1ra-236/2022 — art. 201/1 alin. 1 lit. a CP

1ra-236/2022 — art. 201/1 alin. 1 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-236/2022

1-20139502-01-1ra-15022022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău Țurcanu Svetlana și de către

avocatul Pruteanu Ion în numele inculpatului, prin care solicită casarea sentinței

Judecătoriei Chișinău din 16 februarie 2021 și deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 03 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Drangoi Nichita Xxxx, născut la xxxx,

domiciliat în mun. xxxx, str. xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

Nichita a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.

(1) lit. a) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă cu închisoare pe un termen de 2 (doi) ani,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

S-a încasat din contul lui Drangoi Nichita, în contul statului cheltuielile judiciare

de plată a expertizei în sumă de 320 (trei sute douăzeci) lei.

de 06 noiembrie 2019, în jurul orelor 10:00, acționând cu intenție directă, dându-și

seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, în timp ce se afla în apartamentul

nr. xx din str. xxxx, mun. xxxx, a inițiat un conflict cu concubina sa Gulco Olga și

profitând de faptul că aceasta este neputincioasă față de el, atât din punct de vedere

1

fizic, cât și psihologic, a numit-o cu cuvinte necenzurate, răsucindui mîinele, apoi i-a

aplicat multiple lovituri cu pumnii în regiunea feței și a cutiei toratice, cauzându-i

părții vătămate Gulco Olga, conform raportului de expertiză judiciară nr. xxxx din 09

ianuarie 2020 - ,,traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală,

excoriații în regiunea feței și a cutiei toratice, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate,

condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică

ca vătămare corporală ușoară”.

Astfel, Drangoi Nichita a comis infracțiunea prevăzută de art. 2011 alin. (1) lit.

a) Cod penal, individualizată prin „acțiunea sau inacțiunea intenționată comisă de un

membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin: a) maltratare, alte

acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății”.

și avocatul Pruteanu Vasile în numele inculpatului au declarat apeluri, prin care au

solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care să fie emisă o hotărâre de încetare a procesului penal.

3.1. În motivarea apelurilor au indicat următoarele aspecte:

- sentința de condamnare a inculpatului este una nefondată, bazată pe

presupunerile acuzării, acceptate cu ușurință de instanța de judecată, care a apreciat

critic toate argumentele apărării (declarațiile inculpatului, ale părții vătămate, ale

expertului, un șir de probe materiale), dând prioritate, fără careva temeiuri legale

argumentelor acestea și lăsând fără vreo apreciere încălcările procesuale admise în

cadrul urmăririi penale;

- în raportul de expertiză nu a fost dat răspuns la întrebarea organului de

urmărire penală privind posibilitatea survenirii leziunilor corporale în rezultatul

lovirii în timpul căderii de mobilier sau alte obiecte, aflate în casă. În instanță a fost

audiat expertul Scurtu Iurie, care a declarat, ca dânsul nu a putut da răspuns la această

întrebare din motivul că de către medici nu au fost descrise suficient leziunile

corporale existente la data internării. La întrebarea apărării dacă ar fi posibil ca

leziunile corporale de genul celor depistate de medici la Gulco Olga să fie provocate

la cădere și lovire de careva mobilier, fereastră, alte obiecte prezente în casă, expertul

a răspuns afirmativ.

În sprijinul concluziei enunțate, a reținut că, martorul minor Xxxx Xxxx, feciorul

inculpatului și al părții vătămate, folosindu-se de dreptul de a nu da declarații în

privința părinților săi, a refuzat să facă declarații. Dânsul, nu a fost martor ocular al

celor întâmplate la 06.11.2019, despre cele întâmplate el a aflat de la Gulco Olga.

2

2021, a fost admise apelurile inculpatului Drangoi Nichita și avocatului Pruteanu

Vasile în numele inculpatului, sentința în cauză casată parțial, cu pronunțarea unei

noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

S-a dispus suspendarea condiționată, în baza art. 90 alin. (2) Cod penal, a

pedepsei stabilite inculpatului Drangoi Nichita sub formă de închisoare, pe un termen

de probațiune de 2 ani.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire

penală, o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect

ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Drangoi Nichita în baza art. 2011

alin. (1) lit. a) Cod penal.

Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a considerat dovedită în

afara dubiilor rezonabile vina inculpatului prin următoarea sistemă de probe

pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi:

declarațiile părții vătămate Gulco Olga, procesul-verbal privind consemnarea celor

constatate din 06 decembrie 2019, informația ,,112” nr. xxxx, potrivit căreia la data de

06 noiembrie 2019, la ora 10:40 în IP Ciocana a fost primită informația precum că pe

str. xxxx, ap. xxx, persoana a fost bătută de soț, procesul-verbal de consemnare a

plângerii verbale din 06 noiembrie 2019, procesul-verbal de constatare din 06

noiembrie 2019, raportul de constatare nr. xxxx din 25 noiembrie 2019, procesul-verbal

de examinare a obiectelor din 26 octombrie 2020, raportul de expertiză judiciară nr.

xxxx din 09 ianuarie 2020.

Instanța de apel a reținut că, în susținerea poziției sale partea apărării a

menționat că partea vătămată a obținut vătămările sale urmare a căderii acesteia și

lovirii de obiectele din locuință.

Instanța de apel a apreciat concluzia expertului audiat în ședința de judecată cu

referire la faptul că leziunile corporale ar putea fi căpătate de către partea vătămată și

în rezultatul căderii acesteia, ca nefiind una plauzibilă pentru a schimba concluzia

referitor la vinovăția lui Drangoi Nichita în comiterea infracțiunii imputate, or această

concluzie este una de natură să admită survenirea consecințelor vătămărilor depistate

la partea vătămată și de la căderea liberă, dar nu exclude căpătarea lor prin acțiuni

intenționate violente conform circumstanțelor cauzei indicate în actul de învinuire.

3

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind decisive pentru constatarea dacă a

avut loc actul de violență din partea inculpatului față de partea vătămată, drept

rezultat fiind cauzate vătămările corporale părții vătămate, declarațiile părții vătămate

și celelalte probe în cumul apreciate.

Argumentele părții apărării cu referire la faptul că inculpatul nu a agresat-o pe

victimă, și n-a comis cele imputate prin actul de învinuire, instanța de apel le-a respins,

or, este evident faptul că partea vătămată schimbându-și declarațiile în folosul

inculpatului, a manifestat dorința de a-i ușura soarta inculpatului ca acesta să nu fie

pedepsit penal, urmare a concursului de împrejurări în care se află partea vătămată,

care deși nu se află în relații de căsătorie legală cu inculpatul, totodată este concubina

acestuia, au un copil minor comun.

Astfel, instanța de apel a apreciat critic declarațiile părții vătămate din ședința

instanței de fond pe marginea faptului că a căpătat leziunile corporale în urma căderii

acesteia și lovirii de obiectele din locuință, reținând declarațiile victimei date la faza

de urmărire penală, care la acel moment nu avea vre-un motiv de a-l învinovăți pe

inculpat de comiterea faptelor de violență în familie.

Totodată, instanța de apel a apreciat și refuzul martorului minor Xxxx Xxxx de

a face declarații, la fel o manifestare a poziției de a-l absolvi pe inculpat de răspundere

penală.

Cu referire la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpatului, instanța de

apel a constatat că, instanța de fond a aplicat inculpatului Drangoi Nichita, pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, pedeapsa în

formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

Instanța de apel a considerat că soluția instanței de fond, privind modul de

excutare a pedepsei închisorii, este una prematură, în situația în care, în cadrul

cercetării judecătorești, a ajuns la concluzia că pedeapsa non privativă de libertate este

echitabilă la caz, care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale,

corectare a condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Astfel, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei

și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața

socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a

considerat că, în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și

personalitatea inculpatului, corijarea și reeducarea acestuia este posibilă cu aplicarea

unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, stabilită de instanța de

4

fond. Însă, executarea pedepsei penale numite inculpatului urmează a fi suspendată

condiționat în baza art. 90 Cod penal, pe un termen de 2 ani.

5.1. Procuror, care, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin.

(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu menținerea

sentinței.

