1ra-69/2021 — art.190 alin.1CP

1ra-69/2021 — art.190 alin.1CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-69/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

a judecat, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

partea vătămată, Gornean Sergiu și de către avocatul Lunca Ion în numele

inculpatului, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 28 ianuarie 2020, în cauza penală în privința lui,

Țelic Andrian xxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 30.11.2019-10.04.2019;

instanța de apel: 22.05.2019-28.01.2020;

instanța de recurs ordinar: 16.06.2020 – 13.04.2021.

A C O N S T A T A T :

Țelic Andrian, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.

(1) Cod penal al Republicii Moldova, a fost achitat pe motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

A fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă înaintată de Gornean

Sergiu, privind încasarea din contul lui Țelic Andrian a prejudiciului

material în sumă de 20.000 lei și prejudiciului moral în sumă de 10.000 lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte

Andrian, a fost învinuit de organul de urmărire penală de faptul că la data

de 26 mai 2016, ora exactă în cadrul urmăririi penale nu a fost posibil de

stabilit, având scopul dobândirii prin înșelăciune și abuz de încredere a

bunurilor altei persoane, având spre păstrare la domiciliul său din sxxxxx,

automobilul de model „Volkswagen Jetta” cu numărul de înmatriculare

„xxx xxx”, ilegal, fără acordul proprietarului l-a vândut cet. Nistrean Vasile

la suma de 1500,00 lei, cauzându-i astfel părții vătămate Gornean Sergiu un

prejudiciu considerabil în sumă de 20.000,00 lei.

1

Potrivit învinuirii, acțiunile lui Țelic Andrian au fost încadrate în baza

art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, conform indicilor calificativi: „escrocherie -

adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de

încredere cu cauzarea de daune în proporții considerabile.”

- procurorul în Procuratura raionului Criuleni, Rapeșco Ivan, care a

solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care Țelic Andrian să fie recunoscut

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (1) Cod penal și

în baza acestei Legi să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă în

mărime de 300 unități convenționale, echivalentul a 6000 lei. Acțiunea civilă

înaintată de partea vătămată Gornean Sergiu, privind încasarea

prejudiciului material în sumă de 20 000 lei și prejudiciului moral în sumă

de 10 000 lei, la fel a solicitat să fie admisă integral.

- partea vătămată Gornean Sergiu, care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul să fie

declarat vinovat de comiterea infracțiunii incriminate.

3.1 În motivarea cerințelor sale, procurorul a invocat că:

- la adoptarea sentinței, instanța de judecată conform prevederilor art.

101 alin. (1) Cod de procedură penală, urma să aprecieze fiecare probă

prezentată de către acuzatorul de stat din punct de vedere al partinității,

concludenței, utilității și veridicității ei și să adopte o hotărâre bazată pe lege;

- la faza de urmărire penală cît și în instanța de judecată au fost

prezentate suficiente probe care confirmă faptul comiterii infracțiunii de

către inculpatul Țelic Andrian și astfel sentința judecătorească este

contestată pe motivul ilegalității ei;

- fiind audiat la faza de urmărire penală și în instanța de judecată,

inculpatul a declarat că vina o recunoaște pe deplin și a declarat că, la

începutul lunii decembrie al anului 2015, la solicitarea lui Teresciuc Vasile, a

primit în gospodăria sa automobilul de model „ Volkswagen Jetta”, cu n/î

xxx xxx, ce îi aparține lui Gornean Sergiu. Totodată, acesta a recunoscut că

în luna mai a anului 2016, a înstrăinat automobilul transmis spre păstrare de

către Gornean Sergiu, fără acordul său, lui Nistrean Vasile. La fel Țelic

Andrian nu ia comunicat lui Nistrean Vasile despre faptul că automobilul „

Volkswagen Jetta”, cu n/î xxx xxx, nu-i aparține lui, dar îi aparține lui

Gornean Sergiu;

- inculpatul Țelic Andrian, în ședința judecătorească după ce a depus

depoziții nu s-a prezentat și astfel s-a eschivat fiind anunțat în căutare;

- fiind audiat în instanța de judecată Nistrean Vasile, a declarat că în

anul 2016, se ocupa cu colectarea metalului uzat la domiciliul său în s. xxxx,

2

r-nul xxxx. Aproximativ în luna mai a anului 2016, la el la domiciliu s-a

prezentat Țelic Andrian, cu soția sa și l-a întrebat dacă poate să-i dea un

automobil uzat. După aceasta a mers la Țelic Andrian acasă și a văzut

automobilul despre care a mers vorba. A procurat acel automobil cu suma

de 1500 lei, iar a doua zi l-a înstrăinat lui Cazac Victor, care i-a achitat la fel

