1ra-1048/2020 — art. 186 alin. 4 Cp

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 16 martie 2015, Negru Constantin a fost condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, la 5 ani închisoare. În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost suspenda condiționat pe un termen de probă de 3 ani. 1 Munteanu Pavel a fost condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, la 5 ani închisoare. În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a fost suspenda condiționat pe un termen de probă de 2 ani. Oprea Iurie v a fost condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reține, cu includerea termenului de reținere din 15.01.2014 până la 18.01.2014. De la inculpați s-a încasat, în mod solidar, în beneficiul lui Saviuc Petru prejudiciul material în mărime de 50.900 lei. Corpul delict - brățara din aur de marca ,,Bulgari” a fost lăsată în posesia lui Saviuc Petru.

Instanța de fond a constatat că, inculpații Negru C., Munteanu P. și Oprea I., în perioada de timp de la 07.10.2013, ora 20:00 până la 08.10.2013, ora 0700, aflându- se pe str. XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, împreună și prin înțelegere prealabilă, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, profitând de faptul, că nu sunt văzuți de nimeni, prin spargerea ușii, au pătruns în oficiul SRL „SIM-TUR” de unde, pe ascuns au sustras un lănțișor marcă „Bulgari”, cu greutatea de 120 gr, la preț de 42.000 lei, o brățară de marcă „Bulgari” cu greutatea de 24 gr, la preț de 8.400 lei, un stilou italian la preț de 500 lei, care aparțin lui Saviuc P. și cu bunurile sustrase au părăsit locul săvârșirii infracțiunii, cauzând pârții vătămate o daună în proporții mari, în sumă totală de 50.900 lei. Instanța a reținut că, inculpatul Munteanu P. a recunoscut parțial vina și a declarat că, împreună cu Negru C. și Oprea I. au intrat într-un oficiu din sec. Botanica str. Pădurilor 13, mun. Chișinău. Negru C. le-a spus că a lucrat acolo și la propunerea acestuia, el și cu Oprea au intrat în oficiu să vadă ce bunuri sunt. Negru C. le-a arătat pe unde să sară gardul. El împreună cu Oprea I. au sărit gardul, iar Negru C. a rămas spunând că-l doare piciorul, însă cunoștea unde plecase ei. Ușă oficiului era încuiată, dar geamul de sus era deschis. Împreună cu Oprea au scos geamul și au pătruns în interiorul oficiului, mai întâi Oprea apoi și el. Aproximativ peste 5-10 minute au ieșit, la fel prin geam, fără a sustrage careva bunuri. În oficiu nu au găsit nimic, au căutat într-un dulap și într-o masă fără să dea pe jos bunurile, deoarece urmau să stabilească dacă este ceva în acel oficiu. El personal nu a sustras careva bunuri. Ulterior la Oprea I. s-a găsit un lănțișor, însă acesta nu le-a comunicat că a găsit și a luat lănțișorul și nici despre faptul că ulterior l-a vândut și a luat careva bani pe el. Inculpatul Negru C. a recunoscut vina parțial, menționând că, stând la masă în bar împreună cu Oprea și Munteanu, le-a comunicat despre afacerea sa cu partea vătămată, că între ei sunt anumite datorii reciproce, atât în scris cât și verbal. A propus lui Munteanu și lui Oprea să intre în oficiul părții vătămate, să vadă ce bunuri sunt acolo. Au urcat într-un taxi și s-au deplasat la oficiul firmei. Munteanu și Oprea au sărit gardul, iar el a rămas la pândă, deoarece avea probleme cu piciorul, spunându-le să se uite ce bunuri sunt acolo fără a sustrage ceva. Peste 15-20 minute aceștia s-au întors, comunicându-i că nu este nimic în oficiu și au mers acasă. Oprea nu i-a comunicat că a luat din oficiu un lănțișor din aur, iar ulterior că l-a vândut. Acesta nu i-a propus careva bani din vânzare. Inculpatul Oprea I. a recunoscut vinovăția parțial, indicând că Negru C. le-a comunicat că are un conflict cu partea vătămată din cauza unor datorii. Au să meargă la oficiul firmei să verifice ce se află pe teritoriul, neavând intenția de a pătrunde în încăpere. S-au deplasat cu un taxi. Teritoriul era iluminat, au hotărât împreună cu 2 Munteanu să pătrundă pe teritoriu sărind gardul, iar Negru a rămas după gard, deoarece îl durea piciorul. Pe teritoriu au decis și au intrat în oficiu prin geam, mai întâi a intrat el, apoi și Munteanu P. În oficiu au observat un safeu cu cheile în lacăt, s-au mai uitat prin oficiu și au văzut mai multe documente, posibil două ceasuri de mână, apoi au mai văzut o ușă încuiată, iar când a tras de ușă, aceasta s-a deschis. Au intrat în acea încăpere în care se aflau mai multe bunuri, inclusiv gps-uri, televizoare pentru autobuse, registratoare, haine, acte, arme ca suvenire. A luat o mapă de pe raft, iar când a tras-o au căzut mai multe lucruri, inclusiv o brățară de aur pe care a luat-o, după s-au mai uitat prin odaie și au ieșit afară. Munteanu nu a văzut când el a luat brățara. Au ieșit la fel prin geam, i-au comunicat lui Negru că au făcut putina dezordine, au luat câte un taxi fiecare și au mers acasă. Nu i-a comunicat lui Negru și Munteanu despre faptul că a luat brățara și nici nu a încercat să le dea bani din vânzarea acesteia. Peste aproximativ două săptămâni a vândut brățara unui cunoscut la prețul de 5000 lei. I-a propus să cumpere și un lănțișor de 102 gr contra sumei de 1000 euro. Achitarea s-a efectuat în dolari. Nu cunoaște dacă brățara și lănțișorul erau de aceeași marcă, doar brățara a auzit că era de marca ”Bulgari”. Lănțișorul îl avea de la un cunoscut de-al său, Poiană C., care îi era dator cu 1500 euro. Partea vătămată Saviuc P. a declarat că, era în relații bune cu inculpatul Negru C., l-a ajutat de mai multe ori și acesta cunoștea despre faptul că dânsul păstra bani în încăperea oficiului, inclusiv și despre vânzarea autocarului personal. Unicul fondator și administrator al firmei este soția Saviuc A. Pe 07.10.2013, aproximativ la ora 0700 a fost telefonat de către angajatul Globa I., care l-a anunțata că ușa de la intrarea în oficiu este deteriorată, însă nu este deschisă, iar geamul de la oficiu este stricat și se vede că cineva a pătruns înăuntru. S-a deplasat la oficiu. Minerul ușii era deteriorat, geamul deteriorat complet și a chemat poliția. Împreună cu ei a intrat în oficiu firmei. A depistat că au fost sustrași banii în sumă de aproximativ 21.000 euro, o brățară și un lănțișor din aur