1ra-1305/2020 — art. 186 al. 4, 42 al. 5, 186 al. 4 CP

1ra-1305/2020 — art. 186 al. 4, 42 al. 5, 186 al. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1305/2019

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

18 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Burduh Victor și Craiu Nicolae,

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de Circumscripție Chișinău, Bradu Valentina și de către avocatul Roșca

Vladislav în numele inculpatului Dolghii Vasile, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 31 ianuarie 2020, în cauza penală privindu-i

pe

Dolghii Vasile Xxxxx, născut la xxxxx, originar și domiciliat în r-

nul Xxxxx s. Xxxxx

și

Stavila Andrei Xxxxx, născut la xxxxx, originar și domiciliat în r-

nul Xxxxx s. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

06.03.2019 – 31.01.2020;

12.05.2020 – 18.08.2020.

C O N S T A T Ă:

achitați:

- Stavila Andrei Vladimir, de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186

alin. (4) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii;

- Dolghii Vasile Vasile, de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42

alin. (5), 186 alin. (4) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii.

A fost încetat procesul penal de învinuire a lui Dolghii Vasile Vasile de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, deoarece fapta inculpatului

constituie contravenție, fiind recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art.

313 Cod contravențional. A fost încetat procesul contravențional în privința lui Dolghii Vasile

Vasile în baza art. 313 Cod contravențional, în legătură cu expirarea termenului de tragere la

răspundere contravențională.

1

A fost respinsă ca fiind inadmisibilă plângerea lui Dolghii V., depusă în ordinea art. 313

Cod de procedură penală, cu referire la declararea nulității procesului-verbal cu privire la

reținere din 23.12.2014.

timp gospodăriile din regiunea în care locuiește el se confruntau cu lipsa apei potabile, la data

de 03 septembrie 2012, în interesul locuitorilor din acea regiune a depus la Primăria com.

Micăuți, r-nul Strășeni, o cerere prin care a solicitat permisiunea de a efectua lucrări de

excavare a unui traseu din țeavă metalică care trecea pe teritoriul s. Micăuți și care nu se

utiliza de mai mult timp, asumându-și angajamentul de a vinde metalul acumulat și a

procura o pompă nouă pentru a o înlocui pe cea veche din fântâna arteziană care

aprovizionează gospodăriile menționate. Dolghii V., în calitate de Primar al com. Micăuți, r.

Strășeni, în urma examinării cererii depuse de Stavila A., în aceeași zi, a autorizat excavarea

țevilor, aplicând rezoluția corespunzătoare pe cerere și ștampila Primăriei com. Micăuți,

după care, intrând în posesia cererii nominalizate, avizată de Dolghii V., în perioada cuprinsă

între data de 03 septembrie 2012 și 07 septembrie 2012, Stavila A., angajând în prealabil

persoane ce dispuneau de tehnică specială, a organizat săparea unui șanț de-a lungul

traseului din apeductul care alimenta rezervoarele „Treapta” nr. 1 s. Micăuți de la fântânile

arteziene, amplasate pe teritoriul s. Micăuți, r. Strășeni, și a descoperit țeava din metal care

se afla în pământ. Iar la data de 07 septembrie 2012 când de către Stavila A., a fost angajat

Donoagă Grigore - șoferul autocamionului de model „Man” cu n/î xxxx și remorcă cu n/î

xxxx, pentru a transporta țevile de metal la fier uzat pentru a fi comercializate, fiind în proces

de încărcare a autocamionului numit cu țevi metalice excavate din pământ și tăiate, au fost

stopați de colaboratorii Inspectoratului de Poliție Strășeni, care au reținut camionul și în care

erau încărcate 12 țevi a căror lungime și valoare certă nu a fost identificată de organul de

urmărire penală.

Prima instanță a stabilit că în pofida circumstanțelor de fapt constatate supra, Stavila

A., a fost trimis în judecată, fiind învinuit de săvârșirea infracțiunii de furt agravat, prevăzut

de art. 186 alin. (4) Cod penal, iar Dolghii V., a fost trimis în judecată, fiind învinuit de

complicitate la săvârșirea infracțiunii de furt agravat, prevăzut de art. 42 alin. (5) și 186 alin.

(4) Cod penal, și aceasta deoarece conform rechizitoriului acțiunile inculpaților au fost

săvârșite în următoarele circumstanțe:

Dolghii Vasile, la sfârșitul lunii august a anului 2012, de comun acord și prin înțelegere

prealabilă cu Stavila Andrei, ambii având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei

persoane și obținerii unui profit material, în vederea realizării scopului lor infracțional, a

furnizat și confirmat verbal lui Stavila Andrei informația că, în pământ pe teritoriu s. Micăuți,

r-nul Strășeni, se află țeavă din metal care deja nu se mai folosește ca conductă și care poate

fi realizată ca metal uzat, după care la data de 03 septembrie 2012, ilegal în vederea realizării

aceluiași scop criminal, precum și înlăturarea de obstacole, a semnat și aplicat ștampila

Primăriei com. Micăuți pe cererea depusă de Stavila A., prin care ultimul solicita permisiunea

de a efectua lucrări de excavare a traseului vechi pentru extragerea țevii și realizarea acesteia

la metal uzat, acțiuni prin care a favorizat comiterea sustragerii pe ascuns a bunurilor altei

persoane de către Stavila A., care, în perioada de timp începând cu sfârșitul lunii august a

anului 2012 și până la data de 01 septembrie 2012, angajând în prealabil persoane ce

dispuneau de tehnică specială, cu ajutorul tehnicii speciale, pe ascuns a sustras din apeductul

care alimenta rezervoarele „Treapta” nr. 1 s. Micăuți de la fântânile arteziene, amplasate pe

teritoriul s. Micăuți, r-nul Strășeni, țeava din metal oțel cu o lungime de 700 metri, diametrul

2

de 426 mm., cu valoarea unui metru în sumă de 106,74 lei, care se afla la balanța ÎM „Apă-

Canal” Strășeni, cauzând părții vătămate, ÎM „Apă-Canal” Strășeni, pagubă materială în

proporții mari în sumă totală de 74.714 lei”

Stavila Andrei în perioada de timp începând cu sfârșitul lunii august a anului 2012 și

până la data de 11 septembrie 2012, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Primarul

com. Micăuți, r-nul Strășeni, Dolghii V., ambii având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor

altei persoane și obținerii unui profit material, având în prealabil de la complicele Dolghii V.

informație că pe teritoriul s. Micăuți, r-nul Strășeni, se află țeavă din metal care deja nu se mai

folosește ca conductă și poate fi realizată ca metal uzat, precum și permisiunea de a efectua

lucrări de excavare a traseului vechi pentru extragerea țevii și realizarea acesteia la metal

uzat, eliberată ilegal de Dolghii V., la data de 03 septembrie 2012, în vederea realizării

scopului lor infracțional, angajând persoane ce dispuneau de tehnică specială, cu ajutorul

tehnicii speciale, pe ascuns a sustras din apeductul care alimenta rezervoarele „Treapta” nr.

1 s. Micăuți de la fântânile arteziene, amplasate pe teritoriul s. Micăuți, r-nul Strășeni, țeava

din metal oțel cu o lungime de 700 metri, diametrul de 426 mm., cu valoarea unui metru în

sumă de 106,74 lei, care se afla la balanța ÎM „Apă-Canal” Strășeni, cauzând astfel părții

vătămate, ÎM „Apă-Canal” Strășeni, pagubă materială în proporții mari în sumă totală de

74.714 lei.

De asemenea, prima instanță a constatat că Dolghii Vasile, exercitând funcția de primar

al comunei Micăuți, raionul Strășeni, ales în rezultatul alegerilor locale generale din 19 iunie

2011 al cărui mandat a fost validat prin hotărârea Judecătoriei Strășeni din 24 iunie 2011, fiind

în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (3) Cod penal, cât și conform anexei la Legea nr.

199 din 16 iulie 2010 „Cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică”,

persoană cu funcție de demnitate publică, ales în vederea exercitării funcțiilor autorității

publice și a acțiunilor administrative de dispoziție și organizatorico-economice, modul de

alegere fiind reglementat inclusiv de art. 112 din Constituția Republicii Moldova, contrar art.

1 a Protocolului adițional din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, la care Republica

Moldova a aderat la 12 septembrie 1997; art. 9 și 127 din Constituția Republicii Moldova

adoptată la 29 iulie 1994, care reglementează „Principiile fundamentale privind proprietatea”

și respectiv „proprietatea”; ignorând prevederile art. 10 alin. (1) și (2) din Legea Republicii

Moldova nr. 768 din 02 februarie 2000 „Privind statutul alesului local” care prevăd că, alesul

local este dator să fie demn de încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la

consolidarea autorității administrației publice locale pe care o reprezintă, onorarea

obligațiunilor civile, asigurarea ordinii publice și la respectarea legislației, contrar

prevederilor prevăzute la art. 75 și 77 din Legea Republicii Moldova nr. 436 din 28 decembrie

2006 „Privind administrația publică locală”, care prevăd care bunuri fac parte din domeniul

public al unității administrativ-teritoriale și respectiv faptul, că administrarea acestor bunuri

publice se face după caz, în temeiul deciziei consiliului local sau raional, în condițiile legii,

iar potrivit art. 10 alin. (1) și (2) din Legea nr. 121 din 04.05.2007 „Privind administrarea și

deetatizarea proprietății publice”, bunurile domeniul public, fac obiectul exclusiv al

proprietății publice, iar circuitul civil al acestor bunuri este interzis, bunurile domeniului

public fiind inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, prin ignorarea art. 1-4 alin. (1) și (2)

lit. b) și f) al Legii Republicii Moldova nr. 436 din 28 decembrie 2006 „Privind administrația

publică locală”, care expres prevede competențele de bază ale consiliilor locale și anume

faptul că, consiliul local are drept de inițiativă și a decide, în condițiile legii, în toate

3

problemele de interes local, cu excepția celor care țin de competența altor autorități publice,

administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei), orașului

(municipiului) și decide asupra lucrărilor de proiectare, construcție, întreținere și

modernizare a drumurilor, podurilor, fondului locativ în condițiile Legii cu privire la

locuințe, precum și a întregii infrastructuri economice, sociale și agrement de interes local,

depășind atribuțiile de bază ale primarului, prevăzute expres la art. 29 din Legea Republicii

Moldova nr. 436 din 28 decembrie 2006 „Privind administrația publică locală”, a săvârșit

contravenția prevăzută de art. 313 Cod contravențional, excesul de putere sau depășirea

atribuțiilor de serviciu, în următoarele circumstanțe:

Dolghii Vasile fiind persoană publică și cu funcție de demnitate publică, acționând cu

titlu oficial ca autoritate reprezentativă a populației unității administrativ - teritoriale a

comunei Micăuți, raionul Strășeni și executivă a consiliului local, la 03.09.2012, depășind într-

un mod vădit atribuțiile de serviciu, intenționat, la prezentarea unei cereri scrise de către

inculpatul Stavila A., datată cu 03.09.2012, făcând cunoștință cu conținutul acesteia din care

clar rezulta excavarea și extragerea țevilor metalice din sectorul de apeduct dintre fântânile

arteziene a Prizei de apă din comuna Micăuți în scop de a fi vândute, prin aplicarea unei

rezoluții, ilegal, a acceptat, semnat și aplicat ștampila primarului comunei Micăuți, deși

cunoștea că aceste bunuri nu se aflau în administrarea Primăriei Micăuți, dar la balanța ÎM

„Apă-Canal” Strășeni, iar în consecință Stavila A., în perioada cuprinsă între 03.09.2012-

07.09.2012, cu ajutorul utilajelor tehnice, a excavat o porțiune de teren din regiunea „Chetriș”,

comuna Micăuți și a extras țevi metalice care formează sectorul de apeduct dintre fântânile

arteziene ale Prizei de apă din comuna Micăuți, situat pe teritoriul administrativ a Primăriei

Micăuți și a căror lungime și valoare certă nu a fost identificată de organul de urmărire

penală.

rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Dolghii V. să fie recunoscut

vinovat și condamnat în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 7 ani închisoare, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcția de primar pe un termen de 5 ani, în baza art. 42 alin. (5), art.

186 alin. (4) Cod penal, la 8 ani închisoare, iar în temeiul art. 84 Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor, a-i stabili pedeapsa definitivă - 10 ani închisoare,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcția de primar pe un termen de 5 ani, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis. Stavila A. să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.

art. 186 alin. (4) Cod penal, la 9 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

În motivarea apelului a invocat:

- vinovăția inculpaților, de comiterea infracțiunilor incriminate a fost dovedită pe

deplin prin declarațiile reprezentantului părții vătămate, Vlasic V., martorilor Luța R., Grosu

Ș., Casian V., Costrov C., Donoga G., Bîrcă A., Constantin T., Ursu M. și prin procesele-

verbale de cercetare la fața locului din data de 11 septembrie 2012, 26 septembrie 2012 și 13

decembrie 2012, procesul-verbal de examinare a obiectului din data de 24 decembrie 2012,

raportul înregistrat în REI-1 din 07 septembrie 2012, demersul și informația ÎM „Apă-Canal”

Strășeni, actul de transmitere și primire, informația parvenită de la SC „ANVI-PRIM” SRL,

extrasul din registrul c. 123 „Mijloace fixe” a ÎM „Apă-Canal” Strășeni, actul de constatare

din 18 septembrie 2014 a comisiei ÎM „Apă-Canal” Strășeni, corpurile delicte: 12 țevi metalice

ce se păstrează pe teritoriul ÎM „Apă-Canal” Strășeni, o țeavă metalică cu diametru de 400,

grosimea de 6 mm și lungimea de 7,5 metri ce se păstrează la Cavcaliuc I., cererea în original

din 03 septembrie 2012, adresată Primarului c. Micăuți, Dolghii V., semnată de Stavila A.;

4

- prima instanță face referire la faptul că, la emiterea soluției a apreciat probele

prezentate de acuzare în corespundere cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală și în

rezultat a ajuns la concluzia că învinuirea adusă lui Stavila A. și Dolghii V. este bazată pe

presupuneri, însă aceste susțineri sunt eronate;

- argumentele inculpaților precum că nu au comis infracțiunile imputate sunt

neîntemeiate și contravin materialelor cauzei, or, nerecunoașterea vinovăției nu poate servi

temei de achitare a acestora, o dată ce în cursul judecării cauzei au fost administrate suficiente

probe care confirmă cu certitudine vinovăția ambilor;

- instanța urmează a examina probele sub toate aspectele și a-și întemeia soluția doar pe

probele admisibile și legale, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, deoarece doar

astfel este posibil de stabilit adevărul și soluționat corect cauza;

- deși, Dolghii V. se consideră nevinovat, o asemenea poziție/versiune nu poate sta la

baza unei sentințe de achitare, în condițiile în care din examinarea probelor directe/indirecte

administrate și cercetate, fiind luate în ansamblu prin înlănțuirea lor logică, rezultă cert faptul

că inculpații au săvârșit infracțiunile incriminate, au acționat cu intenție și complicitate la furt

și-au dat seama de actele pe care le-au comis, de gravitatea și penalitatea acestora;

- culpa acestora cu care ambii au acționat în comun se demonstrează prin conținutul

cererii lui Stavila A. din 03 septembrie 2012, adresată primarului, mențiunile și impresiunea

de ștampilă executate de inculpatul, Dolghii V., care exced competențele primarului și

demonstrează complicitatea acestuia vădită la comiterea infracțiunilor imputate, or, cererea

vizată nu a fost examinată în modul stabilit dar în împrejurări dubioase, când Primarul

substituind Consiliul local și-a permis să avizeze pozitiv cererea, iar Stavila A. a arătat-o

localnicilor, în așa mod camuflându-și acțiunile lor criminale;

- instanța urmează a aprecia critic versiunea inculpaților, deoarece nu este susținută de

alte probe și vine în contradicție cu materialele cauzei, în condițiile în care materialul probator

prezentat de către acuzare, în ansamblu, prezintă o situație clară și fără dubii, ce

demonstrează că ambii inculpați au săvârșit infracțiunile imputate;

- caracterizând personalitatea și modul de viață a lui Dolghii V. din materiale se reține

că, acesta la evidență medicului psihiatru și narcolog nu se află, la locul de trai se

caracterizează pozitiv, anterior nejudecat, în acțiunile acestuia circumstanțe atenuante

prevăzute de art. 76 Cod penal și agravante prevăzute de art. 77 Cod penal, lipsesc;

- caracterizând personalitatea și modul de viață a lui Stavila A., se reține că, acesta la

evidență medicului psihiatru și narcolog nu se află, la locul de trai se caracterizează pozitiv,

anterior nejudecat, în acțiunile acestuia circumstanțe atenuante prevăzute de art. 76 Cod

penal și agravante prevăzute de art. 77 Cod penal, lipsesc;

- la pronunțarea pedepsei, instanța trebuie să ia în considerație personalitatea,

circumstanțele și comportamentul fiecărui inculpat în parte, rolul și însăși fapta comisă de ei,

împrejurări, care impun pe cale de consecință necesitatea aplicării ambilor inculpați,

pedeapsa sub formă de închisoare.

respinsă ca nefondată cererea de apel declarată și menținută sentința.

4.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat, că starea de fapt și de drept se

află în concordanță deplină cu materialele cauzei și corect a fost reținută de către prima

instanță, neconstatându-se temeiuri de casare a sentinței.

Instanța de apel a indicat, că prima instanță a dat o apreciere corectă probelor și

circumstanțelor cauzei penale, examinând probele administrate prin prisma utilității și

5

veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv și în mod just a ajuns la

concluzia asupra achitării inculpaților de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4)

Cod penal, din motiv că fapta acestora nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii,

totodată corect a concluzionat asupra încetării procesului penal în privința lui Dolghii V.,

pornit în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motiv că acțiunile acestuia constituie

contravenția prevăzută de art. 313 Cod Contravențional, individualizată prin „săvârșirea unei

acțiuni care depășește în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege și care

contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau

juridice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii”.

Instanța de apel nu a identificat probe pertinente, admisibile, concludente, veridice și

utile prin care s-ar confirma existența în acțiunile lui Dolghii V. și Stavila A. a faptei

infracționale incriminate de furt, dar și faptul plasării acțiunilor inculpatului, Dolghii V. sub

incidența normei de depășire a atribuțiilor de serviciu.

