1ra-1352/20 — art. 217-1 al. 3 lit. f CP

1ra-1352/20 — art. 217-1 al. 3 lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1352/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

13 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență :

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Burduh Victor și Craiu Nicolae,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2019, în cauza penală

privindu-l pe

Lepac Iurii Xxxxx, născut la xxxxx, originar și domiciliat în

mun. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx, cu viză de reședință pe str.

Xxxxx, xxx, ap. xx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

20.11.2018 – 22.10.2019;

19.05.2020 – 13.10.2020.

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Iurii a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (3) lit. f) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunete elementele infracțiunii.

În privința corpurilor delicte s-a dispus a fi nimicite.

rechizitoriului Lepac Iurii se învinuiește că la 26 iunie 2014, aproximativ la ora 13:00,

aflându-se pe str. Xxxxx, mun. Xxxxx, urmărind scopul înstrăinării substanțelor

narcotice, a înstrăinat lui Siroma Denis un plic de hârtie de culoare albă, în care,

conform Raportului de expertiză, nr. 5563 din 04 iulie 2014, se afla substanță narcotică

„marijuana” în cantitate de 4,36 grame, ceea ce, conform „Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și

1

cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006,

constituie proporții mari, care, contrar prevederilor art. 29 din Legea cu privire la

circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din 06 mai

1999, constituie proporții mari.

Tot el, urmărind scopul înstrăinării substanțelor narcotice, în circumstanțe

necunoscute organului de urmărire penală, a intrat în posesia a trei pachețele din hârtie,

în care, conform Raportului de expertiză, nr. xxxx din 05 decembrie 2014, se conținea

„marijuana” în cantitate de 4,389 grame (3,38+0,78+0,224 grame) și un fragment de

butelie pe pereții interiori ai fragmentului (pe partea de sus), precum și pe suprafața

capacului de folie de staniol - reprezintă „rășină de canabis” cu cantitate de 0,04 grame,

ceea ce, conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea

Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari, pe care, contrar

prevederilor art. 29 Legea cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și

a precursorilor, nr. 382-XIV din 06 mai 1999, le-a păstrat ilegal fără autorizația

corespunzătoare și fără prescripția medicului, cu scop de înstrăinare, până la 21

noiembrie 2014, aproximativ la ora 16:30, când au fost depistate și ridicate de către

colaboratorii de poliție în cadrul percheziției la domiciliul acestuia amplasat pe str.

Xxxxx, xxx, ap. xx”.

Prima instanță a indicat că organul de urmărire penală a calificat faptele

incriminate inculpatului în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, - circulația ilegală a

substanțelor narcotice, și anume prelucrarea, procurarea, păstrarea substanțelor

narcotice, săvârșită în scop de înstrăinare, în proporții mari.

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care Lepac Iurii să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, și să-i fie stabilită o pedeapsa de 3 ani

închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții legate de răspunderea materială pe un termen de 3 ani.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că:

- probele puse la baza soluției de achitare nu au fost apreciate corect, deoarece

declarațiile martorilor Pospelov D., Lepac A., Balamatiuc V. și Roșca O., precum și alte

probe prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc vinovăția inculpatului Lepac Iurii în

săvârșirea faptei constatate de către organul de urmărire penale;

- în cadrul cercetării judecătorești vinovăția lui Lepac Iurii în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal a fost dovedită în volum

deplin prin probele administrate și apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod

2

de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității și toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor;

- percheziția a fost efectuată fără încălcări;

- la faza de urmărire penală, nici inculpatul Lepac Iurii, nici apărătorul acestuia

Hramcenco Alexandr, considerând, că în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui

Lepac Iurii au fost lezate drepturile acestuia, precum și a bunicii sale Lepac Alia și

nefiind de acord cu rezultatele percheziției, nu au contestat procesul-verbal de

percheziție din 21.11.2014.

fost admis apelul decalrat, casată total sentința, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal în privința lui Lepac

Iurii pe art. 217 alin. (2) Cod penal, a fost încetat în legătură cu expirarea termenul de

prescripție de tragere la răspundere penală.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel audiind inculpatul Lepac Iurii și

martorul Balamatiuc Victor, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și probelor

cercetate, prezentate instanței de apel, precum și probelor administrate în prima

instanța, cercetate suplimentar în ședința de judecată în apel, a constatat că Lepac Iurii,

intrând în posesia a trei pachețele din hârtie, în care, conform raportului de expertiză

nr. xxxx din 05 decembrie 2014, se conținea „marijuană” în cantitate de 4,389 g

(3,38+0,78+0,224 grame) și „rășină de canabis” în cantitate de 0,04 g, ceea ce, conform

Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea

Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari și, contrar prevederilor

articolului 29 din Legea „Cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope si a

precursorilor” nr. 382-XIV din 06 mai 1999, fără scop de înstrăinare, le-a păstrat ilegal

fară autorizația corespunzătoare și fără prescripția medicului, până la 21 noiembrie

2014, ora 16:30, fiind depistate și ridicate de către colaboratorii de poliție în cadrul

percheziției la domiciliul lui, amplasat în municipiul Chișinău, strada Trandafirilor

31/6, apartamentul nr. 15.

Instanța de apel a notat că în ședința de judecată au fost cercetate următoarele

probe:

- declarațiile martorilor Lepac Alla (f. d. 16-18, vol. II), Boldescu Arcadii (f. d. 7,

vol. II), Pospelov Dmitri (f. d. 8-9, vol. II), Roșca Oleg (f. d. 12, vol. II);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei potrivit căruia martorul Pospelov

Dmitri a recunoscut persoana sub nr. 2 - Lepac Iurii, persoana de la care la 26.06.2014

3

împreună cu Siroma Denis au procurat substanța narcotică „marijuana” (f. d. 146-147,

vol. II);

- procesul - verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014, potrivit căruia în

rezultatul efectuării percheziției în apartamentul nr. 15 amplasat pe str. Trandafirilor

31/6, municipiul Chișinău, unde locuiește Lepac Iurii, a fost depistat și ridicat un

fragment de butelie de culoare cafenie pe pereții căruia se observă o substanță maronie

cu miros specific la capătul căreia se afla o folie de staniol în interiorul căreia se conține

o substanță de culoare cafenie, și un pachet de țigări cu inscripția „Prims Liux” în care

se aflau 2-ă pachete din hârtie de culoare albă și un pachet din staniol cu masa vegetală

uscată de culoare verde cu un miros specific, o seringă de 10 ml. cu un lichid străveziu

cu masa 1,5 ml. (vol. I, f. d. 124-125);

