1ra-170/2020 — art. 42, 191 alin. 5, 327 alin. 2 lit. b-1, c CP

1ra-170/2020 — art. 42, 191 alin. 5, 327 alin. 2 lit. b-1, c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-170/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

25 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit în componența:

președinte Diaconu Iurie

judecători Catan Liliana

Guzun Ion

Burduh Victor

Craiu Nicolae

judecând, în ședință fără participarea părților, recursul ordinar declarat de

procurorul în procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 6 iunie 2019, în

cauza penală privindu-i pe

BECCIEV Constantin XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX și domiciliat în

XXXXX;

MIDARI Vitalie XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX;

BRAILA Trifan XXXXX, născut la

XXXXX, originar din XXXXX și domiciliat în

XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 14.03.2017 – 04.06.2018;

Instanța de apel: 19.06.2018 – 06.06.2019;

Instanța de recurs: 06.08.2019 – 25.02.2020.

c o n s t a t ă:

- Becciev C. a fost achitat de învinuirea de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.

42, 191 alin. (5) și art. 327 alin. (2) lit. b1), c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii;

- Midari V. a fost achitat de învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

42, 191 alin. (5) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii;

- Braila T. a fost achitat de învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42,

191 alin. (5) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

1

Procedura examinării plângerii înaintate de Midari V. în baza art. 200 și 313 Cod de

procedură penală, în care s-a contestat legalitatea ordinelor directorului SA „Apă-Canal

Chișinău” nr. 256-p și nr. 258-p din 2 decembrie 2016 privind suspendarea provizorie din

funcție, a fost încetată, prin încheierea judecătorului desemnat cu atribuțiile judecătorului

de instrucție din 10 aprilie 2017. A fost revocată măsura procesuală de constrângere -

suspendarea provizorie din funcție aplicată în privința lui Midari V. aplicată în baza

ordinelor directorului SA „Apă-Canal Chișinău” nr. 256-p și nr. 258-p din 2 decembrie

2016.

2015, deținând funcția de director general al „Apă-Canal Chișinău” SA, fiind responsabil

de administrarea activității economico-financiare a societății și fiind obligat în virtutea

funcției deținute să reducă cheltuielile întreprinderii și să sporească rentabilitatea de

producție, având interes personal și material, prin înțelegere prealabilă și de comun acord

cu membrii comisiei de licitație din cadrul întreprinderii în persoana directorului tehnic al

societății, Midari V., șeful secției Analize economice și prețuri „Apă-Canal Chișinău”

SA, Brăila T., precum și alte persoane la moment necunoscute, folosind situația de

serviciu în scopul delapidării mijloacelor bănești al „Apă-Canal Chișinău” SA, prin

intermediul agentului economic „Coloana mecanizată de construcții” SA, contrar

prevederilor art. 85 alin. (5) și art. 86 alin. (1) din Legea nr. 1134 din 02.04.1997 privind

societățile pe acțiuni, care prevede că: „Persoana interesată în efectuarea de către

societate a tranzacției este obligată să comunice organului executiv și consiliului

societății despre existența conflictului de interese dintre societate și persoana în cauză

și/sau persoanele afiliate ale acesteia până la luarea deciziei privind încheierea

tranzacției cu conflict de interese”, și contrar prevederilor pct. 18.12 din Statutul

Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”, aprobat prin Adunarea generală a

acționarilor din 18.01.2008, care prevede că: „Orice tranzacție cu conflict de interese

poate fi încheiată sau modificată de Societate numai prin decizia Consiliului Societății

sau prin hotărârea Adunării generale a acționarilor, în modul stabilit de Legea privind

societățile pe acțiuni”, evitând procurarea bunurilor pentru necesitățile întreprinderii la

un preț mai mic direct de la producătorii Lipețkaia Trubnaia Kompania „Svobodnii

Sokol” OOO din Federația Rusă, E. Havvie Armaturenvverke GmbH din Austria, Saint-

Gobain Construction Products din România, precum și de la alți producători de bunuri

necesare activității „Apă-Canal Chișinău” SA cu care societatea avea stabilite relații

economice, a favorizat achiziționarea acelorași bunuri la un preț majorat de la compania

„Coloana mecanizată de construcții” SA, mărind astfel artificial prețul achiziției, drept

urmare întreprinderii i-au fost cauzate prejudicii materiale în proporții deosebit de mari,

de la care a beneficiat agentul economic „Coloana mecanizată de construcții” SA, al cărui

administrator și beneficiar efectiv este fiica directorului general „Apă-Canal Chișinău”

SA, Agache E. Astfel, deși până în anul 2013 „Apă Canal Chișinău” SA a achiziționat

țevi din fontă ductilă, coturi manșon, racorduri, teu, treceri și alte bunuri direct de la

producătorul „Svobodnii Sokol” SRL, precum și de la alți producători de bunuri

enumerați mai sus, ulterior, la 29.07.2013, 08.08.2013, 25.10.2013, 07.08.2014,

2

07.04.2015, 06.10.2015, 09.10.2015, „Apă-Canal Chișinău” SA, reprezentată de

directorul general Becciev C., contrar Regulamentului cu privire la organizarea și

desfășurarea licitațiilor de achiziționare a mărfurilor și serviciilor în cadrul „Apă-Canal

Chișinău” SA, aprobat la 27.04.2010, prin procesul-verbal nr. 7 al Consiliului SA ”Apă-

Canal Chișinău”, în lipsa unei concurențe reale și libere, mimând petrecerea licitațiilor cu

participarea agenților economici a căror conducător sau fondator este Agache E., a

încheiat contractele de achiziții a bunurilor menționate mai sus la un preț majorat de la

agentul economic „Coloana mecanizată de construcții” SA, care la rândul său le-a

achiziționat direct de la producători, în special „Svobodnii Sokol” din Federația Rusă,

drept urmare „Apă Canal Chișinău” SA a suportat un prejudiciu material nejustificat în

mărime totală de peste 2155700 lei, bani care au fost însușiți de Becciev C. și Agache E.

În drept, procurorul a încadrat acțiunile lui Becciev C. în baza art. 42, 191 alin. (5)

Cod penal - delapidarea averii străine, adică însușirea ilegală a bunurilor altei

persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu folosirea situației de serviciu,

acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari.

Tot Becciev C. a fost învinuit de faptul că, fiind o persoană publică învestită cu

atribuții de conducere a activității SA „Apă-Canal Chișinău”, care desfășoară o activitate

publică de alimentare cu apă și de canalizare la nivelul întregului mun. Chișinău și al

cărui unic acționar este Consiliul municipal Chișinău, în perioada anilor 2011-2016,

deținând funcția de director general al „Apă-Canal Chișinău” SA, având interes personal

și material, contrar prevederilor art. 85 alin. (5) și art. 86 alin. (1) din Legea nr. 1134 din

02.04.1997 privind societățile pe acțiuni, contrar prevederilor pct. 18.12 din Statutul

Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” și contrar Regulamentului cu privire la

organizarea și desfășurarea licitațiilor de achiziționare a mărfurilor și serviciilor în cadrul

„Apă-Canal Chișinău” SA, obiectivul căruia este: „asigurarea economiei și eficacității

procurării prin licitație a mărfurilor, lucrărilor și serviciilor cu participarea unui număr

cit mai mare de furnizori la achiziționare, asigurării dezvoltării concurenței libere între

ei, obiectivității și nepărtinirii procedurilor de procurare, precum și creșterea

credibilității furnizorilor față de „Apă-Canal Chișinău” SA”, acționând în scopul

tăinuirii conflictului de interes personal și favorizării intereselor economice ale

companiei „Coloana mecanizată de construcții” SA, al cărui administrator este fiica sa

Agache E., a semnat cu agentul economic „Naiman Com” SRL contractele nr. 50 din

22.02.2011, nr. 129 din 25.04.2012, nr. 214 din 05.07.2012, nr. 452 din 17.09.2014 și nr.

459 din 17.09.2014, privind prestarea serviciilor de construcție, reparația apeductelor și

altor servicii de reabilitare a sistemelor de canalizare în sumă totală de peste 156668000

lei, după care, folosind situația de serviciu, a influențat și a determinat factorii de decizie

al agentului economic „Naiman Com” SRL să încheie cu compania „Coloana mecanizată

de construcții” SA contracte de subantrepriză în vederea executării de către ultima a unei

părți din lucrări pe care urma să le execute „Naiman Com” SRL. Astfel, în perioada

anilor 2012-2016, în baza contractelor de subantrepriză semnate cu „Naiman Com” SRL,

„Coloana mecanizată de construcții” SA a prestat întreprinderii SA „Apă-Canal

3

Chișinău” servicii de construcție, reparația apeductelor și altor servicii de reabilitare a

sistemelor de canalizare în sumă totală de 50835000 lei.

Tot Becciev C., a fost învinuit de faptul că, având intenția favorizării intereselor

economice a companiei „Coloana mecanizată ce construcții” SA, fără acordul Consiliului

Societății sau a Adunării generale a acționarilor, fără petrecerea licitațiilor publice și fără

renegocierea clauzelor contractuale cu privire la preț, a semnat cu agentul economic

„Naiman Com” SRL acorduri adiționale la contractele sus menționate, prelungind ilegal

termenul contractelor de prestare a serviciilor până în decembrie 2016. Mai mult ca atât,

în baza acordului adițional din 21.09.2011 la contractul nr. 50 din 21.09.2011 semnat

între „Apă-Canal Chișinău” SA și ”Naiman Com” SRL, obiectul contractului a fost

majorat de la 7500000 lei la 22500000 lei, drept urmare societatea a suportat cheltuieli

nejustificate în proporții deosebit de mari, având în vedere faptul că SA „Apă-Canal

Chișinău” nu ține evidența analitică la lucrările de avariere pentru fiecare adresă în parte,

unde urma să fie indicat ce unități de transport au fost antrenate, termenul și normativul

de utilizare a acestora etc. Astfel, se consideră că Becciev C., fiind persoană publică

învestită cu atribuții de conducere a activității SA „Apă-Canal Chișinău”, a abuzat de

statutul și funcția deținută în interese personale și a acționat contrar intereselor societății,

contrar intereselor acționarului Consiliului Municipal Chișinău și contrar intereselor

consumatorilor de apă din mun. Chișinău, știrbind grav din imaginea agentului economic

și cauzându-i daune materiale grave.

În drept, procurorul a încadrat juridic acțiunile lui Becciev C. în baza art. 327 alin.

(2) lit. b1) și lit. c) Cod penal - abuzul de serviciu manifestat prin folosirea intenționată

de către o persoană publică a situației de serviciu, săvârșită din interes material, în

scopul realizării altor interese personale sau în interesul unei terțe persoane, acțiuni

soldate cu urmări grave.

Potrivit rechizitoriului, Midari V. a fost învinuit de faptul că, în perioada anilor

2013-2015, deținând funcția de director tehnic, producție al „Apă-Canal Chișinău” SA și

fiind președinte al Comisiei pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor de achiziționare

a mărfurilor, lucrărilor și serviciilor în cadrul „Apă-Canal Chișinău”, prin înțelegere

prealabilă și de comun acord cu directorul general „Apă-Canal Chișinău” SA, Becciev C.,

șeful Secției analize economice și prețuri al „Apă-Canal Chișinău” SA, Braila T., precum

și alte persoane la moment necunoscute organului de urmărire penală, folosind situația de

serviciu în scopul delapidării mijloacelor bănești al „Apă-Canal Chișinău” SA prin

intermediul agentului economic „Coloana mecanizată de construcții” SA, evitând

procurarea bunurilor pentru necesitățile întreprinderii la un preț mai mic direct de la

producătorii Lipețkaia Trubnaia Kompania „Svobodnii Sokol” OOO din Federația Rusă,

E. Havvie Armaturenvverke GmbH din Austria, Saint-Gobain Construction Products din

România, precum și de la alți producători de bunuri necesare activități „Apă-Canal

Chișinău” SA, cu care societatea avea stabilită relații economice, a favorizat

achiziționarea acelorași bunuri la un preț majorat de la compania „Coloana mecanizată de

construcții” SA, mărind astfel artificial prețul achiziției, drept urmare întreprinderii i-au

fost cauzate prejudicii materiale în proporții deosebit de mari, de la care a beneficiat

4

agentul economic „Coloana mecanizată de construcții” SA, al cărui administrator și

beneficiar efectiv este fiica directorului general al „Apă-Canal Chișinău” SA, Agache E.

