1ra-1048/2020 — art. 186 alin. 4 Cp

1ra-1048/2020 — art. 186 alin. 4 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1048/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Victor Burduh,

Ala Cobăneanu,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare, împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău din 17 martie 2015 și deciziei

Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2019, declarate de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Harti Vladislav, de avocata

Birigoi Natalia în numele inculpatului Oprea Iurie, în cauza penală în privința

inculpaților

Negru Constantin XXXXX, născut la

XXXXX, originar din s. XXXXX, r-nul XXXXX, domiciliat în

mun. XXXXX, str. XXXXX, XXXXX, ap. XXXXX, cetățean al

R. Moldova, fără antecedente penale;

Munteanu Pavel XXXXX, născut la

XXXXX, originar și locuitor al s. XXXXX, r-nul XXXXX,

cetățean al R. Moldova, fără antecedente penale;

Oprea Iurie XXXXX, născut la

XXXXX, originar din s. XXXXX, r-nul XXXXX, domiciliat în

mun. XXXXX, bd. XXXXX, XXXXX, ap. XXXXX, cetățean al

R. Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 17.03.2014 - 17.03.2015,

instanța de apel: 15.05.2015 - 10.07.2018,

instanța de recurs ordinar: 13.08.2018 - 05.02.2019,

instanța de apel: 04.03.2019 - 13.11.2019,

instanța de recurs ordinar: 20.02.2020 - 12.05.2020.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

Constantin a fost condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, la 5 ani închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a

fost suspenda condiționat pe un termen de probă de 3 ani.

1

Munteanu Pavel a fost condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, la 5 ani

închisoare.

În conformitate cu prevederile art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite a

fost suspenda condiționat pe un termen de probă de 2 ani.

Oprea Iurie v a fost condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, la 6 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, de la reține, cu includerea

termenului de reținere din 15.01.2014 până la 18.01.2014.

De la inculpați s-a încasat, în mod solidar, în beneficiul lui Saviuc Petru

prejudiciul material în mărime de 50.900 lei.

Corpul delict - brățara din aur de marca ,,Bulgari” a fost lăsată în posesia lui

Saviuc Petru.

în perioada de timp de la 07.10.2013, ora 20:00 până la 08.10.2013, ora 0700, aflându-

se pe str. XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, împreună și prin înțelegere prealabilă,

urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, profitând de faptul, că nu sunt

văzuți de nimeni, prin spargerea ușii, au pătruns în oficiul SRL „SIM-TUR” de unde,

pe ascuns au sustras un lănțișor marcă „Bulgari”, cu greutatea de 120 gr, la preț de

42.000 lei, o brățară de marcă „Bulgari” cu greutatea de 24 gr, la preț de 8.400 lei,

un stilou italian la preț de 500 lei, care aparțin lui Saviuc P. și cu bunurile sustrase au

părăsit locul săvârșirii infracțiunii, cauzând pârții vătămate o daună în proporții mari,

în sumă totală de 50.900 lei.

Instanța a reținut că, inculpatul Munteanu P. a recunoscut parțial vina și a declarat

că, împreună cu Negru C. și Oprea I. au intrat într-un oficiu din sec. Botanica str.

Pădurilor 13, mun. Chișinău. Negru C. le-a spus că a lucrat acolo și la propunerea

acestuia, el și cu Oprea au intrat în oficiu să vadă ce bunuri sunt. Negru C. le-a arătat

pe unde să sară gardul. El împreună cu Oprea I. au sărit gardul, iar Negru C. a rămas

spunând că-l doare piciorul, însă cunoștea unde plecase ei. Ușă oficiului era încuiată,

dar geamul de sus era deschis. Împreună cu Oprea au scos geamul și au pătruns în

interiorul oficiului, mai întâi Oprea apoi și el. Aproximativ peste 5-10 minute au ieșit,

la fel prin geam, fără a sustrage careva bunuri. În oficiu nu au găsit nimic, au căutat

într-un dulap și într-o masă fără să dea pe jos bunurile, deoarece urmau să stabilească

dacă este ceva în acel oficiu. El personal nu a sustras careva bunuri. Ulterior la Oprea

I. s-a găsit un lănțișor, însă acesta nu le-a comunicat că a găsit și a luat lănțișorul și nici

despre faptul că ulterior l-a vândut și a luat careva bani pe el.

Inculpatul Negru C. a recunoscut vina parțial, menționând că, stând la masă în

bar împreună cu Oprea și Munteanu, le-a comunicat despre afacerea sa cu partea

vătămată, că între ei sunt anumite datorii reciproce, atât în scris cât și verbal. A propus

lui Munteanu și lui Oprea să intre în oficiul părții vătămate, să vadă ce bunuri sunt

acolo. Au urcat într-un taxi și s-au deplasat la oficiul firmei. Munteanu și Oprea au sărit

gardul, iar el a rămas la pândă, deoarece avea probleme cu piciorul, spunându-le să se

uite ce bunuri sunt acolo fără a sustrage ceva. Peste 15-20 minute aceștia s-au întors,

comunicându-i că nu este nimic în oficiu și au mers acasă. Oprea nu i-a comunicat că

a luat din oficiu un lănțișor din aur, iar ulterior că l-a vândut. Acesta nu i-a propus

careva bani din vânzare.

Inculpatul Oprea I. a recunoscut vinovăția parțial, indicând că Negru C. le-a

comunicat că are un conflict cu partea vătămată din cauza unor datorii. Au să meargă

la oficiul firmei să verifice ce se află pe teritoriul, neavând intenția de a pătrunde în

încăpere. S-au deplasat cu un taxi. Teritoriul era iluminat, au hotărât împreună cu

2

Munteanu să pătrundă pe teritoriu sărind gardul, iar Negru a rămas după gard, deoarece

îl durea piciorul. Pe teritoriu au decis și au intrat în oficiu prin geam, mai întâi a intrat

el, apoi și Munteanu P. În oficiu au observat un safeu cu cheile în lacăt, s-au mai uitat

prin oficiu și au văzut mai multe documente, posibil două ceasuri de mână, apoi au mai

văzut o ușă încuiată, iar când a tras de ușă, aceasta s-a deschis. Au intrat în acea

încăpere în care se aflau mai multe bunuri, inclusiv gps-uri, televizoare pentru

autobuse, registratoare, haine, acte, arme ca suvenire. A luat o mapă de pe raft, iar când

a tras-o au căzut mai multe lucruri, inclusiv o brățară de aur pe care a luat-o, după s-au

mai uitat prin odaie și au ieșit afară. Munteanu nu a văzut când el a luat brățara. Au

ieșit la fel prin geam, i-au comunicat lui Negru că au făcut putina dezordine, au luat

câte un taxi fiecare și au mers acasă. Nu i-a comunicat lui Negru și Munteanu despre

faptul că a luat brățara și nici nu a încercat să le dea bani din vânzarea acesteia. Peste

aproximativ două săptămâni a vândut brățara unui cunoscut la prețul de 5000 lei. I-a

propus să cumpere și un lănțișor de 102 gr contra sumei de 1000 euro. Achitarea s-a

efectuat în dolari. Nu cunoaște dacă brățara și lănțișorul erau de aceeași marcă, doar

brățara a auzit că era de marca ”Bulgari”. Lănțișorul îl avea de la un cunoscut de-al

său, Poiană C., care îi era dator cu 1500 euro.