- raportul de expertiză nr. 9818 din 05 decembrie 2014, potrivit căruia masa

vegetală uscată și mărunțită de culoare verde, ridicată în cadrul percheziției de la

domiciliul lui Lepac Iurii amplasat pe str. Xxxxx, apartamentul xx reprezintă

„marijuană” cu masa de 4,384 g (3,34 + 0,78 + 0,224g) și depunerile de substanță de

culoare cafenie de pe pereții interiori ai fragmentului de butelie, precum și pe suprafața

capacului de folie din staniol prezentat spre examinare reprezintă rășină de canabis cu

cantitatea 0,04 g (f. d. 129-131, vol. I);

- procesul-verbal din 16 decembrie 2014 de examinare a obiectului, potrivit căruia

au fost examinată masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde, marijuana cu

masa de 4,384 g (3,34+0,78+0,224 g), și depunerile de substanță de culoare cafenie de pe

pereții interiori ai fragmentului de butelie, precum și pe suprafața capacului de folie

din staniol rășină de canabis cu cantitatea 0,04 g, împachetate într-o sacoșă de

polietilenă de culoare albă sigilată cu sigiliul expertului, (f.d. 134, vol. I);

- corpul delict un pachet de polietilenă de culoare albă, cu conținutul masa

vegetală uscată și mărunțită de culoare verde, „marijuană” cu masa de 4,384 g,

(34+0,78+0,224 g), și depuneri de substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori ai

fragmentului de butelie, precum și pe suprafața capacului de folie din staniol reprezintă

rășină de canabis cu cantitatea 0,04 g, care au fost recunoscute și anexate la cauza penală

prin ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală din

16.12.2014 (f. d. 118b, vol. I);

- procesul-verbal de confruntare dintre martorul Pospelov Dmitrii și bănuitul

Lepac Iurii, prin care Pospelov Dmitri, a recunoscut că la 26 iunie 2014, aproximativ ora

13:20 fiind împreună cu Siroma Denis s-au deplasat pe str. Xxxxx, xxx, s-au ridicat la

etajul xx, apartamentul amplasat în partea dreaptă, și au procurat împreună cu ultimul

un pachet de marijuana de la Lepac Iurii, după care el împreună cu Siroma Denis au

coborât în fața scării și au consumat puțin din ea (f. d. 148-149, vol. I).

4

Apreciind probele administrate în cauză, instanța de apel a considerat ca fiind

dovedită vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei criminale constatate.

În continuare, instanța de apel a indicat că din procesul-verbal de percheziție din

21 noiembrie 2014 (f. d. 124-125, vol. I), rezultă că la data de 21 noiembrie 2014, la

domiciliul inculpatului au fost depistate și ridicate marijuana și rășină de canabis.

Faptul respectiv a fost confirmat de martorul prezent la efectuarea percheziției Lepac

Alla, care este mama inculpatului.

Efectuarea percheziției s-a dispus prin încheierea Judecătoriei Centru,

municipiul Chișinău din 21 noiembrie 2014, în baza demersului procurorului din 21

noiembrie 2014 ( f. d. 122-123, vol. I).

Totodată, instanța de apel a atestat că procesul - verbal de percheziție din 21

noiembrie 2014 a fost întocmit cu respectarea prevederilor articolelor 126, 127, 128, 129,

131, 260 și 261 Cod de procedură penală, cu participarea inspectorilor de poliție

Balamatiuc V. și Roșca O., precum și a proprietarului domiciliului percheziționat Lepac

Alla, mama inculpatului, căreia, contra semnătură, i-au fost explicate drepturile și

obligațiile, inclusiv dreptul de a fi asistată de un apărător, (f. d. 124-125, vol. I).

La fel, s-a reținut că din conținutul raportului de expertiză nr. 9818 din 05

decembrie 2014, rezultă că masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde, ridicată

în rezultatul percheziției de la domiciliul lui Lepac Iurii, amplasat pe str. Trandafirilor

31/6 apartamentul 15 reprezintă „marijuană”cu masa de 4,384 g (3,34 + 0,78 + 0,224g) și

depunerile de substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori ai fragmentului de

butelie, precum și pe suprafața capacului de folie din staniol prezentat spre examinare,

reprezintă rășină de canabis cu cantitatea 0,04 g (f. d. 129-131, vol. I).

Subisidiar, instanța de apel a menționat că probele enumerate și analizate supra

sunt admisibile, fiind administrate și cercetate în conformitate cu Codul de procedură

penală, iar urmărirea penală s-a desfășurat cu respectarea procedurii prevăzute de lege

și, respectiv, nu se constată încălcări care atrag nulitatea actelor procedurale efectuate,

prin prisma articolului 251 Cod de procedură penală.

În același context, instanța de apel a indicat că la terminarea urmăririi penale,

când învinuitul Lepac Iurii a luat cunoștință de materialele dosarului în prezența

apărătorului, n-au fost invocate motive privind nulitatea actelor procedurale efectuate

pe parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că au fost de acord cu legalitatea acestor

acte procedurale.

Instanța de apel a mai specificat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpat,

nu echivalează cu achitarea acestuia pe episodul privind învinuirea pe cazul din 21

noiembrie 2014, deoarece probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și, după

5

caz, verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine săvârșirea

infracțiunii imputate.

De asemenea, instanța de apel a considerat că motivele precum că procesul-

verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014 a fost efectuat fără participarea

interpretului, iar Lepac Alla nu cunoaște limba de stat sunt nefondate, or, din procesul-

verbal al ședinței de judecată în primă instanță, rezultă că ea a vorbit cu participanții la

percheziție atât în limba rusă, cât și în cea de stat, fiindu-i explicate drepturile și

obligațiile procesuale, totodată, semnând procesul-verbal menționat și fără a înainta

obiecții sau cereri.

Totodată, cu privire la vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei criminale

constatate, prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptei prejudiciabile săvârșite pe episodul de învinuire în cazul din 21

noiembrie 2014 și semnele componenței de infracțiune prevăzute de norma penală

specială, instanța de apel a calificat fapta constatată și reținută în sarcina inculpatului

în componența de infracțiune prevăzută de articolul 217 alin. (2) Cod penal: păstrarea

în proporții mari și fără scop de înstrăinare a substanțelor narcotice.

În acest sens, instanța de apel, analizând și apreciind probele prezentate de partea

învinuirii în ședința de judecată în apel, a conchis că nu s-a confirmat scopul de

înstrăinare a substanțelor narcotice - incriminat prin rechizitoriu.

Mai mult, instanța de apel a reținut că infracțiunea prevăzută de articolul 217

alin. (2) Cod penal, conform articolului 16 alin. (2) Cod penal, se clasifică, ca fiind

ușoară.

În acest context, instanța de apel a notat că infracțiunea a fost săvârșită la 21

noiembrie 2014, astfel din ziua săvârșirii infracțiunii până la ziua judecării cauzei în

apel au expirat aproximativ doi ani și cinci luni, din ce rezultă că a expirat termenul de

prescripție de tragere la răspundere penală, iar procesul penal pe art. 217 alin. (2) Cod

penal, urmează a fi încetat.

