ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 24.02.2022

1ra-52/2022 — art. 145 alin. 1 CP

HOTĂRÂRE
24.02.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
art. 145 alin. 1 CP
Temei legal
art. 427 alin. 1 pct. 6, 8 şi 12 CPP
Citează această cauză
1ra-52/2022 — art. 145 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-52/2022

1-20122723-01-1ra-12012022

Curtea Supremă de Justiție

16 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Criclivîi Sergiu în numele inculpatului și de către inculpatul Martîniuc

Serghei, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

din 19 februarie 2021 și a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

26 octombrie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Martîniuc Serghei Xxxxx, născut la xxxxx,

originar din Xxxxx și domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție,

Martîniuc Serghei a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 145 alin. (1) Cod penal și i s-a stabilit o pedeapsă cu închisoare pe un termen de

12 (doisprezece) ani cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip închis.

S-a încasat de la Martîniuc Serghei în bugetul de stat cheltuielile judiciare

constatării medico-legale și a expertizelor judiciare în cuantum total de 21242

(douăzeci și unu mii două sute patruzeci și doi) lei.

de 20 iulie 2020, aproximativ la orele 20:00 min., în timp ce se afla în bucătăria

apartamentului nr. Xxxxxx, amplasat pe adresa șos. Xxxxxx din mun. Chișinău, a

săvârșit acțiuni intenționate cu scopul de a-l omorî pe Buruncenco Liviu, cu care a

intrat într-un conflict și i-a aplicat ultimului 4 lovituri cu un obiect înțepător-tăietor

de formă plată cu muchie și tăiș în regiunea toracelui, prin care i-a provocat conform

raportului de expertiză judiciară nr. 202003C1761 din 21 august 2020 „patru plăgi

înțepat-tăiate a toracelui cu lezarea tegumentelor, țesuturilor moi și pulmonului

1

stâng, care prezintă pericol pentru viață și conform acestui criteriu, în ansamblu se

califică ca vătămare gravă, iar între leziunile corporale depistate și cauza decesului

este legătură cauzală directă”, în rezultatul cărora Buruncenco Liviu a decedat.

Astfel, instanța de fond a stabilit că prin acțiunile sale intenționate, inculpatul

Martîniuc Serghei a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (1) Cod penal,

individualizată prin „omorul intenționat al unei persoane”.

solicitat reexaminarea cauzei sale dat fiind faptul că prima instanță nu a luat în

considerație declarațiile lui.

A explicat că își recunoaște vina și îi pare rău că s-a întâmplat așa, dar a fost

nevoit să se apere. A relatat circumstanțele cazului și a solicitat audierea polițistului

care l-a reținut pentru a declara instanței starea în care l-a găsit.

3.1. La fel, avocatul Criclivîi Sergiu în numele inculpatului Martîniuc Serghei a

declarat apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 19.02.2021, cu pronunțarea unei hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care Martîniuc Serghei să fie achitat.

În motivarea apelului, avocatul a indicat că, în rechizitoriu, neîntemeiat se face

lipsa probelor de combatere a versiunii învinuitului Martîniuc Serghei că, ultimul s-

a apărat de acțiunile de violență, etc. aplicate asupra sa de către partea vătămată, nu

s-au efectuat acțiuni de urmărire penală și de investigații operative întru stabilirea

tuturor circumstanțelor de comitere a infracțiunii, nu s-au înlăturat divergențele din

cadrul cauzei penale, etc.

Apelantul a menționat că la 18.01.2021, inculpatul Martîniuc Serghei, în fața

instanței de fond a fost de acord să facă declarații pe seama învinuirii aduse și a

declarat că, își susține declarațiile depuse în fața organului de urmărire penală și

procuror, depuse la faza de urmărire penală, pe care le susține, și a mai declarat că

acțiunile sale au fost de a se apăra de acțiunile violente aplicate de partea vătămată

pe motiv că ultimul nu-și găsea buletinul de identitate, fiind acuzat nejustificat și

neîntemeiat de sustragerea actului său de identitate, și a aplicat ca mijloc de apărare

cuțitul de bucătărie, găsit la întâmplare, fără a avea intenția și scop de omor a părții

vătămate. Nu a avut intenția, nu s-a pregătit și nu și-a dorit moartea părții vătămate.

