1ra-36/2016 — art.190 al. 2 lit. c CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.190 al. 2 lit. c CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6 CPP
1ra-36/2016 — art.190 al. 2 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Dosarul nr. 1ra-36/2016
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
19 ianuarie 2016 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte – Ursache Petru,
judecători – Timofti Vladimir, Alerguș Constantin, Nicolaev Ghenadie, Moraru Petru,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, prin
care solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iunie
2015, în cauza penală privindu-1 pe
Lașcu Tudor Haralambie, născut la 06 martie 1990,
originar din sat. Brînzenii Vechi, r-l Telenești, domiciliat în
or. Criuleni, str. Izvoarelor, 37 A, (înregistrat domiciliu în
sat. Brînzenii Vechi, r-l Telenești);
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
07.05.2014-25.03.2015 (prima instanță);
23.04.2015-25.06.2015 (instanța de apel);
24.08.2015-19.01.2016 (instanța de recurs ordinar).
Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al
Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T :
Prin sentința judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 25 martie 2015 Lașcu
Tudor a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 190
alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Lașcu Tudor este
învinuit de faptul că la data de 22 iulie 2013, urmărind scopul dobîndirii ilegale a
bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul schimbului
de automobile, a însușit de la Movilean Andrei automobilul de model ,,BMW 520”,
anul producerii 1992, n/î COG 791, în valoare de 45000 lei, dîndu-i ultimului, la
1
schimb, un automobil de model ,,Peugeot 605”, anul producerii 1990, cu n/î CPI 572.
Ulterior, la momentul înregistrării autoturismului la Biroul de înmatriculare a
Transportului auto, s-a constatat că numărul caroseriei a automobilului de model
„Peugeot 605” cu n/î CPI 572 a fost modificat, fiind vizibile intervenții asupra acesteia,
iar motorul nu corespunde caracteristicelor tehnice după baza de evidență al Biroului
de înmatriculare a Transportului auto, iar după înțelegerea telefonică între Movilean
Andrei și Lașcu Tudor, de а-i restitui automobilul, ultimul a deconectat telefonul,
înstrăinînd automobilul de model „BMW 520”, anul producerii 1992, n/î COG 791,
unei terțe persoane, cauzîndu-i cet. Movilean Andrei о pagubă în proporții
considerabile.
Organul de urmărire penală a calificat acțiunile lui Lașcu Tudor ca escrocherie -
adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere,
comisă cu cauzarea de daune în proporții considerabile, infracțiune prevăzută de art.
190 alin. (2) lit. c) Cod penal.
Prima instanță și-a motivat soluția invocînd că nu s-a constatat existența faptei
infracțiunii.
Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura sect. Botanica,
mun. Chișinău, Potînga Veaceslav, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea
cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
prin care Lașcu Tudor să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal și condamnat la o pedeapsă sub formă de închisoare,
pe un termen de 4 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de
dreptul de a ocupa funcții legate de comercializarea mijloacelor de transport pe un
termen de 3 ani. Prin aplicarea art. 90 Cod penal ai suspenda condiționat executarea
pedepsei pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de
comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani.
În motivarea cerințelor înaintate acuzarea a menționat faptul că în speță,
inculpatul Lașcu Tudor, la înstrăinarea mijlocului de transport prin schimb, din start
cunoștea despre faptul că automobilul de model „Peugeot 605”, avea motorul schimbat
și a suferit modificări la numărul caroseriei, fapt confirmat prin declarațiile părții
vătămate care a comunicat că la momentul tranzacției nu a cunoscut despre careva
modificări la numărul caroseriei, iar în momentul comunicării acestui fapt inculpatului,
ultimul nu a fost surprins, propunîndu-i parții vătămate să încerce să rezolve
problemele date cu inspectorii BEET. Probele administrate pe caz evident
demonstrează faptul că prin contractele menționate Lașcu Tudor camufla intenția sa
reală de a însuși automobilul de model „BMW”, primit la schimb de la partea vătămată
2
și a nu-1 întoarce proprietarului Movilean Andrei, fapt ce se confirmă prin înstrăinarea
acestuia la scurt timp după ce a fost anunțat despre faptul că urmează sa-1 restituie, cît
și faptul eschivării inculpatului de a se întîlni cu partea vătămată pentru a clarifica
situația creată. Circumstanțe, care în viziunea acuzării confirmă învinuirea adusă, și
sunt lipsite de о apreciere juridică în motivarea sentinței.
