1ra-326/2020 — art.190 alin.5 CP

Prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 06 noiembrie 2014, Munteanu Alexandra a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.190 alin.(5) 1 Cod penal la 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru femei și cu privarea de dreptul de a exercita activitate de administrare a bunurilor altor persoane pe un termen de 5 ani. Acțiunea civilă depusă de Buza Anastasia fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat, că Munteanu Alexandra în perioada lunilor septembrie-decembrie 2010, în urma înțelegerii prealabile cu persoane nestabilite de organul de urmărire penală în privința cărora a fost disjunsă cauza penală într-o procedură separată, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, aflându-se în mun. Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul că banii transmiși vor constitui o investiție într-o afacere profitabilă în Canada, a dobândit ilicit de la Buza Anastasia bani în sumă de 14 693 dolari SUA, transmiși în rate, ceea ce constituie conform cursului oficial BNM, suma de 176 280 lei, dintre care în perioada 01 octombrie 2010-17 martie 2013, a efectuat în SUA 7 transferuri bancare prin intermediul BC „Eximbank” SA în sumă totală de 6 760 dolari SUA, către niște persoane necunoscute organului de urmărire penală, adică complicilor săi. Ulterior, urmărind scopul realizării planului său criminal, Munteanu A., încercând să prezinte caracterul legal al acțiunilor sale și să-și camufleze intențiile cupidante, a transmis părții vătămate Buza Anastasia., suma de 3 000 dolari USD și o piatră care susținea a fi semiprețioasă, comunicându-i că această sumă reprezintă comisionul din investiția bănească de 14 690 dolari USD, iar piatra este cadoul firmei în care a investit, cerându-i totodată implicarea mai multor persoane cu investiții similare, pentru recuperarea sumei sale investite și obținerea unor noi profituri. Drept urmare a acțiunilor sale infracționale, părții vătămate Buza Anastasia i-a fost cauzată o daună materială considerabilă, în proporții deosebit de mari, în sumă de 176 280 lei. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, faptele inculpatei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art.190 alin.(5) Cod penal, escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciuni sau abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procuror, care a solicitat casarea parțială a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia inculpatei să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de administrare a bunurilor altor persoane pe un termen de 5 ani și admiterea integrală a acțiunii civile în beneficiul părții vătămate Buza Anastasia. În motivarea solicitărilor înaintate procurorul a indicat că: - deși prima instanță a calificat corect acțiunile inculpatei Munteanu Alexandra i-a stabilit o pedeapsă prea blândă și nu a luat în considerație specificul comiterii acestei infracțiuni în complicitate cu alte persoane; - prima instanță nu a individualizat pedeapsa conform criteriilor generale de individualizare prevăzute la art. 75 Cod penal, neluând în consideratei faptul că inculpata 2 a săvârșit o infracțiune deosebit de gravă, din interes material, iar prin comportamentul său, după săvârșirea infracțiunii, a demonstrat că nu a conștientizat pericolul acesteia și nu regretă cele comise; - prima instanța eronat a stabilit tipul penitenciarului în care inculpata își va ispăși pedeapsa, din considerentul că infracțiunea comisă de către aceasta face parte din categoria infracțiunilor deosebit de grave, iar în art.72 alin.(4) Cod penal este specificat că, în penitenciar de tip închis își execută pedeapsa persoanele condamnate pentru comiterea infracțiunilor deosebit de grave sau excepțional de grave, precum și persoanele care au săvârșit infracțiuni ce constituie recidivă. 3.2. Avocatul Grecu Denis și inculpata Munteanu Alexandra, prin care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia inculpata să fie achitată. În motivarea cerințelor înaintate în apelul declarat, au indicat că: - sentință este una ilegală și neîntemeiată, care contravine practicii judiciare, iar concluziile instanței sunt evident declarative, fiind combătute prin probele administrate la dosar; - concluzia organului de urmărire penală și a primei instanțe cu privire la faptul că inculpata Munteanu Alexandra a acționat având o înțelegere prealabilă cu careva persoane nestabilite de organul de urmărire penală, este nefondată și declarativă, deoarece în afară de partea vătămată, nici un martor și nici Munteanu Alexandra nu a susținut că inculpata este reprezentantul firmei canadiene sau activează în cadrul acesteia. Din contra, după cum s-a constatat în cadrul ședințelor de judecată, Munteanu Alexandra are același statut ca și Buza Anastasia, ambele sunt cumpărători angro a diamantelor propuse spre vânzare de către firma nominalizată; - la materialele dosarului lipsește vreo probă directă sau indirectă care ar permite stabilirea faptului înțelegerii prealabile a lui Munteanu Alexandra cu alte persoane în scopul săvârșirii infracțiunii de escrocherie incriminate ultimei prin actul de sesizare a instanței; - sunt declarative afirmațiile acuzării, precum că persoanele necunoscute de organul de urmărire penală sunt complici ai inculpatei, deoarece acesta nu a demonstrat prin probe pertinente acest fapt și care a fost rolul complicilor, prin prisma art.42 alin.(5) Cod penal; - reieșind din conținutul materialelor dosarului și din cele relatate în cadrul ședințelor de judecată, avocatul a ținut să precizeze că, nu s-au constatat laturile obiectivă și subiectivă a infracțiunii incriminate lui Munteanu Alexandra. Pentru ca aceste două componente de infracțiune să existe, este necesară prezența intenției directe a inculpatei de a însuși ilicit bunurile altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, fapt care cu certitudine nu a existat în acțiunile acesteia; - respectiv, acțiunile inculpatei nu pot fi calificate în baza art.190 Cod penal, dar sunt de natură civilă, care pot constitui un litigiu civil, ce nu poate fi examinat fără implicarea companiei canadiene Munami.inc; - la materialele dosarului lipsesc probe care ar confirma faptul că Munteanu Alexandra a însușit mijloacele bănești ce aparțineau părții vătămate Buza Anastasia sau a primit vreun 3 onorariu de la compania canadiană pentru participarea părții vătămate în acest proiect. Din contra, după cum rezultă din scrisoarea companiei canadiene din 08.09.2014 și explicațiile martorului L. Barsucova, proiectul nu presupune obținerea onorariului pentru invitarea altor participanți; - potrivit materialelor dosarului a fost constatat faptul că Munteanu Alexandra este, la fel, un participant al proiectului, adică un cumpărător angro al pietrelor prețioase și de asemenea a investit în acest proiect sume financiare proprii și a primit onorariu în formă de diamante, exact în aceleași condiții ca și partea vătămată. 3.3. Avocatul Midrigan Pavel și inculpata Munteanu Alexandra au depus apel suplimentar, prin care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia inculpata să fie achitată. În argumentarea apelului suplimentar au invocat: - cauza penală a fost investigată neobiectiv, tendențios, neprofesional, fără a întra în esență și fără a da o apreciere obiectivă probelor acumulate; - referitor la legalitatea proiectului „Munami.inc” pe teritoriul Republicii Moldova, în care participă Munteanu Alexandra, Stoian Tatiana, Buza Anastasia, Zadic Nadejda și multe alte persoane, ancheta nu s-a pronunțat, nu a fost obiect de investigație și în rechizitoriu nu se invocă acest fapt; - cu toate că fenomenul indicat este cunoscut în Moldova și activează mai multe proiecte în acest sens, practica judiciară este destul de controversată și nu este una clar stabilită reieșind din diferite circumstanțe concrete ale acțiunilor imputate; - cauza dată a fost examinată de trei instanțe de judecată, însă în nici una din hotărâri nu sunt clar analizate și descrise toate circumstanțele, conform cerințelor legale, care ar dovedi vinovăția persoanei inculpate, adică asigurarea unui proces echitabil, iar sancțiunea prevăzută este destul de severă; - fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, or, latura subiectivă a acestei infracțiuni poate fi examinată doar prin prisma existenței intenției, însă Munteanu Alexandra a fost recunoscută vinovată pentru o infracțiune intenționată, în lipsa laturii ei subiective; - nici organul de urmărire penală, nici instanța de judecată nu au făcut referință la proba concretă, cu care persoane nestabilite Munteanu Alexandra a fost în complicitate, cu persoane fizice sau persoane juridice, din Moldova, din Canada, din SUA, de unde sunt aceste persoane neidentificate, de ce nu sunt până la moment identificate, ce măsuri au fost întreprinse de organele de urmărire penală (Procuratura Râșcani) prevăzute de Codul de procedură penală și alte acte normative, inclusiv internaționale, la care în unele cazuri organele de urmărire penală pot să apeleze pentru descoperirea infracțiunilor, pentru a identifica complicii infracțiunii; - invocând complicitatea, ca element calificativ în acțiunile inculpatei, organul de urmărire penală urma concret să prezinte probe, iar instanța de judecată urma să analizeze obiectiv și să aprecieze aceste afirmații pur-declarative; 4 - Munteanu Alexandra a explicat că, în acest proiect a intrat la invitația colegei comune Barsucova Liubovi. Adică, după explicațiile acesteia despre condițiile acestui proiect, a acceptat benevol implicarea în acest proiect. Organele de urmărire penală nu s- au pronunțat referitor la legalitatea activității acestui proiect, care, prin analogie, sunt zeci și zeci atât în Republica Moldova, cât și alte țări; - inculpata nu are careva pretenții fața de Barsucova Liubovi și în cazul dat nu se consideră parte vătămată fața de ea pentru implicarea în acest proiect, este evident, că în orice proiect, fie comercial sau investițional poate fi un risc, fapt bine cunoscut, dar acceptarea de participare este benevolă, însă urmărirea penală nu are nici o obiecție față de Barsucova Liubovi, care a stat la baza activității acestui proiect și care a invitat-o pe Munteanu Alexandra în acest proiect; - afirmațiile referitor la faptul, că Munteanu Alexandra, prin acțiunile sale a avut intenția directă de a dobândi ilicit bunurile altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere nu rezistă nici unei critici, sunt afirmații declarative, neprobate, iar instanța de judecată urma să dea o apreciere obiectivă de a respinge aceste afirmații; - Buza Anastasia a acceptat condițiile acestui proiect, solicitând participarea în el și de rând cu alți participanți la acest proiect (mai mult de 50 de persoane din Republica Moldova), a transmis în luna octombrie 2010, suma de 565 dolari SUA. Mai bine zis, luând în consideratei faptul că Buza Anastasia nu cunoștea cum urmează de a transmite acești bani companiei canadiene, a rugat-o pe Munteanu Alexandra să transmită acești bani companiei canadiene prin intermediul băncii, fapt ce a fost efectuat prin intermediul BC „Eximbank”. Faptul primirii acestei sume de bani de la Buza Anastasia a fost confirmat pe site-ul companiei canadiene, care era mijlocul de comunicare cu clienții săi; - este cert confirmat faptul, că această sumă de bani a fost primită de compania canadiană. Nici în rechizitoriu, nici Munteanu Alexandra sau Buza Anastasia nu au declarat, că a fost încheiat vre-un contract între ele. Noțiunea de contract de investiții a fost inventată deja în instanța de judecată, deoarece această noțiune nu a apărut nici în rechizitoriu, nici din explicațiile părților, nemaivorbind de cerințele Codului civil referitor la aceste forme de contracte; - inculpata nu și-a asumat nici o obligațiune față de Buza Anastasia, ea singură fiind în aceiași situație-participant la proiect, Munteanu Alexandra și Buza Anastasia nu sunt părți contractante și nu presupune o activitate comună; - inculpata nu a primit banii sau bunurile Anastasiei Buza Anastasia aceștia fiind transferați companiei canadiene. Compania canadiană a confirmat acest fapt prin forma acceptată de toți clienții companiei din lume, inclusiv Republica Moldova, informație pe site-ul companiei; - instanța a stabilit cu certitudine posibilitatea reală a lui Munteanu Alexandra de a dispune de banii transmiși de către partea vătămată. În