1ra-220/2020 — art. 320 alin. 1 CP

1ra-220/2020 — art. 320 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-220/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

21 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Victor Burduh, Iurie Bejenaru,

a judecat în ședință, fără participarea părților, recursul ordinar, declarat de

avocatul Ion Popescu în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2018, în cauza penală, în

privința lui

Leșno Alexandru XXX, născută la XXX, originar și

domiciliat în XXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 05.09.2016 pînă la 13.04.2017;

Instanța de apel de la 08.06.2017 pînă la 23.10.2018;

Instanța de recurs de la 17.08.2019 pînă la 21.01.2020.

Procedura prevăzută de art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală a fost

legal executată.

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție asupra recursului ordinar în cauză în

baza actelor din dosar,

C O N S T A T Ă :

Alexandru a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 320

alin. (1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptului infracțiunii.

învinuit de către organul de urmărire penală de neexecutarea intenționată în cadrul

procedurii de executare silită aflată în gestiunea executorului judecătoresc Gavrilan

Natalia, a hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 23 iunie 2015, prin care s-a

dispus încasarea de la acesta în beneficiul lui Ivașciuc Iacov a datoriei în mărime de 102

500 dolari SUA și 131 000 Euro.

Astfel, Leșno Alexandru fiind obligat să execute hotărârea judecătorească

menționată prin intermediul a numeroase acțiuni de executare silită întreprinse de către

executorul judecătoresc Gavrilan Natalia, prin diferite metode s-a eschivat de la

cerințele executorului judecătoresc, context în care în adresa Judecătoriei Ialoveni a fost

înaintat procesul-verbal cu privire la constatarea faptei contravenționale de neexecutare

intenționată sau eschivare de la executarea hotărârii judecătorești în baza art. 318 din

Codul contravențional.

Ulterior, prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 29 septembrie 2015, Leșno

Alexandru a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 318 din

Codul contravențional, fiind sancționat cu amendă în mărime de 1 000 lei pentru

neexecutarea intenționată sau eschivarea de la executarea hotărârii instanței de judecată.

prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi

prin care inculpatul Leșno Alexandru să fie condamnat în baza art. 320 alin. (1) Cod

penal la închisoare pe un termen de 1 an, cu ispășirea pedepsei într-un penitenciar de tip

semiînchis.

1

În argumentarea apelului declarat, acuzatorul de stat a invocat următoarele:

- sentința de achitare a inculpatului este ilegală și neîntemeiată;

- instanța de fond nu a ținut cont de probele prezentate de către organul de

urmărire penală, și anume, declarațiile martorilor Ivașciuc Iacov, Gavrilean Natalia,

ordonanța privind recunoașterea documentelor în calitate de mijloc material de probă și

anexarea lor la cauza penală;

- inculpatul pînă la momentul actual nu a executat hotărârea primei instanțe din

data de 23.06.2015 prin care s-a dispus încasarea de la Leșno Alexandru a datoriei în

mărime de 102500 dolari SUA și 131000 Euro.

- instanța de fond urma să aprecieze critic declarațiile inculpatului, privind

nerecunoașterea vinovăției, or, potrivit acestor declarații contradictorii a inculpatului se

confirmă încă odată în plus vinovăția lui. Potrivit declarațiilor inculpatului, acesta nu a

părăsit țara, ceea ce contravine informației anexate la cauza penală, care demonstrează

că inculpatul a părăsit țara, dar printr-o zonă necontrolată, asupra cărui fapt indică

înregistrarea doar a intrărilor în țară prin Aeroportul Chișinău, lipsind însă înregistrările

de ieșire din țară, care sunt evidente, atîta timp cît persoana nu poate intra pe teritoriul

unui stat pe care nu 1-a părăsit. Tot aici atenționează asupra intenției de a se eschiva de

la executarea hotărîrii instanței de judecată, inclusiv prin încălcarea interdicției de

părăsire a țării, despre care acesta a menționat că nu cunoștea, or părăsirea teritoriului

statului R.Moldova printr-o zonă necontrolată nu poate fi explicată altfel, mai ales dacă

întoarcerea în țară a fost posibilă printr-o zonă legal existentă și controlată de

autoritățile statului R.Moldova.