de model ”Bulgari”, un stilou italian. Suma de 21.000 euro era în urma vânzării autocarului ”Mercedes Benz 616”, tranzacție efectuată în a doua jumătate a lunii septembrie 2013, cumpărătorul achitând parțial costul acestuia în sumă de 21.000 euro, pe care îi păstra la oficiu, deoarece erau mai în siguranță, dat fiind faptul că deseori pleca în deplasări, iar soția rămânând acasă. Astfel îi era frică să păstreze banii acasă. Banii îi păstra în debaraua oficiului, pe un raft unde se aflau hârtii, caiete, iar articolele din aur se aflau printre haine. Din bunurile sustrase i s-a restituit doar brățara. Față de toți trei inculpați are pretenții privind restituirea celorlalte bunuri. Martorul Saviuc A. a declarat că, partea vătămată Saviuc P. este soțul său. Negru C. era practic ca un membru al familiei lor, acesta fiind prieten cu frații și soțul ei. Aproximativ la ora 0700 dimineața a telefonat un lucrător pe nume Globa I. care a comunicat că geamul este stricat. Împreună cu soțul s-au deplasat la oficiu, unde au văzut că ușa era deteriorată iar geamul stricat. Soțul său a chemat poliția. Din oficiu au fost sustrași bani în sumă de 24.000 euro, un lănțișor și o brățară din aur. Suma de 24.000 euro erau din vânzarea unui microbuz, ea personal a văzut banii. Microbuzul era înregistrat pe numele său și continuă să fie înregistrat după ea, deoarece cumpărătorul nu a transmis suma integrală în mărime de 30.000 euro, însă a permis cumpărătorului să se folosească de microbuz. Microbuzului a fost procurat aproximativ în anul 2012 la prețul de 32.000 euro. Despre vânzarea microbuzului cunoșteau mai mulți lucrători, inclusiv și inculpatul Negru C. Martorul Brudari V. a declarat că Oprea I. i-a propus spre vânzare la prețul de 5000 lei o brățară din aur, de marca ”Bulgari”, și un lănțișor din aur, de același model 3 și marcă, pe care l-a procurat la prețul de 16.000 lei. Llănțișorul, ulterior l-a vândut unei persoane pe nume ”Veaceslav”. Oprea I. a venit singur, comunicând că aceste bunuri sunt ale lui. Au mers la un lombard unde au verificat brățara și lănțișorul pe care le-a procurat. Fiind din aur cu proba 750, le-a cântărit și a stabilit că brățara cântărea 20 – 22 gr iar lănțișorul - 103 grame. Martorul Midon V. a declarat că, despre furt a aflat a doua zi de la cumnatul său, Saviuc P. Acesta i-a comunicat că din oficiu i-au fost sustrași bani, o brățară și un lanț din aur. Nu știe exact în ce loc păstra banii partea vătămată dar cunoștea că îi avea, deoarece a vândut un microbuz, iar bijuteriile din aur le-a văzut personal. Inculpatul Negru C. până la furt, venea des în oficiu. El asista la oformarea contractelor și cunoștea despre faptul vânzării autocarului. Inculpatul Negru C. a contractat careva împrumuturi de la partea vătămată, peste 100.000 lei, împrumutul nefiind restituit. Conform ordonanței din 16.01.2014, de la Brudari V. s-a ridicat o brățară de mână, din aur, cu inscripția „Bulgari”. Potrivit procesului-verbal din 17.01.2014, partea vătămată Saviuc P. a recunoscut brățara, după împletitură, după inscripția de pe lăcățică a mărcii „Bulgari”, după greutate și după lungime, ca fiind cea care i-a fost sustrasă. Conform ordonanței din 13.03.2014, părții vătămate Saviuc P. i-a fost restituită brățara din aur de marca „Bulgari”. Astfel, acțiunile inculpaților urmează a fi reîncadrate din art. 186 alin. (5) Cod penal în art. 186 alin. (4) Cod penal - furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, comis de mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții mari din următoarele considerente. Așadar, inculpații au fost învinuiți că au pătruns în oficiul SRL „SIM-TUR”, de unde, pe ascuns au sustras un lănțișor de marcă „Bulgari”, cu greutatea de 120 gr, la preț de 42.000 lei, o brățară de marcă „Bulgari” cu greutatea de 24 gr., la preț de 8400 lei, un stilou italian la preț de 500 lei și bani în sumă de 423.600 lei care aparțin lui Saviuc P., cazând părții vătămate o daună în proporții deosebit mari, în sumă totală de 474.500 lei. Totodată, acuzatorul de stat și partea vătămată Saviuc P. nu au prezentat instanței probe incontestabile care ar demonstra faptul existenței sumei de 21.000 euro în oficiul din str. Pădurilor,13, mun. Chișinău care se pretinde că a fost sustrasă de către inculpați. Afirmațiile părții vătămate că a dispus de această sumă de bani, în rezultatul realizării autocarului, se apreciază critic, deoarece nu a fost probată prin careva acte cum ar fi contractul de vânzare-cumpărare, or partea vătămată în ședința de judecată a declarat că nu dispune de contract de vânzare-cumpărare a autocarului și de recipisă întru confirmarea faptului că a primit suma de bani susmenționată de la careva persoană în urma vânzării bunului. De asemenea, sunt apreciate critic și declarațiile martorilor Saviuc A., soția părții vătămate Saviuc P. și Midon V., cumnatul părții vătămate și Globa I., angajatul firmei SC ”Sim-Tur” SRL, care aparține familiei părții vătămate, precum că acesta a vândut înaintea comiterii furtului un autocar, iar banii le păstra în oficiul firmei, persoane cointeresate în cauza penală. Astfel, partea vătămată Saviuc P. nu dispunea de suma de bani în mărime de 21.000 euro, echivalent 423.600 lei și nu a păstrat această sumă de bani în oficiul firmei din str. Pădurilor,13, mun. Chișinău în perioada de timp de la 07.10.2013, ora 2000 până la 08.10.2013, ora 0700 când inculpații au pătruns în acest oficiu, din care 4 motiv urmează de exclus din învinuirea inculpaților faptul sustragerii de la partea vătămată a sumei de 423.600 lei. Totodată, s-au adus probe convingătoare că, inculpații au comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal, deoarece au pătruns în oficiul SRL „SIM- TUR”, de unde, pe ascuns au sustras un lănțișor de marcă „Bulgari”, cu greutatea de 120 gr, la preț de 42 000 lei, o brățară de marcă „Bulgari” cu greutatea de 24 gr, la preț de 8.400 lei, un stilou italian la preț de 500 lei, care aparțin lui Saviuc P., cazând părții vătămate o daună în proporții mari, în sumă totală de 50.900 lei. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de caracterul și gradul pericolului social al infracțiunii comise, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață a familiei acestuia.