același timp, instanța nu a stabilit, deși era obligată să indice clar (art.6 CEDO) prin care probe concrete și concludente se confirmă faptul, că Munteanu Alexandra a însușit bani de la partea vătămată și are posibilitatea reală de a folosi acești bani, în timp ce compania a confirmat faptul primirii 5 sumelor de bani de la Buza Anastasia. Aceste probe nu sunt indicate în sentință, ce demonstrează ordinele de plată, efectuate de către Munteanu Alexandra prin intermediul BC „Exim-Gruppo Veneto Banca” către compania canadiană, dacă avea intenția de escrocherie, care era necesitatea de a transfera sumele de bani către compania canadiană; - instanță de judecată nu a luat în considerație aprecierea complet eronată din rechizitoriu, precum că banii, transferați prin 7 transferuri bancare prin intermediul BC „EximBanc” au fost transferate persoanelor necunoscute, în timp ce pe aceste transferuri era clar indicată destinația: Candiamind INC, pentru diamante, anume partea vătămată Buza Anastasia și nu Munteanu Alexandra, a atras-o pe fiica sa, Zadic Nadejda în acest proiect, iar ultima de asemenea a devenit participant la acest proiect, ultima având calitatea de martor; - instanța de judecată a dat o apreciere subiectivă și eronată acestor circumstanțe, nu au fost prezentate probe concludente, iar Munteanu Alexandra este învinuită și condamnată pentru o infracțiune pe care nu a comis-o; - inculpata nu a încheiat nici un acord cu Buza Anastasia, nu și-a luat nici o obligațiune, nu a devenit posesor al sumelor de bani transferați companiei canadiene și confirmați de ultima. Astfel spus, dacă Buza Anastasia. are careva pretenții financiare, atunci toate pretențiile urmează a fi înaintate companiei canadiene Munami. Inc și nu inculpatei; - prin probele prezentate nu a fost stabilită latura obiectivă a infracțiunii, prevăzută de art.190 Cod penal, nu a fost dovedit faptul dobândirii de către Munteanu Alexandra a bunurilor (banilor) ce-i aparțin lui Buza Anastasia, nu a fost constatat faptul, că Munteanu Alexandra a comis infracțiunea, prevăzută de art.190 alin.(5) Cod penal, în complicitate cu alte persoane; - în materialele cauzei sunt prezentate probe, care confirmă faptul, că Buza Anastasia, înainte de a se adresa la Procuratura Râșcani mun. Chișinău, la 19.10.2011, cu o plângere analogică s-a adresat SPC CPS Ciocana, iar prin încheierea din 19 noiembrie 2011, a propus de sistat examinarea materialului nr.b-1652/11 din 19.10.2011 pe faptul, că în acțiunile lui Munteanu Alexandra lipsesc indicii comiterii infracțiunii, iar acțiunile indicate sunt raporturi civile. Despre decizia luată a fost informat petiționarul, însă această decizie nu a fost contestată în modul stabilit de legislația în vigoare, încheierea CPS Ciocana din 19.11.2011, nu a fost anulată, iar la 26.10.2012, Procuratura Râșcani a pornit urmărirea penală pe aceleași motive de fapt și de drept. Instanța de judecată nu s-a expus asupra acestui fapt.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2015, apelul declarat de avocatul Grecu Denis și inculpata Munteanu Alexandra a fost respins ca nefondat, iar apelul declarat de procuror a fost admis, cu casarea sentinței în latura penală, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit căreia Munteanu Alexandra a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.196 alin.(4) Cod penal la 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 3 ani. 6 În rest dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. În partea descriptivă a deciziei adoptate, instanța de apel a menționat, că după verificarea actelor cauzei în coroborare cu probatoriu administrat, s-a constatat că învinuirea adusă inculpatei în baza art.190 alin.(5) Cod penal, nu a fost demonstrată prin careva probe pertinente și concludente de partea acuzării. Instanța de apel a notat că obiectul material al infracțiunii menționate supra este format din bunurile care au o existență materială, sau create prin munca omului, dispun de o valoare materială și cost determinat, fiind bunuri mobile și străine pentru făptuitor. Respectiv, documentele care formează obiectul material al infracțiunii supuse judecății sunt documente sub formă de transferuri bancare, iar acestea în opinia instanței nu pot reprezenta obiectul infracțiunii de escrocherie. De asemenea, instanța a menționat că, sub aspectul laturii obiective, distincția principală dintre infracțiunea specificată la art.196 Cod penal și infracțiunea de escrocherie - art.190 Cod penal constă în modul în care au fost cauzate daunele materiale victimei: în cazul escrocheriei, masa patrimonială a victimei este diminuată în aceeași proporție în care sporește masa patrimonială a făptuitorului, iar în cazul infracțiunii prevăzute de art.196 Cod penal, masa patrimonială a victimei nu sporește în proporția pe care o exprimă eschivarea făptuitorului de a-și executa obligațiile pecuniare fâță de victimă, circumstanțe atestate în acțiunile inculpatei. Drept urmare celor expuse, instanța de apel a constatat că, este necesară reîncadrarea juridică a acțiunilor inculpatei din art.190 alin.(5) Cod penal, în cele ale art.196 alin.(4) Cod penal, ce prevede infracțiunea de cauzare a daunelor materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procuror, care a solicitat casarea acesteia cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanța, într-un alt complet de judecată, din motiv că instanța de apel la examinarea cauzei în ordine de apel nu a apreciat totalitatea probelor administrate și cercetate de către instanța de fond, ce demonstrează indubitabil vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal. 5.2. Avocatul O. Negru în numele părții vătămate Buzu Anastasia, care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea sentinței. 5.3. Avocata T. Lozovscaia în numele inculpatei, care a solicitat, casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit căreia Munteanu Alexandra să fie achitată de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.196 alin.(4) Cod penal. 5.4. Potrivit textului recursului ordinar declarat de către avocat în numele inculpatei, s-a indicat că, instanțele de judecată la examinarea cauzei, nu au apreciat probele în modul corespunzător, drept urmare au emis hotărâri de condamnare ilegale în privința sa.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 03 noiembrie 2015, au fost admise recursurile declarate, casată total decizia Curții de Apel Chișinău din 19 7 februarie 2015 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel în alt complet de judecată. 6.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs având în vedere esența erorilor invocate de recurenți a constatat că, instanța de apel a interpretat eronat prevederile legale și cele jurisprudențiale cu privire la delimitarea infracțiunii de escrocherie, de cea de cauzare a daunelor materiale prin înșelăciune și abuz de încredere, expunându-se punctat în contextul ce urmează asupra delimitării nominalizate și erorilor admise la etapa judecării apelurilor. Instanța de recurs a considerat că, soluția instanței de apel, în partea recalificării faptelor comise de inculpată din prevederile art.190 alin.(5) Cod penal în cele ale art.196 alin.(4) Cod penal, adică de la infracțiunea de escrocherie, la infracțiunea de cauzare de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere, este afectată de erori de drept prescrise de pct.6) și 12) din art.427 Cod de procedură penală, or, greșit s-au apreciat și încadrat juridic faptele constatate în urma administrării materialului probatoriu. Astfel, s-a stabilit că, potrivit art.414 alin.(5) Cod de procedură penală la judecarea apelului, instanța de apel trebuie să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar conform art.417 pct.8) Cod de procedură penală în conținutul deciziei, instanța, de rând cu alte cerințe, trebuie să descrie temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelurilor, precum și motivele adoptării soluției date. Instanța de apel a ignorat aceste prevederi legale, adoptând o hotărâre ilegală și neîntemeiată. Instanța de recurs a menționat și faptul că, deși latura obiectivă a infracțiunilor prevăzute de art.190 și art.196 Cod penal conține elemente comune ca înșelăciunea și abuzul de încredere și urmările acestor acțiuni sunt în legătură cu cauzarea prejudiciului material proprietarului, totuși acestea deosebindu-se una de alta.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2016, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința. 7.1. În partea descriptivă a deciziei adoptate, instanța de apel a menționat că, analizând argumentele apelurilor declarate în coraport cu circumstanțele cauzei stabilite și normele legale aplicate în speță, a considerat că, prima instanță a stabilit circumstanțele de fapt ale infracțiunii comise, a făcut o apreciere corectă a probelor prezentate, corect încadrând fapta în prevederile art.190 alin.(5) Cod penal, aplicând inculpatei o pedeapsă echitabilă. Instanța de apel a conchis că vina inculpatei se confirmă prin materialele cauzei, ce sunt pertinente, concludente, utile și veridice, coroborând între ele și indică la faptul, că acțiunile inculpatei întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Buza Anastasia, ale martorilor Zadic Nadejda, Cojuhari Ecaterina, Ceachir Diana, Josanu Nina, Bîrlădeanu Ana, Barsucova Liubovi; materialele cauzei și anume: ordinul de plată nr.2 din 11 octombrie 2010 (f.d.169 vol.1); ordinul de plată nr.4 din 13 octombrie 2010 (f.d.170 vol.1); ordinul de plată nr.1 din 12 decembrie 2010 (f.d.171 vol.1); ordinul de plată nr.3 din 16 decembrie 2010 (f.d.172 vol.1); ordinul de plată nr.1 din 27 decembrie 2010 (f.d.173 vol.1); ordinul de plată nr.2 din 28 decembrie 2010 (f.d.174 vol.1); ordinul de plată nr.1 din 17 martie 2011 (f.d.175 vol.1). 8 Inculpata nu a prezentat dovada faptului că, activează sau este reprezentatul firmei din Canada, că are dreptul de a încheia contracte din numele acesteia și în contul acesteia, sau inculpata recepționa banii de la partea vătămată ca persoana fizică, explicându-i condițiile și esența afacerii în mod verbal, ceea ce presupune angajarea responsabilității încheierii unui contract de investiție verbal. Pentru calificarea infracțiunii în speța dată, nu are importanță metodele sub care s-a prezentat înșelăciunea, aceasta fiind realizată pe cale verbală, în scris sau sub forma unor acțiuni. Astfel, fiind evident faptul încheierii unui contract verbal de investiții în care partea vătămată își pierde dreptul său asupra mijloacelor investite, iar inculpata de la începutul desfășurării activității a întreprins anumite măsuri, pentru crearea impresiei obținerii unui venit real, ca mai apoi, în urma obținerii încrederii depline a părții vătămate să obțină profit. În asemenea condiții, instanța de apel a menționat, că inculpata își asuma funcții și calități pe care în realitate nu le deținea, demonstrându-și rea credința față de partea vătămată, aceasta nefiind în măsură să-și onoreze obligațiile contractuale, fiindcă a recurs la metode frauduloase în detrimentul victimei. La stabilirea pedepsei, instanța de apel conducându-se de prevederile art.art.6, 7, 61, 75-78 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii comise, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de faptul că inculpata se caracterizează pozitiv la locul de trai, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află. Mai mult, instanța de apel analizând materialele cauzei a reținut că, prima instanță corect a admis în principiu acțiunea civilă înaintată privind recuperarea prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța de judecată în ordine civilă, deoarece în cazul în care o parte a prejudiciului cauzat părții vătămate a fost restituit, inclusiv prin transmiterea unei pietre semiprețioase, prețul căreia nu a fost stabilit, pentru a stabili aceste fapte se necesită amânarea examinării cauzei.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpată și avocatul acesteia Constantinov Victor, prin care au solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului au invocat: - instanța de apel a dat o apreciere eronată declarațiilor martorilor; - instanța de apel a lăsat fără apreciere argumentele apărării, expunându-se doar la argumentele invocate de către partea acuzării, astfel încălcând dreptul la apărare a inculpatei; - instanțele de judecată greșit au calculat suma prejudiciului cauzat de către inculpată, ca fiind de 14 690 dolari SUA, deoarece inculpata până la pornirea urmării penale a restituit o parte din sumă.