În acest context, instanța de apel a notat că, în cadrul urmăririi penale, de către organul

de urmărire penală nu au fost administrate suficiente probe ce să demonstreze cu certitudine

existența faptei infracționale de furt, cu atât mai mult că, organul de urmărire penală nu a

întreprins careva acțiuni concrete pentru a dovedi că inculpatul, Stavila A., ar fi acționat cu

intenție directă și ar fi avut anume scopul de cupiditate, dar și nu a administrat nici o probă

ce ar demonstra complicitatea inculpatului, Dolghii V., la sustragerea pe ascuns a țevilor din

s. Micăuți, r. Strășeni.

De rând cu cele evidențiate supra, instanța de apel a mai indicat și însuși faptul că în

cadrul urmăririi penale, procurorul pripit a concluzionat că acțiunile inculpatului, Dolghii

V., s-ar plasa sub aspectul legii penale, la capitolul pretinsei depășiri a atribuțiilor de serviciu,

în situația în care totalitatea probatoriului administrat la caz, arată lipsa constatării exacte a

cauzării prejudiciului în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanei fizice sau juridice, în situația existenței Hotărâri Curții Constituționale nr. 22, din

27 iunie 2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale art. 328 alin. (1)

Cod penal.

În viziunea instanței de apel, organul de urmărire penală a înaintat învinuirea lui

Dolghii V. și Stavila A., axându-se doar pe unele constatări contradictorii, la capitolul actului

de constatare din 18 septembrie 2014, cât și a relatărilor reprezentantului părții vătămate, dar

și ale martorului, Costov C., cât și Casian V., or, existența unor circumstanțe care combat

esențial aceste relatări arată cert existența temeiurilor de achitare a inculpaților, în contextul

unei învinuiri bazate exclusiv pe presupuneri.

Instanța de apel a mai reținut că contrar circumstanțelor invocate în învinuire se rețin

nemijlocit circumstanțele relatate de către inculpatul, Stavila A., cât și de către inculpatul,

Dolghii V., în acest sens reținându-se că sustragerea de facto nu a avut loc ca faptă

infracțională realizată nemijlocit în circumstanțele reiterate în învinuire.

Sub aspectul dat, instanța de apel a apreciat critic și declarațiile martorului, Costov C.,

în primul rând reieșind din faptul că acesta se contrazice în declarații, or, deși ultimul a

infirmat discuția între dânsul și inculpatul, Stavila A., martorul a indicat că la fața locului

unde se efectuau lucrările nu a fost pentru a constata starea țevilor, nu a transmis nici unui

membru al comisiei informația cu privire la lungimea țevii sustrase, deși martorul, Luța R., a

indicat că informația privind valoarea țevii sustrase i-a fost comunicată anume de către

Costov C.

6

Instanța de apel a mai indicat și faptul că din actul de constatare din 18 septembrie 2014

a comisiei ÎM „Apă-Canal” Strășeni, formată din directorul ÎM „Apă-Canal” Strășeni, Costov

C., contabil-șef, Luța R., și maistrul sectorului de canalizare, Panciuc S., s-a stabilit că a fost

sustrasă țeavă metalică a apeductului de alimentare a rezervoarelor „Treapta” nr. 1 s. Micăuți,

cu lungimea de 700 metri și diametrul de 426 mm., confecționată din oțel, însă la caz, lipsesc

careva date confirmative faptului dat, în lipsa unui act clar ce ar constata valoarea țevii și

nemijlocit cuantumul prejudiciului, în lipsa unui raport de expertiză ce ar stabili cu exactitate

valoarea prejudiciului ce ar fi fost cauzat, și cu atât mai mult în contextul nestabiliri de către

organul de urmărire penală a calității de parte vătămată, la caz.

În continuare, instanța de apel a indicat și faptul că inculpatului, Stavila A., nu i se poate

incrimina nemijlocit sustragerea țevii, în contextul în care acesta, cât și martorii audiați au

confirmat faptul că dânsul a efectuat lucrările de excavare și extragere a țevilor în baza

permisiunii Primarului s. Micăuți, Dolghii V.

Astfel, conform originalului cererii din 03 septembrie 2012, adresată Primarului s.

Micăuți, Dolghii V., se atestă că aceasta este semnată de Stavila A., pe care este aplicată

ștampila cu inscripția „Primarul comunei Micăuți”, pe care în partea stângă sus a cererii este

aplicată viza Primarului com. Micăuți cu inscripția „se acceptă cu respectarea strictă a

angajamentelor asumate”, datată și semnată la 03 septembrie 2012.

În acest sens, instanța de apel a menționat că, în cazul de față, inculpatul, Stavila A., a

acționat bazându-se pe permisiunea din partea Primarului s. Micăuți, Dolghii V., și în sensul

dat, organul de urmărire penală nu a stabilit corect fapta infracțională, efectuând încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului, Stavila A., ce nu corespunde nemijlocit acțiunilor ultimului,

nefiind constatată pretinsa ilegalitate a cererii conform căreia i se permite efectuarea

lucrărilor de excavare și extragerea țevilor.

De altfel, instanța de apel a menționat și însuși faptul că, inculpatului, Stavila A., nu i se

poate incrimina fapta infracțională de sustragere pe ascuns a bunurilor, în contextul în care

dânsul a efectuat aceste lucrări având la bază permisiunea Primarului, și cu atât mai mult

acesta având această permisiune a prezumat că acționează în cadrul legal, însă dânsul nu

poate fi obligat să cunoască corectitudinea și legalitatea permisiunii eliberate de către

Primarul, Dolghii V., or, ultimul în calitate de exponent al puterii executive locale acționează

în vederea soluționării problemelor care apar în localitatea condusă de către el și în cele din

urmă, primarul acceptând soluționarea problemei privind pompa de apă arsă în modul

indicat de către Stavila A., circumstanța dată exclude răspunderea penală pentru o faptă de

furt incriminată, la caz.

Subsidiar, în viziunea instanței de apel faptul că inculpatul, Stavila A., nu a cunoscut

despre caracterul ilegal al permisiunii de a efectua lucrări de excavare și extragere a țevilor,

se confirmă prin relatările martorului, Bîrca A., care a comunicat că Stavila A. i-a dat o foaie

pe care era indicat că poate efectua lucrări de excavare, iar pe această foaie era semnătura și

ștampila Primarului s. Micăuți, totodată martorul, Donoagă G., a reiterat și acesta că la

apariția colaboratorilor de poliție, Stavila A. le-a comunicat că, anume dânsul este responsabil

de țevi și că îi aparțin.

Sub aspectul acestor circumstanțe, instanța de apel a indicat că la caz, organul de

urmărire penală nu a administrat nici o probă ce ar adeveri cu certitudine existența intenției

în acțiunile inculpaților, în primul rând, reieșind din faptul că cum s-a reiterat anterior,

inculpatul, Stavila A., efectuând lucrările de excavare și extragere a țevii, bazându-se pe

permisiunea prezumată de către el legală eliberată de către Primarul s. Micăuți, r-nul Strășeni,

7

acesta nu a avut intenția de sustragere a țevilor, iar acțiunile sale s-au desfășurat sub egida

primarului și anume în vederea înlăturării unei probleme, de referință la aprovizionarea cu

apă potabilă a caselor din regiunea unde locuiește inculpatul, Stavila A.

Toate aceste relatări ale martorilor, în cumul cu restul probelor, în viziunea instanței de

apel, atestă cert lipsa scopului de cupiditate a inculpatului, Stavila A., or, nu a fost prezentată

nici o probă în acest sens, cu atât mai mult că însuși învinuirea la acest capitol este una destul

de vagă, nefiind adeverit nemijlocit realizarea și excavarea țevilor anume în scop de

cupiditate, de vreme ce s-a confirmat anume versiunea inculpaților, conform căreia lucrările

de excavare și extragere a țevilor a avut drept scop rezolvarea unei probleme ce ține de

aprovizionarea cu apă potabilă a cartierului unde domiciliază inculpatul, Stavila A.

De asemenea, instanța de apel a notat că, nu și-a găsit confirmare nici versiunea

organului de urmărire penală, de referință la existența unei înțelegeri prealabile între

inculpații, Stavila A. și Dolghii V., or în acest scop procurorul nu a adus nici o probă ce ar

întemeia verosimil învinuirea, cu atât mai mult că inculpații, cât și martorii audiați, au

confirmat contrariul și anume însuși martorii Grosu Ș., Casian V., Donoagă G., Constantin T.,

Moscalciuc A., Ursu M. și Bîrca A., au confirmat că inculpatul, Dolghii V., nici nu a fost la fața

locului unde se efectuau lucrările de excavare și extragere a țevilor.

De altfel, instanța de apel a determinat doar existența unei înțelegeri la capitolul

eliberării de către Primarul s. Micăuți, a permisiunii de a excava și extrage țevile din pământ,

lipsind o altă versiune, și cu atât mai mult versiunea existenței unei înțelegeri prealabile.

În continuare, instanța de apel a determinat și o altă neclaritate, de referință la timpul

comiterii pretinsei fapte infracționale de sustragere pe ascuns, or, inculpatului, Stavila A., i

se incriminează comiterea faptei infracționale în perioada până la data de 11 septembrie 2012,

fapt contrazis însă, or, din relatările martorilor s-a adeverit că lucrările de excavare a țevii au

fost stopate de către colaboratorii de poliție la data de 07 septembrie 2012, atunci când

martorul, Grosu Ș., a sunat serviciul 902 la ora 14.50, fapt adeverit și prin procesul-verbal de

cercetare la fața locului cu foto-tabel anexă din 07 septembrie 2012, semnat de martorii,

Moscalciuc A. și Cotelea G., care au declarat că, anume la această dată au fost încărcate țevile

în camionul condus de către Donoagă G., cu atât mai mult în mod eronat procurorul a indicat

că, sustragerea țevilor ar fi continuat încă patru zile după depistarea cazului, fapt ce denotă

cert o învinuire bazată pe presupuneri și în lipsa constatării concrete a tuturor

circumstanțelor de caz.

De asemenea, în viziunea instanței de apel este total contradictorie și alegația

procurorului precum că, extragerea țevilor ar fi avut loc la sfârșitul lunii august 2012, în

situația în care a fost adeverit faptul că pregătirile pentru demararea lucrărilor de excavare

au început în luna august, însă efectiv acestea au început a fi realizate după data de 03

septembrie 2012, când a fost acceptată cererea lui Stavila A. de către Dolghii V., fapt ce denotă

că pe parcursul lunii august, inculpatul, Stavila A., nu a efectuat excavarea țevilor de pe

teritoriul s. Micăuți, or, faptul dat a fost adeverit și de către martorul, Donoagă G., care a

menționat că nu ține minte data concretă dar, care a relatat că atunci când a ajuns în satul

Micăuți în jurul orelor 14:00 - 15:00, a tras mașina lângă țevi și a început să încarce și în acest

timp a venit poliția și i-a spus să rămână pe loc până a doua zi dimineață când a fost dus la

Strășeni, totodată dânsul a menționat că nu a mai făcut transportări de țevi din Micăuți, era

pentru prima dată, și atunci a și fost stopat de poliție.

În continuare, instanța de apel a menționat și existența dubiilor la capitolul stabilirii cu

exactitate a cuantumului prejudiciului material cauzat, urmare a acțiunilor inculpaților, or

8

deși de către organul de urmărire penală se incriminează inculpaților cauzarea de daune în

proporții de 74.714 lei, această sumă nu a fost confirmată prin absolut nici o probă, și cu atât

mai mult nu a fost stabilită modalitatea de calcul a acestei sume.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut și însuși faptul că, conform deciziei Primăriei

r. Strășeni, se atestă că țevile vizate, au fost trecute la pierderi, astfel în contextul prejudiciului

cauzat se constată o neclaritate.

La același capitol, instanța de apel a mai menționat că, însuși faptul că organul de

urmărire penală adoptând concluzia de recunoaștere în calitate de parte vătămată a ÎM „Apă-

Canal” Strășeni a ajuns la o concluzie eronată, or, din materialele cauzei se atestă că țevile

date, constituie proprietate a Consiliului r. Strășeni, pe când însă în calitate de parte vătămată,

la caz a fost recunoscută ÎM „Apă-Canal” Strășeni.

Astfel, instanța de apel a ajuns la convingerea că organul de urmărire penală a mers pe

o cale greșită, recunoscând ÎM „Apă-Canal” Strășeni în calitate de parte vătămată, or, se atestă

cert că țevile în cauză au fost casate și trecute la pierderi, cu atât mai mult nu au fost

administrate probe clare vizând proprietarul acestora, astfel că la capitolul dat organul de

urmărire penală eronat a conchis asupra recunoașterii ÎM „Apă-Canal” Strășeni în calitate de

parte vătămată.

Pe fundalul celor enunțate, instanța de apel a mai stabilit și faptul că odată ce s-a

constatat că fapta de sustragere incriminată lui Stavila A. nu întrunește elementele

constitutive ale acestei infracțiuni, nu poate fi incriminată nici inculpatului, Dolghii V., atâta

timp cât ultimului i se impută comiterea furtului în complicitate, circumstanță total eronată

și necorespunzătoare.

Cu referire la componența infracțiunii prevăzute de art. 328 Cod penal, cât și fapta

incriminată lui Dolghii V. - semnarea cererii privind lucrările de excavare a țevilor, nu

constituie în sine temei pentru a aprecia ca fiind vorba despre o depășire a atribuțiilor de

serviciu pentru a fi operabil art. 328 Cod penal .

La caz, în opinia instanței de apel, prin semnarea de către inculpatul, Dolghii V. a cererii

depuse de către inculpatul, Stavila A., nu se acreditează ideea că acesta a comis și infracțiunea

prevăzută de art. 328 Cod penal, așa cum consideră acuzatorul de stat.

În aserțiunea circumstanțelor de fapt și de drept evidențiate supra, instanța de apel a

notat că, organul de urmărire penală nu a adus nici o probă clară și verosimilă care ar

demonstra fără echivoc existența faptei prejudiciabile, existența urmărilor prejudiciabile, dar

și legătura cauzală între faptă și urmările prejudiciabile.

Sub aspectul dat, instanța de apel a respins ca fiind nefondate alegațiile apelantului

precum că, fapta infracțională de depășire a atribuțiilor de serviciu ar fi fost demonstrată, or,

în cazul de față nu sunt careva probe ce ar adeveri cauzarea de careva daune în proporții

considerabile ÎM „Apă-Canal” Strășeni, în situația lipsei urmărilor prejudiciabile în

cuantumul necesar pentru a fi considerată infracțiune, circumstanțe care plasează acțiunile

inculpatului, Dolghii V., sub incidența legii contravenționale.

Mai mult ca atât, instanța de apel a respins alegațiile procurorului privind existența

faptei infracționale de depășire a atribuțiilor de serviciu, reieșind însuși din faptul că,

infracțiunea de furt, incriminată ambilor inculpați, este în strânsă legătură cu fapta

infracțională de depășire a atribuțiilor de serviciu, reieșind una din alta, astfel că pentru a

putea incrimina fapta de depășire a atribuțiilor de serviciu, de către inculpatul, Dolghii V., în

calitate de Primar al s. Micăuți, urmează a fi demonstrată comiterea infracțiunii de furt de

către inculpatul, Stavila A., în complicitate cu inculpatul, Dolghii V., circumstanță care însă

9

nu este realizată, în primul rând reieșind din aceea că, fapta de furt nu s-a confirmat, or,

inculpatul, Stavila A., a acționat bazându-se pe faptul că extrage țeava în temeiul permisiunii

eliberate de către Primarul s. Micăuți, Dolghii V., iar în cele din urmă se atestă că depășirea

atribuțiilor de serviciu nu a avut loc în contextul plasării sub aspect penal, or, nemijlocit fapta

lui Dolghii V. este decriminalizată având în vedere lipsa unor probe concludente și

pertinente, la capitolul prejudiciului cauzat ÎM „Apă-Canal” Strășeni.

Astfel, în viziunea instanței de apel este cert faptul că organul de urmărire penală nu a

stabilit cu exactitate cantitatea și nemijlocit lungimea țevii sustrase, afirmând în cele din urmă

că a fost sustrasă țeavă cu lungimea de 700 metri, alegație total nefondată și bazată pe

presupuneri, cu atât mai mult că nimeni din inculpați, cât și martorii audiați nu au infirmat

faptul excavării țevii și nemijlocit existența șanțului săpat, de altfel fiind identificat și faptul

că lucrările de excavare au durat începând cu data de 03 septembrie 2012 - 07 septembrie

2012, iar în lipsa unor probe certe că, a fost extrasă altă cantitate de țeavă decât cea depistată

la data de 07 septembrie 2012, învinuirea este una vagă și abstractă.

Sub aspectul dat, instanța de apel a mai remarcat și faptul că neclaritățile privind

cantitatea și valoarea țevii extrase relevă existența și formarea artificială a cuantumului

prejudiciului material în sumă de 74.714 lei, în sensul dat nefiind indicat nici modul în care a

fost stabilit acest prejudiciu, astfel că urmează a fi apreciat critic procesul-verbal de constatare

a prejudiciului cauzat din 14 august 2014, în contextul în care calcularea sumei din acest act

s-a făcut în baza procesului-verbal de examinare a obiectului din 24 decembrie 2012, și în

aceste acte este indicat diametrul țevii de 400 mm., deși conform învinuirii se indică diametrul

țevii de 426 mm.

La fel, instanța de apel a reținut că conform raportului de expertiză nr. 466 din

12.03.2014, efectuat în cadrul Centrului Național de Expertize Judiciare, țevile cercetate „nu

pot fi folosite ca material de construcție, deoarece după demontare ele și-au pierdut calitatea

inițială și nu pot fi supuse evaluării”, iar conform ordonanței de recunoaștere ca corp delict

din 18 februarie 2013 se confirmă că cele 12 țevi metalice a căror lungime și valoare nu a fost

identificată cert, care au fost depistate în autocamionul de model „Man” la 07 septembrie

2012 și cercetate prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11 septembrie 2012, se

păstrează pe teritoriul ÎM „Apă-Canal” Strășeni, astfel că aceste circumstanțe demonstrează

încă odată că țeava care a fost depistată la fața locului se află de facto la partea vătămată,

lipsind prejudiciul cauzat ÎM „Apă-Canal” Strășeni.

În contextul acestor norme, instanța de apel a mai indicat că la momentul comiterii

faptei de depășire a atribuțiilor de serviciu, adică în perioada din 03 septembrie 2012 - 07

septembrie 2012, inculpatul, Dolghii V. nu avea calitatea specială de persoană publică, nefiind

în vigoare rigorile de drept care îi atribuie această calitate inculpatului, circumstanță care la

fel decriminalizează fapta incriminată lui Dolghii V. și o plasează sub aspect contravențional.

