1ra-703/20 — art.287 alin.2 lit.b

1ra-703/20 — art.287 alin.2 lit.b (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-703/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Anatolie Țurcan, Liliana Catan, Nicolae Craiu, Victor Burduh,

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Doroftei Roman în numele inculpaților Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Chihai

Evghenii, Condriuc Denis și de către avocatul Șpac Rodica în numele inculpatului

Condriuc Denis, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

09 aprilie 2019, în cauza penală privindu-i pe

Neznaico Roman xxxxx, născut la xxxxx, originar din.

xxxxi și domiciliat. xxxxx

Casenciuc Igor xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxx;

Condriuc Denis Vitalie, născut la xxxxx, originar or. xxxxx,

domiciliat în mun. xxxxx;

Chihai Evghenii Igor, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx;

Pleșco Roman Alexandru, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în mun. Chișinău, str. xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 15.01.2016 – 16.05.2016;

Instanța de apel: 26.08.2016 – 06.04.2017;

Instanța de recurs ordinar: 14.03.2018 – 12.06.2018;

Instanța de apel: 06.08.2018 – 09.04.2019;

Instanța de recurs ordinar: 09.01.2020 – 20.10.2020;

Asupra recursurilor declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

1

Casenciuc Igor și Pleșco Roman au fost achitați de sub învinuirea de comitere a

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost

săvârșită de inculpați.

Prin aceeași sentință, a fost încetat procesul penal pe învinuirea în baza art.287

alin.(2) lit. b) Cod penal, în privința lui Neznaico Roman, Condriuc Denis, din motiv

că faptele acestora constituie contravenția prevăzută de art.354 Cod contravențional,

iar în privința lui Chihai Evghenii, din motiv că fapta acestuia constituie

contravențiile prevăzute de art.78, 354 Cod contravențional, fiind încetate procesele

contravenționale în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la

răspundere contravențională.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Botnarenco Eugeniu, a fost

admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe

instanța în ordinea procedurii civile.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, potrivit

rechizitoriului inculpații Neznaico Roman, Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Condriuc

Denis și Chihai Evghenii au fost învinuiți de faptul că la data de 07 iunie 2015, în

jurul orei 00:30, împreună și de comun acord, aflându-se în mun. xxxxx, în apropierea

blocului locativ de pe bd. xxxxxx, fără careva motive întemeiate, intenționat,

numindu-i cu cuvinte necenzurate pe Botnarenco Eugeniu și Burlacu Andrei,

încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de

societate, le-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale

corpului, după care unul din atacatori, cu un ciob de sticlă l-a lovit în regiunea bărbiei

pe Botnarenco Eugeniu, ulterior a deteriorat parbrizul automobilului de marcă „xxxx

xxxx” CI n/î xxxxxce aparține acestuia, cauzându-i părții vătămate Botnarenco

Eugeniu, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1769/D din 11.08.2015,

leziuni care se califică ca vătămare ușoară, iar părții vătămate Burlacu Andrei,

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1770/D din 06.08.2015, cauzându-i

leziuni care se califică ca vătămare neînsemnată.

Organul de urmărire penală a calificat acțiunile inculpaților în baza art.287

alin.(2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică însoțite de aplicarea violenței, adică acțiuni care se

deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșit de mai multe persoane.

Totodată, prima instanță a constatat că, Neznaico Roman, Condriuc Denis și

Chihai Evghenii aflându-se în mun. Chișinău, în apropierea blocului locativ de pe bd.

xxxxx, numindu-i cu cuvinte necenzurate pe Botnarenco Eugeniu și Burlacu Andrei,

le-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, după care

unul din atacatori, cu un ciob de sticlă l-a lovit în regiunea bărbiei pe Botnarenco

Eugeniu, ulterior a deteriorat parbrizul automobilului de marcă „xxxxx” CI n/î xxxxx

2

ce aparține acestuia, cauzându-i părții vătămate Botnarenco Eugeniu, conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 1769/D din 11.08.2015, leziuni care se

califică ca vătămare ușoară, iar părții vătămate Burlacu Andrei, conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 1770/D din 06.08.2015, leziuni care se califică ca

vătămare neînsemnată.

Instanța de fond a încadrat acțiunile inculpaților Neznaico Roman, Condriuc

Denis și Chihai Evghenii în baza art.354 Cod contravențional.

Acțiunile inculpatului Chihai Evghenii au fost încadrate în baza art.78 alin.(3)

Cod contravențional, vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a

provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății sau o pierdere neînsemnată, dar

stabilă a capacității de muncă.

apeluri:

2.1. Procurorul, care a solicitat casarea acesteia în partea achitării lui Casenciuc

Igor și Pleșco Roman de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art.287

alin.(2) lit. b) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care Casenciuc Igor și Pleșco Roman să

fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b)

Cod penal, cu stabilirea unor pedepse de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată

a executării pedepsei conform art.90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 2 ani,

inculpații Chihai Evghenii, Condriuc Denis, Neznaico Roman să fie recunoscuți

vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu

stabilirea pedepselor de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării

acestora conform art.90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

În argumentarea apelului, procurorul a invocat că:

- instanța de judecată a ignorat valoarea probantă a ansamblului de probe,

prezentate de partea acuzării în cadrul cercetării judecătorești, apreciind drept

credibilă versiunea înaintată de partea apărării, fiind indusă în eroare prin declarațiile

inculpaților, care nu și-au recunoscut vina, profitând de faptul tergiversării

neîntemeiate a judecării prezentei cauze, a reușit să-și „construiască” versiunea lor de

apărare, care a fost acceptată de către instanță, fiind pusă la baza adoptării sentinței în

cauză;

- la enumerarea temeiurilor ce au stat la baza pronunțării soluției de achitare,

instanța de judecată, fără a-și argumenta în nici un mod poziția sa privitor la

aprecierea selectivă a probelor, a ignorat probele acuzării, cercetate în cadrul

cercetării judecătorești;

- instanța a dat o apreciere greșită acțiunilor inculpaților, ori a fost acceptată

versiunea părții apărării, fiind puse la baza sentinței de achitare exclusiv declarațiile

inculpaților Neznaico Roman, Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Condriuc Denis și

Chihai Evghenii, care nu au fost obiectiv confirmate, prin alte probe administrate și

3

examinate în cadrul judecării, dimpotrivă, versiunea inculpaților a fost combătută prin

declarațiile martorilor și părților vătămate.

2.2. Avocatul David Larisa în numele părții vătămate și civile Botnarenco

Eugeniu, casarea totală a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații să fie recunoscuți vinovați de

comiterea infracțiunii încriminate, cu stabilirea unei pedepse echitabile, totodată să fie

admisă acțiunea civilă.

În argumentarea apelului, avocatul a invocat că:

- prima instanță nu a ținut cont de probele administrate, dându-le o apreciere

greșită, subiectivă și critică, neîntemeiat achitându-i pe inculpații, Pleșco Roman și

Casenciuc Igor, de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art.287 alin.

(2) lit. b) Cod penal, pe motiv că faptele încriminate nu au fost săvârșite de inculpați;

- eronat au fost calificate acțiunile lui Neznaico Roman și Condriuc Denis în

baza art.354 Cod Contravențional și în baza art.78 alin.(3) și 354 Cod

Contravențional, în privința lui Chihai Evghenii procesul fiind încetat, or, cumulul de

probe administrate pe parcursul urmăririi penale dar și cercetate în ședințele de

judecată, confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287

alin.(2) lit. b) Cod penal;

- la baza sentinței au fost puse probele prezentate de partea apărării, probele

prezentate de partea acuzării fiind lăsate fără apreciere;

- concluzia instanței potrivit căreia inculpații s-ar fi apărat este combătută de

concluzia instanței prin care a admis acțiunea civilă ori în cazul dat instanța urma să

respingă acțiunea civilă dar nu să o admită în principiu;

- instanța de judecată a constatat fapta potrivit învinuirii aduse inculpaților, însă

eronat a încadrat acțiunile ultimilor ca fiind contravenție, deși faptele constatate

confirmă cu certitudine comiterea faptei infracționale încriminate conform învinuirii;

- este neîntemeiată concluzia instanței potrivit căreia evenimentele petrecute în

apropierea blocului locativ de pe bd. Dacia nu ar constitui loc public, respectiv

acuzarea neavând suficiente probe care ar demonstra că prin acțiunile infracționale,

inculpații ar fi încălcat ordinea publică și ar fi exprimat o vădită lipsă de respect față

de societate. În susținerea acestui fapt instanța incorect a interpretat prevederile

hotărârii Plenului CSJ cu referire la înțelesul noțiunii de ordine publică;

- instanța a admis în principiu acțiunea civilă, motivând prin faptul că,

reclamantul în cadrul ședinței de judecată nu a prezentat probe concludente, pertinente

întru confirmarea sumelor pretinse, ori de către reclamant au fost prezentate bonurile

de plată pentru cheltuielile de deplasare pentru prezentare în instanța de judecată,

certificatul de plată pentru costul și instalarea parbrizului mașinii în mărime de 12 334

lei, astfel, cuantumul despăgubirilor este cert și probat nefiind necesară administrarea

unor probe suplimentare. Prejudiciul moral suportat în urma suferințelor fizice și

4

leziunilor cauzate ca rezultat al agresării de către inculpați, în mărime de 10 000 lei,

deoarece leziunile cauzate prezentau pericol eminent pentru viață;

- cheltuielile de judecată suportate compuse din cheltuielile de asistență juridică

și cheltuielile de transport sunt probate prin bonurile de plată corespunzătoare.

