1ra-36/2016 — Art.190 al. 2 lit. c CP

Prin sentința judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 25 martie 2015 Lașcu Tudor a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Lașcu Tudor este învinuit de faptul că la data de 22 iulie 2013, urmărind scopul dobîndirii ilegale a bunurilor altei persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul schimbului de automobile, a însușit de la Movilean Andrei automobilul de model ,,BMW 520”, anul producerii 1992, n/î COG 791, în valoare de 45000 lei, dîndu-i ultimului, la 1 schimb, un automobil de model ,,Peugeot 605”, anul producerii 1990, cu n/î CPI 572. Ulterior, la momentul înregistrării autoturismului la Biroul de înmatriculare a Transportului auto, s-a constatat că numărul caroseriei a automobilului de model „Peugeot 605” cu n/î CPI 572 a fost modificat, fiind vizibile intervenții asupra acesteia, iar motorul nu corespunde caracteristicelor tehnice după baza de evidență al Biroului de înmatriculare a Transportului auto, iar după înțelegerea telefonică între Movilean Andrei și Lașcu Tudor, de а-i restitui automobilul, ultimul a deconectat telefonul, înstrăinînd automobilul de model „BMW 520”, anul producerii 1992, n/î COG 791, unei terțe persoane, cauzîndu-i cet. Movilean Andrei о pagubă în proporții considerabile. Organul de urmărire penală a calificat acțiunile lui Lașcu Tudor ca escrocherie - adică dobîndirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de încredere, comisă cu cauzarea de daune în proporții considerabile, infracțiune prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal. Prima instanță și-a motivat soluția invocînd că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura sect. Botanica, mun. Chișinău, Potînga Veaceslav, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Lașcu Tudor să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal și condamnat la o pedeapsă sub formă de închisoare, pe un termen de 4 ani cu executare în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani. Prin aplicarea art. 90 Cod penal ai suspenda condiționat executarea pedepsei pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de comercializarea mijloacelor de transport pe un termen de 3 ani. În motivarea cerințelor înaintate acuzarea a menționat faptul că în speță, inculpatul Lașcu Tudor, la înstrăinarea mijlocului de transport prin schimb, din start cunoștea despre faptul că automobilul de model „Peugeot 605”, avea motorul schimbat și a suferit modificări la numărul caroseriei, fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate care a comunicat că la momentul tranzacției nu a cunoscut despre careva modificări la numărul caroseriei, iar în momentul comunicării acestui fapt inculpatului, ultimul nu a fost surprins, propunîndu-i parții vătămate să încerce să rezolve problemele date cu inspectorii BEET. Probele administrate pe caz evident demonstrează faptul că prin contractele menționate Lașcu Tudor camufla intenția sa reală de a însuși automobilul de model „BMW”, primit la schimb de la partea vătămată 2 și a nu-1 întoarce proprietarului Movilean Andrei, fapt ce se confirmă prin înstrăinarea acestuia la scurt timp după ce a fost anunțat despre faptul că urmează sa-1 restituie, cît și faptul eschivării inculpatului de a se întîlni cu partea vătămată pentru a clarifica situația creată. Circumstanțe, care în viziunea acuzării confirmă învinuirea adusă, și sunt lipsite de о apreciere juridică în motivarea sentinței. Mai mult ca atît, procurorul a menționat că, instanța de fond, a ajuns la concluzia că relațiile dintre inculpat și partea vătămată pe acest episod au un caracter civil, bazîndu-și sentința doar pe declarațiile inculpatului și s-a dat apreciere doar la о fragmentare a depozițiilor părții vătămate și a martorilor audiați în instanța de fond, fără a se expune, în ordinea art. 94 Cod de procedură penală, din care cauză a exclus restul conținutului probelor prezentate de acuzare și nu a ținut cont de faptul că partea apărării nu a prezentat nici о probă pertinentă și concludentă, limitindu-se numai la criticarea probelor acuzării, cît și încercarea de reevaluare a prejudiciului cauzat. 