Sub acest aspect, instanța de apel a mai reținut și faptul că, cu toate că acțiunile lui

Dolghii V. nu sunt plasate sub aspect penal, totuși, ultimul a admis o depășire a atribuțiilor

de serviciu în contextul legii contravenționale, fiind demonstrată existența elementelor

constitutive ale contravenției prevăzute de art. 313 Cod contravențional.

Instanța de apel a mai reținut că, nemijlocit darea și permisiunea de a efectua lucrări de

excavare și extragere a țevilor, ține strict de competența Consiliului local Micăuți, și

nicidecum ale Primarului, care nu era în drept să semneze cererea înaintată de către

inculpatul, Stavila A., și cu atât mai mult în lipsa unei dispoziții sau decizii în acest sens, or,

10

lucrările de excavare și extragere a țevilor urmau a fi autorizate nemijlocit de către Consiliul

local.

Rezumând aceste împrejurări, instanța de apel a ajuns la convingerea că vina

inculpatului, Dolghii V., de comiterea contravenției prevăzute de art. 313 Cod

Contravențional, a fost adeverită pe deplin, astfel că prima instanță just a încadrat acțiunile

acestuia sub aspectul legii vizate, or, fapta nu constituie o infracțiune, iar în cele din urmă

corect și legal, ghidându-se de rigorile art. 461, art. 441 alin. (1), lit. b) și art. 30 alin. (2) Cod

contravențional, a dispus încetarea procesului contravențional, din motivul expirării

termenului prescripției tragerii la răspundere contravențională.

În atare context, instanța de apel a considerat că organul de urmărire penală nu a

administrat suficiente probe ce să demonstreze incontestabil că fapta incriminată lui Dolghii

V. și Stavila A. întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de furt, or, învinuirea adusă

este bazată doar pe presupuneri și dubii, care nu au fost înlăturate, fapt care face inadmisibilă

adoptarea unei soluții de condamnare, și cu atât mai mult și-a găsit confirmare concluzia

primei instanțe, la capitolul plasării acțiunilor inculpatului, Dolghii V., în contextul normei

art. 313 Cod Contravențional, or, acțiunile acestuia nu constituie infracțiunea de depășire a

atribuțiilor de serviciu, așa cum a conchis procurorul.

care invocând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, într-un alt complet de

judecată.

În motivarea recursului a invocat:

- decizia prin care a fost menținută sentința este neîntemeiată, deoarece instanța de apel

având dreptul să reformeze sentința în sensul casării soluției adoptate de prima instanță, nu

a supus unei noi aprecieri probele administrate în cauza penală, mergând pe ideea

preconcepută a primei instanțe, care a statuat asupra nevinovăției inculpaților;

- ambele instanțe axându-se în exclusivitate pe declarațiile inculpaților, au justificat

acțiunile lui Dolghii V. și Stavila A., prin faptul că ultimul a acționat în baza permisiunii

Primarului com. Micăuți și nu poate fi obligat să cunoască corectitudinea și legalitatea

permisiunii eliberate de către primarul Dolghii V.;

- instanțele de fond au omis faptul că, inculpații și-au camuflat acțiunile criminale prin

cererea din 03.09.2012, adresată Primarului com. Micăuți, care este scrisă și semnată de Stavila

A., pe care este aplicată ștampila cu inscripția „Primarul com. Micăuți”, pe care în partea

stângă sus a cererii este aplicată viza Primarului com. Micăuți cu inscripția „Se acceptă cu

respectarea strictă a angajamentelor asumate”, datată și semnată la 03.09.2012;

- faptul sustragerii pe ascuns din apeductul care alimenta rezervoarele „Treapta” nr. 1

s. Micăuți, de la fântânile arteziene, amplasate pe teritoriul satului Micăuți r-l Strășeni, țevei

din metal oțel cu o lungime de 700 metri, diametrul de 426 mm, cu valoarea unui metru în

sumă de 106, 74 lei, care se află la balanța ÎM „Apă-Canal” Strășeni, se dovedește și prin

acțiunile premergătoare ale inculpatului Stavila A. și anume angajarea în prealabil persoane

ce dispuneau de tehnică specială;

- versiunea inculpaților cu privire la legalitatea acțiunilor este combătută, prin probele

cercetate, deoarece s-a dovedit că aceste țevi demontate aparțin ÎM „Apă-Canal” Strășeni,

fapt confirmat prin extrasul din Registrul c. 123 „Mijloace fixe” a ÎM „Apă-Canal” Strășeni,

prin care se confirmă faptul că ultima deține la balanță rețea de apă, stația de pompare

Micăuți și fântâni arteziene cu valoare de bilanț 288.198 lei;

11

- argumentul instanțelor de fond precum că inculpații nu au acționat în cârdășie și cu

intenție unică, este combătut de ansamblul de probe, necontestate de părți, administrate la

urmărirea penală și cercetate în instanță, care demonstrează vinovăția inculpaților în cele

incriminate;

- evenimentele infracționale imputate inculpaților sunt reflectate în următoarele probe

și anume declarațiile reprezentantului părții vătămate Vlasic V., martorilor Luța R., Grosu Ș.,

Casian V., Costov C., Donoga G., Bîrcă A., Constantin T., Ursu M. și materialele cauzei;

- din analiza declarațiilor martorilor acuzării, inclusiv a comportamentului inculpaților,

rezultă că culpa acestora și cârdășia cu care ambii au acționat în comun, se demonstrează prin

cererea lui Stavila A. din 03.09.2012, adresată primarului și mențiunile cu impresiunea de

ștampilă executate de Dolghii V., care exced competențele primarului și demonstrează

complicitatea acestuia la comiterea infracțiunilor imputate;

- instanța de apel la adoptarea deciziei a repetat eroarea de drept admisă de prima

instanță și nu a dat apreciere justă suportului probatoriu prezentat de către acuzare, astfel

concluzia instanței de apel este inacceptabilă, deoarece probele acuzării au fost supuse unei

minuțioase cercetări în ambele instanțe, făcându-se referire la declarațiile detaliate ale

participanților la proces, iar în astfel de condiții, instanței de apel îi rămânea doar să aprecieze

aceste probe;

- instanța de apel a preluat concluziile primei instanțe, fără a proceda la o apreciere

proprie, specifică activității de judecare a apelului, cerință prevăzută la art. 414 alin. (5) Cod

de procedură penală, lăsând fără argumentare fiecare din criticile și mijloacele de promovare

a intereselor procesuale, invocate de apelanți;

- consideră că vinovăția inculpaților este dovedită pe deplin, iar instanțele de fond

eronat au statuat asupra oportunității achitării inculpaților.

În drept, recursul declarat este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală.

avocatul Roșca V. în numele inculpatului Dolghii V. a depus referință privind opinia asupra

recursului declarat, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, deoarece recursul

procurorilor este nemotivat, iar decizia se referă la toate motivele apelului, soluția fiind

motivată. Nici una din probele prezentate de procuror, cercetate în instanță și analizate în

hotărârile instanțelor de fond nu motivează acuzația că Dolghii V. ar fi comis infracțiunile de

care este acuzat și justifică pe deplin decizia de achitare a acestuia.

a fost admis recursul ordinar declarat, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

7.1. În motivarea soluției, instanța de recurs a menționat, că judecând recursul ordinar

în raport cu materialele cauzei, a concluzionat că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală

a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată, din următoarele considerente:

Reieșind din sumarul recursului declarat de procurori, s-a constatat că acesta este

întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocând următoarele cazuri

de casare: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Criticele autorilor

recursului, în esență, se referă la faptul că instanța de apel a adoptat soluția de menținere a

sentinței de achitare a lui Dolghii V. de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de 42

12

alin. (5), 186 alin. (4) Cod penal și Stavila A. de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 186 alin. (4) Cod penal și de încetare a procesului penal de învinuire a lui Dolghii V. de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, deoarece fapta

inculpatului constituie contravenție, fără o apreciere corespunzătoare a totalității probelor

administrate la caz, care confirmă vinovăția lui Dolghii V. și Stavila A. în faptele imputate de

către partea acuzării.

Verificând criticele expuse de titularul cererii de recurs, în raport cu lucrările cauzei,

instanța de recurs a constatat că instanța de apel, judecând apelul nu a examinat cauza sub

toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție pripită. În cele din urmă, de către

instanța de apel au fost formulate unele concluzii nefondate, iar prin aceasta, inter alia, fiind

încălcată obligația instanței de motivare a hotărârii judecătorești, care face parte din setul

garanțiilor subsecvente procesului echitabil, fapt prin care s-a admis eroarea de drept

prescrisă de pct. 6) din art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Pentru a statua asupra acestei concluzii, instanța de recurs a evidențiat într-un prim

aspect faptul, că principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la

vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății, în raport cu faptele infracționale

imputate acesteia prin rechizitoriu. Prin urmare, atunci când unei persoane i se impută

săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată

pe probe pertinente, veridice și concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială

rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat. Pentru

a conchide asupra celor expuse, probatoriul administrat în cauză urmează a fi apreciat după

intima convingere a judecătorului, care trebuie să se bazeze pe prevederile legii procesual-

penale și pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Efectuând o analiză textuală a părții motivate a deciziei instanței de apel s-a dedus, că

aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor ce ar fi clare și întemeiate legal asupra

concluziilor formate în rezultatul verificării sentinței contestate de apelant, în raport cu

motivele invocate și circumstanțele reale ale acestei cauze.

Deci, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și suficientă,

să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea contradicțiilor

și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa unei motivări corespunzătoare dintr-o

hotărâre judecătorească afectează grav echitatea acestei proceduri.

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesual

menționate, instanța de recurs a constatat că, potrivit rechizitoriului inculpatul Dolghii V. a

fost învinuit de către organul de urmărire penală de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o

persoană cu funcție de demnitate publică a unor acțiuni ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor

și atribuțiilor acordate prin lege, care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice a

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice și art. 42 alin. (5), 186 alin. (4) Cod

penal și anume – complicitate la săvârșirea furtului, adică persoana care a contribuit la săvârșirea

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, în proporții mari,

prin sfaturi, prestări de informații și înlăturarea de obstacole, promițând dinainte că îl va favoriza pe

infractor. Totodată, inculpatul Stavila A. a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 186 alin. (4) Cod penal și anume – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane, în proporții mari.

În continuare, prima instanță a adoptat o sentință prin care au fost achitați din motiv că

fapta inculpaților nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii: Stavila A., de învinuirea

13

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal; Dolghii V., de învinuirea în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 186 alin. (4) Cod penal. La fel, a fost

încetat procesul penal de învinuire a lui Dolghii V. de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

328 alin. (3) lit. b) Cod penal, deoarece fapta inculpatului constituie contravenție, fiind

recunoscut vinovat de comiterea contravenției prevăzute de art. 313 Cod contravențional și

încetat procesul contravențional, în legătură cu expirarea termenului de tragere la răspundere

contravențională.

Prin urmare, nefiind de acord cu soluția adoptată de către prima instanță, partea acuzării

a atacat sentința cu apel. La rândul său, instanța de apel a adoptat o soluție prin care a respins

apelul declarat și a menținut hotărârea primei instanțe.

În contextul celor expuse, instanța de recurs a relevat, că instanța de apel atunci când

constată lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii imputate

prin rechizitoriu și necesitatea recalificării faptelor în baza altei norme contravenționale,

urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care

trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în vedere faptul că, așa cum s-a

punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate inculpaților, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art.

101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării

lor.

Astfel, instanța de apel în urma analizei și cercetării probelor a ajuns la concluzia de

menținere a sentinței, prin care a considerat că acțiunile infracționale de depășire a

atribuțiilor de serviciu incriminate inculpatului Dolghii V., nu sunt plasate sub aspect penal,

constituind o faptă contravențională, menționând că: „Colegiul penal va respinge ca fiind

nefondate alegațiile apelantului precum că fapta infracțională de depășire a atribuțiilor de serviciu ar

fi fost demonstrată, or în cazul de față nu sunt careva probe ce ar adeveri cauzarea de careva daune în

proporții considerabile ÎM „Apă-Canal Strășeni”, în situația lipsei urmărilor prejudiciabile în

cuantumul necesar pentru a fi considerată infracțiune, circumstanțe care plasează acțiunile

inculpatului, Dolghii V. sub incidența legii contravenționale”.

În continuare, în susținerea concluziilor sale privind calificarea acțiunilor inculpatului

Dolghii V. în baza art. 313 Cod contravențional, instanța de apel a menționat „… instanța de

apel respinge alegațiile procurorului privind existența faptei infracționale de depășire a atribuțiilor de

serviciu, reieșind însuși din faptul că infracțiunea de furt, incriminată ambilor inculpați, este în

strânsă legătură cu fapta infracțională de depășire a atribuțiilor de serviciu, reieșind una din alta, astfel

că pentru a putea incrimina fapta de depășire a atribuțiilor de serviciu, de către inculpatul Dolghii V.,

în calitate de Primar al s. Micăuți, urmează a fi demonstrată comiterea infracțiunii de furt de către

inculpatul Stavila A., în complicitate cu inculpatul Dolghii V., circumstanță care însă nu este

realizată, în primul rând reieșind din aceea că fapta de furt nu s-a confirmat, or inculpatul Stavila A.,

a acționat bazându-se pe faptul că extrage țeava în temeiul permisiunii eliberate de către Primarul s.

Micăuți, inculpatul Dolghii V., iar în cele din urmă se atestă că depășirea atribuțiilor de serviciu nu a

avut loc în contextul plasării sub aspect penal, or nemijlocit fapta lui Dolghii V. este decriminalizată

având în vedere lipsa unor probe concludente și pertinente la capitolul prejudiciului cauzat ÎM „Apă-

Canal Strășeni”.

De asemenea, în motivarea soluției adoptate instanța de apel a indicat: „inculpatul Stavila

A. și Dolghii V., nu au comis sustragerea și cu atât mai mult țeava din metal, de facto nu a fost

însușită…. învinuirea este vagă și abstractă”.

14

Deci, reieșind din concluziile expuse mai sus, de către instanța de apel în motivarea

soluției adoptate, instanța de apel a constatat, că acestea sunt contradictorii, adică pe de o

parte, se reține că nu sunt careva probe ce ar adeveri cauzarea de careva daune în proporții

considerabile ÎM „Apă-Canal Strășeni”, în situația lipsei urmărilor prejudiciabile în

cuantumul necesar pentru a fi considerată infracțiune, plasând acțiunile inculpatului Dolghii

V. în baza art. 313 Cod contravențional, adică totuși constată depășirea atribuțiilor de

serviciu doar că sub aspect contravențional, iar pe de altă parte se statuează de către aceeași

instanță, că nu se dovedește fapta de sustragere a bunurilor care este în strânsă legătură cu

depășirea atribuțiilor de serviciu, ulterior tot în motivare indică că lipsesc probe că țeava a

fost însușită. Astfel, Colegiul apreciază concluziile instanței de apel menționate supra, ca

fiind confuze și care nu se conciliază reciproc.

Astfel, în viziunea instanței de recurs concluziile despre lipsa în acțiunile inculpaților a

elementelor constitutive ale infracțiunii de furt, cât și privind recalificarea acțiunilor

inculpatului Dolghii V. din prevederile art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, în cele ale art. 313

Cod contravențional, sunt incerte, lăsând loc de interpretări, adică fiind unele injuste.

De asemenea, instanța de recurs a remarcat fapta constatată prin hotărârea primei

instanțe care a fost menținută de către instanța de apel, referitor la calificarea acțiunilor

inculpatului Dolghii V. în baza art. 313 Cod contravențional: „...a săvârșit contravenția

prevăzută de art. 313 Cod contravențional, excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, în

următoarele circumstanțe: Dolghii V. fiind persoană publică și cu funcție de demnitate publică,

acționând cu titlu oficial ca autoritate reprezentativă a populației unității administrativ - teritoriale a

comunei Micăuți, raionul Strășeni și executivă a consiliului local, la 03.09.2012, depășind într-un

mod vădit atribuțiile de serviciu, intenționat, la prezentarea unei cereri scrise de către inculpatul

Stavila A. datată cu 03.09.2012, făcând cunoștință cu conținutul acesteia din care clar rezulta

excavarea și extragerea țevilor metalice din sectorul de apeduct dintre fântânile arteziene a Prizei de

apă din comuna Micăuți în scop de a fi vândute, prin aplicarea unei rezoluții, ilegal, a acceptat, semnat

și aplicat ștampila primarului comunei Micăuți, deși cunoștea că aceste bunuri nu se aflau în

administrarea Primăriei Micăuți, dar la balanța ÎM „Apă-Canal” Strășeni, iar în consecință

inculpatul Stavila A., în perioada cuprinsă între 03.09.2012-07.09.2012, cu ajutorul utilajelor

tehnice, a excavat o porțiune de teren din regiunea „Chetriș”, comuna Micăuți și a extras țevi metalice

care formează sectorul de apeduct dintre fântânile arteziene ale Prizei de apă din comuna Micăuți,

situat pe teritoriul administrativ a Primăriei Micăuți și a căror lungime și valoare certă nu a fost

identificată de organul de urmărire penală.”

Însă, în partea motivată, instanța de apel a ajuns la o altă concluzie diametral opusă,

indicând că „...din materialele cauzei se atestă că țevile date, constituie proprietate a Consiliului r.

Strășeni, pe când însă în calitate de parte vătămată la caz a fost recunoscută ÎM „Apă-Canal”

Strășeni”.

La fel, în partea motivată a hotărârii, instanța de apel a specificat „... țeava care a fost

depistată la fața locului se află de facto la partea vătămată, lipsind prejudiciul cauzat ÎM „Apă-Canal”

Strășeni”.

Astfel, instanța de recurs a atestat, că conform motivării menționate, instanța de apel se

contrazice în concluziile sale, ceea ce generează neclaritate, astfel într-o ordine de idei susține

fapta constatată de prima instanță, în care s-a constatat că, bunurile se aflau la balanța ÎM

„Apă-Canal” Strășeni, iar în altă ordine de idei stabilește că țevile date, constituie proprietate

a Consiliului r. Strășeni.

