1ra-1229/20 — art.190 alin.2 lit.c CP

1ra-1229/20 — art.190 alin.2 lit.c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-1229/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

03 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Țurcan Anatolie, Toma Nadejda, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către avocatul Sandu

Stela în numele inculpatului Martea Corneliu, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 29 ianuarie 2020, în cauza penală privindu-l

pe

Martea Corneliu xxxxx, născut la xxxx, originar și

domiciliat în s. xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 01.02.2018 – 05.10.2018;

Instanța de apel: 24.10.2018 – 29.01.2020;

Instanța de recurs: 23.03.2020 – 03.11.2020.

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

Corneliu a fost achitat de sub învinuirea adusă în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate Cepoi Cristina, cu

privire la încasarea prejudiciului material în valoare de 4 700 euro, echivalentul sumei de

85 572,43 lei, a fost respinsă.

învinuiește în aceea că el, într-o zi a lunii februarie 2014, aflându-se în gospodăria lui

Martea Nicolai, unde temporar locuia Lungu Gheorghe, situată în satul xxxxx, raionul

xxxx, recent deteriorând într-un accident rutier automobilul ultimului de model "xxxx” cu

numărul de înmatriculare xxxx, cu prețul de 3 300 euro, ce este echivalent cu 6 0060 lei,

acționând intenționat, cu scopul dobândirii ilicite a bunurilor alte: persoane, prin

înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul procurării lui Lungu Gheorghe a unui alt

1

automobil, a vândut la piese automobilul deteriorat de model "Xxxxxx” cu numărul de

înmatriculare xxxxx, și a primit concomitent de la Lungu Gheorghe încă 1 000 euro, care

chipurile nu ajung pentru procurarea altui automobil. Ulterior, fără a-și onora obligațiunile

asumate față de Lungu Gheorghe, a însușit ilegal pentru necesitățile personale banii luați

de la ultimul și banii primiți în rezultatul vânzării automobilului la piese, astfel, cauzându-

i lui Lungu Gheorghe o daună în proporții considerabile în sumă totală de 4 300 euro, ce

este echivalent cu 78 260 lei.

procurorul, care a solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Martea Corneliu să fie recunoscut vinovat

și condamnat în baza art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal la 1000 unității convenționale, ce

este echivalent cu 20 000 lei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita

activitatea în domeniul comerțului pe un termen de 3 ani. Admiterea parțială a acțiunii

civile, înaintată de succesorul părții vătămate Cristina Cepoi, cu încasarea de la Martea

Corneliu în beneficiul ultimei a prejudiciului material în sumă de 78 260 lei.

În apelul declarat procurorul a invocat că, motivarea soluției contrazice

dispozitivului, or, instanța a dedus că - din toate elementele caracteristice escrocheriei, nu

a fost demonstrat nici unul, însă îl achită pe C. Martea din motiv că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat, ceea ce înseamnă că faptul escrocheriei de la Lungu Gheorghe totuși

a avut loc, însă nu a fost săvârșit de către inculpatul Martea Corneliu.

Instanța și-a bazat soluția pe declarațiile inculpatului Martea Corneliu și pe

declarațiile martorului Martea Serghei - fratele inculpatului, care contravin declarațiilor

depuse de ultimul în cadrul mirii penale, acesta menționând că, Martea Corneliu era

prezent la negocierile cu cumpărătorul automobilului accidentat și în momentul

transmiteri banilor

Procurorul a invocat că, în sentință instanța redă mărturisirile martorilor Lungu

Iraida, Cibotaru Ruslan, Domnișoru Victor și Gorbaniuc Nicolai, însă a redat declarațiile

acestora doar prin fraze rupte din context.

Instanța nu a dat apreciere declarațiilor persoanelor audiate în ședința de judecată,

majoritatea din care nefiind interesați personal de rezultatul examinării cauzei, au depus

depoziție ce contrazic declarațiile inculpatului Martea Corneliu și martorului Martea

Serghei și anume: succesorului părții vătămate Lungu Iraida, martorilor Cibotaru Ruslan,

Domnișoru Victor. Susține apelantul că instanța a omis să dea apreciere și declarațiilor lui

Lungu Gheorghe, făcute în timpul depunerii plângerii la data de 09.04.2014, la

Inspectoratul de politie Râșcani, împotriva lui Martea Corneliu.