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 16 mai 2017, a fost admis recursul ordinar declarat de către inculpată și avocatul său Constantinov Victor, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 octombrie 2016 și a fost dispusă rejudecarea cauzei. 9 9.1. În motivarea deciziei, instanță de recurs ordinar a constatat, că avocatul Midrigan Petru împreună cu inculpata au depus apel comun, suplimentar, unde au fost invocate un șir de argumente (f.d.183-205 vol.3), iar instanța de apel în acest aspect în decizia sa, mai concret la pct.83 (f.d.67-75 vol.4) a transcris toate motivele invocate de către aceștia, și printr-o frază la pct.84 al aceleiași decizii a conchis asupra acestora, că: „atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul instanțelor de fond s-a stabilit cu certitudine lipsa intenției inculpatei de a-și onora obligațiile promise pentru care ultima s-a angajat, dobândirea ilicită a mijloacelor financiare de către acesta fiind confirmată prin declarațiile acesteia și lipsa dovezii transferului mijloacelor financiare recepționate de la partea vătămată, așa cum a fost menționat mai sus, ….instanța de apel, consideră că, apelurile declarate urmează a fi respinse ca fiind nefondate cu menținerea sentinței.” Cumulul de probe anexate la dosar și cercetate sub toate aspectele de către instanțele de judecată, dovedesc incontestabil corectitudinea concluziilor primei instanțe privind vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.190 alin.(5) Cod penal. Mai mult, instanța de recurs ordinar a menționat că, conform art.414 alin.(5) Cod de procedură penală – instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel, în asemenea condiții instanța de apel, urma să aprecieze și să motiveze cauza respingerii argumentelor invocate de către partea apărării, iar în cazul în care argumentele invocate sunt similare urmează să le grupeze și să dea răspuns celor care sunt esențiale și merită atenție la rezolvarea fondului apelului. În acest context, instanța de recurs ordinar menționând prevederile art.100 alin.(4) și art.101 alin.(1)-(4) Cod de procedură penală și invocând doctrina juridică națională, a remarcat faptul că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor strânse, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de prezentul cod, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Din considerentele expuse, instanță de recurs a conchis, că decizia instanței de apel urmează a fi casată cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelului declarat în această parte, din motivul prezenței erorii de drept invocate de recurenți și prevăzute de pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, eroare care nu poate fi corectată de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța ce a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2017, a fost respins ca nefondat apelul procurorului Șendrea Nicu, a fost admis apelul comun al inculpatei Munteanu Alexandra și apărătorului acesteia, Grecu Denis, casată sentință primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanța 10 prin care Munteanu Alexandra a fost achitată pe art.190 alin.(5) Cod penal, din motiv că în acțiunile inculpatei lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii. 10.1. În motivarea deciziei, instanță de apel a considerat că instanță de fond, la pronunțarea sentinței, eronat a apreciat probele, fără a ține seama de cerințele art.101 Cod de procedură penală și în așa mod a ajuns la concluzia greșită de a o recunoaște vinovată pe Munteanu Alexandra de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal. Astfel, instanța de apel a constatat că prin rechizitoriu, inculpata Munteanu Alexandra xxxxx se învinuiește că în perioada lunilor septembrie - decembrie 2010, în urma înțelegerii prealabile cu persoane nestabilite de organul de urmărire penală în privința cărora este disjunsă urmărirea penală într-o procedură separată, urmărind scopul dobândirii ilicite a bunurilor altei persoane, aflându-se în mun. Chișinău, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul că banii transmiși vor constitui o investiție într-o afacere profitabilă din Canada, a dobândit ilicit de la Buza Anastasia, în rate, bani în sumă totală de 14 690 dolari SUA, ce constituie conform cursului oficial BNM, suma de 176 280 lei, din care în perioada 11.10.2010-17.03.2013, a efectuat în SUA, 7 transferuri bancare prin intermediul BC Eximbank SA, în sumă totală de 6 760 dolari SUA, persoanelor necunoscute organului de urmărire penală, complicilor săi nestabiliți de organul de urmărire penală. Ulterior, urmărind scopul realizării planului său criminal, încercând să prezinte caracterul legal al acțiunilor sale și să-și camufleze intențiile cupidante, Munteanu Alexandra a transmis pârții vătămate Buza Anastasia, suma de 3 000 dolari SUA și o piatră care susține a fi semiprețioasă, comunicându-i totodată, că această sumă reprezintă comisionul din investiția bănească de 14 690 dolari SUA, iar piatra este cadoul firmei unde a investit, cerându-i totodată implicarea mai multor persoane cu investiții similare, pentru recuperarea sumei sale investite și obținerea unor noi profituri. Ca urmare a acțiunilor sale infracționale comise de Munteanu Alexandra, pârții vătămate Buza Anastasia, i-a fost cauzată o daună materială considerabilă, în proporții deosebit de mari, în sumă de 176 280 lei, ca finalitate faptele inculpatei au fost încadrate în baza art.190 alin.(5) Cod penal. Instanța de apel, ținând cont de prevederile legale, procesual penale sus-indicate, a constatat cu certitudine că Munteanu Alexandra nu a săvârșit dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari. Aceste concluzii se confirmă prin întreaga sistemă de probe analizată și apreciată de către instanță de apel prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, după cum urmează: declarațiile inculpatei Munteanu Alexandra, ale părții vătămate Buza Anastasia, martorilor Zadic Nadejda, Cojuhari Ecaterina, Ceachir Diana, Josanu Nina, Bîrlădeanu Ana și Barsucova Liubovi. Instanța de apel, analizând acest sistem de probe acumulate în cadrul urmăririi penale, prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, a considerat că acest sistem de probe nu poate fi pus 11 independent la baza învinuirii lui Munteanu Alexandra, ci din contra se atestă că inculpata a transmis banii companiei canadiene și nu i-a însușit. Prin urmare, instanță de apel, analizând cumulul probelor menționate, circumstanțele cauzei, a conchis că nu a fost demonstrată vina inculpatei Munteanu Alexandra în comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, după indicii calificativi, escrocheria adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz, de încredere, săvârșită în proporții deosebit de mari.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripții Chișinău, Tăut Dorina, care invocând temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea integrală a deciziei atacate cu remiterea cauzei la rejudecare în instanță de apel, într-un alt complet de judecată. În motivarea cererii de recurs procurorul a indicat următoarele motive : - art.427 alin.(l) pct.6) Cod de procedură penală, care stipulează expres că, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazurile când instanță de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, toate fiind valabile în prezenta cauză penală, deoarece soluția instanței de apel de achitare a inculpatei, este una vădit neîntemeiată și ilegală; - decizia instanței de apel prin care inculpata a fost achitată, este neîntemeiată și pasibilă casării, deoarece, în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu mijlocul probatoriu, adus de către acuzare în sprijinul învinuirii formulate inculpatei și a ajuns la concluzia adoptării unei soluții de achitare, urma să dezvăluie această concluzie, expunându-i-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe, fapt ce pe caz recurentul consideră că n-a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale; - achitând-o pe Munteanu Alexandra, instanța de apel, nu a luat în considerație toate probele acuzării și nu le-a apreciat la justa lor valoare, fiind respinsă puterea de acuzare fără o motivare plauzibilă sau bazată pe probe ce ar combate învinuirea incriminată inculpatei, astfel încălcând prevederile art.101 alin.(l) Cod de procedură penală, conform căruia fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării; - reieșind din argumentele invocate în decizie, instanța de apel a reținut că, la baza sentinței adoptate prima instanță a pus probe care nu dovedesc vinovăția inculpatei, ci dimpotrivă confirmă lipsa în acțiunile acesteia a elementelor constitutive a componenței de infracțiune prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal; - analizând în ansamblu totalitatea de probe cercetate și verificate în modul stabilit, instanța de apel a considerat că vina inculpatei Munteanu Alexandra nu a fost dovedită, or din cele relatate de partea vătămată și martori nu se atestă faptul că inculpata a avut scopul de a dobândi ilicit bunurile părții vătămate, or, în speță lipsesc probe ce ar stabili cu certitudine existența intenției inculpatei; - instanța de apel, achitând-o pe Munteanu Alexandra de comiterea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal nu a dat o apreciere obiectivă circumstanțelor de 12 fapt ale cauzei, împrejurări cu certitudine confirmate prin declarațiile părții vătămate, Buza Anastasia, martorilor: Zadic Nadejda, Cojuhari Ecaterina, Ceachir Diana, Josanu Nina, Bîrlădeanu Ana și Barsucova Liubovi; - vinovăția inculpatei Munteanu Alexandra de comiterea infracțiuni prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, se mai demonstrează prin plângerea părții vătămate din 02.10.2012, prin care solicită tragerea la răspundere penală a lui A. Munteanu, care prin înșelăciune și abuz de încredere i-a însușit suma de 176 280 lei (f.d.11 vol. l); - acuzarea consideră că în baza probelor existente la materialele cauzei penale, vinovăția Munteanu Alexandra a fost dovedită pe deplin și ca urmare instanța de fond corect a încadrat acțiunile inculpatei în baza art.190 alin.(5) Cod penal - escrocheria, adică dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari; - recurentul menționează că instanța de apel incorect a achitat-o pe inculpata Munteanu Alexandra de comiterea infracțiuni prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, ori partea vătămată indică direct, că „Munteanu Alexandra i-a relatat că este reprezentantul unei firme prestigioase din Canada, că oficiul firmei în care este angajată se află pe str. Bulgară din mun. Chișinău”, și„...la sfârșitul lunii octombrie 2010, i-a transmis Alexandrei 565 dolari SUA, în luna noiembrie, la insistențe Alexandrei Munteanu, i-a mai transmis 565 dolari SUA pentru Nadejda Zadic”; „... la 09.12.2010, a făcut cea mai mare prostie din viața sa, i-a transmis Alexandrei Munteanu suma de 13 560 dolari SUA. Deoarece nu cunoștea condițiile efectuării transferurilor în Canada, i-a încredințat Alexandrei Munteanu banii, rămânând în așteptarea apelului telefonic de la Alexandra Munteanu, pentru a o invita cu pașaportul la Chișinău în vederea efectuării în comun a transferurilor” (f.d.89-90, 110 vol.2); - recurentul menționează că instanța de apel a emis hotărârea pe caz cu încălcarea prevederilor art.394 alin.(l) pct.2) Cod de procedură penală, fără cercetarea întemeiată, obiectivă și multiaspectuală a tuturor probelor sub aspectul circumstanțelor cazului și probele prezentate de partea acuzării de stat și fără a indica motivele pentru care a respins probele aduse în sprijinul acuzării; - cumulul de probe în ansamblu administrate de către partea acuzării și cercetate în instanțele judecătorești de fond și apel au fost acumulate legal și sunt admisibile; - în așa mod, instanța de apel achitând-o pe inculpata Alexandra Munteanu de comiterea infracțiuni prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, nu a examinat sub toate aspectele probele administrate în cadrul urmării penale și cercetate în instanța de fond și apel în cauza penală și neîntemeiat a emis o decizie de achitare a inculpatei Alexandra Munteanu, partea descriptivă a căreia nu corespunde cu cea rezolutivă și asemenea erori generează casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în raport cu motivele invocate în recurs.