În argumentarea recursului declarat menționează următoarele:

- instanța de apel nemotivat a dispus aplicarea în privința inculpatului a

prevederilor art. 90 Cod penal, această soluție o considerăm greșită și adoptată în

derogare de la norma penală și procesual penală, deoarece instanța de judeactă nu a

ținut cont de faptul că Drangoi Nichita este un agresor, iar comportamentul violent al

inculpatului fiind evident reieșind din relațiile din trecut dintre victimă și agresor, în

special antecedentele de violență - prin încheierea judecătorească din 31 mai 2019, a

fost dispusă pentru 90 de zile măsura de protecție împotriva agresorului Drangoi

Nichita, iar prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 27 mai 2020,

Drangoi Nichita a fost recunoscut vinovat în baza art. 2011 alin. (2) lit. c) Cod penal,

numindu-i pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip seniiînchis (hotărârea fiind contestată cu apel).

Prin decizia Curții de Apel din 02.02.2021 a fost respins ca nefondat apelul

avocatului Vasile Pruteanu în numele inculpatului și menținută fără modificări

sentința Judecătoriei Chisinău, sediul Buiucani din 27 mai 2020 în privinta lui Drangoi

Nichita;

- raportând la aspectele de individualizare a pedepsei, reieșind din cerințele

legislației penale, apreciind circumstanțele cauzei penale și a faptelor imputate

inculpatului consider, că instanța de apel a omis faptul că infracțiunea comisă de către

inculpatul Drangoi Nichita, se califică ca infracțiune mai puțin gravă, iar caracterul și

mărimea daunei prejudiciabile, denotă că în privința faptașului deja nu mai pot fi

folosite alte măsuri de constrângere mai blânde, ca închisoarea;

- totodată relevant este faptul că potrivit raportului de expertiză medico-legală

din 25 noiembrie 2019, s-a reținut că „din spusele pacientei la data de 06 noiembrie

2019, orele 10.00 pacienta a fost agresată de către concubin la domiciliu, lovită cu

pumnii peste față și cap” în urma cărora la Gulco Olga au fost depistate ,,traumatism

cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, excoriații în regiunea feței și

a cutiei toratice, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect

contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea

sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală

ușoară. În momentul cauzării leziunilor corporale constatate s-a acționat cu o putere

5

suficientă pentru cauzarea leziunilor corporale constatate. De spus cu certitudine câte

lovituri au fost aplicate nu este posibil” (f.d. 36-37);

- instanța de apel nu a ținut cont de natura vătămărilor cauzate victimei -

traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, excoriații în

regiunea feței și a cutiei toratice; efectele produse asupra copiilor, inclusiv cele

psihologice - copilul Xxxx Xxxx și Xxxx Xxxx sunt incluși în program de consiliere

psihologică în urma situației conflictuale dintre părinți; riscul de recidivă pe care îl

prezintă agresorul - potrivit declarațiilor părții vătămate Gulco Olga ultima perioadă

de timp foarte des se ceartă cu Drangoi Nichita, persistența pericolului ce amenință

integritatea și siguranța victimei sau ale persoanelor implicate ori susceptibile de a fi

implicate - certurile în familie negativ se răsfrâng asupra copiilor minori, starea relației

prezente dintre victimă și agresor - relațiile dintre victimă și agresor nu au suferit

schimbări atât până, cât și după comiterea faptei imputate, relațiile din trecut dintre

victimă și agresor;

- aceste circumstanțe relevă faptul că unica și indiscutabilă metodă de reeducare

și corijare, este condamnarea inculpatului, la pedeapsă reală or, argumentele invocate

la adoptarea soluției prin care instanța s-a mizat pe circumstanțe ce reiese din

personalitatea inculpatului, că inculpatul nu are antecedente penale și se

caracterizează pozitiv, nu pot substitui gradul prejudiciabil al faptelor comise,

motivul și persoana celui vinovat, rezonanța infracțiunilor și impactul acesteia asupra

victimelor;

- aplicarea instituției suspendării condiționate a executării pedepsei în privința

inculpatului nu poate duce la corectarea și reeducarea acestuia și prevenirea de

săvârșirea unor noi infracțiuni, deoarece acesta cunoscând că este diferit justiției la

nici 6 luni săvârșește intenționat altă faptă preiudiciabilă de violență în familie.

5.2. Avocatul Pruteanu Ion în numele inculpatului, care, indicând temeiurile

pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală,

solicită casarea hotărârilor instanțelor inferioare, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei hotărâri de încetare a procesului penal sau de achitare pe motiv că nu există

faptul infracțiunii.