Partea vătămată Saviuc P. a declarat că, era în relații bune cu inculpatul Negru

C., l-a ajutat de mai multe ori și acesta cunoștea despre faptul că dânsul păstra bani în

încăperea oficiului, inclusiv și despre vânzarea autocarului personal. Unicul fondator

și administrator al firmei este soția Saviuc A. Pe 07.10.2013, aproximativ la ora 0700 a

fost telefonat de către angajatul Globa I., care l-a anunțata că ușa de la intrarea în oficiu

este deteriorată, însă nu este deschisă, iar geamul de la oficiu este stricat și se vede că

cineva a pătruns înăuntru. S-a deplasat la oficiu. Minerul ușii era deteriorat, geamul

deteriorat complet și a chemat poliția. Împreună cu ei a intrat în oficiu firmei. A depistat

că au fost sustrași banii în sumă de aproximativ 21.000 euro, o brățară și un lănțișor

din aur de model ”Bulgari”, un stilou italian. Suma de 21.000 euro era în urma vânzării

autocarului ”Mercedes Benz 616”, tranzacție efectuată în a doua jumătate a lunii

septembrie 2013, cumpărătorul achitând parțial costul acestuia în sumă de 21.000 euro,

pe care îi păstra la oficiu, deoarece erau mai în siguranță, dat fiind faptul că deseori

pleca în deplasări, iar soția rămânând acasă. Astfel îi era frică să păstreze banii acasă.

Banii îi păstra în debaraua oficiului, pe un raft unde se aflau hârtii, caiete, iar articolele

din aur se aflau printre haine. Din bunurile sustrase i s-a restituit doar brățara. Față de

toți trei inculpați are pretenții privind restituirea celorlalte bunuri.

Martorul Saviuc A. a declarat că, partea vătămată Saviuc P. este soțul său. Negru

C. era practic ca un membru al familiei lor, acesta fiind prieten cu frații și soțul ei.

Aproximativ la ora 0700 dimineața a telefonat un lucrător pe nume Globa I. care a

comunicat că geamul este stricat. Împreună cu soțul s-au deplasat la oficiu, unde au

văzut că ușa era deteriorată iar geamul stricat. Soțul său a chemat poliția. Din oficiu au

fost sustrași bani în sumă de 24.000 euro, un lănțișor și o brățară din aur. Suma de

24.000 euro erau din vânzarea unui microbuz, ea personal a văzut banii. Microbuzul

era înregistrat pe numele său și continuă să fie înregistrat după ea, deoarece

cumpărătorul nu a transmis suma integrală în mărime de 30.000 euro, însă a permis

cumpărătorului să se folosească de microbuz. Microbuzului a fost procurat aproximativ

în anul 2012 la prețul de 32.000 euro. Despre vânzarea microbuzului cunoșteau mai

mulți lucrători, inclusiv și inculpatul Negru C.

Martorul Brudari V. a declarat că Oprea I. i-a propus spre vânzare la prețul de

5000 lei o brățară din aur, de marca ”Bulgari”, și un lănțișor din aur, de același model

3

și marcă, pe care l-a procurat la prețul de 16.000 lei. Llănțișorul, ulterior l-a vândut

unei persoane pe nume ”Veaceslav”. Oprea I. a venit singur, comunicând că aceste

bunuri sunt ale lui. Au mers la un lombard unde au verificat brățara și lănțișorul pe care

le-a procurat. Fiind din aur cu proba 750, le-a cântărit și a stabilit că brățara cântărea

20 – 22 gr iar lănțișorul - 103 grame.

Martorul Midon V. a declarat că, despre furt a aflat a doua zi de la cumnatul său,

Saviuc P. Acesta i-a comunicat că din oficiu i-au fost sustrași bani, o brățară și un lanț

din aur. Nu știe exact în ce loc păstra banii partea vătămată dar cunoștea că îi avea,

deoarece a vândut un microbuz, iar bijuteriile din aur le-a văzut personal. Inculpatul

Negru C. până la furt, venea des în oficiu. El asista la oformarea contractelor și

cunoștea despre faptul vânzării autocarului. Inculpatul Negru C. a contractat careva

împrumuturi de la partea vătămată, peste 100.000 lei, împrumutul nefiind restituit.

Conform ordonanței din 16.01.2014, de la Brudari V. s-a ridicat o brățară de

mână, din aur, cu inscripția „Bulgari”.

Potrivit procesului-verbal din 17.01.2014, partea vătămată Saviuc P. a

recunoscut brățara, după împletitură, după inscripția de pe lăcățică a mărcii „Bulgari”,

după greutate și după lungime, ca fiind cea care i-a fost sustrasă.

Conform ordonanței din 13.03.2014, părții vătămate Saviuc P. i-a fost restituită

brățara din aur de marca „Bulgari”.

Astfel, acțiunile inculpaților urmează a fi reîncadrate din art. 186 alin. (5) Cod

penal în art. 186 alin. (4) Cod penal - furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, comis de mai multe persoane, prin pătrundere în încăpere, cu cauzarea de

daune în proporții mari din următoarele considerente.

Așadar, inculpații au fost învinuiți că au pătruns în oficiul SRL „SIM-TUR”, de

unde, pe ascuns au sustras un lănțișor de marcă „Bulgari”, cu greutatea de 120 gr, la

preț de 42.000 lei, o brățară de marcă „Bulgari” cu greutatea de 24 gr., la preț de 8400

lei, un stilou italian la preț de 500 lei și bani în sumă de 423.600 lei care aparțin lui

Saviuc P., cazând părții vătămate o daună în proporții deosebit mari, în sumă totală de

474.500 lei.

Totodată, acuzatorul de stat și partea vătămată Saviuc P. nu au prezentat instanței

probe incontestabile care ar demonstra faptul existenței sumei de 21.000 euro în oficiul

din str. Pădurilor,13, mun. Chișinău care se pretinde că a fost sustrasă de către inculpați.

Afirmațiile părții vătămate că a dispus de această sumă de bani, în rezultatul

realizării autocarului, se apreciază critic, deoarece nu a fost probată prin careva acte

cum ar fi contractul de vânzare-cumpărare, or partea vătămată în ședința de judecată a

declarat că nu dispune de contract de vânzare-cumpărare a autocarului și de recipisă

întru confirmarea faptului că a primit suma de bani susmenționată de la careva persoană

în urma vânzării bunului.

De asemenea, sunt apreciate critic și declarațiile martorilor Saviuc A., soția

părții vătămate Saviuc P. și Midon V., cumnatul părții vătămate și Globa I., angajatul

firmei SC ”Sim-Tur” SRL, care aparține familiei părții vătămate, precum că acesta a

vândut înaintea comiterii furtului un autocar, iar banii le păstra în oficiul firmei,

persoane cointeresate în cauza penală.

Astfel, partea vătămată Saviuc P. nu dispunea de suma de bani în mărime de

21.000 euro, echivalent 423.600 lei și nu a păstrat această sumă de bani în oficiul

firmei din str. Pădurilor,13, mun. Chișinău în perioada de timp de la 07.10.2013, ora

2000 până la 08.10.2013, ora 0700 când inculpații au pătruns în acest oficiu, din care

4

motiv urmează de exclus din învinuirea inculpaților faptul sustragerii de la partea

vătămată a sumei de 423.600 lei.

Totodată, s-au adus probe convingătoare că, inculpații au comis infracțiunea

prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod penal, deoarece au pătruns în oficiul SRL „SIM-

TUR”, de unde, pe ascuns au sustras un lănțișor de marcă „Bulgari”, cu greutatea de

120 gr, la preț de 42 000 lei, o brățară de marcă „Bulgari” cu greutatea de 24 gr, la preț

de 8.400 lei, un stilou italian la preț de 500 lei, care aparțin lui Saviuc P., cazând părții

vătămate o daună în proporții mari, în sumă totală de 50.900 lei.

La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de caracterul și gradul pericolului social al

infracțiunii comise, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață a familiei acestuia.

declarat apel solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpații să fie condamnați în baza art. 186 alin. (5) Cod penal - Muntean Pavel la 9

ani închisoare, Negru Constantin la 10 ani închisoare și Oprea Iurie la 9 ani închisoare.

Apelanta a invocat că, martorii Saviuc A., Midon V. și Globa I. au confirmat că

partea vătămată a vândut înaintea comiterii furtului un autocar, iar banii îi păstra în

oficiul firmei, depunând jurământ în instanța de judecată pentru darea depozițiilor

false.