Pe marginea recursului, inculpata Munteanu Alexandra și avocatul acesteia, Midrigan Pavel au depus referință, solicitând respingerea acestuia ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, deoarece reaprecierea probelor nu se regăsește ca temei pentru recurs ordinar în prevederile art.427 Cod de procedură penală. 13

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 15 mai 2018, a fost admis recursul ordinar declarat către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Tăut Dorina, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2017 și a fost dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanța de apel, în alt complet de judecată. 13.1. În motivarea deciziei, instanța de recurs ordinar a stabilit că, în partea descriptivă a deciziei (pct.86-96), instanța de apel a făcut trimitere la probe din dosar, concluzionând că acestea nu confirmă vinovăția inculpatei, însă nu a verificat minuțios și obiectiv fiecare probă separat, sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludentei și veridicității, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării acestor probe. Fără a-și argumenta detaliat soluția, instanța de apel a reținut că: „la baza sentinței adoptate instanța a pus probe care nu dovedesc vinovăția inculpatei Munteanu Alexandra, ci dimpotrivă confirmă lipsa în acțiunile acesteia a elementelor constitutive a componenței de infracțiune prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, fără a le da apreciere în conformitate cu prevederile art.414 și art.101 Cod de procedură penală”, însă din conținutul proceselor-verbale ale ședințelor instanței de apel (f.d.184-186, 195-198, 200-201, 206, 213-215, vol. IV), rezultă că instanța de apel nici nu a verificat careva probe materiale din dosarul penal, însă contrar prevederilor art.414 Cod de procedură penală, le-a pus la baza deciziei adoptate. Instanța de recurs a reținut că, instanța de apel, adoptând o soluție de achitare a inculpatei Munteanu Alexandra nu a indicat din care considerente, urmează a fi respinse argumentele primei instanțe puse la baza condamnării acesteia în baza art.190 alin.(5) Cod penal, nu a dat apreciere fiecărei probe în parte și tuturor probelor în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, după cum stipulează art.101 Cod de procedură penală și nu a argumentat nici concluzia respingerii declarațiilor părții vătămate. La fel, Colegiul penal lărgit a reținut că, instanța de apel a ignorat indicațiile stipulate de instanța ierarhic superioară către instanță de apel, că „La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel în prezenta cauză penală, inclusiv asupra celor invocate în apelul suplimentar declarat de către avocatul P. Midrigan și inculpată, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii; să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate; să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; argumentându-și clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate și de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.417 Cod de procedură penală.”. Instanța de apel, ignorând prevederile art.art.93, 94, 101, 414 Cod de procedură penală, în pct.121 din decizie, face referire și acceptă ca probe, punând la baza soluției de achitare, răspunsurile firmei canadiene, (f.d.232), motivând, că ”acestea confirmă, acel 14 fapt, că firma nu refuză să întoarcă părții vătămate Buza Anastasia sumele investite, la îndeplinirea de către aceasta a unor condiții, pe care și le-a asumat, acceptând de a deveni membru al acestui proiect, constatând, că angajamentul asumat a fost executat parțial, firma a transmis către A. Buga o piatră semiprețioasă și 3 000 dolari SUA”, însă conform procesului verbal al ședinței de judecată aceste înscrisuri nu au fost cercetate în cadrul ședinței de apel, iar înscrisurile din calculator la care a făcut trimitere instanța de apel, sunt doar autentificate de traducător, iar sursa provenienței acestora nu a fost verificată de către instanța de apel. Instanța de recurs a mai reținut că, nu au fost combătute argumentele instanței de fond, precum că partea vătămată Buza Anastasia, nu a primit careva confirmare că banii transmiși lui Munteanu Alexandra cu scopul investirii în afaceri, au ajuns la destinație, ori că ultima a devenit membru a acestei firme, în afară de login-urile apărute pe pagina web a firmei, ceea ce nu probează nemijlocit transferul bănesc efectuat. La fel, nu s-a dat răspuns asupra argumentului, dacă Munteanu Alexandra era membru al firmei în speța sau nu, dacă avea dreptul să acționeze din numele firmei, venind cu propunerea ca partea vătămată să investească întru obținerea unui profit, respectiv la rândul ei, partea vătămată Buza Anastasia urma să atragă noi clienții prin aceleași metode, fapt menționat de către Buza Anastasia, cât și de martori. Au rămas fără apreciere declarațiile inculpatei Munteanu Alexandra, precum că are bani investiți în compania canadiană pe care nu îi poate restitui, condițiile de restituire fiind ca să aducă alte două persoane în companie (f.d.17 vol. II).

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2019 a fost respins ca nefondat apelul procurorului Șendrea Nicu, a fost admis apelul inculpatei Munteanu Alexandra și apelul suplimentar al avocatului și inculpatei Munteanu Alexandra, casată sentință primei instanțe în latura penală și în latura civilă și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanța. Munteanu Alexandra a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.196 alin.(4) Cod penal la 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 3 ani. De la Munteanu Alexandra s-a încasat în beneficiul Buza Anastasia, prejudiciul material în mărime de 10 516 dolari SUA în lei MD, conform cursului oficial al BNM, la momentul executării hotărârii. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute. 14.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că situația de fapt și de drept reținută de instanța de fond nu corespunde probelor din dosar, instanța de fond ajungând eronat la concluzia că fapta inculpatei Munteanu Alexandra întrunește elementele constitutive ale componenței de infracțiune prevăzută de art.190 alin.(5) Cod penal și anume escrocheria - dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, calificarea fiind contrară probelor administrate în ședința de judecată în instanța de fond și în apel. 15 Astfel, instanța de apel a constatat că, Munteanu Alexandra în perioada lunilor septembrie-decembrie 2010, în urma înțelegerii prealabile cu persoane nestabilite de organul de urmărire penală în privința cărora a fost disjunsă cauza penală într-o procedură separată, urmărind cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari prin abuz de încredere altei persoane fără scop de însușire, aflându-se în mun. Chișinău, sub pretextul că banii transmiși vor constitui o investiție într-o afacere profitabilă în Canada, a cauzat daune materiale lui Buza Anastasia în sumă de 14 693 dolari SUA, transmiși în rate, ceea ce constituie conform cursului oficial BNM, suma de 176 280 lei, dintre care în perioada 01 octombrie 2010 - 17 martie 2013, a efectuat în SUA 7 transferuri bancare prin intermediul BC „Eximbank” SA în sumă de 6 760 dolari SUA, către niște persoane necunoscute organului de urmărire penală, adică complicilor săi. Ulterior, urmărind scopul realizării planului său criminal, Munteanu Alexandra, încercând să prezinte caracterul legal al acțiunilor sale și să-și camufleze intențiile cupidante, a transmis părții vătămate Buza Anastasia, suma de 3 000 dolari USD și o piatră care susținea a fi semiprețioasă, comunicându-i că această sumă reprezintă comisionul din investiția bănească de 14 690 dolari USD, iar piatra este cadoul firmei în care a investit, cerându-i totodată implicarea mai multor persoane cu investiții similare, pentru recuperarea sumei sale investite și obținerea unor noi profituri. Drept urmare a acțiunilor infracționale a inculpate, părții vătămate Buza Anastasia, i-a fost cauzată o daună materială considerabilă, în proporții deosebit de mari, în sumă de 176 280 lei. Instanța de apel a reținut că faptele inculpatei Munteanu Alexandra, întrunesc elementele constitutive ale infracțiuni prevăzute la art.196 alin.(4) Cod penal - cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere, adică cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari prin înșelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire. Cu toate că inculpata Munteanu Alexandra nu a recunoscut vina în cele incriminate, pledând nevinovată, vinovăția inculpatei în săvârșirea infracțiuni prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal, a fost dovedită prin următoarele probe administrate, cercetate de către instanța de fond, cercetate suplimentar și verificate în ședința instanței de apel, și anume: - declarațiile părții vătămate Buza Anastasia, date în ședința instanței de apel, în ședința instanței de fond și în cadrul urmăririi penale; - declarațiile martorilor Zadic Nadejda, Cojuhari Ecaterina, Ceachir Diana, Josanu Nina, Bîrlădeanu Ana și Barsucova Liubovi (f.d.2, 102-106, 110 vol.2, f.d.250 vol.1); - procesul-verbal de confruntare, între partea vătămată Buza Anastasia și bănuita Munteanu Alexandra (f.d.239, vol.1); - procesul-verbal de ridicare din 04.12.2012, prin care s-a ridicat o notiță expusă pe o filă de hârtie de culoare galbenă cu dimensiunile 12,5 pe 7,5 cm. cu înscrisuri de mână efectuate cu pix de culoare albastră cu mesajul “09.12.2010; 13.560 $”, mai jos urmând o semnătură cu trăsături descifrabile “Munteanu”; o cutie al serviciului “FedEx” cu trei etichete lipite, pe care este prezent un cod comun nr.xxxxx; acte și anume chitanța de percepere a obligațiilor vamale de la persoanele fizice seria AB nr.xxxxx în original pe una 16 filă; bon de încasare a numerarului nr.XXXXX din 23.03.2011, exemplarul nr.2, pe o porțiune de filă în original; banderolă poștală nr.xxxxx; invoice comercial nr. xxxxx (f.d.26, vol.1); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 05.12.2012, prin care s-a examinat o notiță ridicată la data de 04.12.2013 de la cet. Buza Anastasia, fiind stabilit că este expusă pe o filă de hârtie de culoare galbenă cu dimensiunile 12,5 pe 7,5 cm, ce are pe centru înscrisuri de mână efectuate cu pix de culoare albastră cu mesajul “09.12.2010; 13.560 $”, data fiind subliniată, mai jos urmând o semnătură cu trăsături descifrabile “Munteanu”, ultimul caracter al semnăturii fiind în formă de y rusesc. Notița menționată este integră, fără careva deteriorări, fiind lipită de o coală de filă albă plasată în polietilenă, și este anexată la cauza penală, următorul act după procesul-verbal de ridicare.