1ra-1352/20 — Art. 217-1 al. 3 lit. f CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 28 iunie 2016, Lepac Iurii a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunete elementele infracțiunii. În privința corpurilor delicte s-a dispus a fi nimicite.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că conform rechizitoriului Lepac Iurii se învinuiește că la 26 iunie 2014, aproximativ la ora 13:00, aflându-se pe str. Xxxxx, mun. Xxxxx, urmărind scopul înstrăinării substanțelor narcotice, a înstrăinat lui Siroma Denis un plic de hârtie de culoare albă, în care, conform Raportului de expertiză, nr. 5563 din 04 iulie 2014, se afla substanță narcotică „marijuana” în cantitate de 4,36 grame, ceea ce, conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și 1 cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari, care, contrar prevederilor art. 29 din Legea cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din 06 mai 1999, constituie proporții mari. Tot el, urmărind scopul înstrăinării substanțelor narcotice, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a intrat în posesia a trei pachețele din hârtie, în care, conform Raportului de expertiză, nr. xxxx din 05 decembrie 2014, se conținea „marijuana” în cantitate de 4,389 grame (3,38+0,78+0,224 grame) și un fragment de butelie pe pereții interiori ai fragmentului (pe partea de sus), precum și pe suprafața capacului de folie de staniol - reprezintă „rășină de canabis” cu cantitate de 0,04 grame, ceea ce, conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari, pe care, contrar prevederilor art. 29 Legea cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din 06 mai 1999, le-a păstrat ilegal fără autorizația corespunzătoare și fără prescripția medicului, cu scop de înstrăinare, până la 21 noiembrie 2014, aproximativ la ora 16:30, când au fost depistate și ridicate de către colaboratorii de poliție în cadrul percheziției la domiciliul acestuia amplasat pe str. Xxxxx, xxx, ap. xx”. Prima instanță a indicat că organul de urmărire penală a calificat faptele incriminate inculpatului în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, - circulația ilegală a substanțelor narcotice, și anume prelucrarea, procurarea, păstrarea substanțelor narcotice, săvârșită în scop de înstrăinare, în proporții mari.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procuror, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Lepac Iurii să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, și să-i fie stabilită o pedeapsa de 3 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de răspunderea materială pe un termen de 3 ani. În argumentarea apelului, procurorul a invocat că: - probele puse la baza soluției de achitare nu au fost apreciate corect, deoarece declarațiile martorilor Pospelov D., Lepac A., Balamatiuc V. și Roșca O., precum și alte probe prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc vinovăția inculpatului Lepac Iurii în săvârșirea faptei constatate de către organul de urmărire penale; - în cadrul cercetării judecătorești vinovăția lui Lepac Iurii în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal a fost dovedită în volum deplin prin probele administrate și apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod 2 de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității și toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor; - percheziția a fost efectuată fără încălcări; - la faza de urmărire penală, nici inculpatul Lepac Iurii, nici apărătorul acestuia Hramcenco Alexandr, considerând, că în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Lepac Iurii au fost lezate drepturile acestuia, precum și a bunicii sale Lepac Alia și nefiind de acord cu rezultatele percheziției, nu au contestat procesul-verbal de percheziție din 21.11.2014.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2017, a fost admis apelul decalrat, casată total sentința, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care procesul penal în privința lui Lepac Iurii pe art. 217 alin. (2) Cod penal, a fost încetat în legătură cu expirarea termenul de prescripție de tragere la răspundere penală. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel audiind inculpatul Lepac Iurii și martorul Balamatiuc Victor, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și probelor cercetate, prezentate instanței de apel, precum și probelor administrate în prima instanța, cercetate suplimentar în ședința de judecată în apel, a constatat că Lepac Iurii, intrând în posesia a trei pachețele din hârtie, în care, conform raportului de expertiză nr. xxxx din 05 decembrie 2014, se conținea „marijuană” în cantitate de 4,389 g (3,38+0,78+0,224 grame) și „rășină de canabis” în cantitate de 0,04 g, ceea ce, conform Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari și, contrar prevederilor articolului 29 din Legea „Cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope si a precursorilor” nr. 382-XIV din 06 mai 1999, fără scop de înstrăinare, le-a păstrat ilegal fară autorizația corespunzătoare și fără prescripția medicului, până la 21 noiembrie 2014, ora 16:30, fiind depistate și ridicate de către colaboratorii de poliție în cadrul percheziției la domiciliul lui, amplasat în municipiul Chișinău, strada Trandafirilor 31/6, apartamentul nr. 15. Instanța de apel a notat că în ședința de judecată au fost cercetate următoarele probe: - declarațiile martorilor Lepac Alla (f. d. 16-18, vol. II), Boldescu Arcadii (f. d. 7, vol. II), Pospelov Dmitri (f. d. 8-9, vol. II), Roșca Oleg (f. d. 12, vol. II); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei potrivit căruia martorul Pospelov Dmitri a recunoscut persoana sub nr. 2 - Lepac Iurii, persoana de la care la 26.06.2014 3 împreună cu Siroma Denis au procurat substanța narcotică „marijuana” (f. d. 146-147, vol. II); - procesul - verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014, potrivit căruia în rezultatul efectuării percheziției în apartamentul nr. 15 amplasat pe str. Trandafirilor 31/6, municipiul Chișinău, unde locuiește Lepac Iurii, a fost depistat și ridicat un fragment de butelie de culoare cafenie pe pereții căruia se observă o substanță maronie cu miros specific la capătul căreia se afla o folie de staniol în interiorul căreia se conține o substanță de culoare cafenie, și un pachet de țigări cu inscripția „Prims Liux” în care se aflau 2-ă pachete din hârtie de culoare albă și un pachet din staniol cu masa vegetală uscată de culoare verde cu un miros specific, o seringă de 10 ml. cu un lichid străveziu cu masa 1,5 ml. (vol. I, f. d. 124-125); - raportul de expertiză nr. 9818 din 05 decembrie 2014, potrivit căruia masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde, ridicată în cadrul percheziției de la domiciliul lui Lepac Iurii amplasat pe str. Xxxxx, apartamentul xx reprezintă „marijuană” cu masa de 4,384 g (3,34 + 0,78 + 0,224g) și depunerile de substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori ai fragmentului de butelie, precum și pe suprafața capacului de folie din staniol prezentat spre examinare reprezintă rășină de canabis cu cantitatea 0,04 g (f. d. 129-131, vol. I); - procesul-verbal din 16 decembrie 2014 de examinare a obiectului, potrivit căruia au fost examinată masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde, marijuana cu masa de 4,384 g (3,34+0,78+0,224 g), și depunerile de substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori ai fragmentului de butelie, precum și pe suprafața capacului de folie din staniol rășină de canabis cu cantitatea 0,04 g, împachetate într-o sacoșă de polietilenă de culoare albă sigilată cu sigiliul expertului, (f.d. 134, vol. I); - corpul delict un pachet de polietilenă de culoare albă, cu conținutul masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde, „marijuană” cu masa de 4,384 g, (34+0,78+0,224 g), și depuneri de substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori ai fragmentului de butelie, precum și pe suprafața capacului de folie din staniol reprezintă rășină de canabis cu cantitatea 0,04 g, care au fost recunoscute și anexate la cauza penală prin ordonanța de recunoaștere și anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 16.12.2014 (f. d. 118b, vol. I); - procesul-verbal de confruntare dintre martorul Pospelov Dmitrii și bănuitul Lepac Iurii, prin care Pospelov Dmitri, a recunoscut că la 26 iunie 2014, aproximativ ora 13:20 fiind împreună cu Siroma Denis s-au deplasat pe str. Xxxxx, xxx, s-au ridicat la etajul xx, apartamentul amplasat în partea dreaptă, și au procurat împreună cu ultimul un pachet de marijuana de la Lepac Iurii, după care el împreună cu Siroma Denis au coborât în fața scării și au consumat puțin din ea (f. d. 148-149, vol. I). 4 Apreciind probele administrate în cauză, instanța de apel a considerat ca fiind dovedită vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei criminale constatate. În continuare, instanța de apel a indicat că din procesul-verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014 (f. d. 124-125, vol. I), rezultă că la data de 21 noiembrie 2014, la domiciliul inculpatului au fost depistate și ridicate marijuana și rășină de canabis. Faptul respectiv a fost confirmat de martorul prezent la efectuarea percheziției Lepac Alla, care este mama inculpatului. Efectuarea percheziției s-a dispus prin încheierea Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău din 21 noiembrie 2014, în baza demersului procurorului din 21 noiembrie 2014 ( f. d. 122-123, vol. I). Totodată, instanța de apel a atestat că procesul - verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014 a fost întocmit cu respectarea prevederilor articolelor 126, 127, 128, 129, 131, 260 și 261 Cod de procedură penală, cu participarea inspectorilor de poliție Balamatiuc V. și Roșca O., precum și a proprietarului domiciliului percheziționat Lepac Alla, mama inculpatului, căreia, contra semnătură, i-au fost explicate drepturile și obligațiile, inclusiv dreptul de a fi asistată de un apărător, (f. d. 124-125, vol. I). La fel, s-a reținut că din conținutul raportului de expertiză nr. 9818 din 05 decembrie 2014, rezultă că masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde, ridicată în rezultatul percheziției de la domiciliul lui Lepac Iurii, amplasat pe str. Trandafirilor 31/6 apartamentul 15 reprezintă „marijuană”cu masa de 4,384 g (3,34 + 0,78 + 0,224g) și depunerile de substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori ai fragmentului de butelie, precum și pe suprafața capacului de folie din staniol prezentat spre examinare, reprezintă rășină de canabis cu cantitatea 0,04 g (f. d. 129-131, vol. I). Subisidiar, instanța de apel a menționat că probele enumerate și analizate supra sunt admisibile, fiind administrate și cercetate în conformitate cu Codul de procedură penală, iar urmărirea penală s-a desfășurat cu respectarea procedurii prevăzute de lege și, respectiv, nu se constată încălcări care atrag nulitatea actelor procedurale efectuate, prin prisma articolului 251 Cod de procedură penală. În același context, instanța de apel a indicat că la terminarea urmăririi penale, când învinuitul Lepac Iurii a luat cunoștință de materialele dosarului în prezența apărătorului, n-au fost invocate motive privind nulitatea actelor procedurale efectuate pe parcursul urmăririi penale, ceea ce prezumă că au fost de acord cu legalitatea acestor acte procedurale. Instanța de apel a mai specificat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpat, nu echivalează cu achitarea acestuia pe episodul privind învinuirea pe cazul din 21 noiembrie 2014, deoarece probele prezentate în sprijinul învinuirii, cercetate și, după 5 caz, verificate în ședința instanței de apel, dovedesc cu certitudine săvârșirea infracțiunii imputate. De asemenea, instanța de apel a considerat că motivele precum că procesul- verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014 a fost efectuat fără participarea interpretului, iar Lepac Alla nu cunoaște limba de stat sunt nefondate, or, din procesul- verbal al ședinței de judecată în primă instanță, rezultă că ea a vorbit cu participanții la percheziție atât în limba rusă, cât și în cea de stat, fiindu-i explicate drepturile și obligațiile procesuale, totodată, semnând procesul-verbal menționat și fără a înainta obiecții sau cereri. Totodată, cu privire la vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei criminale constatate, prin determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite pe episodul de învinuire în cazul din 21 noiembrie 2014 și semnele componenței de infracțiune prevăzute de norma penală specială, instanța de apel a calificat fapta constatată și reținută în sarcina inculpatului în componența de infracțiune prevăzută de articolul 217 alin. (2) Cod penal: păstrarea în proporții mari și fără scop de înstrăinare a substanțelor narcotice. În acest sens, instanța de apel, analizând și apreciind probele prezentate de partea învinuirii în ședința de judecată în apel, a conchis că nu s-a confirmat scopul de înstrăinare a substanțelor narcotice - incriminat prin rechizitoriu. Mai mult, instanța de apel a reținut că infracțiunea prevăzută de articolul 217 alin. (2) Cod penal, conform articolului 16 alin. (2) Cod penal, se clasifică, ca fiind ușoară. În acest context, instanța de apel a notat că infracțiunea a fost săvârșită la 21 noiembrie 2014, astfel din ziua săvârșirii infracțiunii până la ziua judecării cauzei în apel au expirat aproximativ doi ani și cinci luni, din ce rezultă că a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală, iar procesul penal pe art. 217 alin. (2) Cod penal, urmează a fi încetat. Subsidiar, instanța de apel a atestat că prima instanță greșit a apreciat probele administrate pe episodul de învinuire în cazul din 21 noiembrie 2014 în pofida faptului, că probatoriul administrat în