Astfel, instanța incorect a apreciat circumstanțele de fapt și de drept recalificând

acțiunile inculpaților în baza art. 186 alin. (4) Cod penal și dând o apreciere greșită

declarațiilor părții vătămate Saviuc P. care atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul

ședinței de judecată a avut o poziție stabilă și anume că a păstrat în oficiul SRL „SIM-

TUR”, str. XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, bani în sumă 423.600 lei, în rezultatul

comercializării unui autocar care aparținea familiei sale.

De asemenea, instanța de judecată neîntemeiat a apreciat critic declarațiile

martorilor Saviuc P. și a martorilor Midon V., Globa I. și Saviuc A. care au confirmat

faptul comercializării de către partea vătămată Saviuc P. a unui autocar ce aparținea

familiei sale. Totodată, martorii Saviuc A. și Midon V. au confirmat cu certitudine

despre faptul păstrării banilor proveniți în rezultatul comercializării de către partea

vătămată a unui autocar, bani pe care cunoșteau că îi păstra în oficiul SRL „SIM-TUR”,

str. XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX.

3.1. A declarat apel și partea vătămată Saviuc Piotr, solicitând casarea sentinței

în partea recalificării greșite a acțiunilor inculpaților și a pedepsei.

Apelantul a invocat că, în ședința de judecată a declarat că, din inculpați îl

cunoaște doar pe Negru C. care era prieten cu cumnații, Midon I. și Midon V., iar pe

inculpații Munteanu P. și Oprea I. nu i-a cunoscut până la cazul dat. Era în relații bune

cu inculpatul Negru C., deoarece l-a ajutat de mai ori și acesta cunoștea despre faptul

că păstrează bani în încăperea oficiului, inclusiv și de vânzarea autocarului. La fel, a

declarat că oficial nu deține nici o funcție în cadrul interprinderii ”Simtur”, unicul

fondator și administrator al firmei fiind soția, Saviuc A. A mai menționat că, pe

07.10.2013, aproximativ la ora 0700 dimineața a fost telefonat de către un angajat,

Globa I., care l-a anunțata că ușa de la intrarea în oficiu este spartă, însă nu este

deschisă, iar geamul de la oficiu este stricat și se vede că cineva a intrat înăuntru. S-a

deplasat la oficiu unde s-au adeverit cele comunicate de către angajat. A menționat că

minerul ușii era deteriorat geamul fiind deteriorat complet, astfel a chemat poliția la

5

fața locului. La sosirea colaboratorilor de poliție, împreună cu ei a intrat în oficiul

firmei, deodată au intrat colaboratorii poliției care au cercetat locul, au luat amprentele,

apoi i-au permis să văd ce bunuri lipsesc. Astfel a depistat că au fost sustrași banii în

sumă de nativ 21.000 euro, o brățară și un lănțișor din aur de model ”Bulgari”, un stilou

italian, a explicat că suma de 21.000 euro era încasată în urma vânzării unui autocar de

marca/model ”Mercedes Benz 616”.

La jumătatea lunii septembrie 2013, cumpărătorul a achitat parțial costul

acestuia, iar suma de 21.000 euro a achitat-o la fel în tranșe în decurs a două săptămâni,

banii îi păstra la oficiu, deoarece acolo erau mai în siguranță, dat fiind faptul că deseori

plecam în deplasări, iar soția rămânând astfel îmi era frică să păstreze banii acasă. La

fel a menționat, că în acea perioadă a procurat brățara și lănțișorul din aur contra sumei

de 60.000 - 70.000 lei de la o persoană pe Rusu G. În oficiu este safeu, partea de jos

fiind descuiată, iar partea de sus încuiată, cheile fiind în ușă, unde se păstrează actele.

Banii îi păstra în debara, pe un raft unde se aflau hârtii, caiete, iar articolele din aur se

aflau printre haine.

Totodată, bijuteriile valorează mai mult decât au fost evaluate, din păcate

instanța de judecată nut a ținut cont de aprecierea costului acestor bunuri. De asemenea,

a menținut că printre haine a găsită și broșa cu diamante, care se păstra într-o cutie mică

și de unde posibil a căzut când se căutau bunurile. Toate aceste bunuri îi aparțineau lui

și familiei.

Cu toate că vinovăția inculpaților a fost demonstrată instanța a neglijat că

prejudicial material comis a fost cu mult mai mare și nu l-a încasat integral, fapt prin

care i-a fost adusă atingere atât drepturilor lui în calitate de parte-civilă și vătămată

protejate atât prin Codul de procedură penală cât și CoEDO (art.1 Protocolul I.).

3.2. Avocatul Harunjen Artur, la fel a declarat apel, solicitând casarea parțialî a

sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie recalificate acțiunile

inculpatului Negru Constantin la tentativă de furt - art. 186 alin. (1) Cod penal, cu

stabilirea unei pedepse sub formă de amendă.

Apelantul a invocat că, declarațiile părții vătămate în partea stabilirii

cuantumului daunei materiale urmează obligatoriu de a fi probate prin alte probe

directe sau indirecte.

Reieșind din declarațiile inculpaților, Negru C. nici măcar nu a pătruns pe

teritoriul și, respectiv, în interiorul oficiului menționat.

În cursul cercetării judecătorești, nu a fost probat faptul că inculpații Negru C. și

Munteanu P. ar fi sustras careva bunuri sau mijloace bănești din oficiul menționat, iar

acțiunile descrise ale inculpatului Oprea I. urmează a fi individualizate și calificate în

acest sens în prisma excesului de autor.

Mai mult, la materialele dosarului se conține procesul-verbal de autodenunțare a

al inculpatului Negru C., conform cărui acesta a conlucrat cu organul de urmărire

penală la stabilirea adevărului, anterior el nu este judecat, este angajat în câmpul

muncii, are loc permanent de trai.

3.3. A declarat apel și avocatul Jereghi Anatolie, solicitând casarea sentinței și

adoptarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă recalificarea faptei inculpatului

Oprea Iurie din alin. (4) în alin. (2) al art. 186 Cod penal, pe motiv că nu a fost constatat

și demonstrat cauzarea prejudiciului material în proporții mari.

Apelantul a invocat că, cu referire la acuzația că inculpatul ar fi sustras un

lănțișor din aur cu greutate de 120 gr la prețul de 42.000 lei, precum și a unei brățări

cu greutate de 24 gr la prețul de 8.400 lei, de către acuzatorul de stat nu au fost

6

administrate probe concludente care în coroborarea lor ar fi demonstrat prețul acestor

bunuri, precum și faptul sustragerii de către inculpat a ambelor bijuterii.

În cadrul urmăririi penale a fost înaintată o cerere prin care am solicitat

efectuarea unei expertize merceologice și chimice în vederea constatării faptului dacă

brățara de model ”Bulgari” este din aur, care este greutatea acesteia și stabilirea prețului

real, dar prin ordonanța procurorului a fost respinsă cererea apărătorului.

Ca rezultat, nu a fost stabilit cu certitudine prețul acestor bijuterii, care reprezintă

suma prejudiciului cauzat părții vătămate și a consecință stabilirea proporțiilor deosebit

de mari în vederea încadrării și calificării juridico - penale corecte a faptelor

incriminate inculpaților.

Cât privește sustragerea de către inculpatul Oprea I. a ambelor bijuterii, de către

acuzatorul de stat nu au fost prezentate instanței de judecată probe ce ar dovedi

vinovăția acestuia în sustragerea ambelor bijuteriei.

Declarațiile martorului Brudari V. că inculpatul Oprea I. I-ar fi vândut cel de al

doilea lănțișor sustras de la partea vătămată, urmează a fi apreciate critic deoarece

martorul Burdai V. la descrierea lănțișorului procurat de la inculpatul Oprea I. a făcut

o descriere ambigue care în mare parte nu corespunde cu descrierile făcute de către

partea vătămată, mai mult ca atât în cadrul materialelor cauzei penale nu există o

prezentare spre recunoaștere a acestui lănțișor, care ar permite de a constata cu

certitudine și nu cu presupuneri că Oprea I. a vândut cet. Burdar V. anume acel lănțișor

care aparținea părții vătămate.