3.1. Împotriva sentinței menționate a depus apel și partea vătămată Movileanu Andrei, prin care a solicitat casarea integrală a sentinței, prin care inculpatul Lașcu Tudor a fost achitat, rejudecarea cauzei conform modului stabilit pentru prima instanță și emiterea unei noi decizii prin care inculpatul Lașcu Tudor să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal și stabilirea unei pedepse în limitele sancțiunii. Totodată, partea vătămată Movilean Andrei, în apelul său a solicitat încasarea din contul lui Lașcu Tudor, în beneficiul său a sumei de 45 000 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de acuzatorul de stat și partea vătămată Movilean Andrei, cu menținerea hotărîrii atacate. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, instanța de fond a dat о apreciere corectă probelor și circumstanțelor cauzei penale, examinînd probele administrate din punctul de vedere a utilității și veridicității lor, sub toate aspectele, complet și în mod obiectiv. La fel, instanța de apel a menționat că, la pronunțarea sentinței, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just a ajuns la concluzia că Lașcu Tudor urmează a fi achitat pe capătul de învinuire încriminat. Aceste împrejurări au fost elucidate și constatate din totalitatea de probe acumulate la dosarul respectiv, fiind corect apreciate, cu respectarea prevederilor art. 101 Cod procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. 3 Astfel, instanța de apel a constatat faptul că, învinuirea nu și-a găsit confirmare. În urma analizelor circumstanțelor și probelor administrate la urmărirea penală și cercetate în instanța de fond, totodată instanța de apel consideră că, instanța de fond legal și fondat a motivat sentința prin faptul, că în cazul inculpatului Lașcu Tudor lipsește legătura cauzală dintre acțiunile lui și consecințele indicate în actul de învinuire, deoarece în cadrul cercetării judecătorești incontestabil s-a probat că aceste consecințe infracționale nu sunt geneza acțiunilor inculpatului. Instanța de apel a reținut că, în cadrul judecării cauzei, nu au fost aduse probe pertinente și concludente, din conținutul cărora ar reieși, că Lașcu Tudor 1-ar fi înșelat pe Movilean Andrei în momentul tranzacției de schimb al automobilelor. Astfel, partea vătămată Movilean Andrei a declarat că navigînd pe internet dorind să-și vîndă sau să-și schimbe automobilul, astfel găsind pe site-ul www.999.md automobilul potrivit, i-а scris inculpatului un mesaj cu oferta de a schimba automobilele. La notar, inculpatul a venit cu proprietarul automobilului, Tataru Oleg, care i-а perfectat procura și care personal i-а comunicat despre faptul că el a schimbat motorul de benzină original al automobilul de model „Peugeot 605” cu n/î CPI 572, cu altul pe motorină. În cazul dat, partea vătămată Movilean Andrei, cunoscînd despre schimbările efectuate la automobilul de model „Peugeot 605”, a acceptat efectuarea schimbului de automobile, prin urmare inculpatul Lașcu Tudor și-a executat cu bună credință obligațiunile sale prin predarea automobilului de model „Peugeot 605”, iar partea vătămată a predat în schimb automobilul său de model „BMW 520”, ambii asumîndu-și angajamentele asumate, pe cînd pentru infracțiunea de care este învinuit inculpatul este caracteristică intenția neexecutării angajamentul asumat. În același context, instanța de apel a remarcat că, acțiunile lui Lașcu Tudor nu constituie elementele constitutive ale unei infracțiuni. Astfel, faptul escrocheriei sau însușirii cu cauzarea de daune materiale prin înșelăciune - de către inculpatul Lașcu Tudor, atît în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, cît și în instanța de apel n-a fost dovedită. Din materialele dosarului se conchide că relațiile apărute între Lașcu Tudor și Movilean Andrei, poartă un caracter de ordin civil. Din considerentele menționate, instanța de apel a conchis că prima instanță la emiterea sentinței a ținut cont de prevederile legislației în vigoare și a pronunțat o sentință legală și întemeiată, în raport cu circumstanțele cauzei sus-indicate, iar argumentele acuzatorului și a părții vătămate în acest sens sunt neîntemeiate.