Instanța de judecată tendențios a apreciat probele examinate, atât în cadrul urmăririi

penale cât și în ședința de judecată, pronunțând o sentință ilegală, invocând o presupunere

părtinitoare, precum că fapta nu a fost săvârșită de către inculpatul Martea Corneliu.

admis apelul procurorului, casată sentința în latura penală și în latura civilă, cu

pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

2

instanță, prin care Martea Corneliu în conformitate cu art.391 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală și art.60 alin (1) lit. b) Cod penal a fost liberat de răspunderea penală

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(1) Cod penal, cu încetarea

procesului penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală.

Acțiunea civilă înaintată de către succesorul părții vătămate Cepoi Cristina s-a

admis și s-a dispus încasarea de la Martea Corneliu în beneficiul Cristinei Cepoi a

despăgubirilor în sumă de 4 300 euro, sau echivalentul în lei moldovenești la momentul

executării, cu titlu de prejudiciu material cauzat.

În rest, dispozițiile sentinței instanței de fond referitor la corpurile delicte, s-au

menținut.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, instanță de fond a judecat

superficial cauza privind învinuirea adusă lui Martea Corneliu în comiterea infracțiunii de

escrocherie, în lipsa unei cercetări obiective a probelor prezentate de partea acuzării, cu

aprecierea eronată a împrejurărilor în fapt, iar ca rezultat a constatat greșit aspectele de

drept, ce au dus la achitarea nejustificată a acestuia, or, cumulul probelor administrate în

prezenta cauză, ce au servit obiect de cercetare judecătorească, inclusiv și în instanță de

apel, denotă cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea escrocheriei în privința lui

Lungu Gheorghe.

Totodată, instanța de apel a menționat că, instanță de fond neobiectiv a apreciat

declarațiile martorilor drept fapte ce confirmă nevinovăția inculpatului, selectând doar

circumstanțele ce prevalează poziția părții apărării asupra poziției acuzării, nefiind luate în

considerație totalitatea probelor acumulate pe parcursul procesului, nefiind efectuată

coroborarea declarațiilor cu probele scrise din materialele cauzei, ci a parcurs la

interpretarea în parte a unor secvențe din declarațiile martorilor.

Instanța de apel a reținut că, potrivit procesului verbal din 02.06.2014, de sesizare

despre săvârșirea infracțiunii (f.d.16, vol. I), Lungu Gheorghe a solicitat tragerea la

răspundere a lui Martea Corneliu, care prin excrocherie l-a deposedat de automobil și

bani, cauzându-i un prejudiciu material considerabil în sumă de 84 600 lei.

Fiind avertizat de răspunderea conform art.311 Cod de procedură penală, Lungu

Gheorghe a declarat că, la începutul lunii februarie 2014, Martea Corneliu i-a accidentat

automobilul de model „Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXX, după care s-au

înțeles că el va realiza automobilul așa cum este accidentat și va cumpăra altul în loc tot

de același model. Sub pretextul că nu-i ajung bani pentru procurarea altui automobil, a

cerut și a luat cu împrumut suma de 1 000 euro, asigurând că va merge peste hotare și îi

va restitui datoria. Ultimul a cumpărat un automobil de model „Xxxxxx” de culoare albă

și l-a înregistrat pe numele său, iar la rugămintea de a-i transmite în proprietate acest

automobil conform înțelegerii prestabilite, Martea Corneliu a refuzat spunând că nu-i este

dator cu nimic. În cele din urmă Martea Corneliu a accidentat și cel de-al doilea

automobil. În acest sens Lungu Gheorghe a depus cerere organelor de drept cu privire la

tragerea lui Martea Corneliu la răspundere penală pentru săvârșirea escrocheriei (f.d.17,

3

vol. I).

Prin procesul-verbal din 23.04.2014 a fost examinat certificatul de înmatriculare a

automobilului de model ”Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXX, înregistrat pe

numele lui Lungu Gheorghe, prezentat de către ultimul (f.d.24, vol. I), iar prin ordonanța

din 01.07.2014 acest certificat de înmatriculare a fost recunoscut în calitate de corp delict

și anexat la materialele cauzei (f.d.26, vol. I).

În cadrul consemnării declarațiilor lui Lungu Gheorghe depuse la 02.06.2014 pe

marginea sesizării despre comiterea infracțiunii, ultimul a fost prevenit contra semnătură

despre răspunderea ce o poartă în baza art.311 CPP, însă ulterior la etapa urmăririi penale

și judecării cauzei în instanța de fond, acesta așa și nu a fost audiat, la materialele cauzei

fiind anexat certificatul care confirmă decesul acestuia la 18.10.2014 (f.d.75, vol. I).