- inculpatul a avut intenția de a induce în eroare organele de drept și de judecata

atât timp cât a făcut afirmații echivoce referitor la adresa de domiciliu la care putea fi

citat, invocând de nenumărate ori că adresa sa de domiciliu este pe str. XXX, unde la fel

a fost citat, iar adresa de pe str. XXX nu este adresa sa de domiciliu, afirmînd că acesta

de mai mulți ani nu locuiește acolo, fapt care contravine informației plasate în

conținutul cererii de recurs adresată Curții de Apel, unde a fost indicată adresa de pe str.

XXX. Prin acestea, dar și prin mai multe alte afirmații și acțiuni, inculpatul încă de la

bun început a jonglat cu oportunitățile oferite de lege în sensul eschivării de la

răspundere pentru o faptă comisă.

2018, a fost admis apelul procurorului, casată sentința atacată și pronunțată o nouă

hotărâre, prin care:

Recunoaște culpabil pe Leșno Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

320 alin. (1) Cod penal, în baza căruia, a-i numi pedeapsa penală sub formă închisoare

pe un termen de 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a menționat că, analizând totalitatea de

probe acumulate la prezenta cauza penală și apreciindu-le, respectându-se prevederile

art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, a constatat următoarele: Este cert stabilit că, Leșno Alexandru în cadrul

procedurii de executare silită aflată în gestiunea executorului judecătoresc Gavrilan

Natalia, nu a executat intenționat hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 23

iunie 2015, prin care s-a dispus încasarea de la acesta în beneficiul lui Ivașciuc Iacov a

datoriei în mărime de 102 500 dolari SUA și 131 000 Euro.

Astfel, Leșno Alexandru fiind obligat să execute hotărârea judecătorească

menționată prin intermediul a numeroase acțiuni de executare silită întreprinse de către

2

executorul judecătoresc Gavrilan Natalia, prin diferite metode s-a eschivat de la

cerințele executorului judecătoresc, context în care în adresa Judecătoriei Ialoveni a fost

înaintat procesul-verbal cu privire la constatarea faptei contravenționale de neexecutare

intenționată sau eschivare de la executare, hotărârii judecătorești în baza art. 318 din

Codul contravențional.

Ulterior, prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 29 septembrie 2015 Leșno

Alexandru a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 318 din

Codul contravențional, fiind sancționat cu amendă în mărime de 1 000 lei pentru

neexecutarea intenționată sau eschivarea de la executarea hotărârii instanței de judecată.

Cu toate că inculpatul Leșno Alexandru nu a recunoscut vina, instanța de apel a

considerat că vina lui se probează, cu certitudine, prin următoarea sistemă de probe

analizate și apreciate, cum ar fi: declarațiile martorilor Ivașciuc Iacov și Gavrilan

Natalia.

Suplimentar, fiind audiată în instanța de apel a declarat că după prima instanță a

fost întocmit repetat un proces-verbal cu privire la contravenție în privința lui Leșno

Alexandru a fost expediat de Ababii Liliana. A menționat că, inculpatul se eschivează

de la executare, executorul judecătoresc a întreprins toate măsurile, a fost citat repetat

debitorul, scrisorile au fost întoarse, de la strada mun. Chișinău, str. N. Testemițanu, nr.

18/8. A explicat că ieșirea în teren nu a dus la nimic, deoarece gardul era înalt, iar poarta

era închisă, iar la telefon nu răspundea nimeni. A comunicat că a fost verificată baza de

date Acces, că inculpatul din luna iulie anul 2014 nu ieșea prin frontiera controlată de

autoritățile Republicii Moldova, însă este informația că acesta doar intra în tară, sunt

reflectate intrările, iar ieșirile nu sunt indicate. În anul 2015 date curente privind

domiciliul lui nu sunt, inculpatul nu a comunicat noul domiciliu.

În urma verificării probelor instanța de apel a ajuns la concluzia că, argumentele

procurorului cu privire la vinovăția inculpatului Leșno Alexandru, invocate în apelul

depus împotriva sentinței de achitare sunt fondate, deoarece instanța de fond a dat o

apreciere eronată situației de fapt constatate în cadrul cercetării judecătorești.