Procurorul în Procuratura sec. Botanica, mun. Chișinău, Ganziuc Ana, a declarat apel solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie condamnați în baza art. 186 alin. (5) Cod penal - Muntean Pavel la 9 ani închisoare, Negru Constantin la 10 ani închisoare și Oprea Iurie la 9 ani închisoare. Apelanta a invocat că, martorii Saviuc A., Midon V. și Globa I. au confirmat că partea vătămată a vândut înaintea comiterii furtului un autocar, iar banii îi păstra în oficiul firmei, depunând jurământ în instanța de judecată pentru darea depozițiilor false. Astfel, instanța incorect a apreciat circumstanțele de fapt și de drept recalificând acțiunile inculpaților în baza art. 186 alin. (4) Cod penal și dând o apreciere greșită declarațiilor părții vătămate Saviuc P. care atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul ședinței de judecată a avut o poziție stabilă și anume că a păstrat în oficiul SRL „SIM- TUR”, str. XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, bani în sumă 423.600 lei, în rezultatul comercializării unui autocar care aparținea familiei sale. De asemenea, instanța de judecată neîntemeiat a apreciat critic declarațiile martorilor Saviuc P. și a martorilor Midon V., Globa I. și Saviuc A. care au confirmat faptul comercializării de către partea vătămată Saviuc P. a unui autocar ce aparținea familiei sale. Totodată, martorii Saviuc A. și Midon V. au confirmat cu certitudine despre faptul păstrării banilor proveniți în rezultatul comercializării de către partea vătămată a unui autocar, bani pe care cunoșteau că îi păstra în oficiul SRL „SIM-TUR”, str. XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX. 3.1. A declarat apel și partea vătămată Saviuc Piotr, solicitând casarea sentinței în partea recalificării greșite a acțiunilor inculpaților și a pedepsei. Apelantul a invocat că, în ședința de judecată a declarat că, din inculpați îl cunoaște doar pe Negru C. care era prieten cu cumnații, Midon I. și Midon V., iar pe inculpații Munteanu P. și Oprea I. nu i-a cunoscut până la cazul dat. Era în relații bune cu inculpatul Negru C., deoarece l-a ajutat de mai ori și acesta cunoștea despre faptul că păstrează bani în încăperea oficiului, inclusiv și de vânzarea autocarului. La fel, a declarat că oficial nu deține nici o funcție în cadrul interprinderii ”Simtur”, unicul fondator și administrator al firmei fiind soția, Saviuc A. A mai menționat că, pe 07.10.2013, aproximativ la ora 0700 dimineața a fost telefonat de către un angajat, Globa I., care l-a anunțata că ușa de la intrarea în oficiu este spartă, însă nu este deschisă, iar geamul de la oficiu este stricat și se vede că cineva a intrat înăuntru. S-a deplasat la oficiu unde s-au adeverit cele comunicate de către angajat. A menționat că minerul ușii era deteriorat geamul fiind deteriorat complet, astfel a chemat poliția la 5 fața locului. La sosirea colaboratorilor de poliție, împreună cu ei a intrat în oficiul firmei, deodată au intrat colaboratorii poliției care au cercetat locul, au luat amprentele, apoi i-au permis să văd ce bunuri lipsesc. Astfel a depistat că au fost sustrași banii în sumă de nativ 21.000 euro, o brățară și un lănțișor din aur de model ”Bulgari”, un stilou italian, a explicat că suma de 21.000 euro era încasată în urma vânzării unui autocar de marca/model ”Mercedes Benz 616”. La jumătatea lunii septembrie 2013, cumpărătorul a achitat parțial costul acestuia, iar suma de 21.000 euro a achitat-o la fel în tranșe în decurs a două săptămâni, banii îi păstra la oficiu, deoarece acolo erau mai în siguranță, dat fiind faptul că deseori plecam în deplasări, iar soția rămânând astfel îmi era frică să păstreze banii acasă. La fel a menționat, că în acea perioadă a procurat brățara și lănțișorul din aur contra sumei de 60.000 - 70.000 lei de la o persoană pe Rusu G. În oficiu este safeu, partea de jos fiind descuiată, iar partea de sus încuiată, cheile fiind în ușă, unde se păstrează actele. Banii îi păstra în debara, pe un raft unde se aflau hârtii, caiete, iar articolele din aur se aflau printre haine. Totodată, bijuteriile valorează mai mult decât au fost evaluate, din păcate instanța de judecată nut a ținut cont de aprecierea costului acestor bunuri. De asemenea, a menținut că printre haine a găsită și broșa cu diamante, care se păstra într-o cutie mică și de unde posibil a căzut când se căutau bunurile. Toate aceste bunuri îi aparțineau lui și familiei. Cu toate că vinovăția inculpaților a fost demonstrată instanța a neglijat că prejudicial material comis a fost cu mult mai mare și nu l-a încasat integral, fapt prin care i-a fost adusă atingere atât drepturilor lui în calitate de parte-civilă și vătămată protejate atât prin Codul de procedură penală cât și CoEDO (art.1 Protocolul I.). 3.2. Avocatul Harunjen Artur, la fel a declarat apel, solicitând casarea parțialî a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie recalificate acțiunile inculpatului Negru Constantin la tentativă de furt - art. 186 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de amendă. Apelantul a invocat că, declarațiile părții vătămate în partea stabilirii cuantumului daunei materiale urmează obligatoriu de a fi probate prin alte probe directe sau indirecte. Reieșind din declarațiile inculpaților, Negru C. nici măcar nu a pătruns pe teritoriul și, respectiv, în interiorul oficiului menționat. În cursul cercetării judecătorești, nu a fost probat faptul că inculpații Negru C. și Munteanu P. ar fi sustras careva bunuri sau mijloace bănești din oficiul menționat, iar acțiunile descrise ale inculpatului Oprea I. urmează a fi individualizate și calificate în acest sens în prisma excesului de autor. Mai mult, la materialele dosarului se conține procesul-verbal de autodenunțare a al inculpatului Negru C., conform cărui acesta a conlucrat cu organul de urmărire penală la stabilirea adevărului, anterior el nu este judecat, este angajat în câmpul muncii, are loc permanent de trai. 3.3. A declarat apel și avocatul Jereghi Anatolie, solicitând casarea sentinței și adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă recalificarea faptei inculpatului Oprea Iurie din alin. (4) în alin. (2) al art. 186 Cod penal, pe motiv că nu a fost constatat și demonstrat cauzarea prejudiciului material în proporții mari. Apelantul a invocat că, cu referire la acuzația că inculpatul ar fi sustras un lănțișor din aur cu greutate de 120 gr la prețul de 42.000 lei, precum și a unei brățări cu greutate de 24 gr la prețul de 8.400 lei, de către acuzatorul de stat nu au fost 6 administrate probe concludente care în coroborarea lor ar fi demonstrat prețul acestor bunuri, precum și faptul sustragerii de către inculpat a ambelor bijuterii. În cadrul urmăririi penale a fost înaintată o cerere prin care am solicitat efectuarea unei expertize merceologice și chimice în vederea constatării faptului dacă brățara de model ”Bulgari” este din aur, care este greutatea acesteia și stabilirea prețului real, dar prin ordonanța procurorului a fost respinsă cererea apărătorului. Ca rezultat, nu a fost stabilit cu certitudine prețul acestor bijuterii, care reprezintă suma prejudiciului cauzat părții vătămate și a consecință stabilirea proporțiilor deosebit de mari în vederea încadrării și calificării juridico - penale corecte a faptelor incriminate inculpaților. Cât privește sustragerea de către inculpatul Oprea I. a ambelor bijuterii, de către acuzatorul de stat nu au fost prezentate instanței de judecată probe ce ar dovedi vinovăția acestuia în sustragerea ambelor bijuteriei. Declarațiile martorului Brudari V. că inculpatul Oprea I. I-ar fi vândut cel de al doilea lănțișor sustras de la partea vătămată, urmează a fi apreciate critic deoarece martorul Burdai V. la descrierea lănțișorului procurat de la inculpatul Oprea I. a făcut o descriere ambigue care în mare parte nu corespunde cu