Instanța a apreciat ca fiind relevant faptul că, Lungu Iraida, fosta soție a părții

vătămate Lungu Gheorghe, a declarat atât în prima instanță (f.d.4, vol. II), cât și în

instanță de apel, că din spusele lui Lungu Gheorghe cunoaște că Martea Corneliu îi este

dator cu niște bani, deoarece i-a accidentat automobilul. Ultimul urma să întoarcă lui

Lungu Gheorghe suma de 85 000 lei, deoarece acesta după accidentare i-a mai dat 1 000

euro, însă Martea Corneliu nu a mai întors nimic.

La urmărirea penală, martorul Martea Serghei a declarat (f.d.136, vol. I) că, la

negocierile cu cumpărătorul din raionul Sângerei, care ulterior s-a dovedit a fi Domnișoru

Victor, privitor la vânzarea automobilului de model ”Xxxxxx” cu numărul de

înmatriculare XXXXXX, a participat el, Lungu Gheorghe, Martea Corneliu, Gorbaniuc

Nicolae și Cibotaru Ruslan. Domnișoru Victor a dat banii direct în mâinile lui Lungu

Gheorghe.

Ulterior, în instanța de fond Martea Serghei a susținut că, după accidentarea de

către Lungu Gheorghe a automobilului de model "Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare

XXXXXX, l-a sunat pe Cibotaru Ruslan și l-a rugat să i-a automobilul. Când a venit cu

Domnișoru Victor după automobil, l-a rugat pe Cibotaru Ruslan să se prezinte ca

proprietarul automobilului pentru a evita probleme la perfectarea documentelor, întrucât

Lungu Gheorghe urma să plece la Moscova. La negocieri cu Domnișoru Victor a

participat el, Lungu Gheorghe și Cibotaru Ruslan. Lungu Gheorghe a acceptat propunerea

lui Domnișoru Victor, acesta lăsându-i arvună în sumă de 100 sau 200 euro, iar doua zi a

luat automobilul cu evacuatorul și i-a mai achitat lui Cibotaru Ruslan 1 000 euro, iar

acesta a transmis banii lui Lungu Gheorghe (f.d.44-46 vol. II).

Astfel, declarațiile martorului Martea Serghei depuse la urmărirea penală diferă de

cele depuse la etapa judecării cauzei în instanța de fond și anume - inițial acesta a indicat

că, la negocierile despre vânzarea automobilului au avut loc cu participarea lui Martea

Corneliu, ulterior susținând însă că acesta nu era prezent nici la negocieri, nici la

transmiterea banilor și nici la transmiterea automobilului. Aceasta discordanță trezește

dubii referitor la veridicitatea celor relatate, fiind evidentă tendința ultimului de a susține

poziția fratelui său Martea Corneliu cu privire la nevinovăție.

Poziția apărării a fost combătută prin declarațiile martorului Domnișoru Victor,

4

care atât în instanța de fond (f.d.16-18, vol. II), cât și în instanța de apel a declarat, că la

negocierile privitor la procurarea automobilului au participat Cibotaru Ruslan care s-a

prezentat ca proprietar, Martea Corneliu, Martea Serghei și încă o persoană de statură

scundă, care sigur nu era Lungu Gheorghe. Cibotaru Ruslan i-a transmis pașaportul

tehnic, iar a doua zi a venit după automobil și i-a lăsat restul banilor. Pe Lungu Gheorghe

deja l-a văzut atunci când acesta cu politia a venit în satul Prepelița, ridicând plăcuțele de

la numerele de înmatriculare și pașaportul tehnic.

Aceleași declarații, după sens și consecutivitate, Domnișoru Victor le-a depus și la

etapa urmăririi penale (f.d.60-61, vol. I), menționând că la ducerea tratativelor despre

înstrăinarea automobilului erau prezenți frații Martea, Serghei și Corneliu și Cibotaru

Ruslan, care s-a prezentat ca proprietarul automobilului și căruia i-a transmis arvuna în

sumă de 100 euro. Când a doua zi a venit după automobil i-a transmis ultimului restul

banilor, la acest moment prezenți fiind Martea Corneliu și Martea Serghei.

Poziția și declarațiile martorului Domnișoru Victor au rămas neschimbate, instanța

considerând că acestea sunt credibile, or, vin în coroborare cu declarațiile martorului

Cibotaru Ruslan depuse la urmărirea penală (f.d.134, vol. I), potrivit cărora, din spusele

lui Martea Corneliu a înțeles că automobilul deteriorat care urma a fi înstrăinat îi aparține

acestuia. La rugămintea lui Martea Serghei s-a prezentat ca proprietarul automobilul care

urma a fi înstrăinat lui Domnișoru Victor. La negocieri cu ultimul a participat el, Martea