Mai mult ca atît, procurorul a menționat că, instanța de fond, a ajuns la concluzia
că relațiile dintre inculpat și partea vătămată pe acest episod au un caracter civil,
bazîndu-și sentința doar pe declarațiile inculpatului și s-a dat apreciere doar la о
fragmentare a depozițiilor părții vătămate și a martorilor audiați în instanța de fond,
fără a se expune, în ordinea art. 94 Cod de procedură penală, din care cauză a exclus
restul conținutului probelor prezentate de acuzare și nu a ținut cont de faptul că partea
apărării nu a prezentat nici о probă pertinentă și concludentă, limitindu-se numai la
criticarea probelor acuzării, cît și încercarea de reevaluare a prejudiciului cauzat.
3.1. Împotriva sentinței menționate a depus apel și partea vătămată Movileanu
Andrei, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței, prin care inculpatul Lașcu
Tudor a fost achitat, rejudecarea cauzei conform modului stabilit pentru prima instanță
și emiterea unei noi decizii prin care inculpatul Lașcu Tudor să fie recunoscut vinovat
de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal și stabilirea
unei pedepse în limitele sancțiunii.
Totodată, partea vătămată Movilean Andrei, în apelul său a solicitat încasarea
din contul lui Lașcu Tudor, în beneficiul său a sumei de 45 000 lei cu titlu de prejudiciu
material cauzat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015 au
fost respinse ca nefondate apelurile declarate de acuzatorul de stat și partea vătămată
Movilean Andrei, cu menținerea hotărîrii atacate.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, instanța de fond
a dat о apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinînd probele
administrate din punctul de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele,
complet și în mod obiectiv.
La fel, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței, instanța de fond
corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că Lașcu
Tudor urmează a fi achitat pe capătul de învinuire încriminat.
Aceste împrejurări au fost elucidate și constatate din totalitatea de probe
acumulate la dosarul respectiv, fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art.
101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și
veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor.
3
Astfel, instanța de apel a constatat faptul că, învinuirea nu și-a găsit confirmare.
În urma analizelor circumstanțelor și probelor administrate la urmărirea penală și
cercetate în instanța de fond, totodată instanța de apel consideră că, instanța de fond
legal și fondat a motivat sentința prin faptul, că în cazul inculpatului Lașcu Tudor
lipsește legătura cauzală dintre acțiunile lui și consecințele indicate în actul de
învinuire, deoarece în cadrul cercetării judecătorești incontestabil s-a probat că aceste
consecințe infracționale nu sunt geneza acțiunilor inculpatului.
Instanța de apel a reținut că, în cadrul judecării cauzei, nu au fost aduse probe
pertinente și concludente, din conținutul cărora ar reieși, că Lașcu Tudor 1-ar fi înșelat
pe Movilean Andrei în momentul tranzacției de schimb al automobilelor.