Astfel, deși până în anul 2013, „Apă-Canal Chișinău” SA a achiziționat țevi din fontă

ductilă, coturi manșon, racorduri, teu, treceri și alte bunuri direct de la producători, în

special de la agentul economic rus „Svobodnii Sokol” SRL, ulterior, începând cu anul

2013, Midari V., fiind președinte al Comisiei pentru organizarea și desfășurarea

licitațiilor de achiziționare a mărfurilor, lucrărilor și serviciilor în cadrul „Apă-Canal

Chișinău”, numit în această calitate prin ordinele directorului general „Apă-Canal

Chișinău” SA nr. 44 din 12.04.2013, nr. 33 din 19.03.2014 și nr. 61 din 19.08.2015,

contrar pct. 8 lit. a), b), c) din Instrucțiunea cu privire la activitatea Comisiei privind

organizarea și desfășurarea licitațiilor de achiziționare a mărfurilor și serviciilor, aprobat

la 26.07.2013, prin ordinul directorului general „Apă Canal Chișinău” SA, care prevede

că: „Comisia de licitație este obligată să asigure rentabilitatea și eficiența achizițiilor

pentru necesitățile întreprinderii” și „să asigure obiectivitatea și nepărtinirea la

procedurile de achiziție” în lipsa unei concurențe reale, mimând petrecerea licitațiilor cu

participarea agenților economici al căror conducător sau fondator este Agache E., a votat

pentru desemnarea câștigătorului licitațiilor și ulterioara încheiere a contractelor de

achiziții cu agentul economic „Coloana mecanizată de construcții” SA, care la rândul său

le-a achiziționat direct de la producători, în special „Svobodnii Sokol” SRL din Federația

Rusă, ca urmare a cărui fapt „Apă Canal Chișinău” SA a suportat un prejudiciu material

nejustificat în mărime totală de 2155700 lei, bani care au fost însușiți de Becciev C.

Tot el, continuându-și acțiunile sale criminale, acționând în scopul tăinuirii

conflictului de interese al directorului general „Apă-Canal Chișinău” SA, Becciev C., la

încheierea contractelor de achiziții cu agentul economic „Coloana mecanizată de

construcții” SA, la 29.07.2013, 25.10.2013, 07.08.2014, 07.04.2015, 06.10.2015 și

09.10.2015, a semnat din numele directorului general „Apă-Canal Chișinău” SA

contractele de vânzare - cumpărare a bunurilor cu agentul economic „Coloana mecanizată

de construcții” SA.

În drept, organul de urmărire penală a considerat că prin acțiunile sale intenționate

Midari V. a săvârșit complicitate la delapidarea averii străine, adică participarea la

însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului,

cu folosirea situației de serviciu, acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari, adică

infracțiunea prevăzută de art. 42, 191 alin. (5) Cod penal.

Potrivit rechizitoriului, Braila T. a fost învinuit de faptul că în perioada anilor

2013-2015, deținând funcția de șef al Secției analize economice și prețuri al „Apă-Canal

Chișinău” SA și fiind membru al Comisiei pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor

de achiziționare a mărfurilor, lucrărilor și serviciilor în cadrul „Apă-Canal Chișinău”,

având interes personal, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu directorul general

a „Apă-Canal Chișinău” SA, Becciev C., președintele Comisiei pentru organizarea și

desfășurarea licitațiilor de achiziționare a mărfurilor, lucrărilor și serviciilor în cadrul

„Apă-Canal Chișinău”, Midari V., precum și alte persoane la moment necunoscute

organului de urmărire penală, folosind situația de serviciu în scopul delapidării

5

mijloacelor bănești al „Apă-Canal Chișinău” SA, prin intermediul agentului economic

„Coloana mecanizată de construcții” SA, la care a activat și a deținut acțiuni, evitând

procurarea bunurilor pentru necesitățile întreprinderii la un preț mai mic direct de la

producătorii Lipețkaia Trubnaia Kompania „Svobodnii Sokol” OOO din Federația Rusă,

E. Havvie Armaturenvverke GmbH din Austria, Saint-Gobain Construction Products din

România, precum și de la alți producători de bunuri necesare activității „Apă-Canal

Chișinău” SA, cu care societatea avea stabilită relații economice, a favorizat

achiziționarea acelorași bunuri la un preț majorat de la compania „Coloana mecanizată de

construcții” SA, mărind astfel artificial prețul achiziției, ca urmare a cărui fapt

întreprinderii i-au fost cauzate prejudicii materiale în proporții deosebit de mari, de la

care a beneficiat agentul economic „Coloana mecanizată de construcții” SA, al cărui

administrator și beneficiar efectiv este fiica directorului general „Apă-Canal Chișinău”

SA, Agache E. Astfel, deși până în anul 2013, „Apă Canal Chișinău” SA a achiziționat

țevi din fontă ductilă, coturi manșon, racorduri, teu, treceri și alte bunuri direct de la

producători, în special de la agentul economic rus „Svobodnii Sokol” SRL, ulterior,

începând cu anul 2013, Braila T., fiind membru al Comisiei pentru organizarea și

desfășurarea licitațiilor de achiziționare a mărfurilor, lucrărilor și serviciilor în cadrul

„Apă-Canal Chișinău”, contrar pct. 8 lit. a), b), c) din Instrucțiunea cu privire la

activitatea Comisiei privind organizarea și desfășurarea licitațiilor de achiziționare a

mărfurilor și serviciilor, aprobat la 26.07.2013 prin ordinul directorului general „Apă-

Canal Chișinău” SA, care prevede că: „Comisia de licitație este obligată să asigure

rentabilitatea și eficiența achizițiilor pentru necesitățile întreprinderii” și „să asigure

obiectivitatea și nepărtinirea la procedurile de achiziție” în lipsa unei concurențe reale,

mimând petrecerea licitațiilor cu participarea agenților economici a căror conducător sau

fondator este Agache E., a votat pentru desemnarea câștigătorului licitațiilor și ulterioară

încheiere a contractelor de achiziții cu agentul economic „Coloana mecanizată de

construcții” SA, care la rândul său le-a achiziționat direct de la producători, în special de

la „Svobodnii Sokol” SRL din Federația Rusă, drept urmare „Apă Canal Chișinău” SA a

suportat un prejudiciu material nejustificat, în mărime totală de 2155700 lei, bani care au

fost însușiți de Becciev C.

Pe baza stării de fapt expuse, procurorul a considerat că prin acțiunile sale

intenționate, Braila T. a săvârșit complicitate la delapidarea averii străine, adică

participarea la însușirea ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în

administrarea vinovatului, cu folosirea situației de serviciu, acțiuni săvârșite în proporții

deosebit de mari, adică infracțiunea prevăzută de art. 42, 191 alin. (5) Cod penal.

art. 402-403 Cod de procedură penală, a fost atacată cu apel de către procuror, care a

solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care:

- Becciev C. să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.art.

42, 191 alin. (5) din Codul penal și să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 9 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis;

6

- Becciev C. să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

327 alin. (2) lit. b1) și lit. c) din Codul penal și să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de

amendă în mărime de 1500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții publice pe un termen de 7 ani;

Prin aplicarea prevederilor art. 84 Cod penal, de a-i stabili lui Becciev C., prin

cumul total, o pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu

executarea acesteia în penitenciar de tip închis, cu amendă în mărime de 1500 unități

convenționale și cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 7 ani;

- Midari V. să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42

alin. (5), 191 alin. (5) din Codul penal și a-i aplica o pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 8 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis;

- Braila T. să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42

alin. (5), 191 alin. (5) din Codul penal și a-i aplica o pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 8 ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat următoarele argumente:

- Becciev C. este subiect al infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) din Codul

penal, fiind în conformitate cu prevederile art. 21 Cod penal, persoană fizică

responsabilă, care în perioada comiterii infracțiunii deținea funcția de Director General al

„Apă-Canal Chișinău” SA, astfel fiind responsabil de administrarea activității

economico-financiare a societății, în corespundere cu Statutul Societății pe Acțiuni „Apă-

Canal Chișinău” aprobat de Adunarea generală a acționarilor din 18.01.2008, care în pct.

12.8 stipulează că: „Directorul general efectuează conducerea operativă a societății și a

subdiviziunilor acesteia și asigură executarea hotărârilor Adunării generale a acționarilor

și Consiliului societății în aspectul gestionării averii societății”, „distribuie, în cadrul

activității de producție și economice, resursele și mijloacele financiare, materialele,

mijloacele tehnice;

- Midari V. este subiect al infracțiunii, prevăzute de art. 42 alin. (5), 191 alin. (5)

Cod penal, fiind o persoană fizică responsabilă, care în perioada 2013 - 2015 a deținut

funcția de director tehnic, producție al „Apă-Canal Chișinău” SA și președinte al

Comisiei pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor de achiziționare a mărfurilor,

lucrărilor și serviciilor în cadrul „Apă-Canal Chișinău” SA;

- Braila T. este subiect al infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 191 alin.(5) Cod

penal, fiind o persoană fizică responsabilă, care în perioada 2013 - 2015 a deținut funcția

de șef al Secției analize economice și prețuri al „Apă-Canal Chișinău” SA și membru al

Comisiei pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor de achiziționare a mărfurilor,

lucrărilor și serviciilor în cadrul „Apă-Canal Chișinău” SA;

- cu referire la latura obiectivă a art. 191 Cod penal, procurorul a evidențiat că

aceasta a fost realizată prin acțiunea complexă de însușire ilegală de către Becciev C. a

mijloacelor bănești de la „Apă-Canal Chișinău” SA, pe care le gestiona în calitate de

director general;

- faptul că licitațiile au fost trucate și aranjate sub câștigul companiei „Coloana

mecanizată de construcții” SA, se probează prin raportul ANRE din 19.07.2016 privind

7

rezultatele controlului activității licențiate desfășurate de către „Apă-Canal Chișinău” SA

în perioada anilor 2013- 2015 ridicat prin procesul-verbal din 02.09.2016 și actul

Inspecției Financiare de pe lângă Ministerul Finanțelor din 11.11.2016 privind

inspectarea financiar tematică a activității economico-financiare a „Apă-Canal Chișinău”

SA, „Coloana mecanizată de construcții” SA și „Naiman-Com” SRL, dispusă prin

ordonanța procurorului din 20.09.2016;

- cu referire la „prejudiciu”, ca element al laturii obiective a art. 191 Cod penal, s-a

stabilit cu certitudine că mijloacele bănești delapidate de la SA „Apă-Canal Chișinău”

constituie suma de 2155700 lei, care se atribuie la proporții deosebit de mari și reflectă

venitul net al companiei „Coloana mecanizată de construcții” SA, obținuți ca urmare a

intermedierii între SA „Apă-Canal Chișinău” și producătorul Lipețkaia Trubnaia

Kompania „Svobodnii Sokol” OOO din Federația Rusă, fapt care se probează prin Actul

Inspecției Financiare de pe lângă Ministerul Finanțelor din 11.11.2016 privind

inspectarea financiar tematică a activității economic-financiare a „Apă-Canal Chișinău”

SA, „Coloana mecanizată de construcții” SA și „Naiman-Com” SRL, dispusă prin

ordonanța procurorului din 20.09.2016, anexat la dosar;

- cu referire la „însușirea” ca element al laturii obiective al art. 191 Cod penal, în

cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, s-a stabilit cu certitudine că mijloacele

bănești delapidate de la SA „Apă-Canal Chișinău” au fost însușite de Becciev C. prin

intermediul fiicei sale, Agache E.;

- cu referire la acuzarea adusă inculpatului Becciev C. privind comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b1) și lit. c) Cod penal, procurorul a menționat că, fiind

persoană publică în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2) Cod penal, adică fiid

persoana autorizată și învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice și să

îndeplinească activități de interes public, Becciev C. a săvârșit abuzul de serviciu,

manifestat prin folosirea intenționată de către acesta în calitate de persoană publică, adică

în calitate de Director General al SA „Apă-Canal Chișinău” a situației de serviciu,

săvârșită din interes material, în scopul realizării altor interese personale, soldat cu urmări

grave;

- intenția infracțională directă a inculpatului Becciev C. se manifesta prin încheierea

și semnarea în perioada anilor 2011-2015 a acordurilor adiționale la contractul de prestări

servicii cu SRL „Naiman Com”, fără a petrece un concurs economic și de a oferi altor

contra-agenți posibilitatea de a-și prezenta ofertele la licitație;

- faptul abuzului de serviciu comis de Becciev C. se probează în special prin

următoarele probe: - actul Inspecției Financiare de pe lângă Ministerul Finanțelor din

11.11.2016 privind inspectarea financiar tematică a activității economic-financiare a

„Apă-Canal Chișinău” SA, „Coloana mecanizată de construcții” SA și „Naiman-Com”

SRL dispusă prin ordonanța procurorului din 20.09.2016 și declarațiile martorului Moisei

M., director al companiei „Naiman Com” SRL;

- cu referire la urmările grave, acestea se confirmă prin lipsa unei concurențe

obiective (în lipsa licitației) la contractarea celui mai costisitor serviciu și anume servicii

de construcție, reparația apeductelor și altor servicii de reabilitare a sistemelor de

8

canalizare. Respectiv, în lipsa organizării licitației, SA „Apă-Canal Chișinău” a fost

limitat la selectarea unui ofertant mai avantajos, plătind pentru serviciile contractate suma

de peste 156 668 000 lei; știrbirea imaginii SA „Apă-Canal Chișinău”, care este un agent

economic, scopul căreia este inclusiv obținerea profitului și promovarea imaginii sale ca

furnizor de apă; lipsa unei concurențe în selectarea ofertantului, costurile nejustificate

admise de conducerea SA „Apă-Canal Chișinău”, fiind incluse în tarifele pe care le achită

consumatorii din mun. Chișinău.