descrierile făcute de către partea vătămată, mai mult ca atât în cadrul materialelor cauzei penale nu există o prezentare spre recunoaștere a acestui lănțișor, care ar permite de a constata cu certitudine și nu cu presupuneri că Oprea I. a vândut cet. Burdar V. anume acel lănțișor care aparținea părții vătămate. Totodată, nu a fost verificată versiunea că acest lănțișor ar fi fost sustras de către alte persoane care au avut acces la momentul cercetării la fața locului. Or, Oprea I. a declarat că brățara care a sustras-o a căzut împreună cu alte lucruri în momentul ce a tras de o mapă iar el fiind întuneric a observat doar o brățară pe care a luat-o și despre care nu a comunicat la nimeni. De către acuzatorul de stat, nu au fost prezentate careva probe pertinente, concludente și utile care ar demonstra faptul că bijuteriile sustrase de la partea vătămată erau confecționate din aur și care este prețul real a acestor bijuterii. Atât martorul Burdar V., acuzatorul de stat sau judecătorul nu sunt experți în domeniu care ar putea stabil aliajul metalic din care sunt confecționate unele sau altele bijuterii, precum și prețul real al acestor bijuterii, potrivit prevederilor art. 88 Cod de procedură penală, expertul este persoana numită pentru a efectua investigații în cazurile prevăzute de prezentul cod, care nu este interesată în rezultatele cauzei penale și care, aplicând cunoștințele speciale din domeniul științei, tehnicii, artei și din alte domenii, prezintă rapoarte în baza acestora. Raport de expertiză chimică și merceologică a bijuteriilor, constituie unica probă pertinentă și veridică care ar demonstra prețul bijuteriilor, componența chimică a aliajului din care au fost fabricate, în lipsa unui asemenea raport de expertiză acuzatorul de stat nu a demonstrat existență - prejudiciului în proporții deosebit de mari cauzat părții vătămate. În cadrul cercetării judecătorești sa constatat cu certitudine faptul sustragerii de către inculpatul Oprea I. a unei brățări, din aceste considerente acțiunile lui Oprea I. urmează a fi recalificate în alin. (2) art. 186 Cod penal, deoarece nu a fost constatat si demonstrat cauzarea prejudiciului material în proporții mari. Ținând cont de faptul că inculpatul Oprea I., anterior nu este judecat, se caracterizează pozitiv, sincer se căiește de cele comise, corectarea și reeducarea ultimului poate avea loc și fără izolare de societate. 7

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2018, apelurile declarate de procuror și partea vătămată au fost respinse ca fiind nefondate. Apelurile declarate de avocații Harunjen Artur și Jereghi Anatolie au fost admise, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărârie. Negru Constantin, Munteanu Pavel și Oprea Iurie au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d), 90 Cod penal și condamnați la câte 2 ani închisoare, fiecare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 2 ani. Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. Instanța de apel a constatat că, Munteanu P., Negru C. și Oprea I., în perioada de timp de la 07.10.2013, ora 2000 până la 08.10.2013, ora 0700, împreună și prin înțelegere prealabilă, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin spargerea ușii, au pătruns în oficiul S.R.L. „SIM-TUR”, situat pe str. XXXXX, XXXXX, mun. XXXXXl și, pe ascuns, au sustras un lănțișor de marcă „Bulgari”, cu greutatea de 120 gr, la preț de 42.000 lei, o brățară de marcă „Bulgari” cu greutatea de 24 gr, la preț de 8.400 lei, un stilou italian la preț de 500 lei, care aparțin lui Saviuc P., cauzându-i un prejudiciu material în valoare de 50.900 lei, ce constituie proporții considerabile. Vinovăția inculpaților se dovedește conform probatoriului invocat de partea acuzării. Totodată, prin Legea nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016, art. 126 Cod penal, a fost modificat, având următorul cuprins: „ (1) se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. (11) Se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. (2) Caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”. Conform Hotărârii Guvernului nr. 951 din 20.12.2012, cuantumul salariului mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2013 constituie 3.850 lei, ori, proporții mari care depășesc 20 salarii medii lunare pe economie constituie valoarea bunurilor sustrase de la 77.000 lei până la 154.000 lei. Prin infracțiune inculpații au cauzat un prejudiciu material de 50.900 lei -mărime care, în funcție de valoarea și însemnătatea bunurilor pentru partea vătămată, raportată la articolul 126 Cod penal, constituie daune considerabile. Potrivit articolului 10 alin. (1) Cod de procedură penală, legea penală care, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea, are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în vigoare a acestei legi. 8 Urmare a efectului retroactiv aspra situației stabilite în cauză, infracțiunea urmază a fi calificată în baza art. 186 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, comis de mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinăul, Radu Sâli, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, de către un alt complet de judecată. Recurentul a invocat că, vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii ce li se incriminează este demonstrată prin probele administrate. Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute legal, sânt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală și, fiind apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, conduc la concluzia că inculpații urmau a fi condamnați conform art. 186 alin. (5) Cod penal.

Potrivit deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 05 februarie 2019, recursul a fost admis, casat total decizia contestată și dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Instanța de recurs a statuat că, instanța de apel nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție pripită în partea încadrării acțiunilor inculpaților în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, formulând concluzii lipsite de o claritate în partea ce se referă la respingerea argumentelor invocate în apel de către procuror și partea vătămată. Ori, fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, partea vătămată Saviuc P. a relatat amănunțit despre locul aflării banilor în oficiul unde au pătruns inculpații, motivul păstrării acestora în acest loc, explicând de ce nu a încheiat un contract de vânzare-cumpărare a autocarului, menționând că a fost vândut unui prieten, care nu s-a achitat definitiv pentru vânzarea acestui mijloc de transport, din care motiv nici nu au fost reperfectate actele de înregistrare pe numele ultimului. La fel, fiind audiați în prima instanță, martorii Saviuc A., Midon V. și Globa I. au confirmat că, erau în cunoștință de cauză că a fost vândut un autocar de către partea vătămată, iar banii în urma tranzacției făcute îi păstra în oficiu, de unde au fost sustrași. Astfel, instanța de apel nu a verificat toate aspectele învinuirii, iar probele nu au fost minuțios analizate, astfel încât instanța să facă concluzii certe asupra chestiunilor importante pentru cauză și anume: dacă în urma acțiunilor infracționale ale inculpaților a fost sustrasă de la partea vătămată, inclusiv suma de bani indicată în rechizitoriu, fapt important la efectuarea încadrării juridice a acțiunilor acestora. Așadar, instanța de apel, urma să verifice toate probele, inclusiv cele indirecte, să analizeze vigilent argumentele invocate în apelurile declarate inclusiv de către partea acuzării, astfel încât să fie date răspunsuri lămurite, rezolvând în cele din urmă fondul apelului, respectiv să verifice atent încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților, în cazul în care se ajunge la concluzia despre vinovăția acestora, ceea ce nu s-a realizat în deplină măsură la judecarea cauzei în ordine de apel.