Astfel, partea vătămată Movilean Andrei a declarat că navigînd pe internet dorind
să-și vîndă sau să-și schimbe automobilul, astfel găsind pe site-ul www.999.md
automobilul potrivit, i-а scris inculpatului un mesaj cu oferta de a schimba
automobilele. La notar, inculpatul a venit cu proprietarul automobilului, Tataru Oleg,
care i-а perfectat procura și care personal i-а comunicat despre faptul că el a schimbat
motorul de benzină original al automobilul de model „Peugeot 605” cu n/î CPI 572, cu
altul pe motorină. În cazul dat, partea vătămată Movilean Andrei, cunoscînd despre
schimbările efectuate la automobilul de model „Peugeot 605”, a acceptat efectuarea
schimbului de automobile, prin urmare inculpatul Lașcu Tudor și-a executat cu bună
credință obligațiunile sale prin predarea automobilului de model „Peugeot 605”, iar
partea vătămată a predat în schimb automobilul său de model „BMW 520”, ambii
asumîndu-și angajamentele asumate, pe cînd pentru infracțiunea de care este învinuit
inculpatul este caracteristică intenția neexecutării angajamentul asumat.
În același context, instanța de apel a remarcat că, acțiunile lui Lașcu Tudor nu
constituie elementele constitutive ale unei infracțiuni.
Astfel, faptul escrocheriei sau însușirii cu cauzarea de daune materiale prin
înșelăciune - de către inculpatul Lașcu Tudor, atît în cadrul examinării cauzei în instanța
de fond, cît și în instanța de apel n-a fost dovedită. Din materialele dosarului se
conchide că relațiile apărute între Lașcu Tudor și Movilean Andrei, poartă un caracter
de ordin civil.
Din considerentele menționate, instanța de apel a conchis că prima instanță la
emiterea sentinței a ținut cont de prevederile legislației în vigoare și a pronunțat o
sentință legală și întemeiată, în raport cu circumstanțele cauzei sus-indicate, iar
argumentele acuzatorului și a părții vătămate în acest sens sunt neîntemeiate.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul în Procuratura de nivelul
Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de
4
procedură penală, făcînd referire la cazurile, că hotărîria atacată nu cuprinde motivele
pe care se întemeiază soluția ori instanța de apel nu s-a expus pe motivele invocate în
apel, a atacat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitînd casarea acesteia și
remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
În recurs recurentul a indicat următoarele motive:
- instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa valoare
probele care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului;
- nu sunt dubii în probarea învinuirii, motivarea instanței reprezintă niște versiuni
din oficiu înaintate de către instanța de judecată în favoarea inculpatului;
- vina inculpatului este dovedită prin depozițiile părții vătămate, audiată în instanța
de judecată;
- instanța urma să aprecieze și să delimiteze în această speță escrocheria de
încălcarea normelor de drept civil;
- în speță, inculpatul Lașcu Tudor la înstrăinarea mijlocului de transport prin
schimb, din start cunoștea despre faptul că automobilul de model „Peugeot 605" avea
motorul schimbat și a suferit modificări la numărul caroserie, fapt confirmat prin
declarațiile părții vătămate care a comunicat că la momentul tranzacției nu a cunoscut
despre careva modificări la numărul caroseriei, iar în momentul comunicării acestui
fapt inculpatului, ultimul nu a fost surprins, propunîndu-i părții vătămate să încerce să
rezolve problemele date pe loc cu inspectorii BEET;
- probele administrate pe caz evident demonstrează faptul că prin contractele
menționate Lașcu Tudor camufla intenția sa reală de a însuși automobilul de model
„BMW” primit la schimb de la partea vătămată și a nu-1 întoarce proprietarului
Movilean Andrei, fapt ce se confirmă prin înstrăinarea acestuia la scurt timp după ce
a fost anunțat despre faptul că urmează să-1 restituie, cît și faptul eschivării
inculpatului de a se întîlni cu partea vătămată pentru a clarifica situația creată.
Circumstanțe, care în viziunea acuzării confirmă învinuirea adusă și sunt lipsite de о
apreciere juridică în motivarea sentinței.
Astfel, instanța de judecată, a ajuns la concluzia că relațiile dintre inculpat și
partea vătămată pe acest episod au un caracter civil, bazîndu-și sentința doar pe
declarațiile inculpatului și a dat apreciere doar la о fragmentare a depozițiilor părții
vătămate și a martorilor audiați în instanța de fond, fără a se expune, în ordinea art. 94
Cod de procedură penală, din care cauză a exclus restul conținutului probelor
prezentate de acuzare și nu a ținut cont de faptul că partea apărării nu a prezentat nici
о probă pertinentă și concludentă, limitîndu-se numai la criticarea probelor acuzării cît
și încercarea de reevaluare a prejudiciului cauzat.