Apărarea în susținerea poziției nevinovăției inculpatului a arătat că, organul de

urmărire penală neîntemeiat nu a soluționat cererea apărării din 30.07.2020 înaintată

către IP Botanica, iar instanța judecătorească a respins cererea apărării din

14.01.2021 întru dispunerea efectuării expertizei medico-legală în privința

învinuitului Martîniuc Serghei, pe motiv că nu este organ de urmărire penală, întru

confirmarea sau infirmarea versiunii înaintate de învinuit, că la 25.07.20 a primit

leziuni corporale în rezultatul aplicării forței fizice de către partea vătămată

Buruncenco Liviu, la domiciliul ultimului.

Avocatul a relevat că, în fața instanței de fond a pledat pe faptul că inculpatul s-

a apărat de acțiunile violente aplicate fără temei de partea vătămată și că acuzatorul

2

de stat nu a demonstrat prin probele prezentate și examinate în instanța

judecătorească că inculpatul Martîniuc Serghei a avut intenția și scopul de omor a

părții vătămate, prin urmare nu a fost demonstrată comiterea de către Martîniuc

Serghei a infracțiunii încriminate prevăzută de art.145 alin.(1) Cod penal.

Astfel, apărarea în numele inculpatului a conchis că, instanța de fond la

adoptarea sentinței de condamnare din 19.02.2021 nu a respectat cerința legii cu

privire la cercetarea multilaterală, completă și obiectivă a circumstanțelor

infracțiunii săvârșite, în special privind clarificarea intenției celui vinovat și a

motivelor omorului.

Deci, instanța judecătorească a emis sentința de condamnare din 19.02.2021

contrar prevederilor art.8 alin.(3), art.585 alin.(1) pct.3), pct.6), alin.(4), (5), art.389

Cod de procedură penală, pct.4 al Hotărârii Plenului CSJ nr. 10 din 24.02.2000, pct.

6 al Hotărârii Plenului CSJ nr.5 din 19.06.2006.

La fel, apărarea a mai invocat că:

- nu au fost verificate de organul de urmărire penală și procuror declarațiile

inculpatului până și în ziua din 20.07.2020, precum ar fi că, partea vătămată a ridicat

de mai multe ori mijloace bănești de la bancă care au parvenit pe numele ultimului

de la sora inculpatului care se află peste hotare;

- lipsa măsurilor de investigație operativă și procesul penal întru stabilirea orei

și zilei survenirii decesului a părții vătămate;

- concretizarea și înlăturarea divergențelor în declarațiile inculpatului,

martorilor, privind ora și ziua survenirii decesului părții vătămate, etc;

- lipsa măsurilor operative și procesual penale întru verificarea declarațiilor

succesorului părții vătămate Jechiu Elena privind dispariția de la locul comiterii

infracțiunii a unui laptop, două telefoane, etc;

- lipsa măsurilor operative și procesual penale întru verificarea și combaterea

versiunii inculpatului că s-a apărat de acțiunile agresive și violente ale părții

vătămate;

- încălcarea prevederile art.143 alin.(1) pct.2) Cod de procedură penală privind

refuzul instanței și a organului de urmărire penală întru dispunerea efectuării

obligatorii a expertizei judiciare, pentru constatarea gradului de gravitate, și a

caracterului vătămărilor integrității corporale pricinuite inculpatului Martîniuc

Serghei de către partea vătămată;

- lipsa măsurilor operative și procesual penale întru verificarea și combaterea

versiunii inculpatului că conflictul între inculpat și partea vătămată s-a iscat din

cauza pierderii buletinului ultimului, adică la locul săvârșirii infracțiunii a fost găsit

buletinul părții vătămate, sau a fost găsit în alt loc, sau nu a fost găsit deloc, etc;

- lipsa neîntemeiată a constatării de către instanța judecătorească și a organului

de urmărire penală a circumstanței atenuante privind contribuirea activă la

descoperirea infracțiunii și recunoașterea vinovăției parțiale a inculpatului;

3

- lipsa examinării și constatării încălcării drepturilor privind condițiile de

detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale în perioada deținerii inculpatului în Penitenciarul nr.13-

Chișinău, în perioada 25.07.2020- 19.02.2021, etc;

Apărarea în numele inculpatului Martîniuc Serghei a conchis că, instanța de fond

prin sentința din 19.02.2021 nu a verificat versiunea apărării și a inculpatului, nu a

lichidat divergențele apărute și nu le-a apreciat corespunzător, iar îndoielile care nu

pot fi înlăturate urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului, adică a fost emisă

o sentință de condamnare întemeiată pe presupuneri, care este pasibilă de a fi anulată

ca fiind nemotivată și neîntemeiată, din care motiv instanța de apel poate da o nouă

apreciere probelor.