Potrivit deciziei Colegiului penal la Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2019, toate apelurile au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără modificări. Instanța de apel a statuat că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpații au săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (4) Codul penal. 9 Prima instanță corect s-a bazat pe probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: - declarațiile părții vătămate Savciuc P. care suplimentar a declarat că, până la cazul dat îl cunoștea pe Negru C., fiind prieteni ide familie, ultimul cunoștea despre toate vânzările, toate comenzile, el era cu ei acolo de dimineață până seara. Cunoștea că în oficiu se păstrau bani. Pe parcurs s-a dovedit că el vorbea la telefon, iar băieții lucrau, au intrat acolo, au spart ușa, fereastra, el cunoștea că acolo nu era nimeni. Au fost luați aproximativ 21.000 de euro. Au fost și în haine bani, și pe raft, sub cărți, caiete, erau în depozit, în altă odaie, acea odaie era încuiată. Banii se aflau pe raft, erau ascunși sub diverse lucruri. Au fost luate mai multe lucruri, dar nu mai ține minte. Era și un stilou italian, mai multe lucruri, s-a luat un lanț de 100 și ceva de gr., o brățară de mână. Le ținea în birou din motiv că le era frică să le țină acasă. Suma de bani înjur de 180-200 mii de lei nu au fost furați. Dorește să-i fie restituiți suma 21.000 de euro și bijuteriile care la fel i-au fost furate; - declarațiile martorului Sviuc A. că din oficiu au fost sustrași bani în sumă de 24.000 euro, un lănțișor și o brățară din aur, suma de 24.000 euro erau din vânzarea unui microbuz, unei persoane pe nume ”Valera”. Toate negocierile privind vânzarea microbuzului au fost duse de soțul Saviuc P., ea doar a văzut banii și a întrebat care este suma, însă nu i-a numărat, considerând că soțul său a luat recipisă. Microbuzul era înregistrat pe numele său și continuă să fie înregistrat după ea, deoarece cumpărătorul nu a transmis suma integrală a costul acestuia, în mărime de 30.000 euro; - declarațiile martorului Midon V. că, despre furt a aflat a doua zi de la cumnatul său, Saviuc P., care i-a comunicat că din oficiu i-au fost sustrași bani, o brățară și un lanț din aur. Nu știe exact în ce loc păstra banii partea vătămată, însă cunoștea că îi avea, deoarece a vândut un microbuzul; - procesul-verbal de consemnare a plângerii cet. Saviuc P. din 08.10.2013, din care rezultă că partea vătămată solicită tragerea la răspundere penală a persoanelor care în perioada 07.10.2013-08.10.2013, au pătruns pe ascuns prin deteriorarea geamului a oficiului SRL ”SIM TUR” care este amplasat pe teritoriul mun. Chișinău, str. XXXXX, XXXXX, de unde au sustras bani în sumă de 596.000 lei, bijuterii din aur și anume o brățară de marca ”Bulgarii”, cu masa de 2,4 gr în valoare de 8.400 lei, lănțișor de marca ”Bulgarii” cu masa de 120 gr, cu valoarea de 42000 lei, o brățară de marca ”Bulgarii”, cu masa de 14 gr fiind cu o piatră diamant în valoare de 10.000, un stilou italian în valoare de 500 lei, patru jucării - mașini, o cană suvenir cu inscripția ”Mazda” de culoare roșu - bordo, astfel cauzându-i un prejudiciu material în proporții deosebit de mari în sumă de 653.300 lei; - ordonanța de recunoaștere în calitate de parte civilă a lui Saviuc P. din 01.10.2013, din care rezultă că părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material în urnă de 474.500 lei; - ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Saviuc P. din 11.10.2013, din care rezultă că părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 474.500 lei. Urmeză a evedenția faptul că, declarațiile părții vătămate au aceeași forță probantă și sunt în cocncordanță între ele. Astfel, chiar și suspiciunea inculpaților referitor la declarațiile părții vătămate nu implică o altă concluzie despre vinovăția lor. La caz, probatoriul prezentat nu permite a concluziona că inculpații în perioada de timp de la 07.10.2013, ora 2000 până la 08.10.2013, ora 0700, aflându-se pe 10 str. XXXXX, XXXXX, mun. XXXXXl, împreună și prin înțelegere prealabilă, din oficiul SRL ”SIM-TUR” au sustras suma de 21.000 euro, ce constituie 423.600 lei. Probele cercetate în ședința instanței de apel demonstrează cu certitudine vina inculpaților în comiterea infracțiuni prevăzute de art. 186 alin. (4) Codul penal, acțiunile lor fiind corect calificate de către prima instanță.

Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vladislav Harti, a declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, de către un alt complet de judecată. Recurentul a invocat că, partea vătămată Saviuc P., fiind audiată atât în cadrul ședinței de judecată în prima instanță cât și în instanța de apel, a relatat amănunțit despre locul aflării acestor bani în oficiul unde au pătruns inculpații, motivul păstrării acestora în acest loc, explicând instanței de ce nu a încheiat un contract de vânzare- cumpărare a autocarului, menționând că a fost vândut unui prieten, care nu s-a achitat definitiv pentru vânzarea acestui mijloc de transport, din care motiv nici nu au fost perfectate actele de înregistrare pe numele ultimului. La fel, fiind audiați în prima instanță martorii Saviuc A., Midon V. și Globa I., aceștia au confirmat că, erau în cunoștință de cauză că a fost vândut un autocar de către partea vătămată, iar banii în urma tranzacției făcute îi păstra în oficiu, de unde au fost sustrași. Totodată, instanța de apel nu a apreciat declarațiile părții atârnate Savciuc P. din punct de vedere al pertinenței și concludentei cu totalitatea robelor administrate și anume: ”... Negru C. cunoștea despre toate vânzările, toate comenzile, el era cu ei acolo de dimineață până seara. Cunoștea că în oficiu se păstrau bani. Au fost furați bani în euro în suma de 21.000. Banii se aflau pe raft, erau ascunși sub diverse lucruri. Pe rafturile date se aflau mai multe bunuri Broșa cu diamant și bani în sumă de 180- 200.000 lei, care se afla pe același raft, nu au fost furate și au fost găsite de către el după furt, printre lucrurile de pe rafturi bijuteriile și banii le ținea în birou din motiv că îi era frică să le țină acasă. Instanța de apel menținând calificarea acțiunilor inculpaților conform art. 186 alin. (4) Cod penal, a făcut niște concluzii pripite despre vinovăția inculpaților totodată fiind incerte, lăsând loc de interpretări, adică fără o analiză coroborată a probelor administrate, inclusiv cele ale părții acuzării. Instanța de apel nu a verificat toate aspectele învinuirii, iar probele nu au fost minuțios analizate, astfel încât instanța de judecată să facă concluzii certe asupra chestiunilor importante pentru cauză și anume: dacă în urma acțiunilor infracționale ale inculpaților a fost sustrasă de la partea vătămată, inclusiv suma de bani indicată în rechizitoriu, fapt important la efectuarea încadrării juridice a acțiunilor acestora. Așadar, instanță de apel, urma să verifice toate probele, inclusiv cele indirecte, să analizeze vigilent argumentele invocate în apelurile declarate inclusiv de către partea acuzării, astfel încât să fie date răspunsuri lămurite, rezolvând în cele din urmă fondul apelului, respectiv să verifice atent încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților, în cazul în care se ajunge la concluzia despre vinovăția acestora, ceea ce nu s-a realizat în deplină măsură la judecarea cauzei în ordine de el. Vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii ce li se incriminează este demonstrată