2.3. Partea vătămată Burlacu Andrei, care a solicitat casarea integrală a

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie recunoscuți

vinovați și să fie dispusă încasarea de la aceștia a prejudiciului moral de 5 000 lei.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- vinovăția tuturor inculpaților în comiterea infracțiunii încriminate a fost pe

deplin dovedită prin probele administrate și cercetate, iar instanța de judecată nu a

ținut cont de probele invocate la pronunțarea sentinței;

- instanța în motivarea soluției adoptate a pus doar declarațiile inculpaților și

martorilor a căror declarații s-au modificat pe parcursul examinării cauzei, respectiv

declarațiile lor urmau a fi apreciate critic;

- s-a demonstrat incontestabil că conflictul a fost inițiat de către inculpații

Neznaico Roman și Casenciuc Igor, iar acțiunile acestora au fost întru apărarea față de

acțiunile violente ale inculpaților, ori acest fapt urma a fi confirmat și de către alte

persoane care nu au fost audiate în cadrul ședinței de judecată.

au fost admise apelurile declarate, casată parțial sentința primei instanțe și pronunțată

o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Neznaico

Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii au fost recunoscuți vinovați de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-le stabilite pedepsele

cu amendă a câte 450 unități convenționale pentru fiecare.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de Botnarenco Eugeniu, și dispusă

încasarea în mod solidar de la Chihai Evghenii, Condriuc Denis, Neznaico Roman în

beneficiul lui Botnarenco Eugeniu prejudiciul material în mărime de 12 334 lei,

cheltuieli de transport în mărime de 2200 lei, cheltuieli de asistență juridică în mărime

de 4 500 lei, precum și încasarea de la Chihai Evghenii, Neznaico Roman, Condriuc

Denis de la fiecare a câte 1 000 lei cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul lui

Botnarenco Eugeniu.

În rest acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată, iar sentința primei

instanțe a fost menținută.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că inculpații Neznaico

Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii, la data de 07 iunie 2015, aproximativ la

ora 00:30, împreună și de comun acord cu Pleșco Roman, Casenciuc Igor aflându-se

în mun. Chișinău în apropierea blocului locativ de pe bd. xxxxx, fără careva motive

întemeiate, intenționat, numindu-i cu cuvinte necenzurate pe Botnarenco Eugeniu și

Burlacu Andrei, încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de

respect față de societate, le-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în

5

diferite regiuni ale corpului, după care unul din atacatori, cu un ciob de sticlă l-a lovit

în regiunea bărbiei pe Botnarenco Eugeniu, ulterior a deteriorat parbrizul

automobilului de marcă „xxxxx” CI n/î xxxxx ce aparține acestuia, căzându-i părții

vătămate Botnarenco Eugeniu, conform raportului de expertiză medico-legală

nr.1769/D din 11.08.2015, leziuni care se califică ca vătămare ușoară, iar părții

vătămate Burlacu Andrei, conform raportului de expertiză medico-legală nr.1770/D

din 06.08.2015, cauzându-i leziuni care se califică ca vătămare neînsemnată.

Instanța de apel a încadrat acțiunile inculpaților Neznaico Roman, Condriuc

Denis, Chihai Evghenii în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, huliganismul adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un

cinism sau obrăznicie deosebită, invocând că prima instanță a stabilit incorect starea

de fapt, care nu corespunde cu probele din dosar și care nu au fost apreciate corect.

Totodată, instanța de apel a stabilit că, prima instanță corect i-a achitat pe

Casenciuc Igor și Pleșco Roman de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute

de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta infracțională nu a fost săvârșită

de aceștia.

Instanța de apel a notat că, din totalitatea probelor cercetate, nu rezultă că

inculpatul Casenciuc Igor a comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod

penal, întrucât acesta nu a încălcat ordinea publică, nu s-a exprimat cu cuvinte

necenzurate, nu a participat la conflict și nimănui nu a cauzat leziuni corporale. La

prima lovitură din partea lui Botnarenco Eugeniu a căzut la pământ și a pierdut

conștiința, instanța de apel ajungând la concluzia menținerii sentinței de achitare în

privința inculpatului Casenciuc Igor, deoarece nu a comis infracțiunea incriminată.

Cât privește acțiunile inculpatului Pleșco Roman, instanța de apel a precizat că

din declarațiile inculpaților, martorilor, din probele administrate rezultă că Pleșco

Roman nu a participat l-a bătaie și nu a perturbat ordinea publică, martorul Gavrilița

Vadim, confirmând că inculpatul Pleșco Roman nu a participat la bătaie și se afla la

distanta de conflict. Martorul Meleca Nicu de asemenea a susținut cele enunțate,

declarând că Pleșco Roman nu a participat l-a bătaie, nu s-a îmbrâncit cu nimeni, i-a

acordat ajutor doar lui Casenciuc Igor pe care l-a ridicat de la pământ și l-a transportat

la spital cu un taxi. Declarații analogice au fost date și de către martorul Șeptelici

Sergiu, care a confirmat faptul că Pleșco Roman nu a participat la bătaie și l-a

transportat pe Casenciuc Igor la spital, martorul Caduc Valeriu, care a declarat că el

împreună cu Pleșco Roman nu au participat l-a conflict și împreună l-au transportat pe

Casenciuc Igor la spital cu taxiul. Astfel, au fost apreciate critic argumentele invocate

de către acuzatorul de stat în cererea de apel, iar instanța de apel a menținut sentința

de achitare în privința lui Pleșco Roman, indicând că acesta nu a participat la bătaie și

careva acțiuni ilegale nu a comis, astfel învinuirea adusă nu și-a găsit confirmarea.

6

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că pe parcursul examinării

prezentei cauze penale, partea acuzării nu a prezentat careva probe admisibile,

pertinente, concludente și utile care ar demonstra vinovăția inculpaților Pleșco Roman

și Casenciuc Igor, în comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod

penal.

La individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților

Neznaico Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii, instanța de apel ținând cont de

prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care

atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestora

precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, totodată

conform prevederilor art.76, 77 Cod penal, careva circumstanțe atenuante sau

agravante, precum și circumstanțe excepționale potrivit prevederilor art.79 Cod penal

sau de liberare de răspundere penală în baza art.55 Cod penal, n-au fost stabilite;

inculpați au comis o infracțiune mai puțin gravă, de persoana inculpaților, care

anterior nu au fost judecați, nu și-au recunoscut vinovăția, nu figurează la evidentă

medicului narcolog și psihiatru și nu au reparat prejudiciul cauzat părților vătămate, a

conchis că scopul pedepsei în cauza penală dată în privința inculpaților Neznaico

Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii, poate fi atins prin aplicarea în privința

acestora a unei pedepse sub formă de amendă.

Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a relatat că în conformitate cu

prevederile art.1398 alin.(1) Cod civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu

vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de

lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Prin urmare, instanța de apel a conchis să fie dispusă achitarea în mod solidar

din contul lui Chihai Evghenii, Condriuc Denis și Neznaico Roman în beneficiul lui

Botnarenco Eugeniu prejudiciul material în mărime de 12 334 lei, cheltuieli de

transport în mărime de 2200 lei și cheltuieli de asistență juridică în mărime de 4500

lei.