Subsidiar, instanța de apel a atestat că prima instanță greșit a apreciat probele

administrate pe episodul de învinuire în cazul din 21 noiembrie 2014 în pofida faptului,

că probatoriul administrat în cauză dovedește cu certitudine vinovăția inculpatului

Lepac Iurii în săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 217 alin. (2) Cod penal.

Cu privire la episodul de învinuire în cazul din 26 iunie 2014, instanța de apel a

considerat că probatoriul administrat și prezentat în cadrul cercetării judecătorești nu

confirmă învinuirea privind săvârșirea infracțiunii imputate prin rechizitoriu

inculpatului.

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că procurorul n-a prezentat

instanței nici o probă pe acest episod pentru a fi cercetată direct și nemijlocit, în sensul

6

dovedirii vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 2171

alin. (3), lit. f) Cod penal, și a exclus din învinuire episodul din 26 iunie 2014.

Totodată, instanța de apel a indicat că inculpatul la urmărirea penală și în

judecată a respins învinuirea, potrivit căreia: „ la 26 iunie 2014, aproximativ la ora 13:20,

aflându-se pe str. Xxxxx, xxx, apartamentul xx, municipiul Xxxxx, urmărind scopul

înstrăinării substanțelor narcotice, a înstrăinat lui Siroma Denis, un plic de hârtie de culoare

albă în care conform raportului de expertiză nr. xxxx din 04.07.2014 se afla substanța narcotică

„marijuana” în cantitate de 4,36 g ceea ce conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și

a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora,

aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții mari care,

contrar prevederilor articolului 29 al Legii cu privire la „circulația substanțelor narcotice și

psihotrope și a precursorilor” Nr. 382-XIV din 06 mai 1999 constituie proporții mari.”

În opinia instanței de apel, această învinuire nu s-a confirmat în cadrul cercetării

judecătorești, deoarece versiunea inculpatului n-a fost combătută prin probe ce ar putea

fi puse la baza condamnării inculpatului și care ar fi avut acces toate părțile procesului

penal în egală măsură.

Astfel, instanța de apel a atestat că nu este în drept să pună la baza condamnării

declarațiile martorului Pospelov Dmitri, indicate, în apel, ca probă principală pe acest

episod, din moment ce n-a fost audiat în ședința de judecată.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că acest episod de învinuire nu este probat

din punct de vedere al legalității și temeiniciei și, în atare situație, s-a considerat că fapta

incriminată pe acest episod nu a fost săvârșită de inculpat, motiv pentru care s-a impus

achitarea, organul de urmărire penală fiind obligat să continue urmărirea penală pentru

identificarea făptuitorului.

În această ordine de idei, instanța de apel a notat că este în principiu de acord, cu

soluția primei instanțe pe acest episod de învinuire - de achitare a inculpatului, însă, nu

a acceptat temeiul invocat în sentință, precum că fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii.

5.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, care a

indicat temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală și a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

7

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- instanța de apel nu a respectat prevederile art. 414, 419 Cod de procedură

penală;

- nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează

cu nerezolvarea fondului apelului;

- vinovăția inculpatului Lepac Iurii este demonstrată prin declarațiile martorilor

Balamatiuc Victor, Lepac Alla, Boldescu Arcadii, Pospelov Dmitri, Roșca Oleg,

procesul-verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014 în apartamentul nr. 15 de pe str.

Xxxxx, xxx, mun. Xxxxx unde locuiește Lepac Iurii, raportul de exeprtiză nr. xxx din 05

decembrie 2014, procesul-verbal de examinare a obiectului din 16 decembrie 2014,

corpul delict – un pachet de culoare albă cu conținutul masă vegetală și mărunțită de

culoare verde „marijuană”, procesul-verbal de confruntare dintre martorul Pospelov

Dmitri și bănuitul Lepac Iurii;

- martorul Pospelov Dmitri a fost audiat în cadrul urmăririi penale, tot la

urmărirea penală a fost efectuată confruntarea dintre dânsul și bănuitul la acel moment,

Lepac Iurii, ulterior, a mai fost audiat în ședința judiciară a primei instanțe. Prin

urmare, această probă a fost fixată, a fost legal administrată în cadrul procesului penal,

iar impedimente de a nu fi luată în considerare această probă, nu sunt, cercetarea

judecătorească în instanța de apel fiind considerată drept continuarea fondului;

- acuzarea în instanța de apel nu a avut posibilitate să prezinte pe martorul

Pospelov D. în instanța de apel și a invocat ca probă declarațiile acestuia de la urmărirea

penală, reflectate inclusiv în procesul-verbal de confruntare dintre dânsul și bănuitul

Lepac Iurii. (vol. I, f. d. 148-149);

- instanța de apel nefondat a exclus ca probă declarațiile acestui martor, cheie

pentru calificarea acțiunilor inculpatului.

5.2. Avocatul Hramcenco Alexandr în numele inculpatului Lepac Iruii, care a

indicat temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală și a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței

primei instanțe.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- din declarațiile martorului Lepac Alla, rezultă cu certitudine că ea nu cunoaște

limba de stat. Necătând la faptul dat, colaboratorii de poliție nu au asigurat prezență

traducătorului la efectuarea acțiunii de urmărire penală, pe când, conform art. 16 Cod

8

de procedură penală, participarea traducătorului era obligatorie. Din aceleași motive

Lepac Alla a fost lipsită de posibilitatea reală să înainteze obiecții sau cereri împotrivă

percheziției și procesului-verbal de percheziție, din simplu motiv că a fost indusă în

eroare de colaboratorii de poliție, fiind convinsă de ei că semnează în procesul-verbal

„ca confirmare a faptului că au fost”;

- dreptul lui Lepac Alla la intrepret în procesul efectuării percheziției la

domiciliul ei, a fost încălcat, motiv care atrage nulitatea procesului-verbal de

percheziție la domiciliul lui Lepac Alla, din 21 noiembrie 2014, conform art. 251 alin. (2)

Cod de procedură penală;

- instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

și anume a menționat în decizia sa că: „Motivele precum că procesul-verbal de percheziție

din 21 noiembrie 2014 a fost efectuat fără participarea interpretului, iar Lepac A. nu cunoaște

limba de stat sunt nefondate, or, din procesul-verbal al ședinței de judecată în primă instanță,

rezultă că ea a vorbit cu participanții la percheziție atât în limba rusă, cât și în cea de stat, fiindu-

i explicate drepturile și obligațiile procesuale”. Acest fapt nu corespunde realității. Din

contra, din procesul-verbal de audiere a martorului Lepac Alla, rezultă că ea a vorbit

cu unul din polițiști în limba rusă, iar ceilalți doi au vorbit cu dânsa doar în limba

română. Lepac Alla nu a vorbit cu colaboratorii de poliție în limba română, și nu a

declarat acest fapt nicăieri. Instanță de apel eronat a ajuns la concluzia că Lepac Alla a

vorbit cu participanții la percheziție atât în limba rusă, cît și în cea de stat (respectiv

ultima posedă limba de stat), și a întemeiat decizia sa pe această concluzie;