2021, au fost respinse ca nefondate apelurile inculpatului Martîniuc Serghei și a

avocatului Criclivîi Sergiu în numele acestuia și a fost menținută sentința fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției date, instanța de apel a reținut, că prima instanță nu a

comis careva erori de fapt care ar impune casarea sentinței adoptate în partea

recunoașterii vinovăției inculpatului în comiterea acțiunilor infracționale, stabilirea

și individualizarea pedepsei. Instanța de apel a considerat că prima instanță în

sentință corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal, luând

în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și

cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor

art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenții,

veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt

și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția inculpatului în

comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii

incriminate.

Prin justificarea probelor cercetate, instanța de apel a considerat dovedită cu

certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.

Examinând probatorul administrat, instanța de apel a considerat dovedită în afara

dubiilor rezonabile vina inculpatului Martîniuc Serghei pe deplin prin următoarea

sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între

ele, cum ar fi: declarațiile succesorului părții vătămate Jechiu Elena, declarațiile

martorului Saharnean Oleg, declarațiile martorului Buinovschi Antonina; denunț din

25 iulie 2020, formulat de Revenco Vera și adresat organului de urmărire penală al

IP Botanica a DP mun. Chișinău, potrivit căruia se solicită stabilirea circumstanțelor

în care vecinul său Buruncenco Liviu, născut în 1977 a fost depistat decedat la

domiciliu pe adresa mun. Chișinău, șos. Xxxxxx, ap. Xxxxxx, cu semne de moarte

violentă (f. d. 9); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25 iulie 2020, (f.d.

4

10-19); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 25.07.2020, (f.d.20-21);

procesul-verbal de examinare a cadavrului din 25.07.2020, (f.d.22-23); procesul-

verbal de recunoaștere a persoanei din 30 septembrie 2020, (f.d.177-178); raportul

de expertiză judiciară nr.202003C1761 din 21 august 2020, (f.d. 38- 40); raportul de

expertiză judiciară nr.202005O0310 din 11 septembrie 2020, (f.d. 68-71); raportul

de constatare nr.202002P2035 din 27 iulie 2020, (f.d. 44); raportul de expertiză

judiciară nr.202035A0430 din 21 septembrie 2020, (f.d. 87-89); raportul de

expertiză judiciară nr.34/12/l-R-3006 din 14 august 2020, (f. d. 49-62); raportul de

expertiză judiciară nr.34/12/1-R-3007 din 8 septembrie 2020, (f. d. 73-81); procesul-

verbal de examinare a documentelor și ordonanța de recunoaștere în calitate de corp

delict din 28 iulie 2020, (f. d. 92-94); procesul-verbal de verificare a declarațiilor la

locul infracțiunii din 26.07.2020 și CD-R cu înregistrarea video, (f. d. 117-119);

corpurile delicte.

Instanța de apel, examinând probatoriul administrat, a considerat dovedită

indubitabil vina inculpatului Martîniuc Serghei de comiterea omorului intenționat al

unei persoane, acțiunile lui just au fost calificate în temeiul art. 145 alin. (1) Cod

penal, iar personalitatea acestuia susceptibilă supusă răspunderii penale.

Astfel, instanța de apel în conformitate cu prevederile art.27 Cod de procedură

penală, verificând probele administrate prin prisma prevederilor art.95 Cod de

procedură penală, adică din punct de vedere a admisibilității lor contrar opiniei

apărării le-a apreciat ca fiind pertinente concludente și utile, or, în ședință nu s-au

stabilit circumstanțe care să indice la admiterea a careva încălcări esențiale, ce ar

determina neadmiterea lor.

Cu referire la argumentele invocate în cererile de apel, privind comiterea

infracțiunii în condițiile stării de legitimă apărare, instanța de apel a reținut că,

potrivit art. 36 alin. (2) Cod penal, este în stare de legitimă apărare persoana care

săvârșește fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material și real, îndreptat

împotriva sa și care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat.