În rest, instanța de apel a notat că pretențiile reprezentantul părții vătămate

Botnarenco Eugeniu, avocatul David Larisa nu cad sub incidența prevederilor art.219

alin.(2) Cod de procedură penală, iar reprezentantul părții civile nu a prezentat careva

probe pertinente și concludente în acest sens.

Instanță de apel a mai reținut că partea vătămată a prezentat ordinul de plată nr.

SCN 0008803 din data de 24.02.2016, prin care se constată că Botnarenco Eugeniu

urmează să achite suma în mărime de 12 334 lei pentru parbrizul din spate la

automobilul „xxxxx” xxxxx nr. xxxxx, VIN: xxxxx, prejudicii materialele care în

opinia instanței de apel au fost confirmate și urmează a fi încasate în mod solidar din

contul inculpaților în beneficiul lui Botnarenco Eugeniu.

7

Referitor la cheltuielile de transport suportate, instanța de apel a constatat că

partea vătămată a prezentat la materiale cauzei bonurile de plată (f.d.139- 139 verso,

vol. II) de la stațiile de alimentație, prin care se confirmă procurarea combustibilului

în sumă de 2 200 lei în legătură cu deplasarea acestuia.

În ceea ce privește încasarea cheltuielilor de asistență juridică, instanța de apel

a dispus încasarea sumei în mărime de 4 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistența

juridică, din considerentul că interesele părții vătămate Botnarenco Eugeniu în cadrul

examinări cauzei penale au fost apărate de către avocatul David Larisa, având în

vedere aportul avocatului la soluționarea speței, timpul și munca depusă de avocat,

justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză și complexitatea

cauzei, rezonabilă și justă va fi soluția instanței de încasare a cheltuielilor de asistența

juridică în mărime de 4 500 lei.

Ce ține de cerința părții vătămate Botnarenco Eugeniu, de a fi încasat

prejudiciul moral, instanța de apel a conchis că este întemeiată, însă suma cerută de 10

000 lei, a considerat-o exagerată.

Astfel, instanța de apel a atestat că este oportun și adecvat, luând în considerare

circumstanțele expuse supra de a încasa din contul inculpaților Chihai Evghenii,

Condriuc Denis și Neznaico Roman în beneficiul lui Botnarenco Eugeniu prejudiciul

moral în mărime a câte 1 000 lei, din contul fiecărui inculpat.

4.1. Procurorul, a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel în privința

inculpaților Casenciuc Igor și Pleșco Ruslan, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

instanța de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea recursului, procurorul a invocat că:

- instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor administrate de către

organul de urmărire penală și examinate în instanțe, care au constatat neîntemeiat, că

în acțiunile lui Casenciuc Igor și Pleșco Roman nu se conțin elementele constitutive

ale infracțiunii imputate;

- deși inculpați nu au recunoscut vinovăția, aceasta este dovedită pe deplin de

probele administrate legal în cadrul urmăririi penale și care nu au fost contestate de

apărare, cât și în cadrul cercetării judecătorești, inclusiv în cadrul instanței de apel,

cum ar fi declarațiile părților vătămate și a martorilor Gurschii Viorel, Grossman

Dumitru, Lazări Alexei, Frunză Andrei, precum și prin procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 07.06.2015, și rapoartele de expertiză în privința părților vătămate și

inculpaților, care confirmă cauzarea diverselor leziuni corporale acestora, procesele-

verbale de confruntare;

- acțiunile inculpaților au avut loc într-un loc public, în prezenta mai multor

persoane, fiind tulburată ambianța liniștită de conviețuire în societate, de

inviolabilitate a persoanelor și a integrității patrimoniului, fiind însoțite și de aplicarea

violenței în privința persoanelor pătimite, prin aplicarea de lovituri, urmate de

8

cauzarea de leziuni corporale ușoare, în rezultat, inculpați au încălcat grosolan ordinea

publică, însoțită de violenta asupra persoanelor, și care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, constituie latura obiectivă a componenței de

infracțiune prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal;

- în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor de

către procuror și a ajuns la concluzia menținerii achitării de comiterea infracțiunii

imputate lui Casenciuc Igor și Pleșco Roman, urma să dezvăluie această concluzie,

expunând punctul său de vedere asupra fiecărei probe puse la baza deciziei de

achitare, fapt care pe caz nu a avut loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală

de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale.

4.2. Partea vătămată Botnarenco Eugeniu, a solicitat casarea parțială a deciziei

instanței de apel în latura civilă și în partea achitării inculpatelor Casenciuc Igor și

Pleșco Roman, precum și în partea pedepsei stabilite inculpatelor Neznaico Roman,

Condriuc Denis, Chihai Evghenii, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,

prin care inculpați Casenciuc Igor și Pleșco Roman să fie recunoscuți vinovați de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei

pedepse echitabile, conform solicitării părții acuzării și în privința inculpaților

Neznaico Roman, Condriuc Denis, Chihai Evghenii, precum și să fie admisă integral

acțiunea civilă, conform cerințelor formulate și susținute în prima instanță și în

instanța de apel.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat că s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale, pedeapsa aplicată inculpaților este prea

blândă și nu corespunde criteriilor generale de individualizare a pedepsei, instanța

neținând cont de circumstanțele cauzei, motivul, de faptul că acestea nu au recunoscut

vina, nu s-au căit de fapta comisă, nu au recuperat prejudiciul cauzat, astfel, pedeapsa

cu amenda stabilită inculpaților fiind contrară principiului echității și care nu va

influența asupra corectării și reeducării inculpaților, iar pedeapsa solicitată de

acuzatorul de stat fiind corect individualizată, în corespunderile cu aceste criterii.

La fel, a invocat că instanță de apel greșit a conchis și apreciat că suma de 10

000 lei despăgubiri pentru prejudiciul moral ca fiind exagerată, dispunând doar

încasarea a câte 1 000 lei de la inculpați, adică total suma de 3 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral, este echitabilă.

Instanța de apel a omis a se expune și asupra cerinței părții vătămate

Botnarenco Eugeniu privind încasarea cu titlu de despăgubiri materiale ca urmare a

prejudiciului fizic cauzat prin vătămarea integrității corporale și a sănătății a sumei de

10 000 lei în mod solidar de la toți inculpați, deși la pct. 95 al deciziei a reținut dreptul

legal al părții vătămate de a cere repararea nu numai a prejudiciul moral dar și celui

fizic.

Apreciind cuantumul cheltuielilor de deplasare, instanța de apel greșit a indicat

suma de 2200 lei cu titlu de cheltuieli suportate de partea vătămată Botnarenco

9

Eugeniu în legătură cu deplasarea acestuia , or suma acestor cheltuieli este de 1 800

lei, în legătură de deplasarea în prima instanță bonurile fiind anexate la acțiune și de

900 lei suportate în legătură cu deplasarea în instanța de apel, copia bonurilor fiind

prezentate în cadrul ședinței instanței de apel, fiind modificat cuantumul total la suma

de 2 700 lei, astfel totalul cheltuielile de transport constituind suma de 2 700 lei, care

a fost solicitată spre încasare și nu suma de 2 200 lei indicată și calculată greșit.

4.3. Partea vătămată Burlacu Andrei, a solicitat casarea parțială a deciziei

instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie

încasat de la inculpați în beneficiul său suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral,

precum și aplicarea în privința inculpaților Neznaico Roman, Condriuc Denis, Chihai

Evghenii a unei pedepsei echitabile, iar inculpați Pleșco Roman și Casenciuc Igor să

fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b)

Cod penal, cu aplicarea acestora a unei pedepse echitabile.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat în partea achitării inculpaților

Pleșco Roman și Casenciuc Igor și în partea individualizării pedepsei aplicate

inculpaților Neznaico Roman, Condriuc Denis, Chihai Evghenii motive similare cu

cele invocate în recursul declarat de partea vătămată Botnarenco Eugeniu, descrise la

pct.4.2. a prezentei decizie

2018, au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia instanței de

apel și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță, în alt complet de judecată.