- din declarațiile martorului Lepac Alla, cât și din declarațiile inculpatului,

rezultă că masa vegetală care a fost găsită în rezultatul percheziției, reprezintă urzică

uscată care a fost consumată de inculpat în calitate de medicament;

- în procesul luării de cunoștință cu raportul de expertiză, nr. 9818 din 05

decembrie 2014 Lepac Iurii și avocatul HramcencoAlexandr au declarat obiecții, că

obiectul expediat la expertiză nu coincide cu cel care a fost la Lepac Iurii acasă. Lepac

Iurii nu a păstrat careva substanțe narcotice interzise, inclusiv marijuana sau rășină de

canabis.

numele inculpatului Lepac Iurii:

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, instanța de recurs a constatat

că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs

a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

9

La caz, s-a reținut că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 18 aprilie 2017, a fost pronunțat la 18 aprilie 2017 în prezența avocatului

Hramcenco Alexandr, care reprezenta interesele inculpatului Lepac Iurii, fapt

confirmat prin procesul verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 91, vol.

II), în aceeași zi fiind comunicată și data pronunțării deciziei motivate – 18.05.2017,

modul și termenul de atac a deciziei, dată ce ulterior a fost modificată, fiind amânată

pronunțarea deciziei integrale pentru 02 iunie 2017.

Totodată, conform materialelor cauzei (f.d. 93, vol. II), a rezultat că la 02 iunie

2017, data când a fost pronunțată decizia motivată, nu s-a prezentat nici avocatul

Hramcenco Alexandr și nici inculpatul Lepac Iurii.

La fel, din motiv că nu s-a prezentat la pronunțarea deciziei motivate, și că

inculpatul Lepac Iurii este vorbitor de limba rusă și nu cunoaște limba de stat, copia

acesteia tradusă în limba rusă a fost expediată inculpatului Lepac Iurii, la 12 martie 2018

(f.d. 119, vol. II).

Mai mult, instanța de recurs a constatat că recursul ordinar a fost declarat de

avocatul Hramcenco Alexandr în numele inculpatului, care cunoaște limba de stat, or

recursul a fost depus în limba română la 04 iulie 2017 (f.d. 158-164, vol. II).

Prin urmare, instanța de recurs a conchis că potrivit prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de

apel pronunțate integral la 02 iunie 2017, curge de la această dată și a expirat la 03 iulie

2017.

În acest context, instanța de recurs a reținut că la 04 iulie 2017, conform ștampilei

Oficiului Poștal Chișinău de pe plic (f.d. 164, vol. II), avocatul Hramcenco Alexandr a

declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, peste termenul legal de

declarare a recursului ordinar prevăzut de lege.

6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Chișinău, Sâli Radu:

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, instanța de recurs a constatat

că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

La caz, instanța de recurs a atestat că recurentul a invocat ca temeiuri de recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, sub aspectele că

„instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței și că faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”.

10

În urma verificării materialelor cauzei sub aspectele invocate, precum și din

oficiu conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs a relevat

că în speță s-a confirmat temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

de procedură penală, în sensul că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

sau acesta este expus neclar.

Astfel, analizând decizia instanței de apel (f.d. 95-107, vol. II), instanța de recurs

a atestat că în partea descriptivă a acesteia, instanța de apel a motivat soluția de achitare

a inculpatului de sub învinuirea pe episodul de comitere a infracțiunii din 26 iunie 2014,

incriminat prin rechizitoriu inculpatului Lepac Iurii, menționând că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat (f.d. 106, vol. II), totodată a fost menținută soluția de condamnare

a inculpatului Lepac Iurii pe episodul comiterii infracțiunii din 21 noiembrie 2014, fiind

doar reîncadrate acțiunile inculpatului de pe acest episod din art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod

penal în baza art. 217 alin. (2) Cod penal.

În acest context, coraportând motivarea soluției descrise în partea descriptivă a

deciziei instanței de apel, cu dispozitivul deciziei instanței de apel (f.d. 94, 107 vol. II),

instanța de recurs a atestat că în dispozitivul deciziei instanței de apel nu se reflectă

soluția de achitare cu privire la episodul din 26 iunie 2014, contrar rigorilor stipulate la

art. 396 alin. (2) Cod de procedură penală, care prevede că ”Dispozitivul sentinței de

achitare trebuie să cuprindă dispoziția de achitare a inculpatului și motivul pe care se întemeiază

achitarea”.

Prin urmare, instanța de recurs a conchis că în speță este incident temeiului de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, eroare

ce nu poate fi corectată de instanța de recurs ordinar.

Totodată, instanța de recurs a considerat că instanța de apel la adoptarea soluției

de achitare a inculpatului Lepac Iurii pe episodul din 26.06.2014, nu s-a pronunțat

asupra unor probe decisive, cum ar fi:

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei (f.d. 146-147, vol. I), prin care

Pospelov Dmitri în prezența avocatului Hramcenco Alexandr, îl recunoaște pe

inculpatul Lepac Iurii ca persoana de la care a procurat substanțe narcotice pe

26.06.2014;

- procesul-verbal de confruntare (f.d. 148-149, vol. I), petrecut în prezența

avocatului Hramcenco Alexandr și în care inculpatul Lepac Iurii a confirmat prin

semnătură că cunoaște limba de stat (f.d. 148, vol. I), unde martorul Pospelov Dmitri,

declară că: ”la data de 24.06.2014, fiind cu Stroma Denis pe adresa indicată.... am procurat

buruian de culoare verde” (f.d. 149, vol. I).

11

În consecință, în temeiul celor expuse supra, instanța de recurs a constatat că

recursul ordinar declarat urmează a fi admis, or s-a confirmat incidența temeiului de

recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, eroare

ce nu poate fi corectată de instanța de recurs ordinar, motiv din care se impune casarea

totală a deciziei instanței de apel contestate, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

a fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Lepac Iurii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2171 alin. (3) lit. f) Cod penal și în baza acestei Legi i s-a aplicat pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de

gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 3 ani.

7.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, deliberând asupra

motivelor invocate în apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, pe baza

probelor administrate și cercetate de prima instanță și suplimentar de către instanța de

apel, a ajuns la concluzia că apelul procurorului urmează a fi admis, cu casarea sentinței

atacate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

cu condamnarea lui Lepac Iurii în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal.