prin probe, cercetate în cadrul judecării cauzei, probe ce contravin declarațiilor inculpaților făcute cu referire la acuzarea înaintată: - declarațiile părții vătămate Saviuc P.; martorilor Saviuc A., Globa I., Brudari V. și Midon V.; procesul - verbal de consemnare a plângerii cet. Saviuc P. din 08.10.2013; procesul - verbal de cercetare la fața locului din 08 octombrie 2013; planșă ilustrativă la procesul-verbal de 11 cercetare la fața locului din 08.10.2013; procesul-verbal de confruntare dintre inculpatul Munteanu P. și inculpatul Negru C. din 14.02.2014, în cadrul căruia inculpatul Munteanu P. a indicat că inculpatul Negru C. a rămas după gardul firmei de transport nu din motiv că s-ar fi răzgândit de a pătrunde și de a sustrage careva bunuri din oficiu, ci din motiv că pe el îl cunosc la întreprinderea dată și că el va sta de pândă; procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Saviuc P. și inculpatul Munteanu P. din 27 februarie 2014, în cadrul căruia inculpatul Munteanu P. a indicat că ideea de a merge și de a sustrage bani și bunuri din oficiul din strada Pădurii, 13, mun. Chișinău a fost a lui Negru C. și tot la indicația acestuia au căutat în interiorul oficiului bani și aur, însă nu u sustras careva bunuri; ordonanță de ridicare din 16.01.2014, prin care, de la cet. Brudari V., s-a ridicat un lănțișor de mină, confecționat din aur cu inscripția „Bulgari”; procesul - verbal de ridicare din 16 ianuarie 2014, prin care, de la cet. Brudari V., s-a ridicat un lănțișor de mână, confecționat din aur cu lungimea de 20 cm, cu inscripția ,,Bulgari”; procesul - verbal de examinare a obiectului din 17.01.2014, conform căruia a fost examinată brățara destinată pentru a fi purtată pe mină, confecționată din aur, cu lungimea de 20 cm, cu inscripția „Bulgari”; ordonanța de recunoaștere și anexare ca corp delict brățara confecționată din aur, cu lungimea de 20 cm, cu inscripția „Bulgari”; procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 17.01.2014, conform căruia partea vătămată Saviuc P. a recunoscut brățara din fotografia nr. 3, după împletitură, după inscripția de pe lacătul mărcii „Bulgari”, după greutate și după lungime, ca fiind cea care i-a fost sustrasă; ordonanță de ridicare din 10.10.2013, prin care au fost ridicate, de la compania „Orange” și „Moldcell” a descifrărilor convorbirilor telefonice de intrare- ieșire ale telefoanelor mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX; procesul - verbal de examinare a obiectului din 11.10.2013, conform căruia a fost examinat CD- R pe care sunt stocate descifrările telefonice de la compania de telecomunicații „Orange” și „Moldcell”, a convorbirilor telefonice de intrare/ieșire ale telefoanelor mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX; ordonanța de recunoaștere și anexare ca corp delict a CD-R pe care sunt stocate descifrările telefonice a convorbirilor telefonice de intrare/ieșire ale telefoanelor mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX din 11.10.2013; procesul-verbal de examinare a obiectului din 17.10.2013, conform căruia a fost examinat CD-R pe care sunt stocate descifrările telefonice de la compania de telecomunicații „Orange” și „Moldcell”, a convorbirilor telefonice de pe antenele CID a celulelor XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX; ordonanța de recunoaștere și anexare ca corp delict a CD-R pe care sunt stocate descifrările telefonice de la compania de telecomunicații „Orange” și „Moldcell”, a convorbirilor telefonice de pe antenele CID a celulelor XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX; ordonanță de ridicare din 07.11.2013, prin care au fost ridicate, de la instituția „Orange” și „Moldcell„ a descifrărilor convorbirilor telefonice de intrare/ieșire ale telefoanelor mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX; procesul-verbal de examinare a obiectului din 12.11.2014, conform căruia a fost examinat CD-R pe care sunt stocate descifrările telefonice de la compania de telecomunicații „Orange” și „Moldcell”, a convorbirilor telefonice de intrare/ieșire ale telefoanelor mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX; ordonanța de recunoaștere și anexare ca 12 corp delict a CD-R pe care sunt stocate descifrările telefonice de la compania de telecomunicații „Orange” și „Moldcell”, a convorbirilor telefonice de intrare/ieșire ale telefoanelor mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX; procesul-verbal de autodenunțare a lui Negru C. din 15.01.2014, potrivit căruia, ultimul a declarat: „ ... la mijlocul lunii septembrie 2013, a avut o întâlnire cu cunoscuții săi, Oprea I. și Munteanu P. în barul „Imbiss”, mun. Chișinău unde au discutat despre situația financiară în care se află și fiecare a venit cu câte o propunere de a soluționa criza în care se află. Astfel, a declarat că el a propus să meargă la combinatul nr. 4, deoarece acolo pot fi bani, pentru că îl cunoaște pe proprietarul oficiului ca fiind o persoană avută. La 07.10.2013, aproximativ la ora 2300, s-au întâlnit toți trei la o cafea, s-au înțeles să meargă la combinatul nr. 4, cu ce el a fost de acord. Au luat un taxi de pe str. Sarmizegetusa colț cu str. Zelinski și s-au deplasat la combinat. Ajungând acolo, de frică pentru sănătatea sa, deoarece are operație la picior, a refuzat să intre și i-a așteptat pe ceilalți doi în drum, iar peste aproximativ 20 de minute de așteptare a început să-l telefoneze pe Oprea I. spunându-i să iasă, însă acesta i-a spus că mai caută bunuri, deoarece nu au găsit nimic. Aproximativ peste 30 de minute ei au ieșit și au spus că nu au găsit nimic acolo și au pornit pe jos, spre str. Muncești, de unde au luat un taxi, cu care au mers înapoi spre str. Zelinski colț cu str. Sarmizegetusa, apoi s-au despărțit. La fel, a declarat că denunțul a fost scris personal, benevol și nesilit de nimeni; ordonanța de restituire a corpului delict din 13.03.2014, prin care a fost restituit părții vătămate Saviuc P. brățara din aur de marca „Bulgari”. Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute legal, sânt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală și, fiind apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, conduc la concluzia că inculpații urmau a fie recunoscuți vinovați și condamnați conform art. 186 alin. (5) Cod penal. Instanțele de judecată eronat au recalificat acțiunile inculpaților, punând la baza sentinței doar declarațiile acestora. Astfel, incorect au apreciat circumstanțele de fapt și de drept recalificând acțiunile infracționale ale inculpaților, apreciind critic declarațiile părții vătămate Saviuc P. și a martorilor Midoni V., Globa I. și Saviuc A., care înainte de a da depoziții au fost avertizați de răspunderea penală în cazul dării depozițiilor false. Instanțele au făcut o apreciere greșită declarațiilor părții vătămate Saviuc P. care atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul ședinței de judecată a avut o poziție stabilă, menținând poziția sa, și anume faptul că a păstrat în oficiul SRL „SIM-TUR”, str. XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, bani în sumă 423.600 lei, în rezultatul comercializării unui autocar care aparținea familiei sale. De asemenea, neîntemeiat au apreciat critic declarațiile martorilor Saviuc P. și a martorilor Midon V., Globa I. și Saviuc A. care au confirmat faptul comercializării de către partea vătămată Saviuc P. a unui autocar ce aparținea familiei sale. Totodată, martorii Saviuc A. și Midon V. au confirmat cu certitudine despre faptul păstrării banilor proveniți în rezultatul comercializării de către partea vătămată a unui autocar, bani pe care cunoșteau că îi păstra în oficiul SRL „SIM-TUR”, str. XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, 13 instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. 