5.1. În argumentarea deciziei pronunțate, instanța de recurs a indicat că, deși

instanța de apel a indicat în dispozitivul deciziei că menține sentința primei instanțe în

partea achitării inculpaților Casenciuc Igor și Pleșco Roman, aceasta în partea

descriptivă a deciziei (f. d. 68, vol. IV), a indicat că: „[…] În ședința instanței de apel

s-a constatat cu certitudine că inculpați Neznaico Roman, Condriuc Denis și Chihai

Evghenii, la data de 07 iunie 2015 în jurul orei 00:30, împreună și de comun acord cu

Pleșco Roman și Casenciuc Igor, aflându-se în mun. Chișinău, în apropierea blocului

locativ de pe bd. xxxxx fără careva motive întemeiate, intenționat, numindu-i cu

cuvinte necenzurate pe Botnarenco Eugeniu și Burlacu Andrei, încălcând grosolan

ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, le-au aplicat

multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului […]”, ce

reprezintă o formulare pentru o sentință de condamnare și nu poate fi acceptat de

instanța de recurs ordinar, or cele relatate constituie eroarea de drept prevăzută de

art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, sub aspectul că motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii.

De asemenea, instanța de recurs a invocat că, în decizia instanței de apel în

partea dispozitivă (f.d.22, 87 vol. IV), a menționat că s-au admis apelurile declarate,

inclusiv și apelul părții vătămate Burlacu Andrei în care acesta a solicitat să fie

admisă acțiunea civilă înaintată de el, însă instanța de recurs ordinar lecturând partea

10

descriptivă a deciziei instanței de apel (f.d.26-82, vol. IV), a constatat că instanța de

apel nu s-a expus pe solicitarea părții vătămate Burlacu Andrei în privința acțiuni

civile înaintate de acesta prin care a cerut să-i fie reparat prejudiciul moral în mărime

de 5 000 lei, fapt ce determină că instanța de apel nu a soluționat fondul apelului și

hotărârea instanței nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Instanța de recurs a conchis că instanța de apel pripit și printr-o motivare

superficială a indicat în decizie că prejudiciul moral în mărime de 10 000 lei solicitat

de către partea vătămată Botnarenco Eugeniu, este exagerat, fără a coraporta

suferințele fizice și psihice invocate ca fiind suportate de partea vătămată, precum și

circumstanțele cauzei menționate supra (huliganismul săvârșit de trei persoane),

gravitatea infracțiunii săvârșite și personalitatea inculpaților, a considerat că în speță,

este echitabilă compensarea prejudiciului moral în mărime de 3000 lei, câte 1 000 lei

de la fiecare inculpat, ce nu este echitabil.

Totodată, instanța de apel a constatat că deși instanța de apel a făcut referire în

partea descriptivă a deciziei sale la probele materiale examinate de prima instanță,

ulterior întemeind-și concluziile din decizie pe aceste probe, cum ar fi: „ raportul de

expertiză medico-legală nr. 2493/D din 22.10.2015; raportul de expertiză medico-

legală nr. 2492/D din 22.10.2015; raportul de expertiză medico-legală nr. 2494/D din

22.10.2015; procesul-verbal de confruntare din 07.12.2015, dintre partea vătămată

Burlacu Andrei și învinuitul Casenciuc Igor; procesul-verbal de confruntare din

07.12.2015, dintre partea vătămată Burlacu Andrei și învinuitul Neznaico Roman”,

din conținutul procesului verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d.104-

105, 108-109, 114-115, 121-123,128-130, 135-137, vol. III, f.d.2-19, vol. IV), se

atestă că lipsesc careva consemnări care ar confirma că aceste probe examinate de

prima instanță ar fi fost verificate de către instanța de apel în ședința de judecată, fapt

ce contravine cerințelor stipulate în art.414 alin.(2), (6) Cod de procedură penală, în

care se stipulează că: „instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale

examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în

procesul-verbal și că instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată

a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal”, ce evident nu a fost

respectat de instanța de apel.

Instanța de apel în pct.92 a deciziei a menționat că: „Din conținutul

componenței de infracțiune prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal de la

momentul comiterii faptei, reiese stabilirea de către legiuitor a unei pedepse sub

formă de amendă în mărime de la art. 750-1350 unități convenționale sau închisoare

de până la 5 ani”, ca ulterior în pct.94, instanța de apel a indicat că: „în limita

dispozițiilor prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, Colegiul penal va stabili

în privința inculpaților Neznaico Roman, Condriuc Denis, Chihai Evghenii pedeapsa

11

sub formă de amendă în mărime de 450 (patru sute cincizeci) u.c. ceea ce constituie 9

000 lei”, fără a motiva clar aplicarea acestei pedepse.

De asemenea, instanța de recurs ordinar a statuat că hotărârea instanței de apel

în partea pedepsei stabilite inculpaților, nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, menționând în acest sens că instanța de apel pripit a stabilit o pedeapsă pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în cuantum egal

de 450 u.c. pentru fiecare inculpat - Neznaico Roman, Condriuc Denis, Chihai

Evghenii, însă fără a delimita și individualiza pedeapsa în dependență de acțiunile și

rolul fiecărui inculpat în parte la comiterea infracțiunii.

au fost admise apelurile declarate, casată sentința primei instanțe și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Neznaico Roman,

Casenciuc Igor Condriuc Denis, Chihai Evghenii și Pleșco Roman au fost recunoscuți

vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal (în

redacția Legii nr. 985-XV din 18.04.2002), fiindu-le stabilit pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de câte 2 ani fiecăruia.

Conform prevederilor art.90 Cod penal, executarea pedepsei le-a fost

suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani.

S-a dispus încasarea de la inculpații, Neznaico Roman, Casenciuc Igor,

Condriuc Denis, Chihai Evghenii și Pleșco Roman în mod solidar în beneficiul lui

Botnarenco Eugeniu a prejudiciul material în mărime de 12 334 lei ce constituie

cheltuieli pentru transport în mărime de 2 700 lei și a cheltuieli de judecată în mărime

de 4 500 lei; în beneficiul lui Botnarenco Eugeniu a prejudiciul moral câte 2 000 lei

de la fiecare, în beneficiul lui Burlac Andrei a prejudiciul moral câte 1 000 lei de la

fiecare.

6.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că, instanța de

fond, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele

art.101 Cod Procedură Penală și în așa mod a ajuns la concluzia greșită de a-i achita

pe Casenciuc Igor și Pleșco Roman de sub învinuirea adusă lor în baza art.287 alin.(2)

lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați de a înceta procesul

penal în privința lui Neznaico Roman, Condriuc Denis, învinuiți de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, din motiv că faptele

acestora constituie contravenția prevăzută de art.354 Cod contravențional, precum și

de a înceta procesul penal în privința lui Chihai Evghenii, învinuit de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal din motiv că fapta acestuia

constituie contravențiile prevăzute de art.78, 354 Cod contravențional, fiind încetate

procesele contravenționale în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de

tragere la răspundere contravențională.

Astfel, instanța de apel a constatat că inculpații Neznaico Roman, Pleșco

Roman, Casenciuc Igor, Condriuc Denis și Chihai Evghenii, la data de 07 iunie 2015,

12

în jurul orei 00:30, împreună și de comun acord, aflându-se în mun. Chișinău, în

apropierea blocului locativ de pe bd. Dacia, 30/1, fără careva motive întemeiate,

intenționat, numindu-i cu cuvinte necenzurate pe Botnarenco Eugeniu și Burlacu

Andrei, încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față

de societate, le-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni

ale corpului, după care unul din atacatori, cu un ciob de sticlă l-a lovit în regiunea

bărbiei pe Botnarenco Eugeniu, ulterior a deteriorat parbrizul automobilului de marcă

„xxxxx” cu n/î xxxxx ce aparține acestuia, cauzându-i părții vătămate Botnarenco

Eugeniu, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1769/D din 11.08.2015,

leziuni care se califică ca vătămare ușoară, iar părții vătămate Burlacu Andrei,

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1770/D din 06.08.2015, cauzându-i

leziuni care se califică ca vătămare neînsemnată.

Prin acțiunile lor infracționale, inculpații Neznaico Roman, Casenciuc Igor,

Condriuc Denis, Chihai Evghenii și Pleșco Roman au comis infracțiunea prevăzută de

art.287 alin. (2), lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică însoțite de aplicarea violenței, adică acțiuni care se

deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșit de mai multe persoane.