Totodată, nu a fost verificată versiunea că acest lănțișor ar fi fost sustras de către

alte persoane care au avut acces la momentul cercetării la fața locului. Or, Oprea I. a

declarat că brățara care a sustras-o a căzut împreună cu alte lucruri în momentul ce a

tras de o mapă iar el fiind întuneric a observat doar o brățară pe care a luat-o și despre

care nu a comunicat la nimeni.

De către acuzatorul de stat, nu au fost prezentate careva probe pertinente,

concludente și utile care ar demonstra faptul că bijuteriile sustrase de la partea vătămată

erau confecționate din aur și care este prețul real a acestor bijuterii.

Atât martorul Burdar V., acuzatorul de stat sau judecătorul nu sunt experți în

domeniu care ar putea stabil aliajul metalic din care sunt confecționate unele sau altele

bijuterii, precum și prețul real al acestor bijuterii, potrivit prevederilor art. 88 Cod de

procedură penală, expertul este persoana numită pentru a efectua investigații în cazurile

prevăzute de prezentul cod, care nu este interesată în rezultatele cauzei penale și care,

aplicând cunoștințele speciale din domeniul științei, tehnicii, artei și din alte domenii,

prezintă rapoarte în baza acestora.

Raport de expertiză chimică și merceologică a bijuteriilor, constituie unica probă

pertinentă și veridică care ar demonstra prețul bijuteriilor, componența chimică a

aliajului din care au fost fabricate, în lipsa unui asemenea raport de expertiză acuzatorul

de stat nu a demonstrat existență - prejudiciului în proporții deosebit de mari cauzat

părții vătămate.

În cadrul cercetării judecătorești sa constatat cu certitudine faptul sustragerii de

către inculpatul Oprea I. a unei brățări, din aceste considerente acțiunile lui Oprea I.

urmează a fi recalificate în alin. (2) art. 186 Cod penal, deoarece nu a fost constatat si

demonstrat cauzarea prejudiciului material în proporții mari.

Ținând cont de faptul că inculpatul Oprea I., anterior nu este judecat, se

caracterizează pozitiv, sincer se căiește de cele comise, corectarea și reeducarea

ultimului poate avea loc și fără izolare de societate.

7

apelurile declarate de procuror și partea vătămată au fost respinse ca fiind nefondate.

Apelurile declarate de avocații Harunjen Artur și Jereghi Anatolie au fost

admise, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărârie.

Negru Constantin, Munteanu Pavel și Oprea Iurie au fost recunoscuți vinovați

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d), 90 Cod penal și

condamnați la câte 2 ani închisoare, fiecare, cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe o perioadă de probațiune de 2 ani.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

Instanța de apel a constatat că, Munteanu P., Negru C. și Oprea I., în perioada de

timp de la 07.10.2013, ora 2000 până la 08.10.2013, ora 0700, împreună și prin înțelegere

prealabilă, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin spargerea ușii, au

pătruns în oficiul S.R.L. „SIM-TUR”, situat pe str. XXXXX, XXXXX, mun. XXXXXl

și, pe ascuns, au sustras un lănțișor de marcă „Bulgari”, cu greutatea de 120 gr, la preț

de 42.000 lei, o brățară de marcă „Bulgari” cu greutatea de 24 gr, la preț de 8.400 lei,

un stilou italian la preț de 500 lei, care aparțin lui Saviuc P., cauzându-i un prejudiciu

material în valoare de 50.900 lei, ce constituie proporții considerabile.

Vinovăția inculpaților se dovedește conform probatoriului invocat de partea

acuzării.

Totodată, prin Legea nr. 207 din 29.07.2016, în vigoare din 07.11.2016, art. 126

Cod penal, a fost modificat, având următorul cuprins:

„ (1) se consideră proporții mari valoarea bunurilor sustrase, dobândite, primite,

fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate, trecute peste

frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup de persoane,

care depășește 20 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin

hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

(11) Se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase,

dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate, comercializate,

trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o persoană sau de un grup

de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite

prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei.

(2) Caracterul considerabil sau esențial al daunei cauzate se stabilește luându-se

în considerare valoarea, cantitatea și însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea

materială și venitul acesteia, existența persoanelor întreținute, alte circumstanțe care

influențează esențial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii

drepturilor și intereselor ocrotite de lege - gradul lezării drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului”.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 951 din 20.12.2012, cuantumul salariului

mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2013 constituie 3.850 lei, ori, proporții

mari care depășesc 20 salarii medii lunare pe economie constituie valoarea bunurilor

sustrase de la 77.000 lei până la 154.000 lei.

Prin infracțiune inculpații au cauzat un prejudiciu material de 50.900 lei -mărime

care, în funcție de valoarea și însemnătatea bunurilor pentru partea vătămată, raportată

la articolul 126 Cod penal, constituie daune considerabile.

Potrivit articolului 10 alin. (1) Cod de procedură penală, legea penală care, în alt

mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea, are efect retroactiv, adică

se extinde asupra persoanelor care au săvârșit faptele respective până la intrarea în

vigoare a acestei legi.

8

Urmare a efectului retroactiv aspra situației stabilite în cauză, infracțiunea

urmază a fi calificată în baza art. 186 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal ca furt, adică

sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, comis de mai multe persoane, prin

pătrundere în încăpere, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii, cu dispunerea rejudecării cauzei în

instanța de apel, de către un alt complet de judecată.

Recurentul a invocat că, vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii ce li se

incriminează este demonstrată prin probele administrate.

Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute

legal, sânt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală și, fiind

apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, conduc la concluzia

că inculpații urmau a fi condamnați conform art. 186 alin. (5) Cod penal.

februarie 2019, recursul a fost admis, casat total decizia contestată și dispus

rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a statuat că, instanța de apel nu a examinat cauza sub toate

aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție pripită în partea încadrării acțiunilor

inculpaților în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, formulând concluzii lipsite

de o claritate în partea ce se referă la respingerea argumentelor invocate în apel de către

procuror și partea vătămată.

Ori, fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, partea vătămată

Saviuc P. a relatat amănunțit despre locul aflării banilor în oficiul unde au pătruns

inculpații, motivul păstrării acestora în acest loc, explicând de ce nu a încheiat un

contract de vânzare-cumpărare a autocarului, menționând că a fost vândut unui prieten,

care nu s-a achitat definitiv pentru vânzarea acestui mijloc de transport, din care motiv

nici nu au fost reperfectate actele de înregistrare pe numele ultimului.

La fel, fiind audiați în prima instanță, martorii Saviuc A., Midon V. și Globa I.

au confirmat că, erau în cunoștință de cauză că a fost vândut un autocar de către partea

vătămată, iar banii în urma tranzacției făcute îi păstra în oficiu, de unde au fost sustrași.

Astfel, instanța de apel nu a verificat toate aspectele învinuirii, iar probele nu au

fost minuțios analizate, astfel încât instanța să facă concluzii certe asupra chestiunilor

importante pentru cauză și anume: dacă în urma acțiunilor infracționale ale inculpaților

a fost sustrasă de la partea vătămată, inclusiv suma de bani indicată în rechizitoriu, fapt

important la efectuarea încadrării juridice a acțiunilor acestora. Așadar, instanța de

apel, urma să verifice toate probele, inclusiv cele indirecte, să analizeze vigilent

argumentele invocate în apelurile declarate inclusiv de către partea acuzării, astfel încât

să fie date răspunsuri lămurite, rezolvând în cele din urmă fondul apelului, respectiv să

verifice atent încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților, în cazul în care se ajunge la

concluzia despre vinovăția acestora, ceea ce nu s-a realizat în deplină măsură la

judecarea cauzei în ordine de apel.