Astfel, la caz instanța de apel a menționat că noțiunea de bază este atacul, privit

ca acțiunile sau comportarea violentă a victimei îndreptată împotriva inculpatului.

Totodată, această sursă definește condițiile atacului, enumerate în textul normei

privind legitima apărare, conform căreia atacul trebuie să fie direct, imediat, material

și real, precum și să pună în pericol grav valorile apărate.

Existența unui pericol grav reprezintă în acest mod condiția ca legitima apărare

fiind un drept al persoanei, acesta necesită să nu fie unul abuziv și exercitat în

anumite limite.

În aceste condiții, instanța a atestat caracterul exclusiv abuziv al acțiunilor

inculpatului în vederea pretinsei apărări împotriva unor acțiuni pretins violente ale

victimei, or aplicarea a patru lovituri cu un obiect înțepător-tăietor în zona vitală,

calificate drept grave și periculoase pentru viață nu se poate încadra în limitele

legitimei apărări.

5

Mai mult ca atât, inculpatul a avut posibilitatea de a se eschiva de la acțiunile

pretins violente ale victimei, nefiind constatate probe privind privarea acestuia de

libertate, a avut posibilitatea de a solicita imediat ajutor după comiterea infracțiunii

și constatate urmările prejudiciabile invocate.

Concomitent, elucidând criteriile clare și obiective a legalității acțiunilor

întreprinse în pretinsa stare de legitimă apărare, potrivit doctrinei, instanța de apel a

enunțat două categorii de condiții în lipsa cărora legitima apărare este inexistentă în

acest caz: 1 condițiile ce țin de atac (care determină existența stării de legitima

apărare) și 2 condițiile ce țin de apărare (care determină legalitatea acțiunilor celui

atacat).

Cu privire la condițiile atacului, instanța nu a negat că în privința inculpatului a

existat un atac cu aplicarea violenței, or din concluziile raportului de constatare

nr.202002P2035 din 27 iulie 2020, s-au stabilit la examinarea medico-legală a lui

Martîniuc Serghei excoriații și echimoze la nivelul feței, hemoragii în focar în sclera

ochiului stâng, excoriații la nivelul toracelui posterior și ambelor coate, care au fost

cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur. Mai mult ca

atât, într-adevăr există o probabilitate de cauzare a leziunilor nominalizate anume în

timpul și circumstanțele indicate, însă la această întrebare expertul judiciar nu a putut

oferi un răspuns, precum nu a fost posibil de stabilit nici gradul de gravitate a

vătămărilor corporale pe motivul absenței documentelor medicale în original

examen radiologic imprimat CD care urmau a fi prezentate de inculpat și partea

apărării. Din aceste considerente instanța de judecată a respins și demersul apărării

privind numirea unei expertize medico - legale privind aprecierea gradului leziunilor

corporale. Mai mult, fapta a fost comisă la data de 20 iulie 2020, iar inculpatul a fost

reținut la data de 25 iulie 2020. În aceste condiții, analizate inclusiv în cumul cu

circumstanțele enumerate supra, motivele eschivării și personalitatea inculpatului, a

determinat aprecierea critică a poziției apărării privind modul și timpul cauzării

acestor dureri fizice nefiind stabilit proveniența acestora.

Astfel, instanța de apel a menționat că un moment important pentru calificarea

faptei ca fiind săvârșită în stare de legitimă apărare este atacul real. Acesta este un

criteriu de delimitare a legitimei apărări de la apărarea percepută ca legitimă.

În speță, instanța a constatat anume inexistența unui atac imediat în adresa

inculpatului din motivele sus-indicate și în concluzie a respins alegațiile apărării,

considerându-le doar ca o formă de apărare în vederea evitării răspunderii penale

pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave, or chiar dacă și ar fi existat un

atac în adresa lui Martîniuc Serghei, instanța a opinat în privința faptului că nu poate

fi constatat cu certitudine momentul terminării atacului sau în sens larg chiar

momentul cauzării leziunilor corporale inculpatului, precum și cauzele exacte ale

acestora, semne care sunt necesare la stabilirea condițiilor ce țin de apărare.