Cu toate că inculpații Neznaico Roman, Pleșco Roman, Casenciuc Igor,

Condriuc Denis și Chihai Evghenii, nu au recunoscut vina, instanța de apel a

considerat că vina acestora se probează, cu certitudine, prin următorul cumul de probe

analizate și apreciate de instanța de apel prin prisma prevederilor art.101 Cod de

procedură penală, și anume: declarațiile părților vătămate Botnarenco Eugeniu, a

martorilor Gurschii Viorel, Grossman Dumitru, Lazări Alexei, Frunză Andrei, Meleca

Nicu, Șeptelici Sergiu, Caduc Valeriu, Gavrilița Vadim precum și: procesul-verbal de

cercetare la fața locului din 07.06.2015; raportul de expertiză medico-legală nr.

1769.D din 11.08.2015; raportul de expertiză medico-legală nr.1770/D din

11.08.2015; raportul de expertiză medico-legală nr. 1764.D din 11.08.2015; raportul

de expertiză medico-legală nr. 2493/D din 22.10.2015; raportul de expertiză medico-

legală nr. 1771.D din 11.08.2015; raportul de expertiză medico-legală nr. 2492.D din

22.10.2015; raportul de expertiză medico-legală nr.1772.D din 11.08.2015; raportul

de expertiză medico-legală nr.2494 D din 22.10.2015; procesul-verbal de confruntare

din 18.08.2015; procesul-verbal de confruntare din 07.12.2015; procesul -verbal de

confruntare din 07.12.2015.

Instanța de apel a conchis că aceste probe, coroborează cu declarațiile părților

vătămate Botnarenco Eugeniu și Burlac Andrei, declarațiile martorilor Gurschii

Viorel, Grossman Dumitru, Lazări Alexei și Frunză Andrei din cadrul instanței de

fond, confirmând, cu certitudine, că prin acțiunile sale intenționate, inculpații

Neznaico Roman, Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Condriuc Denis și Chihai Evghenii,

a comis infracțiunea prevăzută de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, după indicii,

huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică însoțite

13

de aplicarea violenței, adică acțiuni care se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie

deosebită, săvârșit de mai multe persoane.

În acest sens, instanța de apel a indicat că, s-a constat cu certitudine că de către

Neznaico Roman, Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Condriuc Denis și Chihai Evghenii

a fost încălcată ordinea publică și a fost manifestată o lipsă de respect față de

societate. Părțile vătămate Botnarenco Eugeniu și Burlac Andrei au fost maltratate de

către Neznaico Roman, Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Condriuc Denis și Chihai

Evghenii, în loc public. Părții vătămate Botnarenco Eugeniu i-a fost intenționat

aplicată o lovitură cu un ciob de sticlă în regiunea bărbiei, cauzându-i lui Botnarenco

Eugeniu vătămare ușoară, iar părții vătămate Burlacu Andrei vătămare neînsemnată.

Ulterior, Chihai Evghenii i-a deteriorat parbrizul automobilului de marcă „Volvo

S40” CI n/î M ZX 085 ce aparține părții vătămate Botnarenco Eugeniu.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiilor martorilor Meleca Nicu, Șeptelici

Sergiu și Caduc Valeriu, deoarece sunt orientate spre a crea o impresie artificială

precum că inculpații Neznaico Roman, Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Condriuc

Denis și Chihai Evghenii s-au apărat în scopul de respinge atacul lui Botnarenco

Eugeniu și Burlac Andrei or, după cum au declarat atât părțile vătămate cât și martorii

audiați pe dosar că, între părțile vătămate Botnarenco Eugeniu și Burlac Andrei și

inculpații Neznaico Roman, Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Condriuc Denis și Chihai

Evghenii s-a început o ceartă din motiv că Neznaico Roman și Casenciuc Igor s-a

apropiat de Botnarenco Eugeniu și Burlac Andrei și i-a întrebat cu care echipă de

fotbal ține, însă Burlac Andrei nu a dorit să discute cu ei și i-a rugat să se îndepărteze

de ei, însă aceștia repetau întrebarea adresată și între ei a început o încăierare. Prin

urmare rezultă că, conflictul l-a inițiat nu alții decât Neznaico Roman și Casenciuc

Igor, iar Pleșco Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii s-au alăturat și i-au

maltratat pe părțile vătămate.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că partea acuzării în acest sens a

prezentat probe verosimile care au elucidat în mod clar circumstanțele cazului și în

baza cărora a fost demonstrată pe deplin vinovăția inculpaților Neznaico Roman,

Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Condriuc Denis și Chihai Evghenii în săvârșirea

infracțiunilor imputate, de aceea sentința instanței de fond urmează a fi supusă casării

or, prin rechizitoriu, Neznaico Roman, Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Condriuc

Denis și Chihai Evghenii au fost învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică însoțite de aplicarea violenței, adică acțiuni care se

deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșit de mai multe persoane, în

următoarele circumstanțe: „la data de 07 iunie 2015, în jurul orei 00:30, Neznaico

Roman, Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Condriuc Denis și Chihai Evghenii, împreună

și de comun acord, aflându-se în mun. Chișinău, în apropierea blocului locativ de pe

bd. xxxxx, fără careva motive întemeiate, intenționat, numindu-i cu cuvinte

14

necenzurate pe Botnarenco Eugeniu și Burlacu Andrei, încălcând grosolan ordinea

publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, le-au aplicat multiple

lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, după care unul din

atacatori, cu un ciob de sticlă l-a lovit în regiunea bărbiei pe Botnarenco Eugeniu,

ulterior a deteriorat parbrizul automobilului de marcă „xxxxx” cu n/î xxxxx ce

aparține acestuia, cauzându-i părții vătămate Botnarenco Eugeniu, conform

raportului de expertiză medico-legală nr.1769/D din 11.08.2015, leziuni care se

califică ca vătămare ușoară, iar părții vătămate Burlacu Andrei, conform raportului

de expertiză medico-legală nr.1770/D din 06.08.2015, cauzându-i leziuni care se

califică ca vătămare neînsemnată”.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților, instanța de apel a

ținut cont de prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, și anume, de gravitatea

infracțiunii comise de inculpați, care se atribuie la categoria celor mai puțin grave, de

motivele acesteia, de personalitatea celor vinovați, de circumstanțe atenuante și

agravante, care nu au fost stabilite în speță, precum și scopul pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovaților, astfel, ajungând la concluzia că restabilirea

echității sociale, corectarea și resocializarea condamnaților, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, este

posibilă prin stabilirea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Botnarenco

Eugeniu, instanța de apel a considerat necesar de a o admite în partea încasării din

contul inculpaților Neznaico Roman, Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Condriuc Denis

și Chihai Evghenii, în mod solidar, în beneficiul părții vătămate Botnarenco Eugeniu,

a sumei de 12 334 lei - prejudiciu materială, deoarece conform bonurilor de plată

(f.d.132, vol. II), s-a constat că partea vătămată Botnarenco Eugeniu a suportat

cheltuieli în mărime de 12 334 lei în urma reparării parbrizului deteriorat, cheltuieli

pentru transport în mărime de 2 700 lei (f.d.139, vol. II, 173, 175, vol. III), precum și

a suportat cheltuieli de judecată în mărime de 4 500 lei, în urma încheierii contractului

de asistență juridică cu avocatul David Larisa (f.d.140, vol. II, 174, vol. III).

Totodată, instanța de apel a considerat necesar de a încasa suma prejudiciului

moral în mărime de 2 000 lei de la fiecare, din contul inculpaților în beneficiul părții

vătămate Botnarenco Eugeniu, precum și de la toți inculpații, Neznaico Roman,

Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Condriuc Denis și Chihai Evghenii, în beneficiul lui

Burlac Andrei, dauna morală câte 1 000 lei de la fiecare, ținând cont totodată și de

practica CEDO privitor la modul de încasare a prejudiciului moral, cât și de

prevederile art.1423 Cod civil, conform căruia, mărimea compensației pentru

prejudiciul moral se determină de către instanță judecătorească reieșind din caracterul

și gravitatea suferințelor psihice și fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de

vinovăție al autorului prejudiciului, (dacă vinovăția este condiție a răspunderii), și de

15

măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanță

judecătorească, luând în considerație circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul

(locul, timpul, vârsta etc.), precum și statutul social al persoanei vătămate. Mărimea

prejudiciului moral nu depinde de mărimea prejudiciului material.