2019, toate apelurile au fost respinse ca nefondate, cu menținerea sentinței fără

modificări.

Instanța de apel a statuat că, instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpații au săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 186 alin. (4) Codul penal.

9

Prima instanță corect s-a bazat pe probe, care sunt pertinente, concludente, utile

și veridice și coroborează între ele, cum ar fi:

- declarațiile părții vătămate Savciuc P. care suplimentar a declarat că, până la

cazul dat îl cunoștea pe Negru C., fiind prieteni ide familie, ultimul cunoștea despre

toate vânzările, toate comenzile, el era cu ei acolo de dimineață până seara. Cunoștea

că în oficiu se păstrau bani. Pe parcurs s-a dovedit că el vorbea la telefon, iar băieții

lucrau, au intrat acolo, au spart ușa, fereastra, el cunoștea că acolo nu era nimeni. Au

fost luați aproximativ 21.000 de euro. Au fost și în haine bani, și pe raft, sub cărți,

caiete, erau în depozit, în altă odaie, acea odaie era încuiată. Banii se aflau pe raft,

erau ascunși sub diverse lucruri. Au fost luate mai multe lucruri, dar nu mai ține minte.

Era și un stilou italian, mai multe lucruri, s-a luat un lanț de 100 și ceva de gr., o brățară

de mână. Le ținea în birou din motiv că le era frică să le țină acasă. Suma de bani înjur

de 180-200 mii de lei nu au fost furați. Dorește să-i fie restituiți suma 21.000 de euro

și bijuteriile care la fel i-au fost furate;

- declarațiile martorului Sviuc A. că din oficiu au fost sustrași bani în sumă de

24.000 euro, un lănțișor și o brățară din aur, suma de 24.000 euro erau din vânzarea

unui microbuz, unei persoane pe nume ”Valera”. Toate negocierile privind vânzarea

microbuzului au fost duse de soțul Saviuc P., ea doar a văzut banii și a întrebat care

este suma, însă nu i-a numărat, considerând că soțul său a luat recipisă. Microbuzul era

înregistrat pe numele său și continuă să fie înregistrat după ea, deoarece cumpărătorul

nu a transmis suma integrală a costul acestuia, în mărime de 30.000 euro;

- declarațiile martorului Midon V. că, despre furt a aflat a doua zi de la cumnatul

său, Saviuc P., care i-a comunicat că din oficiu i-au fost sustrași bani, o brățară și un

lanț din aur. Nu știe exact în ce loc păstra banii partea vătămată, însă cunoștea că îi

avea, deoarece a vândut un microbuzul;

- procesul-verbal de consemnare a plângerii cet. Saviuc P. din 08.10.2013, din

care rezultă că partea vătămată solicită tragerea la răspundere penală a persoanelor care

în perioada 07.10.2013-08.10.2013, au pătruns pe ascuns prin deteriorarea geamului a

oficiului SRL ”SIM TUR” care este amplasat pe teritoriul mun. Chișinău, str. XXXXX,

XXXXX, de unde au sustras bani în sumă de 596.000 lei, bijuterii din aur și anume

o brățară de marca ”Bulgarii”, cu masa de 2,4 gr în valoare de 8.400 lei, lănțișor de

marca ”Bulgarii” cu masa de 120 gr, cu valoarea de 42000 lei, o brățară de marca

”Bulgarii”, cu masa de 14 gr fiind cu o piatră diamant în valoare de 10.000, un stilou

italian în valoare de 500 lei, patru jucării - mașini, o cană suvenir cu inscripția ”Mazda”

de culoare roșu - bordo, astfel cauzându-i un prejudiciu material în proporții deosebit

de mari în sumă de 653.300 lei;

- ordonanța de recunoaștere în calitate de parte civilă a lui Saviuc P. din

01.10.2013, din care rezultă că părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material

în urnă de 474.500 lei;

- ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Saviuc P. din

11.10.2013, din care rezultă că părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material

în sumă de 474.500 lei.

Urmeză a evedenția faptul că, declarațiile părții vătămate au aceeași forță

probantă și sunt în cocncordanță între ele. Astfel, chiar și suspiciunea inculpaților

referitor la declarațiile părții vătămate nu implică o altă concluzie despre vinovăția lor.

La caz, probatoriul prezentat nu permite a concluziona că inculpații în

perioada de timp de la 07.10.2013, ora 2000 până la 08.10.2013, ora 0700, aflându-se pe

10

str. XXXXX, XXXXX, mun. XXXXXl, împreună și prin înțelegere prealabilă, din

oficiul SRL ”SIM-TUR” au sustras suma de 21.000 euro, ce constituie 423.600 lei.

Probele cercetate în ședința instanței de apel demonstrează cu certitudine vina

inculpaților în comiterea infracțiuni prevăzute de art. 186 alin. (4) Codul penal,

acțiunile lor fiind corect calificate de către prima instanță.

declarat recurs ordinar, solicitând casarea acestei decizii, cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, de către un alt complet de judecată.

Recurentul a invocat că, partea vătămată Saviuc P., fiind audiată atât în cadrul

ședinței de judecată în prima instanță cât și în instanța de apel, a relatat amănunțit

despre locul aflării acestor bani în oficiul unde au pătruns inculpații, motivul păstrării

acestora în acest loc, explicând instanței de ce nu a încheiat un contract de vânzare-

cumpărare a autocarului, menționând că a fost vândut unui prieten, care nu s-a achitat

definitiv pentru vânzarea acestui mijloc de transport, din care motiv nici nu au fost

perfectate actele de înregistrare pe numele ultimului. La fel, fiind audiați în prima

instanță martorii Saviuc A., Midon V. și Globa I., aceștia au confirmat că, erau în

cunoștință de cauză că a fost vândut un autocar de către partea vătămată, iar banii în

urma tranzacției făcute îi păstra în oficiu, de unde au fost sustrași.

Totodată, instanța de apel nu a apreciat declarațiile părții atârnate Savciuc P. din

punct de vedere al pertinenței și concludentei cu totalitatea robelor administrate și

anume: ”... Negru C. cunoștea despre toate vânzările, toate comenzile, el era cu ei acolo

de dimineață până seara. Cunoștea că în oficiu se păstrau bani. Au fost furați bani în

euro în suma de 21.000. Banii se aflau pe raft, erau ascunși sub diverse lucruri. Pe

rafturile date se aflau mai multe bunuri Broșa cu diamant și bani în sumă de 180-

200.000 lei, care se afla pe același raft, nu au fost furate și au fost găsite de către el

după furt, printre lucrurile de pe rafturi bijuteriile și banii le ținea în birou din motiv că

îi era frică să le țină acasă.

Instanța de apel menținând calificarea acțiunilor inculpaților conform art. 186

alin. (4) Cod penal, a făcut niște concluzii pripite despre vinovăția inculpaților totodată

fiind incerte, lăsând loc de interpretări, adică fără o analiză coroborată a probelor

administrate, inclusiv cele ale părții acuzării.

Instanța de apel nu a verificat toate aspectele învinuirii, iar probele nu au fost

minuțios analizate, astfel încât instanța de judecată să facă concluzii certe asupra

chestiunilor importante pentru cauză și anume: dacă în urma acțiunilor infracționale

ale inculpaților a fost sustrasă de la partea vătămată, inclusiv suma de bani indicată în

rechizitoriu, fapt important la efectuarea încadrării juridice a acțiunilor acestora.

Așadar, instanță de apel, urma să verifice toate probele, inclusiv cele indirecte, să

analizeze vigilent argumentele invocate în apelurile declarate inclusiv de către partea

acuzării, astfel încât să fie date răspunsuri lămurite, rezolvând în cele din urmă fondul

apelului, respectiv să verifice atent încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților, în cazul

în care se ajunge la concluzia despre vinovăția acestora, ceea ce nu s-a realizat în

deplină măsură la judecarea cauzei în ordine de el.