1500 lei. Martorul Nistrean Vasile, a mai declarat că nu cunoștea că

automobilul „Volkswagen Jetta”, cu n/î xxx xxx, nu-i aparține lui Țelic

Andrian, căci dacă cunoștea, atunci nu-l procura. Anume această probă

confirmă pe deplin vina lui Țelic Andrian Iurie în comiterea infracțiunii

incriminate și corespunde circumstanțelor cazului dat.

3.2. În motivarea cerințelor sale, partea vătămată a invocat că:

- prima instanța nu a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și a

apreciat necorespunzător probele din dosar.

ianuarie 2020, au fost admise apelurile declarate, casată total sentința primei

instanțe, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru

prima instanță prin care Țelic Andrian a fost recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(1) Cod penal și în baza

acestei Legi i s-a aplicat o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 300

unități convenționale, ceea ce constituie echivalentul sumei de 6000 (șase

mii) lei.

4.1 Pentru a decide astfel instanța de apel a constatat că, Țelic Andrian,

la data de 26 mai 2016, ora exactă în cadrul urmăririi penale nu a fost posibil

de stabilit, având scopul dobândirii prin înșelăciune și abuz de încredere a

bunurilor altei persoane, având spre păstrare la domiciliul său din s. xxx r.

xxx, automobilul de model „Volkswagen Jetta” cu numărul de înmatriculare

xxx xxx, ilegal, fără acordul proprietarului l-a vândut Nistrean Vasile la

suma de 1500,00 lei, cauzându-i astfel părții vătămate Gornean Sergiu un

prejudiciu considerabil în sumă de 20000,00 lei.

În acest sens, instanța de apel a reținut că prin acțiunile sale

intenționate Țelic Andrian a comis infracțiunea prevăzută de art. 190 alin.(1)

Cod penal al Republicii Moldova, conform indicilor calificativi, escrocheria

- adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare

a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii,

calităților substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea

acestora este motivul determinant al încheierii actului juridic) actului juridic

nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este determinată de

comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile.

3

Subsecvent, instanța de apel a remarcat că, deși inițial acțiunile

inculpatului au fost încadrate în baza art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, după

indicii calificativi „escrocherie - adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane

prin înșelăciune și abuz de încredere cu cauzarea de daune în proporții

considerabile”, faptă infracțională, a avut loc în primăvara lui 2016. În acest

context prin Legea nr. 179 din 26.07.2018, M.O. 309-320/17.08.2018 art. 498;

în vigoare 17.08.2018, din Codul penal a fost exclusă componența de

infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c).

În continuare, instanța de apel, analizând și apreciind sistemul de acte

și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenții, concludenții și utilității lor, a conchis că probele administrate

la caz sunt pertinente, concludente și utile, acestea coroborând între ele.

Totodată în opinia instanței de apel sunt pertinente la caz și declarațiile

părții vătămate și a martorilor analizate din care s-a stabilit că Țelic Andrian

având scopul dobândirii prin înșelăciune și abuz de încredere a bunurilor

altei persoane, având spre păstrare la domiciliul său din s. xxx, r. xxxx,

automobilul de model „Volkswagen Jetta” cu numărul de înmatriculare xxx

xxx, ilegal, fără acordul proprietarului l-a vândut cet. Nistrean Vasile la

suma de 1500,00 lei, cauzându-i astfel părții vătămate Gornean Sergiu un

prejudiciu considerabil în sumă de 20000,00 lei.

În aceiași ordine de idei, în susținerea vinovăției inculpatului instanța

de apel a reținut că primordial speței de referință nu este identificarea unor

acte juridice ce ar confirma dreptul de proprietatea părții vătămate asupra

automobilului, ci primordial sunt probele care indică că inculpatul neavând

nici un drept de înstrăinare a automobilului, l-a vândut lui Nistrean Vasile.