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de 4 procedură penală, făcînd referire la cazurile, că hotărîria atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori instanța de apel nu s-a expus pe motivele invocate în apel, a atacat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitînd casarea acesteia și remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În recurs recurentul a indicat următoarele motive: - instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa valoare probele care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului; - nu sunt dubii în probarea învinuirii, motivarea instanței reprezintă niște versiuni din oficiu înaintate de către instanța de judecată în favoarea inculpatului; - vina inculpatului este dovedită prin depozițiile părții vătămate, audiată în instanța de judecată; - instanța urma să aprecieze și să delimiteze în această speță escrocheria de încălcarea normelor de drept civil; - în speță, inculpatul Lașcu Tudor la înstrăinarea mijlocului de transport prin schimb, din start cunoștea despre faptul că automobilul de model „Peugeot 605" avea motorul schimbat și a suferit modificări la numărul caroserie, fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate care a comunicat că la momentul tranzacției nu a cunoscut despre careva modificări la numărul caroseriei, iar în momentul comunicării acestui fapt inculpatului, ultimul nu a fost surprins, propunîndu-i părții vătămate să încerce să rezolve problemele date pe loc cu inspectorii BEET; - probele administrate pe caz evident demonstrează faptul că prin contractele menționate Lașcu Tudor camufla intenția sa reală de a însuși automobilul de model „BMW” primit la schimb de la partea vătămată și a nu-1 întoarce proprietarului Movilean Andrei, fapt ce se confirmă prin înstrăinarea acestuia la scurt timp după ce a fost anunțat despre faptul că urmează să-1 restituie, cît și faptul eschivării inculpatului de a se întîlni cu partea vătămată pentru a clarifica situația creată. Circumstanțe, care în viziunea acuzării confirmă învinuirea adusă și sunt lipsite de о apreciere juridică în motivarea sentinței. Astfel, instanța de judecată, a ajuns la concluzia că relațiile dintre inculpat și partea vătămată pe acest episod au un caracter civil, bazîndu-și sentința doar pe declarațiile inculpatului și a dat apreciere doar la о fragmentare a depozițiilor părții vătămate și a martorilor audiați în instanța de fond, fără a se expune, în ordinea art. 94 Cod de procedură penală, din care cauză a exclus restul conținutului probelor prezentate de acuzare și nu a ținut cont de faptul că partea apărării nu a prezentat nici о probă pertinentă și concludentă, limitîndu-se numai la criticarea probelor acuzării cît și încercarea de reevaluare a prejudiciului cauzat. 5 În acest sens, potrivit declarațiilor martorului Tataru Oleg, s-a concretizat instanței, că după ce s-a aflat că mijlocul de transport „Peugeot 605”, ce i-а aparținut avea motorul schimbat și numărul caroseriei modificat, din partea lui Lașcu Tudor nu i-а fost înaintată nici о pretenție, fapt ce denotă că ultimul cunoștea despre problemele automobilului. Concomitent, din declarațiile martorului, Tataru Oleg, rezultă că la perfectarea procurei nu i-а comunicat părții vătămate despre careva modificări a motorului de benzină în disel sau numărului de caroserie, pe cînd instanța eronat a indicat în sentința de achitare că acesta a comunicat despre modificarea motorului automobilului în litigiu. Astfel, recurentul consideră, că versiunea invocată de inculpat și probele prezentate de apărare au avut drept scop de a eschiva inculpatul de la răspundere și inducerea în eroare a instanței de judecată, motiv din care urmau a fi apreciate critic de către instanța de judecată. Recurentul indică, că din considerentele expuse supra, probele administrate de către acuzare sunt concludente și pertinente, confirmînd intenția inculpatului de a întra în posesia mijlocului de transport de model BMW cu acte în regulă, în schimbul unui automobil cu caractere de identificare falsificate, prin înșelăciune și abuz de încredere inducînd partea vătămată în eroare și ascunzînd circumstanțele reale a mijlocului de transport ,,Peugeot 605”, iar la stabilirea acestora a refuzat să restituie mijlocul de transport BMW, înstrăinîndu-1 la scurt timp unei persoane terțe. Intenția inculpatului de a intra în posesia banilor pe automobilul BMW este confirmată și prin declarațiile lui Bucur Anton, care a comunicat că în timpul procurării automobilului de model BMW Lașcu Tudor 1-a asigurat că automobilul nu are careva probleme și că nu se află sub sechestru sau gajat, deși în realitate Lașcu Tudor, la momentul