Vinovăția inculpaților de comiterea infracțiunii ce li se incriminează este

demonstrată prin probe, cercetate în cadrul judecării cauzei, probe ce contravin

declarațiilor inculpaților făcute cu referire la acuzarea înaintată: - declarațiile părții

vătămate Saviuc P.; martorilor Saviuc A., Globa I., Brudari V. și Midon V.; procesul -

verbal de consemnare a plângerii cet. Saviuc P. din 08.10.2013; procesul - verbal de

cercetare la fața locului din 08 octombrie 2013; planșă ilustrativă la procesul-verbal de

11

cercetare la fața locului din 08.10.2013; procesul-verbal de confruntare dintre

inculpatul Munteanu P. și inculpatul Negru C. din 14.02.2014, în cadrul căruia

inculpatul Munteanu P. a indicat că inculpatul Negru C. a rămas după gardul firmei de

transport nu din motiv că s-ar fi răzgândit de a pătrunde și de a sustrage careva bunuri

din oficiu, ci din motiv că pe el îl cunosc la întreprinderea dată și că el va sta de pândă;

procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Saviuc P. și inculpatul Munteanu

P. din 27 februarie 2014, în cadrul căruia inculpatul Munteanu P. a indicat că ideea de

a merge și de a sustrage bani și bunuri din oficiul din strada Pădurii, 13, mun. Chișinău

a fost a lui Negru C. și tot la indicația acestuia au căutat în interiorul oficiului bani și

aur, însă nu u sustras careva bunuri; ordonanță de ridicare din 16.01.2014, prin care,

de la cet. Brudari V., s-a ridicat un lănțișor de mină, confecționat din aur cu inscripția

„Bulgari”; procesul - verbal de ridicare din 16 ianuarie 2014, prin care, de la cet.

Brudari V., s-a ridicat un lănțișor de mână, confecționat din aur cu lungimea de 20 cm,

cu inscripția ,,Bulgari”; procesul - verbal de examinare a obiectului din 17.01.2014,

conform căruia a fost examinată brățara destinată pentru a fi purtată pe mină,

confecționată din aur, cu lungimea de 20 cm, cu inscripția „Bulgari”; ordonanța de

recunoaștere și anexare ca corp delict brățara confecționată din aur, cu lungimea de 20

cm, cu inscripția „Bulgari”; procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din

17.01.2014, conform căruia partea vătămată Saviuc P. a recunoscut brățara din

fotografia nr. 3, după împletitură, după inscripția de pe lacătul mărcii „Bulgari”, după

greutate și după lungime, ca fiind cea care i-a fost sustrasă; ordonanță de ridicare din

10.10.2013, prin care au fost ridicate, de la compania „Orange” și „Moldcell” a

descifrărilor convorbirilor telefonice de intrare- ieșire ale telefoanelor mobile cu

numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX; procesul -

verbal de examinare a obiectului din 11.10.2013, conform căruia a fost examinat CD-

R pe care sunt stocate descifrările telefonice de la compania de telecomunicații

„Orange” și „Moldcell”, a convorbirilor telefonice de intrare/ieșire ale telefoanelor

mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX;

ordonanța de recunoaștere și anexare ca corp delict a CD-R pe care sunt stocate

descifrările telefonice a convorbirilor telefonice de intrare/ieșire ale telefoanelor

mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX din

11.10.2013; procesul-verbal de examinare a obiectului din 17.10.2013, conform căruia

a fost examinat CD-R pe care sunt stocate descifrările telefonice de la compania de

telecomunicații „Orange” și „Moldcell”, a convorbirilor telefonice de pe antenele CID

a celulelor XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX; ordonanța de

recunoaștere și anexare ca corp delict a CD-R pe care sunt stocate descifrările

telefonice de la compania de telecomunicații „Orange” și „Moldcell”, a convorbirilor

telefonice de pe antenele CID a celulelor XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX; ordonanță de ridicare din 07.11.2013, prin care au fost ridicate, de la

instituția „Orange” și „Moldcell„ a descifrărilor convorbirilor telefonice de

intrare/ieșire ale telefoanelor mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX și XXXXX; procesul-verbal de examinare a obiectului din

12.11.2014, conform căruia a fost examinat CD-R pe care sunt stocate descifrările

telefonice de la compania de telecomunicații „Orange” și „Moldcell”, a convorbirilor

telefonice de intrare/ieșire ale telefoanelor mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX; ordonanța de recunoaștere și anexare ca

12

corp delict a CD-R pe care sunt stocate descifrările telefonice de la compania de

telecomunicații „Orange” și „Moldcell”, a convorbirilor telefonice de intrare/ieșire ale

telefoanelor mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și

XXXXX; procesul-verbal de autodenunțare a lui Negru C. din 15.01.2014, potrivit

căruia, ultimul a declarat: „ ... la mijlocul lunii septembrie 2013, a avut o întâlnire cu

cunoscuții săi, Oprea I. și Munteanu P. în barul „Imbiss”, mun. Chișinău unde au

discutat despre situația financiară în care se află și fiecare a venit cu câte o propunere

de a soluționa criza în care se află. Astfel, a declarat că el a propus să meargă la

combinatul nr. 4, deoarece acolo pot fi bani, pentru că îl cunoaște pe proprietarul

oficiului ca fiind o persoană avută. La 07.10.2013, aproximativ la ora 2300, s-au întâlnit

toți trei la o cafea, s-au înțeles să meargă la combinatul nr. 4, cu ce el a fost de acord.

Au luat un taxi de pe str. Sarmizegetusa colț cu str. Zelinski și s-au deplasat la

combinat. Ajungând acolo, de frică pentru sănătatea sa, deoarece are operație la picior,

a refuzat să intre și i-a așteptat pe ceilalți doi în drum, iar peste aproximativ 20 de

minute de așteptare a început să-l telefoneze pe Oprea I. spunându-i să iasă, însă acesta

i-a spus că mai caută bunuri, deoarece nu au găsit nimic. Aproximativ peste 30 de

minute ei au ieșit și au spus că nu au găsit nimic acolo și au pornit pe jos, spre str.

Muncești, de unde au luat un taxi, cu care au mers înapoi spre str. Zelinski colț cu str.

Sarmizegetusa, apoi s-au despărțit. La fel, a declarat că denunțul a fost scris personal,

benevol și nesilit de nimeni; ordonanța de restituire a corpului delict din 13.03.2014,

prin care a fost restituit părții vătămate Saviuc P. brățara din aur de marca „Bulgari”.

Probele prezentate în ședința de judecată și puse la baza sentinței, fiind obținute

legal, sânt admisibile conform prevederilor art. 95 Cod de procedură penală și, fiind

apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, conduc la concluzia

că inculpații urmau a fie recunoscuți vinovați și condamnați conform art. 186 alin. (5)

Cod penal.

Instanțele de judecată eronat au recalificat acțiunile inculpaților, punând la baza

sentinței doar declarațiile acestora.

Astfel, incorect au apreciat circumstanțele de fapt și de drept recalificând

acțiunile infracționale ale inculpaților, apreciind critic declarațiile părții vătămate

Saviuc P. și a martorilor Midoni V., Globa I. și Saviuc A., care înainte de a da depoziții

au fost avertizați de răspunderea penală în cazul dării depozițiilor false.

Instanțele au făcut o apreciere greșită declarațiilor părții vătămate Saviuc P. care

atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul ședinței de judecată a avut o poziție

stabilă, menținând poziția sa, și anume faptul că a păstrat în oficiul SRL „SIM-TUR”,

str. XXXXX, XXXXX, mun. XXXXX, bani în sumă 423.600 lei, în rezultatul

comercializării unui autocar care aparținea familiei sale.