În acest context, în sentința atacată instanța de fond a respins în totalmente probele

acuzării, prin care cu certitudine se confirmă comiterea faptei prejudiciabile prevăzute

de legea penală și vinovăția inculpatului Leșno Alexandru, greșit a ajuns la concluzia de

achitare pe motiv că, nu s-a constatat existența faptului infracțiunii.

Cu referire la componența de infracțiune prevăzută de art. 320 alin. (1) Cod penal

urmează a fi relatat că aceasta presupune existența următoarelor elemente constitutive:

Obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 320 alin. (1) Cod penal îl

constituie relațiile sociale cu privire la prevenirea neexecutării sau eschivării de la

executarea hotărârii instanței de judecată.

Latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (1) Cod penal, constă în

fapta prejudiciabilă exprimată în inacțiunea de executare sau eschivare de la executarea

hotărârii instanței de judecată, dacă aceasta a fost comisă după aplicarea sancțiunii

contravenționale.

În esență, ambele aceste modalități se reduc la refuzul expres (neexecutarea) sau

refuzul tacit (eschivarea) de la executarea hotărârii instanței de judecată.

Se reține că, o condiție obligatorie pentru tragerea făptuitorului la răspundere în

baza art. 320 alin. (1) Cod penal este ca neexecutarea sau eschivarea de la executarea

hotărârii instanței de judecată să fie comisă după aplicarea sancțiunii contravenționale.

Raportând cele menționate mai sus la speța în cauză, instanța de apel a reținut că

inculpatul a realizat latura obiectivă a infracțiunii incriminate, or, Leșno Alexandru in

mod intenționat nu execută și se eschivează de la executarea hotărârii Judecătoriei

3

Botanica, mun. Chișinău din 23 iunie 2015, în cadrul procedurii de executare silită

desfășurată de executorul judecătoresc Gavrilan Natalia, fapt pentru care a fost

sancționat cu amendă în mărime de 1 000 lei, în baza art. 318 Cod contravențional, în

temeiul hotărârii Judecătoriei Ialoveni din 29 septembrie 2015.

De asemenea, în instanța de apel, în cadrul cercetării judecătorești, prin înscrisurile

prezentate de către acuzatorul de stat și anexate la materialele cauzei, se confirmă faptul

că după aplicarea sancțiunii contravenționale, în temeiul hotărârii Judecătoriei Ialoveni

din 29 septembrie 2015, de către executorul judecătoresc Gavrilan Natalia au fost

efectuate mai multe acțiuni de executare silită, în vederea executării silite a

documentului executoriu, hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 23 iunie

2015, care nu s-au soldat cu succes, din motiv că inculpatul/debitorul Leșno Alexandru

nu se află la adresa de domiciliu declarată, nu recepționează actele expediate în adresa

sa de către executorul judecătoresc, precum și părăsește hotarele Republicii Moldova,

contrar interdicției de a părăsi țara.

Contrar opiniei instanței de fond, privind lipsa unei hotărâri irevocabile în privința

lui Leșno Alexandru cu privire la aplicarea sancțiunii pentru comiterea contravenției de

neexecutare sau eschivare de la executarea unei hotărâri judecătorești, instanța de apel

relevă faptul că dispoziția normei prevăzută la art. 320 alin. (1) Cod penal,

reglementează posibilitatea tragerii la răspundere penală doar dacă fapta a fost comisă

după aplicarea sancțiunii contravenționale. Prin urmare, condiția de bază în vederea

aplicării art. 320 Cod penal este ca făptașul să nu execute sau să se eschiveze de la

executarea hotărârii instanței de judecată, în continuare, după aplicarea sancțiunii

contravenționale conform art. 318 Cod contravențional. Norma penală nu prevede

condiția existenței unei hotărâri irevocabile în acest sens, or, hotărârea emisă pe cauza

contravențională este executorie din momentul pronunțării, însă cu drept de atac cu

recurs în termen de 15 zile.

Instanța de apel a menționat că, fiind audiat suplimentar în ședința instanței de

apel, martorul Gavrilan Natalia a declarat că „după prima instanță a fost întocmit repetat

un proces-verbal cu privire la contravenție în privința lui Leșno Alexandru, executorul

judecătoresc a întreprins toate măsurile, a fost citat repetat debitorul, scrisorile au fost

întoarse, de la strada XXX. Ieșirea în teren nu a dus la nimic, deoarece gardul era înalt,

iar poarta era închisă, iar la telefon nu răspundea nimeni. A verificat baza de date Acces,

astfel, inculpatul din luna iulie anul 2014 nu ieșea prin frontiera controlată de

autoritățile Republicii Moldova, însă este informația că acesta doar intra în țară, sunt

reflectate intrările, iar ieșirile nu sunt indicate. În anul 2015 date curente privind

domiciliul lui nu sunt, inculpatul nu a comunicat noul domiciliu.”