cauză dovedește cu certitudine vinovăția inculpatului Lepac Iurii în săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 217 alin. (2) Cod penal. Cu privire la episodul de învinuire în cazul din 26 iunie 2014, instanța de apel a considerat că probatoriul administrat și prezentat în cadrul cercetării judecătorești nu confirmă învinuirea privind săvârșirea infracțiunii imputate prin rechizitoriu inculpatului. În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că procurorul n-a prezentat instanței nici o probă pe acest episod pentru a fi cercetată direct și nemijlocit, în sensul 6 dovedirii vinovăției inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 2171 alin. (3), lit. f) Cod penal, și a exclus din învinuire episodul din 26 iunie 2014. Totodată, instanța de apel a indicat că inculpatul la urmărirea penală și în judecată a respins învinuirea, potrivit căreia: „ la 26 iunie 2014, aproximativ la ora 13:20, aflându-se pe str. Xxxxx, xxx, apartamentul xx, municipiul Xxxxx, urmărind scopul înstrăinării substanțelor narcotice, a înstrăinat lui Siroma Denis, un plic de hârtie de culoare albă în care conform raportului de expertiză nr. xxxx din 04.07.2014 se afla substanța narcotică „marijuana” în cantitate de 4,36 g ceea ce conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 79 din 23.01.2006, constituie proporții mari care, contrar prevederilor articolului 29 al Legii cu privire la „circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor” Nr. 382-XIV din 06 mai 1999 constituie proporții mari.” În opinia instanței de apel, această învinuire nu s-a confirmat în cadrul cercetării judecătorești, deoarece versiunea inculpatului n-a fost combătută prin probe ce ar putea fi puse la baza condamnării inculpatului și care ar fi avut acces toate părțile procesului penal în egală măsură. Astfel, instanța de apel a atestat că nu este în drept să pună la baza condamnării declarațiile martorului Pospelov Dmitri, indicate, în apel, ca probă principală pe acest episod, din moment ce n-a fost audiat în ședința de judecată. Prin urmare, instanța de apel a conchis că acest episod de învinuire nu este probat din punct de vedere al legalității și temeiniciei și, în atare situație, s-a considerat că fapta incriminată pe acest episod nu a fost săvârșită de inculpat, motiv pentru care s-a impus achitarea, organul de urmărire penală fiind obligat să continue urmărirea penală pentru identificarea făptuitorului. În această ordine de idei, instanța de apel a notat că este în principiu de acord, cu soluția primei instanțe pe acest episod de învinuire - de achitare a inculpatului, însă, nu a acceptat temeiul invocat în sentință, precum că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, care a indicat temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală și a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului, recurentul a invocat că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 7 - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - instanța de apel nu a respectat prevederile art. 414, 419 Cod de procedură penală; - nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului; - vinovăția inculpatului Lepac Iurii este demonstrată prin declarațiile martorilor Balamatiuc Victor, Lepac Alla, Boldescu Arcadii, Pospelov Dmitri, Roșca Oleg, procesul-verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014 în apartamentul nr. 15 de pe str. Xxxxx, xxx, mun. Xxxxx unde locuiește Lepac Iurii, raportul de exeprtiză nr. xxx din 05 decembrie 2014, procesul-verbal de examinare a obiectului din 16 decembrie 2014, corpul delict – un pachet de culoare albă cu conținutul masă vegetală și mărunțită de culoare verde „marijuană”, procesul-verbal de confruntare dintre martorul Pospelov Dmitri și bănuitul Lepac Iurii; - martorul Pospelov Dmitri a fost audiat în cadrul urmăririi penale, tot la urmărirea penală a fost efectuată confruntarea dintre dânsul și bănuitul la acel moment, Lepac Iurii, ulterior, a mai fost audiat în ședința judiciară a primei instanțe. Prin urmare, această probă a fost fixată, a fost legal administrată în cadrul procesului penal, iar impedimente de a nu fi luată în considerare această probă, nu sunt, cercetarea judecătorească în instanța de apel fiind considerată drept continuarea fondului; - acuzarea în instanța de apel nu a avut posibilitate să prezinte pe martorul Pospelov D. în instanța de apel și a invocat ca probă declarațiile acestuia de la urmărirea penală, reflectate inclusiv în procesul-verbal de confruntare dintre dânsul și bănuitul Lepac Iurii. (vol. I, f. d. 148-149); - instanța de apel nefondat a exclus ca probă declarațiile acestui martor, cheie pentru calificarea acțiunilor inculpatului. 5.2. Avocatul Hramcenco Alexandr în numele inculpatului Lepac Iruii, care a indicat temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală și a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe. În argumentarea recursului, recurentul a invocat că: - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - din declarațiile martorului Lepac Alla, rezultă cu certitudine că ea nu cunoaște limba de stat. Necătând la faptul dat, colaboratorii de poliție nu au asigurat prezență traducătorului la efectuarea acțiunii de urmărire penală, pe când, conform art. 16 Cod 8 de procedură penală, participarea traducătorului era obligatorie. Din aceleași motive Lepac Alla a fost lipsită de posibilitatea reală să înainteze obiecții sau cereri împotrivă percheziției și procesului-verbal de percheziție, din simplu motiv că a fost indusă în eroare de colaboratorii de poliție, fiind convinsă de ei că semnează în procesul-verbal „ca confirmare a faptului că au fost”; - dreptul lui Lepac Alla la intrepret în procesul efectuării percheziției la domiciliul ei, a fost încălcat, motiv care atrage nulitatea procesului-verbal de percheziție la domiciliul lui Lepac Alla, din 21 noiembrie 2014, conform art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală; - instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, și anume a menționat în decizia sa că: „Motivele precum că procesul-verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014 a fost efectuat fără participarea interpretului, iar Lepac A. nu cunoaște limba de stat sunt nefondate, or, din procesul-verbal al ședinței de judecată în primă instanță, rezultă că ea a vorbit cu participanții la percheziție atât în limba rusă, cât și în cea de stat, fiindu- i explicate drepturile și obligațiile procesuale”. Acest fapt nu corespunde realității. Din contra, din procesul-verbal de audiere a martorului Lepac Alla, rezultă că ea a vorbit cu unul din polițiști în limba rusă, iar ceilalți doi au vorbit cu dânsa doar în limba română. Lepac Alla nu a vorbit cu colaboratorii de poliție în limba română, și nu a declarat acest fapt nicăieri. Instanță de apel eronat a ajuns la concluzia că Lepac Alla a vorbit cu participanții la percheziție atât în limba rusă, cît și în cea de stat (respectiv ultima posedă limba de stat), și a întemeiat decizia sa pe această concluzie; - din declarațiile martorului Lepac Alla, cât și din declarațiile inculpatului, rezultă că masa vegetală care a fost găsită în rezultatul percheziției, reprezintă urzică uscată care a fost consumată de inculpat în calitate de medicament; - în procesul luării de cunoștință cu raportul de expertiză, nr. 9818 din 05 decembrie 2014 Lepac Iurii și avocatul HramcencoAlexandr au declarat obiecții, că obiectul expediat la expertiză nu coincide cu cel care a fost la Lepac Iurii acasă. Lepac Iurii nu a păstrat careva substanțe narcotice interzise, inclusiv marijuana sau rășină de canabis.

Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Hramcenco Alexandr în numele inculpatului Lepac Iurii: Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, instanța de recurs a constatat că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. 9 La caz, s-a reținut că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 aprilie 2017, a fost pronunțat la 18 aprilie 2017 în prezența avocatului Hramcenco Alexandr, care reprezenta interesele inculpatului Lepac Iurii, fapt confirmat prin procesul verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 91, vol. II), în aceeași zi fiind comunicată și data pronunțării deciziei motivate – 18.05.2017, modul și termenul de atac a deciziei, dată ce ulterior a fost modificată, fiind amânată pronunțarea deciziei integrale pentru 02 iunie 2017. Totodată, conform materialelor cauzei (f.d. 93, vol. II), a rezultat că la 02 iunie 2017, data când a fost pronunțată decizia motivată, nu s-a prezentat nici avocatul Hramcenco Alexandr și nici inculpatul Lepac Iurii. La fel, din motiv că nu s-a prezentat la pronunțarea deciziei motivate, și că inculpatul Lepac Iurii este vorbitor de limba rusă și nu cunoaște limba de stat, copia acesteia tradusă în limba rusă a fost expediată inculpatului Lepac Iurii, la 12 martie 2018 (f.d. 119, vol. II). Mai mult, instanța de recurs a constatat că recursul ordinar a fost declarat de avocatul Hramcenco Alexandr în numele inculpatului, care cunoaște limba de stat, or recursul a fost depus în limba română la 04 iulie 2017 (f.d. 158-164, vol. II). Prin urmare, instanța de recurs a conchis că potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțate integral la 02 iunie 2017, curge de la această dată și a expirat la 03 iulie 2017. În acest context, instanța de recurs a reținut că la 04 iulie 2017, conform ștampilei Oficiului Poștal Chișinău de pe plic (f.d. 164, vol. II), avocatul Hramcenco Alexandr a declarat recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, peste termenul legal de declarare a recursului ordinar prevăzut de lege. 6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu: Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, instanța de recurs a constatat că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. La caz, instanța de recurs a atestat că recurentul a invocat ca temeiuri de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, sub aspectele că „instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței și că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”. 10 În urma verificării materialelor cauzei sub aspectele invocate, precum și din oficiu conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs a relevat că în speță s-a confirmat temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar. Astfel, analizând decizia instanței de apel (f.d. 95-107, vol. II), instanța de recurs a atestat că în partea descriptivă a acesteia, instanța de apel a motivat soluția de achitare a inculpatului de sub învinuirea pe episodul de comitere a infracțiunii din 26 iunie 2014, incriminat prin rechizitoriu inculpatului Lepac Iurii, menționând că fapta nu a fost săvârșită de inculpat (f.d. 106, vol. II), totodată a fost menținută soluția de condamnare a inculpatului Lepac Iurii pe episodul comiterii infracțiunii din 21 noiembrie 2014, fiind doar reîncadrate acțiunile inculpatului de pe acest episod din art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal în baza art. 217 alin. (2) Cod penal. În acest context, coraportând motivarea soluției descrise în partea descriptivă a deciziei instanței de apel, cu dispozitivul deciziei instanței de apel (f.d. 94, 107 vol. II), instanța de recurs a atestat că în dispozitivul deciziei instanței de apel nu se reflectă soluția de achitare cu privire la episodul din 26 iunie 2014, contrar rigorilor stipulate la art. 396 alin. (2) Cod de procedură penală, care prevede că ”Dispozitivul sentinței de achitare trebuie să cuprindă dispoziția de achitare a inculpatului și motivul pe care se întemeiază achitarea”. Prin urmare, instanța de recurs a conchis că în speță este incident temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, eroare ce nu poate fi corectată de instanța de recurs ordinar. Totodată, instanța de recurs a considerat că instanța de apel la adoptarea soluției de achitare a inculpatului Lepac Iurii pe episodul din 26.06.2014, nu s-a pronunțat asupra unor probe decisive, cum ar fi: - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei (f.d. 146-147, vol. I), prin care Pospelov Dmitri în prezența avocatului Hramcenco Alexandr, îl recunoaște pe inculpatul Lepac Iurii ca persoana de la care a procurat substanțe narcotice pe 26.06.2014; - procesul-verbal de confruntare (f.d. 148-149, vol. I), petrecut în prezența avocatului Hramcenco Alexandr și în care inculpatul Lepac Iurii a confirmat prin semnătură că cunoaște limba de stat (f.d. 148, vol. I), unde martorul Pospelov Dmitri, declară că: ”la data de 24.06.2014, fiind cu Stroma Denis pe adresa indicată… am procurat buruian de culoare verde” (f.d. 149, vol. I). 11 În consecință, în temeiul celor expuse supra, instanța de recurs a constatat că recursul ordinar declarat urmează a fi admis, or s-a confirmat incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, eroare ce nu poate fi corectată de instanța de recurs ordinar, motiv din care se impune casarea totală a deciziei instanței de apel contestate, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2019, a fost admis apelul declarat de către procuror, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Lepac Iurii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal și în baza acestei Legi i s-a aplicat pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de gestionarea drogurilor sau analogilor acestora pe un termen de 3 ani. 7.