- martorii apărării, în special Gherasincova M., de fapt a confirmat poziția acuzării

că, în 2016 a devenit administratorul companiei „Coloana mecanizată de construcții”

formal și la rugămintea lui Agache E. (anume în a cea perioadă când compania era

supusă controlului ANRE), având scopul de a camufla calitatea de beneficiar efectiv al

companiei de către Becciev C.

declarat de procuror a fost respins, ca nefondat, cu menținerea sentinței de achitare fără

careva modificări.

rechizitoriu, procurorul îi incriminează lui Becciev C. săvârșirea infracțiunii de

delapidare a averii străine, adică însușirea legală a bunurilor altei persoane, încredințate

în administrarea vinovatului, cu folosirea situației de serviciu, acțiuni săvârșite în

proporții deosebit de mari - art. 42, 191 alin. (5) Cod penal. Tot Becciev C. mai este

învinuit și de abuzul de serviciu, manifestat prin folosirea intenționată de către o persoană

publică a situației de serviciu, săvârșită din interes material, în scopul realizării altor

interese personale sau în interesul unei terțe persoane, acțiuni soldate cu urmări grave,

adică infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. b1) și lit. c) Cod penal. Iar lui Midari

V. și Braila T., li se incriminează că, prin acțiunile sale intenționate au săvârșit

complicitate la delapidarea averii străine, participarea la însușirea ilegală a bunurilor altei

persoane, încredințate în administrarea vinovatului, cu folosirea situației de serviciu,

acțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari, adică infracțiunea prevăzută de art. 42, 191

alin. (5) Cod penal.

Verificând actele cauzei în raport cu învinuirea adusă inculpaților, instanța de apel a

conchis că prima instanță corect a ajuns la concluzia că inculpații urmează a fi achitați,

din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Cu referire la componența de infracțiune, instanța a menționat că obiectul juridic

special al infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal, este un obiect juridic

multiplu, or printr-o singură acțiune se aduce atingere mai multor valori sociale; obiectul

juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile;

obiectul juridic secundar al delapidării averii străine îl constituie relațiile sociale cu

privire la executarea corectă a atribuțiilor de administrare în privința bunurilor

încredințate. Obiectul material îl constituie bunurile care au o existență materială, sunt

create prin munca omului, dispun de valoare materială și cost determinat, fiind bunuri

mobile și străine pentru făptuitor. Există și o calitate specială care este caracteristică

9

numai pentru obiectul material al delapidării averii străine: este vorba de bunurile

încredințate de către o altă persoană în administrarea făptuitorului.

Deși bunurile încredințate în administrarea făptuitorului sunt străine pentru acesta,

regimul juridic al acestor bunuri se distinge de regimul juridic al bunurilor care sunt luate

de către făptuitor în cazul altor infracțiuni săvârșite prin sustragere (în special, în cazul

furtului).

Încredințarea bunurilor în sarcina făptuitorului este un act cu semnificație juridică

de manifestare a voinței persoanei, care creează în sarcina făptuitorului dreptul de a

deține bunurile respective, precum și atribuția de a le administra; făptuitorului îi revine

răspunderea pentru respectarea regimului de utilizare a bunurilor încredințate, precum și

pentru asigurarea integrității lor; nu se face în scopul de a transmite dreptul de proprietate

asupra bunurilor către cel care le dobândește.

Cu referire la latura obiectivă a infracțiunii de delapidare a averii străine, aceasta

constă din: fapta prejudiciabilă, adică acțiunea de însușire ilegală; urmările prejudiciabile,

adică prejudiciul patrimonial efectiv; legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și

urmările prejudiciabile. Fapta incriminată la art. 191 alin. (5) Cod penal este o infracțiune

materială și se consideră consumată din momentul în care făptuitorul obține posibilitatea

reală de a se folosi sau a dispune ilegal de bunurile altuia la propria sa dorință.

Latura subiectivă a delapidării averii străine se exprimă, în primul rând, în vinovăție

sub formă de intenție directă, la calificare fiind obligatorie stabilirea scopului special - cel

de cupiditate.

Subiectul infracțiunii, în afară de calitățile generale, trebuie să aibă calitatea

specială de administrator. Ambele condiții sunt întrunite în speță.

Cei trei inculpați, Becciev C., Midari V. și Braila T., sunt învinuiți de către

acuzatorul de stat că au comis delapidarea averii străine. Reieșind din rechizitoriu, partea

acuzării a invocat că fapta prejudiciabilă și obiectul material al delapidării averii străine

se demonstrează prin Raportul ANRE din 19.07.2016 privind rezultatele controlului

activității licențiate desfășurate de către SA „Apă-Canal Chișinău” în perioada anilor

2013-2015, ridicat prin procesul-verbal din 02.09.2016; Actul Inspecției Financiare de pe

lângă Ministerul Finanțelor din 11.11.2016 privind inspectarea financiar tematică a

activității economico-financiare a „Apă-Canal Chișinău” SA, „Coloana Mecanizată de

Construcții” și „Naiman Com” SRL, dispusă prin ordonanța procurorului din 20.09.2016,

precum și prin acțiunile de urmărire penală și documentele anexate la materialele cauzei

penale. Însă, din actele menționate, nu rezultă prezența faptei prejudiciabile care constă în

acțiunea de însușire ilegală a bunurilor altei persoane, cauzarea urmărilor prejudiciabile

SA „Apă-Canal Chișinău” sub forma prejudiciului patrimonial efectiv și nici legătura de

cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

În acest sens, nici în rechizitoriu, nici în cererea de apel, care este de fapt o copie a

rechizitoriului, partea acuzării nu a demonstrat în nici un fel existența faptei

prejudiciabile care constă în acțiunea de însușire ilegală a bunurilor altei persoane și că

această faptă a fost comisă de către inculpați.

10

Instanța de apel a considerat ca fiind declarativă alegația apelantului precum că

sentința ar fi una „ilegală, motivarea căreia în nici un fel nu a combătut probele acuzării

acumulate și cercetate în procesul de judecată”, or aceasta este doar o afirmație

neargumentată a procurorului.

Referitor la fapta comisă, prin participație, de către cei trei inculpați, Colegiul a

stabilit că partea acuzării a invocat faptul că Becciev C., Midari V. și Braila T., folosind

situația de serviciu, ar fi sustras mijloacele bănești a SA „Apă-Canal Chișinău” prin

intermediul SA „Coloana mecanizată de construcții”, evitând procurarea bunurilor pentru

necesitățile întreprinderii la un preț mai mic direct de la producătorii Lipețkaia Trubnaia

Kompania „Svobodnîi Sokol” OOO din Federația Rusă, „E. Hawle Armaturenwerke

GmbH” din Austria, „Saint-Gobain Construction Products” din România, precum și de la

alți producători de bunuri necesare activității „Apă-Canal Chișinău” SA, cu care

societatea avea stabilite relații economice, și care ar fi favorizat achiziționarea acelorași

bunuri la un preț majorat de la compania SA „Coloana mecanizată de construcții”,

mărind astfel artificial prețul achiziției.

Totodată, invocând că infracțiunea a fost comisă prin participație, partea acuzării nu

a indicat exact care a fost rolul fiecărui inculpat în cadrul acestei participații, invocând în

mod neclar, la fel ca și în cererea de apel, că inculpații au săvârșit fapta imputată „prin

înțelegere prealabilă și de comun acord cu membrii comisiei de licitație ... și cu alte

persoane la moment necunoscute”.

Or, o asemenea formulare vagă și extinsă a învinuirii nu conving instanța de apel că

partea acuzării cunoaște cu certitudine cine anume a săvârșit presupusa faptă

prejudiciabilă, deși după cum rezultă din învinuire, „alte persoane” pot fi determinate,

deoarece acțiunile presupus infracționale au avut loc în cadrul Comisiei de licitații a

„Apă-Canal Chișinău” SA, comisie care are un număr determinat de membri.

De asemenea, deși prezenta cauză penală se referă la învinuirea înaintată excluziv

inculpaților Becciev C., Midari V. și Braila T. și „altor persoane la moment

necunoscute”, totuși în învinuirea lui Becciev C. de comiterea infracțiuni prevăzute de

art. 42, 191 alin. (5) Cod penal este indicat că „SA „Apă Canal Chișinău” a suportat un

prejudiciu material nejustificat în mărime totală de peste 2155700 lei, bani care au fost

însușiți de Becciev C. și Agache E.”, deși ultima nu are nici o calitate procesuală în

prezenta cauză.

Totodată, în cadrul aceluiași episod, care se referă la infracțiunea prevăzută de art.

42, 191 alin. (5) Cod penal, în partea care se referă la inculpații Midari V. și Braila T.,

partea acuzării a indicat că: „SA „Apă Canal Chișinău” a suportat un prejudiciu material

nejustificat în mărime totală de peste 2 155 700 lei, bani care au fost însușiți de Becciev

C.”.

În acest sens, Colegiul a menționat că răspunderea penală este individuală în

dependență de acțiunile comise și rolul pe care l-a avut persoana la presupusa comitere de

infracțiune. Or, la materialele cauzei penale nu au fost anexate și nici în cadrul ședințelor

de judecată nu au fost prezentate și analizate probe ce ar confirma chiar și indirect că

11

inculpații au sustras - au primit neîntemeiat în proprietatea lor bunuri ce i-ar fi aparținut

SA „Apă-Canal Chișinău”.

În acest sens, organul de urmărire penală nu a demonstrat cu certitudine că

inculpații au sustras mijloace bănești de la „Apă-Canal Chișinău” SA în legătură cu

participarea la organizarea și petrecerea licitațiilor de procurare a țevilor din fontă ductilă

și nici un martor audiat nu a declarat că la adoptarea deciziilor ar fi fost influențați de

către inculpați și toți au declarat că s-au condus de actele normative și de ordine

interioară ale SA „Apă-Canal Chișinău” și au adoptat deciziile de sine stătător, nefiind

influențați de careva dintre inculpați.

Martorul Grecu V. a declarat că din punctul său de vedere, procedura de declarare a

câștigătorului nu a fost încălcată. Agenția nu stabilește încălcări, au fost stabilite doar

unele cheltuieli ineficiente. ANRE nu este organ de stabilire a încălcărilor, echipa de

control a constatat unele cheltuieli și costuri efectuate în comparație cu alte perioade sau

alți furnizori de mărfuri analogice.

Martorul Moisei M. a declarat că: „în cazul în care refuza, Becciev C. nu putea să îl

amenințe sau să îi comunice că va suporta careva consecințe în urma refuzului.

Realizarea contractului câștigat de „Naimen Com” SRL la licitație nu a depins de

acordul sau dezacordul cu privire la atragerea în subantrepriză a „Coloana Mecanizată

de Construcții”. „Coloana Mecanizată de Construcții”, nu a participat la nici o

licitație”.

Martorul Usatîi R. a declarat că: „nu cunoaște dacă în perioada anilor 2013-2015 în

afara de „Coloana Mecanizată de Construcții”, a livrat cineva țevi din fontă către „Apă-

Canal Chișinău”. El nu își aduce aminte membrii licitației în perioada anilor 2013-2015.

Contractele le semna directorul general sau directorul de producție. Nu cunoaște de ce

nu se efectuau licitații în fiecare an privind contractarea noilor agenți economici.

Volumele de marfă depășeau suma care era stabilită prin regulamentul de achiziții, cu

achizițiile se ocupa serviciul de achiziții, în anul 2010-2012 aceasta ținea de secția lor.

La începutul anului 2014 a parvenit o scrisoare de la „Svobodnîi Sokol” SA informând

că reprezentantul pe teritoriul Moldovei este „Coloana Mecanizată de Construcții”, cu

care ulterior putea colabora.”

Astfel, martorii menționați nu au dat declarații incriminatoare referitor la nici un

inculpat și nici nu au confirmat ilegalitatea acțiunilor acestora.

De asemenea, și martorul Zapșa Sv. a declarat că: „au fost achiziționate bunuri de

la „Coloana Mecanizată de Construcții”, „Svobodnîi Sokol” SA și alți agenți economici.