5
În acest sens, potrivit declarațiilor martorului Tataru Oleg, s-a concretizat
instanței, că după ce s-a aflat că mijlocul de transport „Peugeot 605”, ce i-а aparținut
avea motorul schimbat și numărul caroseriei modificat, din partea lui Lașcu Tudor nu
i-а fost înaintată nici о pretenție, fapt ce denotă că ultimul cunoștea despre problemele
automobilului. Concomitent, din declarațiile martorului, Tataru Oleg, rezultă că la
perfectarea procurei nu i-а comunicat părții vătămate despre careva modificări a
motorului de benzină în disel sau numărului de caroserie, pe cînd instanța eronat a
indicat în sentința de achitare că acesta a comunicat despre modificarea motorului
automobilului în litigiu.
Astfel, recurentul consideră, că versiunea invocată de inculpat și probele
prezentate de apărare au avut drept scop de a eschiva inculpatul de la răspundere și
inducerea în eroare a instanței de judecată, motiv din care urmau a fi apreciate critic
de către instanța de judecată.
Recurentul indică, că din considerentele expuse supra, probele administrate de
către acuzare sunt concludente și pertinente, confirmînd intenția inculpatului de a întra
în posesia mijlocului de transport de model BMW cu acte în regulă, în schimbul unui
automobil cu caractere de identificare falsificate, prin înșelăciune și abuz de încredere
inducînd partea vătămată în eroare și ascunzînd circumstanțele reale a mijlocului de
transport ,,Peugeot 605”, iar la stabilirea acestora a refuzat să restituie mijlocul de
transport BMW, înstrăinîndu-1 la scurt timp unei persoane terțe. Intenția inculpatului
de a intra în posesia banilor pe automobilul BMW este confirmată și prin declarațiile
lui Bucur Anton, care a comunicat că în timpul procurării automobilului de model
BMW Lașcu Tudor 1-a asigurat că automobilul nu are careva probleme și că nu se
află sub sechestru sau gajat, deși în realitate Lașcu Tudor, la momentul tranzacției
cunoștea aceste circumstanțe.
Astfel, declarațiile părții vătămate sunt confirmate prin alte probe administrate
legal și examinate în cadrul ședinței de judecată și anume prin declarațiile martorului
Bucur Anton, cît și prin circumstanțe constatate în cadrul cercetării descifrărilor
telefonice efectuate de pe numărul SIM cu Nr. 060429468, din care rezultă că numărul
de telefon a fost telefonat prima dată în luna iulie 2013 de numărul SIM 079906146,
care aparține lui Movilean Andrei, pe parcursul lunilor pînă la data de 07.10.2013
cînd s-a efectuat ultimul sunet între aceste numere, a avut loc convorbiri dintre aceste
numere care corespund în totalmente cu declarațiile lui Movilean Andrei. De
asemenea prin descifrările date s-a constat că în telefonul cu Nr. IMEI
35537504946304 de care se folosea cartela SIM cu Nr. 060429468, după data de
07.10.2013 a fost introdusă cartel SIM cu Nr. 068828026 folosită de Lașcu Tudor,
6
deși în cadrul urmăririi penale cît și în instanța de judecată inculpatul a invocat că
numărul de telefon la luat de la alt lucrător, deoarece nu dispunea de surse financiare
pe contul sau.
Consideră recurentul, că instanța de apel a dat prioritate nefondată probelor
apărării în detrimentul probelor acuzării care demască acțiunile ilegale ale inculpatului,
care stabilesc adevărul.
Astfel, instanța de apel urma să menționeze și să supună aprecierii toate probele
examinate în ședința de judecată.
