1ra-1306/22 — art. art. 27, 145 alin. 1 CP

1ra-1306/22 — art. art. 27, 145 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1306/22

1-22032486-01-1ra-24082022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Volcova Vera în numele inculpatului Paraschiv Serghei

împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești, sediul Central din 06 aprilie

2022 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iulie

2022, în cauza penală de învinuire a lui

Paraschiv Serghei xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în sxxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 145 alin. (1) Cod

penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 09.03.2022 - 06.04.2022;

instanța de apel: 29.04.2022 - 05.07.2022;

instanța de recurs: 24.08.2022 - 07.12.2022.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor din dosar,

Colegiul penal

A C O N S T A T A T :

2022, Paraschiv Serghei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. art. 27,145 alin. (1) Cod penal, și în baza

acestei Legi, i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen - 10 (zece) ani și 8 (opt) luni, cu executarea în penitenciar de tip

închis.

S-a încasat de la Paraschiv Serghei în beneficiul Statului,

cheltuielile judiciare în sumă de 9 156 (nouă mii o sută cinci și șase) lei.

A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte.

că, Paraschiv Serghei la 20.01.2022, aproximativ la ora 21:30 min., în

sxxxxx, aflându-se la domiciliul lui Olaru Teodor, fiind în stare de

ebrietate, acționând cu intenție directă în vederea lipsirii de viață a

persoanei, conștientizând caracterul ilegal al acțiunilor sale, a încercat să

aplice o lovitură cu un cuțit în regiunea cutiei toracice a ultimului.

1

Ulterior, partea vătămată a opus rezistență, după ce Paraschiv

Serghei Mihail, a aplicat o lovitură cu același cuțit în regiunea gâtului și

în regiunea mâinii stângi a lui Olaru Teodor.

Astfel, cauzându-i leziuni corporale periculoase pentru viață și

sănătate, însă din motive independente de voința făptuitorului, decesul

părții vătămate Olaru Teodor nu a survenit.

În urma acțiunilor violente asupra lui Olaru Teodor, conform

Raportului de expertiză judiciară nr. 202222D0043 din 25.02.2022,

ultimului i-au fost cauzate leziunile: plagă tăiată a regiunii anterioare a

gâtului cu lezarea laringelui, plăgi tăiate a degetelor I și II a mâinii stângi,

leziuni descrise în ansamblu se califică drept vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață.

Astfel, acțiunile inculpatului Paraschiv Serghei au fost încadrate

juridic în baza art. art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, conform semnelor

calificative – ”tentativa de omor a unei persoane, acțiuni care nu și-au

produs efectul”.

Mereuță Victor în numele inculpatului Paraschiv Serghei, prin care a

solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

pentru prima instanță, prin care inculpatul să fie achitat de infracțiunea

prevăzută la art. art. 27, 145 alin. (1) Cod penal.

3.1. În motivarea apelului a menționat că, inculpatul Paraschiv

Serghei nu este de acord cu sentința, motivând că în ședința de judecată

nu a fost dovedită vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, iar martorii audiați au ascuns

adevărul.

La fel, a menționat că, prima instanță a apreciat greșit declarațiile

martorilor, astfel, vinovăția nefiind dovedită în ședința de judecată.

A mai relatat că, inculpatul nu a avut intenția să comită în privința

lui Olaru Tudor, infracțiunea prevăzută la art. 145 alin. (1) Cod penal.

iulie 2022, s-a decis respingerea ca nefondat a apelului declarat, cu

menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel, analizând și

apreciind declarațiile martorilor, actele, documente acumulate,

administrate în cadrul urmăririi penale prin prisma prevederilor art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții

și utilității lor, a apreciat ca fiind veridice, utile, pertinente, care

coroborează cu declarațiile părții vătămate, combat declarațiile

inculpatului și indică la vina acestuia în comiterea infracțiunii pentru

care a fost condamnat.

Astfel, instanța de apel, nu a reținut argumentele apărătorului

inculpatului în partea ce ține de achitarea acestuia.

Urmare, declarațiilor părții vătămate și a martorilor, cât și a

declarațiilor inculpatului, instanța de apel, a constatat că la domiciliu lui

Olaru Teodor, situat în sxxxxx, la 20.01.2022 au rămas în domiciliu:

inculpatul Paraschiv Serghei, partea vătămată Olaru Teodor și martorul

Chilianu Ion.