(f.d.28, vol.1); - proces-verbal de examinare a obiectului din 05.12.2012, prin care s-a efectuat examinarea unei cutii al serviciului “FedEx”, fiind stabilit că este confecționată din carton de culoare albă, ce poartă logotipul companiei și denumirea ei, cu dimensiunile 35x28x4 cm, tip small box. Cutia menționată este de tip standard, având pe partea laterală încleiată o porțiune de peliculă, pe care sunt lipite trei etichete, două dintre care sunt de culoare albă, și una este de culoare galbenă. Pe etichetele menționate sunt prezente un cod comun nr. xxxxx, pe eticheta cu dimensiuni mai mari fiind prezente datele destinatarului și anume Anastasia Buza, str. Xxxxx mun. Chișinău MD. La cauza penală a fost anexată doar porțiunea de peliculă cu cele trei etichete, cutia neprezentând careva valoare probantă, anexarea ei fiind exclusă din cauza volumului, porțiunea de peliculă cu etichetele menționate fiind anexate la cauza penală, actul nr.4 după procesul-verbal de ridicare (f.d.31, vol.1); - proces-verbal de examinare a obiectului din 05.12.2012, prin care au fost examinate actele ridicate la data de 04.12.2013 de la cet. Buza Anastasia și anume a chitanței de percepere a obligațiilor vamale de la persoanele fizice seria AB nr. xxxxx în original pe una filă; bon de încasare a numerarului nr. xxxxx din 23.03.2011, exemplarul nr.2, pe o porțiune de filă în original; banderolă poștală nr.xxxxx; invoice comercial nr.xxxxx” (f.d.37, vol.1); - proces-verbal de percheziție din 23.01.2013, prin care de la domiciliul cet. Munteanu Alexandra din mun. Chișinău, str. Xxxxxxxxxx din data de 23.01.2013, au fost depistate și ridicate acte de efectuare a plăților în volum de 24 file. (f.d.51, vol.1); - proces-verbal de examinare a obiectului din 23.01.2013, prin care au fost examinate actele de efectuare a plăților ridicate la data de 23.01.2013 în cadrul petrecerii percheziției la domiciliu cet. Munteanu Alexanda, în volum de 24 file; - proces-verbal de ridicare din 30.01.2013, prin care de la et. Munteanu Alexandra au fost ridicate următoarele obiecte: o piatră de culoare albastră împachetată cu nr. xxxxx din 19.01.2010 Canadian Diamond Traders Inc., caracteristici: “Round Brilliant Cut Natural Diamond”, 4.32x4.30x2.72 mm, 0.32 ct, VS-2, Treated Blue, Good, replacement value 1,250.00 $ USD; o piatră de culoare albastră împachetată cu nr.GS xxxxx din 19.01.2010 Canadian Diamond Traders Inc., caracteristici: “Round Brilliant Cut Natural Diamond”, 17 4.35x4.31x2.81 mm, 0.33 ct, SI-1, Treated Blue, Medium, replacement value 1.000.00 $ USD; о piatră de culoare albastră împachetată cu nr.GS 859802 din 11.01.2010 Canadian Diamond Traders Inc., caracteristici: “Round Brilliant Cut Natural Diamond”, 5.05x5.01x3.11 mm, 0.49 ct, VS-2, Treated Blue, Good, replacement value 1.725.00 $ USD; o piatră de culoare albastră împachetată cu nr.GS 859792 din 11.01.2010 Canadian Diamond Traders Inc., caracteristici: “Round Brilliant Cut Natural Diamond”, 4.92x4.87x3.24 mm, 0.52 ct, SI-1, Treated Blue, Medium, replacement value 1.850.00 $ USD; chitanța de percepere a obligațiunilor vamale de la persoanele fizice seria AB nr.656056 din 25.03.2010 cu ordinul de încasare a numerarului nr.4 din 24.05.2010 în original (f.d.81, vol.1); - proces-verbal de examinare a obiectului din 30.01.2013, prin care a fost examinate obiectele ridicate de la Munteanu Alexandra, ce reprezintă patru pietre în ambalaj original, cu actele de vămuire (f.d.82, vol.1); - proces-verbal de ridicare din 30.01.2013, prin care au fost ridicate: o piatră de culoare albastră împachetată cu nr.GS xxxxx din 19.01.2010 Canadian Diamond Traders Inc., caracteristici: „Round Brilliant Cut Natural Diamond,, 4.32x4.30x2.72mm, 0.32ct. VS - 2, Treated Blue,Good, replacement value 1,250.00$ USD; o piatră de culoare albastră împachetată cu nr.GS xxxxx din 19.01.2010 Canadian Diamond Traders Inc., caracteristici: „Round Brilliant Cut Natural Diamond„4.35x4.31x2.81 mm., 0.33ct. SI, Treated Blue,Good, replacement value 1,000$ USD; o piatră de culoare albastră împachetată cu nr.GS 859802 din 11.01.2010 Canadian Diamond Traders Inc., caracteristici: „Round Brilliant Cut Natural Diamond„5.05x5.01x3.11 mm., 0.49ct. VS, Treated Blue,Good, replacement value 1,725.00 $USD; o piatră de culoare albastră împachetată cu nr. GS 859792 din 11.01.2010 Canadian Diamond Traders Inc., caracteristici: „Round Brilliant Cut Natural Diamond„4.92X4.87X3.24 mm., 0.52ct. SI-1, Treated Blue, Good, replacement value 1,850.00$USD; chitanța de percepere a obligațiunilor vamale de la persoanele fizice seria AB nr.656056 din 25.03.2010 cu ordinul de încasare a numerarului nr.4 din 24.05.2010 în original; chitanța de percepere a obligațiunilor vamale de la persoanele fizice seria AB nr.697856 din 10.01.2011 cu ordinul de încasare a numerarului nr.25 din 10.01.2011 în original (f.d.101, vol.1); - proces-verbal din 24.07.2013, prin care a fost ridicat de la BC „Exim Bank Group Veneto Banca”, a următoarelor acte: scrisoare de intrare cu nr.13188 din 18.07.2013, pe 1 filă; rulajul bancar pentru contul de card pe numele lui Munteanu Alexandra, pe 3 file; extras din contul curent cu nr.xxxxx, pe 3 file; ordin de plată nr.1, tranzacția nr.3242017, pe 1 filă; ordin de plată nr.2, tranzacția nr.2698658, pe 1 filă; ordin de plată nr.1, tranzacția nr.2666850, pe 1 filă; ordin de plată nr.3, tranzacția nr.2474798, pe 1 filă; ordin de plată nr.1, tranzacția nr.2448666, pe 1 filă; ordin de plată nr.2, cod doc. 17512834, pe 1 filă; ordin de plată nr.4, cod. doc. 17527402, pe 1 filă; (f.d.161, vol.1); - proces-verbal de ridicare din 07.08.2013, prin care au fost autorizate și ridicate de la instituțiile bancare din RM documente ce conțin informații referitor la transferurile bancare efectuate de către cet. Munteanu Alexandra în adresa beneficiarului CANDIAMOND INC. 18 10 WEST 46TH STR XXXXX, NEW YORK, UNITED STATES, contul nr. xxxxx, sau în adresa altor persoane fizice sau juridice din RM sau de peste hotare, în perioada de timp noiembrie 2010 - aprilie 2011 și a informației referitor la faptul dacă în instituțiile financiare nominalizate cet. Munteanu Alexandra are careva conturi bancare deschise, cu indicarea sumelor bancare deținute și a actelor ce conțin informații referitor la rulajul bancar a conturilor ce îi aparțin pentru perioada anilor 2010-2013, fiind stabilit că prin intermediul Băncii Comerciale "EXIMBANK" S.A. cu sediul în mun. Chișinău, bul. Ștefan cel Mare, 6 și a Băncii Comerciale pentru Industrie si Construcții "Moldindconbank" S.A. cu sediul în mun. Chișinău, str. Armenească, 38, au fost efectuate de pe numele/pe numele Munteanu Alexandra șapte și respectiv trei transferuri internaționale în valută, la instituțiile financiare menționate ultima deține conturi curente (f.d.181, vol.1); - proces-verbal de examinare a obiectului din 24.07.2013, prin care a fost efectuată examinarea actelor ridicate de la Banca Comercială "EXIMBANK" S.A. cu sediul în mun. Chișinău, b-dul. Ștefan cel Mare, 6, ce conțin informații referitor la transferurile bancare efectuate de către cet. Munteanu Alexandra în adresa beneficiarului CANDIAMOND INC. 10 WEST 46TH STR XXXXX, NEW YORK, UNITED STATES, contul nr. xxxxx, fiind stabilit că, conform scrisorii de însoțire, au fost ridicate acte ce conțin informații despre rulajul bancar al contului de card, despre rulajul bancar al contului curent nr. xxxxx pe numele Munteanu Alexandra și acte ce atestă efectuarea a șapte transferuri internaționale din numele lui A. Munteanu în adresa beneficiarului CANDIAMOND INC. 10 WEST 46TH STR XXXXX, NEW YORK, UNITED STATES, contul nr.xxxxx (f.d.161, vol.1); - proces-verbal de ridicare din 07.08.2013, prin care au fost ridicate de la BC „Moldinconbank” raportul privind transmiterea informației parvenită la 01.11.2010 – 31.12.2010 referitor la transferurile cet. Munteanu Alexandra (f.d.182, vol.1); - proces-verbal de examinare a obiectului din 07.08.2013, prin care au fost examinate actele ridicate de la Banca Comerciala pentru Industrie și Construcții „Moldindconbank" S.A. cu sediul în mun. Chișinău, str. Armenească, 38, ce conțin informații referitor la transferurile bancare efectuate de către cet. Munteanu Alexandra, în adresa beneficiarului CANDIAMOND INC. 10 WEST 46TH STR XXXXX, NEW YORK, UNITED STATES, contul nr. xxxxx, fiind stabilit că conform raportului privind transferurile internaționale efectuate de către persoane fizice pe perioada 01.11.2010-31.12.210 pe numele Munteanu Alexandra, la data de 24.12.2010 pe numele beneficiarului Munteanu Alexandra a fost efectuat un transfer de 100 dolari USD prin intermediul transferului „Blizko” de la Caravai Valentina, banii fiind ridicată de la Agenția nr.11 a Filialei Invest BC „Moldincombank” SA. De asemenea la data de 07.02.2011 și 11.04.2011 au mai fost efectuate două transferuri de câte 100 și respectiv 200 dolari SUA, cu aceleași pârți și punct de primire. Conform informației privind contul de card nr. xxxxx pe numele cet. Munteanu Alexandra, se stabilește că în perioada de 03.02.2012 - 27.07.2013 contul a avut un debit de 16 133.87 lei și un credit de 16 135.94 lei, soldul la finele perioadei indicate fiind de 2.07 lei (f.d.185 vol.1); - ordine de plată (f.d.169- 173, vol.1); 19 - plângerea părții vătămate (f.d.11); - confirmarea că A. Munteanu a primit la data 09.12.2010, suma de 13 560 $ (f.d.13); - informația privind firma din Canada (f.d.14); - chitanța de devamare a pietrei prețioase (f.d.15); - proces-verbal de ridicare (f.d.26); - proces-verbal de percheziție (f.d.51); - ordonanța de ridicare din 30.01.2013 (f.d.79); - informația Energbank (f.d.121); - informații de la bănci (f.d.125, 128, 132, 138, 142, 145, 149, 152, 154, 156, 158,) și informația de la Eximbank (f.d.162). Instanța de apel a reținut că, potrivit prevederilor art.101 Cod de procedură penală, conform căruia fiecare probă urmează a fi apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității sale, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere a coroborării lor, a statuat faptul că nu sunt probe care ar dovedi cu certitudine vinovăția inculpatei Munteanu Alexandra în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, recalificând aceste acțiuni în baza art.196 alin.(4) Cod penal după indicii - cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari prin abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire. A notat instanța de apel că declarațiile inculpatei Munteanu Alexandra privind nevinovăția sa în comiterea faptelor penale încriminate, se combat prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în ședința de judecată, probe care coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii de cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari prin abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire. Cu referire la probele cercetate în ședința instanței de apel din învinuirea adusă, instanța de apel a conchis că nu s-a constatat indicele „înșelăciune”, or, prin înșelăciune se înțelege dezinformarea conștientă a victimei, care constă în prezentarea vădit falsă a realității (înșelăciunea activă) sau în trecerea sub tăcere a realității, când sunt ascunse faptele și circumstanțele care trebuie comunicate în cazul săvârșiri cu bună-credință și în conformitate cu legea a tranzacției patrimoniale (înșelăciunea pasivă), circumstanțe care nu și-au găsit confirmare în acțiunile inculpatei. Astfel, fiind demonstrat faptul că Munteanu Alexandra a comis o faptă prejudiciabilă de cauzare de daune prin abuz de încredere, cauzând urmări prejudiciabile în proporții deosebit de mari, în mărime de 176 280 lei părții vătămate Buza Anastasia, fără ca fapta sa să constituie o însușire. Instanța de apel a reținut că, instanța de fond a încadrat greșit acțiunile inculpatei Munteanu Alexandra în baza art.190 Cod penal, or nu a fost demonstrat elementul esențial al infracțiuni de delapidare a averii străine – însușirea, astfel de către acuzare nu a fost prezentată nici o probă care ar dovedi că Munteanu Alexandra având intenția delapidării averii străine, a însușit ilegal mijloace bănești ce aparțin Anastasiei Buza în valoare de 176 280 lei, ceea ce constituie proporții deosebit de mari. 20 Astfel, instanța de apel a considerat ca fiind dovedit cu certitudine că Munteanu Alexandra a prejudiciat relațiile sociale cu privire la patrimoniu, care au în conținutul lor un drept de creanță și relațiile sociale cu privire la libertatea manifestării de voință și minimul necesar de încredere, iar modalitatea faptică prin care a acționat Munteanu Alexandra ține anume de abuz de încredere. Instanța de apel a atestat că, în speță existența infracțiuni de abuz de încredere se confirmă prin existența între inculpată și partea vătămată a unui raport juridic patrimonial, în temeiul căruia Munteanu Alexandra în perioada lunilor septembrie-decembrie 2010, în urma înțelegerii prealabile cu persoane nestabilite de organul de urmărire penală în privința cărora a fost disjunsă cauza penală într-o procedură separată, urmărind cauzarea de daune materiale în proporții deosebit de mari prin abuz de încredere, fără scop de însușire, aflându-se în mun. Chișinău, sub pretextul că banii transmiși v-or constitui o investiție într- o afacere profitabilă în Canada, a cauzat daune materiale lui Buza Anastasia în sumă de 14 693 dolari SUA, transmiși în rate, ceea ce constituie conform cursului oficial BNM, suma de 176 280 lei, dintre care în perioada 01 octombrie 2010-17 martie 2013, a efectuat în SUA 7 transferuri bancare prin intermediul BC „Eximbank” SA în sumă totală de 6 760 dolari SUA, către persoane necunoscute organului de urmărire penală, adică complicilor săi. Ulterior, urmărind scopul realizării planului său criminal, Munteanu Alexandra, încercând să prezinte caracterul legal al acțiunilor sale și să-și camufleze intențiile cupidante, a transmis părții vătămate Buza Anastasia, suma de 3 000 dolari USD și o piatră care susținea a fi semiprețioasă, comunicându-i că această sumă reprezintă comisionul din investiția bănească de 14 690 dolari USD, iar piatra este cadoul firmei în care a investit, cerându-i totodată implicarea mai multor persoane cu investiții similare, pentru recuperarea sumei sale investite și obținerea unor noi profituri, iar prin această conduită abuzivă a adus atingere patrimoniului lui Buza Anastasia, din care a rezultat un prejudiciu patrimonial, cauzându-i astfel părții vătămate daune materiale în proporții deosebit de mari. Mai mult, instanța de apel, analizând declarațiile inculpatei, părții vătămate și a martorilor prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor, reține că cele relatate de martorii sus enunțați nu indică la intențiile cupidante ale lui Munteanu Alexandra, sau la careva circumstanțe ce ar stabili că inculpata ar fi acționat prin înșelăciune și ar fi dobândit în cont propriu careva sume de bani ce nu i se cuvin. Instanța de apel, analizând cele 7 ordine de plată prin care a fost făcut transferul banilor la compania canadiană (f.d.169-173, vol. I), a constatat că acestea nu demonstrează cu certitudine dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin abuz de încredere, cu cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, ci din contra se atestă că inculpata a transmis banii companiei canadiene și nu i-a însușit, respectiv nefiind demonstrată comiterea infracțiunii prevăzută de art.190 alin.