Prin urmare, în stare de legitimă apărare nu se vor încadra acțiunile întreprinse

împotriva unui atac consumat în trecut. În aceste condiții, prin prisma celor expuse

6

mai sus și în rezultatul analizei declarațiilor participanților la proces și a mijloacelor

de probă, instanța a concluzionat faptul că în cazul existenței conflictului propriu-

zis, inculpatul ar fi putut săvârși acțiunile sale ilicite doar după terminarea

conflictului și încetării aplicării violenței în privința sa, adică în sensul unei posibile

răzbunări sau în contextul dominării personale față de victimă, or chiar din

declarațiile sale reiese faptul că în timpul pretinsului conflict, ultimul era în

imposibilitate de a manifesta rezistență sau de a efectua careva acțiuni în timp ce

pretinde că a fost lovit de victimă.

Astfel, argumentele invocate de partea apărării în cererea de apel privind

săvârșirea infracțiunii în condițiile legitimei apărări, precum și nerecunoașterea

vinovăției de către inculpat, instanța de apel a apreciat-o ca o metodă de apărare și

un drept de a nu se auto-incrimina, drept garantat de art. 66 Cod de procedură penală

și art. 6 CEDO, or, persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea

procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau

refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la

stabilirea pedepsei penale.

Astfel, instanța de apel a considerat cert identificat și demonstrat fără echivoc

faptul că acțiunile inculpatului Martîniuc Serghei, sunt plasate anume sub aspect

penal, careva încălcări nu au fost identificate, fapta fiind dovedită prin probe

pertinente și concludente, care coroborează între ele, iar în cele din urmă acțiunile

acestuia just au fost încadrate în condițiile normei vizate de art. 145 alin. (1) Cod

penal.

La capitolul individualizării pedepsei inculpatului, instanța de apel a reținut că

sancțiunea art. 145 alin. (1) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de închisoare de

la 10 la 15 ani.

Așadar, instanța de judecată la individualizarea, stabilirea categoriei pedepsei

inculpatului Martîniuc Serghei a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 70, 75,

76, 77, 78 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria

infracțiunilor deosebit de grave prin prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul

că infracțiunea a fost săvârșită din intenție, de personalitatea inculpatului, care

anterior a fost judecat, cu antecedente penale stinse și nu se află la evidența medicul

psiholog sau narcolog.

Careva circumstanțe atenuante sau agravante în baza art. 76, 77 Cod penal, la

examinarea cauzei și stabilirea pedepsei inculpatului nu au fost stabilite.

Temeiuri pentru liberarea inculpatului Martîniuc Serghei de răspundere penală

conform prevederilor art. 53 Cod penal nu au fost stabilite.

Instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a

personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața

socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a

considerat că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile a faptelor și

personalitatea inculpatului, a concluzionat că persoana vinovată poate fi corectată și

7

reeducată prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea, lipsind o alternativă mai puțin

severă a sancțiunilor prevăzute de normele penale imputate.

Instanța de apel a considerat că anume această pedeapsă sub formă de închisoare

stabilită de către prima instanță, este echitabilă și suficientă pentru restabilirea

echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți,

perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat, iar pedeapsă stabilită

inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul

gradului de pericol social a faptei comise de inculpat, cât și personalitatea

inculpatului.

Instanța de apel a menționat că referitor la cheltuielile judiciare în sumă de 21242

lei pe cauza penală dată, instanța de fond întemeiat a decis a le pune în sarcina

inculpatului în conformitate cu prevederile art. 227, 229 Cod de procedură penală.

5.1. avocatul Criclivîi Sergiu în numele inculpatului, prin care indică temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) 12) Cod de procedură penală, solicită casarea

hotărârilor judecătorești atacate, cu dispunerea achitării lui Martîniuc Serghei.