Serghei și Martea Corneliu. Domnișoru Victor i-a lăsat arvună în sumă de 100 euro, pe

care a transmis-o lui Martea Corneliu, iar a doua zi a mai primit suma de 1 150 euro pe

care împreună cu pașaportul tehnic i-a transmis-o lui Martea Serghei.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, în prima instanță Cibotaru Ruslan a

susținut că Martea Serghei i-a spus că automobilul de model „Xxxxxx” cu numărul de

înmatriculare XXXXXX îi aparține lui Martea Corneliu și că l-a accidentat, motiv pentru

care acesta urmează a fi înstrăinat unei persoane și l-a rugat ca la negocieri să se prezinte

drept proprietar al acestui automobil, pentru care îi va achita suma de 200 lei. A menționat

că Lungu Gheorghe nu a participat la negocieri, banii fiind transmiși în prezența sa lui

Martea Corneliu și Martea Serghei (f.d.19-20, vol. II).

În instanța de apel martorul Cibotaru Ruslan a explicat, Martea Serghei i-a spus că

automobilul accidentat aparține lui Martea Corneliu, însă nu cunoaște de ce acesta l-a

rugat să se prezinte drept proprietarul automobilului de model "Xxxxxx” cu numărul de

înmatriculare XXXXXX, însă este explicabil de ce Cibotaru Ruslan a transmis arvuna în

sumă de 100 euro lui Martea Corneliu, întrucât a fost convins că anume acesta este

proprietarul automobilului, aflând peste luni de zile că de fapt acest mijloc de transport

aparținea lui Lungu Gheorghe, care s-a prezentat la domiciliul lui și l-a rugat să relateze

circumstanțele înstrăinării acelui automobil.

Din declarațiile martorului Gorbaniuc Nicolae depuse în prima instanță (f.d.50-51,

vol. II) rezultă că, Martea Corneliu era prezent la tratativele duse pe marginea înstrăinării

automobilului, în instanța de apel martorul susținând veridicitatea acestor declarații.

Prin urmare, analizând declarațiile nominalizate în raport cu cele reținute de către

5

instanța de fond, instanța de apel a constatat, că la baza sentinței instanța a pus declarațiile

inculpatului Martea Corneliu și a fratelui acestuia, Martea Serghei, care de altfel pretind,

că la negocierile cu privire la vânzarea automobilului de model „Xxxxxx” cu numărul de

înmatriculare XXXXXX a participat Lungu Gheorghe, iar Martea Corneliu a fost absent

la aceste evenimente, însă, urmare a analizei efectuată pe marginea declarațiilor expuse, s-

a constatat că această versiune se combate prin declarațiile martorilor Cibotaru Ruslan și

Domnișoru Victor, care nu au fost apreciate de către instanța de fond la justa valoare.

La caz, s-a confirmat latura subiectivă a infracțiunii de escrocherie, manifestata la

caz prin intenția directă a inculpatului, care dorea și admitea obținerea mijloacelor bănești

în sumă de 1 000 euro, precum și a celor de pe urma înstrăinării automobilului ce

aparțineau lui Lungu Gheorghe, sub pretextul că cu acești bani îi va cumpăra un alt

automobil, inducându-1 în eroare, cunoscând cu certitudine că nu-i va restitui va tui banii.

Instanța de apel a reținut că, motivându-și soluția de achitare a inculpatului Martea

Corneliu de sub învinuirea formulată în comiterea infracțiunii de escrocherie, instanța de

judecată, depășind limitele judecării cauzei, în baza probelor examinate, a conchis că nu s-

a confirmat faptul că, inculpatul a comis accident rutier cu implicare automobilului de

model ”Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXX, deși ultimului nici nu i se

impută o atare faptă infracțională, în învinuire fiind redate împrejurările care au anticipat

înțelegerea ce a avut loc între Martea Corneliu și Lungu Gheorghe, referitor la înstrăinarea

automobilului deteriorat și procurarea unui alt automobil.

De asemenea, instanța de apel a conchis că, nu s-a confirmat că Martea Corneliu și-

a asumat careva obligațiuni față de Lungu Gheorghe în vederea vânzării automobilului

accidentat și că acesta a însușit banii în urma vânzării acestui automobil la piese, precum

și că a primit de la Lungu Gheorghe suplimentar suma de 1 000 euro pentru procurarea

altui automobil. Or, împrejurările date sunt consemnate în sesizarea lui Lungu Gheorghe

despre săvârșirea infracțiunii, acesta fiind preîntâmpinat de răspundere, contra semnătură,

a relatat în lux de amănunte despre înțelegerile pe care le-a avut cu Martea Corneliu

referitor la automobilul de model „Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXX, iar

despre aceste circumstanțe a relatat în instanța de fond și în instanța de apel Lungu Iraida,

fosta soție a lui Lungu Gheorghe.