(5) Cod penal. Nu a fost probată existența laturii obiective a infracțiunii de escrocherie, or, latura obiectivă a escrocheriei se realizează prin dobândirea ilicită a bunurilor altei persoane prin înșelăciune sau abuz de încredere, prin urmare, Colegiul penal menționează că nu a fost 21 probat că inculpata Munteanu Alexandra a dobândit sumele de bani respective și anume faptul că sumele de bani la care indică Buza Anastasia, ar fi trecut în contul inculpatei. Mai mult, nu s-a stabilit că masa bunurilor patrimoniale ale inculpatei, ar fi crescut considerabil prin aportul lui Buza Anastasia, aceste circumstanțe fiind probate prin faptul că, potrivit ordinelor de plată indicate mai sus, inculpata a transferat pe contul companiei canadiene sumele de bani, transferul de către inculpată a sumelor de bani este probat prin transferul inversat prin care Buza Anastasia a primit înapoi sume de bani de la compania canadiană, cât și recompensa -piatra semiprețioasă. Prin probele administrate nu s-a probat nici o metodă care ar contura înșelăciunea, relevat fiind și faptul că escrocheria se consideră consumată dacă averea a fost dobândită de la victimă și infractorul își sporește masa patrimonială din contul victimei, însă astfel de circumstanțe nu au fost elucidate și nici probate. Instanța de apel a apreciat ca fiind eronată aprecierea organului de urmărire penală, preluată de instanța de fond, precum că banii, transferați prin 7 transferuri bancare prin intermediul BC „EximBanc” au fost transferate persoanelor necunoscute, în timp ce pe aceste transferuri era clar indicată destinația: Candiamind INC, pentru diamante, anume partea vătămată Buza Anastasia și nu Munteanu Alexandra, a atras-o pe fiica sa, Zadic Nadejda în acest proiect, iar ultima de asemenea a devenit participant la acest proiect, având calitatea de martor, iar suma care-i aparținea lui Zadic Nadejda de 565 dolari SUA, este imputată lui Munteanu Alexandra. Acest fapt încă odată demonstrează cert că Buza Anastasia conștient a aderat la acest proiect, a apreciat posibilele avantaje, a atras alte persoane în acest proiect - fiica sa Zadic Nadejda, a organizat în acest scop întâlniri cu alte persoane din colectivul de muncă în or. Hâncești și aștepta sume fabuloase și pietre prețioase de la compania canadiană. Mai mult, martorul Zadic Nadejda a declarat, că în luna decembrie 2010, mama ei - Buza Anastasia, dorind ca să obțină un venit mai mare, a decis să investească personal în afacerea dată suma de 13 560 dolari USD, ce reprezintă 24 de „loghin”-uri, pentru ce a contactat-o pe Munteanu Alexandra. Astfel, relevant este faptul că între Munteanu Alexandra și Buza Anastasia nu este nici o diferență în calitatea lor față de compania canadiană, în acțiunile de implicare a altor persoane în proiect, cu excepția că Munteanu Alexandra s-a limitat numai la o sumă neînsemnată de bani în proiect. Munteanu Alexandra a declarat că a devenit membru al acestui proiect, a primit pietre semiprețioase de la compania canadiană (ridicate de organul de urmărire penală) și este participant până în prezent. Anume în această calitate s-a și prezentat față de alte persoane, care corespunde realității și Munteanu Alexandra nu neagă acest fapt. Munteanu Alexandra nu neagă faptul, că a explicat lui Buza Anastasia, despre necesitatea implicării și a altor persoane. Munteanu Alexandra nu s-a prezentat ca reprezentant al companiei date, nu a semnat careva contracte cu alte persoane din numele companiei date, nu a primit bani ca reprezentant al companiei. Astfel, Munteanu Alexandra nu și-a asumat obligați față de partea vătămată, nu a promis careva onorarii și avantaje, circumstanțe care, exclud învinuirea inculpatei în 22 nerespectarea intenționată a unui angajament sub aspectul calificării acțiunilor acesteia din punct de vedere a escrocheriei, însă instanța de fond nu a dat apreciere acestor circumstanțe. Cu referire la argumentul invocat de apărare precum că, declarațiile părții vătămate și a martorilor urmează a fi apreciate critic, instanța de apel l-a respins ca nefondat, întrucât declarațiile acestora nu poartă un caracter contradictoriu, pe parcursul examinării cauzei permanent au dat același declarații, care nu sunt dubioase, coroborează cu declarațiile martorilor și probele scrise cercetate cât și nu au fost stabilite temeiuri de a considera că declarațiile martorilor sunt neveridice sau poartă un caracter defăimător, sau de răzbunare în privința inculpatei. Declarațiile părții vătămate și a martorilor coroborează cu probele acuzării și privite în ansamblu, nu lasă loc pentru dubii în ceea ce ține de culpabilitatea inculpatei Munteanu Alexandra în comiterea infracțiunii de cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari prin abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire. Instanța de apel a notat că, apărarea în apelul declarat nu a prezentat probe verosimile și concludente în susținerea poziției de achitare, făcând trimitere doar la anumite norme din lege, menționând faptul că condamnarea inculpatei este bazată pe presupuneri. Probele prezentate demonstrează cu certitudine vinovăția inculpatei, fiind aduse probe directe care dovedesc nemijlocit vinovăția acesteia de cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari prin abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire și acestea nu trezesc îndoieli, ci dimpotrivă, combat afirmațiile date de partea apărării. La stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă inculpatei instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, 90 Cod penal, că infracțiunea săvârșită de inculpată este mai puțin gravă, inculpata la evidența medicilor narcolog și psihiatru nu se află, la locul de trai se caracterizează pozitiv, nu are antecedente penale, are vârsta de 57 ani, circumstanțe agravante nu au fost reținute, fiind reținută circumstanța atenuantă - săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, concluzionând că scopul pedepsei penale va fi atins prin aplicarea în privința acesteia a unei pedepse cu închisoarea pe un termen de 3 (trei) ani, cu ispășirea în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. Totodată, ținând cont de personalitatea inculpatei, de circumstanța atenuantă reținută de instanța de judecată, instanța de apel a concluzionat că nu s-a evidențiat necesitatea ca inculpata să execute real pedeapsa cu închisoare stabilită supra, astfel că corectarea și reeducarea acesteia, poate fi atinsă și fără a fi izolată de societate, prin dispunerea suspendării condiționate a executării pedepsei cu închisoarea, în baza art.90 Cod penal, prin ce inculpata va avea posibilitatea reală să-și dovedească corectarea prin comportamentul exemplar și muncă cinstită. Cu referire la acțiunea civilă depusă de partea vătămată Buza Anastasia, instanța de apel, menționând motivele ce au determinat recalificarea acțiunilor inculpatei Munteanu Alexandra la art.196 alin.(4) Cod penal, a conchis că prejudiciului cauzat părții vătămate constituie 10 516 dolari SUA și a dispus încasarea echivalentului în lei MD, conform cursului oficial a BNM, la momentul executării hotărârii.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 23 15.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Vitalie Călugăreanu, care invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 12) și-a exprimat dezacordul cu soluția adoptată de instanța de apel și solicită casarea integrală a deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecători. În conținutul cererii de recurs se menționează că; - soluția instanței de apel, în partea recalificării faptelor comise de inculpată din prevederile art.190 alin.(5) Cod penal în cele ale art.196 alin.(4) Cod penal, adică de la infracțiunea de escrocherie, la infracțiunea de cauzare de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere, este afectată de erori de drept prescrise de pct.6) și 12) din art.427 Cod de procedură penală, or, greșit s-au apreciat și încadrat juridic faptele constatate în urma administrării materialului probatoriu, cât și faptul ca instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; - instanța de fond corect a stabilit circumstanțele de fapt ale infracțiuni comise, a făcut o apreciere corectă a probelor prezentate, corect încadrând fapta în prevederile art.190 alin.(5) Cod penal, aplicând o pedeapsă în limitele normei incriminate; - acțiunile inculpatei întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal, vina fiind dovedită prin declarațiile părții vătămate Buza Anastasia, a martorilor Zadic Nadejda, Cojuhari Ecaterina, Ceachir Diana, Josanu Nina, Bîrlădeanu Ana și Barsucova Liubovi, prin materialele cauzei și anume: ordinul de plată nr.2 din 11 octombrie 2010 (f.d.169 vol.1); ordinul de plată nr.4 din 13 octombrie 2010 (f.d.170 vol.1); ordinul de plată nr.1 din 12 decembrie 2010 (f.d.171 vol.1); ordinul de plată nr.3 din 16 decembrie 2010 (f.d.172 vol.1); ordinul de plată nr.1 din 27 decembrie 2010 (f.d.173 vol.1); ordinul de plată nr.2 din 28 decembrie 2010 (f.d.174 vol.1) și ordinul de plată nr.1 din 17 martie 2011 (f.d.175 vol.1); - apărarea nu a prezentat dovada faptului că activează sau este reprezentant al firmei din Canada, că are dreptul de a încheia contracte din numele acesteia și în contul acesteia, sau inculpata recepționa banii de la partea vătămată ca persoană fizică, explicând condițiile și esența afacerii în mod verbal, ceea ce presupune angajarea responsabilității încheierii unui contract de investiție în formă verbală; - instanța de apel a făcut trimitere la fiecare probă în parte din dosar, însă nu a verificat minuțios și obiectiv fiecare probă separat, sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludentei și veridicității, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării acestora; - instanța de fond corect a conchis că, nu a fost probat faptul că A. Munteanu era membru al firmei în speță, însă ultima acționa din numele firmei, venind cu propunerea ca persoanele să investească întru obținerea unui profit, respectiv persoanele date urmau să atragă noi clienții prin aceleași metode, fapt menționat de partea vătămată, cât și de martori, confirmat prin depozițiile acestea, precum că: „în afară de Buza Anastasia a invitat și alte persoane în proiectul respectiv, și anume pe E. Moga și E. Rejep”. În declarațiile sale partea vătămată Buza Anastasia menționează faptul că, Munteanu Alexandra i-a relatat precum 24 că: „este reprezentantul unei firme prestigioase din Canada și că oficiul firmei la