Cu „Svobodnîi Sokol” SA nu mai au relații din anul 2013. Din câte își aduce aminte

relațiile, au fost încetate din motiv că distribuitor oficial era numită „Coloana

mecanizată de Construcții”. Contractele de achiziții au fost semnate de directorul tehnic

producție Midari V. Nu poate răspunde de ce contractele cu „Svobodnîi Sokol” erau

semnate de Becciev C.; fiind director general, acesta semnează toate contractele, cât ține

de alte contracte, în cazul absenței directorului general sunt semnate de către directorul

tehnic, producție Midari V., fapt care este scris și în fișa de post a acestuia. Midari V. îl

înlocuiește pe Becciev C. când acesta lipsește. În cazul când este ceva urgent, Midari V.

12

poate semna în locul lui Becciev C., chiar dacă acesta nu este prezent în direcție. Nu

poate răspunde la întrebarea de ce contractele au fost semnate de către Midari V., când

Becciev C. era prezent. Becciev C. pe parcursul activității sale nu s-a apropiat de ea cu

rugămintea de a facilita sau proteja anumiți agenți economici și nici Braila T. și nici

Midari V.. Nu poate răspunde la întrebarea dacă echipa de control putea da un răspuns

adecvat fără a face un audit a situației economico-financiare în ansamblu”.

Declarații similare a dat și martorul Vîrlan Vs.: „pe parcursul licitațiilor nu a fost

influențat de Becciev C. ori alte persoane referitor la acordarea unui câștig unei anume

întreprinderi. Pe parcursul licitațiilor nu a fost influențat de Midari V.”.

La fel, martorul Vozian Gr. a declarat că „pe parcursul activității sale au fost mai

multe licitații cu țevi din fontă, de regulă țevile din fontă erau de la întreprinderea

rusească „Svobondîi Sokol”, apoi de la dealerul oficial al producătorului „Coloana

Mecanizată de gazificare”. În cadrul comisiei de licitație Becciev C. sau altă persoană

nu l-a influențat să favorizeze vreun producător la licitație. Nu au fost prezenți la licitație

producătorii, din cauza timpului restrâns în situație de urgență. Nu a procurat de la

producător, deoarece ei nu au vrut să încheie contract și i-au trimis la dealer”, fapt care

confirmă declarațiile inculpaților că, în speță, contractarea „Coloanei Mecanizate de

Construcții” a avut loc din lipsa unei alternative.

Martorul Mazurean M. a declarat că: „în calitate de membru al comisiei de licitație

nu i-a solicitat nimeni și nu l-a influențat să acorde prioritate cuiva, se conducea de

Regulamentul privind organizarea și desfășurarea licitațiilor de achiziționare a mărfurilor,

lucrărilor și serviciilor. Becciev C. nu a participat la licitație, deoarece nu este membru al

comisiei de licitație”.

În ceea ce privește martorul Gherasenkova M., aceasta a declarat că: „societatea

comercială „Svobodnîi Sokol” nu a participat la licitațiile organizate pe teritoriul

Republicii Moldova. „Coloanei Mecanizate de Construcții” întocmea anexa la contract,

comanda transportul din RM și transporta produsul pe teritoriul Republicii Moldova. Nu

cunoaște membrii comisiei de licitație din cadrul SA „Apă-Canal Chișinău” și careva

relații nu are cu aceștia. După concedierea lui Braila T. în companie nu l-a văzut. Braila

T. nu a primit remunerații după concedierea de la întreprindere”.

Aceste declarații se opun alegațiilor părții acuzării privind „legătura dintre inculpații

Braila T. și Becciev C. cu „Coloanei Mecanizate de Construcții”. În speță, s-a constatat

cu certitudine că inculpatul Becciev C. nici nu a fost membru al comisiei de licitație și nu

a participat la ședințele acesteia.

Conform Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea licitațiilor de

achiziționare a mărfurilor și serviciilor în cadrul SA „Apă-Canal Chișinău”, aprobat de

către Consiliul SA „Apă-Canal Chișinău” la 27.04.2010, proces-verbal nr. 7, cu

modificările aprobate de Adunarea generală a acționarilor SA „Apă-Canal Chișinău” la

13.01.2012, proces-verbal nr. 23, prevede nemijlocit care specialiști urmează a fi incluși

în cadrul comisiei de licitații, iar inculpatul Becciev C. nu poate desemna membrii

comisiei respective după cum dorește el.

13

De asemenea, invocarea de către partea acuzării a conflictului de interese este

neîntemeiată, or pct. 6 al art. 85 al Legii 1134/1997 cu privire la societățile pe acțiuni,

prevederile pct. 18.11 din statutul SA „Apă-Canal Chișinău” și Legea 16/2008 cu privire

la conflictul de interese, care nici nu este aplicabilă față de inculpatul Becciev C.,

deoarece el nu este subiect al declarării în temeiul legii date - toate stabilesc că sunt

obligate să declare conflictul de interese persoanele ce sunt în drept să participe la luarea

deciziilor cu privire la tranzacțiile ce ar putea implica conflicte de interese.

La fel, este neîntemeiată și concluzia precum că SA „Apă-Canal Chișinău” urma să

procure bunuri materiale direct de la producători, or s-a stabilit că toate licitațiile

petrecute în perioada anilor 2013 - 2016 de către SA „Apă-Canal Chișinău” au fost

realizate în conformitate cu Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea

licitațiilor de achiziționare a mărfurilor, lucrărilor și serviciilor în cadrul SA „Apă-Canal

Chișinău”, aprobat de către Consiliul SA „Apă-Canal Chișinău”, procesul-verbal nr.7 din

07.04.2010 și modificările la Regulamentul menționat, aprobate de Adunarea generală a

SA „Apă-Canal Chișinău” în baza procesului-verbal nr.23 din 13.01.2012; Instrucțiunea

cu privire la activitatea Comisiei pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor de

achiziționare a mărfurilor, lucrărilor și serviciilor din 26.07.2013; Procedura Specifică

Achiziții [cod:PSAA-33-02].

În același context, instanța de apel a reținut că nici unul din actele menționate supra

nu prevăd obligația SA „Apă-Canal Chișinău” să procure bunuri direct de la producători,

iar pct. 12 din Regulamentul menționat prevede că pentru achiziția de mărfuri, lucrări și

servicii, metoda preferabilă este cea a licitației deschise, dar toate licitațiile petrecute și

incriminate în prezenta cauză penală au fost licitații deschise, petrecute cu respectarea

procedurilor normative, fapt stabilit și confirmat și prin actul de control întocmit de

Inspecția Financiară.

De asemenea, au fost considerate neîntemeiate și argumentele părții acuzării precum

că, în anul 2013, SA „Apă-Canal Chișinău” a procurat țevi direct de la producător,

respectiv, urmând și ulterior să se acționeze astfel. Or, deși s-a stabilit că în anul 2013,

SA „Apă-Canal Chișinău” a procurat bunuri direct de la producător, totuși această

tranzacție a fost o excepție efectuată prin licitație limitată în conformitate cu pct. 14 din

Regulamentul menționat supra, care prevede că: „licitația limitată se aplică atunci când

într-o măsură strict necesară, din motive de maximă urgență, ca urmare a unor

evenimente imprevizibile sau neplanificate pentru ACC, nu se pot respecta termenele

procedurilor deschise, cu publicarea unui anunț de participare, utilizând ofertele

companiilor parteneri de încredere, cu istorie de colaborare cu ACC”.

Partea acuzării a invocat că prin acțiunile lor, inculpații, au creat un avantaj

economic în beneficiul SA „Coloana mecanizată de construcții”, în detrimentul SA „Apă-

Canal Chișinău”, dar totodată, nimănui din cadrul acestei întreprinderi nu i se

incriminează o eventuală participație și mai mult, după cum s-a stabilit supra, contrar

afirmațiilor procurorului, nici unul dintre inculpați nu face parte din SA „Coloana

mecanizată de construcții”.

14

Revenind la componența de infracțiune a delapidării averii străine, instanța de apel a

menționat că un alt semn al infracțiunii prevăzute de art. 191 alin. (5) Cod penal este

prejudiciul patrimonial în proporții deosebit de mari, însă prezenta cauză penală nu a fost

înaintată nici o acțiune civilă, iar SA „Apă-Canal Chișinău” nu a raportat existența

vreunui prejudiciu cauzat întreprinderii.

Cu referire la suma de 2155700 lei, invocată de către organul de urmărire penală ca

fiind prejudiciul suferit de SA „Apă-Canal Chișinău”, aceasta a fost preluată eronat din

Actul Inspecției Financiare din subordinea Ministerului Finanțelor privind rezultatele

inspectării tematice a activității economico-financiare a SA „Apă-Canal Chișinău”, care a

catalogat suma respectivă în calitate de „adaos comercial” a agentului economic SA

„Coloana Mecanizată de Construcții”. Există diferență între „prejudiciu” și „adaos

comercial”, care nu a fost sesizată în actul inspectării menționat supra, act care reprezintă

o generalizare a activității economico-financiare a SA „Apă-Canal Chișinău”, efectuată în

raport cu alți agenți economici.

Astfel, în rezultatul analizei efectuate, specialiștii în domeniu au făcut o constatare

în domeniul științelor economice, pe care au consemnat-o în actul respectiv și care se

pune la baza învinuirii, în lipsa vreunei expertize sau contra-expertize specializate de

profil, act prin care organul de urmărire penală susține că a constatat existența

elementului constitutiv al infracțiunii imputate - survenirea consecințelor sub formă de

prejudiciu, care ar fi în legătură cauzală directă cu acțiunile inculpaților, acțiuni care la

rândul lor reprezintă latura obiectivă a infracțiunii imputate inculpaților, care nici aceasta

nu a fost stabilită.

După cum au declarat inculpații, în urma studierii și analizei actului inspectării

tematice a activității economico-financiare al SA „Apă-Canal Chișinău” pentru perioada

01.01.2011 - 01.09.2016, rezultă că specialiștii inspecției financiare nu au ținut cont de

cheltuielile de logistică necesare a fi suportate de către SA „Apă-Canal Chișinău” la

procurarea mărfii direct de la producător, de cheltuielile ce țin de achitarea taxelor

vamale, nu s-a luat în considerare și cerința producătorului de achitare în avans a 100%

din suma materialelor procurate în coraport cu vacanța de 60 zile acordată de SA

„Coloana mecanizată de construcții” și procentul bancar de dobânzi la primirea creditelor

care urmau a fi luate pentru achitare mărfii în avans, pierderile de la fluctuația cursului

valutar; nu au luat în calcul specialiștii și riscurile de care era însoțit contractul de

cumpărare-vânzare încheiat la direct cu producătorul din Federația Rusă, cum ar fi

penalitățile exagerate, costurile mari în cazul inițierii unor procese de judecată care sunt

de lungă durată cu perspective absolute neclare – circumstanțe care fac această concluzie

incompletă și imprecisă.

În același context și cu referire la aceste circumstanțe, martorul Grecu V. a declarat

că suma de 2155700 lei este un adaos comercial, dar nu un prejudiciu. Subsecvent celor

menționate, Colegiul a considerat neprobat argumentul părții acuzării că „în situația în

care se procura direct de la producător, prețul ar fi fost mai mic pentru SA „Apă-Canal

Chișinău”, or această afirmație este bazată doar pe presupuneri și nu se face referire la

15

nici o altă ofertă comercială care să ofere o percepție, chiar și aproximativă, cu cât ar fi

putut fi mai mic prețul.

Toate aceste dubii, raportate la circumstanțele cauzei, prin prisma art. 8 alin. (3)

Cod de procedură penală, legate de probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se

interpretează în favoarea inculpaților.

Prin urmare, partea acuzării nu a probat existența prejudiciului în proporții deosebit

de mari, presupunând doar existența și cuantumul acestuia reieșind din adaosul comercial

pe care l-a avut SA „Coloana mecanizată de construcții” în tranzacția cu producătorul din

Federația Rusă, fără a verifica dacă producătorul ar fi oferit un preț mai bun pentru SA

„Apă-Canal Chișinău” decât dealerul său pe teritoriul Republicii Moldova, deși în

temeiul art. 19 Cod de procedură penală, procurorul are obligația verificării tuturor

circumstanțelor cauzei. Conform art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

sentința de achitare se adoptă dacă nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Astfel, dat fiind că lipsește sustragerea mijloacelor bănești și prejudiciul, nu există

nici legătura cauzală dintre faptă și prejudiciul cauzat, circumstanțe care generează

concluzia că lipsesc semnele laturii obiective a infracțiunii incriminate inculpaților

Becciev C., Midari V. și Braila T. - infracțiune prevăzută de art. 42, 191 alin. (5) Cod

penal. În concluzie la cele expuse, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a

stabilit că nu s-a constatat, în afara oricărui dubiu rezonabil, existența faptei infracțiunii

prevăzută de art. 42, 191 alin. (5) Cod penal și anume că inculpații Becciev C., Midari V.