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, deliberând asupra motivelor invocate în apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, pe baza probelor administrate și cercetate de prima instanță și suplimentar de către instanța de apel, a ajuns la concluzia că apelul procurorului urmează a fi admis, cu casarea sentinței atacate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță cu condamnarea lui Lepac Iurii în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal. Instanța de apel, analizând și apreciind probele, în strictă conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, conform cărora, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, a constatat următoarele: Lepac Iurii la 26 iunie 2014, aproximativ la ora 1320, aflându-se pe str. Xxxxx, xxx, mun. Xxxxx, urmărind scopul înstrăinării substanțelor narcotice, a înstrăinat cet. Siroma Denis un plic de hârtie de culoare albă, în care, conform Raportului de expertiză, nr. xxxx din 04 iulie 2014, se afla substanță narcotică „marijuana” în cantitate de 4,36 grame, ceea ce conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului, nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari, pe care, contrar prevederilor art. 29 Legea cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din 06 mai 1999, constituie proporții mari. Tot el, urmărind scopul înstrăinării substanțelor narcotice, în circumstanțe necunoscute organului de urmărire penală, a intrat în posesia a trei pachețele din hârtie, 12 în care, conform Raportului de expertiză nr. xxxx din 05 decembrie 2014, se conținea „marijuană” în cantitate de 4,389 grame (3,38+ 0,78+0,224 grame) și un fragment de butelie și un fragment de butelie pe pereții interiori ai fragmentului (pe partea de sus), precum și pe suprafața capacului de folie de staniol - reprezintă „rășină de canabis” cu cantitate de 0,04 grame, ceea ce, conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobate prin Hotărârea Guvernului, nr. 79 din 23 ianuarie 2006, constituie proporții mari, pe care, contrar prevederilor art. 29 Legea cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor, nr. 382-XIV din 06 mai 1999, le-a păstrat ilegal fără autorizația corespunzătoare și fără prescripția medicului, cu scop de înstrăinare până la 21 noiembrie 2014, aproximativ la ora 163n, când au fost depistate și ridicate de către colaboratorii de poliție în cadrul percheziției la domiciliul acestuia amplasat pe str. Xxxxx, xxxx, ap. xx”. Astfel, instanța de apel a constatat că Lepac Iurii a comis infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, adică circulația ilegală a substanțelor narcotice, adică prelucrarea, procurarea, păstrarea substanțelor narcotice, săvârșită în scop de înstrăinare, în proporții mari. Instanța de apel analizând și apreciind declarațiile inculpatului prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le-a apreciat ca ne fiind corespunzătoare adevărului, or inculpatul a oferit astfel de declarații cu scopul de a se eschiva de la răspundere penală, mai mult, instanța a reținut că depozițiile inculpatului sunt combătute prin probele ce vor fi analizate infra. Astfel, deși inculpatul nu a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate lui, culpa acestuia a fost confirmată prin declarațiile martorilor Lepac Alia, Boldescu Arcadii, Pospelov Dmitri, Balmatiuc Victor, Roșea Oleg; prin sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale cum ar fi, copia raportului de expertiză nr. xxxx din 04 iulie 2014, copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 25 iulie 2014, copia ordonanței de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 25 iulie 2014, raportului procurorului în Procuratura sectorului Botanica, mun. Chișinău, Victoria Furtună, întocmit la 22 octombrie 2014, raportului de expertiză nr. 5563 din 04 iulie 2014, procesului-verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014, raportului de expertiză nr. 9818 din 05 decembrie 2014, conform procesului-verbal de examinare a obiectului din 16 decembrie 2014, procesului-verbal de recunoaștere a persoanei din 17 februarie 2015, raportului de expertiză nr. xxxx din 05 decembrie 2014. 13 În continuare, instanța de apel nu a putut reține ca fiind întemeiate argumentele instanței de fond în partea în care s-a invocat nulitatea unor acte și documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale. Astfel, instanța de apel a enunțat că efectuarea percheziției în speță s-a dispus prin încheierea Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău din 21 noiembrie 2014, în baza demersului procurorului din 21 noiembrie 2014. Procesul-verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014 a fost încheiat cu respectarea prevederilor articolelor 126, 127, 128, 129, 131, 260 și 261 Cod de procedură penală, cu participarea inspectorilor de poliție Balamatiuc V. și Roșea O., precum și a proprietarului domiciliului percheziționat Lepac A., mama inculpatului, căreia, contra semnătură, i-au fost explicate drepturile și obligațiile, inclusiv dreptul de a fi asistată de un apărător. Din conținutul raportului de expertiză nr. xxxx din 05 decembrie 2014, a rezultat că masa vegetală uscată și mărunțită de culoare verde, ridicată în rezultatul percheziției de la domiciliul lui Lepac Iurii, amplasat pe str. Xxxxx, xxx apartamentul xx reprezintă „marijuana” cu masa de 4,384 g (3,34+0,78+0,224g) și depunerile de substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori ai fragmentului de butelie, precum și pe suprafața capacului de folie din staniol prezentat spre examinare, reprezintă rășină de canabis cu cantitatea 0,04g. Probele relevate și analizate supra sânt admisibile, dat fiind că sunt administrate și cercetate în conformitate cu Codul de procedură penală, iar urmărirea penală s-a desfășurat cu respectarea procedurii prevăzute de lege și, respectiv, nu s-au constatat încălcări care atrag nulitatea actelor procedurale efectuate, prin prisma art. 251 Cod de procedură penală. Ordonanța de punere sub învinuire din 10 martie 2015 a fost întocmită în conformitate cu prevederile art. 281 Cod de procedură penală, fiind înaintată acuzarea învinuitului în conformitate cu prevederile art. 282 Cod de procedură penală. Rechizitoriul a fost întocmit în conformitate cu prevederile art. 296 Cod de procedură penală și trimis în judecată în conformitate cu prevederile art. 297 Cod de procedură penală. Mai mult, instanța de apel a reiterat că în procesele-verbale de informare despre terminarea urmăririi penale și de prezentare materialelor de urmărire penală din 11 martie 2015 nu au fost înaintate cereri sau obiecții asupra actelor procesuale îndeplinite de organul de urmărire penală. La caz, instanța de apel a atestat în acțiunile inculpatului Lepac Iurii prezența elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal. 14 Concluzia expusă supra a rezultat din probele administrate și cercetate în instanța de apel și anume din copia procesului-verbal de cercetare la fața locului din 24 iunie 2014, a fost cercetată suprafața de teren de pe adresa mun. Xxxxx, str. Xxxxx, xxx, în cadrul căreia, lângă roata din față din partea stângă a automobilului de model „Opel Vivaro” cu n/î xxxx a fost depistat un pachețel din hârtie, în interiorul căruia se afla masă vegetală de culoare verde, uscată și mărunțită cu miros specific, care a fost ridicat, împachetat și sigilat în prezența lui