Mai mult, Cibotaru Ruslan a declarat că, atât Martea Serghei cât și Martea Corneliu

i-au spus că proprietarul automobilului de model „Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare

XXXXXX este Martea Corneliu, fiind evident că motivul acestei minciuni a servit

tendința însușirii banilor de pe urma înstrăinării automobilului. Crezând că Martea

Corneliu este proprietarul automobilului Cibotaru Ruslan i-a transmis acestuia arvuna

primită de la Domnișoru Victor, restul banilor fiind transmisă fratelui acestuia, Martea

Serghei. Totodată, martorul Gorbaniuc Nicolai a relatat, că după înstrăinarea

automobilului accidentat de model "Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXX,

Martea Corneliu intenționa să procure un alt automobil de același model, pentru ce și s-a

deplasat cu acesta la Nisporeni, însă atunci nu au mai procurat mașina. Însă potrivit

sesizării lui Lungu Gheorghe, Martea Corneliu totuși a procurat un automobil de model

6

„Xxxxxx” de culoare albă și l-a înregistrat pe numele său, iar la rugămintea de a-i

transmite în proprietate acest automobil conform înțelegerii prestabilite, Martea Corneliu

a refuzat spunând că nu-i este dator cu nimic.

Prin urmare, instanța de a apel a conchis că instanța de fond a dat suportului

probator o apreciere greșită și incorect a reținut probele prezentate de partea acuzării ca

fiind insuficiente pentru a constata vinovăția lui Martea Corneliu în comiterea

escrocheriei.

Totodată, instanța de apel a constatat că, deși în cadrul cercetării judecătorești s-a

confirmat comiterea de către Martea Corneliu a infracțiunii de escrocherie în privința lui

Lungu Gheorghe, totuși, la caz urmează a fi efectuată reîncadrarea acțiunilor inculpatului

În contextul dat, instanța de apel a menționat că prin ordonanța procurorului în

Procuratura Râșcani, Olga Gaugaș, din 22.08.2018, Martea Corneliu a fost pus sub

învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal -

escrocherie, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de

încredere, săvârșită cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Instanța de apel a notat că, în Codul penal au intervenit modificări introduse prin

Legea nr.179 din 26.07.2018 privind modificarea și completarea unor acte normative,

publicată la 17.08.2018, în vigoare din 17.08.2018, prin care s-a modificat art.190 Cod

penal. Astfel, potrivit noilor prevederi, se consideră infracțiune de escrocherie, art.190

alin.(l) Cod penal - dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a

unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau

ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților substanțiale ale

obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul determinant al

încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă încheierea acestuia este

determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs daune considerabile,

totodată fiind abrogat indicele calificativ prevăzut la lit. c) al art.190 alin.(2) CP - ”cu

cauzarea de daune în proporții considerabile”.

Instanța de a apel a reiterat că, potrivit art.10 alin.(l) Cod penal, legea penală cave

înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod,

ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde

asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei

legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa.

Având în vedere cele menționate, instanța de apel a considerat că, acțiunile lui

Martea Corneliu ce vizează comiterea infracțiunii de escrocherie urmează a fi reîncadrate

din art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal în art.190 alin.(l) Cod penal - dobândirea ilicită a

bunurilor altei persoane prin inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca

adevărată a unei fapte mincinoase și comportamentul dolosiv, acțiuni care au produs

daune considerabile.

Respectiv, stabilind ca fiind confirmată comiterea de către Martea Corneliu a

infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(l) Cod penal, instanța de apel a constatat temei de

încetare a procesului penal în cauză, or, la caz sunt întrunite condițiile pentru aplicarea

7

art.53 lit. g) Cod penal. Astfel instanța de a apel a reținut că, infracțiunea comisă de către

Martea Corneliu, potrivit reglementărilor expuse la art.16 alin.(3) Cod penal, face parte

din categoria infracțiunilor mai puțin grave, de la săvârșirea infracțiunii a trecut mai mult

de 5 ani, fapt ce a determină încetarea procesului în privința lui Martea Corneliu, în

legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a constatat, că prin ordonanța din

29.02.2016,01.07.2014, Lungu Gheorghe a fost recunoscut în calitate de parte vătămată și

din motiv că acesta la data de 18.10.2014 a decedat, în calitate de succesor al părții

vătămate, prin ordonanța din 25.11.2014, a fost recunoscută fiica acestuia Cepoi Cristina.