A constatat că, în urma unei neînțelegeri din cauza țigărilor, cum a

2

explicat Chilianu Ion, Paraschiv Serghei a luat cuțitul care se afla pe

masă, încercând să-l omoare pe Olaru Teodor, însă din cauza stării de

ebrietate și intervenirii lui Chilianu Ion, acesta nu s-a produs efectul.

Faptele indicate supra, s-au demonstrat și prin rapoartele de

expertiză care indică cert asupra faptului că, la Chilianu Ion pe mână a

rămas o plagă de la cuțit, urmare îndepărtării acestuia de la gâtul părții

vătămate. Astfel, a relatat că, Paraschiv Serghei a avut intenția directă de

a-l omorî pe Olaru Teodor, fiind demonstrată latura subiectivă și latura

obiectivă a infracțiunii.

A conchis instanța de apel că, inculpatul a atentat la obiectul

juridic special al infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (1) Cod penal,

care în speță este format din relațiile sociale cu privire la viața persoanei.

Prin urmare, instanța de apel a stabilit că, la caz au fost întrunite

condițiile prevăzute de art. 27 Cod penal, potrivit cărora se consideră

tentativă de infracțiune acțiunea sau inacțiunea intenționată îndreptată

nemijlocit spre săvârșirea unei infracțiuni dacă, din cauze independente de

voința făptuitorului, aceasta nu și-a produs efectul, or, inculpatul a

întreprins o acțiune direct îndreptată spre privarea de viață a victimei,

care nu și-a produs efectul din motive independente de voința

făptuitorului.

La caz, probele administrate în prezenta cauză denotă indubitabil

tentativa de omor săvârșită de Paraschiv Serghei, deoarece reflectă faptul

conștientizării de către inculpat, precum că, prin intenția de a-i aplica lui

Olaru Teodor a unei lovituri cu cuțitul de bucătărie în regiunea cutiei

toracice a ultimului, iar din motiv că partea vătămată a opus rezistență,

Paraschiv Serghei a aplicat o lovitură cu același cuțit în regiunea gâtului

și a regiunii mâinii stângi a părții vătămate Olaru Teodor.

Astfel, cazându-i leziuni corporale periculoase pentru viață și

sănătate, însă din cauze independente de voința făptuitorului, decesul

părții vătămate nu a survenit.

Referitor la afirmațiile inculpatului și a apărătorului acestuia,

precum că, nu a fost demonstrată vinovăția lui Paraschiv Serghei, pe

motiv că acesta fiind în stare de ebrietate nu își amintește despre

acțiunile efectuate, instanța de apel le apreciază ca fiind declarative, or,

potrivit declarațiilor martorilor, aceștia au comunicat că anume

Paraschiv Serghei, din motive necunoscute a aplicat lovituri cu cuțitul

părții vătămate.

Mai mult ca atât, martorul Olari Ion a comunicat că însăși

inculpatul Paraschiv Serghei la întrebarea sa, a recunoscut că i-a tăiat

gâtul lui Olaru Teodor.

Privitor la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului

pedepsei inculpatului, instanța de recurs a menționat că, prima instanță,

s-a condus de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal și anume de,

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de condițiile de viață ale familiei inculpatului precum și

scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia.

Instanța de apel a relatat că, pedeapsa sub formă de închisoare, pe

un termen de 10 (zece) ani și 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în

3

penitenciar de tip închis, stabilită inculpatului este proporțională faptei

comise și echitabilă.

Vera în numele inculpatului Paraschiv Serghei, cu trimitere la

prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a

declarat recurs, prin care solicită, casarea sentinței și a deciziei, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță în alt complet de

judecată.

5.1. În motivarea recursului invocă că, decizia instanței de apel

este ilegală și nemotivată.

Instanța de apel nu a fost în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță, dacă ele nu au fost verificate în

ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în

procesul-verbal. Instanța de judecată a fost obligată să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Consideră că, instanțele de fond au apreciat unilateral probele

prezentate, luând în considerație doar poziția părții acuzării, fără a

aprecia obiectiv, prin ce i-a fost încălcat inculpatului, dreptul la un

proces echitabil.

Se referă asupra faptului că inculpatul ”(..) nu a avut intenția să-l

omoare pe Olaru Teodor și pe acesta l-a văzut pentru prima oară în ședința

de judecată (..)”.

La fel, menționează că, martorul Chilianu Ion a declarat că, ”(…) nu

cunoaște de la ce s-au luat toate acestea, or, careva certuri nu au fost. Nu

a văzut cum inculpatul Paraschiv Serghei îi taie gâtul lui Tudor, dar a

văzut cum era cu cuțitul în mână (..)”