Alt aspect ce necesită a fi nominalizat la analiza hotărârilor contestate, este faptul, că în

15

prezenta cauză penală, în instanțele de fond au fost examinate următoarele probe și anume:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului cu fototabela anexă din 07.09.2012, conform

căruia s-a cercetat locul comiterii infracțiunii și anume pășunea din marginea satului Micăuți

r-nul Strășeni, unde în cadrul cercetării la fața locului s-a stabilit un excavator – tractor de

model K580 cu n/î xxxx, din spatele căruia este montat un căuș destinat lucrărilor de săpat în

pământ. De la căușul dat a fost depistat săpat în pământ un canal cu dimensiunea de 90x90

cm, cu lungimea de aproximativ 500 metri (f.d. 17 v. I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului cu fototabela anexă din 26.09.2012, conform

căruia s-a cercetat porțiunea de teren din marginea satului Micăuți, r-nul Strășeni, din

apropierea iazului din s. Micăuți, amplasat în spatele gospodăriei lui Cavcaliuc I., unde la o

distanță de 3 metri de la gardul gospodăriei, ultimului s-a depistat o țeavă metalică cu

diametrul de 400 și grosimea de 6 mm, lungimea de 7,5 metri (f.d. 56 v. I);

- procesul verbal de examinare a obiectului din 24.12.2012, conform căruia s-a examinat

un metru de țeavă din metal cu diametrul de 400 mm și grosimea de 6 mm. În cadrul

examinării, cu ajutorul cântarului de model „Pocitovîi”, fiind cântărită țeava cu diametrul de

400 mm și grosimea de 6 mm, are masa totală de 59, 30 kg;

- raportul organului de urmărire penală Strășeni din 24.12.2012, prin care în baza actelor

existente și a măsurărilor efectuate s-a stabilit că, au fost scoase țevile de pe teritoriul s.

Micăuți, cu diametru de 400 mm, de pe un perimetru de 600 m (f.d. 149 v. I). În baza cântăririi

unui metru de țeavă cu diametrul de 400 m s-a stabilit că acesta cântărește 59,30 kg și respectiv

600m x 59,30 kg = 35.580 kg x 1,70 lei kg de metal uzat = 60.486 lei;

- raportul de expertiză nr. 466 din 12.03.2014, prin care s-a stabilit că țevile de oțel cu

diametrul de 426 mm, nu pot fi utilizate pe viitor ca material de construcție, deoarece sunt

uzate, deformate și ruginite, astfel și-au pierdut calitatea inițială și nu pot fi supuse evaluării

(f.d. 190 v. I);

- raportul de constatare tehnico-științifică nr. 05-01 din 03 mai 2016, prin care s-a

constatat că lungimea totală a țevii care lipsește este de 286,75 m.

- procesul-verbal privind constatarea prejudiciului cauzat din 14.08.2014, prin care s-a

stabilit că din sistemul de aprovizionare cu apă potabilă de pe teritoriul s. Micăuți r-nul

Strășeni a fost sustrasă țeavă metalică ce cântărea 29.650 kg, iar în urma realizării fierului dat

la fier uzat, la preț de 1,7 lei, urma a fi încasată suma de 50.405 lei (f.d. 19 v. II);

- procesul-verbal de audiere a reprezentantului părții vătămate Vlasic V. din 23.10.2014,

care a declarat că prin acțiunile persoanelor necunoscute care au sustras de pe teritoriul s.

Micăuți r-nul Strășeni, țeava din oțel cu o lungime de aproximativ 700 metri, aflată la balanța

ÎM „Apă-Canal” Strășeni, întreprinderii i-a fost cauzat anume prejudiciul în sumă de 74.714

lei (f.d. 64 – 65 v. II);

Astfel, instanța de recurs a constatat, că instanțele de fond nu au luat în considerație aceste

probe, indicând pripit că nu a fost identificată de organul de urmărire penală lungimea și

valoarea certă a țevilor metalice, fără a analiza în coroborare toate probele, fără a evalua

procesele-verbale de cercetare la fața locului, rapoartele de expertiză, descrierea corpurilor

delicte și declarațiile martorilor în coroborare cu celelalte probe, conform prevederilor art. 101

Cod de procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor

și în concluziile sale să motiveze admiterea unor probe sau respingerea altora (art. 394 alin. (1)

pct. 2) Cod de procedură penală).

16

Învederând cele menționate mai sus, instanța de recurs a considerat, că instanța de apel

nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, nu a studiat în deplină măsură cumulul

de probe, fiind prezentă discrepanța între cele reținute de instanțele de fond și conținutul real

al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, ce au avut drept consecință pronunțarea unei

concluzii pripite, privind recalificarea acțiunilor inculpatului Dolghii V., din prevederile art.

328 alin. (3) lit. b) Cod penal, în cele ale art. 313 Cod contravențional, pe motiv că organul de

urmărire penală nu a identificat lungimea și valoarea certă a țevilor metalice, concluzionând

că „nu sunt careva probe ce ar adeveri cauzarea de careva daune în proporții considerabile ÎM „Apă-

Canal Strășeni”, în situația lipsei urmărilor prejudiciabile în cuantumul necesar pentru a fi

considerată infracțiune”.

În opinia instanței de recurs, probele nu au fost minuțios analizate și evaluate, astfel

încât instanța de judecată să facă concluzii certe asupra chestiunilor importante pentru cauză

și anume privind lungimea și cuantumul țevilor metalice extrase, în urma excavării porțiunii

de teren din regiunea „Chetriș” comuna Micăuți.

Așadar, instanța de apel, urma să verifice toate momentele, să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate lui Dolghii V. în baza art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal și

corectitudinea încadrării juridice a acțiunilor acestuia în baza art. 313 Cod contravențional, în

coroborare cu probele administrate, pe care urma să le aprecieze conform prevederilor art.

101 Cod de procedură penală și să constate lungimea și valoarea țevilor extrase, ținând cont

de probele menționate, inclusiv și raportul de expertiză nr. 466 din 12.03.2014, prin care s-a

stabilit că țevile de oțel cu diametrul de 426 mm, nu pot fi utilizate pe viitor ca material de

construcție, deoarece sunt uzate, deformate și ruginite, astfel și-au pierdut calitatea inițială și

nu pot fi supuse evaluării (f.d. 190 v. I), raportul de constatare tehnico-științifică nr. 05-01 din

03 mai 2016, prin care s-a constatat că lungimea totală a țevii care lipsește este de 286,75 m.

Din considerentele expuse, instanța de recurs a statuat, că decizia instanței de apel în

cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate,

ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea

procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca

cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul

cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

admis apelul declarat de către procuror, sentința casată integral, inclusiv din oficiu în baza

art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță:

Dolghii Vasile învinuit în baza art. 42 alin. (5), 186 alin. (4) Cod penal a fost achitat

deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Dolghii Vasile a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328

alin. (1) Cod penal și liberat de pedeapsă penală în temeiul art. 60 Cod penal, în legătură cu

expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Stavila Andrei învinuit în baza art. 186 alin. (4) Cod penal a fost achitat deoarece fapta

nu întrunește elementele infracțiunii.

Plângerea lui Dolghii Vasile depusă în ordinea art. 313 Cod de procedură penală,

privind declararea nulității procesului-verbal cu privire la reținere din 23.12.2014, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă.

17

8.1. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat, că judecând apelul declarat de

acuzatorul de stat împotriva sentinței, în conformitate cu art. 390 alin. (1), 394 alin. (3), pct. 1)

Cod de procedură penală, a constatat că în baza rechizitoriului, se învinuiește inculpatul

Stavila Andrei că, deoarece de mai mult timp gospodăriile din regiunea în care locuiește el se

confruntau cu lipsa apei potabile, la data de 03.09.2012, în interesul locuitorilor din acea

regiune, a depus la Primăria com. Micăuți, rl. Strășeni o cerere prin care a solicitat

permisiunea de a efectua lucrări de excavare a unui traseu din țeavă metalică care trecea pe

teritoriul s. Micăuți și care nu se utiliza de mai mult timp, asumându-și angajamentul de a

vinde metalul acumulat și a procura o pompă nouă pentru a o înlocui pe cea veche din

fântâna arteziană care aprovizionează gospodăriile menționate. Inculpatul Dolghii Vasile, în

calitate de primar al com. Micăuți, rl. Strășeni, în urma examinării cererii depuse de

inculpatul Stavila Andrei, în aceeași zi, a autorizat excavarea țevilor, aplicând rezoluția

corespunzătoare pe cerere și ștampila Primăriei com. Micăuți, după care, intrând în posesia

cererii nominalizate, avizată de inculpatul Dolghii Vasile, în perioada cuprinsă între data de

03.09.2012 și 07.09.2012, inculpatul Stavila Andrei angajând în prealabil persoane ce

dispuneau de tehnică specială, a organizat săparea unui șanț de-a lungul traseului din

apeductul care alimenta rezervoarele „ Treapta ” nr. 1 sat. Micăuți de la fântânile arteziene,

amplasate pe teritoriul sat. Micăuți, r-nul Strășeni și a descoperit țeava din metal care se afla

în pământ. Iar la data de 07.09.2012 când de către inculpatul Stavila Andrei a fost angajat

Donoagă Grigore - șoferul autocamionului de model „Man”, cu n/î xxxx cu remorcă și numere

de înmatriculare xxxx, pentru a transporta țevile de metal la fier uzat pentru a fi

comercializate, fiind în proces de încărcare a autocamionului numit cu țevi metalice excavate

din pământ și tăiate, au fost stopați de colaboratorii Inspectoratului de poliție Strășeni, care

au reținut camionul și în care erau încărcate 12 țevi a căror lungime și valoare certă nu a fost

identificată de organul de urmărire penală.

În pofida circumstanțelor de fapt constatate supra, inculpatul Stavila Andrei a fost

trimis în judecată, fiind învinuit de săvârșirea infracțiunii de furt agravat prevăzut de art. 186

alin. (4) Cod penal, iar inculpatul Dolghii Vasile a fost trimis în judecată, fiind învinuit de

complicitate la săvârșirea infracțiunii de furt agravat prevăzut de art. 42 alin. (5), 186 alin. (4)

Cod penal, și aceasta deoarece conform rechizitoriului acțiunile inculpaților au fost săvârșite

în următoarele circumstanțe:

Inculpatul Dolghii Vasile, la sfârșitul lunii august a anului 2012, de comun acord și prin

înțelegere prealabilă cu inculpatul Stavila Andrei Vladimir, ambii având scopul sustragerii

pe ascuns a bunurilor altei persoane și obținerii unui profit material, în vederea realizării

scopului lor infracțional, a furnizat și confirmat verbal lui Stavila Andrei Vladimir informația

că în pământ pe teritoriul sat. Micăuți, r-nul Strășeni se află țeavă din metal care deja nu se

mai folosește ca conductă și care poate fi realizată ca metal uzat, după care la 03.09.2012, ilegal

în vederea realizării aceluiași scop criminal, precum și înlăturarea de obstacole, a semnat și

aplicat ștampila primăriei com. Micăuți pe cererea depusă de inculpatul Stavila Andrei

Vladimir prin care ultimul solicita permisiunea de a efectua lucrări de excavare a traseului

vechi pentru extragerea țevii și realizarea acesteia la metal uzat, acțiuni prin care a favorizat

comiterea sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane de către inculpatul Stavila Andrei

Vladimir care, în perioada de timp începând cu sfârșitul lunii august a anului 2012 și până la

data de 01.09.2012 angajând în prealabil persoane ce dispuneau de tehnică specială, cu

ajutorul tehnicii speciale, pe ascuns a sustras din apeductul care alimenta rezervoarele „

Treapta ” nr. 1, sat. Micăuți de la fântânile arteziene, amplasate pe teritoriul sat. Micăuți, r-

18

nul Strășeni, țeava din metal oțel cu o lungime de 700 metri, diametrul de 426 mm., cu

valoarea unui metru în sumă de 106.74 lei, care se afla la balanța IM „Apă-canal” Strășeni,

cauzând părții vătămate IM „Apă-Canal” Strășeni o pagubă materială în proporții mari în

sumă totală de 74 714 lei.

Inculpatul Stavila Andrei, în perioada de timp începând cu sfârșitul lunii august a

anului 2012 și până la data de 11.09.2012, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu

primarul com. Micăuți, r-nul Strășeni, inculpatul Dolghii Vasile, ambii având scopul

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane și obținerii unui profit material, având în

prealabil de la complicele Dolghii Vasile informație că pe teritoriu sat. Micăuți, r-nul Strășeni

se află țeavă din metal care deja nu se mai folosește ca conductă și poate fi realizată ca metal

uzat, precum și permisiunea de a efectua lucrări de excavare a traseului vechi pentru

extragerea țevii și realizarea acesteia la metal uzat eliberată ilegal de inculpatul Dolghii Vasile

Vasile la 03.09.2012, în vederea realizării scopului lor infracțional, angajând persoane ce

dispuneau de tehnică specială, cu ajutorul tehnicii speciale, pe ascuns a sustras din apeductul

care alimenta rezervoarele „ Treapta ” nr. 1, sat. Micăuți de la fântânile arteziene, amplasate

pe teritoriul sat. Micăuți, r-nul Strășeni, țeava din metal oțel cu o lungime de 700 metri,

diametrul de 426 mm., cu valoarea unui metru în sumă de 106.74 lei, care se afla la balanța

IM „Apă-Canal’’ Strășeni, cauzând astfel părții vătămate IM „Apă-Canal” Strășeni o pagubă

materială în proporții mari în sumă totală de 74 714 lei.

Totodată, instanța de apel a reținut că, potrivit rechizitoriului, inculpatul Dolghii Vasile

se învinuiește în aceea că exercitând funcția de primar al comunei Micăuți, raionul Strășeni

ales în rezultatul alegerilor locale generale din 19 iunie 2011 al cărui mandat a fost validat

prin Hotărârea Judecătoriei Strășeni din 24 iunie 2011, fiind în conformitate cu prevederile

art. 123 alin. (3) Codul Penal cât și conform anexei la Legea nr. 199 din 16.07.2010 „cu privire

la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică”, persoană cu funcție de demnitate

publică, ales în vederea exercitării funcțiilor autorității publice și a acțiunilor administrative

de dispoziție și organizatorico-economice, modul de alegere fiind reglementat inclusiv de art.

112 din Constituția Republicii Moldova, contrar art. 1 a Protocolului adițional din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la

Roma la 04 noiembrie 1950, la care Republica Moldova a aderat la 12.09.1997; art. 9 și 127 din

Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994, care reglementează „Principiile

fundamentale privind propietatea” și respectiv „Proprietatea”, ignorând prevederile art. 10

alin. (1) și (2) din Legea Republicii Moldova nr. 768 din 02.02.2000 „Privind statutul alesului

local” care prevăd că alesul local este dator să fie demn de încrederea alegătorilor, să

contribuie prin exemplu personal la consolidarea autorității administrației publice locale pe

care o reprezintă, onorarea obligațiunilor civile, asigurarea ordinii publice și la respectarea

legislației, contrar prevederilor prevăzute la art. 75 și 77 din Legea Republicii Moldova nr.

436 din 28.12.2006 „Privind administrația publică locală”, care prevăd care bunuri fac parte

din domeniul public al unității administrativ- teritoriale și respectiv faptul, că administrarea

acestor bunuri publice se face după caz, în temeiul deciziei consiliului local sau raional, în

condițiile legii, iar potrivit art. 10 alin. (1) și (2) din Legea nr. 121 din 04.05.2007 „Privind

administrarea și deetazierea proprietății publice”, bunurile domeniul public, fac obiectul

exclusiv al proprietății publice, iar circuitul civil al acestor bunuri este interzis, bunurile

domeniului public fiind inalienabile, insesizabile și imprescriptibile, prin ignorarea art. 14

alin. (1) și (2) lit. b) și f) al Legea Republicii Moldova nr. 436 din 28.12.2006 „Privind

administrația publică locală”, care expres prevede competențele de bază ale consiliilor locale

19

și anume faptul că, consiliul local are drept de inițiativă și a decide, în condițiile legii, în toate

problemele de interes local, cu excepția celor care țin de competența altor autorități publice,

administrează bunurile domeniului public și ale celui privat ale satului (comunei), orașului

(municipiului) și decide asupra lucrărilor de proiectare, construcție, întreținere și

modernizare a drumurilor, podurilor, fondului locativ în condițiile Legii cu privire la

locuințe, precum și a întregii infrastructuri economice, sociale și agrement de interes local,

depășind atribuțiile de bază ale primarului prevăzute expres la art. 29 din Legea Republicii

Moldova nr. 436 din 28.12.2006 „Privind administrația publică locală,,, a săvârșit infracțiunea

de „excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu ” în următoarele circumstanțe:

Dolghii Vasile fiind persoană publică și cu funcție de demnitate publică, acționând cu

titlu oficial ca autoritate reprezentativă a populației unității administrativ-teritoriale a

comunei Micăuți, raionul Strășeni și executivă a consiliului local, în perioada lunii august

2012, prin înțelegere prealabilă cu consăteanul său cet. Stavila Andrei, depășind într-un mod

vădit atribuțiile de serviciu, intenționat a permis ultimului excavarea solului și extragerea

țevilor metalice care oformează sectorul de apeduct dintre fântânele arteziene al Prizei de apă

din comuna Micăuți, situat pe teritoriul administrativ a primăriei Micăuți, deși cunoștea că

aceste bunuri nu se aflau în administrarea primăriei Micăuți. iar în vederea sustragerii țevii

din metal care se afla la balanța IM „Apă-Canal” Strășeni, la prezentarea unei cereri scrise de

numitul Stavila Andrei datată cu 03.09.2012, făcând cunoștință cu conținutul acesteia din care

clar rezulta excavarea și extragerea țevilor metalice din sectorul de apeduct dintre fântânele

arteziene a Prizei de apă din comuna Micăuți în scop de a fi vândute, prin aplicarea unei

rezoluții, ilegal, a acceptat, semnat și aplicat ștampila primarului comunei Micăuți, iar în

consecință Andrei Stavila în perioada lunilor august - septembrie 2012, urmărind scopul

sustragerii și realizării țevilor metalice ca metal uzat, cu ajutorul utilajelor tehnice, a excavat

o porțiune de teren din regiunea „Chetriș” comuna Micăuți de unde a sustras și însușit țeava

din metal oțel cu o lungime de 700 metri, diametrul de 426 mm., cu valoarea unui metru în

sumă de 106.74 lei, care se afla la balanța IM „Apă-Canal” Strășeni, cauzând astfel părții

vătămate IM „Apă-Canal” Strășeni o pagubă materială în proporții mari în sumă totală de 74

714 lei, în așa mod, fiind cauzate daune materiale considerabile de proporții mari intereselor

publice a drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate Dolghii Vasile cu bună știință a săvârșit depășirea

atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o persoană cu funcție de demnitate publică

a unor acțiuni ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege,

care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice a drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanei juridice, infracțiune prevăzută de art. 328 alin. (3) lit. b) din

Codul penal.

Prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 22 din 27.06.2017 privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 328 alin. (1) din Codul penal (excesul de

putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu) (sesizările nr.l 13g/2016 și nr.8g/2017) s-a

declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din alineatul (1) al articolului 328 din

Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002.

Totodată, instanța de apel a reținut că, inculpatul Dolghii Vasile, la data comiterii

infracțiunii, exercita funcția de primar al comunei Micăuți, r-nul Strășeni din data de

19.06.2011.

Astfel, instanța de apel, judecând apelul, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, cercetate și verificate în instanța de

20

apel, ținând cont de prevederile Hotărârii Curții Constituționale nr. 22 din 27.06.2017 și de

prevederile Legii nr. 245 din 02.12.2011, în vigoare din 03.02.2012 „privind modificarea și

completarea unor acte legislative” a constatat în conformitate cu art. 385 alin. (1) pct. 1)-14)

Cod procedură penală, că inculpatul Dolghii Vasile exercitând funcția de primar al comunei

Micăuți, r-nul Strășeni, ales în rezultatul alegerilor locale generale din 19 iunie 2011 al cărui

mandat a fost validat prin Hotărârea Judecătoriei Strășeni din 24 iunie 2011, fiind în

conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Codul penal, persoană publică, acționând cu titlu

oficial ca autoritate reprezentativă a populației unității administrativ-teritoriale a comunei

Micăuți, r-nul Strășeni și executivă a consiliului local, contrar art. 1 a Protocolului adițional

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950, la care Republica Moldova a aderat la

12.09.1997; art. 9 și 127 din Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994, care

reglementează „Principiile fundamentale privind propietatea ” și respectiv „Proprietatea”,

ignorând prevederile art. 10 alin. (1) și (2) din Legea Republicii Moldova nr. 768 din 02.02.2000

„Privind statutul alesului local” care prevăd că alesul local este dator să fie demn de

încrederea alegătorilor, să contribuie prin exemplu personal la consolidarea autorității

administrației publice locale pe care o reprezintă, onorarea obligațiunilor civile, asigurarea

ordinii publice și la respectarea legislației, contrar prevederilor prevăzute la art. 75 și 77 din

Legea Republicii Moldova nr. 436 din 28.12.2006 „Privind administrația publică locală ”, care

prevăd care bunuri fac parte din domeniul public al unității administrativ- teritoriale și

respectiv faptul, că administrarea acestor bunuri publice se face după caz, în temeiul deciziei

consiliului local sau raional, în condițiile legii, iar potrivit art. 10 alin. (1) și (2) din Legea nr.

121 din 04.05.2007 „Privind administrarea și deetazierea proprietății publice”, bunurile

domeniul public, fac obiectul exclusiv al proprietății publice, iar circuitul civil al acestor

bunuri este interzis, bunurile domeniului public fiind inalienabile, insesizabile și

imprescriptibile, prin ignorarea art. 14 alin. (1) și (2) lit. b) și f) al Legea Republicii Moldova

nr. 436 din 28.12.2006 „Privind administrația publică locală”, care expres prevede

competențele de bază ale consiliilor locale și anume faptul că, consiliul local are drept de

inițiativă și a decide, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor

care țin de competența altor autorități publice, administrează bunurile domeniului public și

ale celui privat ale satului (comunei), orașului (municipiului) și decide asupra lucrărilor de

proiectare, construcție, întreținere și modernizare a drumurilor, podurilor, fondului locativ

în condițiile Legii cu privire la locuințe, precum și a întregii infrastructuri economice, sociale

și agrement de interes local, depășind atribuțiile de bază ale primarului prevăzute expres la

art. 29 din Legea Republicii Moldova nr. 436 din 28.12.2006 „privind administrația publică

locală”, a săvârșit infracțiunea de „excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu ”

în următoarele circumstanțe:

Dolghii Vasile Vasile fiind persoană publică, acționând cu titlu oficial ca autoritate

reprezentativă a populației unității administrativ-teritoriale a comunei Micăuți, raionul

Strășeni și executivă a consiliului local, în perioada lunii august 2012, prin înțelegere

prealabilă cu consăteanul său cet. Stavilă Andrei, depășind într-un mod vădit atribuțiile de

serviciu, intenționat a permis ultimului excavarea solului și extragerea țevilor metalice care

oformează sectorul de apeduct dintre fântânele arteziene al Prizei de apă din comuna

Micăuți, situat pe teritoriul administrativ a primăriei Micăuți, deși cunoștea că aceste bunuri

nu se aflau în administrarea primăriei Micăuți, iar la prezentarea unei cereri scrise de numitul

Stavila Andrei datată cu 03.09.2012, făcând cunoștință cu conținutul acesteia din care clar

21

rezulta excavarea și extragerea țevilor metalice din sectorul de apeduct dintre fântânele

arteziene a Prizei de apă din comuna Micăuți în scop de a fi vândut metalul uzat și procurată

o pompă nouă pentru fântâna arteziană, prin aplicarea unei rezoluții, ilegal, a acceptat,

semnat și aplicat ștampila primarului comunei Micăuți, iar în consecință Andrei Stavila în

perioada lunilor august – septembrie 2012, cu ajutorul utilajelor tehnice, a excavat o porțiune

de teren din regiunea „ Chetriș ” comuna Micăuți și a excavat țeava din metal oțel cu o

lungime de 700 metri, diametrul de 426 mm., cu valoarea unui metru în sumă de 106.74 lei,

care se afla la balanța IM „Apă-Canal Strășeni”, cauzând astfel părții vătămate IM „Apă-

Canal Strășeni” o pagubă materială în sumă totală de 74 714 lei, în așa mod, fiind cauzate

daune materiale considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor

juridice.

În cadrul cercetării judecătorești, au fost administrate, cercetate și verificate următoarele

materiale probatorii, după cum urmează: declarațiile reprezentantului părții vătămate Vlasic

Valentina, declarațiile martorilor Luța Rodica, Grosu Ștefan, Costov Constantin, Casian

Valeintina, Donoagă Grigore, Constantin Tudor, Ursu Mihail, Moscalciuc Alexandru, Cotelea

Gheorghe, Panciuc Sergiu, Bîrca Andrei, Guțan Gheorghe, procesul-verbal de cercetare la fața

locului cu foto-tabel anexă din 07.09.2012, procesul-verbal de cercetare la fața locului cu foto-

tabel anexă din 11.09.2012, procesul-verbal de cercetare la fața locului cu foto-tabel anexă din

26.09.2012, procesul-verbal de cercetare la fața locului cu foto-tabela anexă din 13.12.2012,

ordonanța de recunoaștere ca corp delict din 18.02.2013, ordonanța de recunoaștere ca corp

delict din 18.02.2013, raportul înregistrat în Registrul de evidență a altor informații referitoare

la infracțiuni la 07.09.2012 cu nr. 20123304474 în baza informației telefonice a cet. Grosu Ștefan

loc. a sat. Micăuți, r-nul Strășeni, demersul IM „Apă Canal” Strășeni, raportul înregistrat în

Registrul de evidență a altor informații referitoare la infracțiuni la 11.09.2012 cu nr.

20123304548, informația IM „Apă Canal” Strășeni din 13.09.2012, actul de transmitere și

primire, informația parvenită de la SC „ANVI-PRIM” SRL, extrasul din registrul c. 123 „

Mijloace fixe ” a IM „Apă-Canal ” Strășeni, actul de constatare din 18 septembrie 2014 a

comisiei IM „ Apă-Canal ” Strășeni.

Potrivi rechizitoriului, inculpatului Stavila Andrei i s-a incriminat comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, iar inculpatului Dolghii Vasile i s-a incriminat

comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 186 alin. (4) Cod penal.

Instanța de apel cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin

prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la

declarațiile părților date în ședința de judecată și probele administrate, a considerat că

inculpatul Stavila Andrei învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod

penal - furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de două sau

mai multe persoane, în proporții mari și inculpatul Dolghii Vasile învinuit în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 186 alin. (4) Cod penal - furtul, adică persoana

care a contribuit la săvârșirea sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de

mai multe persoane, în proporții mari, prin sfaturi, prestări de informații și înlăturarea de

obstacole, promițând dinainte că îl va favoriza pe infractor, urmează a fi achitați, deoarece

fapta inculapților nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii incriminate, în temeiul

art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod procedură penală.

Totodată, instanța de apel având în vedere dispozițiile Hotărârii Curții Constituționale

nr. 22.06.2017 și dispozițiile Legii nr. 245 din 02.12.2011, în vigoare din 03.02.2012, a recalificat

acțiunile inculpatului Dolghii Vasile din prevederile art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, în baza

22

art. 328 alin. (1) Cod penal - săvârșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care

depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a

cauzat daune în proporții considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor juridice.

Instanța de apel a conchis că, inculpatul Stavila Andrei nu a săvârșit infracțiunea de furt

din considerentul că, a acționat în baza actului permisiv al Primarului comunei Micăuți -

inculpatul Vasile Dolghii, care a fost recunoscut drept corp delict prin ordonanța din

18.02.2013; (f.d. 171, vol. I).

Instanța de apel nu a putut reține ca fiind întemeiată calificarea juridică a acțiunilor

inculpatului Stavila Andrei, așa cum a fost realizată de către acuzatorul de stat și incriminată

acestuia conform actului de acuzație, deoarece însuși în rechizitoriu este menționat că Stavila

Andrei se învinuiește pe faptul că „...având scopul sustragerii ... și ... având în prealabil ...

permisiunea de a efectua lucrări de excavare ... eliberată ilegal de inculpatul Dolghii Vasile”.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că odată ce procurorul a reținut prin rechizitoriu

că Stavila Andrei a avut permisiunea de a excava țeava de la primarul s. Micăuți, inculpatul

Dolghii Vasile, în calitate de exponent al puterii publice, nu poate fi reținută învinuirea adusă

inculpatului Stavila Andrei, în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, care de altfel nu era obligat

în calitate de cetățean și locuitor al s. Micăuți să cunoască dacă permisiunea Primarului este

legală sau ilegală. Or, din perspectiva unui om simplu, problemele ce apar în comunitatea

locală se soluționează de primar, în calitate de exponent al puterii executive locale. Iar odată

ce calea de soluționare a problemei procurării unei pompe noi propusă de Stavila Andrei pe

cale legală - prin cerere, a fost acceptată de către primar (cu depășirea vădită a atribuțiilor de

serviciu) instanța de apel nu a putut reține în acțiunile inculpatului Stavila Andrei elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal.

Or, așa cum a fost constatat în cadrul cercetării judecătorești, în baza probelor

administrate de acuzatorul de stat, în acțiunile inculpatului Stavila Andrei lipsește latura

subiectivă a infracțiunii de furt, deoarece ultimul nu a avut intentia directă de a sustrage

bunurile și nu a urmărit scopul de cupiditate, având în vedere și faptul că anume Primarul

com. Micăuți, r-nul Strășeni, în calitate de persoană cu funcție de demnitate publică era

obligat în virtutea atribuțiilor funcționale să respingă cererea lui Stavila Andrei.

Tot în această ordine de idei, urmează a se nota și faptul că necunoașterea despre

caracterul ilegal al permisiunii Primarului s. Micăuți și buna-credință a inculpatului Stavila

Andrei în procesul de excavare a țevilor a rezultat și din declarațiile martorilor Andrei Bîrca,

șoferul tractorului care a relatat că Stavila Andrei i-a dat o foaie pe care era menționat că poate

lucra, era ștampilată și semnată, posibil era a primarului, declarațiile martorului Constantin

Tudor, care a indicat că s-a deplasat la fața locului unde se excavau țevile înainte de a fi venit

poliția și a discutat cu inculpatul Stavila Andrei care i-a comunicat că Primarul s. Micăuți e la

curent și i-a permis să facă săpături, declarațiile martorului Donoagă Grigore, șoferul

camionului încărcat cu țevi, care a indicat că după apariția poliției, la întrebarea adresată lui

Stavila Andrei dacă țevile erau sustrase, ultimul i-a comunicat că, el răspunde de țeavă și că

este a lor, declarațiile martorului Casian Valentina, Primarul or. Strășeni și care a declarat că

a venit la fața locului când poliția a stopat lucrările de excavare, iar la solicitarea de a fi

prezentat un document ce permite excavarea, i s-a prezentat cererea lui Stavila Andrei avizată

de Primarul s. Micăuți, declarațiile martorului Grosu Ștefan, care confirmă că s-a deplasat la

fața locului unde se excavau țevile înainte de a fi venit poliția și a discutat cu Stavila Andrei

pe care l-a întrebat dacă are acte ce îi permit să facă săpături la ce ultimul i-a spus că are

23

permisiune și face săpături legal. Ține minte foaia cu permisiunea semnată de primar,

permisiunea era în colțul stâng al foii.

Apreciind declarațiile martorilor relatate supra, instanța de apel a atestat că toate aceste

circumstanțe demonstrează faptul că Stavila Andrei nu a avut intenția de a sustrage pe ascuns

țevile de metal, ba mai mult, necunoscând despre ilegalitatea acțiunilor inculpatului Dolghii

Vasile, explica tuturor că este îndreptățit să excaveze țeava, deoarece are permisiunea

Primarului s. Micăuți.

Raportând elementele laturii subiective a sustragerii la circumstanțele constatate în

ședință de judecată, instanța de apel a concluzionat că, procurorul nu a demonstrat în ședință

de judecată că inculpații ar fi avut intenție directă de a sustrage țevile și au fost ghidați de

scopul de cupiditate.

La baza concluziei de lipsă a laturii subiective și obiective a componenței infracțiunii de

furt în acțiunile inculpaților, stă interpretarea cumulativă a declarațiilor inculpaților. Or,

potrivit declarațiilor inculpatului Stavila Andrei, în regiunea unde el locuiește, era arsă

pompa de apă care aproviziona mai multe gospodării, iar unica soluție era să procure o

pompă nouă, motiv pentru care a scris o cerere la Primarul s. Micăuți pentru a excava țeava

și a o vinde, iar din banii acumulați să procure o nouă pompă, cerere care a fost acceptată,

după care au demarat săpăturile. A săpat vre-o 3-4 zile, a chemat o mașină și a încărcat țevile

în mașină și atunci a venit poliția. Nu a avut intenția de a fura țevile, deoarece a avut

permisiunea în scris de la Primarul Dolghii Vasile. Alte țevi decât cele sechestrate și urcate în

automobil nu a mai scos de acolo.

Instanța de apel a apreciat că declarațiile inculpatului Stavila Andrei coroborează întru-

totul cu declarațiile inculpatului Dolghii Vasile, potrivit cărora, din moment ce a devenit

Primar al s. Micăuți, s-a confruntat cu problema pompelor ce aprovizionează cu apă

gospodăriile oamenilor, inclusiv din regiunea unde locuiește Stavila Andrei. Resurse

financiare în Primărie nu erau, iar din discuții cu locuitorii satului s-a decis ca schimbarea

pompei să se facă din contul altor mijloace, fiind împuternicit Stavila Andrei cu căutarea

soluțiilor. Ulterior, la Primăria s. Micăuți a fost depusă cererea semnată de către Stavila

Andrei care solicita permisiunea de a excava țeava uzată din sectorul „Chetriș” care a fost

vizată pozitiv de către el.

În acest sens, instanța de apel nu a reținut circumstanțele de fapt indicate de către

procuror în rechizitoriu în privința inculpatului Stavila Andrei potrivit cărora sustragerea

țevii ar fi avut loc în perioada „de până la data de 11.09.2012”. Or, în ședință de judecată s-a

demonstrat cu certitudine că, lucrările de excavare a țevii au fost curmate de către organele

de poliție la data de 07.09.2012 când martorul Grosu Ștefan a sunat la „902” la ora 14:50 (f.d.

16, vol. I) și a fost întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului, cu foto-tabel anexă din

07.09.2012 (f.d. 17-25, vol. I), semnat de martorii Moscalciuc Alexandru și Cotelea Gheorghe

care în ședință de judecată au declarat că anume la această dată au fost încărcate țevile în

camionul martorului Donoagă Grigore. Astfel, nu este clar de ce procurorul a indicat în

rechizitoriu că sustragerea țevilor ar fi continuat încă patru zile după depistarea cazului, or

aceasta dă dovadă că învinuirea este neclară.

La fel, a fost apreciată critic afirmația din rechizitoriu potrivit căreia sustragerea țevii ar

fi avut loc în perioada „începând cu sfârșitul lunii august a anului 2012”. Or, în ședință de

judecată s-a demonstrat cu certitudine că, pregătirile pentru demararea lucrărilor de excavare

au început într-adevăr din luna august, însă efectiv acestea au început a fi realizate după data

de 03.09.2012 când a fost acceptată cererea lui Stavila Andrei de către Dolghii Vasile.

24

Cu alte cuvinte, instanța de apel a apreciat că pe parcursul lunii august, inculpatul

Stavila Andrei nu a organizat excavarea cărorva țevi de pe teritoriul s. Micăuți, în acest sens

urmând a fi reținute declarațiile martorului Donoagă Grigore, care a indicat că nu ține minte

data concretă dar, care a relatat că atunci când a ajuns în satul Micăuți în jurul orelor 14:00 -

15:00, a tras mașina lângă țevi și a început să încarce și în acest timp a venit poliția și i-a spus

să rămână pe loc până a doua zi dimineață când a fost dus la Strășeni. Tot acest martor a

relatat că nu a mai făcut transportări de țevi din s. Micăuți, era pentru prima dată și atunci a

și fost stopat de poliție. Din declarațiile martorului Andrei Bîrca rezultă că a fost angajat de

inculpatul Andrei Stavila pentru a săpa un șanț în s. Micăuți, rl. Strășeni. Când a început a

lucra, nu era săpat nimic, el a lucrat 2-3 zile. La un moment dat, la fața locului a venit poliția

care a luat toate țevile așa cum erau ele încărcate într-un camion de tonaj și le-a dus la Strășeni.

Nu a indicat că ar fi văzut mai multe mașini să fie încărcate cu țevile care erau scoase din

șanțul care îl săpa, cu excepția camionului care a fost reținut de poliție - adică al lui Donoaga

Grigore.