În argumentarea recursului declarat invocă argumente identice celor

menționate în cererea de apel declarată de către avocatul Pruteanu Vasile în numele

inculpatului Drangoi Nichita (f.d. 194-202, vol. I).

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile,

fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente.

6

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or,

art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot

fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel la judecarea cauzei.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror

Din conținutul cererii de recurs, se constată că procurorul face trimitere la

temeiurile de casare stipulate de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) din Cod de procedură

penală, menționând că prin decizie inculpatului i-a fost menținută o pedeapsă prea

blândă raportată la fapta comisă de acesta, a fost aplicată pedeapsă individualizată

contrar prevederilor legale, instanța de apel nemotivându-și suficient hotărârea în

acest aspect. Mai concret, din sistematizarea alegațiilor expuse de recurent se conchide

că critica primordială a acestuia vizează dezacordul cu aplicarea art. 90 Cod penal față

de inculpat.

Verificând actele cauzei raportate la criticile avansate, instanța de recurs le

consideră vădit nefondate, menținând ad integrum statuările din decizia instanței de

apel în partea ce ține de chestiunea individualizării pedepsei realizate în privința

inculpatului pentru comiterea de acesta a infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1)

lit. a) Cod penal.

La individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului în prezenta speță,

instanța de apel a pus accentul și pe personalitatea persoanei vinovate, învederând și

celelalte criterii de individualizare a pedepsei penale, cum ar fi gravitatea infracțiunii

săvârșite, influența pedepsei asupra corectării și reeducării vinovatului. Inculpatul a

comis o infracțiune care, conform art. 16 Cod penal, se atribuie la categoria

infracțiunilor ușoare, anterior a fost atras la răspundere penală dar antecedentele

penale sunt stinse, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru.

În conformitate cu prevederile art. 76 – 77 Cod penal, în calitate de circumstanțe

atenuante sau agravante, nu au fost reținute.

Astfel, Colegiul penal susține integral argumentele expuse supra de instanța de

apel, raliindu-se la părerea că în privința inculpatului urmează a fi aplicată pedeapsa

închisorii în limitele speciale prevăzute de sancțiunea art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod

7

penal, de 2 ani închisoare și cu suspendarea condiționată a executării acesteia pentru

o perioadă de probațiune de 2 ani în temeiul art. 90 Cod penal.

Supunând analizei subsidiare actele cauzei, Colegiul penal constată că eroarea

de drept semnalată de recurent și stipulată în pct. 10) din alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, în speță, cu certitudine nu a fost admisă de instanța de apel. La

trasarea acestei concluzii, instanța de recurs are ca bază argumentele temeinice și

pertinente expuse în textul deciziei recurate, care cad sub incidența nemijlocită a

circumstanțelor de fapt din dosar și se mențin în vigoare până în prezent.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpatul.

Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Concomitent, instanța de recurs consideră inutilă dezbaterea, prin alte

argumente, a alegațiilor din recursul părții acuzării, în primul rând pentru că erorile

de drept semnalate nu s-au confirmat și în al doilea rând pentru că careva temeiuri de

casare a hotărârii recurate ex officio Colegiul penal nu a stabilit.

Având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută

în cauză, la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal

concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat

prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

criticele din cererea de recurs înaintată de procuror nu și-a găsit confirmarea.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Pruteanu Ion în numele

inculpatului

Potrivit textului recursului declarat de avocatul inculpatului, ca temei de casare

a deciziei instanței de apel se invocă prevederile art. 427 alin.(1) pct. 6) și 8) Cod de

procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, instanțele de fond au admis erori grave de fapt și de drept, care au afectat soluțiile

instanțelor și când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, însă Colegiul penal

consideră că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului,

nefiind stabilite presupusele erori de drept invocate de recurent.

8

Verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în

sensul că inculpatul nu este vinovat de comiterea infracțiunii imputate, Colegiul penal

o consideră neîntemeiată, or, instanțele, judecând cauza și verificând probele cu

respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere

justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al pertinenței,

utilității, concludenții, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate

aspectele de fapt și de drept, ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui

Drangoi Nichita în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod

penal.