tranzacției cunoștea aceste circumstanțe. Astfel, declarațiile părții vătămate sunt confirmate prin alte probe administrate legal și examinate în cadrul ședinței de judecată și anume prin declarațiile martorului Bucur Anton, cît și prin circumstanțe constatate în cadrul cercetării descifrărilor telefonice efectuate de pe numărul SIM cu Nr. 060429468, din care rezultă că numărul de telefon a fost telefonat prima dată în luna iulie 2013 de numărul SIM 079906146, care aparține lui Movilean Andrei, pe parcursul lunilor pînă la data de 07.10.2013 cînd s-a efectuat ultimul sunet între aceste numere, a avut loc convorbiri dintre aceste numere care corespund în totalmente cu declarațiile lui Movilean Andrei. De asemenea prin descifrările date s-a constat că în telefonul cu Nr. IMEI 35537504946304 de care se folosea cartela SIM cu Nr. 060429468, după data de 07.10.2013 a fost introdusă cartel SIM cu Nr. 068828026 folosită de Lașcu Tudor, 6 deși în cadrul urmăririi penale cît și în instanța de judecată inculpatul a invocat că numărul de telefon la luat de la alt lucrător, deoarece nu dispunea de surse financiare pe contul sau. Consideră recurentul, că instanța de apel a dat prioritate nefondată probelor apărării în detrimentul probelor acuzării care demască acțiunile ilegale ale inculpatului, care stabilesc adevărul. Astfel, instanța de apel urma să menționeze și să supună aprecierii toate probele examinate în ședința de judecată. 5.1. Asupra recursului ordinar declarant de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, a depus referință partea vătămată, Movilean Andrei, prin care solicită admiterea acestuia. 5.2. Totodată, pe marginea recursului declarat de procuror, a prezentat referință avocatul Pantaz Vladislav în numele inculpatului Lașcu Tudor, care a solicitat respingerea recursului, cu menținerea deciziei.

Judecînd recursul în baza actelor din dosar, ținînd seama de opiniile expuse în referințe, Colegiul penal lărgit consideră că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele motive. În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecînd recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. Drept temei pentru recursul declarat au fost invocate prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, adică cazurile cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori instanța de apel nu s-a pronunțat pe motivele invocate în apel - temeiuri care nu și-au găsit confirmarea la judecarea recursului ordinar declarat. Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel a stabilit cu certitudine toate circumstanțele de fapt și aspectele de drept, a tras concluzia corectă și a respins ca nefondate apelurile declarate, menținînd sentința, prin care Lașcu Tudor a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Cu referire la motivele invocate de recurent precum că „instanța de apel nu s-a expus, nu a cercetat și nu a apreciat la justa valoare probele care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpatului”, Colegiul penal lărgit constată, că acestea sunt declarative, iar din materialele cauzei rezultă, că instanța de apel în decizia adoptată s-a expus asupra tuturor motivelor relevante invocate în apel și și-a motivat corect soluția adoptată. În acest sens, Colegiul penal lărgit reține, că 7 instanța de apel a respins ca neîntemeiate motivele invocate de procuror în cererea de apel, precum că Lașcu Tudor a săvîrșit infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (2) lit. c) Cod penal, din motiv că acestea nu se dovedesc de ansamblul de probe cercetate și administrate la cauza penală, făcînd astfel corect referire la declarațiile date în cadrul ședinței instanței de apel de către, martorii Tataru Oleg (f.d. 181-182), Lupan Vasile (f.d. 149), Bucur Anton (f.d. 148), partea vătămată Movilean Andrei (f.d. 183-184), inculpatului Lașcu Tudor (f.d. 185), precum și materialele anexate la cauza penală: procesul-verbal de confruntare între inculpat și partea vătămată Movilean Andrei (f.d. 40-44), procesul-verbal de examinare a descifrărilor telefonice efectuate de pe numărul SIM 060429468, din care rezultă că numărul de telefon dat a fost telefonat prima dată în luna iulie 2013 de numărul SIM 079906146, care aparține părții vătămate Movilean Andrei, pe parcursul lunilor pînă la data de 07.10.2013 cînd s-a efectuat ultimul sunet