La fel, din declarațiile inculpatului Stavila Andrei, instanța de apel a reținut că lucrările

au început cu acordul în prealabil al primarului s. Micăuți. Din declarațiile martorilor Cotelea

Gheorghe și Moscalciuc Alexandru, apreciate în cumul cu conținutul procesului-verbal de

cercetare la fața locului din 07.09.2012 (f.d. 17-25, vol. I) rezultă data concretă când a fost

depistat cazul de încărcare a țevii.

Astfel, instanța de apel a atestat că procurorul nu a prezentat nici o altă probă care ar

demonstra că de către Stavila Andrei ar fi fost excavate careva țevi în perioada lunii august

2012, or, din conținutul declarațiilor lui Andrei Bîrca și Donoaga Grigore - persoanele care

nemijlocit au săpat și au încărcat țevile, reiese că mai devreme de 03.09.2012 lucrări de

excavare sau de transportare a țevilor de pe teritoriul s. Micăuți ei nu au prestat. Iar faptul că

martorul Casian Valentina relatează că ea cunoștea de mai multe zile că pe timpul nopții sunt

furate țevi din localitatea s. Micăuți ce se află la balanța Primăriei Strășeni nu poate fi luat în

considerație, or, aceste declarații nu coroborează cu nici o altă probă administrată în cadrul

ședinței de judecată. Ba mai mult, reieșind din declarațiile martorului Casian Valentina reiese

cert că la fața locului ea a fost la fel în data de 07.09.2012 când de către organele poliției deja

era documentat cazul.

La fel, au fost apreciate critic și circumstanța din rechizitoriu potrivit căreia sustragerea

țevii ar fi avut loc „de comun acord ... prin înțelegere prealabilă cu primarul com. Micăuți, r-

nul Strășeni... ambii având scopul sustragerii pe ascuns ... având în prealabil de la complicele

Dolghii Vasile Vasile informație că pe teritoriu sat. Micăuți, r-nul Strășeni se află țeavă din

metal...”

În acest sens, instanța de apel a reținut că procurorul nu a prezentat nici o probă care ar

demonstra că, cei doi inculpați au coordonat acțiunile lor în scopul intrării în posesia țevilor

ce urmau a fi excavate.

Or, din declarațiile inculpaților reiese că între cei doi au existat doar 2 întâlniri pentru a

discuta despre posibilitatea excavării țevei. Prima dată când Stavila Andrei a propus lui

Dolghii Vasile să excaveze țeava pentru a o vinde la fier uzat și a procura pompa, iar a doua

oară când a avut loc întâlnirea celor doi cu martorul Costov Constantin, care, de altfel, neagă

vehement existența cărorva discuții cu inculpații la capitolul excavării țevilor.

Mai mult decât atât, la materialele cauzei penale nu există nici o probă care ar demonstra

că inculpatul Dolghii Vasile cunoștea despre demararea lucrărilor de excavare, el indicând că

după acceptarea cererii inculpatului Stavila Andrei urmând a fi fost emisă o dispoziție

25

separată, care ar fi fost executorie, dar care nu a mai reușit să fie emisă, deoarece a intervenit

poliția.

La fel, instanța de apel a apreciat că procurorul nu a demonstrat în ședință de judecată

că presupusul scop al lucrărilor de excavare a țevii era unul fictiv, inventat special pentru a

da o tentă de legalitate acțiunilor inculpaților. Or, din start, chiar de la pornirea urmăririi

penale procurorul era obligat să verifice versiunea inculpaților potrivit căreia pompa din

regiunea unde locuiește Stavila Andrei era stricată, iar nemulțumirile în comunitatea sătească

erau mari. Instanța de apel reține că versiunea necesității găsirii mijloacelor financiare pentru

procurarea unei pompe noi a fost lansată din start de către inculpatul Dolghii Vasile în

explicația sa din 12.09.2012 (f.d. 54, vol. I), acest lucru reieșind expres și din conținutul cererii

lui Stavila Andrei adresată Primarului s. Micăuți, însă această versiune nu a fost verificată de

către procuror și organul de urmărire penală. Or, dacă pe parcursul urmăririi penale ar fi fost

audiați martori din aceeași regiune unde locuiește Stavila Andrei care ar fi infirmat versiunea

inculpaților potrivit căreia în regiunea dată era deteriorată pompa de apă sau că ei nu l-au

delegat pe Stavila Andrei cu împuterniciri în găsirea soluțiilor.

Pe de altă parte, cu referire la învinuirea inculpatului Dolghii Vasile în comiterea

complicității la furt, prevăzute de art. 42 alin. (5) și 186 alin. (4) Cod penal, instanța de apel

având în vedere că nu a fost demonstrată vinovăția lui Stavila Andrei în calitate de autor al

sustragerii, urmează a fi achitat și Dolghii Vasile, or, complicitatea la o faptă neprevăzută de

legea penală nu este condamnabilă.

În concluzie, instanța de apel a indicat că probele conținute în prezenta cauza penală

sunt insuficiente pentru a constata vinovăția lui Stavila Andrei și Dolghii Vasile în săvârșirea

infracțiunii imputate, ba mai mult, aceste probe demonstrează lipsa laturii subiective în

calitate de element ale componenței de infracțiune incriminate.

În ceea ce privește învinuirea înaintată inculpatului Dolghii Vasile în baza art. 328 alin.

(3), lit. b) Cod Penal, instanța de apel a constatat că prin Hotărârea Curții Constituționale nr.

22 din 27.06.2017 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale articolului 328

alin. (1) din Codul penal (excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu) (sesizările

nr. 113g/2016 și nr. 8g/2017) s-a declarat neconstituțional textul „intereselor publice sau” din

alineatul (1) al art. 328 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002.

Totodată, instanța de apel a ținut de faptul că potrivit art. 123 alin. (2) Cod penal (legea

în vigoare la data comiterii infracțiunii) prin persoană cu înaltă funcție de răspundere se

înțelege persoana cu funcție de răspundere al cărei mod de numire sau alegere este

reglementat de Constituția Republicii Moldova și de legile organice, precum și persoanele

cărora persoana cu înaltă funcție de răspundere le-a delegat împuternicirile sale.

Prin Legea nr. 245 din 02.12.2011, în vigoare din data date de 03.02.2012, art. 123 Cod

Penal a suportat modificări.

Astfel că, în baza art. 123 alin. (3) Cod penal, în varianta enunțată supra, prin persoană

cu funcție de demnitate publică se înțelege: persoana al cărei mod de numire sau de alegere

este reglementat de Constituția Republicii Moldova sau care este învestită în funcție, prin

numire sau prin alegere, de către Parlament, Președintele Republicii Moldova sau Guvern, în

condițiile legii; consilierul local, deputatul în Adunarea Populară a Găgăuziei; persoana

căreia persoana cu funcție de demnitate publică i-a delegat împuternicirile sale.

În conformitate cu art. 112 alin. (3) din Constituție, modul de alegere a consiliilor locale

și a primarilor, precum și atribuțiile acestora, este stabilit de lege și anume de Legea nr. 436

din 28.12.2006 „privind administrația publică locală”.

26

Potrivit art. 31-32 al Legii „privind administrația publică locală” rezultă că primarii sunt

aleși prin vot direct de către cetățenii Republicii Moldova și nu de către Parlament,

Președintele Republicii Moldova sau Guvern, în condițiile legii.

Ca urmare a celor invocate, instanța de apel a constatat că inculpatul Dolghii Vasile nu

deținea statutul de persoană cu înaltă funcție de răspundere, din care motiv, acțiunile acestuia

au fost recalificate în baza alin. (1) art. 328 Cod Penal.

Instanța de apel nu a reținut soluția instanței de fond referitor la reîncadrarea acțiunilor

inculpatului Dolghii Vasile în baza art. 313 Cod Contravențional, or, concluziile instanței de

fond precum că în urma depășirii atribuțiilor acordate prin lege de către inculpatul Dolghii

Vasile s-ar fi cauzat careva daune considerabile IM „Apă Canal Strășeni” sunt nefondate și

care vin în contradicție cu suportul probator administrat la materialele cauzei.

În acest sens, instanța de apel a notat că la data de 03.09.2012 Stavila Andrei a depus

cerere către Primarul comunei Micăuți, Dolghii Vasile prin care a solicitat permisiunea de a

efectua lucrări de excavare în regiunea „Chetriș” pe marginea pârăului a unui traseu vechi

din anul 1976, care deja nu se mai folosește de peste 18 ani.

Cererea din 03.09.2012 conține rezoluția Primarului comunei Micăuți, Dolghii Vasile „Se

acceptă, cu respectarea strictă a angajamentelor asumate”.

Astfel, prin conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului, cu fototabela anexă

din 07.09.2012, se atestă că a fost cercetat locul comiterii infracțiunii, și anume pășunea din

marginea satului Micăuți, raionul Strășeni, unde în cadrul cercetării la fata locului s-a stabilit

un excavator - tractor de model K580, cu n/î xxxxx, din spatele căruia este montat un căuș

destinat lucrărilor de săpat în pământ. De la căușul dat a fost depistat săpat în pământ un

canal cu dimensiunea de 90x90 cm, cu lungimea de aproximativ 500 metri.

Prin conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului, cu fototabela anexă din

26.09.2012 se atestă că s-a cercetat porțiunea de teren din marginea satului Micăuți, raionul

Strășeni, din apropierea iazului din s. Micăuți, amplasat în spatele gospodăriei lui Cavcaliuc

I., unde la o distanță de 3 metri de la gardul gospodăriei ultimului, s-a depistat o țeavă

metalică cu diametrul de 400 și grosimea de 6 mm, lungimea de 7,5 metri.

Instanța de apel a reținut că, prin procesul-verbal de examinare a obiectului din

24.12.2012 a fost examinat un metru de teavă din metal cu diametrul de 400 mm și grosimea

de 6 mm. în cadrul examinării, cu ajutorul cântarului de model „Pocitovîi”, fiind cântărită

țeava cu diametrul de 400 mm și grosimea de 6 mm, are masa totală de 59,30 ka.

Conform raportului organului de urmărire penală Strășeni din 24.12.2012, în baza

actelor existente si a măsurărilor efectuate s-a stabilit că, au fost scoase țevile de pe teritoriul

s. Micăuți, cu diametrul de 400 mm., de pe un perimetru de 600 m. în baza cântăririi unui

metru de țeavă cu diametrul de 400 m. s-a stabilit că acesta cântărește 59,30 kg și respectiv

600 m x 59,30 kg = 35.580 kg x 1,70 kg de metal uzat = 60.486 lei.

Prin raportul de expertiză nr. 466 din 12.03.2014 s-a stabilit că țevile de oțel cu diametrul

de 426 mm, nu pot fi utilizate pe viitor ca material de construcție, deoarece sunt uzate,

deformate și ruginite, astfel și-au pierdut calitatea inițială și nu pot fi supuse evaluării.

Prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 05-01 din 03 martie 2016 s-a constatat

că lungimea totală a țevii care lipsește este de 286,75 m.

La fel, instanța de apel a reținut că prin procesul-verbal privind constatarea

prejudiciului cauzat din 14.08.2014 s-a stabilit că din sistemul de aprovizionare cu apă

potabilă de pe teritoriul s. Micăuți, r-nul Strășeni, a fost sustrasă țeava metalică, ce cântărea

27

29.650 kg., iar în urma realizării fierului dat la fier uzat, la preț de 1,7 lei, urma a fi încasată

suma de 50.405 lei.

Din declarațiile reprezentantului părții vătămate Vlasic Valentina, date atât în cadrul

ședinței de judecată în instanța de fond, cât și în apel, a rezultat că valoarea prejudiciului la

ziua de astăzi este 74 714 lei. în comparație cu activele întreprinderii, prejudiciul cauzat nu

este considerabil, dar în comparație cu situația financiară a întreprinderii este considerabilă.

Totodată, în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel a fost anexat certificatul nr.

308 din 22.10.2019 prin care ÎM „Apă Canal Strășeni” confirmă faptul că valoarea țevi de

apeduct diametru 426 uzura 90 % constituie 106,74 lei. Totalul valorii segmentului sustras cu

lungimea de 700 m. constituie 74 714,00 lei.

Instanța de apel apreciind probele descrise supra, a atestat că organul de urmărire

penală a identificat lungimea și valoarea certă a țevilor metalice, fiind constatat ca urmare a

aprecierii prin coroborare a probelor administrate la dosar faptul că prin acțiunile

inculpatului Dolghii Vasile au fost cauzate daune în proporții considerabile în sumă totală de

74 714 lei părții vătămate ÎM „Apă-Canal” Stășeni.

Astfel, instanța de apel a constatat că acțiunile inculpatului Dolghii Vasile cuprind

elementele laturii obiective și subiective a infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod

penal, care s-a materializat prin faptul că dânsul în calitate de primar a comunei Micăuți,

raionul Strășeni, a depășit în mod vădit atribuțiile de serviciu, prin aplicarea unei rezoluții,

ilegal, a acceptat, semnat și aplicat ștampila primarului comunei Micăuți, iar în consecință

Andrei Stavila în perioada lunilor august - septembrie 2012, cu ajutorul utilajelor tehnice, a

excavat o porțiune de teren din regiunea „Chetriș” comuna Micăuți de unde a extras țeava

din metal oțel cu o lungime de 700 metri, diametrul de 426 mm., cu valoarea unui metru în

sumă de 106.74 lei, care se afla la balanța IM „Apă-Canal” Strășeni, cauzând astfel părții

vătămate IM „Apă-Canal” Strășeni o pagubă materială în sumă totală de 74 714 lei, în așa

mod, fiind cauzate daune materiale considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege

ale persoanei juridice.

Instanța de apel, contrar concluziilor instanței de fond, potrivit căreia la dosar „nu sunt

careva probe ce ar adeveri cauzarea de careva daune în proporții considerabile ÎM „Apă-

Canal Strășeni”, în situația lipsei urmărilor prejudiciabile în cuantumul necesar pentru a fi

considerată infracțiune”, a stabilit cu certitudine în baza probelor administrate la dosar,

lungimea și cuantumul țevilor metalice extrase, în urma excavării porțiunii de teren din

regiunea „Chetriș”, comuna Micăuți.

Or, prin raportul de expertiză nr. 466 din 12.03.2014 s-a stabilit că țevile de oțel cu

diametrul de 426 mm, nu pot fi utilizate pe viitor ca material de construcție, deoarece sunt

uzate, deformate și ruginite, astfel și-au pierdut calitatea inițială și nu pot fi supuse evaluării.

Prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 05-01 din 03 martie 2016 s- a constatat

că lungimea totală a țevii care lipsește este de 286,75 m.

În ceea ce privește învinuirea înaintată de acuzatorul de stat, în partea incriminării

inculpatului Dolghii Vasile a faptului că „Dolghii Vasile ... în vederea sustragerii țevii din

metal care se afla la balanța IM „Apă-Canal” Strășeni; ... în consecință Andrei Stavila în

perioada lunilor august - septembrie 2012, urmărind scopul sustragerii și realizării țevilor

metalice ca metal uzat”, instanța de apel, în contextul aprecierii probelor administrate la

dosar, având în vedere și concluziile instanței de apel expuse pe marginea episodului de

învinuire în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod Penal, a exclus din

învinuirea înaintată inculpatului Dolghii Vasile faptul că acesta a urmărit scopul de

28

sustragere a țevii de metal, or, după cum a fost constatat supra, în cadrul ședinței de judecată,

acuzatorul de stat nu a demonstrat faptul că inculpați au urmărit scopul sustragerii țevilor,

în acest sens, fiind pronunțată o sentință de achitare.

Totodată, instanța de apel a reiterat în acest sens faptul că în cadrul ședinței de judecată

s-a demonstrat faptul că la data de 07.09.2012 a fost data când au fost încărcate țevile de metal

în autocamionul de model „Man” pentru a le transporta spre comercializare și când au fost

stopați de colaboratorii Inspectoratului de Poliție Strășeni. Prin urmare, inculpatul Stavila

Andrei nu a însușit nici o țeavă, deoarece efectiv nu a intrat în posesia acestor țevi.

Astfel, instanța de apel a stabilit că acțiunile inculpatului Dolghii Vasile cuprind

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal - săvârșirea

de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor juridice, astfel, după cum rezultă din

cererea din 03.09.2012 adresată Primarului comunei Micăuți, Dolghii Vasile, semnată de

Andrei Stavila, care făcând cunoștință cu conținutul acesteia, depășind într-un mod vădit

atribuțiile de serviciu, intenționat a permis lui Stavila Andrei, excavarea solului și extragerea

țevilor metalice care oformează sectorul de apeduct dintre fântânele arteziene al Prizei de apă

din comuna Micăuți, situat pe teritoriul administrativ a primăriei Micăuți, deși cunoștea că

aceste bunuri nu se aflau în administrarea primăriei Micăuți, prin aplicarea unei rezoluții,

ilegal, a acceptat, semnat și aplicat ștampila primarului comunei Micăuți, iar în consecință

Andrei Stavila în perioada lunilor august - septembrie 2012, cu ajutorul utilajelor tehnice, a

excavat o porțiune de teren din regiunea „Chetriș” comuna Micăuți de unde a extras țeava

din metal oțel cu o lungime de 700 metri, diametrul de 426 mm., cu valoarea unui metru în

sumă de 106.74 lei, care se afla la balanța IM „Apă-Canal” Strășeni, cauzând astfel părții

vătămate IM „Apă-Canal” Strășeni o pagubă materială în sumă totală de 74 714 lei, în așa

mod, fiind cauzate daune materiale considerabile drepturilor și intereselor ocrotite de lege

ale persoanei juridice.

Instanța de apel a concluzionat că, inculpatul Dolghii Vasile a comis fapta prejudiciabilă

a infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, ce constă în acțiunea de depășire a

limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate de lege, și anume art.9, 127 din Constituția RM;

art. 10 alin. (1), (2) din Legea RM „privind statutul alesului local”; art. 1-4 alin. (1), (2), lit. lit.

b), f), 29, 75, 77 din Legea RM „privind administrația publică locală”; art. 10 alin. (1), (2) din

Legea RM „privind administrarea și deetatizarea proprietății publice. Or, inculpatul Dolghii

Vasile era obligat să țină cont de prevederile sus citate, atunci când a acceptat cererea lui

Stavila Andrei, a scris rezoluția, a semnat și a aplicat ștampila Primarului Comunei Micăuți,

și anume că administrarea bunurilor domeniului public se face în temeiul deciziei Consiliului

local în condițiile legii.