8.1. A declarat recurs ordinar și avocata Birigoi Natalia, solicitând rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile lui Orea Iurie să fie recalificate la alin. (2) art. 186 Cod penl, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă. Recurenta a invocat că, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor apărării referitor la recalificarea acțiunilor lui Oprea I. de la alin. (4) la alin. (2) art. 186 Cod penal. În conformitate cu prevederile art. 126 Cod penal, că proporții mari se consideră valoarea bunurilor sustrase ce depășesc 20 salarii medii lunare prognozate la momentul comiterii infracțiunii, acțiunile lui Oprea I. urmau a fi recalificate, deoarece suma imputată lui Oprea I. (50.900 lei) că ar fi sustras-o, nu depășește 20 salarii medii (20x3850 = 77.000 lei). Conform Hotărârii Guvernului RM nr. 951 din 20.12.2012 privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie pentru anul 2013 constituie 3850 lei. În conformitate cu prevederile art. 10, 101 Cod penal s-a solicitat recalificarea acțiunilor lui Oprea I. de la alin. (4) la alin. (2) art. 186 Cod penal și de să-i stabili o pedeapsă sub formă de amendă. Instanța de judecată, fără a verifica toate aceste momente, a menținut sentința primei instanțe și nu a recalificat acțiunile lui Oprea I. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) p. 12) Cod de procedură penală.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărâri, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 385 alin. (1) pct. 1), 4) și 10) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă trebuie admisă acțiunea civilă, în folosul cui și în ce sumă. Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. În corespundere cu art. 394 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de 14 condamnare trebuie să cuprindă probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe. Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3., 39., 41.). În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței, instanța de fond (pct. 1., 2. din decizie): a) doar a trecut în revistă probele administrate pe caz, însă nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele concrete, de fapt și de drept, invocate în rechizitoriu, și nu a indicat motivele pentru care a respins versiunile și probele aduse în sprijinul acuzării, în special a celor invocate de procuror în apel și recurs (pct. 3., 8. din decizie). Mai mult, concluziile că: „declarațiile părții vătămate că a dispus de această sumă de bani, în rezultatul realizării autocarului, se apreciază critic..., de asemenea, sunt apreciate critic și declarațiile martorilor Saviuc A., soția părții vătămate Saviuc P. și Midon V., cumnatul părții vătămate și Globa I., angajatul firmei SC ”Sim-Tur” SRL, care aparține familiei părții vătămate, precum că acesta a vândut înaintea comiterii furtului un autocar, iar banii le păstra în oficiul firmei, persoane cointeresate în cauza penală..., astfel, partea vătămată Saviuc P. nu dispunea de suma de bani în mărime de 21.000 euro, echivalent 423.600 lei și nu a păstrat această sumă de bani în oficiul firmei...”, nu corespund criteriilor de apreciere a probelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, cât și a competenței instnaței penale de a constata circumstanțe legate de contracte civile invocate de partea apărării ce nu formează obiectul infracțiunii imputate ca atare; b) în descriptiv și dispozitiv nu se regăsește soluția asupra acțiunii civile a părții vătămate privind încasarea pagubei materiale de 423.600 lei, în dispozitiv fiind neclar și divergent indicat că corpul delict - brățara din aur de marca ,,Bulgari” de lăsat în posesia lui Saviuc Petru, iar de la inculpați a încasa, în mod solidar, în beneficiul lui Saviuc Petru prejudiciul material în mărime de 50.900 lei, care include și valoarea brățarii din aur de marca ,,Bulgari” lăsată în posesia părții vătămate. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărâri. În al doilea rând, Potrivit art. 414 alin. (1), (5) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, nefiind în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică în mod corespunzător. Conform art. 8 și 10 Cod penal, caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvîrșirii faptei. Legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează 15 pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi. În corespundere cu art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămîne cea care a existat la soluționarea recursului. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 7. din decizie): a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat total sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, inclusiv în temeiul pricipiului retroactivității Legii penale noi (art. 10, 126 CP), menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal; b) doar a trecut în revistă dovezile administrate, dar nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru care a respins versiunile și probele acuzării, în special a celor invocate de procuror în apel și recurs (pct. 3., 7., 8. din decizie); c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile date în prima instanță ale inculpatului Negru C. (f.d. 43-47, vol. II), inculpatului Munteanu P. (f.d. 38-42, vol. III) și inculpatului Oprea I. (f.d. 48-52, vol. III); probele scrise: ordonanța de recunoaștere în calitate de parte civilă a cet. Saviuc P. din 1.10.2013, din care rezultă că părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material în urnă de 474.500 lei (f.d. 18, vol. I); ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a cet. Saviuc P. din 11.10.2013, din care rezultă că părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 474.500 lei (f.d. 19, vol. I); ordonanța de recunoaștere și anexare ca corp delict brățara confecționată din aur, cu lungimea de 20 cm, cu inscripția „Bulgari” (f.d. 42, vol. I); ordonanța de ridicare din 10.10.2013, prin care au fost ridicate, de la SA „Orange” și SA „Moldcell” a descifrărilor convorbirilor telefonice de intrare/ieșire ale telefoanelor mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX (f.d. 47, vol.I); ordonanța de recunoaștere și anexare ca corp delict a CD-R pe care sunt stocate descifrările telefonice a convorbirilor telefonice de intrare/ieșire ale telefoanelor mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX (f.d. 52, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 17.10.2013, conform căruia a fost examinat CD-R pe care sunt stocate descifrările 16 telefonice de la compania de telecomunicații „Orange” și „Moldcell”, a convorbirilor telefonice de pe antenele CID a celulelor XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX (f.d. 63, vol.I); ordonanța de recunoașteri și anexare ca corp delict a CD-R pe care sunt stocate descifrările telefonice de la compania de telecomunicații „Orange” și „Moldcell”, a convorbirilor telefonice de pe antenele CID a celulelor XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX (f.d. 64, vol.I); ordonanța de ridicare din 07.11.2013, prin care au fost ridicate, de la instituția „Orange” și „Moldcell” a descifrărilor convorbirilor telefonice de intrare/ieșire ale