Instanța de apel, analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, conform cărora, fiecare probă urmează

să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității

ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a constatat

următoarele:

Lepac Iurii la 26 iunie 2014, aproximativ la ora 1320, aflându-se pe str. Xxxxx, xxx,

mun. Xxxxx, urmărind scopul înstrăinării substanțelor narcotice, a înstrăinat cet.

Siroma Denis un plic de hârtie de culoare albă, în care, conform Raportului de expertiză,

nr. xxxx din 04 iulie 2014, se afla substanță narcotică „marijuana” în cantitate de 4,36

grame, ceea ce conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”,

aprobate prin Hotărârea Guvernului, nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții

mari, pe care, contrar prevederilor art. 29 Legea cu privire la circulația substanțelor

narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din 06 mai 1999, constituie

proporții mari.

Tot el, urmărind scopul înstrăinării substanțelor narcotice, în circumstanțe

necunoscute organului de urmărire penală, a intrat în posesia a trei pachețele din hârtie,

12

în care, conform Raportului de expertiză nr. xxxx din 05 decembrie 2014, se conținea

„marijuană” în cantitate de 4,389 grame (3,38+ 0,78+0,224 grame) și un fragment de

butelie și un fragment de butelie pe pereții interiori ai fragmentului (pe partea de sus),

precum și pe suprafața capacului de folie de staniol - reprezintă „rășină de canabis” cu

cantitate de 0,04 grame, ceea ce, conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a

plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile

acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului, nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie

proporții mari, pe care, contrar prevederilor art. 29 Legea cu privire la circulația

substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din 06 mai 1999, le-a

păstrat ilegal fără autorizația corespunzătoare și fără prescripția medicului, cu scop de

înstrăinare până la 21 noiembrie 2014, aproximativ la ora 163n, când au fost depistate

și ridicate de către colaboratorii de poliție în cadrul percheziției la domiciliul acestuia

amplasat pe str. Xxxxx, xxxx, ap. xx”.

Astfel, instanța de apel a constatat că Lepac Iurii a comis infracțiunea prevăzută

de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, adică circulația ilegală a substanțelor narcotice,

adică prelucrarea, procurarea, păstrarea substanțelor narcotice, săvârșită în scop de

înstrăinare, în proporții mari.

Instanța de apel analizând și apreciind declarațiile inculpatului prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții,

concludenții și utilității lor le-a apreciat ca ne fiind corespunzătoare adevărului, or

inculpatul a oferit astfel de declarații cu scopul de a se eschiva de la răspundere penală,

mai mult, instanța a reținut că depozițiile inculpatului sunt combătute prin probele ce

vor fi analizate infra.

Astfel, deși inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate

lui, culpa acestuia a fost confirmată prin declarațiile martorilor Lepac Alia, Boldescu

Arcadii, Pospelov Dmitri, Balmatiuc Victor, Roșea Oleg; prin sistemul de acte și

documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale cum ar fi, copia

raportului de expertiză nr. xxxx din 04 iulie 2014, copia procesului-verbal de examinare

a obiectului din 25 iulie 2014, copia ordonanței de recunoaștere și de anexare a

corpurilor delicte la cauza penală din 25 iulie 2014, raportului procurorului în

Procuratura sectorului Botanica, mun. Chișinău, Victoria Furtună, întocmit la 22

octombrie 2014, raportului de expertiză nr. 5563 din 04 iulie 2014, procesului-verbal de

percheziție din 21 noiembrie 2014, raportului de expertiză nr. 9818 din 05 decembrie

2014, conform procesului-verbal de examinare a obiectului din 16 decembrie 2014,

procesului-verbal de recunoaștere a persoanei din 17 februarie 2015, raportului de

expertiză nr. xxxx din 05 decembrie 2014.

13

În continuare, instanța de apel nu a putut reține ca fiind întemeiate argumentele

instanței de fond în partea în care s-a invocat nulitatea unor acte și documente

acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale.

Astfel, instanța de apel a enunțat că efectuarea percheziției în speță s-a dispus

prin încheierea Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău din 21 noiembrie 2014, în baza

demersului procurorului din 21 noiembrie 2014.

Procesul-verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014 a fost încheiat cu

respectarea prevederilor articolelor 126, 127, 128, 129, 131, 260 și 261 Cod de procedură

penală, cu participarea inspectorilor de poliție Balamatiuc V. și Roșea O., precum și a

proprietarului domiciliului percheziționat Lepac A., mama inculpatului, căreia, contra

semnătură, i-au fost explicate drepturile și obligațiile, inclusiv dreptul de a fi asistată

de un apărător.

Din conținutul raportului de expertiză nr. xxxx din 05 decembrie 2014, a rezultat

că masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde, ridicată în rezultatul percheziției

de la domiciliul lui Lepac Iurii, amplasat pe str. Xxxxx, xxx apartamentul xx reprezintă

„marijuana” cu masa de 4,384 g (3,34+0,78+0,224g) și depunerile de substanță de culoare

cafenie de pe pereții interiori ai fragmentului de butelie, precum și pe suprafața

capacului de folie din staniol prezentat spre examinare, reprezintă rășină de canabis cu

cantitatea 0,04g.

Probele relevate și analizate supra sânt admisibile, dat fiind că sunt administrate

și cercetate în conformitate cu Codul de procedură penală, iar urmărirea penală s-a

desfășurat cu respectarea procedurii prevăzute de lege și, respectiv, nu s-au constatat

încălcări care atrag nulitatea actelor procedurale efectuate, prin prisma art. 251 Cod de

procedură penală.

Ordonanța de punere sub învinuire din 10 martie 2015 a fost întocmită în

conformitate cu prevederile art. 281 Cod de procedură penală, fiind înaintată acuzarea

învinuitului în conformitate cu prevederile art. 282 Cod de procedură penală.

Rechizitoriul a fost întocmit în conformitate cu prevederile art. 296 Cod de

procedură penală și trimis în judecată în conformitate cu prevederile art. 297 Cod de

procedură penală.

Mai mult, instanța de apel a reiterat că în procesele-verbale de informare despre

terminarea urmăririi penale și de prezentare materialelor de urmărire penală din 11

martie 2015 nu au fost înaintate cereri sau obiecții asupra actelor procesuale îndeplinite

de organul de urmărire penală.

La caz, instanța de apel a atestat în acțiunile inculpatului Lepac Iurii prezența

elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal.

14

Concluzia expusă supra a rezultat din probele administrate și cercetate în

instanța de apel și anume din copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 24

iunie 2014, a fost cercetată suprafața de teren de pe adresa mun. Xxxxx, str. Xxxxx, xxx,

în cadrul căreia, lângă roata din față din partea stângă a automobilului de model „Opel

Vivaro” cu n/î xxxx a fost depistat un pachețel din hârtie, în interiorul căruia se afla

masă vegetală de culoare verde, uscată și mărunțită cu miros specific, care a fost ridicat,

împachetat și sigilat în prezența lui Dmitri Pospelov și Denis Siroma.