În motivarea cererii de recurs avocatul indică următoarele motive :

- instanța de apel a admis o eroare de drept prevăzut de art.427 alin.(l) pct.(6)

Cod de procedură penală la adoptarea deciziei instanței de apel, care potrivit art.414

alin.(5) Cod de procedură penală este obligată să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în apel;

- instanța de apel și instanța de fond neîntemeiat au lăsat fără apreciere faptul

invocat de apărare și inculpat că, cauza penală nu a fost cercetată sub toate aspectele,

completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei, care evidențiază atât circumstanțele

care dovedesc vinovăția bănuitului, învinuitului, inculpatului, cât și cele care îl

dezvinovățesc, precum și circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea;

- hotărârile judecătorești inferioare sunt emise contrar prevederilor art.143

alin.(l) pct.2) Cod de procedură penală care prevede că, expertiza judiciară se

dispune și se efectuează, în mod obligatoriu, pentru constatarea, inclusiv și a

gradului de gravitate, și a caracterului vătămărilor integrității corporale, care nu au

fost stabilite prin raportul de constatare nr.202002P2035 din 27.07.2020, și care în

opinia apărării, și a inculpatului, rezultatele expertizei judiciare urmau a fi utilizate

în apărarea inculpatului Martîniuc Serghei;

- prin încălcarea prevederilor art.143 alin.(l) pct.2) Cod de procedură penală,

instanțele de apel și fond, ilegal au respins cererile inculpatului întru dispunerea

efectuării expertizei medico-legală în privința învinuitului Martîniuc Serghei, întru

constatarea leziunilor corporale pricinuite de partea vătămată Buruncenco Liviu la

25.07.2020, la aplicarea forței fizice inculpatului, rezultate care ar fi dus la

confirmarea sau infirmarea versiunii inculpatului că ultimul s-a apărat de acțiunile

de violență a părții vătămate, fapte care au dus la încălcarea dreptului inculpatului la

apărare, la un proces echitabil și la adoptarea hotărârilor judecătorești neîntemeiate;

8

- recurentul menționează că instanța de apel și instanța de fond la adoptarea

hotărârilor judecătorești au admis încălcări de procedură, erori de fapt și drept, prin

ce s-a dat o încadrare juridică greșită acțiunilor inculpatului, pronunțându-se greșit

asupra motivelor invocate în cererea de apel, nu s-a cercetat amănunțit aspectele

învinuirii înaintate, nu s-a verificat și nu s-a apreciat profund probele administrate și

examinate în instanță în strică conformitate cu cerințele legii, nu s-a dat o evaluare

cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe

examinate, nu s-a analizat în modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor

infracțiunii imputate inculpatului, nu s-a elucidat faptele importate pentru

soluționarea justă și promptă a cauzei date, nu s-a argumentat clar concluziiile în

decizia adoptată, precum și de practica relevantă a CEDO, prin ce a dat o hotărâre

ilegală și neîntemeiată, bazată pe presupuneri, care urmează a fi interpretate în

favoarea inculpatului.

5.2. inculpatul Martîniuc Serghei, prin care fără a indica vreun temei prevăzut

de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor

judecătorești atacate, cu reexaminarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărâri prin care

să fie declarat nevinovat.

În motivarea cererii de recurs inculpatul a indicat că îi pare rău de cele

întâmplate, dar a fost nevoit să se apere.

inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate și lipsite de temeiuri legale,

menționând că instanțele judecătorești inferioare just au constatat circumstanțele de

drept și de fapt ale cauzei și corespunzător, corect au stabilit vinovăția și încadrarea

acțiunilor inculpatului Martîniuc Serghei în baza art. 145 alin. (1) Cod penal.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal decide

inadmisibilitatea acestora, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art.432 alin. (2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în

cazul în care se constată că este vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul împotriva

deciziilor pronunțate de instanțele de apel se declară în termen de 30 de zile de la

data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursuri ordinare în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

9

Dat fiind faptul că la materialele cauzei penale au fost depuse 2 cereri de recurs,

prin care autorii solicită achitarea inculpatului Martîniuc Serghei, din motiv că acesta

s-a aflat în legitimă apărare, Colegiul penal se va expune asupra acestora

concomitent.

Avocatul în cererea sa de recurs invocă prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8)

și 12) Cod de procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau faptei săvârșite

i s-a dat o încadrare juridică greșită, precum și că a fost ignorată jurisprudența

CEDO.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal atestă

că motivele invocate de recurenți în argumentarea recursurilor nu s-au confirmat în

urma cercetării materialelor cauzei.

Astfel, Colegiul penal notează prin hotărârea adoptată instanța de apel s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile declarate de către

avocatul Criclivîi Sergiu în numele inculpatului și de către inculpatul Martîniuc

Serghei, întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate de prima instanță, verificate

și apreciate corect de instanța de apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, descrise și analizate în decizia sa (f.d. 33-38, vol. III).