Subsecvent, conform conținutului declarațiilor martorului Gavrilan Natalia

apreciate în coraport cu probele anexate de către acuzatorul de stat, instanța de apel

constată că inculpatul Leșno Alexandru a săvârșit fapta infracțională prevăzută la art.

320 alin. (1) Cod penal, or, după aplicarea sancțiunii contravenționale în temeiul

hotărârii Judecătoriei Ialoveni din 29 septembrie 2015, executorul judecătoresc Gavrilan

Natalia a întreprins mai multe acțiuni de executare silită, iar inculpatul Leșno Alexandru

nu a executat intenționat și s-a eschivat de la executarea hotărârii Judecătoriei Botanica,

mun. Chișinău din 23 iunie 2015.

Astfel, neexecutarea intenționată a hotărârii judecătorești de către Leșno

Alexandru se manifestă prin refuzul expres (comunicat verbal de către inculpat,

conform declarațiilor martorilor) de a executa hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 23 iunie 2015, prin care s-a dispus încasarea de la acesta în beneficiul lui

Ivașciuc Iacov a datoriei în mărime de 102 500 dolari SUA și 131 000 Euro, de

4

asemenea, prin refuzul de a permite accesul executorului judecătoresc în ograda,

domiciliul lui Leșno Alexandru.

Totodată, eschivarea de la executarea hotărârii Judecătoriei Botanica, mun.

Chișinău din 23 iunie 2015 se manifestă prin schimbarea domiciliului inculpatului fără a

comunica acest fapt executorului judecătoresc, eschivarea de la prezentarea în fața

executorului judecătoresc, părăsirea hotarelor Republicii Moldova, contrar interdicțiilor

aplicate în privința acestuia ș.a..

Cu referire la declarațiile inculpatului Leșno Alexandru, oferite în prima instanță,

potrivit cărora nu recunoaște vina în comiterea faptei incriminate, apreciindu-le conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, din punct de vedere al coroborării lor cu

celelalte probe, instanța de apel a constatat că, declarațiile date prezintă o modalitate de

apărare a inculpatului, cu scopul de a fi exonerat de răspundere penală, pentru faptele

comise, deoarece ele se combat de întreaga sistemă de probe analizate mai sus și care

integral demonstrează vina lui în comiterea infracțiunii imputate.

Referitor la declarațiile inculpatului, potrivit cărora informațiile în legătură cu

suma pe care i-o datora, comunicate de către Ivașciuc Iacov și executorul judecătoresc,

cât și organelor procuraturii sunt false, instanța de apel a menționat că această datorie în

mărime de 102 500 dolari SUA și 131 000 Euro a fost constatată prin hotărârea

Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 23 iunie 2015, care este una irevocabilă și

executorie, precum și se bucură de puterea lucrului judecat și nu poate fi pusă la

îndoială.

Latura subiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (1) Cod penal, se

caracterizează prin intenție directă.

Instanța de apel a reținut că, latura subiectivă a infracțiunii este manifestată prin

intenția directă a inculpatului Leșno Alexandru, care își dădea seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, a prevăzut urmările ei prejudiciabile și a dorit în mod

conștient, survenirea acestora. Prin urmare, cunoscând despre punerea în executare silită

a hotărârii Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 23 iunie 2015, prin care s-a dispus

încasarea mijloacelor bănești din contul inculpatului Leșno Alexandru în beneficiul lui

Ivașciuc Iacov, fiind sancționat contravențional pentru neexecutarea intenționată sau

eschivarea executării hotărârii nominalizate, a continuat să se eschiveze și să evite

executorul judecătoresc Gavrilan Natalia.