În cadrul urmăririi penale succesorul părții vătămate Cepoi Cristina a înaintat acțiunea

civilă, solicitând încasarea de la inculpatul Martea Corneliu in beneficiul său a

prejudiciului material în sumă de 4 700 euro (3 700 euro costul automobilului de model

"Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXX și 1000 euro primiți de către Martea

Corneliu de la Lungu Gheorghe), echivalentul a 85 572,43 lei.

Ținând cont de normele dreptului material civil și cel procesual-penal, instanța de

apel a conchis asupra posibilității admiterii cerințelor formulate de către succesorul părții

vătămate Cepoi Cristina, dispunând încasarea din contul inculpatului Martea Corneliu în

beneficiul Cristinei Cepoi cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul material - suma de 4

300 euro, sau echivalentul în lei moldovenești la momentul executării.

Cuantumul dat rezultă din considerentul că, în urma acțiunilor infracționale a lui

Martea Corneliu (exprimate prin dobândirea ilicită a sumei de 1 000 euro și a

automobilului de model „Xxxxxx” cu n/î XXXXXX, pe care ulterior l-a înstrăinat), lui

Lungu Gheorghe i-a fost cauzat prejudiciu material în suma totală de 4 300 euro,

constituit din 3 300 euro - costul automobilului și 1 000 euro pe care Martea Corneliu le-a

dobândit de la Lungu Gheorghe sub pretextul procurării altui automobil.

Stela în numele inculpatului, care solicită casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Martea Corneliu să fie achitat.

În argumentarea recursului declarat apărătorul susține că, în acțiunile cet. Martea

Corneliu învinuit de comiterea infracțiuni prevăzute de art.190 alin.(2) lit. c) Cod penal,

lipsește unul din elementele constitutive a infracțiuni și anume - latura obiectivă. Primirea

bunurilor cu condiția îndeplinirii unui angajament poate fi calificată ca escrocherie doar în

cazul în care făptuitorul, încă la momentul intrării în stăpânire asupra acestor bunuri,

urmărea scopul sustragerii lor și nu avea intenția să-și execute angajamentul asumat, fapt

nedovedit de procuror, or declarațiile părții vătămate nu sânt insuficiente de a proba faptul

că Martea Corneliu a primit și însușit banii.

Apărătorul a invocat că, nevinovăția inculpatului se dovedește prin însăși

declarațiile martorilor acuzării audiați în fața instanței de judecată și anume Gorbaniuc

Nicolae care a afirmat că cumpărătorul de piese se înțelegea cu partea vătămată și nu a

văzut cine și cui a dat banii. Fiind audiat în ședința de judecată martorul apărării Martea

Sergiu a declarat că arvuna a achitat-o Domnișoru Victor lui Cibotaru Ruslan care i-a dat

8

imediat banii lui Lungu Gheorghe, totodată afirmă că Martea Gheorghe nu era la fața

locului când s-au înțeles de preț și când partea vătămată a primit arvuna. Mai declară că,

restul banilor au fost dați peste câteva zile lui Cibotaru Ruslan iar acesta lui Gheorghe.

Martorul Cibotaru Ruslan făcând declarații fiind preîntâmpinat de răspundere

penală, a declarat că sumele de bani primite de la Domnișoru Victor i le-a transmis

imediat pârții vătămate Lungu Gheorghe, iar Martea Corneliu nu a fost la fața locului la

înțelegerea despre bani și la momentul primirii predării acestora părții vătămate.

Alte declarații care dovedesc nevinovăția lui Martea Corneliu sunt făcute de un alt

martor al acuzării - Domnișoru Victor care a declarat că anume el i-a dat lui Ruslan

arvună de 100 euro si tot lui Ruslan i-a dat ulterior restul banilor 1 150 euro ulterior

așteptând de la Ruslan recipisă pe care nu o are nici până la ziua de azi. Fiind audiat

Domnișoru Victor la data 21.02.2019 a declarat „Până la caz a fost cunoscut cu Martea

Corneliu. Pentru automobilul „Xxxxxx” ne-am achitat în euro cu Cebotari Ruslan, până

atunci pe Cebotari Ruslan nu l-a cunoscut, a doua persoană era Martea Serghei, când au

mers negocieri Martea Corneliu. Menționează că cu 1 250 Euro am cumpărat automobil

de la Cebotari. Cebotari a zis că recent a cumpărat mașina, m-am uitat în pașaportul

tehnic temporar și nu am întrebat de la cine a cumpărat mașina, fiindcă mașina era tare

defectată. Cebotari Ruslan mi-a transmis mașina. Prețul inițial al mașinii mi-a fost

comunicat pe telefon de către Martea Sergiu, fiind în sumă de 1 400 Euro. Martea Sergiu

a zis că nu se vinde mașina lui că e mașina a unui cunoscut de a lui, i-a spus că Ruslan e

proprietarul mașinii. în 2013 acea mașină nevariată ar fi costat de la 3 000 Euro și mai

mult. Procură nu a primit a venit Lungu Gheorghe și a zis că mașina e bună doar pentru

fier vechi. Lungu Gheorghe nu a fost la negocierea prețului. Martea Comei nu a primit

bani de la mine, a primit bani de la Ruslan Cebotari”.