În speță, dauna morală se exprimă prin faptul că părțile vătămate Botnarenco

Eugeniu și Burlac Andrei au suportat suferințe morale și dureri fizice, în urma

prejudiciului cauzat prin infracțiune de către inculpații, Neznaico Roman, Pleșco

Roman, Casenciuc Igor, Condriuc Denis și Chihai Evghenii și anume lui Botnarenco

Eugeniu vătămare ușoară, iar părții vătămate Burlacu Andrei vătămare neînsemnată.

Astfel părțile vătămate s-au aflat la tratament și au avut suferințe moral.

recursuri ordinare:

7.1. Avocatul Doroftei Roman în numele inculpatului Pleșco Roman, invocând

temeiurile de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 10) Cod de procedură penală,

a solicitat casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului avocatul a invocat următoarele argumente:

- declarațiile martorilor acuzării depuse atât la urmărirea penală, cât și în prima

instanță, constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod

substanțial condamnarea inculpatului, care urmau a fi audiați din nou, întrucât instanță

de apel a pronunțat o hotărâre de condamnare împotriva unei sentințe de achitare;

- instanță de apel nu a dat apreciere faptului că martorii acuzării în cadrul

dezbaterilor au dat declarații contradictorii celor depuse în cadrul urmăririi penale,

luând poziția acuzării, dar fără a cerceta direct și nemijlocit probele în cadrul

procesului de judecată;

- s-a reținut eronat că probele în ansamblul lor coroborează spre a demonstra că

fapta a fost săvârșită de către inculpatul Pleșco Roman. Ajungând la concluzia că

Pleșco Roman a săvârșit infracțiunea încriminată, instanța de apel de fapt nici nu a

combătut concluziile primei instanțe despre faptul că, Pleșco Roman nu a avut nici o

tangență cu acțiunile de huliganism, dar și a neglijat că - acesta s-a aflat la o distanța

de 15-30 m de la locul unde s-a produs fapta încriminată, în cazul dat este un fapt

absolut evident, urmând să judece cauza în raport cu circumstanțele de fapt invocate

în rechizitoriu. Cu atât mai mult, însăși părțile vătămate și martorii în declarații indică

că nu recunosc pe Pleșco Roman și acesta nu a participat la eveniment pe 07.06.2015;

- instanță de apel nu a ținut cont pe deplin de circumstanțele cauzei în partea

încasării prejudiciului material și a adoptat o soluție neîntemeiată, or, acest prejudiciu

nu a fost probat, nu este bazat pe careva probe, deoarece la materialele cauzei este

anexată cont spre plată, iar ultimul a estimat valoarea aproximativă a cheltuielilor.

7.2. Avocatul Doroftei Roman a declarat recurs ordinar în numele inculpatului

Casenciuc Igor, invocând temeiurile de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6) și 10)

16

Cod de procedură penală și a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu remiterea

cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului avocatul a invocat următoarele argumente:

- instanța de apel casând total sentința de achitare a inculpatului Casenciuc Igor

a pus la baza hotărârii de condamnare a lui Casenciuc Igor declarațiile martorilor, fără

a pune audierea acestora în direct, iar probatoriul decisiv pe care instanța de apel și-a

întemeiat hotărârea de condamnare a lui Casenciuc Igor a fost obținut contrar

principiilor mijlocirii, oralității și contradictorialității judecării cauzei;

- instanța de apel s-a limitat la descrierea acțiunilor fiecăruia din inculpați, fără

să prezinte rolurile și acțiune concrete a fiecăruia din condamnați cu demonstrarea

acțiunilor infracționale. Cele expuse atestă că instanța de apel a depășit limitele

învinuirii și nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele și elementele de fapt și de

drept invocate în rechizitoriu, pentru fiecare inculpat în parte, în funcție de acțiunile

infracționale concrete imputate ultimilor;

- instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare,

bazându-se exclusiv pe dosarul din prima instanță, care conține depozițiile martorilor

și declarațiile inculpatului, același dosar, în temeiul căruia fusese achitat în primă

instanță, instanța de apel urmează să procedeze la o nouă audiere atât a inculpatului,

cât și a martorilor ai acuzării. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care

depozițiile lor constituie o mărturie acuzatorii, susceptibilă să întemeieze într-un mod

substanțial condamnarea învinuitului;

- instanța de apel, nu a ținut pe deplin și nu s-a expus argumentat asupra

regulilor de individualizare a pedepsei, asupra circumstanțelor cauzei, faptul că părțile

vătămate au atacat inculpații cu bâtele, soldată cu cauzarea vătămărilor corporale

Casenciuc Igor;

- instanța de apel neîntemeiat a admis acțiunea civilă ce ține de încasarea

prejudiciului material în mod solidar, deoarece la materialele cauzei nu a fost

prezentată vreo probă ce ar dovedi faptul că părțile vătămate au suferit un prejudiciu

material în mărime de 12 334 lei, nerespectând în tot prevederile art.219 Cod de

procedură penală;

- instanța de apel pripit a admis acțiunea civilă în partea ce ține de încasarea

prejudiciului moral, prin care a dispus a încasat în mod solidar de la toți inculpații în

beneficiul Botnarenco Eugeniu dauna morală 2 000 lei și în beneficiul Burlac Andrei

dauna morală câte 1 000 lei, agravante caracteristice rolului activ fiecăruia în

comiterea infracțiunii. În acest sens, instanța de apel urma să elucideze prompt

acțiunile fiecărui inculpat și să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, acestea jucând

un rol important la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, ce nu poate fi încasat în

mod solidar de la inculpați. Aceștia au avut roluri diferite în comiterea infracțiunii,

respectiv cauzând diferit suferințe părților vătămate. Cu atât mai mult, că însăși părțile

vătămate au provocat lui Casenciuc Igor vătămări corporale prin lovirea acestuia cu

17

bâta în cap.

7.3. Avocatul Doroftei Roman în numele inculpatului Chihai Evghenie,

invocând temeiurile de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 8), 10) și 12) Cod de

procedură penală, solicitând casarea deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la

rejudecare.

În motivarea recursului a invocat următoarele argumente:

- instanța de apel în mod repetat a dat apreciere declarațiilor unor martori, pe

care nu i-a audiat direct, neconsemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată și

neverificate în respectiva ședință, astfel încălcând prevederile art.414 alin.(6) Cod de

procedură penală, potrivit cărora instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze

concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în

ședință de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal;

- instanța de apel a pus la baza deciziei probele cercetate de prima instanță, însă

acestea nu au fost verificate în ședință de judecată a instanței de apel și nu au fost

consemnate în procesul-verbal. Așadar, potrivit celor consemnate în procesul-verbal

al ședinței de judecată, se constată că instanța de apel a verificat dacă sunt probe

suplimentare și dacă este necesar de a cerceta suplimentar probele administrate în

prima instanță, astfel procurorul a făcut referire la probele acuzării, instanța de apel

făcând trimitere la declarațiile martorilor acuzării, fără a fi audiați a reținut doar

secvențe din declarațiile acestora, limitându-se repetat la mențiuni neclare, confuze si

sumare;

- referitor la acțiunea civilă, apărarea invocă că instanța de apel eronat a admis

pretențiile formulate de partea vătămată, în lipsa unor probe care să confirme

suportarea de către părțile vătămate a prejudiciului efectiv.

7.4. Avocatul Doroftei Roman în numele inculpatului Condriuc Denis,

invocând temeiurile de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 8), 10) și 12) Cod de

procedură penală, în recursul ordinar a solicitat casarea deciziei instanței de apel și

remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului a invocat următoarele argumente:

- ajungând la concluzia că Condriuc Denis a săvârșit infracțiunea încriminată,

instanța de apel de fapt nici nu a combătut concluziile primei instanțe despre faptul că

Condriuc Denis a săvârșit o contravenție;

- în cazul stabilirii vinovăției Condriuc Denis, instanța de apel urma să

dezvăluie această concluzie expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe

aduse în sprijinul învinuirii și puse la baza soluției de condamnare, or la caz, fiind

efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor

cauzei penale, cea ce vine în contradicție cu art.101 alin.(1) și (4) Cod de procedură

penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor;

18

- la adoptarea soluției în latura civilă, în partea încasării prejudiciului material,

instanță de apel nu a ținut cont pe deplin de circumstanțele cauzei și a adoptat o

soluție neîntemeiată, or prejudiciul material nu a fost probat, circumstanțe ce nu au

fost luate corect în considerare de către instanța de apel.