între aceste numere, au avut loc convorbiri ( f.d. 36-37), ordonanța privind încetarea urmăririi penale din 27.03.2014 în privința lui Tataru Oleg (f.d. 69-75), raportul de constatare din 18.11.2013, prin care s-a constatat că semnele de marcaj a caroseriei automobilului de model ,,Peugeot 605” cu n/î CPI 572 au fost supuse modificării prin demontarea fragmentului de pe semnele de marcaj a caroseriei inițiale și înlocuirea cu fragment a caroseriei asemănător cu ,,VF36BSFZ290721271” (f.d. 121-122). Cu referire la motivul invocat de recurent, precum că „nu sunt dubii în probarea învinuirii, motivarea instanței reprezintă niște versiuni din oficiu înaintate de către instanța de judecată în favoarea inculpatului”, Colegiul penal lărgit constată, că acest motiv reprezintă opinia subiectivă a recurentului și acesta nu invocă probe pertinente, care ar confirma temeinicia motivului invocat de el, iar din materialele cauzei rezultă că instanța de apel în decizia sa, întemeindu-și concluziile pe cumulul de probe cercetate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, corect a concluzionat că prin probele cercetate în ședința de judecată nu s-a constatat existența faptei infracțiunii în privința lui Lașcu Tudor, motiv pe care Colegiul penal lărgit și-l însușește și consideră, că instanța de apel corect a ținut cont de prevederile art. 8 alin. (2) Cod de procedură penală, care prevede că „nimeni nu este obligat să dovedească nevinovăția sa”. În ceea ce privește argumentul adus de recurent precum că „vina inculpatului este dovedită prin depozițiile părții vătămate, audiată în instanța de judecată”, Colegiul penal lărgit îl respinge, deoarece se combate prin declarațiile date de către martorul Tataru Oleg, unde declară că : „am falsificat numărul caroseriei mașinii de model Peugeot 605… De caroserie nu știu dacă cunoștea Lașcu că este schimbat, dar de motor eu personal le-am spus că motorul la acest automobil este schimbat … După 8 ce le-am spus că este schimbat motorul nu au spus nimic nici inculpatul și nici partea vătămată” (f.d. 181-182), rezultă că partea vătămată Movilean Andrei cunoștea despre schimbările efectuate la motorul automobilului de model „Peugeot 605” cu n/î CPI 572, din benzină cu altul pe motorină, astfel acceptînd efectuarea schimbului de automobile. Prin urmare inculpatul Lașcu Tudor și-a executat cu bună credință obligațiunile sale prin predarea automobilului de model „Peugeot 605”, iar partea vătămată a predat în schimb automobilul său de model „BMW 520”, ambii asumîndu- și angajamentele asumate, pe cînd pentru infracțiunea de care este învinuit inculpatul este caracteristică intenția neexecutării angajamentului asumat. Se mai invocă, că declarațiile parții vătămate Movilean Andrei sunt contradictorii, el la fel a schimbat automobilul său de model „BMW 520”, care era gajat la bancă (f.d. 183), ce pune la îndoială credibilitatea declarațiilor parții vătămate Movilean Andrei și buna credință a lui. În privința motivului indicat de recurent, că „instanța urma să aprecieze și să delimiteze în această speță escrocheria de încălcarea normelor de drept civil”, Colegiul penal lărgit constată că aceasta constituie o opinie subiectivă a recurentului, arătînd că atît prima instanța, cît și instanța de apel corect și-au întemeiat soluțiile de achitare, în baza cumulului de probe examinate în instanțe, concluzionînd, că „ faptul escrocheriei sau însușirii cu cauzarea de daune materiale prin înșelăciune - de către inculpatul Lașcu Tudor, atît în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, cît și în instanța de apel n-a fost dovedit, din materialele dosarului se conchide că relațiile apărute între Lașcu Tudor și Movilean Andrei, poartă un caracter de ordin civil’’, poziția dată, Colegiul penal lărgit și-o însușește pe deplin, or partea vătămată Movilean Andrei avea posibilitatea reală să verifice starea tehnică a automobilului pentru a se convinge că acesta este lipsit de careva vicii. Mai mult de atît, nu-i inculpatul Lașcu Tudor proprietar al automobilului de model „Peugeot 605”, dar Tataru Oleg este responsabil de obligațiunile cu caracter civil, procura a fost eliberată de Tataru Oleg, i- ar din declarațiile martorului Tataru Oleg acesta i-a comunicat părții vătămate că a schimbat motorul automobilului de model „Peugeot 605” din benzină cu altul