În cadrul cercetării judecătorești nu s-a dovedit prin probe pertinente și concludente

vinovăția lui Martea Corneliu - că a dobândit ilicit banii în sumă de 4 300 euro de la

Lungu Gheorghe prin înșelăciune și abuz de încredere.

Nu a fost demonstrat faptul că, Martea Corneliu a primit și a însușit banii. Or, din

toate elementele caracteristice escrocherii, partea acuzării nu a demonstrat nici unul.

La fel, Cebotari Ruslan a confirmat că banii, care i-a primit de la Domnișoru Victor

pentru automobilul de model „Xxxxxx”, au fost transmiși lui Martea Sergiu.

Făcând o totalizare a analizei de învinuire aduse lui Martea Corneliu în săvârșirea

infracțiunii date, trebuie de reținut că acțiunile lui Martea Corneliu aferente cazului dat se

limitează doar la faptul că, ultimul l-a însoțit pe Lungu Gheorghe la procurarea și

repararea automobilului de model „Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXX și l-

a ajutat să transporte automobilul la Cebotari Ruslan, după ce Lungu Gheorghe a nimerit

cu acesta în accident rutier, doar că, pentru aceste acțiuni nu poate fi declarat vinovat

Martea Corneliu în deteriorarea automobilului de model „Xxxxxx” la prețul de 3 300

Euro, dobândirea ilicită a bunurilor altei persoanei, prin înșelăciune și abuz de încredere,

sub pretextul procurării lui Lungu Gheorghe a unui automobile, vânzarea la piese a

automobilului deteriorate de model ,,Xxxxxx” și primirea concomitent de la Lungu

9

Gheorghe a încă 1 000 Euro. În acest context, susține că învinuirea înaintată lui Martea

Corneliu nu și-a găsit confirmarea, iar probele administrate și prezentate dovedesc

nevinovăția acestuia în comiterea infracțiunii imputate.

Având în vedere că, vinovăția inculpatului nu au fost confirmată prin probe

pertinente și concludente, iar dubiile în probarea învinuirii pot fi interpretate doar în

favoarea inculpatului, Martea Corneliu urmează a fi achitat.

5.3. În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală,

procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursurilor declarate de partea

apărării și de către inculpat, menționând că acestea urmează a fi declarate inadmisibile, ca

fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale.

Colegiul penal conchide că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul instanța

este în drept să respingă recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art.427

alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu

recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau

procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a

aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Analizând conținutul recursului, Colegiul penal lărgit reține că de către recurent nu

a fost indicat nici unul din temeiurile pentru recurs prevăzute la art.427 alin.(1) Cod de

procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor expuse de către recurent, care

susține nevinovăția inculpatului, solicitând achitarea din motiv că în acțiunile inculpatului

lipsește latura obiectivă a infracțiunii încriminate, Colegiul penal lărgit conchide că

această poziție se circumscrie temeiului pentru recurs prevăzut de art.427 alin.(1) pct.8)

Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul

când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Concomitent, în conținutul cererii de recurs avocatul consemnează doar

circumstanțe factologice, pe care le descrie în detaliu, evidențiind că instanța de apel nu a

apreciat la justa valoare probatoriu administrat pe caz, conținutul deciziei instanței de apel

denotă caracterul formal al acesteia, interpretarea extensivă a legii și circumstanțelor

cauzei penale, fără a ține cont că învinuirea adusă lui Martea Corneliu este una abstractă,

incorectă și neprobată

În ce privesc criticele formulate de recurent, enunțate la pct.5. al prezentei decizii,

10

prin care susține că inculpatul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii de escrocherie,

acestea au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel și, cărora

instanța le-a dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta

decizie la pct.4.1, soluție, pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, și a cărei

reluare nu se mai impune, având în vedere și faptul că verificând hotărârea atacată în

raport și cu prevederile art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, în sensul că nu se

identifică existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a

se constata că recursul înaintat în cauză este vădit neîntemeiat.

La fel, instanța de recurs, menționează că din textul recursului înaintat, se

evidențiază că recurentul în mod decisiv, își motivează recursul prin dezacordul cu

modalitatea de apreciere a probelor, însă motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin

în temeiurile prevăzute la alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, astfel, criticele

formulate de acesta nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind

ilegală.