De asemenea, neîntemeiat au apreciat critic declarațiile martorilor Saviuc P. și a

martorilor Midon V., Globa I. și Saviuc A. care au confirmat faptul comercializării de

către partea vătămată Saviuc P. a unui autocar ce aparținea familiei sale. Totodată,

martorii Saviuc A. și Midon V. au confirmat cu certitudine despre faptul păstrării

banilor proveniți în rezultatul comercializării de către partea vătămată a unui autocar,

bani pe care cunoșteau că îi păstra în oficiul SRL „SIM-TUR”, str. XXXXX, XXXXX,

mun. XXXXX.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12)

Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

13

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, faptei săvârșite

i s-a dat o încadrare juridică greșită.

8.1. A declarat recurs ordinar și avocata Birigoi Natalia, solicitând rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile lui Orea Iurie să fie

recalificate la alin. (2) art. 186 Cod penl, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

amendă.

Recurenta a invocat că, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor

apărării referitor la recalificarea acțiunilor lui Oprea I. de la alin. (4) la alin. (2) art. 186

Cod penal.

În conformitate cu prevederile art. 126 Cod penal, că proporții mari se consideră

valoarea bunurilor sustrase ce depășesc 20 salarii medii lunare prognozate la momentul

comiterii infracțiunii, acțiunile lui Oprea I. urmau a fi recalificate, deoarece suma

imputată lui Oprea I. (50.900 lei) că ar fi sustras-o, nu depășește 20 salarii medii

(20x3850 = 77.000 lei). Conform Hotărârii Guvernului RM nr. 951 din 20.12.2012

privind aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe economie pentru anul 2013

constituie 3850 lei. În conformitate cu prevederile art. 10, 101 Cod penal s-a solicitat

recalificarea acțiunilor lui Oprea I. de la alin. (4) la alin. (2) art. 186 Cod penal și de

să-i stabili o pedeapsă sub formă de amendă.

Instanța de judecată, fără a verifica toate aceste momente, a menținut sentința

primei instanțe și nu a recalificat acțiunile lui Oprea I.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) p. 12) Cod de

procedură penală.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi

admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărâri, faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au

comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 385 alin.

(1) pct. 1), 4) și 10) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată

soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit

inculpatul, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă trebuie admisă acțiunea

civilă, în folosul cui și în ce sumă. Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură

penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să motiveze în hotărâre

admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. În corespundere cu

art. 394 alin. (1) pct. 1) și 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de

14

condamnare trebuie să cuprindă probele pe care se întemeiază concluziile instanței de

judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după formă,

cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune

în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă

legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului

CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3., 39., 41.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului

sentinței, instanța de fond (pct. 1., 2. din decizie):

a) doar a trecut în revistă probele administrate pe caz, însă nu a apreciat fiecare

probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității

ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu

circumstanțele concrete, de fapt și de drept, invocate în rechizitoriu, și nu a indicat

motivele pentru care a respins versiunile și probele aduse în sprijinul acuzării, în special

a celor invocate de procuror în apel și recurs (pct. 3., 8. din decizie).

Mai mult, concluziile că: „declarațiile părții vătămate că a dispus de această

sumă de bani, în rezultatul realizării autocarului, se apreciază critic..., de asemenea,

sunt apreciate critic și declarațiile martorilor Saviuc A., soția părții vătămate Saviuc

P. și Midon V., cumnatul părții vătămate și Globa I., angajatul firmei SC ”Sim-Tur”

SRL, care aparține familiei părții vătămate, precum că acesta a vândut înaintea

comiterii furtului un autocar, iar banii le păstra în oficiul firmei, persoane cointeresate

în cauza penală..., astfel, partea vătămată Saviuc P. nu dispunea de suma de bani

în mărime de 21.000 euro, echivalent 423.600 lei și nu a păstrat această sumă de

bani în oficiul firmei...”, nu corespund criteriilor de apreciere a probelor prescrise în

art. 101 Cod de procedură penală, cât și a competenței instnaței penale de a constata

circumstanțe legate de contracte civile invocate de partea apărării ce nu formează

obiectul infracțiunii imputate ca atare;

b) în descriptiv și dispozitiv nu se regăsește soluția asupra acțiunii civile a părții

vătămate privind încasarea pagubei materiale de 423.600 lei, în dispozitiv fiind neclar

și divergent indicat că corpul delict - brățara din aur de marca ,,Bulgari” de lăsat în

posesia lui Saviuc Petru, iar de la inculpați a încasa, în mod solidar, în beneficiul lui

Saviuc Petru prejudiciul material în mărime de 50.900 lei, care include și valoarea

brățarii din aur de marca ,,Bulgari” lăsată în posesia părții vătămate.

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărâri.

În al doilea rând, Potrivit art. 414 alin. (1), (5) și (6) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel, nefiind în drept să-și întemeieze concluziile pe probele

cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a

instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. În corespundere cu art.

419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară

potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, care se aplică

în mod corespunzător. Conform art. 8 și 10 Cod penal, caracterul infracțional al faptei

și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvîrșirii

faptei. Legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează

15

pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are

efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvîrșit faptele respective

pînă la intrarea în vigoare a acestei legi. În corespundere cu art. 436 alin. (2) Cod de

procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt

obligatorii în măsura în care situația de fapt rămîne cea care a existat la soluționarea

recursului. Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea sau

admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se

pronunțe instanța de apel sunt: dacă fapta imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a

fost comisă de inculpat și în ce împrejurări. Chestiunile de drept pe care urmează să le

soluționeze instanța de apel sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă normele de drept procesual și penal au fost

corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare

la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu

rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica

judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului și dispozitivului deciziei atacate (pct. 7. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de

instanța de fond, nominalizate supra, repetându-le întocmai, nu a desființat total

sentința și nu a rejudecat cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor

în primă instanță, inclusiv în temeiul pricipiului retroactivității Legii penale noi (art. 10,

126 CP), menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal;

b) doar a trecut în revistă dovezile administrate, dar nu a apreciat fiecare probă

separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu

circumstanțele în fapt și în drept invocate în rechizitoriu, neindicând motivele pentru

care a respins versiunile și probele acuzării, în special a celor invocate de procuror în

apel și recurs (pct. 3., 7., 8. din decizie);

c) și-a întemeiat concluziile pe probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal, cum ar fi declarațiile date în prima

instanță ale inculpatului Negru C. (f.d. 43-47, vol. II), inculpatului Munteanu P. (f.d.

38-42, vol. III) și inculpatului Oprea I. (f.d. 48-52, vol. III); probele scrise: ordonanța

de recunoaștere în calitate de parte civilă a cet. Saviuc P. din 1.10.2013, din care rezultă

că părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material în urnă de 474.500 lei (f.d. 18,

vol. I); ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a cet. Saviuc P. din

11.10.2013, din care rezultă că părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material în

sumă de 474.500 lei (f.d. 19, vol. I); ordonanța de recunoaștere și anexare ca corp delict

brățara confecționată din aur, cu lungimea de 20 cm, cu inscripția „Bulgari” (f.d. 42,

vol. I); ordonanța de ridicare din 10.10.2013, prin care au fost ridicate, de la SA

„Orange” și SA „Moldcell” a descifrărilor convorbirilor telefonice de intrare/ieșire ale

telefoanelor mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX (f.d. 47, vol.I); ordonanța de recunoaștere și anexare ca corp delict a CD-R

pe care sunt stocate descifrările telefonice a convorbirilor telefonice de intrare/ieșire

ale telefoanelor mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX (f.d. 52, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din

17.10.2013, conform căruia a fost examinat CD-R pe care sunt stocate descifrările

16

telefonice de la compania de telecomunicații „Orange” și „Moldcell”, a convorbirilor

telefonice de pe antenele CID a celulelor XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX (f.d. 63, vol.I); ordonanța de recunoașteri și anexare ca corp delict a CD-R pe

care sunt stocate descifrările telefonice de la compania de telecomunicații „Orange” și

„Moldcell”, a convorbirilor telefonice de pe antenele CID a celulelor XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX (f.d. 64, vol.I); ordonanța de ridicare din