care este angajată se află pe str. Bulgară mun. Chișinău, însă la care partea vătămată nu a fost niciodată; - în cadrul judecării cauzei a fost demonstrat faptul că, inculpata a profitat de relațiile de prietenie și de încredere reciprocă stabilită între partea vătămată și inculpată, ultima a însușit o parte din banii transmiși de către partea vătămată, ori transferurile bănești în contul firmei din Canada, al cărui reprezentant pretinde că este inculpata, au fost efectuate chiar și anterior transmiterii sumei de bani din partea lui Buza Anastasia, fapt confirmat de partea vătămată prin declarațiile sale precum că: „ordinele de plată din 11.10.2010 și 13.10.2010, prezentate în calitate de probă (f.d.52 și f.d.54 din dosar), nu corespund adevărului, din motiv că prima sumă de dolari SUA, i-a transmis-o Alexandrei în a doua jumătate a lunii octombrie, iar cealaltă sumă de dolari SUA ai fiicei sale i-a transmis-o la începutul lunii noiembrie.” - latura obiectivă a infracțiuni este întrunită de către inculpată, acțiunea adiacentă - abuzul de încredere a fost utilizată de către inculpată pentru săvârșirea faptei sale, acțiune exteriorizată prin folosirea relațiilor de prietenie pentru dobândirea bunurilor altei persoane, Munteanu Alexandra urmărind inițial scopul dobândirii acestui bun. Abuzul de încredere, alături de înșelăciune, reprezintă o modalitate de înfăptuire a laturii obiective a infracțiuni de escrocherie; - inculpata întru continuarea intenției sale infracționale și cu scopul obținerii de profituri, a informat partea vătămată Buza Anastasia., referitor la obținerea dividentelor în suma de 4 000 dolari SUA din prima investiție, precum și o piatră semiprețioasă, care reprezenta un cadou din partea firmei canadiene. Prin săvârșirea acțiunilor sus indicate, inculpata a trezit interesul părții vătămate de a investi o sumă mai mare în afacerea dubioasă, acțiune săvârșită de către Buza Anastasia în continuare, prin transmiterea restul sumelor bănești; - instanța de apel nu a combătut argumentele precum că partea vătămată Buza Anastasia, nu a primit careva confirmare că banii transmiși lui Munteanu Alexandra cu scopul investirii în afaceri, au ajuns la destinație, ori că ultima a devenit membru a acestei firme, în afară de login-urile apărute pe pagina web a firmei, ceea ce nu probează nemijlocit transferul bănesc efectuat de Munteanu Alexandra; - nu s-a dat răspuns asupra argumentului, dacă Munteanu Alexandra era membru al firmei sau nu, dacă avea dreptul aceasta să acționeze din numele firmei sau nu, venind cu propunerea ca partea vătămată să investească întru obținerea unui profit, respectiv la rândul ei, partea vătămată Buza Anastasia. urma să atragă noi clienții prin aceleași metode, fapt menționat de către Buza Anastasia cât și de martori; - au rămas fără a fi apreciate declarațiile inculpatei Munteanu Alexandra precum că aceasta declară că are bani investiți în compania canadiană pe care nu îi poate restitui, condițiile de restituire fiind ca să aducă două persoane în companie; - instanța de apel nu a dat răspuns la întrebările; de ce nu a fost încheiat contract între pretinsa firmă din Canada direct cu partea vătămată; de ce banii nu au fost transferați 25 de către partea vătămată personal pe conturile pretinsei firme din Canada; de ce banii în sumă de 4000 dolari nu au fost transferați direct de către pretinsa firmă din Canada pe contul părții vătămate, dar au fost transmiși de către inculpată ches lui Buza...invocând că banii au fost ridicați de către o altă persoană din Canada și reprezintă decidente din investiție a părții vătămate; declarațiile inculpatei se contrazic atunci când ultima în apărarea sa indică că, doar partea vătămată este persoana care își poate ridica banii de pe conturile pretinsei firme din Canada, atunci când singură indică că dividentele transmise de către ea părții vătămate au fost ridicate din Canada de către o altă persoană; - instanța de apel a aplicat incorect prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală și a dat o apreciere improprie probelor din punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității și veridicității lor, ori, reieșind din faptele constatate în decizia Curții de Apel Chișinău, prin care s-a stabilit că, inculpata nu a avut scop de dobândire a bunurilor altei persoane; - pentru a încadra acțiunile inculpatei Munteanu Alexandra în baza art.196 alin.(4) Cod penal instanța de apel urma să demonstreze prin care probe s-a demonstrat că nu a avut loc însușirea bunurilor victimei, dar inculpata doar se eschivează în mod fraudulos să-i transmită victimei bunurile care i se cuvin, ori se folosește de acestea, în detrimentul victimei. 15.2. Avocatul Cașu Ruslan, în numele inculpatei, care invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea integrală a deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău cu remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecători. În conținutul cererii de recurs, recurentul menționează că: - în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor, atunci, urma să dezvăluie această concluzie, expunându-i-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul vinovăției cât și nevinovăției, fapt ce pe caz nu a avut loc, fiind prezentă o apreciere formală, eronată și tendențioasă; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate de către partea apărării; - concluziile instanțelor de fond și apel nu corespund circumstanțelor de fapt stabilite în cadrul cercetării judecătorești; - nevinovăția inculpatei este confirmată prin totalitatea probelor din materialele dosarului, inclusiv cele prezentate suplimentar (la etapele anterioare de examinare a cauzei în ordine de apel). - nici de această dată instanța de apel nu s-a pronunțat asupra faptului că urmărirea penală nu are nici o obiecție față de L. Barsucova., care a stat la baza activității acestui proiect și care a invitat-o pe Munteanu Alexandra în acest proiect. Astfel, în acest raport Barsucova-Munteanu nu este nimic criminal. De asemenea, s-a indicat că L. Barsucova a confirmat faptul că anume ea a implicat-o pe A. Munteanu și T. Stoian în acest proiect. Instanța de apel nu a dat nici o apreciere acestor depoziții importante, ignorându-le de fapt; - instanța de apel a ignorant și faptul că Munteanu Alexandra, nu și-a asumat nici o obligațiune față de Buza Anastasia, ea singură fiind în aceiași situație - participant la 26 proiect. Cu alte cuvinte Munteanu Alexandra și Buza Anastasia nu sunt părți contractante și nu presupune o activitate comună; - Buza Anastasia nu și-a pierdut dreptul de proprietate asupra propriilor bani, fiind confirmați de companie și fiind în gestiunea companiei, iar Munteanu Alexandra nu are nici o atribuție cu aceasta, or, dacă Munteanu Alexandra avea intenția criminală, care era necesitatea de a transfera sumele de bani către compania canadiană; - inculpata Munteanu Alexandra nu s-a prezentat ca reprezentant al companiei date, nu a semnat contracte cu alte persoane din numele companiei date, nu a primit bani ca reprezentant al companiei date; - partea vătămată și martorul Ecaterina Cojuhari au confirmat că, Muntean Alexandra nu și-a asumat careva obligațiuni față de partea vătămată, personal nu a promis careva onorarii și avantaje; - partea vătămată Buza Anastasia în ședință de judecată a confirmat că, inculpata a explicat că participarea în proiect cu un loghin costă 520 dolari SUA, deși partea vătămată, în scopul obținerii unui profit mai rapid, a hotărât să investească o sumă considerabilă, confirmând că aceasta era hotărârea ei proprie, respectiv este imposibil de concluzionat că Muntean Alexandra a avut cu cineva o înțelegere prealabilă anume pentru a dobândi mijloacele financiare a lui Buza Anastasia. - este eronată afirmația că ar fi fost încheiat vreun contract de investiții cu Munteanu Alexandra în urma căruia și-ar fi asumat vreo obligațiune, cu atât mai mult în formă verbală, ci numai oferea informații referitor la acest proiect, întocmai cum era indicat pe pagina oficială a companiei (mwv.munami.com) accesibilă până în prezent, oficial înregistrată în Registru întreprinderilor din Canada (Govemement of Canada Copetition Bureau). - atât partea vătămată Buza Anastasia cât și martorul Ecaterina Cojuhari au declarat, că Munteanu Alexandra nu și-a asumat obligați față de partea vătămată, nu a promis anumite onorarii și avantaje; - Firma canadiană, prin răspunsurile sale (f.d.232), i-a răspuns lui Buza Anastasia., adică este legătură și confirmare cu firma canadiană, că nu refuză să întoarcă părții vătămate sumele investite. Astfel, dacă Buza Anastasia. are careva pretenții financiare, atunci toate pretențiile urmează a fi înaintate companiei canadiene Munami. Inc și nu inculpatei Munteanu Alexandra (f.d.242-255, în special f.d.247); - nu a fost stabilit faptul, că Munteanu Alexandra a urmărit scopul dobândirii bunurilor a lui Buza Anastasia., deoarece banii au fost transmiși companiei canadiene, compania confirmând acest fapt, iar ca rezultat al devenirii membru proiectului, a primit bonus (premiu) de la compania canadiană în sumă de 3 000 dolari SUA și o piatră semiprețioasă. Buza Anastasia, considerându-se lezată în drepturile sale, nu a refuzat aceste premii; - instanța de apel a dispus încasarea sumei invocate în calitate de pretenție în latura civilă, însă contradictoriu și-a argumentat soluția prin faptul că partea acuzării nu a prezentat probe, prin care s-ar demonstra vinovăția inculpatei în aceea că ea a comis delapidarea averii străine, adică a însușit ilegal bunurile altei persoane, încredințate în 27 administrarea vinovatului, cu folosirea situației de serviciu și cauzarea de daune în proporții deosebit de mari, ceea ce în viziunea părții apărării reprezintă un paradox; - soluția instanței de apel, în partea recalificării faptelor comise de inculpată din prevederile art.190 alin.(5) Cod penal, în cele ale art.196 alin. (4) Cod penal, adică de la infracțiunea de escrocherie, la infracțiunea de cauzare de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere, este afectată de erori de drept prescrise de pct.6) și 12) din art.427 Cod procedură penală or, greșit s-au apreciat și încadrat juridic faptele constatate în urma administrării materialului probatoriu; - nu a elucidat instanța de apel nici aspectele invocate în susținerea poziției de apărare în partea ce ține de următoarele argumente ale inculpatei Munteanu Alexandra: existența până în prezent a mijloacelor bănești ale părții vătămate pe contul companiei canadiene; nu este clar cum organul de urmărire penală a stabilit suma pretinsului prejudiciu; pe parcursul a 8 ani, acuzarea nici nu a încercat să formuleze la nivelul oficial al statului cel puțin o cerere de asistență juridică internațională (cerere de comisie rogatorie) pentru elucidarea circumstanțelor care prezintă interes pentru stabilirea adevărului, respectiv acuzarea din start nu și-a dorit aflarea adevărului; acuzarea a neglijat grav și faptul că autoritățile (Inspectoratul de politie sectorului Ciocana, mun. Chișinău) de drept deja s- au expus până la pornirea urmăririi penale despre lipsa relațiilor penale în această situație, organul de urmărire penală, dar și instanțele de judecată urmând a înceta procesul, pe motivul existentei unui act neanulat care de altfel, este în vigoare până în prezent; răspunsurile companiei canadiene, indiscutabil confirmă concluziile expuse de subsemnată despre nevinovăție, dar și lipsa relațiilor juridice-penale; până în prezent partea vătămată este proprietarei sumei mijloacelor bănești investite, care de altfel sunt depozitați pe contul numitei în compania canadiană; - nici instanța de fond, nici instanța de apel nu au ținut cont de probele administrate în cadrul cercetării judecătorești și de circumstanțele stabilite ale cauzei și nu a fost luat în consideratei lipsa caracterului criminal sub aspect penal din partea inculpatei Munteanu Alexandra care este confirmat atât prin declarațiile părții vătămate, prin declarațiile martorilor, cât și prin probele materiale existente. - atât pe parcursul urmăririi penale cât și pe parcursul examinării în fond și în ordine de apel a cauzei penale, toate probele acumulate și examinate indică anume la nevinovăția inculpatei Munteanu Alexandra, aceste probe fiind suficiente pentru pronunțarea soluției de achitare a inculpatei; - partea descriptivă a deciziei adoptată de instanța de apel, la motivarea încadrării juridice contravine prevederilor art.394 alin.