La fel, Colegiul penal conchide că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe

care își întemeiază soluția, just constatând că prin probele administrate se

demonstrează vinovăția inculpatului Martîniuc Serghei în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal.

În acest sens, se atestă că instanța de apel nu a comis vreo eroare de fapt sau de

drept ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate, iar motivarea

soluției corespunde dispozitivului deciziei, din care considerente în speță nu este

incident temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală.

De asemenea, ce ține de argumentele recurenților descrise la pct. 5.1 și 5.2 a

prezentei decizii, se conchide că recurenții primordial își manifestă dezacordul cu

aprecierea probelor de către instanța de apel, însă instanța de recurs ordinar la aceste

motive a recurenților, atestă că nu pot fi acceptate, or contravin constatărilor corecte

a primei instanțe în prezenta speță, care just a indicat că este demonstrată vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate prin întreg cumulul de probe

descris, verificat și apreciat de instanța de apel în decizia sa prin prisma prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, iar alegațiile recurenților nu sunt întemeiate pe

careva probe credibile, fiind nefondate și subiective.

Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate argumentele recurenților invocate în

apel și repetat în recursurile ordinare, ce țin de aprecierea probelor în prezenta speță,

or din decizia instanței de apel rezultă cert că toate probele administrate în prezenta

10

cauză penală au fost apreciate de instanța de apel prin coroborare între ele, conform

prevederilor art. 27, 101 Cod de procedură penală, fără a admite careva erori de fapt

sau de drept, iar la acest aspect s-a expus clar și detaliat în decizie, indicând motivele

respingerii argumentelor părții apărării și acceptării probelor prezentate de partea

acuzării, respectând rigorile dictate de principiul contradictorialității stipulat în art.

24 Cod de procedură penală.

Mai mult, instanța de apel a respectat prevederile art. 414 alin. (6) Cod de

procedură penală, a verificat prin citire declarațiile din prima instanță a martorilor

Jechiu Elena, Revenco Vera, Buinovscaia Antonina, Saharnean Oleg, în privința

cărora părțile nu au avut careva obiecții sau solicitări, cu consemnarea acestui fapt

în procesul-verbal al ședinței de judecată din 26 octombrie 2021 (f.d. 19-20, vol. III),

fiind totodată descrise și analizate declarațiile succesorului părții vătămate și a

martorilor și a celorlalte probe relevante, inclusiv în partea descriptivă a deciziei

instanței de apel (f. d. 33-38, vol. III).

La fel, se resping ca neîntemeiate motivele recurenților, precum că: „instanța de

apel ilegal a respins cererile apărătorului și inculpatului întru dispunerea efectuării

expertizei medico-legală în privința învinuitului Martîniuc Serghei, pentru

constatarea leziunilor corporale pricinuite de partea vătămată Buruncenco Liviu la

25.07.2020, la aplicarea forței fizice inculpatului, rezultate care ar fi dus la

confirmarea sau infirmarea versiunii inculpatului că ultimul s-a apărat de acțiunile

de violență a părții vătămate, fapte care au dus la încălcarea dreptului inculpatului

la apărare, la un proces echitabil și la adoptarea hotărârilor judecătorești

neîntemeiate”, or din materialele cauzei rezultă că instanța de apel prin încheierea

din 26 octombrie 2021 întemeiat a respins ca nefondat demersul avocatului Criclivîi

Sergiu cu privire la numirea efectuării expertizei medico-legale a inculpatului

Martîniuc Serghei, menționând că „instanța de apel consideră că nu este necesară

efectuarea unei expertize medico-legale a inculpatului pentru a stabili leziunile

corporale suportate de către acesta, în situația în care, conform raportului de

constatare nr.202002P2035 din 27 iulie 2020, s-au constatat la examinarea medico-

legală a lui Martîniuc Serghei excoriații și echimoze la nivelul feței, hemoragii în

focar în sclera ochiului stâng, excoriații la nivelul toracelui posterior și ambelor

coate, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent

dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate. Suplimentar, partea apărării nu a

prezentat careva întrebări ce ar urma să fie prezentate expertului”, (f.d. 25, vol.