5.1. Asupra recursului ordinar declarant de către procurorul în Procuratura de
nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, a depus referință partea vătămată,
Movilean Andrei, prin care solicită admiterea acestuia.
5.2. Totodată, pe marginea recursului declarat de procuror, a prezentat referință
avocatul Pantaz Vladislav în numele inculpatului Lașcu Tudor, care a solicitat
respingerea recursului, cu menținerea deciziei.
Judecînd recursul în baza actelor din dosar, ținînd seama de opiniile expuse în
referințe, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil
din următoarele motive.
În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de
procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs,
judecînd recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.
Drept temei pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art. 427 alin.
(1) pct. 6) Cod de procedură penală, adică cazurile cînd hotărîrea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția ori instanța de apel nu s-a pronunțat pe motivele
invocate în apel - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea la judecarea recursului
ordinar declarat.
Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel a stabilit cu certitudine toate
circumstanțele de fapt și aspectele de drept, a tras concluzia corectă și a respins ca
nefondate apelurile declarate, menținînd sentința, prin care Lașcu Tudor a fost achitat
de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod
penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.
Cu referire la motivele invocate de recurent precum că „instanța de apel nu s-a
expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa valoare probele care dovedesc cu
certitudine vinovăția inculpatului”, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sunt
declarative, iar din materialele cauzei rezultă, că instanța de apel în decizia
adoptată s-a expus asupra tuturor motivelor relevante invocate în apel și și-a
motivat corect soluția adoptată. În acest sens, Colegiul penal lărgit reține, că
7
instanța de apel a respins ca neîntemeiate motivele invocate de procuror în
cererea de apel, precum că Lașcu Tudor a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art.
190 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că acestea nu se dovedesc de ansamblul
de probe cercetate și administrate la cauza penală, făcînd astfel corect referire
la declarațiile date în cadrul ședinței instanței de apel de către, martorii Tataru
Oleg (f.d. 181-182), Lupan Vasile (f.d. 149), Bucur Anton (f.d. 148), partea
vătămată Movilean Andrei (f.d. 183-184), inculpatului Lașcu Tudor (f.d. 185),
precum și materialele anexate la cauza penală: procesul-verbal de confruntare
între inculpat și partea vătămată Movilean Andrei (f.d. 40-44), procesul-verbal
de examinare a descifrărilor telefonice efectuate de pe numărul SIM 060429468,
din care rezultă că numărul de telefon dat a fost telefonat prima dată în luna iulie 2013
de numărul SIM 079906146, care aparține părții vătămate Movilean Andrei, pe
parcursul lunilor pînă la data de 07.10.2013 cînd s-a efectuat ultimul sunet între aceste
numere, au avut loc convorbiri ( f.d. 36-37), ordonanța privind încetarea urmăririi
penale din 27.03.2014 în privința lui Tataru Oleg (f.d. 69-75), raportul de constatare
din 18.11.2013, prin care s-a constatat că semnele de marcaj a caroseriei automobilului
de model ,,Peugeot 605” cu n/î CPI 572 au fost supuse modificării prin demontarea
fragmentului de pe semnele de marcaj a caroseriei inițiale și înlocuirea cu fragment a
caroseriei asemănător cu ,,VF36BSFZ290721271” (f.d. 121-122).
Cu referire la motivul invocat de recurent, precum că „nu sunt dubii în probarea
învinuirii, motivarea instanței reprezintă niște versiuni din oficiu înaintate de către
instanța de judecată în favoarea inculpatului”, Colegiul penal lărgit constată, că
acest motiv reprezintă opinia subiectivă a recurentului și acesta nu invocă probe
pertinente, care ar confirma temeinicia motivului invocat de el, iar din materialele
cauzei rezultă că instanța de apel în decizia sa, întemeindu-și concluziile pe
cumulul de probe cercetate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, corect
a concluzionat că prin probele cercetate în ședința de judecată nu s-a constatat
existența faptei infracțiunii în privința lui Lașcu Tudor, motiv pe care Colegiul
penal lărgit și-l însușește și consideră, că instanța de apel corect a ținut cont de
prevederile art. 8 alin. (2) Cod de procedură penală, care prevede că „nimeni nu
este obligat să dovedească nevinovăția sa”.