și Braila T. au comis delapidarea averii străine.

În ceea ce privește episodul care se referă la învinuirea înaintată lui Becciev C.

privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 Cod penal, cu referire la această

componență de infracțiune, instanța de apel a relevat că obiectul juridic îl formează

relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activități de serviciu în sectorul public,

care presupune îndeplinirea obligațiilor de serviciu în mod corect, fără abuzuri, cu

respectarea intereselor publice, precum și a drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice și ale celor juridice. Obiectul material al infracțiunii de abuz de

serviciu îl reprezintă bunurile mobile/imobile.

Latura obiectivă a infracțiuni examinate include următoarele trei semne: - fapta

prejudiciabilă, adică acțiunea sau în inacțiunea de folosire a situației de serviciu; -

urmările prejudiciabile, și anume daunele în proporții considerabile cauzate intereselor

publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; -

legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

Infracțiunea este una materială și se consideră consumată din momentul survenirii

daunelor în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor

ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

Latura subiectivă se caracterizează prin intenție directă; motivul se exprimă în

interesul material, alte interese personale, în interesul unei terțe persoane.

Conform art. 1 al Legii cu privire la conflictul de interese, interesul personal

constituie orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obținut, în mod direct sau

indirect, pentru sine sau pentru persoane apropiate de către persoana cu funcție de

16

răspundere ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor sale de serviciu. Agravantele prevăzute de

art. 327 alin. (2) lit. b1) și lit. c) Cod penal se referă la: - urmări grave, adică daunele

materiale în proporții mari. Săvârșește abuzul de serviciu persoana cu funcție de

răspundere care exercită acțiuni administrative de dispoziție sau acțiuni de ordin

organizatorico-economic într-o întreprindere.

În speță, este necesar ca subiectul infracțiunii să aibă calitatea specială de „persoană

publică”, definiția căreia este dată de art. 123 alin. (2) Cod penal, potrivit căruia, prin

persoană publică se înțelege funcționarul public, inclusiv funcționarul public cu statut

special (colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal al organelor apărării

securității naționale și ordinii publice, altă persoană care deține grade speciale sau

militare); angajatul autorităților publice autonome sau de reglementare, al întreprinderilor

de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public; angajatul din cabinetul

persoanelor cu funcții de demnitate publică; persoana autorizată sau învestită de stat să

presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de interes

public.

Conform actului de învinuire, Becciev C., fiind persoană publică învestită cu

atribuții de conducere a activității SA „Apă-Canal Chișinău”, ar fi abuzat de statutul și

funcția deținută în interese personale și a acționat contrar intereselor societății, contrar

intereselor acționarului Consiliului Municipal Chișinău și contrar intereselor

consumatorilor de apă din mun. Chișinău, știrbind grav din imaginea agentului economic

și cauzând-i daune materiale grave.

La caz, reieșind din probele cercetate, nu a fost demonstrată existența faptei

infracțiuni incriminate inculpatului Becciev C. - comiterea infracțiuni prevăzute de art.

327 alin. (2) lit. b1) și c) Cod penal, or actele reflectate în actul de control care a stat la

baza învinuiri inculpatului nu conțin fapta infracțiunii, atâta timp cât faptele inculpatului

au constituit metode de administrare a SA „Apă-Canal Chișinău”, acesta acționând

conform prevederilor contractuale și ale legislației, nefiind demonstrată vinovăția

inculpatului, prejudicierea obiectului material al infracțiunii, latura obiectivă și latura

subiectivă a infracțiunii, nefiind probată prezența elementelor constitutive ale infracțiunii.

Infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. b1) și c) Cod penal este o infracțiune

materială și se consideră consumată din momentul survenirii urmărilor prejudiciabile.

Totodată, în rechizitoriu nu sunt indicate probe ce ar confirma survenirea urmărilor

prejudiciabile în urma acțiunilor lui Becciev C., iar conform actului de control, au fost

depistate doar cheltuieli ineficiente. Astfel, rezultă că organul de urmărire penală nu a

probat urmările prejudiciabile grave survenite în urma acțiunilor lui Becciev C. și cui i-au

fost cauzate aceste daune, atâta timp cât partea vătămată SA „Apă Canal Chișinău” nu a

înaintat revendicări către inculpați, inclusiv către Becciev C.

În afară de aceasta, instanța de apel a reținut că reieșind din învinuirea înaintată lui

Becciev C., nu este clar în baza căror criterii legale și acte de dispoziție acuzarea a

determinat că Becciev C. este persoană publică, or în învinuire nu se face referire la

prevederile art. 123 Cod penal, la actele care reglementează activitatea SA „Apă-Canal

17

Chișinău” și la actele de numire a acestuia în funcție, care reglementau nemijlocit

activitatea acestuia.

Infracțiunea prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. b1), c) Cod penal presupune existența

subiectului special - persoană publică. După cum s-a constatat, Becciev C. nu întrunește

calitatea de persoană publică și astfel nu poate fi calificat în calitate de subiect al

infracțiunii prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. b1) și lit. c) Cod penal.

Noțiunea de persoană publică este definită de art. 123 alin. (2) Cod penal, iar

categoriile de persoane publice care intră sub incidența acestei definiții sunt: -

funcționarul public, inclusiv funcționarul public cu statut special, dar inculpatul Becciev

C. nu are o astfel de calitate; - angajatul autorității publice autonome sau de reglementare,

al întreprinderilor de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public, dar

inculpatul Becciev C. nu are nici astfel de calitate, or SA „Apă-Canal Chișinău” nu este

autoritate publică autonomă de reglementare, întreprindere de stat sau municipală și nici

nu este persoană juridică de drept public, fiind o societate comercială, care nu este

persoană juridică de drept public; - angajatul din cabinetul persoanelor cu funcții de

demnitate publică, dar inculpatul Becciev C. nu are nici astfel de calitate; - persoană

autorizată sau învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să

îndeplinească activități de interes public.

Astfel, rezultă că partea acuzării consideră că inculpatul Becciev C. este persoană

autorizată sau învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să

îndeplinească activități de interes public. Este eronată această concluzie, or conform

prevederilor Legii nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de

canalizare, părțile au semnat, la 13.03.2015, pentru un termen de 12 ani, contractul de

delegare a gestiunii serviciului public, dar în calitate de părți ale contractului figurează

administrația publică locală în persoana Consiliului municipal Chișinău și SA „Apă-

Canal Chișinău”, care este persoană juridică independentă și căreia i-a fost delegată

gestiunea serviciului public, adică de fapt delegarea nu se referă la persoana fizică

Becciev C., care în esență îndeplinea atribuțiile de organ executiv al SA „Apă-Canal

Chișinău”.

Prin urmare, subiect al infracțiunii o are persoana care este autorizată și învestită de

stat, dar nu persoana care gestionează persoana autorizată și învestită de stat, motiv

pentru care, inculpatul Becciev C. nu poate fi subiect al infracțiunii prevăzute de art. 327

alin. (2) lit. b1) și c) Cod penal.

Astfel, dat fiind că inculpatul Becciev C. nu are calitatea persoană autorizată sau

învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească

activități de interes public, precum și ținând cont de faptul că nu s-a demonstrat nici

existența urmărilor grave care ar rezulta din acțiunile prejudiciabile ale inculpatului,

rezultă că nici nu poate fi vorba despre legătura cauzală dintre faptă și prejudiciul cauzat,

circumstanțe care generează concluzia că lipsesc semnele laturii obiective a infracțiunii

incriminate inculpatul Becciev C. - infracțiune prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. b1) și c)

Cod penal.

18

În concluzie, instanța de apel a considerat că prima instanță a conchis corect că nu

s-a constatat, în afara oricărui dubiu rezonabil, existența faptei infracțiunii prevăzute de

art. 327 alin. (2) lit. b1) și lit. c) Cod penal și anume că inculpatul Becciev C. a comis

abuzul de serviciu, manifestat prin folosirea intenționată de către o persoană publică a

situației de serviciu, săvârșită din interes material, în scopul realizării altor interese

personale sau în interesul unei terțe persoane, acțiuni soldate cu urmări grave.

Cu referire la cererea înaintată de către Midari V. pe parcursul urmăririi penale prin

prisma art. 200 alin. (3) și art. 313 Cod de procedură penală cu privire la ordinul

directorului SA „Apă Canal Chișinău” nr. 256-p și nr. 258-p din 02.12.2016, prin care a

fost suspendat provizoriu din funcția de director tehnic, producție al SA „Apă-Canal

Chișinău”, instanța a atestat că prin încheierea judecătorului de instrucție din cadrul

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani) din 10 aprilie 2017, s-a dispus încetarea

procedurii examinării plângerii, încheierea menționată fiind irevocabilă.

Astfel, dat fiind că în prezent inculpatul Midari V. este suspendat din funcție, iar

instanța de judecată a emis o sentință de achitare în privința acestuia, instanța de apel a

considerat că prima instanță a conchis corect că urmează a fi revocată măsura procesuală

de constrângere - suspendarea provizorie din funcție aplicată în privința lui Midari V.

aplicată în baza ordinelor directorului SA „Apă-Canal Chișinău” nr. 256-p și nr. 258-p

din 02.12.2016.

ordinar solicitând casarea integrală a acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare.

În recurs, partea acuzării menționează că instanța de apel urma să desfășoare

concluzia despre achitarea inculpaților expunându-și punctul său de vedere asupra

fiecărei probe aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza deciziei de achitare, fapt care pe

caz nu a avut loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a

probelor și circumstanțelor cauzei penale. În cazul dat, instanța de apel, a acționat cu

derogare de la prevederile procesual-penale și nu s-a condus de recomandările Plenului

Curții Supreme de Justiție expuse în pct. 14 al Hotărârii nr. 22 din 12.12.2015 cu privire

la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel.

Prin urmare, instanța de apel, nu a ținut cont și nu apreciat totalitatea probelor ce

dovedesc vinovăția inculpaților în mod greșit a respins probele administrate de către

acuzarea de stat, fără a fi constatate încălcarea normelor procesuale invocate, a apreciat în

mod superficial aceste probe, fără a fi evidențiate acele derogări evidente invocate.

Conform actului de învinuire: Becciev C. în scopul delapidării mijloacelor bănești

al „Apă-Canal Chișinău” SA, prin intermediul agentului economic „Coloana mecanizată

de construcții” SA, la care a activat și a deținut acțiuni, evitând procurarea bunurilor

pentru necesitățile întreprinderii la un preț mai mic direct de la producătorii Lipețkaia

Trubnaia Kompania „Svobodnii Sokol” OOO din Federația Rusă, E. Hawle

Armaturenwerke GmbH din Austria, Saint-Gobain Construction Products din România,

precum și de la alți producători de bunuri necesare activității „Apă-Canal Chișinău” SA,

cu care societatea avea stabilită relații economice, a favorizat achiziționarea acelorași

bunuri la un preț majorat de la compania „Coloana mecanizată de construcții” SA,

19

mărind astfel artificial prețul achiziției, drept urmare întreprinderii i-au fost cauzate

prejudicii materiale în proporții deosebit de mari, de la care a beneficiat agentul

economic „Coloana mecanizată de construcții” SA a cărui administrator și beneficiar

efectiv este fiica directorului general „Apă-Canal Chișinău” SA, Agache E.

La fel, procurorul menționează că, deși până în anul 2013, „Apă-Canal Chișinău”

SA a achiziționat țevi din fontă ductilă, coturi manșon, racorduri, teu, treceri și alte

bunuri direct de la producători, în special de la un agent economic rus, începând cu anul

2013, Braila T., fiind membru al Comisiei pentru organizarea și desfășurarea licitațiilor

de achiziționare a mărfurilor, lucrărilor și serviciilor în cadrul „Apă-Canal Chișinău”,

contrar pct. 8 lit. a), b), c) din Instrucțiunea cu privire la activitatea Comisiei privind

organizarea și desfășurarea licitațiilor de achiziționare a mărfurilor și serviciilor, aprobat

la 26.07.2013, prin ordinul Directorului general „Apă-Canal Chișinău” SA, în lipsa unei

concurențe reale, mimând petrecerea licitațiilor cu participarea agenților economici a

căror conducător sau fondator este Agache E., a votat pentru desemnarea câștigătorului

licitațiilor și ulterioara încheiere a contractelor de achiziții cu agentul economic „Coloana

mecanizată de construcții” SA, care la rândul său le-a achiziționat direct de la

producători, astfel „Apă-Canal Chișinău” SA a suportat un prejudiciu material

nejustificat în mărime totală de 2155700 lei, bani care au fost însușiți de Becciev C.