La fel, potrivit copiei raportului de expertiză nr. xxxx din 04 iulie 2014 „masa

vegetală de culoare verde, uscată, mărunțită, prezentată la expertiză într-un plic de

hârtie albă, ridicate la 24 iunie 2014 în urma efectuării cercetării la fața locului,

reprezintă marihuana, care face parte din categoria substanțelor narcotice, cu cantitatea

de 4,36 grame (stare uscată).

Probele enunțate sunt susținute și de depozițiile martorului Pospelov Dmitri care

a declarat că s-a dus la Denis Siroma, care este prietenul lui din copilărie pentru a fuma

iarbă de culoare verde, care te turmentează, pentru a pierde timpul. Ultimul n-avea

iarba respectivă, dar i-a spus că va face rost, după ce acesta l-a sunat pe inculpatul Lepac

Iurii și s-au dus la dânsul pe str. Trandafirilor, mun. Chișinău cu scopul de a lua iarba

respectivă. Aici au fumat toți trei această iarbă cu ajutorul unui dispozitiv improvizat,

care se numește „bulibuleator”, pe care l-a pregătit sau inculpatul Lepac Iurii, sau Denis

Siroma, nu ține minte exact. A mai declarat că după aceasta au ieșit din apartamentul

inculpatului Lepac Iurii, iar Denis Siroma a luat de la acesta un pachețel cu iarbă. Când

au ieșit din scară, s- au așezat pe un scaun pentru a fuma o țigară. în acest timp au

observat o mașină a poliției, din care considerente Denis Siroma a pus pachetul cu iarbă

sub roata la o mașină, dar care a fost găsit de către colaboratorii de politie, care mai întâi

i-au întrebat, dacă n-au droguri, după ce au început a căuta. Nu știe dacă Denis Siroma

a achitat lui Lepac Iurii banii pentru iarbă. A precizat că în acest pachet era iarbă

„himari”.

Mai mult, conform procesului-verbal de recunoaștere a persoanei din 17

februarie 2015, Dmitri Pospelov l-a recunoscut pe inculpatul Lepac Iurii drept persoana

de la care, la 26 iunie 2014, fiind în ap. xx, str. Xxxxx, xxx, mun. Xxxxx, a procurat

substanța narcotică marijuana.

Conform raportului procurorului în Procuratura sectorului Botanica, mun.

Chișinău, Victoria Furtună, întocmit la 22 octombrie 2014, în cadrul cauzei penale

pornite în conformitate cu art. 217 alin. (2) Cod penal împotriva lui Siroma Denis, a

depistat că ultimul, „la 24 iunie 2014, aproximativ la ora 13:20, a procurat de la Lepac

Iurit un pilc de hârtie de culoare albă, în care, conform raportului de expertiză, nr. 5563

din 04 iulie 2014, se afla substanță narcotică „marihuana” în cantitate de 4,36 grame.

15

De asemenea, conform procesului-verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014,

efectuată de către ofițerul de urmărire penală al SUP a IP Botanica, mun. Chișinău, Dinu

Morogai, cu participarea ofițerilor de investigație Victor Balamatiuc și Oleg Roșea,

precum și a Allei Lepac, a fost efectuată percheziția în ap. xx, str. Xxxxx, xxx, mun.

Xxxxx, în cadrul căreia au fost depistate și ridicate o seringă medicală de unică folosință

cu lichid, un fragment de butelie (partea de sus), gura căruia este astupată cu un capac

confecționat din folie de staniol si trei pachete din hârtie cu masă vegetală măruntită de

culoare verde cu miros specific.

Iar, potrivit raportului de expertiză, nr. xxxx din 05 decembrie 2014, depunerile

de substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori ai fragmentului de butelie (partea

de sus), precum și pe suprafața capacului de folie din staniol prezentat la examinare,

depistate și ridicate la data de 21 noiembrie 2014 în rezultatul efectuării percheziției la

domiciliu pe adresa mun. Xxxxx, str. Xxxxx, xxx, ap. xx, unde locuiește cet. Lepac Iurii,

reprezintă rășină de canabis, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea

substanței narcotice (masă uscată) constituie 0,04 g. Masa vegetală uscată și mărunțită,

de culoare verde prezentată la examinare în cele trei pachete din hârtie, depistate și

ridicate în circumstanțele de mai sus, reprezintă marijuana, care se atribuie la substanțe

narcotice. Cantitatea substanței narcotice (în stare uscată) constituie în total 4,384 g

(3,38+0,78+0,224).

Relevante la acest capitol fiind și depozițiile lui Boldescu Arcadii care a declarat

că îl cunoaște pe inculpatul Lepac Iurii Igor, deoarece acesta a fost trimis de la oficiul

forței de muncă pentru a învăța în grupa la specialitatea montor electric, unde el preda.

în toamna anului 2014, în una din zile, în timpul orelor de practică, de dânsul s-a

apropiat inculpatul Lepac Iurii, care i-a spus că are neplăceri acasă și și-a cerut

permisiunea să plece, deoarece la el acasă au venit colaboratorii de poliție și trebuie să

se ducă pentru a se clarifica. A doua sau a treia zi inculpatul Lepac Iurii i-a spus că

colaboratorii de poliție au efectuat percheziție în apartamentul său și au găsit o țigară

cu iarbă („koseak”). A precizat că inculpatul Lepac Iurii i-a spus că atunci când ceva îl

doare sau când n-are dispoziție întrebuințează această iarbă fără a o nominaliza, iar el

i-a spus că aceasta este „koseak”.

Astfel, instanța de apel indubitabil a stabilit că prin acțiunile sale inculpatul

Lepac Iurii a comis infracțiunea prevăzută la art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, adică

circulația ilegală a substanțelor narcotice, adică prelucrarea, procurarea, păstrarea

substanțelor narcotice, săvârșită în scop de înstrăinare, în proporții mari.

La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului Lepac Iurii, instanța de

apel a ținut cont de prevederile art. art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal și le-a aplicat

corespunzător.

16

Croitor Alexei în numele inculpatului, care indică temeiurile pentru recurs prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală și solicită casarea deciziei

instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel fără a administra și cerceta probele a ajuns la concluzia că apelul

procurorului urmează a fi admis, cu casarea sentinței atacate și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță cu condamnarea lui Lepac Iurii

pe art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal.

În pct. 63 din decizie, instanța a indicat: Fiind audiat în ședința instanței de apel

martorul a indicat că susține declarațiile oferite anterior. Fără a preciza numele și prenumele

martorului, astfel nu este clar cine a dat astfel de declarații.