7.5. Avocatul Șpac Rodica a declarat recurs ordinar în numele inculpatului

Condriuc Denis, invocând temeiurile de drept prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 8),

10) și 12) Cod de procedură penală și a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu

remiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului a invocat următoarele argumente:

- decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și

instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, prin faptul că a pus la baza

condamnării lui Condriuc Denis și celorlalți inculpații declarațiile martorilor: Gurschii

Viorel, Grossman Dumitru, Lazări Alexei, Frunză Andrei, Meleca Nicu, Șeptelici

Sergiu, Caduc Valeriu, Gavrilița Vadim, care nu au fost audiați în instanță de apel,

astfel, dând o nouă interpretare declaraților martorilor care au fost audiați în instanță

de fond și care au determinat prima instanță de a se îndoi de acuzații și a motiva

achitarea. Or, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță, acuzatorul de

stat este obligat în instanță de apel să solicite o nouă audiere atât a inculpatului, cât si

a martorilor acuzării, declarațiile cărora sunt probe în acuzare, în măsură să

întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului;

- instanță de apel nu a audiat nemijlocit martorii acuzării a căror declarații, în

opinia instanței, au influențat în mod direct soluționarea acestei cauze, prin aceasta

încălcând dispoziția art.415 alin.(21) Cod de procedură penală;

- apărarea menționează faptul că lipsa unui motiv care să justifice

neprezentarea unui martor pentru acuzare, constituie un element important în ceea ce

privește evaluarea caracterului echitabil de ansamblu al acestui proces, un astfel de

element este susceptibil să încline balanța în favoarea constatării potrivit căreia a fost

încălcat art.6 § 1 și 3 lit. d) din Convenție. Or, în cel de-al doilea ciclu procedural în

urma căruia s-a constatat că inculpații se fac vinovați de comiterea infracțiunii de

huliganism, instanță de apel nu a invocat un motiv întemeiat care să justifice

neprezentarea martorilor sus enumerați și admiterea cu titlu de probe a depozițiilor

acestora;

- instanță de apel și-a întemeiat hotărârea pe declarațiile martorilor: Gurschii

Ilarei, Grossman Dumitru, Lazări Alexei, Frunză Andrei, Meleca Nicu, Șeptelici

Sergiu, Caduc Valeriu, Gavrilița Vădim, fără a fi citați și audiați nemijlocit în cadrul

ședinței de judecată;

- instanța de apel nu și-a îndeplinit obligația de a rejudeca cauza după regulile

primei instanțe și de a pune la baza hotărârii adoptate acele probe, care urmează a fi

cercetate în condițiile nemijlocirii și contradictorialității, dând astfel posibilitatea

inculpatului Condriuc Denis de a se apăra efectiv împotriva acuzațiilor aduse în baza

19

art.287 alin.(2) Cod penal;

- instanța de apel urma să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate

inculpatului, să verifice și să aprecieze conform prevederilor art.101 Cod de procedură

penală fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu dm punct de vedere al coroborării lor și

în concluziile sale să prezinte raționamentele forte care au stat la baza răsturnării

soluției de achitare;

- apărarea menționează că nerespectarea de către instanța de apel a

jurisprudenței CEDO și încălcarea prevederilor art.24 și art.26 Cod de procedură

penală, care obligă acuzatorul de stat, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima

instanță, să solicite audierea martorilor și să prezinte în ședința de judecată probe în

susținerea acuzării înaintate, urmează să fie apreciate ca nesusținere a acuzării în

privința inculpatului Condriuc Denis și ceilalți în cadrul examinării apelului declarat

împotriva sentinței de achitare.

solicitând inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate, deoarece instanța de

apel a examinat cauza penală în strictă conformitate cu prevederile art.414 Cod de

procedură penală, indicând în procesul-verbal al ședinței de judecată probele

cercetate.

lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, casată total decizia instanței

de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Instanța de recurs relevă că, obiectul cenzurii instanței de recurs este limitat la

analiza chestiunilor de drept în privința cărora instanțele de fond au admis erori

procesuale, respectiv rațiunea și finalitatea exercitării acestei căi de atac, se rezumă la

înlăturarea erorilor de drept admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă

de judecare a cauzei, regulă stipulată și în art.434 Cod de procedură penală.

În concordanță cu dispoziția art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de

fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel, cuprind următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori

nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă,

dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate

prin prisma art.101 Cod de procedură penală. În ceea ce privește chestiunile de drept

pe care urmează să le soluționeze instanța de apel, acestea se referă la: dacă fapta

întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă

pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau

penal au fost corect aplicate.

Atunci când se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile nominalizate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

20

dispunerea rejudecării cauzei. În acest sens, instanța de recurs se conduce de

prevederile art.435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora

judecând recursul, instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii

atacate și cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată, atunci când erorile judiciare nu pot fi corectate la această etapă a

procedurilor.

Înainte de a purcede la expunerea de motive, care au stat la baza casării

integrale a deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit evidențiază că procedura de

examinare a apelului, după o hotărâre de achitare pronunțată de prima instanță

prezintă unele particularități aparte. În acest sens, trebuie avute în vedere dispozițiile

art.6 CoEDO, așa cum acestea au fost interpretate și aplicate de Curte, și prevederile

art.415 alin.(21) Cod de procedură penală, potrivit cărora după o hotărâre de achitare

pronunțată de prima instanță, instanța de apel nu poate dispune condamnarea

persoanei, fără audierea acesteia în ședința de judecată a instanței de apel, precum și

fără audierea părții vătămate și a martorilor acuzării, în cazul în care declarațiile lor

constituie o mărturie acuzatorială, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial

condamnarea unei persoane.

Din cele ce preced, Colegiul penal lărgit evidențiază că, mutatis mutandis,

instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre prin care constată vinovăția

inculpatului de comiterea infracțiunii imputate, bazându-se exclusiv pe actele și

lucrările primei instanțe, în temeiul cărora s-a dispus achitarea lui. Or, după o hotărâre

de achitare pronunțată de prima instanță, acuzatorul de stat este obligat în instanța de

apel să solicite o nouă audiere atât a inculpatului, cât și a martorilor acuzării,

declarațiile cărora sunt probe în acuzare, în măsură să întemeieze într-un mod

substanțial condamnarea inculpatului. În particular, în atare situații administrarea

mijloacelor de probă se desfășoară după regulile generale prevăzute pentru prima

instanță, fiind aplicat principiul nemijlocirii, ce permite instanței să perceapă direct

faptele și împrejurările relatate de părți sau martori, precum și reacțiile acestora la

întrebările adresate.

Pentru corectitudinea judecării prezentei cauze, este imperios de a supune

analizei și aprecierii toate probele acumulate în dosar, având în subsidiar în vedere

faptul că apărătorii inculpaților supun criticii verosimilitatea unor probe. De altfel, în

cadrul cercetării judecătorești se administrează probe anume pentru lămurirea faptelor

și împrejurărilor importante, sub toate aspectele, în condiții de nemijlocire, publicitate

și contradictorialitate, în scopul perceperii directe a probelor de către instanța de

judecată pentru formularea opiniei vizavi de vinovăția persoanei trimise în judecată.

Mai mult, atunci când unei persoane i se reproșează săvârșirea unei fapte

penale și i se aduce o acuzație, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente,

veridice și concludente care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta

există, constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat în circumstanțele

21

descrise în actul de învinuire.

Recurenții în recursurile declarate critică faptul că, instanța de apel nu a acordat

deplină eficiență prevederilor legale expuse supra și a conchis neîntemeiat asupra

vinovăției inculpaților bazându-se preponderent pe probele cercetate de prima

instanță, puse, anterior, la baza achitării lui Pleșco Roman și Casenciuc Igor, mai

mult, martorii acuzării nu au fost audiați în instanța de apel.

În jurisprudența sa constantă, CtEDO a statuat că, echitatea unei proceduri se

apreciază în raport cu ansamblul acesteia. Curtea a reiterat că efectul articolului 6§1

este, inter alia, de a plasa „tribunalul” sub o obligație de a proceda la o examinare

corespunzătoare a pledoariilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia propria

apreciere a acestora.