Dmitri Pospelov și Denis Siroma. La fel, potrivit copiei raportului de expertiză nr. xxxx din 04 iulie 2014 „masa vegetală de culoare verde, uscată, mărunțită, prezentată la expertiză într-un plic de hârtie albă, ridicate la 24 iunie 2014 în urma efectuării cercetării la fața locului, reprezintă marihuana, care face parte din categoria substanțelor narcotice, cu cantitatea de 4,36 grame (stare uscată). Probele enunțate sunt susținute și de depozițiile martorului Pospelov Dmitri care a declarat că s-a dus la Denis Siroma, care este prietenul lui din copilărie pentru a fuma iarbă de culoare verde, care te turmentează, pentru a pierde timpul. Ultimul n-avea iarba respectivă, dar i-a spus că va face rost, după ce acesta l-a sunat pe inculpatul Lepac Iurii și s-au dus la dânsul pe str. Trandafirilor, mun. Chișinău cu scopul de a lua iarba respectivă. Aici au fumat toți trei această iarbă cu ajutorul unui dispozitiv improvizat, care se numește „bulibuleator”, pe care l-a pregătit sau inculpatul Lepac Iurii, sau Denis Siroma, nu ține minte exact. A mai declarat că după aceasta au ieșit din apartamentul inculpatului Lepac Iurii, iar Denis Siroma a luat de la acesta un pachețel cu iarbă. Când au ieșit din scară, s- au așezat pe un scaun pentru a fuma o țigară. în acest timp au observat o mașină a poliției, din care considerente Denis Siroma a pus pachetul cu iarbă sub roata la o mașină, dar care a fost găsit de către colaboratorii de politie, care mai întâi i-au întrebat, dacă n-au droguri, după ce au început a căuta. Nu știe dacă Denis Siroma a achitat lui Lepac Iurii banii pentru iarbă. A precizat că în acest pachet era iarbă „himari”. Mai mult, conform procesului-verbal de recunoaștere a persoanei din 17 februarie 2015, Dmitri Pospelov l-a recunoscut pe inculpatul Lepac Iurii drept persoana de la care, la 26 iunie 2014, fiind în ap. xx, str. Xxxxx, xxx, mun. Xxxxx, a procurat substanța narcotică marijuana. Conform raportului procurorului în Procuratura sectorului Botanica, mun. Chișinău, Victoria Furtună, întocmit la 22 octombrie 2014, în cadrul cauzei penale pornite în conformitate cu art. 217 alin. (2) Cod penal împotriva lui Siroma Denis, a depistat că ultimul, „la 24 iunie 2014, aproximativ la ora 13:20, a procurat de la Lepac Iurit un pilc de hârtie de culoare albă, în care, conform raportului de expertiză, nr. 5563 din 04 iulie 2014, se afla substanță narcotică „marihuana” în cantitate de 4,36 grame. 15 De asemenea, conform procesului-verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014, efectuată de către ofițerul de urmărire penală al SUP a IP Botanica, mun. Chișinău, Dinu Morogai, cu participarea ofițerilor de investigație Victor Balamatiuc și Oleg Roșea, precum și a Allei Lepac, a fost efectuată percheziția în ap. xx, str. Xxxxx, xxx, mun. Xxxxx, în cadrul căreia au fost depistate și ridicate o seringă medicală de unică folosință cu lichid, un fragment de butelie (partea de sus), gura căruia este astupată cu un capac confecționat din folie de staniol si trei pachete din hârtie cu masă vegetală măruntită de culoare verde cu miros specific. Iar, potrivit raportului de expertiză, nr. xxxx din 05 decembrie 2014, depunerile de substanță de culoare cafenie de pe pereții interiori ai fragmentului de butelie (partea de sus), precum și pe suprafața capacului de folie din staniol prezentat la examinare, depistate și ridicate la data de 21 noiembrie 2014 în rezultatul efectuării percheziției la domiciliu pe adresa mun. Xxxxx, str. Xxxxx, xxx, ap. xx, unde locuiește cet. Lepac Iurii, reprezintă rășină de canabis, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice (masă uscată) constituie 0,04 g. Masa vegetală uscată și mărunțită, de culoare verde prezentată la examinare în cele trei pachete din hârtie, depistate și ridicate în circumstanțele de mai sus, reprezintă marijuana, care se atribuie la substanțe narcotice. Cantitatea substanței narcotice (în stare uscată) constituie în total 4,384 g (3,38+0,78+0,224). Relevante la acest capitol fiind și depozițiile lui Boldescu Arcadii care a declarat că îl cunoaște pe inculpatul Lepac Iurii Igor, deoarece acesta a fost trimis de la oficiul forței de muncă pentru a învăța în grupa la specialitatea montor electric, unde el preda. în toamna anului 2014, în una din zile, în timpul orelor de practică, de dânsul s-a apropiat inculpatul Lepac Iurii, care i-a spus că are neplăceri acasă și și-a cerut permisiunea să plece, deoarece la el acasă au venit colaboratorii de poliție și trebuie să se ducă pentru a se clarifica. A doua sau a treia zi inculpatul Lepac Iurii i-a spus că colaboratorii de poliție au efectuat percheziție în apartamentul său și au găsit o țigară cu iarbă („koseak”). A precizat că inculpatul Lepac Iurii i-a spus că atunci când ceva îl doare sau când n-are dispoziție întrebuințează această iarbă fără a o nominaliza, iar el i-a spus că aceasta este „koseak”. Astfel, instanța de apel indubitabil a stabilit că prin acțiunile sale inculpatul Lepac Iurii a comis infracțiunea prevăzută la art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, adică circulația ilegală a substanțelor narcotice, adică prelucrarea, procurarea, păstrarea substanțelor narcotice, săvârșită în scop de înstrăinare, în proporții mari. La numirea tipului și măsurii de pedeapsă inculpatului Lepac Iurii, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 6, 7, 61, 75-78 Cod penal și le-a aplicat corespunzător. 16

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului, care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală și solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - instanța de apel fără a administra și cerceta probele a ajuns la concluzia că apelul procurorului urmează a fi admis, cu casarea sentinței atacate și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță cu condamnarea lui Lepac Iurii pe art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal. În pct. 63 din decizie, instanța a indicat: Fiind audiat în ședința instanței de apel martorul a indicat că susține declarațiile oferite anterior. Fără a preciza numele și prenumele martorului, astfel nu este clar cine a dat astfel de declarații. În pct. 65 din decizie a indicat: Fiind audiat în ședință judiciară, martorul Pospelov Dmitri a declarat instanței de judecată că... Este eronat o astfel de precizare, deoarece Pospelov Dmitri n-a fost audiat în instanța de apel, fapt care se constată prin audierea înregistrării audio a ședințelor de judecată. Totodată este indicat că declarațiile lui făcute în timpul urmăririi penale, nu corespund realității. Instanța nici n-a dat aprecierii acest fapt, și anume faptul că un astfel de martor care semnează prevenirea de răspunderea penală pentru declarații false, cu ușurință se refuză de declarațiile date anterior, recunoaște că a dat declarații false. Instanța nu i-a dat nici o măsură (de ex.adoptarea încheierii interlocutorii în acest sens) mai mult ca atât