07.11.2013, prin care au fost ridicate, de la instituția „Orange” și „Moldcell” a

descifrărilor convorbirilor telefonice de intrare/ieșire ale telefoanelor mobile cu

numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX (f.d. 67,

vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 12.11.2014, conform căruia a

fost examinat CD-R pe care sunt stocate descifrările telefonice de la compania de

telecomunicații „Orange” și „Moldcell”, a convorbirilor telefonice de intrare/ieșire ale

telefoanelor mobile cu numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și

XXXXX (f.d. 71, vol.I); ordonanța de recunoașteri și anexare ca corp delict a CD-R

pe care sunt stocate descifrările telefonice de la compania de telecomunicații „Orange”

și „Moldcell”, a convorbirilor telefonice de intrare/ieșire ale telefoanelor mobile cu

numerele: XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX,

XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX (f.d. 72,

vol.I); ordonața de restitutive a corpului delict din 13.03.2014, prin care a fost restituit

părții vătămate Saviuc P. brățara din aur de marca „Bulgari” (vol.I, f.d. 187); procesul-

verbal de autodenunțae a lui Negru C. din 15.01.2014 (f.d. 187, vol.I);

d) a constatat inițial că: „prima instanță corect s-a bazat pe probe, care sunt

pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: -

declarațiile părții vătămate Savciuc P. care suplimentar a declarat că, până la cazul

dat îl cunoștea pe Negru C., fiind prieteni ide familie, ultimul cunoștea despre toate

vânzările, toate comenzile, el era cu ei acolo de dimineață până seara. Cunoștea că în

oficiu se păstrau bani. Pe parcurs s-a dovedit că el vorbea la telefon, iar băieții lucrau,

au intrat acolo, au spart ușa, fereastra, el cunoștea că acolo nu era nimeni. Au fost

luați aproximativ 21.000 de euro. Au fost și în haine bani, și pe raft, sub cărți, caiete,

erau în depozit, în altă odaie, acea odaie era încuiată. Banii se aflau pe raft, erau

ascunși sub diverse lucruri. Au fost luate mai multe lucruri, dar nu mai ține minte. Era

și un stilou italian, mai multe lucruri, s-a luat un lanț de 100 și ceva de gr., o brățară

de mână. Le ținea în birou din motiv că le era frică să le țină acasă. Suma de bani înjur

de 180-200 mii de lei nu au fost furați. Dorește să-i fie restituiți suma 21.000 de euro

și bijuteriile care la fel i-au fost furate; - declarațiile martorului Sviuc A. că din oficiu

au fost sustrași bani în sumă de 24.000 euro, un lănțișor și o brățară din aur, suma

de 24.000 euro erau din vânzarea unui microbuz, unei persoane pe nume ”Valera”.

Toate negocierile privind vânzarea microbuzului au fost duse de soțul Saviuc P., ea

doar a văzut banii și a întrebat care este suma, însă nu i-a numărat, considerând că

soțul său a luat recipisă. Microbuzul era înregistrat pe numele său și continuă să fie

înregistrat după ea, deoarece cumpărătorul nu a transmis suma integrală a costul

acestuia, în mărime de 30.000 euro; - declarațiile martorului Midon V. că, despre furt

a aflat a doua zi de la cumnatul său, Saviuc P., care i-a comunicat că din oficiu i-au

fost sustrași bani, o brățară și un lanț din aur. Nu știe exact în ce loc păstra banii

partea vătămată, însă cunoștea că îi avea, deoarece a vândut un microbuzul; -

procesul-verbal de consemnare a plângerii cet. Saviuc P. din 08.10.2013, din care

17

rezultă că partea vătămată solicită tragerea la răspundere penală a persoanelor care

în perioada 07.10.2013-08.10.2013, au pătruns pe ascuns prin deteriorarea geamului

a oficiului SRL ”SIM TUR” care este amplasat pe teritoriul mun. Chișinău, str.

XXXXX, XXXXX, de unde au sustras bani în sumă de 596.000 lei, bijuterii din aur și

anume o brățară de marca ”Bulgarii”, cu masa de 2,4 gr în valoare de 8.400 lei,

lănțișor de marca ”Bulgarii” cu masa de 120 gr, cu valoarea de 42000 lei, o brățară

de marca ”Bulgarii”, cu masa de 14 gr fiind cu o piatră diamant în valoare de 10.000,

un stilou italian în valoare de 500 lei, patru jucării - mașini, o cană suvenir cu

inscripția ”Mazda” de culoare roșu - bordo, astfel cauzându-i un prejudiciu material

în proporții deosebit de mari în sumă de 653.300 lei; - ordonanța de recunoaștere în

calitate de parte civilă a lui Saviuc P. din 01.10.2013, din care rezultă că părții

vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material în urnă de 474.500 lei; - ordonanța

de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Saviuc P. din 11.10.2013, din care

rezultă că părții vătămate i-a fost cauzat un prejudiciu material în sumă de 474.500

lei. Urmeză a evedenția faptul că, declarațiile părții vătămate au aceeași forță

probantă și sunt în cocncordanță între ele. Astfel, chiar și suspiciunea inculpaților

referitor la declarațiile părții vătămate nu implică o altă concluzie despre vinovăția

lor” - probe care demonstrează că inculpații au sustras bunuri în valoare de 474.500

lei, adică au comis infracțiunea prevăzută la art. 186 alin. (5) Cod penal, dar ulterior,

neclar și divergent, a concluzionat că: „la caz, probatoriul prezentat nu permite a

concluziona că inculpații în perioada de timp de la 07.10.2013, ora 2000 până la

08.10.2013, ora 0700, aflându-se pe str. XXXXX, XXXXX, mun. XXXXXl, împreună

și prin înțelegere prealabilă, din oficiul SRL ”SIM-TUR” au sustras suma de 21.000

euro, ce constituie 423.600 lei. Probele cercetate în ședința instanței de apel

demonstrează cu certitudine vina inculpaților în comiterea infracțiuni prevăzute de art.

186 alin. (4) Codul penal, acțiunile lor fiind corect calificate de către prima instanță”;

e) nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelul procurorului și repetate

în recursul ordinar, inclusiv asupra celor reproduse la pct. 3. și 8. din decizie, cât și în

felul și esența probatorie în care acestea au fost enunțate (pct. 3., 7., 8. din decizie);

f) a omis constatările instanței instanței de recurs invocate în decizia din , că:

„instanța de apel nu a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv,

adoptând o soluție pripită în partea încadrării acțiunilor inculpaților în baza art. 186

alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, formulând concluzii lipsite de o claritate în partea ce

se referă la respingerea argumentelor invocate în apel de către procuror și partea

vătămată. Ori, fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, partea

vătămată Saviuc P. a relatat amănunțit despre locul aflării banilor în oficiul unde au

pătruns inculpații, motivul păstrării acestora în acest loc, explicând de ce nu a încheiat

un contract de vânzare-cumpărare a autocarului, menționând că a fost vândut unui

prieten, care nu s-a achitat definitiv pentru vânzarea acestui mijloc de transport, din

care motiv nici nu au fost reperfectate actele de înregistrare pe numele ultimului. La

fel, fiind audiați în prima instanță, martorii Saviuc A., Midon V. și Globa I. au

confirmat că, erau în cunoștință de cauză că a fost vândut un autocar de către partea

vătămată, iar banii în urma tranzacției făcute îi păstra în oficiu, de unde au fost

sustrași” (pct. 6. din decizie). Ori, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii pentru

instanța de rejudecare (art. 436 alin. (2) CPP).

Circumstanțele expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

18

dispozitivul hotărârilor pronunțate, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, și că

recursurile ordinare sunt întemeiate.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de

apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se

impune soluția admiterii recursului ordinar, casării totale a deciziei contestate, și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea.

Cod de procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Harti Vladislav și de avocata Birigoi Natalia, casează total

decizia Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2019, în privința

inculpaților Negru Constantin XXXXX, Munteanu Pavel XXXXX, Oprea Iurie

XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet

de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 26 iunie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

19