Intenția directă a inculpatului Leșno Alexandru se confirmă și prin declarațiile

martorului Gavrilan Natalia, potrivit cărora „pe parcurs, debitorul/inculpatul Leșno

Alexandru s-a prezentat la sediul biroului executorului judecătoresc și i-a propus

creditorului Ivașciuc Iacov o sumă mai mică în vederea stingerii datoriei, cu care

ultimul nu a fost de acord, astfel, Leșno Alexandru comunicându-i că nu-i va achita

nici-o sumă.”

La aprecierea categoriei și măsurii de pedeapsă, în conformitate cu prevederile art.

7, 61, 75, 76 și 77 Codul penal, instanța de apel a ținut cont de gradul prejudiciabil și

pericolul social al infracțiunii, de persoana inculpatului Leșno Alexandru, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența

pedepsei aplicate asupra vinovatului.

S-a stabilit că în privința inculpatului Leșno Alexandru careva circumstanțe

atenuante sau agravante nu au fost depistate.

Conform prevederilor art. 16 Cod penal infracțiunile comise de inculpat se califică

ca infracțiune ușoară.

5

Astfel, instanța de apel a conchis că, reieșind din circumstanțele cauzei, ținând cont

de faptul că, pedeapsa penală are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea

inculpatului, cât și a altor persoane, luând în considerație că inculpatul a comis o

infracțiune ușoară, anterior nejudecat, nu și-a recunoscut vina, nu a conștientizat

graviditatea faptelor comise, până în prezent nu a executat hotărârea Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din 23 iunie 2015, se eschivează de la examinarea cauzei în

privința sa, a încălcat interdicția de a nu părăsi țara, în lipsa circumstanțelor atenuante

sau agravante, instanța de apel a considerat că, corectarea și reeducarea inculpatului

Leșno Alexandru este posibilă doar prin stabilirea în privința acestuia a unei pedepse

privative de libertate în limitele prevăzute de sancțiunea art. 320 alin. (1) Cod penal, sub

formă de închisoare pe un termen de 6 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, potrivit art. 72 Cod penal.

În acest context, instanța de apel consideră inoportună aplicarea pedepsei sub

formă de amendă, dat fiind faptul că în speța în cauză inculpatul este sancționat pentru

neexecutarea unei hotărâri judecătorești privind încasarea unei sume bănești din contul

lui Leșno Alexandru, care până în prezent nu și-a executat obligația față de Ivașciuc

Iacov, iar aplicarea pedepsei sub forma muncii neremunerate în folosul comunității, nu-

și va atinge scopul pedepsei, inculpatul eschivându-se inclusiv de la instanța de

judecată, mai mult în ședința de judecată a instanței de apel inculpatul nu s-a prezentat

și nu a fost pusă în discuție acordul inculpatului în vederea aplicării pedepsei sub forma

muncii neremunerate în folosul comunității, din care motive consideră oportun a-i aplica

inculpatului o pedeapsă sub formă de închisoare, care ar duce la conștientizarea de către

inculpat a celor comise, cu atragerea unor concluzii corecte ce țin de comportamentul

său, atitudinea față de membrii societății și securitatea patrimoniului persoanei.

De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la

realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte

persoane. Or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea aspră generează

apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce

poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. De asemenea, o pedeapsă prea

blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea

infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

inculpatului, făcând trimitere la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală, declară recurs ordinar, prin care solicită casarea acesteia, cu

menținerea sentinței primei instanțe. Recurentul invocă că, instanța de apel unilateral a

examinat cauza și a casat hotărârea primei instanțe, selectiv motivînd hotărîrea sa. De

asemenea, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie

2016, hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 29 septembrie 2015 a fost casată, cu remiterea

cauzei la rejudecare, iar din adresa Judecătoriei Hâncești din 09 martie 2017 adresată

Procuraturii mun. Chișinău rezultă că, examinarea cauzei contravenționale este pendinte

pe rolul instanței, fapt care determină concluzia că, la acest moment inculpatul Leșno

Alexandru nu este recunoscut vinovat prin hotărâre judecătorească irevocabilă pentru

comiterea contravenției de neexecutare sau eschivare de la executarea unei hotărâri

judecătorești.

6

considerație referința procurorului, Colegiul penal lărgit consideră recursul declarat

întemeiat și urmînd a fi admis.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța de recurs, când apelul a fost greșit admis, casează hotărârea atacată și

menține hotărârea primei instanțe.