Temeiul invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat

fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414

alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin decizia adoptată

corect a menținut sentința atacată în latura penală.

Totodată, Colegiul penal statuează că critica aprecierii probelor, care la caz

comportă o solicitare de reapreciere a acestora, nu poate fi supusă analizei la etapa

examinării cauzei în ordine de recurs ordinar, deoarece instanța de recurs este abilitată

de a se pronunța asupra chestiunilor de drept, care constituie erori cu caracter

procedural sau material, iar aprecierea probelor constituie o chestiune de fapt, ce ține

de judecarea fondului cauzei, judecare care nu se înfăptuiește de către instanța de

recurs.

Referitor la temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, invocat de recurent în recursul său, Colegiul penal menționează că, sub

aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii” se înțeleg acele cazuri când

s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni,

lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

Deși se invocă că inculpatul nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii

incriminate, Colegiul penal consideră că instanța de apel întemeiat a conchis că

afirmațiile respective nu generează achitarea acesteia precum s-a solicitat și în cererea

de apel, or în cursul judecării cauzei în apel și în fond au fost prezentate probe care

înlătură orice dubiu și dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului în cele imputate.

Necătând la faptul că inculpatul vina nu a recunoscut, instanțele de fond au

constatat că vinovăția acestuia pe deplin a fost dovedită prin declarațiile părții

vătămare care a fost audiată în conformitate cu prevederile legale și avertizată asupra

răspunderii ce o poartă conform art. 312 Cod penal, și materialele cauzei: procesul-

verbal privind consemnarea celor constatate din 06 decembrie 2019, informația ,,112”

9

nr. 14663, potrivit căreia la data de 06 noiembrie 2019, la ora 10:40 în IP Ciocana a fost

primită informația precum că pe str. xxxx, ap. xxx, persoana a fost bătută de soț,

procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale din 06 noiembrie 2019, procesul-

verbal de constatare din 06 noiembrie 2019, raportul de constatare nr. xxxx din 25

noiembrie 2019, procesul-verbal de examinare a obiectelor din 26 octombrie 2020,

raportul de expertiză judiciară nr. xxxx din 09 ianuarie 2020, care au fost cercetate, atât

în instanța de fond, cât și în cea de apel și au demonstrat prezența elementelor

infracțiunii.

La dosarul în cauză este anexată copia sentinței pe numele lui Drangoi Nichita,

ce demonstrează prezența antecedentelor penale, inclusiv pe același articol – 2011 alin.

(2) lit. c) Cod penal, acțiunea sau inacțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în

privința altui membru al familiei, care a provocat vătămarea medie a integrității corporale sau

a sănătății, parte vătămată fiind concubina sa Gulco Olga. Ca urmare, în urma

executării pedepsei sub formă de închisoare, inculpatul nu a însușit lecția, și pedeapsa

nu a îndeplinit rolul educativ de prevenirea a viitoarelor crime.

Din atare considerente, Colegiul penal nu va analiza și verifica probele

administrate în cauză, cu atât mai mult, că în cauza deferită judecății nu s-a constatat

discrepanța între cele reținute de instanțele de fond și de apel în vederea condamnării

lui Drangoi Nichita și conținutul real al probelor, sau ignorarea unor aspecte evidente

ce ar fi avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul

probator o susține.

Instanța de recurs se raliază argumentelor expuse în sentință și în decizia Curții

de Apel contestate, totodată, notând că, potrivit jurisprudenței constante a CtEDO se

admite însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare de către instanțele ierarhic

superioare, în cazul când constatările acestora sunt fundamentate în fapt și în drept,

fiind amplu prezentate în hotărârile atacate, constatându-se că la administrarea

probelor nu au fost încălcate drepturile și libertățile constituționale ale participanților

la proces, iar probele puse la baza hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea

influența autenticitatea concluziilor formulate de instanțe.

Având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută

în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal

concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat

prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

criticele din cererea de recurs înaintată de avocatul Pruteanu Ion nu și-au găsit

confirmarea, fapt ce impune declararea, ca inadmisibil, a recursului ordinar declarat,

fiind vădit neîntemeiat.

10

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău Țurcanu Svetlana și de către avocatul

Pruteanu Ion în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 03 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Drangoi Nichita

Xxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 09 iunie 2022.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

11