Menționează și faptul că, conform Raportului de expertiză judiciară

nr. 34/12/1-R-367 din 28.02.2022, pe suprafețele cuțitului ridicat la

fața locului la 20.01.2022, la domiciliul lui Olaru Teodor, nu au fost

depistate careva amprente ce aparțin inculpatului Paraschiv Serghei.

Concluzionează că, decizia instanței de apel este emisă în baza

unor probe bazate doar pe presupuneri și în lipsa unor dovezi ce ar

confirma vinovăția lui Paraschiv Serghei în săvârșirea infracțiunii

imputate.

Consideră că, instanța de apel, nu a respectat prevederile art. 414

Cod de procedură penală, nu a răspuns în modul cuvenit la toate

motivele invocate în cererea de apel.

Astfel, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod

de procedură penală, invocă că decizia instanței de apel urmează de a fi

casată, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță, în alt

complet de judecată.

431 alin. (1), pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință

procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit

neîntemeiat,

baza materialelor din dosar, Colegiul penal pledează asupra

inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură

4

penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a

recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea

părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu

trebuie să fie invocate de recurent.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă,

că titularul acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea

hotărârilor instanțelor de fond art. 427 alin. (1), pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța

a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au

fost întrunite elementele infracțiunii.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

prevăzute de art.427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul

penal constată, că astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la

examinarea recursului declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat cu strictețe prevederile art. art. 414

alin.(1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea

adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții

apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată, iar motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul

hotărârii, acesta fiind clar.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel.

Prevederile art.414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că

instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept

care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Prin urmare, Colegiul penal respinge ca fiind declarative și iluzorii

afirmațiile recurentului prin care susține că instanța de apel nu a fost în

drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță,

dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și

nu au fost consemnate în procesul-verbal, or, conform procesului-verbal

din 05.07.2022 (f. d. 134 - 135, Vol. I), se constată contrariul că, acestea

au fost verificate și consemnate corespunzător conform procedurii

procesual penale în vigoare.

De asemenea, Colegiul penal conchide că, atât inculpatul cât și

5

avocatul acestuia, la etapa finalizării cercetării judecătorești, nu au avut

careva completări și replici asupra elementului probatoriu administrat (f.

d.135, Vol. I), din ce considerente nu va susține alegațiile părții apărării

în sensul declarat.

Cât privește cele invocate de recurent, precum că, instanțele de

judecată au apreciat unilateral probele prezentate, luând în considerație

doar poziția părții acuzării, fără aprecierea obiectivă a cestora, fiind

încălcat dreptul inculpatului la un proces echitabil, prevăzut de

prevederile art. 6 CEDO, Colegiul penal conchide că, procesul penal în

privința inculpatului, s-a desfășurat cu respectarea strictă a prevederilor

art. art. 99-101, 314, 315, 414 Cod de procedură penală, probele fiind

cercetate sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor, și hotărârile instanțelor de judecată căpătând forma unor

acte judecătorești legale, motivate după forma și conținutul lor.

Cu trimitere la argumentele recurentului, care în opinia acestuia

dezvinovățesc inculpatul de la fapta imputată, și anume, declarația din

recurs – ”(..) nu a avut intenția să-l omoare pe Olaru Teodor și pe acesta l-a

văzut pentru prima oară în ședința de judecată (..)”, Colegiul penal

menționează că, instanța de apel, urmare analizei declarațiilor

inculpatului prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

just a ajuns la concluzia ca fiind neveridice declarațiile acestuia, or,

inculpatul a oferit astfel de declarații cu scopul de a se eschiva de la

răspundere penală.

Referitor la trimiterile din recurs a declarațiilor martorului Chilianu

Ion ”(…) nu cunoaște de la ce s-au luat toate acestea, or, careva certuri nu

au fost. Nu a văzut cum inculpatul Paraschiv Serghei îi taie gâtul lui Tudor,

dar a văzut cum era cu cuțitul în mână (..)”, Colegiul penal atestă că,

instanța de apel, a apreciat declarațiile martorilor, prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, ca fiind veridice, utile,

pertinente, care coroborează cu declarațiile părții vătămate, combat

declarațiile inculpatului și indică asupra vinovăției acestuia în comiterea

infracțiunii imputate, or, potrivit declarațiilor martorului vizat (f. d 183,

Vol. I), acesta a descris detaliat circumstanțele faptei de la 20.01.2022,

indicând că anume inculpatul Paraschiv Serghei era poziționat de asupra

părții vătămate cu cuțitul în mână, dânsul, fiind acea persoană care a

îndepărtat cuțitul din mâinile inculpatului.