pune aceste declarații la baza sentinței de condamnare a inculpatului, le recunoaște valabilitatea, necatând la faptul că însuși martorul recunoaște că nu corespund realității; - în pct. 70 din decizie este indicat că a fost audiat martorul Roșea Oleg care a făcut declarații analogice cu ale martorului Balamatiuc Victor. În realitate martorul indicat n-a fost audiat în instanța de apel; - la baza condamnării instanța de apel a pus procesul-verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014, efectuată de către ofițerul de urmărire penală al SUP a IP Botanica, mun. Chișinău, Dinu Morogai, cu participarea ofițerilor de investigație Victor Balamatiuc și Oleg Roșea, precum și a Allei Lepac, a fost efectuată percheziția în ap. xx, str. Xxxxx, xxx, mun. Xxxxx, în cadrul căreia au fost depistate și ridicate o seringă medicală de unică folosință cu lichid, un fragment de butelie și trei pachete din hârtie cu masă vegetală măruntită de culoare verde cu miros specific; - procesul-verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014 a fost încheiat cu încălcarea prevederilor articolelor 126, 127, 128, 129, 131, 260 și 261 Cod de procedură 17 penală, cu participarea inspectorilor de poliție Balamatiuc V. și Roșea O., precum și a proprietarului domiciliului percheziționat Lepac Alia, bunica inculpatului, căreia, nu i- au fost explicate drepturile și obligațiile. Inspectorii de poliție au vorbit cu Lepac Alla în limba de stat pe care ea nu o posedă, căci este vorbitoare de limba rusă. Ea a solicitat să fie se petreacă percheziția în prezența inculpatului le ce a primit refuz. A solicitat să fie asigurat dreptul de a fi asistată de un interpret, la ce a fost refuzată. A solicitat să fie asigurat dreptul de a fi asistată de un apărător, la ce a fost refuzată. Astfel, instanța de fond, în sentință corect a declarat nulitatea procesului-verbal de percheziție din 21 noiembrie 2014 ca fiind întocmit cu încălcarea normelor procesuale; - la baza deciziei de condamnare instanța de apel a pus raportul de expertiză nr. 5563 din 04 iulie 2014 și raportul de expertiză nr. xxxx din 05 decembrie 2014. Acestea rapoarte au fost perfectate cu încălcarea procedurii: ordonanța de numire a expertizei din 24.11.2014 a fost adusă la cunoștință inculpatului la 15.12.2014, o dată cu prezentarea spre cunoștințe a raportului de expertiză și a procesului-verbal de comunicare rezultatelor expertizei; - fapta incriminată inculpatului pe primul capăt de învinuire n-a fost probată, nu este clară învinuirea adusă, este una neconcretizată, care încalcă grav dreptul la apărare, nu sunt indicate explicit elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută la art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal. Astfel condamnarea inculpatului în lipsa probelor, în baza actelor procesuale întocmite cu abateri, deci nule (rapoartele de expertiză, procesul-verbal de perchiziție), încălcarea dreptului la apărare, încălcarea dreptului de a-i se comunica explicit învinuirea adusă - toate constituie violarea art. 6 din CEDO.

La recursul ordinar declarat de către avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente: Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța este în drept să îl admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. 18 Reieșind din sumarul recursului declarat, se reține că avocatul inculpatului semnalează cazul de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii, imputate inculpatului. Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal lărgit reține, că recurentul invocă critici asupra faptului, că instanța de apel nu a verificat cumulul de probe, ce au stat la baza condamnării inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, adică prelucrarea, procurarea, păstrarea substanțelor narcotice, săvârșită în scop de înstrăinare, în proporții mari, apreciindu-le superficial și fără a ține cont de prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală. Așadar, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea erorilor de drept, ce au dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, în același timp, verificându-se dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din dispozițiile art. 414 Cod de procedură penală, rezultă că instanța de apel, judecând apelul, este obligată să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Prin urmare, Colegiul menționează că, declanșând o continuare a judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, totodată instanța având posibilitatea de a da o nouă apreciere probelor acumulate la dosar. La judecarea apelului, instanța este în drept să cerceteze suplimentar probele administrate de prima instanță (care pot fi, de altfel, apreciate diferit față de felul cum au fost evaluate de prima instanță), precum și să administreze probe noi, pentru elucidarea adevărului și pentru formularea unei concluzii temeinice vizavi de acuzația imputată inculpaților prin actul de învinuire și cel de sesizare a instanței. Pe lângă cele consemnate, este necesar de a face o precizare substanțială, și anume că, după investirea instanței cu soluționarea în fond a cauzei, părților trebuie să le fie asigurate toate garanțiile unui proces echitabil, prin urmare dacă apelul constituie o continuare a judecării fondului cauzei, acestea sunt valabile și pentru instanța dată. 19 Totodată, procedura de examinare a apelului, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, prezintă unele particularități aparte. În acest sens, Colegiul penal lărgit reține dispozițiile art. 6 din Convenția Europeană pentru Drepturile și Libertățile Fundamentale ale Omului, așa cum acestea au fost interpretate și aplicate de Curtea Europeană în jurisprudența sa, și prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, potrivit cărora după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, instanța de apel nu poate dispune condamnarea persoanei fără audierea acesteia în ședința de judecată a instanței de apel, precum și fără audierea martorilor acuzării, în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie acuzatorială, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea unei persoane. Bazat pe cele ce preced, Colegiul evidențiază că, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre prin care constată vinovăția inculpatului imputate prin rechizitoriu, bazându-se exclusiv pe lucrările primei instanțe, în temeiul cărora s-a dispus achitarea acestora. Or, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, acuzatorul de stat este obligat în instanța de apel să solicite o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a părții vătămate, cât și a martorilor acuzării, declarațiile cărora sunt probe în acuzare, în măsură să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. În particular, în atare situații administrarea mijloacelor de probă se desfășoară după regulile generale prevăzute pentru prima instanță, fiind aplicat principiul nemijlocirii, ce