pe motorină. În același context, recurentul mai invocă că „în speță, inculpatul Lașcu Tudor la înstrăinarea mijlocului de transport prin schimb, din start cunoștea despre faptul că automobilul de model „Peugeot 605" avea motorul schimbat și a suferit modificări la numărul caroseriei, fapt confirmat prin declarațiile părții vătămate care a comunicat că la momentul tranzacției nu a cunoscut despre careva modificări la numărul caroseriei, iar în momentul comunicării acestui fapt inculpatului, ultimul nu a fost surprins, propunîndu-i părții vătămate să încerce să rezolve problemele date pe loc cu 9 inspectorii BEET”, în acest context, Colegiul penal lărgit reține ca neîntemeiate argumentele acuzatorului de stat formulate mai sus, apreciindu-le critic, or reieșind din declarațiile părții vătămate Movilean Andrei (f.d. 183), date în cadrul ședinței instanței de apel rezultă că, ultimul nu poate să indice cu certitudine dacă cunoștea sau nu că este schimbat numărul caroseriei și a motorului. Referitor la motivele recurentului cu privire la faptul că „probele administrate pe caz evident demonstrează faptul că prin contractele menționate Lașcu Tudor camufla intenția sa reală de a însuși automobilul de model „BMW” primit la schimb de la partea vătămată și a nu-1 întoarce proprietarului Movilean Andrei, fapt ce se confirmă prin înstrăinarea acestuia la scurt timp după ce a fost anunțat despre faptul că urmează să-1 restituie, cît și faptul eschivării inculpatului de a se întîlni cu partea vătămată pentru a clarifica situația creată. Circumstanțe, care în viziunea acuzării confirmă învinuirea adusă și sunt lipsite de о apreciere juridică în motivarea sentinței’’, Colegiul penal lărgit le respinge, considerîndu-le că sunt doar presupuneri ale recurentului, deoarece instanței de judecată nu i-au fost prezentate careva probe întru confirmarea, însușirii de către inculpatul Lașcu Tudor a automobilului de model „BMW 520” n/î COG 791, prin înșelăciune, manifestată prin intenție directă, deoarece decizia instanței de apel cuprinde un răspuns corect la aceste motive. La fel, Colegiul lărgit menționează că pe cazul falsificării numărului caroseriei al automobilului de model „Peugeot 605” cu n/î CPI 572, a fost pornit dosar penal în privința lui Tataru Oleg în baza art. 276 alin. (1) Cod penal, dar a fost încetat pe motivul expirării termenului de prescripție. În concluzie se constată, că argumentele recurentului precum, că Lașcu Tudor a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 190 alin. (2) Cod penal, sunt lipsite de un suport probatoriu în speța dată. Mai mult, potrivit art. 24 alin. (3), (4) Cod de procedură penală, părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind investite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură. Părțile în proces își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe, ori persoane, iar instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare. În această ordine de idei, se relevă că instanța de apel, respectînd principiul contradictorialității, a asigurat posibilitatea reală părții acuzării să prezinte anumite probe în susținerea acuzațiilor penale aduse lui Lașcu Tudor, în privința căruia a fost 10 adoptată o hotărîre de achitare de sub învinuirea în baza art.190 alin. (2) Cod penal, deoarece nu sa constatat existența faptei infracțiunii. Colegiul penal lărgit constată că instanță de apel a apreciat obiectiv cumulul de probe examinate, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții, veridicității și coroborării lor și just a ajuns la concluzia, că nu sa constatat existența faptei infracțiunii. Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță și celor cercetate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel, ajungînd corect la concluzia că sentința atacată urmează a fi menținută în vigoare, ca fiind legală, întemeiată și motivată.

În baza celor expuse, Colegiul penal lărgit conchide că recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate, deoarece temeiul invocat de procuror nu s-a confirmat în instanța de recurs ordinar.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2015, în cauza penală privindu-1 pe Lașcu Tudor Haralambie, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 11 februarie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin Nicolaev Ghenadie Moraru Petru 11