Cu privire la alegațiile din recurs, precum că, ”(…) conform

Raportului de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-367 din 28.02.2022, ….

pe suprafețele cuțitului, ridicat la fața locului la 20.02.2022 la domiciliul

lui Olaru Teodor, nu au fost depistate careva amprente aparținute

inculpatului Paraschiv Serghei”.

Colegiul penal lărgit, reiterează că, potrivit art. 93 alin. (1) Cod de

procedură penală, probele sânt elemente de fapt dobândite în modul

stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau

inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea

vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa

soluționare a cauzei.

Mai mult, potrivit art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală, pe

6

lângă faptul că, potrivit pct. 2 din prezentul articol, raportul de expertiză

judiciară este admis în calitate de probă în procesul penal, pentru

constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea

făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor

împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei, sunt admise și

alte mijloace de probă, care la fel sunt importante și urmează a fi reținute

ca fiind pertinente, concludente și utile, ceea ce a și fost constatat atât de

către prima instanță, cât și de către instanța de apel.

Potrivit prevederilor art. 430, pct. 5) Cod de procedură penală,

cererea de recurs trebuie să conțină, conținutul și motivele recursului cu

argumentarea ilegalității hotărârii atacate și solicitările recurentului, cu

indicarea temeiurilor prevăzute în art. 427 invocate în recurs și în ce constă

problema de drept de importanță generală abordată în cauza dată.

În aceste condiții, Colegiul penal conchide că, recurentul a indicat

ca temei de recurs și prevederile art. 427 alin. (1), pct. 8) Cod de

procedură penală, axându-se pe faptul că nu au fost întrunite elementele

infracțiunii imputate, fără însă argumentarea, motivarea poziției

abordate, acestea căpătând forma unor alegații declarative.

Astfel, instanța de recurs nu a stabilit în speță existența erorilor de

drept prevăzute de art.427 alin.(1), pct. 6) Cod de procedură penală.

Totodată, Colegiul penal menționează că, potrivit art. 113 alin.(1)

Cod penal, se consideră calificare a infracțiuni determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite

și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală.

La caz, întru respectarea unui proces echitabil și egalității armelor

într-un proces de judecată, Colegiul penal constată că, în speță,

instanțele de fond, au constatat gradul prejudiciabil al infracțiunii

prevăzute la art. art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, astfel, această faptă

comisă și imputată inculpatului conține semnele caracteristice

elementelor infracțiunii și anume: obiectul, latura obiectivă, subiectul și

latura subiectivă.

Referitor la încălcarea dreptului la un proces echitabil în privința

inculpatului, Colegiul penal atestă că, acest drept reprezintă o garanție

procedurală a drepturilor și libertăților persoanei în fața instanțelor de

judecată, constituind una dintre premisele asigurării principiului

preeminenței dreptului într-o societate democratică.

Garanțiile prevăzute la art. 6 § 1 CEDO, includ obligația de a

motiva hotărârile judecătorești. O decizie motivată permite părților să

demonstreze că a fost audiată în mod real cauza lor.

În speța dedusă judecății, se conchide că, instanțele de fond, fiind

învestite procesual să judece cauza într-un mod echitabil, Colegiul penal

reține că, inculpatului nu i-au fost încălcate careva drepturi, cauza fiind

judecată just, legal și obiectiv, astfel în cât, apărarea drepturilor,

libertăților și intereselor subiectului infracțiunii nu au fost încălcate, or

argumentul recurentului precum că instanțele de fond au apreciat

probele unilateral luând în considerație doar poziția părții acuzării este

declarativ și lipsit de suport probatoriu în acest sens.

Din considerentele enunțate, Colegiul penal conchide că, în speță

nu a fost constatată existența erorilor de drept prevăzute la art. 427

7

alin.(1), pct. 8) Cod de procedură penală.

La fel, în cauza dedusă judecății, este relevantă și jurisprudența

CtEDO, care prevede că, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau

infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să

se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se

vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie

1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997).

Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune

motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se

pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse

de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie

1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie

1999).

În acest context, Colegiul penal atestă că instanța de apel la

judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar

genera casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea

recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Volcova Vera în numele inculpatului Paraschiv Serghei, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 iulie 2022, în cauza

penală în privința lui Paraschiv Serghei xxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 02 februarie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Țurcan Anatolie

8