III).

Ce ține de criticele avocatului, precum că: „nu s-a argumentat clar concluziile

în decizia adoptată, precum și nu s-a ținut cont de practica relevantă CEDO”,

Colegiul penal atestă că nu pot fi acceptate, or verificând materialele cauzei penale

nu au fost identificate careva circumstanțe sau erori de drept ce ar confirma

temeinicia acestor motive.

Colegiul penal notează că temeiul de recurs invocat de apărător, prevăzut de art.

11

427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, prin prisma aspectelor că nu au fost

întrunite elementele infracțiunii incriminate în acțiunile inculpatului, în prezenta

speță nu s-au confirmat, or în decizia adoptată instanța de apel a stabilit just prezența

elementelor infracțiunii prevăzute de art. art. 145 alin. (1) Cod penal în acțiunile

inculpatului Martîniuc Serghei, întemeindu-și această soluție în baza probelor

cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect și de instanța de apel prin

prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate în decizia

sa (f.d. 39-41, vol. III).

Argumentul recurenților precum că „inculpatul s-a apărat de acțiunile de

violență a părții vătămate, acesta fiind în condițiile stării de legitimă apărare”,

Colegiul penal la fel îl consideră neîntemeiat și declarativ, or instanța de apel s-a

expus pe larg și întemeiat asupra acestui argument la pct. 13 din decizia sa, temei de

a interveni în decizia atacată nu există.

Ce ține de temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de

procedură penală indicat de avocat, Colegiul penal atestă că în susținerea acestui

temei, recurentul nu a invocat nici un argument, iar instanța de recurs ordinar,

verificând decizia instanței de apel și prin prisma acestui temei nu identifică vreun

temei de a interveni în decizia instanței de apel, deoarece aceasta este legală și

întemeiată, nefiind afectată de vreo eroare de fapt sau de drept, după cum consideră

greșit recurenții în prezenta speță.

De asemenea, Colegiul penal atestă că motivele invocate de recurenți în cererile

de recurs, sunt în majoritate similare cu cele invocate în apel, descrise și în pct. 3,

3.1. a prezentei decizii, în privința cărora instanța de apel în decizia sa (f.d. 27-46,

vol. III), s-a expus motivat, iar temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu

se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra

fiecărei probe prezentate și chestiunilor esențiale invocate în apelurile declarate de

avocat în numele inculpatului și de către inculpatul Martîniuc Serghei, iar motivarea

din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile,

instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

7.1 În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, urmând

a fi menținută, iar recursurile declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

12

penală, Colegiul penal,

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Criclivîi

Sergiu în numele inculpatului și de către inculpatul Martîniuc Serghei, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 octombrie 2021, în cauza

penală privindu-l pe Martîniuc Serghei Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 februarie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

13

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2023-02-02
0,96
1ra-1306/22 — art. art. 27, 145 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1306/22 1-22032486-01-1ra-24082022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 07 decembrie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir Judecători - Plămădeală Gh
CSJ 2022-05-26
0,96
1ra-162/2022 — art. 171 alin. 2 lit. b, b/2; 172 alin. 2 lit. b, b/2 CP
Dosarul nr. 1ra-162/2022 1-20064713-01-1ra-02022022 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 30 martie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion şi Catan Liliana, examinând
CSJ 2023-08-10
0,96
1ra-1309/2022 — Art. 190 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-1309/2022 1-18190228-01-1ra-24082022 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE D E C I Z I E 18 iulie 2023 mun. Chișinău Colegiul penal lărgit în următoarea componență: Președinte – Guzun Ion, Judecători – Țurcan Anatolie, Talpă Boris, Ere
CSJ 2022-12-22
0,96
1ra-1507/2022 — art. 187 alin. 2 lit. c, e, f CP
Dosarul nr. 1ra-1507/2022 1-21097606-01-1ra-20102022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 07 decembrie 2022 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Jude
CSJ 2022-03-03
0,96
1ra-2212/21 — art.145 al.2 lt.d CP
Dosarul nr. 1ra-2212/2021 1-21007766-01-1ra-13122021 Curtea Supremă de Justiție D E C I Z I E 02 februarie 2022 mun. Chișinău Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența: Președinte – Timofti Vladimir, Judecători – Plămădeală
Sursă