar ÎI „XXXXX”, în

prezența mai multor persoane, i-au aplicat intenționat lui Martea Ion, lovituri cu

pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, pricinuindu-i leziuni corporale

medii.

Pe lângă faptul că instanța de apel a admis erori în privința constatării

faptelor inculpaților, Colegiul penal lărgit a ajuns la concluzia că motivarea

soluției cu privire la reîncadrarea faptelor inculpaților din prevederile art. 287

alin. (2) lit. b) Cod penal, în baza art. 354 Cod contravențional, este una

contradictorie, iar sub acest aspect se reține prezența temeiului de casare

prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală - hotărârea atacată

nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Cu referire la aceste aspecte, instanța de recurs menționează că deși

instanța de apel conchide că acțiunile inculpaților nu prezintă gradul prejudiciabil

al infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, aceasta a constatat

în faptele inculpaților acțiunile de aplicare de lovituri cu pumnii și picioarele peste

diferite părți ale corpului părții vătămate, pricinuindu-i acesteia leziuni corporale

medii.

În același timp, motivând delimitarea infracțiunii de huliganism de

contravenția prevăzută la art. 354 Cod contravențional - huliganismul nu prea

grav, instanța de apel menționează că contravențiile nu presupun și existența unei

acțiuni adiacente alternativ, exprimate în: aplicarea violenței asupra persoanelor;

amenințarea, cu aplicarea violenței, asupra persoanelor; opunerea de rezistență

violentă reprezentanților autorităților sau altor persoane, care curmă actele

huliganice.

13

Mai mult, ajungând la concluzia că vătămarea intenționată medie a

integrității corporale sau a sănătății a reprezentat violența, care a fost aplicată

tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice, calificând faptele

inculpaților în baza art. 152 Cod penal și art. 354 Cod contravențional, instanța de

apel în mod contradictoriu a indicat, că doar în cazul în care infracțiunea de

huliganism este urmată de infracțiunea de omor intenționat ori de vătămarea

intenționată gravă sau medie a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite

se vor încadra în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face,

conform art. 287 și art. 151 sau 152 Cod penal.

În acest context, Colegiul notează, că modalitatea de motivare a soluției

instanței de apel cu privire la reîncadrarea acțiunilor inculpaților este neclară, pe

când potrivit prevederilor legislației procesuale și practicii judiciare, hotărârile

pronunțate de instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în

drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea

insuficientă sau motivarea în termeni generali, vagi, reprezintă motiv de casare.

Nemotivarea ca o omisiune esențială apare astfel ca un viciu de procedură.

Din considerentele expuse, Colegiul lărgit conchide că, în prezenta speță

și-au găsit confirmare temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 6), 12) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea deciziei instanței de

apel, cu dispunerea remiterii cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, deoarece aceste erori nu pot fi corectate de instanța de

recurs.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce prevăd procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile legii procesuale penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să

verifice și să aprecieze minuțios probele administrate și examinate în instanță în

strictă conformitate cu cerințele legii, să dea apreciere cuvenită fiecărei probe

examinate și toate în ansamblu, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii

înaintate inculpaților și să argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată,

ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest

domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către inculpatul

Caraman Vitalie împreună cu avocatul Dariev Boris.

Se admit recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin și de către avocatul Caraman Igor în

14

numele inculpatului Panța Andrei, se casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 06 iunie 2019, în cauza penală în privința lui Caraman

Vitalie XXXXX și Panța Andrei XXXXX, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 22 mai 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

15