Supunând probele acumulate în dosar unei analize prin prisma coroborării lor,

acuzarea constată că prin întreaga sistemă probatorie, a fost stabilită existența

elementelor componenței de infracțiune, atât a delapidării averii străine, cât și a abuzului

de serviciu.

În continuare, recurentul făcând trimitere la mai multe repere doctrinare, susține că

inculpații întrunesc condițiile generale și speciale ale subiectului infracțiunilor imputabile

acestora prin rechizitoriu.

Latura obiectivă a infracțiunii de delapidarea averii străine, a fost realizată prin

acțiunea complexă de însușire ilegală de către Becciev C. a mijloacelor bănești ale „Apă-

Canal Chișinău” SA, pe care acesta le gestiona în calitate de director general. În cadrul

urmăririi penale și cercetării judecătorești, au fost administrate probe care dovedesc

faptul, că Becciev C., în complicitatea cu Midari V. și Braila T. au pus la cale o schemă

infracțională prelungită de delapidarea și însușirea mijloacelor bănești al societății „Apă-

Canal Chișinău” SA.

Din analiza proceselor-verbale de licitație, anexate la materialele cauzei penale

denotă faptul că, la organizarea și petrecerii licitațiilor sus menționate, președintele

comisiei de licitație Midari V. intenționat nu a informat membrii comisiei și nu a propus,

așa cum anterior proceda, în cadrul ședințelor Comisiei de licitație din 31.07.2013 și din

01.08.2013, ca „în legătură cu lipsa producătorului autohton și întru evitarea

intermediarilor să fie expediate scrisori la producătorii din Franța, Rusia și Austria”.

Astfel, Becciev C. prin înțelegere prealabilă cu Midari V. și Braila T., cunoscînd

faptul, că la solicitarea directă de la producători vor fi obținute oferte de preț mai

avantajoase, nu au recurs la aceasta și nu au invitat producătorii străini să participe la

licitații așa cum au făcut-o anterior și urmărind scopul achiziționării acelorași bunuri de

20

la intermediar și anume de la „Coloana mecanizată de construcții” SA au organizat și

petrecut licitațiile doar cu agenții economici naționali, chiar dacă în Republica Moldova

nu sunt producători autohtoni de țevi din fontă și alte bunuri necesare activității „Apă-

Canal Chișinău” SA.

Drept urmare a petrecerii în perioada anilor 2013-2015 a unor licitații aranjate,

„Apă-Canal Chișinău” SA a contractat bunurile, pe care anterior le procura de la

producătorul din Federația Rusă, de la intermediarul „Coloana mecanizată de construcții”

SA, care a aplicat un adaos comercial, în mărime de 73% stabilit prin Actul Inspecției

Financiare de pe lângă Ministerul Finanțelor din 11.11.2016, ceea ce a cauzat un

prejudiciu „Apă-Canal Chișinău” SA în sumă de 2155700 lei, bani care au fost însușiți de

Becciev C., prin intermediul companiei „Coloana mecanizată de construcții” SA, a cărui

beneficiar final era, aceasta fiind condusă de fiica sa Agache E. Faptul, că licitațiile au

fost trucate și aranjate sub câștigul companiei nominalizate se probează indubitabil prin:

- raportul ANRE din 19.07.2016 privind rezultatele controlului activității licențiate

desfășurate de către „Apă-Canal Chișinău” SA în perioada anilor 2013-2015 ridicat

prin procesul-verbal din 02.09.2016;

- actul Inspecției Financiare de pe lingă Ministerul Finanțelor din 11.11.2016

privind inspectarea financiar tematică a activității economico-financiare a „Apă-Canal

Chișinău” SA, „Coloana mecanizată de construcții” SA și „Naiman-Com” SRL dispusă

prin ordonanța procurorului din 20.09.2016.

Un alt aspect important, care demonstrează lipsa unei concurențe reale și trucarea

licitațiilor în favoare companiei „Coloana mecanizată de construcții” SA, este probat

indirect și prin următoarele fapte: analiza economică a ofertelor în cadrul licitațiilor, au

fost făcute de una și aceeași persoană, adică Braila T., care conform materialelor cauzei

penale, inclusiv prin declarațiile inculpaților Becciev C. și Braila T. a avut un interes

direct și nu a fost imparțial în calitate de membru al comisiei de licitație, deoarece dânsul

a activat la compania „Coloana mecanizată de construcții” SA de la fondarea acesteia și

până la 01.09.2002, deținând pe parcursul acestei perioade mai multe funcții, precum

director economic, contabil-șef etc. Din 1998 și până în 2002 a deținut acțiuni la această

companie. Acțiunile respective le-a vândut agentului economic „Tehnodava” SRL,

fondatoarea căreia este Agache E.; în perioada în care a activat la „Coloana mecanizată

de construcții” SA - conducător al acesteia era Becciev C.; Braila T. a confirmat în cadrul

audierii că o cunoaște pe Agache E. de mic copil și a fost la nunta ei.

Cu privire la prejudiciul - ca element al laturii obiective al art. 191 Cod penal

procurorul enunță următoarele.

În cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, s-a stabilit cu certitudine că

mijloacele bănești delapidate de la „Apă-Canal Chișinău” SA, constituie suma de

2155700 lei, ceea ce echivalează cu proporții deosebit de mari și reflectă venitul net al

companiei „Coloana mecanizată de construcții” SA obținuți ca urmare a intermedierii

între „Apă-Canal Chișinău” SA și producătorul Lipețkaia Trubnaia Kompania

„Svobodnii Sokol” OOO din Federația Rusă, fapt care se probează prin Actul Inspecției

Financiare de pe lângă Ministerul Finanțelor din 11.11.2016 privind inspectarea financiar

21

tematică a activității economic-financiare a „Apă-Canal Chișinău” SA, „Coloana

mecanizată de construcții” SA și „Naiman-Com” SRL, dispusă prin ordonanța

procurorului din 20.09.2016 anexat la dosar.

Despre însușirea, ca element al laturii obiective a art. 191 Cod penal, recurentul

indică că, în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, s-a stabilit cu certitudine

că mijloacele bănești delapidați de la „Apă-Canal Chișinău” SA au fost însușiți de

Becciev C. prin intermediul fiicei sale Agache E.

Prin procesul-verbal de percheziție efectuat la domiciliului lui Becciev C. a fost

constatat că Agache E. locuiește în aceeași locuință cu inculpatul, fapt confirmat și în

cadrul audierii inculpatului, prin urmare venitul obținut de Agache E. de la compania

„Coloana mecanizată de construcții” SA constituie un venit comun al familiei Becciev.

Analiza operațională a veniturilor „Coloanei mecanizate de construcții” SA, anexată la

dosar (efectuată de CNA) denotă faptul, că aceasta și-a sporit profiturile în mod radical,

anume în perioada 2013-2015 când a început colaborarea cu „Apa Canal Chișinău” SA.

Despre camuflarea conflictului de interes realizat de Becciev C. se menționează că

analiza contractelor încheiate de către „Apă-Canal Chișinău” SA, cu producătorul

Lipețkaia Trubnaia Kompania „Svobodnii Sokol” OOO din Federația Rusă, denotă faptul

că contractele erau semnate din numele și personal de către Becciev C.

Ulterior, după implementarea schemei de delapidare a averii străine, în vederea

camuflării acțiunilor sale, contractele deși erau perfectate din numele directorului

general, Becciev C., erau semnate fizic de adjunctul său Midari V., deși certificatul

prezentat și anexat la materialele cauzei penale de către „Apă-Canal Chișinău” SA,

denotă faptul că Becciev C. în zilele în care erau semnate contractele respective se afla la

serviciu.

Referitor la acuzarea adusă inculpatului Becciev C. privind comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (2) lit. b1) și c) Cod penal procurorul evidențiază

următoarele.

Becciev C., fiind persoană publică în conformitate cu prevederile art. 123 alin. (2)

Cod penal, adică este persoana autorizată și învestită de stat să presteze în numele

acestuia servicii publice și să îndeplinească activități de interes public. „Apă-Canal

Chișinău” SA este succesoarea „Uzinei de apă”, fondată în anul 1892, reorganizata și

redenumită de mai multe ori. Forma organizatorico-juridică actuală de Societății pe

Acțiuni a fost înregistrată în anul 2000, întreg pachetul de acțiuni al entității a fost-

transmis din proprietatea de stat în cea a Administrației publice locale din mun. Chișinău,

care până în prezent este unicul acționar. Întru reglementarea raporturilor între

administrația publică locală a mun. Chișinău și SA ACC, conform prevederilor Legii nr.

303/2013, pe 13.03.2015, părțile au semnat, pe termen de 12 ani, contractul de delegare a

gestiunii serviciului public. Principalele activități ale „Apă-Canal Chișinău” SA sunt:

„Furnizarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare la nivel de municipiu

și oraș”, desfășurată în baza licenței nr. 000514 eliberată de Agenție la 29 mai 2015 și

valabilă până la 29 mai 2040; „Producerea, distribuția și furnizarea energiei termice”,

desfășurată în baza licenței nr. 000545 eliberată de Agenție la 27 octombrie 2015 și

22

valabilă până la 27 octombrie 2040; Alte act (activități de testare și analize tehnice;

executarea lucrărilor și exploatarea construcțiilor hidrotehnice; asanarea terenurilor,

îndepărtarea gunoaielor, salubrizare etc.

În cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, a fost stabilit fără echivoc,

faptul că Becciev C. a săvârșit abuzul de serviciu, manifestat prin folosirea intenționată

de către acesta în calitate de persoană publică, adică în calitate de Director General al

„Apă-Canal Chișinău” SA a situației de serviciu, săvârșită din interes material, în scopul

realizării altor interese personale, soldat cu urmări grave, fapt care s-a realizat prin

următoarele acțiunile de prelungire ilegală și fără licitație prin acorduri adiționale a

contractului din aprilie 2012 semnat cu SRL „Naiman Com”, care la rândul său la

insistența lui Becciev C. a încheiat contracte de subantrepriză cu agentul economic

„Coloana mecanizată de construcții” SA, care practic a efectuat 50% din lucrările SRL

„Naiman Com”.

Ulterior, Becciev C. prin acordurile adiționale nr. 243 din 21.09.2011, nr. 1/139 din

31.03.2014, nr. 2/582 din 31.12.2015, acordul adițional fără număr din 04.07.2014, nr.

1/559 din 11.11.2014, nr. 1/257 din 22.06.2015, nr. 418 din 29.09.2015 și nr. 566 din

29.12.2015 a prelungit cu SRL „Naiman Com”, efectuarea lucrărilor de reparație,

reconstrucție și reabilitare a rețelelor de apă și canalizare precum și contractarea

serviciilor de transport și utilaje până în anul 2016, valoarea lucrărilor total efectuate

fiind de peste 156 668 000 lei, dintre care 50835000 lei, au fost transferate de către SRL

„Naiman Com” agentului economic „Coloana mecanizată de construcții” SA, a cărui

beneficiar final este Becciev C.

Astfel, intenția infracțională directă a inculpatului Becciev C. se manifesta prin

încheierea și semnarea în perioada anilor 2011-2015 a acorduri adiționale la contractul de

prestări servicii cu SRL „Naiman Com”, fără a petrece un concurs economic sănătos și de

a oferi altor contra-agenți posibilitatea de a-și prezenta ofertele la licitație.

Faptul abuzului de serviciu comis de Becciev C. se probează în special prin actul

Inspecției Financiare de pe lângă Ministerul Finanțelor din 11.11.2016 privind

inspectarea financiar-tematică a activității economico-financiare a „Apă-Canal Chișinău”

SA, „Coloana mecanizată de construcții” SA și „Naiman-Com” SRL dispusă prin

ordonanța procurorului din 20.09.2016 și declarațiile martorului Moisei M.

Urmările grave provocate de comiterea acestei infracțiuni în opinia procurorului se

manifestă prin următoarele:

- lipsa unei concurențe obiective (în lipsa licitației) la contractarea celui mai

costisitor serviciu și anume servicii de construcție, reparația apeductelor și altor servicii

de reabilitare a sistemelor de canalizare. Respectiv, în lipsa organizării licitației, „Apă-

Canal Chișinău” SA a fost limitat la selectarea unui ofertant mai avantajos, plătind pentru

serviciile contractate suma de peste 156668 000 lei;

- știrbirea imaginii „Apă-Canal Chișinău” SA, care este un agent economic, scopul

căreia este inclusiv obținerea profitului și promovarea imaginii sale ca furnizor de apă;

23

- lipsa unei concurențe în selectarea ofertantului, prejudiciază și fiecare consumator

de apă din mun. Chișinău, costurile nejustificate admise de conducerea „Apă-Canal

Chișinău” SA, fiind incluse în tarifele pe care le achită consumatorii din mun. Chișinău.