Din conținutul recursului declarat de către apărătorul inculpatului, rezultă că acesta

critică decizia instanței de apel sub aspectul temeiului prevăzut de art. 427 alin. (1) pct.

6), 8), 12) Cod de procedură penală – hotărîrea instanței de apel poate fi supusă

recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanța de apel în cazul cînd

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul concluzionează că, decizia instanței de apel urmează a fi casată cu

menținerea sentinței primei instanțe din următoarele considerente.

Reieșind din prevederile art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi

prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța

de fond, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de

apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Potrivit materialelor cauzei, instanța de recurs constată următoarele:

Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 23 iunie 2015, s-a dispus

încasarea de la Leșno Alexandru în beneficiul lui Ivașciuc Iacov a datoriei în mărime de

102500 dolari SUA și 131000 Euro.

Astfel, Leșno Alexandru fiind obligat să execute hotărârea judecătorească

menționată prin intermediul a numeroase acțiuni de executare silită întreprinse de către

executorul judecătoresc Gavrilan Natalia, prin diferite metode s-a eschivat de la

cerințele executorului judecătoresc, context în care în adresa Judecătoriei Ialoveni a fost

înaintat procesul-verbal cu privire la constatarea faptei contravenționale de neexecutare

intenționată sau eschivare de la executarea hotărârii judecătorești în baza art. 318 din

Codul contravențional.

Ulterior, prin hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 29 septembrie 2015 Leșno

Alexandru a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 318 din

Codul contravențional, fiind sancționat cu amendă în mărime de 1000 lei pentru

neexecutarea intenționată sau eschivarea de la executarea hotărârii Judecătoriei

Botanica, mun. Chișinău din 23 iunie 2015.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2016,

hotărârea Judecătoriei Ialoveni din 29 septembrie 2015 a fost casată, cu remiterea cauzei

la rejudecare, iar din adresa Judecătoriei Hâncești din 09 martie 2017 adresată

Procuraturii mun. Chișinău rezultă că, examinarea cauzei contravenționale este pendinte

pe rolul instanței, fapt care determină concluzia că, la acest moment inculpatul Leșno

Alexandru nu este recunoscut vinovat prin hotărâre judecătorească irevocabilă pentru

comiterea contravenției de neexecutare sau eschivare de la executarea unei hotărâri

judecătorești.

În acest aspect, motivele invocate de recurent la pct. 5 al prezentei decizii,

referitor la menținerea sentinței primei instanțe, instanța de recurs le consideră

7

întemeiate, deoarece instanța de apel neîntemeiat l-a condamnat pe Leșno Alexandru, în

baza art. 320 Cod penal.

Astfel spus, instanța de apel, casând sentința nu a luat în considerație că, pentru a

putea fi recunoscut vinovat Leșno Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

320 din Codul penal, inițial persoana urmează a fi sancționată pentru comiterea

contravenției prevăzute de art. 318 din Codul contravențional, deoarece această condiție

rezultă din însăși dispoziția normei penale a art. 320 alin. (1), după care debitorului

urmează a-i fi acordat un nou termen de executare, cu întreprinderea de către executorul

judecătoresc a unor noi acțiuni de executare, inclusiv silită, or în vederea evitării dublei

incriminări și incompatibilității cu principiul non bis in idem, neexecutarea intenționată

sau eschivarea de la executarea hotărârii judecătorești sub aspect penal urmează a fi

constatată după aplicarea sancțiunii contravenționale în baza hotărârii judecătorești,

însă, în prezenta cauză, această hotărîre a fost casată de instanța de recurs. Prin urmare,

în privința lui Leșno Alexandru lipsește sancțiune contravențională obligatorie pentru

aplicarea prevederilor art. 320 Cod penal.

În acest context, instanța de apel, examinând cauza în procedura apelului, a ajuns

la concluzia diametral opusă decât prima instanță, motivarea fiind expusă în pct. 4.1 din

prezenta decizie, greșit a admis apelul.

În consecință, Colegiul penal lărgit va admite recursul ordinar declarat de către

avocatul Ion Popescu în numele inculpatului, întrucât apelul a fost greșit admis.

procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Ion Popescu în numele

inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23

octombrie 2018, în privința lui Leșno Alexandru XXX și menține sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 13 aprilie 2017, deoarece apelul a fost greșit admis.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 18 februarie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

8