permite instanței să perceapă direct faptele și împrejurările relatate de părți sau martori, precum și reacțiile acestora la întrebările adresate. De altfel, pentru corectitudinea judecării prezentei cauze este important de a analiza minuțios toate probele acumulate în dosar, având în vedere că, în cadrul cercetării judecătorești se administrează probe anume pentru lămurirea faptelor și împrejurărilor care prezintă relevanță, sub toate aspectele, în condiții de nemijlocire, publicitate și contradictorialitate, în scopul perceperii directe a probelor de către instanța de judecată pentru formularea opiniei vizavi de vinovăția persoanelor deferite justiției. Respectiv, atunci când unei persoane i se reproșează săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpați. Astfel, instanța de apel nu a ținut seama de dispozițiile legale pertinente în acest sens și nu a audiat nemijlocit martorii acuzării a căror declarații, în opinia instanței, au 20 influențat în mod direct soluționarea acestei cauze, prin aceasta încălcând dispoziția art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală. Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 26.02.2019, partea acuzării având în vedere că pe caz a fost emisă o sentință de achitare, a înaintat un demers prin care a solicitat termen pentru a fi citați și audiați în instanța de apel martorii Balamatiuc Victor, Pospelov Dmitri și Boldescu Arcadie (f.d. 27, vol. III). Astfel, din materialele dosarului se constată că, martorii Balamatiuc Victor și Boldescu Arcadie au fost audiați în cadrul ședințelor de judecată în instanța de apel, fapt confirmat prin procesele-verbale din 21.03.2019 și 15.10.2019 (f.d. 32; 46, vol. III), însă instanța de apel omite să audieze din nou martorul acuzării Pospelov Dmitri. În acest sens, Colegiul penal lărgit analizând materialele dosarului se confirmă faptul că martorul a fost citat legal de către instanța de apel, însă acesta nu s-a prezentat în ședințele de judecată din diverse motive, procurorul comunicând instanței faptul că ultimul nu mai locuiește la adresa indicată, precum și că este încadrat în câmpul muncii neavând posibilitatea de a se prezenta (f.d. 36; 44, vol. III). Ulterior, instanța de apel a omis să îl mai citeze la celelalte ședințe de judecată, punând la baza condamnării inculpatului după o sentință de achitare declarațiile martorului acuzării Pospelov Dmitri, depuse în ședința judiciară a instanței de fond, și nu declarațiile ultimului date în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, după cum este menționat în pct. 65 al deciziei (f.d. 74, vol. III). Mai mult ca atât, instanța de recurs menționează că declațiile martorului respectiv sunt contradictorii, or, însăși ultimul declară că ,,…declarațiile făcute în timpul urmăririi penale, nu corespund realității.” (f.d. 8-9, vol. II). De asemenea nu a fost audiat nici martorul Roșea Oleg, după cum este menționat în pct. 70 al deciziei, și anume ,,Fiind audiat în ședința judiciară, martorul Roșea Oleg a făcut declarații analogice cu ale martorului Balamatiuc Victor.” (f.d. 76, vol. III). Mai mult, atât declarațiile martorului Pospelov Dmitri, cât și ale martorului Roșea Oleg, nu au fost cercetate încadrul ședinței de judecată a instanței de apel, la etapa cercetării judecătorești, și nici consemnate în procesul-verbal. Astfel, în cazul în care instanța de apel admite apelul, casează sentința total, și pronunță o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, se impune aplicarea prevederilor art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, care prevede că ,,Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate”, respectiv, instanța de apel nu poate să își întemeieze hotărârea de condamnare în urma unei sentințe de achitare a instanței de 21 fond, în mod exclusiv ori în principal, pe declarațiile martorilor depuse în ședința judiciară a instanței de fond și citite în instanța de judecată în absența lor. Totodată, Colegiul penal lărgit reține prin prisma jurisprudenței CtEDO (cauza Dan contra Republicii Moldova, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 05 iulie 2011, nr. 8999/07, art. 6 parag. 1) că ,,…cei care au responsabilitatea de a decide vinovăția sau nevinovăția unui acuzat ar trebui, în principiu, să fie în măsură să audieze martorii în persoană și să evalueze credibilitatea lor. Evaluarea credibilității a unui martor este o sarcină complexă, care, de obicei, nu se poate realiza printr-o simpla citire a cuvintelor sale înregistrate.” Colegiul penal lărgit reiterează că, revenind la faptele din prezenta cauză, principala dovadă privind vinovăția inculpatului de săvârșirea infracțiunii imputate sunt declarațiile martorilor. Restul probelor a fost dovezi indirecte, care nu a putut duce nemijlocit la condamnarea inculpatului, prin urmare, declarațiile martorilor și greutatea dată lor erau de o mare importanță pentru determinarea cauzei. În această privință, Colegiul penal lărgit susține că, dacă instanța de apel admite apelul cu rejudecarea cauzei, decizia trebuie să cuprindă analiza probelor pe care s-a bazat instanța pronunțând hotărârea, să indice din ce motive ele urmează a fi reapreciate ori respinse ca probe. Situația descrisă mai sus, nu poate fi corectată în instanța de recurs, deoarece instanța de apel nu a soluționat fondul cauzei. Eroarea comisă nu oferă posibilitatea instanței de recurs de a concluziona asupra corectitudinii aprecierii probelor și încadrării juridice a acțiunilor inculpatului de către instanța de apel, or conform art. 419 Cod de procedură penală - rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. În atare circumstanțe se consideră, că instanța de apel a comis erori de drept prin încălcarea prevederilor art. 100, 101, 394, 414-419, 415 alin. (21) Cod de procedură penală, iar aceste abateri se cuprind în prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, superficial a verificat legalitatea și temeinicia sentinței. La rejudecarea cauzei Curtea de Apel Bălți urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia: să înlăture erorile procesuale comise de către instanța de apel, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual- penale asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel și recurs; să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea aprecierea cuvenită în ansamblu, cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate; să elucideze faptele 22 importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate și de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 octombrie 2019, în cauza penală în privința lui Lepac Iurii Xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet de judecată. Lepac Iurii Xxxx urmează a fi eliberat din Penitenciar, dacă nu execută alte hotărâri judecătorești. Decizia nu se supune căilor de atac. Pronunțată integral la 12 noiembrie 2020. Președinte Diaconu Iurie Judecători Guzun Ion Catan Liliana Burduh Victor Craiu Nicolae 23