Partea acuzării consideră că probele examinate în cadrul cercetării judecătorești

indică direct asupra vinovăției inculpatului, evenimentele descrise în actul de acuzare au

avut loc, iar consecințele faptelor inculpatului s-au realizat în ordinea descrisă în

rechizitoriul prezentat și se bazează pe probele pertinente, concludente și legal obținute

din cadrul procesului penal.

Rezumând cele sus expuse, acuzarea este de părerea că instanța de apel la adoptarea

deciziei a repetat eroare admisă de instanța de fond și nu a dat apreciere corectă și justă a

cumulului de probe cercetate în prezenta cauză, soluție care nu poate fi menținută, or

probatoriul administrat vine să combată motivele invocate de instanțe.

În drept, cererea de recurs declarată de procuror se întemeiază pe prevederile din

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

penală, avocatul Lupașcu Anatolie în numele inculpatului Braila Trifan, avocatul Cristea

Valentin în numele inculpatului Midari Vitalie, avocatul Roșca Vladislav în numele

inculpatul Becciev Constantin, au depus referințe privitor la opinia lor asupra recursului

depus de procuror pledând pentru menținerea soluției de achitare pronunțată de instanțele

de fond în privința inculpaților.

la concluzia că acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil, pentru următoarele

considerente de fapt și de drept.

Din punct de vedere procesual, soluția de respingere a recursului declarat în

prezenta cauză se bazează pe dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală,

potrivit căreia judecând recursul, instanța este în drept să-l respingă, ca inadmisibil, cu

menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că acesta nu a fost declarat cu

respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil) ori nu este întemeiat legal (este

nefondat).

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și

motivată. Înainte de a pronunța soluția de respingere a prezentei cereri, instanța a

verificat dacă temeiurilor de casare din art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală sunt

subsecvente circumstanțelor desfășurate de procuror în cererea de recurs, pe fond

constatând că hotărârile contestate sunt conforme legii procesual-penale, fără a prezenta

vreo lipsă de natură să le afecteze și să genereze desființarea acestora.

În același punct de analiză, prezintă relevanță specificarea că, instanța de recurs la

această etapă a procedurilor nu declanșează un control devolutiv asupra fondului cauzei,

nu dă o nouă apreciere probelor administrate și cercetate și nu se expune repetat asupra

acelorași argumente care anterior au fost obiect de dispută în instanța de apel și asupra

cărora aceasta s-a pronunțat prin decizie motivată.

Or, obiectul cenzurii instanței de recurs este limitat la chestiuni de drept, iar rațiunea

și finalitatea exercitării acestei căi de atac, constă în înlăturarea erorilor admise de

24

instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei. Potrivit prevederilor

art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul împotriva deciziei instanței de apel,

Colegiul Penal lărgit verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și

se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

La caz, instanța de recurs nu a constatat admiterea vreunei erori de drept sau a altor

deficiențe de ordin procesual în lucrul judecat de instanțele de fond, care s-au pronunțat

asupra achitării inculpaților pe toate capetele de acuzare incriminate acestora prin

rechizitoriu. De aceea, soluția de achitare adoptată pe marginea speței deferite judecății

se menține ad integrum.

Reieșind din solicitările avansate de procuror în cererea de recurs, Colegiul constată

că acesta pledează pentru casarea deciziei instanței de apel, precum și a sentinței, cu

remiterea cauzei la rejudecare, considerând că vinovăția inculpaților a fost dovedită

indubitabil prin sistema de probe acumulate la dosar. Pe când, Colegiul Penal lărgit

constată că, instanțele de fond au cercetat minuțios toate aspectele învinuirii înaintate

inculpaților, în acest sens verificând și apreciind conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării,

ajungând la concluzia corectă despre nevinovăția acestora de cele imputate prin actul de

sesizare a instanței.

Mai mult, supunând analizării argumentele avansate de recurent, Colegiul apreciază

că recursul declarat de procuror este mai degrabă un „apel deghizat”, decât un „efort

conștiincios de a corecta o eroare judiciară”, care se bazează preponderent pe argumente

deja examinate minuțios și respinse în cadrul procedurii precedente, iar în prezent nu

există „circumstanțe cu caracter substanțial și convingător”, care să justifice ingerința în

hotărârea instanței de apel sau în cea a primei instanțe, în partea achitării inculpaților

Becciev C., Midari V. și Braila T. de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42, 191

alin. (5) și art. 327 alin. (2) lit. b1) și c) Cod penal.

Raționamentele pe care se fundamentează soluția de inadmisibilitate a prezentului

recurs, se mai bazează pe aceea că, este inacceptabil faptul că procurorul, pe calea

recursului ordinar, dorește să se ajungă practic la o nouă analiză a hotărârilor adoptate de

instanțele de fond din perspectiva circumstanțelor factologice statuate de acestea și a

aprecierii probatoriului, în acest sens instanța de recurs ordinar transformându-se într-o

veritabilă instanță de apel, ceea ce excede scopul pentru care aceasta a fost creată. Simpla

posibilitate de a exista două puncte de vedere asupra unei chestiuni de fapt sau de drept

nu este un temei pentru reexaminarea cauzei în fond. O îndepărtare de la acest principiu

este justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanțe ce au un caracter

substanțial și obligatoriu, ceea ce la caz nu s-a dovedit (a se vedea Ryabykh împotriva

Rusiei, nr. 52.854/99, & 52, Curtea Europeană a Drepturilor Omului 2003-IX).

Cu titlul de principiu, se relevă că, una din condițiile guvernante la adoptarea

hotărârii judecătorești legale este respectarea garanțiilor procesului echitabil, ceea ce, la

caz, a fost îndeplinit întocmai de către instanțele ierarhic inferioare.

25

În esență, instanțele ierarhic inferioare, verificând cele imputate inculpaților au

conchis că procurorul nu și-a susținut învinuirea în sensul declarat, adică nu a acumulat și

prezentat instanței suficiente probe pertinente și concludente, care ar fi demonstrat

indubitabil vinovăția lui Becciev C., Midari V. și Braila T. de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42, 191 alin. (5) Cod penal - de delapidare a averii Societății pe Acțiuni

„Apă-Canal Chișinău” în proporții de 2155700 lei, sau de comitere de către Becciev C. a

infracțiunii în baza art. 327 alin. (2) lit. b1) și lit. c) Cod penal de abuz de serviciu soldate

cu urmări grave.

În continuare, deși instanța de recurs nu vede necesitatea de a reitera argumentele

care au stat la baza achitării inculpaților, odată ce acestea au fost mai mult decât detaliat

redate în hotărârile judecătorești a instanțelor de fond, totuși este esențial de a trasa

câteva linii directorii care răstoarnă indubitabil poziția procurorului vizavi de vinovăția

celor trei inculpați în baza art. 42, 191 alin. (5) și art. 327 alin. (2) lit. b1) și c) Cod penal.

În expunerea de motive care au fundamentat soluția adoptată pe caz, se pornește de

la aceea că, la momentul comiterii faptei, delapidarea averii străine consta în însușirea,

ilegală a bunurilor altei persoane, încredințate în administrarea vinovatului. Latura

subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 191 Cod penal se caracterizează, în primul rând,

prin vinovăție sub formă de intenție directă. De asemenea, la calificarea faptei este

obligatorie stabilirea scopului special – de cupiditate și cauzarea prejudiciului.

În prezenta cauză penală nu a fost înaintată nici o acțiune civilă, iar SA „Apă-Canal

Chișinău” nu a raportat existența vreunui prejudiciu cauzat întreprinderii.

Cu referire la suma de 2155700 lei, pretins că a fost delapidată de la SA „Apă-Canal

Chișinău”, instanța de apel corect a consemnat că: „ ... aceasta a fost preluată eronat din

Actul Inspecției Financiare din subordinea Ministerului Finanțelor privind rezultatele

inspectării tematice a activității economico-financiare a SA „Apă-Canal Chișinău”, care

a catalogat suma respectivă în calitate de „adaos comercial” a agentului economic SA

„Coloana Mecanizată de Construcții”. Există diferență între „prejudiciu” și „adaos

comercial”, care nu a fost sesizată în actul inspectării menționat supra, act care

reprezintă o generalizare a activității economico-financiare a SA „Apă-Canal

Chișinău”, efectuată în raport cu alți agenți economici.”

După cum au declarat inculpații, în urma studierii și analizării actului inspectării

tematice a activității economico-financiare al SA „Apă-Canal Chișinău” pentru perioada

01.01.2011 - 01.09.2016, rezultă că specialiștii inspecției financiare nu au ținut cont de

cheltuielile de logistică necesare a fi suportate de către SA „Apă-Canal Chișinău” la

procurarea mărfii direct de la producător, de cheltuielile ce țin de achitarea taxelor

vamale, nu s-a luat în considerare și cerința producătorului de achitare în avans a 100%

din suma materialelor procurate în coraport cu vacanța de achitare de 60 zile, adică

achitare după efectuarea lucrărilor, acordată de SA „Coloana mecanizată de construcții”

și procentul bancar de dobânzi la primirea creditelor care urmau a fi luate pentru achitare

mărfii în avans, pierderile de la fluctuația cursului valutar; totodată aceștia nu au luat în

calcul și riscurile de care era însoțit contractul de cumpărare-vânzare încheiat la direct cu

producătorul din Federația Rusă, cum ar fi penalitățile exagerate, costurile mari în cazul

26

inițierii unor procese de judecată care sunt de lungă durată cu perspective absolute

neclare – circumstanțe care fac această concluzie incompletă și imprecisă.

De asemenea, justificat instanța de apel a considerat neprobat argumentul părții

acuzării precum că: „în situația în care se procura direct de la producător, prețul ar fi

fost mai mic pentru SA „Apă-Canal Chișinău”, or această afirmație este bazată doar pe

presupuneri și deduceri, nu se face referire la nici o altă ofertă comercială care să ofere o

percepție, chiar și aproximativă, cu cât ar fi putut fi mai mic prețul, iar toate aceste dubii,

raportate la circumstanțele cauzei, prin prisma art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală,

legate de probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, se interpretează în favoarea

inculpaților.

Pe această cale, se reține că, în jurisprudența Curții Europene, mai concret, în cauza

John Murray vs. Regatul Unit (cererea nr. 18731/91, hotărârea din 8 februarie 1996

paragraful 51) forumul european a indicat că, de principiu, anumite deducții logice pot fi

reținute de către organul de urmărire penală sau de instanțele de judecată. Cu toate

acestea, a fost menționat că ele pot avea loc doar în situația în care acuzarea a acumulat

împotriva acuzatului cel puțin un „început de probă” (prima facie case), adică anumite

indicii care derivă din probe directe și indubitabile, care examinate în mod logic și în

coraport cu alte circumstanțe, pot să convingă un juriu independent (judecător) despre

existența elementelor infracțiunii, ceea ce la caz lipsește.

Rezultând din cele expuse, instanța de recurs se raliază la conchiderea instanței de

apel că partea acuzării nu a probat existența prejudiciului în proporții deosebit de mari,

presupunând doar existența și cuantumul acestuia reieșind din „adaosul comercial” pe

care l-a avut SA „Coloana mecanizată de construcții” în tranzacția cu producătorul din

Federația Rusă, fără a verifica dacă producătorul ar fi oferit un preț mai bun pentru SA

„Apă-Canal Chișinău” decât dealerul său pe teritoriul Republicii Moldova, deși în

temeiul art. 19 Cod de procedură penală, procurorul are obligația verificării tuturor

circumstanțelor cauzei, iar în corespundere cu art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură

penală, sentința de achitare se adoptă dacă nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Or, dat fiind că lipsește sustragerea mijloacelor bănești și cauzarea prejudiciului, nu

există nici legătura cauzală dintre fapta imputată și prejudiciul cauzat, circumstanțe care

generează concluzia că lipsesc semnele laturii obiective a infracțiunii incriminate

inculpaților Becciev C., Midari V. și Braila T., prevăzută de art. 42, 191 alin. (5) Cod

penal.

Pe cale de consecință, atât instanța de apel, cât și prima instanță au considerat corect

că nu s-a constatat, în afara oricărui dubiu rezonabil, existența faptei infracțiunii

prevăzută de art. 42, 191 alin. (5) Cod penal și anume că inculpații Becciev C., Midari V.

și Braila T. au comis delapidarea averii străine.

În subsidiar, Colegiul Penal lărgit observă că procurorul insistă asupra faptului că,

în această speță, s-a stabilit cu certitudine că mijloacele bănești delapidați de la „Apă-

Canal Chișinău” SA, au fost însușiți de Becciev C. prin intermediul fiicei sale Agache E.