Totodată, prezintă relevanță pentru cauză că, CtEDO a statuat asupra violării

art.6 din momentul în care „instanțele naționale simplu s-au ales să ignore multiple

violări serioase ale legislației, precum și să nege o serie de elemente fundamentale

pentru justa soluționare a cauzei.” Omisiuni similare de a prezenta suficiente motive

au rezultat în constatări de violare a art.6 din Convenție în cauzele: Hiro Balani (§

27- 28), Suominen v. Finland (no.37801/97, §§ 34-38, 1 iulie 2003), Salov v. Ukraine

(no.65518/01, § 92, ECHR 2005-VIII), Popov v. Moldova (no.2) (no.19960/04, § 49-

54, 6 decembrie 2005), Melnic v. Moldova (no.6923/03, § 39-44, 14 noiembrie 2006)

și alte cauze asemănătoare.

De asemenea, potrivit Hotărârii CtEDO în cauza Petrica Manolachi contra

României (cererea nr.36605/04; Secția a II-a, din 05.03.2013), s-a notat că instanțele

de control judiciar au înlocuit sentința inițială de achitare cu o hotărâre de condamnare

fără a administra vreo probă nouă, ceea ce contravine conceptului de echitate a

procesului penal.

Din actele dosarului s-a adeverit că, instanța de apel nu a ținut seama de

dispozițiile legale pertinente și nu a respectat în deplină măsura prevederile art.415

alin.(21) Cod de procedură penală, deși a făcut trimitere expresă în decizie la această

normă procesuală.

Așadar, potrivit celor consemnate în procesul-verbal al ședinței de judecată din

18.12.2018, se constată că, la solicitarea procurorului, au fost verificate probele

cauzei. Din conținutul aceluiași proces-verbal se conchide că au fost audiați doar

inculpații și partea vătămată Burlac Andrei (f.d.80-84, vol.VI).

În continuare, analizând actele procesuale întocmite de instanța de apel, se

constată că, martorii Gurschii Viorel, Grossman Dumitru, Lazări Alexei, Frunză

Andrei. Meleca Nicu, Șeptelici Sergiu, Caduc Valeriu, Gavrilița Vădim nu fost

audiații în cadrul ședinței. Mai mult, se constată că nici partea vătămată Botnarenco

Eugeniu, nu a fost audiat în condiție de nemijlocire de instanța de apel.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a consemnat că: „Colegiul

penal, analizând și apreciind sistemul de acte și documente acumulate și administrate

22

în cadrul urmăririi penale, prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, le apreciază ca

fiind dobândite cu respectarea Codului de procedură penală, veridice, utile,

consecvente, care coroborează între ele, dar și cu declarațiile părților vătămate

Botnarenco Eugeniu și Burlac Andrei, declarațiile martorii Gurschii Viorel,

Grossman Dumitru, Lazări Alexei, Frunză Andrei, probe, care fiind cumulate combat

cu certitudine declarațiile inculpaților oferite în instanța de fond, dar și soluția

adoptată de prima instanță și indică indubitabil că inculpații au comis infracțiunile

prevăzute de art.287 alin.(2) Cod penal”

Din economia celor expuse supra, se desprinde concluzia că, instanța de apel,

rejudecând cauza după regulile primei instanțe, de facto, a audiat în condițiile de

nemijlocire doar inculpații Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Chihai Evghenii, Condriuc

Denis concluzionând, totuși, că vinovăția inculpaților a fost cu certitudine dovedită.

În același timp, se observă că, cercetând declarațiile nominalizate supra, prima

instanță a conchis asupra achitării în privința lui Pleșco Roman și Casenciuc Igor, din

motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați, și în privința lui Neznaico Roman,

Condriuc Denis a fost încetat procesul penal pe învinuirea în baza art.287 alin.(2) lit.

b) Cod penal, din motiv că faptele acestora constituie contravenția prevăzută de

art.354 Cod contravențional, iar în privința lui Chihai Evghenii, din motiv că fapta

acestuia constituie contravențiile prevăzute de art.art.78, 354 Cod contravențional,

după cum pledează partea acuzării.

În condițiile în care, instanța de apel a procedat la o nouă interpretare a acestor

declarații, rămâne de reținut că inculpații au fost condamnați pe baza acelorași

mărturii care i-au fost suficiente instanței anterioare - pentru a se îndoi de acuzațiile

aduse acestora și pentru a motiva soluția de achitare în privința lor.

În cazuri similare celor disputate și în prezenta speță, Colegiul penal lărgit

atrage atenția că, CtEDO în repetate rânduri a statuat că drepturile apărării au fost

“sensibil reduse” din cauza că, persoana a fost condamnată doar pe baza mărturiilor

pe care alte instanțe le-au considerat insuficiente, fără a audia din nou partea vătămată

și pe toți martorii, aceleași motive au stat și la baza constatării despre încălcarea

dreptului la apărare. (cauza CtEDO din 8 noiembrie 2016 (cererea 41.468/10) în

cauza Gutău împotriva României)

Prerogativa de a aprecia pertinența unei „oferte de probă” a aparținut instanței

de apel, care trebuia să argumenteze faptul ne audierii nemijlocite a martorilor

nominalizați supra, confirmând prin aceasta echitatea procedurii de judecarea a cauzei

în apel, totodată demonstrând că are suficiente probe în afară de acestea pentru a

dispune condamnarea inculpaților în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal.

Totodată, soluția de condamnare a inculpaților în baza unei noi învinuiri, dar

fără a o pune în discuția părților în cadrul ședinței de judecată, contravine

jurisprudenței naționale și CtEDO, fiind încălcat dreptul inculpaților la apărare și

23

dreptul să știe pentru ce faptă sunt învinuiți.

Astfel, potrivit art.409 Cod de procedură penală, prin efectul devolutiv al căii

de atac se înțelege examinarea tuturor aspectelor de fapt și de drept, inclusiv în afara

motivelor invocate în apel, daca acestea sunt în favoarea inculpatului.

În cazul în care instanța de apel i-a în considerare temeiurile de casare din

oficiu, ea este obligată să le pună în discuția părților (Hotărârea Plenului CSJ a RM

din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de

apel, pct.12.2.).

Dacă apare necesitatea de a reîncadra juridic fapta, pentru săvârșirea căreia

inculpatul nu a fost pus sub învinuire, instanța trebuie să țină cont că o astfel de

modificare a încadrării juridice este posibilă numai când acțiunile inculpatului, ce

urmează a fi încadrate în baza altei legi, i-au fost imputate, modificarea învinuirii nu

înrăutățește situația inculpatului și nu afectează dreptul lui la apărare.

În astfel de cazuri, instanțele vor ține cont de faptul că, învinuirea se consideră

mai gravă în cazul când se introduc fapte și episoade adăugătoare, care majorează

volumul învinuirii.

Drept învinuire care esențial, după circumstanțele reale, diferă de cea de la

început, urmează de considerat orice altă modificare a învinuirii (imputarea altor

acțiuni în locul celor imputate anterior, imputarea infracțiunii care diferă de cea

imputată după obiectul atentat, caracterul faptei și acțiunii), care afectează dreptul

inculpatului la apărare (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 19.06.2006, nr.5 - Privind

sentința judecătorească, pct.23).

Or, instanța de apel nu a pus în discuția părților noua învinuire și nu a oferit

inculpaților posibilitatea de a se apăra în sensul dat, nefiindu-i respectat și dreptul la

un proces echitabil (Hotărârea CtEDO din 12.04.2011, Adrian Constantin vs.

România).

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art.436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura de rejudecare și

limitele acesteia, să se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra tuturor circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei

penale și să țină seama de cele invocate în prezenta decizie și subsidiare de

argumentele invocate de către părți, să verifice și să aprecieze probele administrate în

cauză, să dea o apreciere corespunzătoare fiecărei probe și ansamblului de probe în

cumul, cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate,

ținând cont de motivele casării deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de

procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

24

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Doroftei Roman în

numele inculpaților Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Chihai Evghenii, Condriuc Denis

și de către avocatul Șpac Rodica în numele inculpatului Condriuc Denis, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2019, în cauza

penală privindu-i pe Neznaico Roman xxxxx, Casenciuc Igor xxx, Condriuc Denis

xxxxx, Chihai Evghenii xxxx și Pleșco Roman xxxxx, cu dispunerea rejudecării

cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată integral la 03 decembrie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Anatolie Țurcan

Liliana Catan

Nicolae Craiu

Victor Burduh

25