Potrivit jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, se

reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art.427 alin.(1) Cod de procedură

penală, prevede, că la această etapă instanța de recurs verifică erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar

nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în cauză.

Mai mult, în lumina CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a

conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de

instanța de apel, deoarece în cazul în care instanța de apel și-a motivat decizia, arătând în

mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite

părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în

principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea

CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Cu referire la temeiul de casare prevăzut de pct.8 alin.(1) art.427 Cod de procedură

penală, Colegiul penal lărgit menționează că, temeiul de drept prescris în această normă,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, însă din conținutul recursului, se constată lipsa argumentării în acest sens.

Astfel, instanța de recurs menționează că, potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se

consideră calificare a infracțiuni determinarea și constatarea juridică a corespunderii

exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii,

prevăzute de norma penală.

În conformitate cu materialele cauzei se atestă că, prima instanță l-a achitat pe

Martea Corneliu de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(2)

lit. c) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Fiind investită cu judecarea cauzei în ordine de apel, prin decizia Colegiului penal

al Curți de Apel Chișinău din 29 ianuarie 2020, a fost admis apelul procurorului casată

sentința în latura penală și în latura civilă, cu pronunțarea în această parte a unei noi

11

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Martea Corneliu în

conformitate cu art.391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală și art.60 alin (1) lit. b)

Cod penal a fost liberat de răspunderea penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute de

art.190 alin.(1) Cod penal, cu încetarea procesului penal, în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Colegiul penal lărgit reține, că starea de fapt reținută și de drept apreciată de către

instanța de apel, concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate, relatate și

examinate în cuprinsul hotărârii atacate, instanța de apel corect ajungând la o concluzie

privind vinovăția lui Martea Corneliu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190

alin.(1) Cod penal, escrocheria - adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin

inducere în eroare, prin prezentarea adevărată a unei fapte mincinoase și

comportamentul dolosiv, acțiuni care au produs daune considerabile.

Colegiul penal lărgit reține că, conținutul probelor enunțate în pct.4.1. al prezentei

decizii, care au fost amplu analizate și obiectiv apreciate de instanța de apel, confirmă cu

certitudine că acțiunile inculpatului Martea Corneliu întrunesc elementele infracțiunii

imputate, atât latura obiectivă cât și cea subiectivă a acestei infracțiuni, acțiunile

inculpatului în acest sens fiind corect calificate în baza art.190 alin.(1) Cod penal.

În opinia instanței de recurs nu pot fi reținute nici argumentele recurentului cu

privire la faptul că inițial acțiunile inculpatului au fost calificate în baza art.190 alin.(2) lit.

c) Cod penal, ulterior însă în instanța de apel procurorul a solicitat condamnarea

inculpatului în baza art.190 alin.(1) Cod penal, prin ce rezultă că i-a fost înaintată o

învinuire nouă, iar inculpatul nu a avut posibilitatea de a se apăra.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că, soluția adoptată de către

instanța de apel în partea recalificării de drept a acțiunilor inculpatului din art.190 alin.(2)

lit. c) Cod penal în art.190 alin.(l) Cod penal, a fost condiționată de modificările operate

prin Legea nr.179 din 26.07.2018, privind modificarea și completarea unor acte

normative, publicată la 17.08.2018, în vigoare din 17.08.2018, prin care s-a modificat

art.190 Cod penal. Potrivit noilor prevederi, se consideră infracțiune de escrocherie,

art.190 alin.(l) Cod penal - dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin inducerea în

eroare a unei sau a mai multor persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în privința naturii, calităților

substanțiale ale obiectului, părților (în cazul în care identitatea acestora este motivul

determinant al încheierii actului juridic) actului juridic nul sau anulabil, ori dacă

încheierea acestuia este determinată de comportamentul dolosiv sau viclean care a produs

daune considerabile, totodată fiind abrogat indicele calificativ prevăzut la lit. c) al art.190

alin.(2) Cod penal - ”cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

Temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în

motivarea soluției sale pe aspectele contestate în recurs, nu se identifică.

Instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei

chestiuni esențiale particulare speței, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea

corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o

12

însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii

sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși

obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.

61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecința, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece

soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând a fi menținută,

iar recursul declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E:

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Sandu Stela în

numele inculpatului Martea Corneliu, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 29 ianuarie 2020, în cauză penală privindu-l pe Martea Corneliu xxxxx,

cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 03 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Toma Nadejda

Cobzac Elena

Boico Victor

13