Analizând circumstanțele de fapt și de drept expuse la caz, precum și

probatoriul administrat, instanța de apel a reținut că nu pot fi reținute ca

plauzibile argumentele instanței de fond în partea în care a conchis că

inculpatul urmează a fi achitat pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii, or, probele analizate și cercetate suplimentar de către instanța

de apel indică la faptul că, Țelic Andrian s-a eschivat de la restituirea

mijlocului de transport, totodată, se reține că în momentul păstrării mașinii

de la partea vătămată, inculpatul nu și-a onorat angajamentul asumat, de a

păstra automobilul, ci urmărind scopul de cupiditate, l-a înstrăinat fără

acordul proprietarului.

Sub aspectul individualizării pedepsei stabilite inculpatului, instanța

de apel ținând cont de modificările operate la art. 190 Cod penal, dar și de

circumstanțele reale și personale ale inculpatului a considerat posibil de

aplicat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin.(1) Cod penal,

4

pedeapsă sub formă de amendă în cuantumul stabilit de norma până a fi

modificată și anume, aplicându-i lui Țelic Andrian o pedeapsă penală sub

formă de amendă în mărime de 300 unități convenționale, ceea ce constituie

suma de 6000 lei.

- partea vătămată Gornean Sergiu, care invocând prevederile art. 427

alin. (1), pct. 6), solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea

cheltuielilor judiciare și pronunțarea unei noi decizii prin care acțiunea civilă

înaintată de partea vătămată să fie admisă și să fie încasat de la inculpat în

beneficiul părții vătămate prejudiciul material în mărime de 20.000 lei,

- avocatul Lunca Ion în numele inculpatului care invocând incidența

prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 9), 10), 12), care a solicitat casarea

deciziei instanței de apel și menținerea sentinței primei instanțe.

5.1 În motivarea cerințelor sale partea vătămată invocă că:

- în decizia instanței de apel este indicat că „raportând prevederile legale

sus enunțate la materialele cauzei si anume, ținând cont de faptul că prejudiciul

material cauzat lui Gornean Sergiu este constituit din suma de 20000 lei, Colegiul,

v-a incasa din contul inculpatului această sumă”. Cu toate acestea, necătînd la

faptul că prin decizia sa instanța de apel a admis integral acțiunea civilă

înaintată de partea vătămată, în realitate s-a dispus încasarea de la partea

vătămată a sumei de 2000 de lei. În acest sens se atestă că motivarea deciziei

instanței de apel contrazice dispozitivului deciziei;

5.2 În motivarea cerințelor sale avocatul în numele inculpatului invocă că:

- instanța de apel a dat o apreciere greșită a faptelor inculpatului Țelic

Andrian, fapt care a contribuit la pronunțarea unei hotărâri ilegale;

- la materialele dosarului nu există nici o probă care ar confirma faptul

că inculpatul Țelic Andrian ar fi comis infracțiunea incriminată prin

rechizitoriu;

- cu atât mai mult din actele anexate la materialele dosarul s-a stabilit

cu certitudine precum că partea vătămată Sergiu Gornean nu deținea

dreptul de proprietate asupra automobilului de model Volkswagen Jetta cu

numărul de înmatriculare xxx xxx. Or, potrivit certificatului de

înmatriculare anexat la actele dosarului se confirmă că proprietarul

automobilului este o altă persoană;

- partea vătămată și soția acestuia în instanța de judecată au dat

declarații contradictorii;

- nu este clar în baza căror probe instanța de apel a constatat că

partea vătămată Gornean Sergiu a procurat automobilul de model

Volkswagen Jetta cu nr. de înmatriculare xxx xxx și mai cu seamă a

achitat costul acestui automobil în condițiile în care potrivit prevederilor

5

art.210 alin.(l) din Codul civil în vigoare Ia 26.05.2016 statuează că:

„trebuie să fie încheiate în scris actele juridice dintre persoanele juridice, dintre

persoanele juridice și persoanele fizice și dintre persoanele fizice dacă valoarea

obiectului actului juridic depășește 1000 de lei, iar în cazurile prevăzute de lege,

indiferent de valoarea obiectului”. Iar art.211 alin.(l) din Codul civil ne mai

spune și că: „nerespectarea formei scrise a actului juridic face să decadă părțile din

dreptul de a cere, în caz de litigiu, proba cu martori pentru dovedirea actului

juridic”.

Lunca Ion, a prezentat referință pe marginea recursului declarat de către

partea vătămată Gornean Sergiu, pledând pentru respingerea acestuia ca

fiind neîntemeiat.

cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că

acestea urmează a fi admise din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând

recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza

materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

recurs de titularul acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de

procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl

admită, să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în

care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de

drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut

drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.