și prin punerea în aplicare a unei scheme cu implicarea lui Midari V. și Barila T. În

replică la aceste argumente, instanța de recurs este solidară cu cea de apel, dar și cu

27

poziția părții apărării, care au menționat că, de facto, fiica lui Becciev C. nu are nici o

calitate procesuală în prezenta cauză. Totodată, instanța de recurs ține să specifice că, în

descrierea circumstanțelor de fapt incriminate lui Becciev C. prin rechizitoriu nu se

învederează legătura de cauzalitate dintre beneficiile pecuniare obținute de compania

gestionată de fiica inculpatului și pretinsa îmbogățirea fără just temei a lui Becciev C. Or,

procurorul nu a demonstrat că masa patrimonială anume a lui Becciev C. s-ar fi majorat

în proporțiile în care a fost prejudiciat „Apă-Canal Chișinău” SA, prin aceasta eșuând să-

și susțină învinuirea în sensul declarat.

Concomitent, este relevant de a indica că, în actul de sesizare a instanței nu sunt

indicate probe ce ar confirma survenirea urmărilor prejudiciabile în urma acțiunilor lui

Becciev C., ci potrivit actului de control, au fost depistate doar cheltuieli ineficiente.

Astfel, rezultă că organul de urmărire penală nu a probat urmările prejudiciabile grave

survenite în urma acțiunilor lui Becciev C. și cui i-au fost cauzate aceste daune, atâta

timp cât partea vătămată SA „Apă Canal Chișinău” nu a înaintat revendicări către

inculpați, inclusiv către Becciev C., despre careva pierderi patrimoniale.

Insinuarea precum că, Becciev C., a realizat un managementul ineficient la SA

„Apă Canal Chișinău”, fără prejudicierea societății respective, nu poate fi legată de

comiterea infracțiunii de delapidare, după cum pretinde partea acuzării.

În altă ordine de idei, Colegiul Penal lărgit relevă că, pe capătul de acuzare imputat

lui Becciev C. în baza art. 327 alin. (2) lit. b1), c) Cod penal, soluția instanței de apel este

corectă și urmează a fi menținută în volum deplin, or reieșind din învinuirea înaintată lui

acestuia, nu este clar în baza căror criterii legale și acte de dispoziție acuzarea a

determinat că Becciev C. este persoană publică și subiect al răspunderii penale în baza

articolului dat.

Din recurs, rezultă că pe acest capăt de acuzare procurorul consideră că: „Faptul

abuzului de serviciu comis de Becciev C. se probează în special prin actul Inspecției

Financiare de pe lângă Ministerul Finanțelor din 11.11.2016 privind inspectarea

financiar-tematică a activității economico-financiare a „Apă-Canal Chișinău” SA,

„Coloana mecanizată de construcții” SA și „Naiman-Com” SRL dispusă prin ordonanța

procurorului din 20.09.2016 și declarațiile martorului Moisei M.”

Consecvent, urmările grave provocate de comiterea acestei infracțiuni în opinia

procurorului se manifestă prin următoarele:

- lipsa unei concurențe obiective (în lipsa licitației) la contractarea celui mai

costisitor serviciu și anume servicii de construcție, reparația apeductelor și altor servicii

de reabilitare a sistemelor de canalizare. Respectiv, în lipsa organizării licitației, „Apă-

Canal Chișinău” SA a fost limitat la selectarea unui ofertant mai avantajos, plătind pentru

serviciile contractate suma de peste 156668 000 lei;

- știrbirea imaginii „Apă-Canal Chișinău” SA, care este un agent economic, scopul

căreia este inclusiv obținerea profitului și promovarea imaginii sale ca furnizor de apă;

- lipsa unei concurențe în selectarea ofertantului, prejudiciază și fiecare consumator

de apă din mun. Chișinău, costurile nejustificate admise de conducerea „Apă-Canal

Chișinău” SA, fiind incluse în tarifele pe care le achită consumatorii din mun. Chișinău.

28

În acest aspect, este relevant de a porni de la ipoteza că, infracțiunea prescrisă de

art. 327 alin. (2) lit. b1), c) Cod penal presupune existența subiectului special - persoană

publică. După cum s-a constatat din actele cauzei, Becciev C. nu întrunește calitatea de

persoană publică și astfel acestuia nu-i poate fi atribuită calitatea de subiect al infracțiunii

prevăzută de art. 327 alin. (2) lit. b1) și lit. c) Cod penal.

Respectiv, corect a menționat instanța de apel că, noțiunea de persoană publică este

definită de art. 123 alin. (2) Cod penal, iar categoriile de persoane publice care cad sub

incidența acesteia sunt: - funcționarul public, inclusiv funcționarul public cu statut

special, Becciev C. nu are o astfel de calitate; - angajatul autorității publice autonome sau

de reglementare, al întreprinderilor de stat sau municipale, al altor persoane juridice de

drept public, dar inculpatul Becciev C. nu are nici astfel de calitate, or SA „Apă-Canal

Chișinău” nu este autoritate publică autonomă de reglementare, întreprindere de stat sau

municipală și nici nu este persoană juridică de drept public, fiind o societate comercială,

care nu este persoană juridică de drept public; - angajatul din cabinetul persoanelor cu

funcții de demnitate publică, dar inculpatul Becciev C. nu are nici astfel de calitate; -

persoană autorizată sau învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice

sau să îndeplinească activități de interes public.

La caz, partea acuzării eronat consideră că Becciev C. este persoană autorizată sau

învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească

activități de interes public. Concluzia respectivă vine în contradicție cu prevederile Legii

nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, potrivit căreia

părțile au semnat, la 13.03.2015, pentru un termen de 12 ani, contractul de delegare a

gestiunii serviciului public, dar în calitate de părți ale contractului figurează administrația

publică locală în persoana Consiliului municipal Chișinău și SA „Apă-Canal Chișinău”,

care este persoană juridică independentă și căreia i-a fost delegată gestiunea serviciului

public, adică de fapt delegarea nu se referă la persoana fizică Becciev C., care în esență

îndeplinea atribuțiile de organ executiv al SA „Apă-Canal Chișinău”.

Prin urmare, subiect al infracțiunii o are persoana care este autorizată și învestită de

stat, dar nu persoana care gestionează persoana autorizată și învestită de stat, motiv

pentru care, Becciev C. nu poate fi subiect al infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (2)

lit. b1) și c) Cod penal.

Mai mult, Colegiul Penal lărgit consideră important de a se referi și la alegațiile

procurorului despre pretinsa cauzare de urmări grave în urma comiterii infracțiunii de

abuz de putere, analizând în acest sens jurisprudența constituțională vizavi de chestiunile

disputate.

În particular, se evidențiază că, problema constituționalității unei norme, în cazul

nostru fiind incident art. 327 din Codul penal, urmează a fi analizată prin prisma

coroborării întregii jurisprudențe a Curții Constituționale, care pe acest segment are

pronunțate deja câteva hotărâri. Printre cele mai recente, este notabilă hotărârea Curții din

17 octombrie 2019, care având a se pronunța asupra controlului constituționalității unor

prevederi din articolele 189 alin.(3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin.(2) lit. c), 329 alin.

(1) și alin. (2) lit. b) și din articolul 335 alin. (11) din Codul penal, a decis, inter alia, a

29

declara neconstituțional textul „soldată cu urmări grave” din articolul 327 alin. (2) lit. c)

Cod penal, din motiv că nu există repere fixe în legea penală care ar defini noțiunea de „urmări

grave” utilizată în articolele 189 alin. (3) lit. f), 307 alin. (2) lit. c), 327 alin. (2) lit. c), 329 alin.

(2) lit. b) și 335 alin. (11) din Codul penal. De asemenea, legea nu stabilește niciun criteriu

material care să cuantifice „gravitatea” urmării prejudiciabile. De altfel, calificarea urmărilor

infracțiunii ca fiind „urmări grave” are implicații majore în privința agravării răspunderii penale

a făptuitorului.

Potrivit art. 28 alin. (2) al Legii cu privire la Curtea Constituțională - actele

normative sau unele părți ale acestora declarate neconstituționale devin nule și nu se

aplică din momentul adoptării hotărârii respective a Curții Constituționale. Pentru toate

considerentele arătate, instanța de recurs nu vede necesitatea de a se expune asupra

mențiunilor făcute de procuror vizavi de pretinsele urmări grave cauzate de Becciev C. pe

cel de al doilea capăt de acuzare incriminat acestuia.

În virtutea celor expuse și constatând că în cauză există o concordanță deplină între

situația de fapt și de drept stabilită de instanța de apel, nefiind identificate de instanța de

recurs prezența erorilor de drept prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul

Penal lărgit ajunge la concluzia că recursul declarat urmează a fi respins, ca inadmisibil.

penală, Colegiul Penal lărgit,

d e c i d e:

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de procurorul în procuratura de

circumscripție Chișinău – Scutelnic Cătălin, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții

de Apel Chișinău din 6 iunie 2019, în cauza penală în privința lui Becciev Constantin

XXXXX, Midari Vitalie XXXXX, Braila Trifan XXXXX, cu menținerea deciziei

atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 25 martie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

Judecător Burduh Victor

Judecător Craiu Nicolae

30

25 martie 2020 Dosarul nr. 1ra-170/2020

Opinie separată

a judecătorului Victor Burduh

Conform art. 339 alin. (7), 340 alin. (3) Cod de procedură penală, în cauza penală

privind învinuirea lui Becciev Constantin XXXXX, Midari Vitalie XXXXX, Braila

Trifan XXXXX

Prin decizia din 25 februarie 2020 a Colegiului penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție, a fost respins, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, împotriva

deciziei din 06 iunie 2019 a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, în cauza

penală privind învinuirea lui Becciev Constantin XXXXX, Midari Vitalie XXXXX,

Braila Trifan XXXXX, cu menținerea deciziei contestate.

Decizia este atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic, în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6)

din Codul de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei din 06 iunie 2019

a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău și remiterea cauzei penale la

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Am semnat cu respect decizia, dar, cu privire la soluția adoptată, exprim

dezacordul cu majoritatea completului de judecată, deoarece consider că recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău,

Scutelnic Cătălin, urma a fi admis, cu casarea deciziei și remiterea cauzei la

rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin sentința din 04 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

Becciev Constantin a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 42, 191 alin. (5) și art. 327 alin. (2) lit. b1), c) Cod penal, din

motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, Midari Vitalie a fost achitat

de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42, 191 alin. (5) Cod penal,

din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, Braila Trifan a fost

achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42, 191 alin. (5)

Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Instanța de apel, prin decizia adoptată la 06 iunie 2019, a respins ca

nefondat apelul procurorului, cu menținerea sentinței din 04 iunie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Consider necesar de a formula prezenta opinie separată din următoarele

considerente.

Analizând textul deciziei recurate (f.d. 73-116 v. XIV), în coraport cu

motivele invocate de procuror, se atestă că decizia instanței de apel în cauza dată,

este afectată de insuficiență în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este

31

incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

În acest sens, remarcăm că potrivit practicii judiciare constante, în

conformitate cu prevederile art. 390 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală

sentința de achitare în cazul în care nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, se

adoptă atunci când faptele incriminate inculpatului nu au avut loc ori când

consecințele indicate în învinuire s-au produs în urma acțiunilor persoanei căreia i

s-a pricinuit dauna sau indiferent de voința cuiva, de exemplu cazul fortuit, fapta

săvârșită fără vinovăție. Astfel, sentința de achitare, în cazul în care nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii, se pronunță, în primul rând, atunci când

faptele incriminate inculpatului nu au fost săvârșite.

În contextul celor expuse, se relevă, că instanțele de judecată atunci când

constată că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, urmează să-și argumenteze

soluția prin prisma tuturor probelor acumulate în dosar, care trebuie apreciate

multilateral și obiectiv. În acest sens, se are în vedere faptul că instanța de apel la

judecarea cauzei trebuia să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate

inculpaților, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludentei,

utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor.

Astfel, constat că instanța de apel nu a analizat aspectele învinuirii înaintate

lui Becciev Constantin XXXXX, Midari Vitalie XXXXX și Braila Trifan XXXXX

prin rechizitoriu, nu a evaluat toate probele în ansamblu din punct de vedere al

coroborării lor.

Reieșind din cele expuse, am stabilit că instanța de apel nu a dat apreciere

cuvenită, fără a le analiza multe aspectual în coroborare cu celelalte probe, soluție

care nu poate fi menținută.

Astfel, consider că instanța de apel prin menținerea sentinței, nu a ținut cont

de toate circumstanțele cauzei, astfel, ignorând nejustificat probele.

Pentru aceste motive am optat pentru soluția de admitere a recursului ordinar

declarat de către procuror, cu casarea deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei

penale la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

Judecătorul Victor Burduh

32