7Acțiunea de depășire a atribuțiilor acordate prin lege s-a manifestat prin acțiunea

unipersonală a inculpatului Dolghii Vasile în calitate de primar de a autoriza excavarea țevii,

care era însă de competența Consiliului comunei Micăuți. Astfel, în calitate de exponent al

puterii publice, inculpatul nu a fost în drept să decidă soarta țevii de metal, care trecea prin

teritoriul comunei Micăuți și care se afla la balanța IM „Apă Canal Strășeni”, urmând ca

cererea depusă de către Stavila Andrei să fie pusă în dezbateri în cadrul Consiliului local

Micăuți, or, din conținutul prevederilor Legii „privind administrația publică locală”, primarii

nu sunt investiți cu așa atributii.

29

Instanța de apel a stabilit că urmare a acțiunii de depășire a limitelor drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege au fost cauzate urmări prejudiciabile, și anume daune în

proporții considerabile cauzate drepturilor și intereselor ocrotite ale lege ale persoanei

juridice, care în speță, s-a exprimat prin cauzarea părții vătămate IM „Apă-Canal” Strășeni a

unui prejudiciu în sumă de 74 714 lei.

Cu referire la poziția părții apărării și declarațiile inculpatului Dolghii Vasile, precum

că rezoluția pusă de către el pe partea din stângă de sus a cererii lui Stavila Andrei, datată,

semnată și ștampilată de el personal nu ar constitui o acțiune de depășire a atribuțiilor de

serviciu, deoarece nu a fost emis un act administrativ distinct în acest sens, urmând ca ulterior

acestor acțiuni să fi fost emisă o decizie, în calitate de act distinct și executor, lucru care însă

nu s-a întâmplat. Această versiune nu rezistă în fața probelor prezentate de partea acuzării,

și se combat întru totul prin probele prezentate și cercetate în ședința de judecată de unde

reiese cert că: 1) cererea lui Stavila Andrei în original se află la materialele cauzei penale,

însoțită de înscrisurile aplicate de inculpatul Dolghii Vasile, care reprezintă o manifestare

expresă de voință a autorității executive locale prin care s-a permis necondiționat excavarea

țevilor; 2) cererea lui Stavila Andrei nu a fost transmisă în cancelaria primăriei Micăuți, ci a

ajuns în mîinile lui Stavila Andrei, fapt ce reiese expres din declarațiile lui Stavila Andrei,

martorilor Andrei Bîrca, Constantin Tudor, Donoagă Grigore, Casian Valentina, Grosu

Ștefan. Deci, aflându-se la Stavila Andrei, cererea respectivă deja producea efecte juridice, or,

ea a fost prezentată tuturor celor implicați în procesul de excavare, dar și celor care au încercat

să stopeze acțiunile lui Stavila Andrei; 3) dacă intenția lui Dolghii Vasile era de a emite o

dispoziție în baza cererii lui Stavila Andrei, apare întrebarea logică, de ce rezoluția aplicată

pe cerere nu conținea o altă inscripție, cum ar fi „spre examinare”, sau „emiteți dispoziția” cu

indicarea persoanei responsabile de executare, or, la lecturarea rezoluției aplicate de

inculpatul Dolghii Vasile, reiese cert că cererea lui Stavila Andrei a fost învestită cu formulă

executorie din momentul semnării și aplicării ștampilei, nemaifiind necesară perfectarea altor

acte administrative, cu atât mai mult că, careva dispoziție de către primar nu a mai fost emisă.

Astfel, în calitate de probe directe care demonstrează vinovăția inculpatului Dolghii

Vasile este însușit corpul delict recunoscut în această calitate prin ordonanța din 18.02.2013,

și anume, cererea lui Stavila Andrei în original din 03.09.2012 (f.d. 53, vol. I), precum și

propriile declarații ale inculpatului Dolghii Vasile, care nu neagă faptul aplicării rezoluției pe

cererea lui Stavila Andrei, ba mai mult, declară cert că la balanța UTA Micăuți, țevile de metal

excavate nu se aflau, iar dacă se aflau sau nu la balanța Primăriei Strășeni el nu știa.

Probele directe sunt susținute prin probe indirecte cum ar fi declarațiile

reprezentantului părții vătămate Vlasic Valentina care a declarat că, din anul 1974 țevile

excavate erau la bilanțul Gospodăriei Comunale Strășeni. Ulterior, toate rețelele de apă și

canalizare au trecut la întreprinderea Mică „Apeduct-canal”. La moment, țevile sunt

gestionate de întreprinderea Municipală „Apă-canal” Strășeni, fondatorul fiind Consiliul

orășenesc Strășeni, organ de control fiind Primăria or. Strășeni; declarațiile martorului Luța

Rodica care a relatat că potrivit actelor de inventariere din anul 2012 traseul din care a fost

sustrasă țeava se află la balanța IM „Apă-Canal” Strășeni, fapt confirmat prin actele de

inventariere din anul 2012; declarațiile martorului Grosu Ștefan care a discutat cu Stavila

Andrei pe care l-a întrebat dacă are acte ce îi permit să facă săpături la ce ultimul i-a spus că

are permisiune și face săpături legal prezentându-i-se un înscris; 4) declarațiile martorului

Andrei Bîrca care a relatat că Stavila Andrei i-a dat o foaie pe care era menționat că poate

lucra, era ștampilată și semnată.

30

Din aceste considerente, instanța de apel a ajuns la concluzia că de fapt, poziția

inculpatului Dolghii Vasile referitor la negarea săvârșirii infracțiunii urmărește scopul

evitării recunoașterii vinovăției sale de comiterea infracțiunii incriminate, în cadrul ședinței

de judecată fiind constatat „dincolo de orice îndoială rezonabilă” faptul că acțiunile

inculpatului Dolghii Vasile cuprind elementele constitutive ale infracțiunii art. 328 alin. (1)

Cod penal.

Cu referire la chestiunea individualizării pedepsei penale, instanța de apel a reținut, că

acțiunile inculpatului Dolghii Vasile au fost încadrate în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, iar

în conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea incriminată

inculpatului se califică ca infracțiune „mai puțin gravă”.

În acord cu prevederile art. 60 alin. (1), lit. b) Cod penal, persoana se liberează de

răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au expirat următoarele termene: b) 5

ani de la săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave.

Astfel, instanța de apel ținând cont de faptul că infracțiunea comisă de inculpatul

Dolghii Vasile prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal, a fost consumată în perioada lunilor

august-septembrie 2012, iar la data de august-septembrie 2017 a expirat termenul de 5 ani, în

conformitate cu art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, s-a constatat că a expirat termenul de tragere

la răspundere penală, din care motive, instanța de apel a dispus liberarea inculpatului Dolghii

Vasile de pedeapsă penală în temeiul art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, în legătură cu expirarea

termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

10.1. Procuror, care invocând temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia, în partea dispunerii achitării

inculpaților în învinuirea în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, cu remiterea cauzei la rejudecare

în instanța de apel, într-un alt complet de judecată.

În motivarea recursului invocă următoarele:

- decizia instanței de apel de achitare a lui Stavila Andrei, învinuit în baza art. 186 alin.

(4) Cod penal, cât și a inculpatului Dolghii Vasile în comiterea complicității la furt, prevăzute

de art. 42 alin. (5) și 186 alin. (4) Cod penal, acuzarea o consideră neîntemeiată și pasibilă

casării, deoarece, instanța de apel nu a supus unei noi aprecieri probele administrate în cauza

penală, astfel încât a mers pe ideia preconcepută a instanței de fond, care s-a statuat asupra

nevinovăției inculpaților;

- opinia instanței de apel este greșită, care indică că urmează a fi apreciată critic și

circumstanța din rechizitoriu potrivit căreia sustragerea țevii ar fi avut loc „de comun acord

... prin înțelegere prealabilă cu primarul com. Micăuți, r-nul Strășeni... ambii având scopul

sustragerii pe ascuns ... având în prealabil de la complicele Dolghii Vasile informație că pe

teritoriu sat. Micăuți, r-nul Strășeni se află țeavă din metal...”.

În acest sens, instanța de apel greșit reține că procurorul nu a prezentat nici o probă care

ar demonstra că, cei doi inculpați au coordonat acțiunile lor în scopul intrării în posesia țevilor

ce urmau a fi excavate;

- atât instanța de fond, cât și cea de apel, au omis acel fapt că inculpații și-au camuflat

acțiunile sale criminale prin cererea din 03 septembrie 2012 adresată primarului com. Micăuți,

Vasile Dolghii, care era scrisă și semnată de Stavila Andrei, pe care este aplicată ștampila cu

inscripția ”Primarul comunei Micăuți”, pe care în partea stângă sus a cererii este aplicată viza

primarului com. Micăuți cu inscripția ”se acceptă cu respectarea strictă angajamentelor

asumate, datată și semnată la 03 septembrie 2012;

31

- faptul sustragerii pe ascuns din apeductul care alimenta rezervoarele „Treapta” nr. 1

sat. Micăuți de la fântânile arteziene, amplasate pe teritoriul sat. Micăuți, r-nul Strășeni, țevei

din metal oțel cu o lungime de 700 metri, diametrul de 426 mm., cu valoarea unui metru în

sumă de 106,74 lei, care se afla la balanța Î.M. “Apă-Canal” Strășeni, se dovedește și prin

acțiunile premergătoare ale inculpatului Stavilă Andrei și anume: angajarea în prealabil

persoane ce dispuneau de tehnică specială;

- versiunea inculpaților cu privire la legalitatea acțiunilor sale este combătută prin

probele cercetate, or s-a dovedit că aceste țevi demontate aparțin Î.M „Apă Canal” fapt

confirmat și prin Extrasul din registrul c. 123 „Mijloace fixe” a Î.M. „Apă-Canal” Strășeni prin

care se confirmă faptul că Î.M. „Apă-Canal” Strășeni deține la balanță rețea de apă, stația de

pompare Micăuți și fântâni artiziene cu valoarea de bilanț 288 198 lei MD;

- argumentul instanțelor de fond precum că inculpații nu au acționat în cârdășie și cu

intenție unică, este combătut de ansamblu de probe, necontestate de părți, administrate la

urmărirea penală și cercetate în instanță, care demonstrează dincolo de orice dubiu rezonabil

culpa ambilor inculpați în săvârșirea infracțiunilor incriminate.

Probele directe sunt susținute prin probe indirecte cum ar fi: declarațiile

reprezentantului părții vătămate Vlasic Valentina care a relatat că, din anul 1974 țevile

excavate erau la bilanțul Gospodăriei Comunale Strășeni. Ulterior, toate rețelele de apă și

canalizare au trecut la întreprinderea Mică „Apeduct-canal”. La moment, țevile sunt

gestionate de întreprinderea Municipală „Apă-canal” Strășeni, fondatorul fiind Consiliul

orășenesc Strășeni, organ de control fiind Primăria or. Strășeni; declarațiile martorului Luța

Rodica, care a relatat că potrivit actelor de inventariere din anul 2012 traseul din care a fost

sustrasă țeava se află la balanța IM „Apă-Canal” Strășeni, fapt confirmat prin actele de

inventariere din anul 2012. Țeava din metal aflată la balanța Î.M. ”Apă Canal” Strășeni a fost

sustrasă de pe teritoriul s. Micăuți r. Strășeni. Prin sustragerea de pe teritoriu s. Micăuți r.

Strășeni, a țevilor din metal aflate la balanța Î.M. „Apă canal” Strășeni cu o lungime de 700

metri, Î.M. „Apă canal” Strășeni i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă totală de 74.714

lei MD, fapt constatat prin actul de constatare din 18.09.2014 semnat inclusiv de către ea în

calitate de contabil-șef; declarațiile martorului Grosu Ștefan, care a discutat cu Stavila Andrei

pe care l-a întrebat dacă are acte ce îi permit să facă săpături la ce ultimul i-a spus că are

permisiune și face săpături legal prezentându-i-se un înscris; declarațiile martorului Andrei

Bîrca care a relatat că Stavila Andrei i-a dat o foaie pe care era menționat că poate lucra, era

ștampilată și semnată; martorul Ursu Mihail Constantin a declarat, că activează la S.R.L.

„Grădina Moldovei” la un punct de colectare a metalului uzat din marginea s. Măgdăcești r-

nul Strășeni. Referitor la cele 3 țevi cu lungimea de 2 (m) și cu diametrul de 50 mm poate

comunica, că au fost procurate de către el de la un cetățean pe nume, Andrei care locuiește în

com. Micăuți r. Strășeni. Țevile menționate le-a procurat aproximativ în luna septembrie 2012.

A procurat țevele din motiv că dorește să construiască un podeț la punctul de colectare a

metalului. Pentru țevele menționate el personal i-a achitat lui Andrei suma de 600-700 sute

lei, suma exactă nu îți amintește; prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 05-01 din

03 martie 2016 s-a constatat că lungimea totală a țevii care lipsește este de 286,75 m;

- la fel, instanța de apel reține că prin procesul-verbal privind constatarea prejudiciului

cauzat din 14.08.2014 s-a stabilit că din sistemul de aprovizionare cu apă potabilă de pe

teritoriul s. Micăuți, rl. Strășeni, a fost sustrasă țeava metalică, ce cântărea 29.650 kg., iar în

urma realizării fierului dat la fier uzat, la preț de 1,7 lei, urma a fi încasată suma de 50.405 lei.

32

Din declarațiile reprezentantului părții vătămate Vlasic Valentina, date atât în cadrul

ședinței de judecată în instanța de fond, cât și în apel, rezultă că valoarea prejudiciului la ziua

de astăzi este 74 714 lei. în comparație cu activele întreprinderii, prejudiciul cauzat nu este

considerabil, dar în comparație cu situația financiară a întreprinderii este considerabilă.

Astfel, analiza declarațiilor martorilor acuzării, inclusiv și a comportamentului

inculpaților rezultă, că culpa acestora și cîrdășie cu care ambii au acționat în comun se

demonstrează incontestabil prin cererea lui Andrei Stavila din 03.09.2012 adresată primarului

și mențiunile și impresiunea de ștampilă executate de inculpatul V. Dolghii care exced

competențele primarului și demonstrează complicitatea acestuia vădită la comiterea

infracțiunilor imputate;

- totodată, în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel a fost anexat certificatul nr.

308 din 22.10.2019 prin care ÎM „Apă Canal Strășeni” confirmă faptul că valoarea țevi de

apeduct diametru 426 uzura 90 % constituie 106,74 lei;

- la fel, instanța de apel atestă că, ... inculpatul Stavila Andrei nu a săvârșit infracțiunea

de furt din considerentul că, a acționat în baza actului permisiv al Primarului comunei

Micăuți - inculpatul Vasile Dolghii, care a fost recunoscut drept corp delict prin ordonanța

din 18.02.2013; (f.d. 171, voi. I).

Din declarațiile inculpatului Stavila Andrei, instanța de apel reține că lucrările au

început cu acordul în prealabil al primarului s. Micăuți. Din declarațiile martorilor Cotelea

Gheorghe și Moscalciuc Alexandru, apreciate în cumul cu conținutul procesului-verbal de

cercetare la fața locului din 07.09.2012 (f.d. 17-25, voi. I) rezultă data concretă când a fost

depistat cazul de încărcare a țevii;

- în opinia acuzării, instanța de apel urma să aprecieze critic versiunea inculpaților,

deoarece nu este susținută de alte probe și vine în contradicție cu materialele cauzei,

respectiv, declarațiile tuturor martorilor audiați au fost coroborate cu alte probe scrise care

au fost cercetate în instața de apel.

10.2. Avocatul Roșca Vladislav în numele inculpatului Dolghii Vasile, care invocând

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, solicită casarea

parțială a acesteia, în partea în care Dolghii Vasile a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, cu menținerea sentinței.

În motivarea recursului invocă următoarele:

- considerăm că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată în partea ce ține de

recunoașterea cet. Dolghii Vasile vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută la art. 328 alin.

(1) Cod penal și liberarea acestuia de pedeapsa penală. Contrar celor indicate de instanța de

apel, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii incriminate;

- opinăm că în cadrul procesului desfășurat, procurorul nu a dovedit instanței de

judecată existența laturii obiective în acțiunile cet. Dolghii Vasile. Prin semnarea și

ștampilarea cererii prezentate de Stavila Andrei la data de 03.09.2012, nu au fost încălcare a

prevederilor art. 14 alin. (1) și (2) lit. b) și f), art. 75 și 77 din Legea nr. 436 din 28.12.2006

privind administrația publică locală și respectiv nu există o careva depășire a drepturilor și

atribuțiilor sale de serviciu. Cet. Dolghii Vasile, fiind în calitate de primar, deci autoritate

publică locală executivă potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 436 din 28.12.2006 privind

administrația publică locală, fiind una dintre primele persoane cu care se consultă locuitorii

com. Micăuți în problemele ce țin de localitatea respectivă, și-a dat acordul doar cu privire la

cele indicate în cerere, însă acesta nicidecum nu a substituit consiliul local în atribuțiile sale

de administrare a bunurilor domeniului public și privat ale comunei;

33

- după cum a declarat și în cadrul audierii sale, urma să fie aprobată o decizie executorie

de către consiliul local, or, prin indicarea acordului său pe cerere acesta nu a intenționat să

evite procedura instituită de lege cu privire la emiterea unei decizii de către consiliul local.