Totodată, Colegiul evidențiază și prevederile art. 414 Cod de

procedură penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de

drept urmează să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura

de apel.

În particular, la chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte:

dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de

inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe

atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art.

101 Cod de procedură penală.

6

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze

instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii,

dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată

și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect

aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare

la chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi

desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Cu referire la recursul declarat de către partea vătămată Gornean

Sergiu:

Reieșind din conținutul recursului declarat de avocat, recurentul

invocă ca temei de casare a hotărârii instanței de apel prevederile art.427

alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, sub aspectul că „…motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar… ”

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul

penal lărgit reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurent și-

au găsit confirmare având în vedere următoarele considerente.

Astfel analizând decizia instanței de apel, Colegiul penal lărgit a

observat că în partea descriptivă, inițial s-a constatat că prejudiciul material

cauzat lui Gornean Sergiu este constituit din suma de 20.000 de lei, context

în care, instanța de apel a decis să încaseze din contul inculpatului această

sumă (f.d. 127, vol. II), însă în dispozitiv (f.d. 128, vol. II), contrazicându-se,

a încasat cu titlu de prejudiciu material doar suma de 2000 de lei.

Reieșind din aceste considerente, Colegiul penal lărgit statuează,

eroarea sus-menționată și existentă în conținutul deciziei instanței de apel,

cade sub incidența cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, motiv din care decizia instanței de

apel nu poate fi menținută de instanța de recurs ordinar.

Această eroare nu pot fi corectată în ordinea procedurii de recurs,

deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și

a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat

apelul.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Lunca Ion

în numele inculpatului

Reieșind din conținutul recursului declarat de avocat, recurentul

invocă ca temei de casare a hotărârii instanței de apel prevederile art.427

alin.(1) pct.6), 8), 9), 10), 12) Cod de procedură penală, sub aspectul că pct. 6)

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

7

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus

neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței; pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a

pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru

care condamnatul a fost pus sub învinuire; pct. 9) inculpatul a fost

condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală; pct. 10) s-

au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; pct. 12) faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

Raportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod

de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut

cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

În conformitate cu prevederile art. 113 Cod penal, instanța de apel, era

obligată să deducă din actele cauzei „(…)determinarea și constatarea juridică a

corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele

componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală”.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se

pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt:

dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost

comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost

apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate

cu art. 101 Cod de procedură penală.

În aceste condiții instanța de recurs ordinar, a observat că instanța de

apel, nu și-a motivat soluția și, nu a dat apreciere probelor din punct de

vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar tuturor

probelor în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Deși, în temeiul principiului contradictorialității, fiind obligată să

motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor

administrate, instanța de apel s-a limitat la reproducerea în calitate de probe

a declarațiilor părții vătămate, martorilor, precum și a înscrisurilor

prezentate în acest sens de partea acuzării și nu s-a expus în conținutul

deciziei pe probele invocate de partea apărării.

În acest sens, Colegiul penal lărgit a observat că, deși potrivit procesului

– verbal al ședinței de judecată a instanței de apel (f.d.98, vol. II) partea

apărării a solicitat verificarea următoarelor probe: f.d. 17 - explicațiile date de

către inculpat; f.d. 24 - certificat de înmatriculare; f.d. 34 - caracteristica; f.d.

39 - revendicare, instanța de apel a omis în decizie să supună cercetării și

analizei probele sus-menționate, deși menționând în procesul verbal al

ședinței de judecată, aceasta urma să argumenteze relevanța acestor probe

asupra concluziei pronunțate, precum și să motiveze de ce acestea sunt

acceptate sau respinse pentru formularea respectivelor constatări.

8

Totodată instanța de apel în decizia sa, a menționat că vinovăția

inculpatului Țelic Andrian se probează și prin: procesul-verbal de audiere a

martorului Nistrean Vasile Sevastian din 14.07.2016, potrivit căruia, acesta a indicat

circumstanțele cauzei, și anume cum în posesia lui a ajuns automobilul „Volkswagen

Jetta” cu n/î xxx xxx și ce a făcut ulterior cu acesta, declarații similare făcând și în

ședința de judecată, (f.d.29); procesul-verbal de audiere a martorului Gornean

Natalia Foma din 19.09.2016, potrivit căruia, aceasta a descris circumstanțele

pricinii legate de aceea că cet. Țelic Andrian i-ar fi înstrăinat automobilul familiei

sale pe care Gornean Sergiu i l-a lăsat la păstrare, declarații similare făcând ulterior