În ceea ce privește argumentul adus de recurent precum că „vina inculpatului
este dovedită prin depozițiile părții vătămate, audiată în instanța de judecată”,
Colegiul penal lărgit îl respinge, deoarece se combate prin declarațiile date de către
martorul Tataru Oleg, unde declară că : „am falsificat numărul caroseriei mașinii de
model Peugeot 605… De caroserie nu știu dacă cunoștea Lașcu că este schimbat, dar
de motor eu personal le-am spus că motorul la acest automobil este schimbat … După
8
ce le-am spus că este schimbat motorul nu au spus nimic nici inculpatul și nici partea
vătămată” (f.d. 181-182), rezultă că partea vătămată Movilean Andrei cunoștea
despre schimbările efectuate la motorul automobilului de model „Peugeot 605” cu n/î
CPI 572, din benzină cu altul pe motorină, astfel acceptînd efectuarea schimbului de
automobile. Prin urmare inculpatul Lașcu Tudor și-a executat cu bună credință
obligațiunile sale prin predarea automobilului de model „Peugeot 605”, iar partea
vătămată a predat în schimb automobilul său de model „BMW 520”, ambii asumîndu-
și angajamentele asumate, pe cînd pentru infracțiunea de care este învinuit inculpatul
este caracteristică intenția neexecutării angajamentului asumat. Se mai invocă, că
declarațiile parții vătămate Movilean Andrei sunt contradictorii, el la fel a schimbat
automobilul său de model „BMW 520”, care era gajat la bancă (f.d. 183), ce pune la
îndoială credibilitatea declarațiilor parții vătămate Movilean Andrei și buna
credință a lui.
În privința motivului indicat de recurent, că „instanța urma să aprecieze și să
delimiteze în această speță escrocheria de încălcarea normelor de drept civil”,
Colegiul penal lărgit constată că aceasta constituie o opinie subiectivă a recurentului,
arătînd că atît prima instanța, cît și instanța de apel corect și-au întemeiat soluțiile de
achitare, în baza cumulului de probe examinate în instanțe, concluzionînd, că „ faptul
escrocheriei sau însușirii cu cauzarea de daune materiale prin înșelăciune - de către
inculpatul Lașcu Tudor, atît în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, cît și în
instanța de apel n-a fost dovedit, din materialele dosarului se conchide că relațiile
apărute între Lașcu Tudor și Movilean Andrei, poartă un caracter de ordin civil’’,
poziția dată, Colegiul penal lărgit și-o însușește pe deplin, or partea vătămată Movilean
Andrei avea posibilitatea reală să verifice starea tehnică a automobilului pentru a se
convinge că acesta este lipsit de careva vicii. Mai mult de atît, nu-i inculpatul Lașcu
Tudor proprietar al automobilului de model „Peugeot 605”, dar Tataru Oleg este
responsabil de obligațiunile cu caracter civil, procura a fost eliberată de Tataru Oleg, i-
ar din declarațiile martorului Tataru Oleg acesta i-a comunicat părții vătămate că a
schimbat motorul automobilului de model „Peugeot 605” din benzină cu altul pe
motorină.