În pct. 65 din decizie a indicat: Fiind audiat în ședință judiciară, martorul Pospelov

Dmitri a declarat instanței de judecată că... Este eronat o astfel de precizare, deoarece Pospelov

Dmitri n-a fost audiat în instanța de apel, fapt care se constată prin audierea înregistrării audio

a ședințelor de judecată.

Totodată este indicat că declarațiile lui făcute în timpul urmăririi penale, nu

corespund realității. Instanța nici n-a dat aprecierii acest fapt, și anume faptul că un

astfel de martor care semnează prevenirea de răspunderea penală pentru declarații

false, cu ușurință se refuză de declarațiile date anterior, recunoaște că a dat declarații

false. Instanța nu i-a dat nici o măsură (de ex.adoptarea încheierii interlocutorii în acest

sens) mai mult ca atât pune aceste declarații la baza sentinței de condamnare a

inculpatului, le recunoaște valabilitatea, necatând la faptul că însuși martorul

recunoaște că nu corespund realității;

- în pct. 70 din decizie este indicat că a fost audiat martorul Roșea Oleg care a

făcut declarații analogice cu ale martorului Balamatiuc Victor. În realitate martorul

indicat n-a fost audiat în instanța de apel;

- la baza condamnării instanța de apel a pus procesul-verbal de percheziție din

21 noiembrie 2014, efectuată de către ofițerul de urmărire penală al SUP a IP Botanica,

mun. Chișinău, Dinu Morogai, cu participarea ofițerilor de investigație Victor

Balamatiuc și Oleg Roșea, precum și a Allei Lepac, a fost efectuată percheziția în ap. xx,

str. Xxxxx, xxx, mun. Xxxxx, în cadrul căreia au fost depistate și ridicate o seringă

medicală de unică folosință cu lichid, un fragment de butelie și trei pachete din hârtie

cu masă vegetală măruntită de culoare verde cu miros specific;

- procesul-verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014 a fost încheiat cu

încălcarea prevederilor articolelor 126, 127, 128, 129, 131, 260 și 261 Cod de procedură

17

penală, cu participarea inspectorilor de poliție Balamatiuc V. și Roșea O., precum și a

proprietarului domiciliului percheziționat Lepac Alia, bunica inculpatului, căreia, nu i-

au fost explicate drepturile și obligațiile. Inspectorii de poliție au vorbit cu Lepac Alla

în limba de stat pe care ea nu o posedă, căci este vorbitoare de limba rusă. Ea a solicitat

să fie se petreacă percheziția în prezența inculpatului le ce a primit refuz. A solicitat să

fie asigurat dreptul de a fi asistată de un interpret, la ce a fost refuzată.

A solicitat să fie asigurat dreptul de a fi asistată de un apărător, la ce a fost

refuzată.

Astfel, instanța de fond, în sentință corect a declarat nulitatea procesului-verbal

de percheziție din 21 noiembrie 2014 ca fiind întocmit cu încălcarea normelor

procesuale;

- la baza deciziei de condamnare instanța de apel a pus raportul de expertiză nr.

5563 din 04 iulie 2014 și raportul de expertiză nr. xxxx din 05 decembrie 2014. Acestea

rapoarte au fost perfectate cu încălcarea procedurii: ordonanța de numire a expertizei

din 24.11.2014 a fost adusă la cunoștință inculpatului la 15.12.2014, o dată cu

prezentarea spre cunoștințe a raportului de expertiză și a procesului-verbal de

comunicare rezultatelor expertizei;

- fapta incriminată inculpatului pe primul capăt de învinuire n-a fost probată, nu

este clară învinuirea adusă, este una neconcretizată, care încalcă grav dreptul la

apărare, nu sunt indicate explicit elementele constitutive ale componenței de

infracțiune prevăzută la art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal.

Astfel condamnarea inculpatului în lipsa probelor, în baza actelor procesuale

întocmite cu abateri, deci nule (rapoartele de expertiză, procesul-verbal de perchiziție),

încălcarea dreptului la apărare, încălcarea dreptului de a-i se comunica explicit

învinuirea adusă - toate constituie violarea art. 6 din CEDO.

inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței

de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată, din următoarele considerente:

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța este în drept să îl admită, cu casarea totală a hotărârii atacate

și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

18

Reieșind din sumarul recursului declarat, se reține că avocatul inculpatului

semnalează cazul de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală și anume că: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite

elementele infracțiunii, imputate inculpatului.

Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit reține, că recurentul

invocă critici asupra faptului, că instanța de apel nu a verificat cumulul de probe, ce au

stat la baza condamnării inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, adică prelucrarea, procurarea, păstrarea substanțelor

narcotice, săvârșită în scop de înstrăinare, în proporții mari, apreciindu-le superficial și

fără a ține cont de prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală.

Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au dus la adoptarea

unei hotărâri ilegale, în același timp, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel,

judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror

probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Prin urmare, Colegiul menționează că, declanșând o continuare a judecării cauzei

în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat,

produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în

fapt, cât și în drept, totodată instanța având posibilitatea de a da o nouă apreciere

probelor acumulate la dosar.

La judecarea apelului, instanța este în drept să cerceteze suplimentar probele

administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel, apreciate diferit față de felul cum

au fost evaluate de prima instanță), precum și să administreze probe noi, pentru

elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vizavi de acuzația

imputată inculpaților prin actul de învinuire și cel de sesizare a instanței.

Pe lângă cele consemnate, este necesar de a face o precizare substanțială, și

anume că, după investirea instanței cu soluționarea în fond a cauzei, părților trebuie să

le fie asigurate toate garanțiile unui proces echitabil, prin urmare dacă apelul constituie

o continuare a judecării fondului cauzei, acestea sunt valabile și pentru instanța dată.

19

Totodată, procedura de examinare a apelului, după o hotărâre de achitare

pronunțată de prima instanță, prezintă unele particularități aparte.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține dispozițiile art. 6 din Convenția

Europeană pentru Drepturile și Libertățile Fundamentale ale Omului, așa cum acestea

au fost interpretate și aplicate de Curtea Europeană în jurisprudența sa, și prevederile

art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, potrivit cărora după o hotărâre de achitare

pronunțată de prima instanță, instanța de apel nu poate dispune condamnarea

persoanei fără audierea acesteia în ședința de judecată a instanței de apel, precum și

fără audierea martorilor acuzării, în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie

acuzatorială, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea unei

persoane.

Bazat pe cele ce preced, Colegiul evidențiază că, instanța de apel nu este în drept

să pronunțe o hotărâre prin care constată vinovăția inculpatului imputate prin

rechizitoriu, bazându-se exclusiv pe lucrările primei instanțe, în temeiul cărora s-a

dispus achitarea acestora.