și în ședința de judecată, (f.d.30); procesul- verbal de audiere a martorului Gornean

Ivan Sergiu din 20.09.2016, potrivit căruia, acesta a descris circumstanțele pricinii

legate de faptul că cet. Țelic Andrian Iurie i-ar fi înstrăinat automobilul părinților

săi pe care Gornean Sergiu i l-a lăsat la păstrare, declarații asemănătoare făcând

ulterior și în ședința de judecată. Din declarațiile acestuia, instanța de judecată reține

că automobilul în cauză nu a fost folosit de câțiva ani, deoarece acesta a fost implicat

într-un accident rutier cu aproximativ 4-5 ani de până la prezentul caz, astfel că

acesta era deteriorat, și anume exteriorul acestuia, (f.d.32), procesul-verbal de audiere

a bănuitului Țelic Andrian Iurie din 21.09.2016, potrivit căruia cet. Țelic Andrian

Iurie a descris circumstanțele pricinii legate de faptul că el - cet. Țelic Andrian Iurie

ar fi înstrăinat automobilul pe care Gornean Sergiu i l-a lăsat la păstrare, declarații

similare a făcut și în cadrul ședinței de judecată (f.d.43), ordonanța de recunoaștere

și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 26.09.2016, potrivit căruia

automobilul „Volkswagwn Jetta” cu n/î xxx xxx a fost recunoscut în calitate de corp

delict, (f.d.46), procesul-verbal de examinare a obiectului din 27.09.2016 și foto-

tabelele la acesta, potrivit căruia a fost examinat automobilul „Volkswagwn Jetta” cu

n/î xxx xxx, la care au fost stabilite un șir de defecțiuni și lipsă de piese, (f.d.47, 48-

52), însă raportând conținutul procesului-verbal al ședinței de judecată a

instanței de apel (f.d.98, vol. II) la textul deciziei atacate rezultă că la

judecarea apelurilor aceste probe nu au fost cercetate prin prisma

principiului contradictorialității și nemijlocirii, încălcându-se dispozițiile

imperative ale art. 414 alin. (2), (6) Cod de procedură penală potrivit cărora

instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima

instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-

verbal și ea nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate

de prima instanță, dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a

instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în

fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare,

pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea

9

hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai

nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în

termeni generali – vagi, reprezintă motiv de casare.

În continuare, potrivit rigorilor impuse de prevederile art. art. 414, 417

Cod de procedură penală, în partea descriptivă a deciziei instanța de apel

urma să desfășoare analiza probelor pe care s-a bazat la adoptarea deciziei,

cu indicarea motivelor care au stat la baza pronunțării unei asemenea soluții

și din care considerente ele urmează a fi re apreciate, admise ori respinse ca

probe.

În acest sens, se notează că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO,

expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre

motivată demonstrează că pârțile au fost auzite în cadrul procesului penal

(Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

De asemenea, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei,

19 decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită

ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în

mod real chestiunile esențiale supuse atenției sale.

7.1 Generalizând cele expuse, Colegiul penal lărgit atestă că instanța

de apel a adoptat o decizie de condamnare a inculpatului Țelic Andrian în

baza învinuirii de comitere a infracțiunii prevăzute de art.190 alin (1) Cod

penal, printr-o motivare insuficientă, superficială, prin ce a fost afectată

soluția adoptată, or aceasta nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii, fiind incident

sub aceste aspecte temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală și astfel recursurile declarate urmează a fi admise,

decizia instanței de apel casată, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanța de apel în alt complet de judecată.

obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd

procedura de rejudecare și limitele acesteia, să înlăture erorile menționate,

să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a

soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură

penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o

apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere

prevederile art. art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să verifice și să

cerceteze probele prezentate atât de acuzare, cât și de apărare, în strictă

conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită, cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate și toate în

ansamblu, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpatului,

10

prezența sau lipsa în acțiunile inculpatului a infracțiunii incriminate, și să-și

argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate, să se pronunțe asupra tuturor motivelor

invocate în apel și, în dependență de datele obținute, ținând cont de motivele

casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica

relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată,

care să corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către partea vătămată,

Gornean Sergiu și de către avocatul Lunca Ion în numele inculpatului,

casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 ianuarie

2020, în cauza penală în privința lui Țelic Andrian xxx, și dispune

rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 28 mai 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

11