În același context, recurentul mai invocă că „în speță, inculpatul Lașcu Tudor la
înstrăinarea mijlocului de transport prin schimb, din start cunoștea despre faptul că
automobilul de model „Peugeot 605" avea motorul schimbat și a suferit modificări la
numărul caroseriei, fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate care a comunicat
că la momentul tranzacției nu a cunoscut despre careva modificări la numărul
caroseriei, iar în momentul comunicării acestui fapt inculpatului, ultimul nu a fost
surprins, propunîndu-i părții vătămate să încerce să rezolve problemele date pe loc cu
9
inspectorii BEET”, în acest context, Colegiul penal lărgit reține ca neîntemeiate
argumentele acuzatorului de stat formulate mai sus, apreciindu-le critic, or reieșind din
declarațiile părții vătămate Movilean Andrei (f.d. 183), date în cadrul ședinței
instanței de apel rezultă că, ultimul nu poate să indice cu certitudine dacă cunoștea
sau nu că este schimbat numărul caroseriei și a motorului.
Referitor la motivele recurentului cu privire la faptul că „probele administrate
pe caz evident demonstrează faptul că prin contractele menționate Lașcu Tudor
camufla intenția sa reală de a însuși automobilul de model „BMW” primit la schimb
de la partea vătămată și a nu-1 întoarce proprietarului Movilean Andrei, fapt ce se
confirmă prin înstrăinarea acestuia la scurt timp după ce a fost anunțat despre faptul
că urmează să-1 restituie, cît și faptul eschivării inculpatului de a se întîlni cu partea
vătămată pentru a clarifica situația creată. Circumstanțe, care în viziunea acuzării
confirmă învinuirea adusă și sunt lipsite de о apreciere juridică în motivarea
sentinței’’, Colegiul penal lărgit le respinge, considerîndu-le că sunt doar presupuneri
ale recurentului, deoarece instanței de judecată nu i-au fost prezentate careva probe
întru confirmarea, însușirii de către inculpatul Lașcu Tudor a automobilului de model
„BMW 520” n/î COG 791, prin înșelăciune, manifestată prin intenție directă, deoarece
decizia instanței de apel cuprinde un răspuns corect la aceste motive.
La fel, Colegiul lărgit menționează că pe cazul falsificării numărului caroseriei
al automobilului de model „Peugeot 605” cu n/î CPI 572, a fost pornit dosar penal în
privința lui Tataru Oleg în baza art. 276 alin. (1) Cod penal, dar a fost încetat pe motivul
expirării termenului de prescripție.
În concluzie se constată, că argumentele recurentului precum, că Lașcu Tudor a
săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (2) Cod penal, sunt lipsite de un suport
probatoriu în speța dată.
Mai mult, potrivit art. 24 alin. (3), (4) Cod de procedură penală, părțile
participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind investite de legea procesuală
penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la
baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală
măsură.
Părțile în proces își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine
stătător, fiind independente de instanță, de alte organe, ori persoane, iar instanța de
judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod,
pentru administrarea probelor necesare.
În această ordine de idei, se relevă că instanța de apel, respectînd principiul
contradictorialității, a asigurat posibilitatea reală părții acuzării să prezinte anumite
probe în susținerea acuzațiilor penale aduse lui Lașcu Tudor, în privința căruia a fost
10
adoptată o hotărîre de achitare de sub învinuirea în baza art.190 alin. (2) Cod penal,
deoarece nu sa constatat existența faptei infracțiunii.
Colegiul penal lărgit constată că instanță de apel a apreciat obiectiv cumulul de
probe examinate, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenții, concludenții, veridicității și coroborării lor și just a ajuns la concluzia, că nu
sa constatat existența faptei infracțiunii.
Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală,
instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe
baza probelor examinate de prima instanță și celor cercetate și verificate în cadrul
ședinței instanței de apel, ajungînd corect la concluzia că sentința atacată urmează a fi
menținută în vigoare, ca fiind legală, întemeiată și motivată.
În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul ordinar declarat
de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie
urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate, deoarece temeiul
invocat de procuror nu s-a confirmat în instanța de recurs ordinar.
În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015, în cauza penală
privindu-1 pe Lașcu Tudor Haralambie, cu menținerea deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 11 februarie 2016.
Președinte Ursache Petru
Judecători Timofti Vladimir
Alerguș Constantin
Nicolaev Ghenadie
Moraru Petru
11