Or, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, acuzatorul de stat

este obligat în instanța de apel să solicite o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a

părții vătămate, cât și a martorilor acuzării, declarațiile cărora sunt probe în acuzare, în

măsură să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului.

În particular, în atare situații administrarea mijloacelor de probă se desfășoară

după regulile generale prevăzute pentru prima instanță, fiind aplicat principiul

nemijlocirii, ce permite instanței să perceapă direct faptele și împrejurările relatate de

părți sau martori, precum și reacțiile acestora la întrebările adresate.

De altfel, pentru corectitudinea judecării prezentei cauze este important de a

analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, având în vedere că, în cadrul

cercetării judecătorești se administrează probe anume pentru lămurirea faptelor și

împrejurărilor care prezintă relevanță, sub toate aspectele, în condiții de nemijlocire,

publicitate și contradictorialitate, în scopul perceperii directe a probelor de către

instanța de judecată pentru formularea opiniei vizavi de vinovăția persoanelor deferite

justiției.

Respectiv, atunci când unei persoane i se reproșează săvârșirea unei fapte penale

și i se aduce o acuzație, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și

concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există,

constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpați.

Astfel, instanța de apel nu a ținut seama de dispozițiile legale pertinente în acest

sens și nu a audiat nemijlocit martorii acuzării a căror declarații, în opinia instanței, au

20

influențat în mod direct soluționarea acestei cauze, prin aceasta încălcând dispoziția

art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 26.02.2019, partea acuzării

având în vedere că pe caz a fost emisă o sentință de achitare, a înaintat un demers prin

care a solicitat termen pentru a fi citați și audiați în instanța de apel martorii Balamatiuc

Victor, Pospelov Dmitri și Boldescu Arcadie (f.d. 27, vol. III).

Astfel, din materialele dosarului se constată că, martorii Balamatiuc Victor și

Boldescu Arcadie au fost audiați în cadrul ședințelor de judecată în instanța de apel,

fapt confirmat prin procesele-verbale din 21.03.2019 și 15.10.2019 (f.d. 32; 46, vol. III),

însă instanța de apel omite să audieze din nou martorul acuzării Pospelov Dmitri.

În acest sens, Colegiul penal lărgit analizând materialele dosarului se confirmă

faptul că martorul a fost citat legal de către instanța de apel, însă acesta nu s-a prezentat

în ședințele de judecată din diverse motive, procurorul comunicând instanței faptul că

ultimul nu mai locuiește la adresa indicată, precum și că este încadrat în câmpul muncii

neavând posibilitatea de a se prezenta (f.d. 36; 44, vol. III).

Ulterior, instanța de apel a omis să îl mai citeze la celelalte ședințe de judecată,

punând la baza condamnării inculpatului după o sentință de achitare declarațiile

martorului acuzării Pospelov Dmitri, depuse în ședința judiciară a instanței de fond, și

nu declarațiile ultimului date în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, după

cum este menționat în pct. 65 al deciziei (f.d. 74, vol. III). Mai mult ca atât, instanța de

recurs menționează că declațiile martorului respectiv sunt contradictorii, or, însăși

ultimul declară că ,,…declarațiile făcute în timpul urmăririi penale, nu corespund realității.”

(f.d. 8-9, vol. II).

De asemenea nu a fost audiat nici martorul Roșea Oleg, după cum este menționat

în pct. 70 al deciziei, și anume ,,Fiind audiat în ședința judiciară, martorul Roșea Oleg a făcut

declarații analogice cu ale martorului Balamatiuc Victor.” (f.d. 76, vol. III).

Mai mult, atât declarațiile martorului Pospelov Dmitri, cât și ale martorului

Roșea Oleg, nu au fost cercetate încadrul ședinței de judecată a instanței de apel, la

etapa cercetării judecătorești, și nici consemnate în procesul-verbal.

Astfel, în cazul în care instanța de apel admite apelul, casează sentința total, și

pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, se impune

aplicarea prevederilor art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, care prevede că

,,Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror

cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea

sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate”, respectiv, instanța de apel nu poate să

își întemeieze hotărârea de condamnare în urma unei sentințe de achitare a instanței de

21

fond, în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor depuse în ședința

judiciară a instanței de fond și citite în instanța de judecată în absența lor.

Totodată, Colegiul penal lărgit reține prin prisma jurisprudenței CtEDO (cauza

Dan contra Republicii Moldova, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 05 iulie

2011, nr. 8999/07, art. 6 parag. 1) că ,,…cei care au responsabilitatea de a decide vinovăția sau

nevinovăția unui acuzat ar trebui, în principiu, să fie în măsură să audieze martorii în persoană

și să evalueze credibilitatea lor. Evaluarea credibilității a unui martor este o sarcină complexă,

care, de obicei, nu se poate realiza printr-o simpla citire a cuvintelor sale înregistrate.”

Colegiul penal lărgit reiterează că, revenind la faptele din prezenta cauză,

principala dovadă privind vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii imputate

sunt declarațiile martorilor. Restul probelor a fost dovezi indirecte, care nu a putut duce

nemijlocit la condamnarea inculpatului, prin urmare, declarațiile martorilor și

greutatea dată lor erau de o mare importanță pentru determinarea cauzei.

În această privință, Colegiul penal lărgit susține că, dacă instanța de apel admite

apelul cu rejudecarea cauzei, decizia trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a

bazat instanța pronunțând hotărârea, să indice din ce motive ele urmează a fi

reapreciate ori respinse ca probe.

Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în instanța de recurs, deoarece

instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei. Eroarea comisă nu oferă posibilitatea

instanței de recurs de a concluziona asupra corectitudinii aprecierii probelor și

încadrării juridice a acțiunilor inculpatului de către instanța de apel, or conform art. 419

Cod de procedură penală - rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară

potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică

în mod corespunzător.

În atare circumstanțe se consideră, că instanța de apel a comis erori de drept prin

încălcarea prevederilor art. 100, 101, 394, 414-419, 415 alin. (21) Cod de procedură

penală, iar aceste abateri se cuprind în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, și anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, superficial a verificat legalitatea și temeinicia sentinței.

La rejudecarea cauzei Curtea de Apel Bălți urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și

limitele acesteia: să înlăture erorile procesuale comise de către instanța de apel, să se

pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel și recurs; să verifice și să

aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate

cu cerințele legii; să le dea aprecierea cuvenită în ansamblu, cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate; să elucideze faptele

22

importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia

adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate și de practica unitară în acest

domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de avocatul Croitor Alexei în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22

octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Lepac Iurii Xxxxx, și dispune rejudecarea

cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de judecată.

Lepac Iurii Xxxx urmează a fi eliberat din Penitenciar, dacă nu execută alte hotărâri

judecătorești.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Pronunțată integral la 12 noiembrie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

Burduh Victor

Craiu Nicolae

23