Chiar din cele menționate de cet. Dolghii Vasile pe cerere nu se deduce cu certitudine că

acesta a permis și a dispus inițierea lucrărilor de excavare doar în baza acordului său

unipersonal. Aplicarea semnăturii, a ștampilei primăriei și a mențiunii „se acceptă cu

respectarea strictă a angajamentelor asumate" constituie doar o opinie personală a primarului

cu privire la cele solicitate de Stavila Andrei, însă procedura instituită de lege de a înainta

cererea prin consiliul local oricum urma a fi respectată, or, contrariul nu a fost indicat de

Dolghii Vasile pe cererea înaintată de către Stavila Andrei. Mai mult ca atît, după cum s-a

constatat cu certitudine și pe parcursul examinării cauzei, țevile de metal ce fusese excavate

nu se aflau la balanța com. Micăuți, ci erau în gestiune la ÎM „Apă-Canal Strășeni" fiind

proprietatea or. Strășeni, iar Dolghii Vasile nici nu cunoștea despre acest fapt. Cu cîteva zile

anterior de semnarea cererii prezentate de Stavila Andrei, Dolghii Vasile îl direcționase pe

acesta către Costov Constantin - directorul ÎM „Apă-Canal" Strășeni, pentru a discuta și a se

informa dacă nu cumva țevile se aflau la balanța întreprinderii. Știind că țevile nu aparțin

com. Micăuți, la 03.09.2020 Dolghii Vasile semnase cererea lui Stavila Andrei, însă acesta

urma să clarifice definitiv situația cu privire la proprietarul țevilor;

- un semn obligatoriu al laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) din

Codul penal este existența „daunei în proporții considerabile intereselor publice sau

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice". În prezentul

proces, procurorul nu a dovedit existența unei daune considerabile, prezentînd probe

contradictorii pe parcursul examinării cauzei, însă instanța de apel nu a ținut cont de acest

moment important la emiterea deciziei sale;

- instanța de apel neîntemeiat a concluzionat că cet. Dolghii Vasile prin semnarea cererii

ar fi cauzat ÎS „Apă-Canal" Strășeni prejudicii considerabile în mărime de 74 714 lei. Instanța

de apel nu a motivat de ce consideră prejudiciul efectiv în mărime de 74 714 lei, deși în

motivarea deciziei sale utilizează 3 valori diferite ale presupusului prejudiciu și anume: 74

714 lei, 30 607 lei și 50 405 lei. Ține de obligația procurorului de a dovedi care a fost prejudiciul

efectiv, însă la caz, nici partea acuzării nu cunoaște exact și nu a putut divedi care ar fi

lungimea de țeavă sustrasă și valoarea acesteia. Atât în rechizitoriul procurorului, cât și în

motivarea deciziei instanței de apel se operează cu cifre diferite și contradictorii cînd se face

referire la lungimea țevii și valoarea acesteia. Făcându-se referire la declarațiile

reprezentantului părții vătămate Vlasic Valentina, se invocă o lungime a țevii de 700 m. Cu

referire la declarațiile martorului Tudor Constantin, lungimea șanțului săpat era de 200 - 300

m. Potrivit certificatului nr. 308 din 22.10.2019 eliberat unilateral de ÎM „Apă Canal Strășeni"

se pretinde că au fost sustrase țevi pe o distanță de 700 m. Potrivit declarațiilor martorului

Alexandru Moscalciuc, săpăturile erau de cîteva sute de metri. Potrivit declarațiilor

martorului Cotelea Gheorghe, lungimea șanțului era de aproximativ 500 m, constatată prin

măsurarea cu pasul. Conform martorului Andrei Bîrca, acesta săpase aproximativ 300 - 400

m. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 05-01 din 03 martie 2016 s-a

constatat că, de fapt, lipsește țeavă cu o lungime totală de 286,75 m. Potrivit martorului

Donoagă Grigore, în autocamionul său fusese încărcate 11 - 12 bucăți de țeavă de circa 10 - 11

m. fiecare, însă nu a transportat nicăieri țevile respective, întrucît la locul unde se efectua

excavarea se prezentase deja poliția și i s-a interzis deplasarea de la fața locului. Alte

transportări de țevi nu mai efectuase din locul respectiv com. Micăuți, r-nul Strășeni;

34

- în cadrul examinării cauzei s-a constatat că valoarea unui metru de țeavă constituie

106,74 lei. Cu toate acestea, instanța de apel nu a explicat de ce a considerat drept sustrasă

țeavă în mărime de 700 m., iar prejudiciul de 74714 lei (106,74 x 700). De altfel, potrivit

raportului de constatare tehnico- științifică nr. 05-01 din 03 martie 2016, în opinia noastră cel

mai credibil act, s-a constatat că lungimea totală a țevii care lipsește este de 286,75 m. Avînd

o valoare de 106,74 lei per metru, valoarea țevilor lipsă ar constitui 30 607 lei. Dacă calculăm

suma de bani ce putea fi încasată din comercializarea țevilor respective la un preț de 1,7 lei

per kg, s-ar obține o valoare de 50 405 lei, cifră ce, la fel, a fost indicată și de cătr^e instanța

de apel. Aici este important a atrage atentia că nu este constatat cine a sustras țeava lipsa, or

din declarațiile martorilor si materialele cauzei se constata ca cet. Birca sapase 300-400 m, iar

cet. Donoagă incarcase in camion doar 11 - 12 bucăți de țeavă de circa 10 - 11 m;

- pe lângă faptul că instanța de apel nu a motivat de ce a selectat un prejudiciu de 74 714

lei din toate cifrele cu care s-a operat în cadrul judecării cauzei, aceasta nu a motivat nici care

au fost considerentele sale de a concluziona că prejudiciul ar fi unul considerabil. Potrivit art.

126 alin. (2) Cod penal „Caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește

luîndu-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea

materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care

influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și

intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului";

- chiar dacă în Codul penal nici pînă în prezent nu este indicat un prag valoric al

daunelor considerabile, este obligația instanței de judecată să argumenteze care au fost

motivele sale de a concluziona că un anumit prejudiciu poate fi catalogat ca fiind considerabil

luînd în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea

materială și venitul acesteia. Urma să se facă cel puțin o comparație între valoarea țevilor și

patrimoniul total precum și venitul părții vătămate și să se evalueze dacă au acestea într-

adevăr o însemnătate atît de mare din punct de vedere valoric, mai ales ținînd cont de faptul

că țevile respective nu se utilizau de mai mult de 10 ani și erau uzate, deci nu mai puteau fi

utilizate conform destinației și nici măcar nu se planifica ca acestea să fie utilizate ulterior. în

asemenea situație, e evident faptul că țevile respective nicidecum nu pot fi apreciate ca fiind

de o valoare considerabilă pentru partea vătămată. Mai mult, in ședințele instanțelor de

judecată s-a constatat că apeductul respectiv a fost casat de administrația publică locala si are

valoarea de bilanț 0;

- în prezentul proces e cert faptul că în calitate de partea vătămată a fost recunoscut ÎM

„Apă-Canal" Strășeni, deși din materialele cauzei desprindem că ÎM „Apă-Canal" Strășeni era

doar gestionarul țevilor excavate, iar proprietarul de facto este Primăria or. Strășeni. ÎM

„Apă-Canal" Strășeni nu putea să sufere careva prejudicii de pe urma excavării, ci doar

Primăria or. Strășeni. Odată ce procurorul a indicat în rechizitoriu „cauzînd astfel părții

vătămate ÎM „Apă-Canal" Strășeni o pagubă materială", aceasta urma a fi apreciată critic,

deoarece nu corespunde realități obiective, astfel că învinuirea este neclară, circumstanță ce

urma a fi interpretată în favoarea inculpatului Dolghii Vasile;

- mai mult, conform celor constatate inclusiv de către instanța de apel, potrivit

ordonanței de recunoaștere a corpurilor delicte din 18.02.2013 se confirmă că cele 12 țevi

metalice a căror lungime și valoare nu a fost identificată cert, care au fost depistate în

autocamionul de model „Man" la 07.09.2012 și cercetate prin procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 11.09.2012 se păstrează pe teritoriul ÎM „Apă-Canal" Strășeni. Avînd în vedere

35

că toate țevile excavate de Stavila Andrei se află la moment în posesia ÎM „Apă-Canal"

Strășeni, nu e clar care ar fi totuși prejudiciul cauzat acestei întreprinderi sau Primăriei or.

Strășeni, or, acestea pot oricînd să utilizeze sau să înstrăineze țevile respective;

- în temeiul celor expuse mai sus, e cert faptul că nu s-a cauzat niciun prejudiciu părții

vătămate, iar dacă și există un anumit prejudiciu, nu există o motivare din partea

procurorului sau a instanței de apel de ce prejudiciul respectiv ar putea fi încadrat în categoria

de daună considerabilă. Având în vedere explicațiile aduse mai sus, considerăm că este

neîntemeiată soluția instanței de a-l recunoaște vinovat pe Dolghii Vasile de comiterea

infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (1) Cod penal;

- o altă încălcare admisă de către instanța de apel este că aceasta l-a liberat pe Dolghii

Vasile Vasile de pedeapsa penală pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 328 alin. (1)

Cod penal. Drept temei de liberare de pedeapsa penală a fost invocată expirarea termenului

de prescripție de tragere la răspundere penală. Evidențiem faptul că potrivit art. 60 alin. (1)

Cod penal, expirarea termenului de prescripție este un temei de liberare de răspundere

penală, dar nu de eliberare de pedeapsa penală. Astfel, chiar dacă l-a recunoscut vinovat pe

Dolghii Vasile de comiterea infracțiunii imputate, instanța de apel urma să-l libereze de

răspundere penală având drept temei expirarea termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală prevăzut de art. 60 Cod penal.

referință privitor la opinia sa asupra recursului procurorului, a depus avocatul Roșca

Vladislav în numele inculpatului Dolghii Vasile, menționând că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei instanței de apel

și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din

următoarele considerente:

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică

legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în particular

avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor admise de instanța

ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei, iar controlul judecătoresc pe care

acesta îl declanșează, are un rol preventiv și unul reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435 alin. (1)

pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul instanța este în drept

să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată, când eroarea admisă nu poate fi corectată la

această etapă a procedurilor.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și

să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de drept, de natură să afecteze

echitatea desfășurării procesului și care au avut drept consecință adoptarea unei hotărâri

contradictorii și nemotivate.

Totodată, Colegiul penal lărgit evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură

penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează să se expună

instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel.

36

În particular, la chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta reținută

a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost

comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect

calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept

procesual sau penal au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile

menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la

rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit art.

417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, temeiurile de

fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și

motivele adoptării soluției date.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urma să expună în hotărârea adoptată situația de fapt reținută pe baza

probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu suport probator,

privitor la vinovăția inculpaților și încadrarea juridică a faptei săvârșite de către aceștia sau

nevinovăția acestora și temeiul achitării, prevăzut de normele procesual penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

Reieșind din sumarul recursului declarat de procuror, se constată că acesta este

întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, invocând următoarele

cazuri de casare: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Criticele autorului recursului,

în esență, se referă la faptul că instanța de apel a adoptat soluția de achitare a lui Dolghii V.

de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de 42 alin. (5), 186 alin. (4) Cod penal și

Stavila A. de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal,

fără o apreciere corespunzătoare a totalității probelor administrate la caz, care confirmă

vinovăția lui Dolghii V. și Stavila A. în faptele imputate de către partea acuzării, iar partea

apărării și-a întemeiat recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală,

invocând că Dolghii Vasile neîntemeiat a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, și liberat de pedeapsă penală în legătură cu expirarea

termenului de prescripție.

Verificând criticele expuse de titularul cererilor de recurs, în raport cu lucrările cauzei,

Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel, judecând apelul nu a examinat cauza sub

toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție pripită. În cele din urmă, de către

instanța de apel au fost formulate unele concluzii nefondate, iar prin aceasta, inter alia, fiind

încălcată obligația instanței de motivare a hotărârii judecătorești, care face parte din setul

garanțiilor subsecvente procesului echitabil, fapt prin care s-a admis eroarea de drept

prescrisă de pct. 6) din art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.

Pentru a statua asupra acestei concluzii, Colegiul penal lărgit evidențiază într-un prim

aspect faptul, că principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la

vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății, în raport cu faptele infracționale

37

imputate acesteia prin rechizitoriu. Prin urmare, atunci când unei persoane i se impută

săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată

pe probe pertinente, veridice și concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială

rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat. Pentru a

conchide asupra celor expuse, probatoriul administrat în cauză urmează a fi apreciat după

intima convingere a judecătorului, care trebuie să se bazeze pe prevederile legii procesual-

penale și pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Efectuând o analiză textuală a părții motivate a deciziei instanței de apel se deduce, că

aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor ce ar fi clare și întemeiate legal asupra

concluziilor formate în rezultatul verificării sentinței contestate de apelant, în raport cu

motivele invocate și circumstanțele reale ale acestei cauze.

Deci, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare temeinică și suficientă,

să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea contradicțiilor

și incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa unei motivări corespunzătoare dintr-o

hotărâre judecătorească afectează grav echitatea acestei proceduri.

Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesual

menționate, Colegiul penal lărgit constată că, potrivit rechizitoriului inculpatul Dolghii V. a

fost învinuit de către organul de urmărire penală de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. 328 alin. (3) lit. b) Cod penal, depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvârșirea de către o

persoană cu funcție de demnitate publică a unor acțiuni ce depășesc în mod vădit limitele drepturilor

și atribuțiilor acordate prin lege, care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice a

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice și art. 42 alin. (5), 186 alin. (4) Cod

penal și anume – complicitate la săvârșirea furtului, adică persoana care a contribuit la săvârșirea

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, în proporții mari,

prin sfaturi, prestări de informații și înlăturarea de obstacole, promițând dinainte că îl va favoriza pe

infractor. Totodată, inculpatul Stavila A. a fost învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 186 alin. (4) Cod penal și anume – furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane,

săvârșită de două sau mai multe persoane, în proporții mari.

Instanța de apel, rejudecând cauza, a adoptat o sentință prin care inculpații au fost

achitați din motiv că fapta acestora nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii:

Stavila A., de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal;

Dolghii V., de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (5), 186 alin.

(4) Cod penal. Totodată, Dolghii V. a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal și liberat de pedeapsă penală în legătură cu expirarea

termenului de prescripție.

În contextul celor expuse, Colegiul penal lărgit relevă, instanța de apel atunci când

constată lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii imputate

prin rechizitoriu urmează să-și argumenteze soluția prin prisma tuturor probelor acumulate

în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în vedere faptul

că, așa cum s-a punctat deja mai sus, instanța de apel la judecarea cauzei trebuia să cerceteze

amănunțit aspectele învinuirii înaintate inculpaților, să verifice și să aprecieze conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor.

38

Astfel, instanța de apel în urma analizei și cercetării probelor a ajuns la concluzia că

,,Stăvilă Andrei a acționat în baza permisiunii primarului comunei Micăuți, și nu poate fi obligat să

cunoască corectitudinea și legalitatea permisiunii eliberate de către primarul Dolghii Vasile.”

În opinia Colegiului penal lărgit, soluția instanței de apel este neîntemeiată și pasibilă

casării deoarece ultima nu a supus unei aprecieri probele administrate în prezenta cauză

penală, astfel încât a mers pe ideea preconcepută a instanței de fond, care s-a statuat asupra

nevinovăției inculpaților.

Atât instanța de fond, cât și instanța de apel s-au axat în exclusivitate pe declarațiile

inculpaților, justificând acțiunile lui Dolghii Vasile și Stavila Andrei prin faptul că ultimul a

acționat în baza permisiunii primarului comunei Micăuți, și nu era obligat să cunoască

corectitudinea și legalitatea permisiunii eliberate de către acesta.

Referitor la învinuirea inculpatului Dolghii Vasile în comiterea complicității la furt,

instanța de apel a conchis că ,,…având în vedere că nu a fost demonstrată vinovăția lui Stavila

Andrei în calitate de autor al sustragerii, urmează a fi achitat și Dolghii Vasile, or, complicitatea la o

faptă neprevăzută de legea penală nu este condamnabilă.”

Deci, reieșind din concluziile expuse mai sus, de către instanța de apel în motivarea

soluției adoptate, Colegiul lărgit constată că acestea sunt contradictorii, adică pe de o parte,

se reține că totuși constată depășirea atribuțiilor de serviciu de către Dolghii Vasile, iar pe de

altă parte se statuează de către aceeași instanță, că nu se dovedește fapta de sustragere a

bunurilor care este în strânsă legătură cu depășirea atribuțiilor de serviciu, ulterior tot în

motivare indică că lipsesc probe că țeava a fost însușită. Astfel, Colegiul apreciază concluziile

instanței de apel menționate supra, ca fiind confuze și care nu se conciliază reciproc.

Astfel, în viziunea Colegiului penal lărgit concluziile despre lipsa în acțiunile

inculpaților a elementelor constitutive ale infracțiunii de furt, sunt incerte, lăsând loc de

interpretări, adică fiind unele injuste.

În continuare, analizând decizia instanței de apel în partea condamnării inculpatului

Dolghii Vasile în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, Colegiul constată că, în calitate de parte

vătămată a fost recunoscută ÎM ,,Apă-Canal” Strășeni, însă din materialele cauzei penale se

desprinde că ÎM ,,Apă-Canal” Strășeni era doar gestionarul țevilor excavate, iar proprietarul

de facto este Primăria or. Strășeni.

Astfel, Colegiul penal lărgit atestă, că conform motivării menționate, instanța de apel se

contrazice în concluziile sale, ceea ce generează neclaritate, astfel într-o ordine de idei susține

fapta constatată de prima instanță, în care s-a constatat că, bunurile se aflau la balanța ÎM

„Apă-Canal” Strășeni, iar în altă ordine de idei stabilește că țevile date, constituie proprietate

a Consiliului r. Strășeni.

La fel, în partea motivată a hotărârii, instanța de apel a specificat ,,..a stabilit că urmare a

acțiunii de depășire a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege au fost cauzate urmări

prejudiciabile, și anume daune în proporții considerabile (…) părții vătămate ÎM ,,Apă-Canal” în sumă

de 74 714 lei.”, însă nu a motivat ce stat la baza statuării a sumei în cuantum de 74 714 lei, or

în motivarea deciziei sale utilizează trei valori diferite ale prejudiciului cauzat, și anume: 74

714 lei, 30 607 lei și 50 405 lei.

Un alt aspect important de menționat este faptul că, instanța de apel recunoscându-l

vinovat pe Dolghii Vasile în baza art. 328 alin. (1) Cod penal, a dispus liberarea acestuia de

pedeapsă penală în temeiul art. 60 Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de

prescripție de tragere la răspundere penală. În acest sens, Colegiul reiterează că, potrivit art.

39

60 alin. (1) Cod penal, expirarea termenului de prescripție este un temei de liberare de

răspundere penală, dar nu de liberare de pedeapsă penală.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că decizia instanței de apel

în cauza dată, este afectată de insuficiență și contradicții în partea motivării soluției adoptate,

ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală și anume, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea

procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca

cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul

cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar declarat

la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei în instanța de

apel la rejudecare, în alt complet de judecători.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436

Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se

pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale

asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să cerceteze amănunțit aspectele

învinuirilor înaintate inculpaților, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și

examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită

cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să-și

argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, să aprecieze toate circumstanțelor cauzei,

respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpaților, să

emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în

acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Bradu Valentina și de către avocatul Roșca Vladislav în numele

inculpatului Dolghii Vasile, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 31 ianuarie 2020, în privința lui Dolghii Vasile Xxxxx și Stavila Andrei Xxxxx, și dispune

rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 03 septembrie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Guzun Ion

Catan Liliana

Burduh Victor

Craiu Nicolae

40