telefoanelor mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX (f.d. 67, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 12.11.2014, conform căruia a fost examinat CD-R pe care sunt stocate descifrările telefonice de la compania de telecomunicații „Orange” și „Moldcell”, a convorbirilor telefonice de intrare/ieșire ale telefoanelor mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX (f.d. 71, vol.I); ordonanța de recunoașteri și anexare ca corp delict a CD-R pe care sunt stocate descifrările telefonice de la compania de telecomunicații „Orange” și „Moldcell”, a convorbirilor telefonice de intrare/ieșire ale telefoanelor mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX (f.d. 72, vol.I); ordonața de restitutive a corpului delict din 13.03.2014, prin care a fost restituit părții vătămate Saviuc P. brățara din aur de marca „Bulgari” (vol.I, f.d. 187); procesul- verbal de autodenunțae a lui Negru C. din 15.01.2014 (f.d. 187, vol.I); d) a constatat inițial că: „prima instanță corect s-a bazat pe probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: - declarațiile părții vătămate Savciuc P. care suplimentar a declarat că, până la cazul dat îl cunoștea pe Negru C., fiind prieteni ide familie, ultimul cunoștea despre toate vânzările, toate comenzile, el era cu ei acolo de dimineață până seara. Cunoștea că în oficiu se păstrau bani. Pe parcurs s-a dovedit că el vorbea la telefon, iar băieții lucrau, au intrat acolo, au spart ușa, fereastra, el cunoștea că acolo nu era nimeni. Au fost luați aproximativ 21.000 de euro. Au fost și în haine bani, și pe raft, sub cărți, caiete, erau în depozit, în altă odaie, acea odaie era încuiată. Banii se aflau pe raft, erau ascunși sub diverse lucruri. Au fost luate mai multe lucruri, dar nu mai ține minte. Era și un stilou italian, mai multe lucruri, s-a luat un lanț de 100 și ceva de gr., o brățară de mână. Le ținea în birou din motiv că le era frică să le țină acasă. Suma de bani înjur de 180-200 mii de lei nu au fost furați. Dorește să-i fie restituiți suma 21.000 de euro și bijuteriile care la fel i-au fost furate; - declarațiile martorului Sviuc A. că din oficiu au fost sustrași bani în sumă de 24.000 euro, un lănțișor și o brățară din aur, suma de 24.000 euro erau din vânzarea unui microbuz, unei persoane pe nume ”Valera”. Toate negocierile privind vânzarea microbuzului au fost duse de soțul Saviuc P., ea doar a văzut banii și a întrebat care este suma, însă nu i-a numărat, considerând că soțul său a luat recipisă. Microbuzul era înregistrat pe numele său și continuă să fie înregistrat după ea, deoarece cumpărătorul nu a transmis suma integrală a costul acestuia, în mărime de 30.000 euro; - declarațiile martorului Midon V. că, despre furt a aflat a doua zi de la cumnatul său, Saviuc P., care i-a comunicat că din oficiu i-au fost sustrași bani, o brățară și un lanț din aur. Nu știe exact în ce loc păstra banii partea vătămată, însă cunoștea că îi avea, deoarece a vândut un microbuzul; - procesul-verbal de consemnare a plângerii cet. Saviuc P. din 08.10.2013, din care 17 rezultă că partea vătămată solicită tragerea la răspundere penală a persoanelor care în perioada 07.10.2013-08.10.2013, au pătruns pe ascuns prin deteriorarea geamului a oficiului SRL ”SIM TUR” care este amplasat pe teritoriul mun. Chișinău, str. XXXXX, XXXXX, de unde au sustras bani în sumă de 596.000 lei, bijuterii din aur și anume o brățară de marca ”Bulgarii”, cu masa de 2,4 gr în valoare de 8.400 lei, lănțișor de marca ”Bulgarii” cu masa de 120 gr, cu valoarea de 42000 lei, o brățară de marca ”Bulgarii”, cu masa de 14 gr fiind cu o piatră diamant în valoare de 10.000, un stilou italian în valoare de 500 lei, patru jucării - mașini, o cană suvenir cu inscripția ”Mazda” de culoare roșu - bordo, astfel cauzându-i un prejudiciu material în proporții deosebit de mari în sumă de 653.300 lei; - ordonanța de recunoaștere în calitate de parte civilă a lui Saviuc P. din 01.10.2013, din care rezultă că părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material în urnă de 474.500 lei; - ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Saviuc P. din 11.10.2013, din care rezultă că părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 474.500 lei. Urmeză a evedenția faptul că, declarațiile părții vătămate au aceeași forță probantă și sunt în cocncordanță între ele. Astfel, chiar și suspiciunea inculpaților referitor la declarațiile părții vătămate nu implică o altă concluzie despre vinovăția lor” - probe care demonstrează că inculpații au sustras bunuri în valoare de 474.500 lei, adică au comis infracțiunea prevăzută la art. 186 alin. (5) Cod penal, dar ulterior, neclar și divergent, a concluzionat că: „la caz, probatoriul prezentat nu permite a concluziona că inculpații în perioada de timp de la 07.10.2013, ora 2000 până la 08.10.2013, ora 0700, aflându-se pe str. XXXXX, XXXXX, mun. XXXXXl, împreună și prin înțelegere prealabilă, din oficiul SRL ”SIM-TUR” au sustras suma de 21.000 euro, ce constituie 423.600 lei. Probele cercetate în ședința instanței de apel demonstrează cu certitudine vina inculpaților în comiterea infracțiuni prevăzute de art. 186 alin. (4) Codul penal, acțiunile lor fiind corect calificate de către prima instanță”; e) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul procurorului și repetate în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3. și 8. din decizie, cât și în felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate (pct. 3., 7., 8. din decizie); f) a omis constatările instanței instanței de recurs invocate în decizia din , că: „instanța de apel nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție pripită în partea încadrării acțiunilor inculpaților în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, formulând concluzii lipsite de o claritate în partea ce se referă la respingerea argumentelor invocate în apel de către procuror și partea vătămată. Ori, fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, partea vătămată Saviuc P. a relatat amănunțit despre locul aflării banilor în oficiul unde au pătruns inculpații, motivul păstrării acestora în acest loc, explicând de ce nu a încheiat un contract de vânzare-cumpărare a autocarului, menționând că a fost vândut unui prieten, care nu s-a achitat definitiv pentru vânzarea acestui mijloc de transport, din care motiv nici nu au fost reperfectate actele de înregistrare pe numele ultimului. La fel, fiind audiați în prima instanță, martorii Saviuc A., Midon V. și Globa I. au confirmat că, erau în cunoștință de cauză că a fost vândut un autocar de către partea vătămată, iar banii în urma tranzacției făcute îi păstra în oficiu, de unde au fost sustrași” (pct. 6. din decizie). Ori, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii pentru instanța de rejudecare (art. 436 alin. (2) CPP). Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând 18 dispozitivul hotărârilor pronunțate, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, și că recursurile ordinare sunt întemeiate. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 1), 2), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav și de avocata Birigoi Natalia, casează total decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2019, în privința inculpaților Negru Constantin XXXXX, Munteanu Pavel XXXXX, Oprea Iurie XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 26 iunie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun Victor Burduh Ala Cobăneanu 19