(1) pct.5) și alin.(2) pct.2) Cod de procedură penală, deoarece nu cuprinde motivele de modificare a încadrării juridice a acțiunilor inculpatei, iar argumentele invocate poartă un caracter juridic-teoretic, care însă, nu corespunde circumstanțelor stabilite prin probele în cauza indicată; - instanța de apel, s-a limitat la o motivare insuficientă și contrară probatoriului administrat pe cauză, or apărarea invocă probe și argumente concrete, care în opinia sa confirmă cu certitudine nevinovăția inculpatei; 28 - instanța de apel a neglijat și afirmația procurorului precum că persoanele necunoscute sunt complici ai inculpatei, deoarece organul de urmărire penală nu a demonstrat prin probe pertinente acest fapt și prin ce se exprimă rolul complicilor, prin prisma art.42 alin. (5) Cod penal, iar în cazul în care este prezentă participația și persoanele necunoscute au statut a unor complici în săvârșirea infracțiuni fața de Buza Anastasia., atunci nu este clară poziția inculpatei, anume care ar fi fost rolul ei în componența infracțiuni incriminate, circumstanței care nu au găsit reflectare și descriere în decizia instanței de apel pronunțată în privința inculpatei Munteanu Alexandra, ceea ce la fel contravine principiilor dreptului penal; - nu au fost supuse analizei, nici declarațiile părții vătămate care pe o parte indică că a fost înșelată de inculpată, iar de pe altă parte se atestă că aceasta a primit o sumă de bani, o piatră prețioasă, pentru care a achitat personal, din inițiativă proprie devamarea și însăși partea vătămată Buza Anastasia. care era directorul Școlii internat de la Hâncești, a organizat în cadrul instituției o întâlnire cu profesorii, în scopul de a-i convinge de a investi în proiectul respectiv; - instanța de apel, constatând lipsa însușirii banilor, a dispus încasarea de la inculpata Munteanu Alexandra a sumei de 10 516 dolari SUA, or, pe o parte s-a constatat faptul că banii părții vătămate se află până în prezent pe contul companiei canadiene deschis pe numele numitei, fapt care nu a fost nici negat de partea vătămată, dar și nici combătut de către partea acuzării, iar partea vătămată nu a știut să explice instanței de apel motivele și cauzele de abținere pentru a efectua decontarea propriilor mijloace bănești, de altfel încriminate de către procuror ca fiind însușite și dispuse a fi încasate prin decizia instanței de apel de la Munteanu Alexandra, asemenea soluție ducând la dublarea veniturilor părții vătămate, căreia prin decizia instanței de apel i-a fost generat dreptul de a pretinde la suma mijloacelor bănești prin metoda încasării de la inculpata Munteanu Al, pe o parte, iar pe o altă parte de a ridica (deconta) propriile mijloace bănești de pe contul companiei canadiene deschis pe numele părții vătămate; - instanța de apel nu și-a îndeplinit obligațiunea de a înfăptui justiția, a examinat pur formal, tendențios și unilateral apelurile declarate de către apărare, nu s-a clarificat care circumstanței sunt relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, dar și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, aceasta este expus neclar, precum și faptei i s-a dat o încadrare juridică greșită, inclusiv nu au fost întrunite elementele infracțiuni. 15.3. Inculpata Munteanu Alexandra, care invocând prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea integrală a sentinței Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată, pe motivul lipsei faptului infracțiunii incriminate și respingerea acțiunii civile. În conținutul cererii de recurs, recurenta menționează că: 29 - decizia instanței de apel nu cuprinde nici o soluție în vederea “descrierii faptei criminale, considerate ca fiind dovedită”; - deciziile instanței de fond și apel nu cuprind motivele pe care se întemeiază soluțiile, fiind, practic, imposibilă exercitarea unei motivări în sensul art.6 CEDO, or, temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea cererii de apel depusă de apărare precum și motivele adoptării soluției date de către instanța de apel nu sunt în concordanță cu prevederile legale privind judecarea cauzei în ordine de apel și sunt contrare legii. - conținutul deciziei instanței de apel, atestă că nu este întemeiată din punct de vedere juridic, concluziile nefiind expuse într-o consecutivitate logică strictă, iar motivarea deciziei adoptate este una sumară și incompletă, or, în considerentele deciziei nu sunt reținute circumstanțele de fapt si de drept, nu sunt evaluate și analizate în mod concret toate mijloacele de probă administrate în vederea aflării adevărului, nu se constată în parte forma vinovăției inculpatei, sub aspectul infracțiunilor, pentru care Munteanu Alexandra, a fost condamnată, iar temeiurile de fapt și de drept reținute de către instanța de apel nu coroborează cu motivele adoptării acestei soluții; - instanța de apel nu s-a pronunțat aspra tuturor argumentelor din apel și nici nu le- a reflectat în decizia sa; - nici instanța de fond și nici instanța de apel, nu au elucidat contradictorialitatea declarațiilor părții vătămate, care de fiecare dată a depus declarații diferite; - la caz, nu și-a găsit confirmare fapta infracțională de cauzare de daune materiale în proporții mari proprietarului prin înșelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire, or, s-a adeverit existența unor relații de ordin civil, faptul dat fiind confirmat chiar și de către însuși Buza Anastasia, cât și de martorii audiați pe parcursul cercetării judecătorești, dar și celelalte probe administrate la caz; - din probele cercetate în ședința instanței de fond și apel reiese cert că învinuirea înaintată inculpatei Munteanu Alexandra nu s-a adeverit comiterea pretinsei fapte de escrocherie, sau cauzare de daune prin „înșelăciune”, în situația în care, prin înșelăciune se înțelege dezinformarea conștientă a victimei, care constă în prezentarea vădit falsă a realității (înșelăciunea activă) sau în trecerea sub tăcere a realității, când sunt ascunse faptele și circumstanțele care trebuie comunicate în cazul săvârșiri cu bună-credință și în conformitate cu legea a tranzacției patrimoniale (înșelăciunea pasivă), circumstanței care nu și-au găsit confirmare în acțiunile inculpatei; - în acțiunile inculpatei Munteanu Alexandra lipsesc elementele constitutive ale infracțiuni prevăzute de art.196 alin.(4) Cod penal, în situația existenței unor circumstanței de ordin obiectiv, precum și în prezența probatoriului administrat, care nu arată decât prezența relațiilor de ordin civil între inculpată și partea vătămată; - cele relatate de martorii audiați în cadrul ședinței instanței de fond nu indică la careva stări de fapt ce ar stabili cu certitudine că inculpata prin acțiunile sale ar fi comis o faptă prejudiciabilă, or ceea ce au relatat martorii descriu doar modul de funcționare a companiei respective, descriu faptul că și martorii respectivi au fost implicați în proiect și nicidecum nu indică la intențiile cupidante ale inculpatei, sau la anumite circumstanței ce 30 ar stabili că inculpata ar fi acționat prin înșelăciune și ar fi dobândit în cont propriu careva sume de bani ce nu i se cuvin; - celelalte probe administrate la caz și anume cele 7 ordine de plată eliberate de BC „Eximbank-Guppo Veneto Banca”, prin care plătitorul Munteanu Alexandra a transferat către beneficiarul Candiaminds INC sume de bani în dolari SUA, destinația plății fiind pentru diamante, nu pot fi admise ca probe și nici nu pot fi puse la baza unei sentințe judecătorești de condamnare, așa cum s-a conchis eronat și pripit de către instanțele de fond și apel, în situația în care acestea confirmă anume circumstanțele expuse de către A. Munteanu și anume - că ea a transferat sumele de bani primite de la Buza Anastasia, în contul companiei din Canada și nicidecum nu demonstrează pretinsul fapt de însușire a acestor sume de bani; - nu a fost demonstrat că, Munteanu Alexandra de la bun început ar fi avut scopul de a o înșela pe partea vătămată, fiind de fapt adeverit că odată cu transferul sumelor de bani, partea vătămată Buza Anastasia dispunea de loghin-uri, și că a primit ulterior sume de bani, dar și piatra semiprețioasă cu titlu de recompensă, de altfel în situația în care Munteanu Alexandra nu ar fi transmis sumele de bani, partea vătămată nu urma de la bun început să primească careva sume de bani sau recompense; - chiar și circumstanța indicată de către Buza Anastasia, precum că nu a primit careva confirmare faptului că banii transmiși lui Munteanu Alexandra au avut anume scopul investirii în afacere, nu confirmă faptul că Munteanu Alexandra ar fi avut intenții de cauzare de daune lui Buza Anastasia, în condițiile în care faptul transmiterii banilor către compania canadiană este adeverit nemijlocit prin loghin-urile apărute pe pagina web a firmei, dar și sume de bani și recompensa primită de partea vătămată, astfel că însuși Buza Anastasia, a menționat că în luna martie 2011, prin serviciul de posta rapidă FedEx, a achitat personal, pentru devamare, suma de 200 dolari SUA, și a primit o piatră semiprețioasă apreciată de către Buza Anastasia la suma de 2 900 dolari SUA. - nu a fost administrată nici-o probă ce ar confirma cele declarate de către Buza Anastasia, precum că Munteanu Alexandra nu era colaborator al întreprinderii din Canada, precum și că nu acționa anume în numele și interesele acestei entități economice, în situația în care anume Buza Anastasia a indicat că Munteanu Alexandra xxxxx i-a comunicat că dânsa acționează în numele acestei companii, fapt care a fost confirmat si de către martorii audiați în cadrul ședinței instanței de fond; - instanța de apel urma să constate clar că suma de bani care a fost transferată în șapte tranșe, în transferuri diferite, prin intermediul BC „Eximbank” SA a fost transferată anume pe numele companiei Candiaminds INC, pentru diamante, și anume din numele lui Buza Anastasia și nicidecum nu din/pe numele lui Munteanu Alexandra, iar Buza Anastasia a atras-o pe fiica sa, Zadic Nadejda în acest proiect; - urmează a fi reținute și relatările martorului Zadic Nadejda care a indicat că în luna decembrie 2010, mama ei - Buza Anastasia, dorind să obțină un venit mai mare a decis să investească personal în afacerea dată suma de 13560 dolari USD, ce reprezintă 24 de „loghin-uri”, pentru ce a contactat-o pe Munteanu Alexandra; 31 - între Munteanu Alexandra xxxxx și Buza Anastasia nu este nici o diferență în calitatea lor fața de compania canadiană „Candiaminds INC”, în acțiunile de implicare a altor persoane în proiect, cu excepția faptului că Munteanu Alexandra s-a limitat doar la o sumă neînsemnată de bani în proiect; - la întâlnirea ce a avut loc în r. Hâncești, Munteanu Alexandra nu s-a prezentat ca reprezentant al companiei „Candiaminds INC”, și nici nu a semnat careva contracte cu alte persoane din numele companiei date, dar și nici nu a primit careva bani în calitate de reprezentant al companiei date; - Munteanu Alexandra nu și-a asumat careva obligați față de partea vătămată Buza Anastasia, și nici nu a promis careva onorarii și avantaje, iar în aceste circumstanței lipsește intenția inculpatei de însușire a banilor părții vătămate Buza Anastasia, și cu atât mai mult de cauzare de daune prin înșelăciune, iar aceste împrejurări denotă lipsa faptei infracționale. - învinuirea înaintată la capitolul pretinsei induceri în eroare a lui Buza Anastasia, per a contrario, este total nefondată și urmează a fi reținut că conform probelor administrate la caz, nemijlocit conform proceselor-verbale de examinare a obiectelor ridicate de la Munteanu Alexandra, cât și de la Buza Anastasia, se atestă cert că Buza Anastasia a acumulat aceiași calitate pe care o avea și Munteanu Alexandra Xxxxx în cadrul companiei din Canada „Candiaminds INC”, însă avea dorințe și cerințe cu mult mai mari și ultima din proprie inițiativă a încercat să atragă în acest proiect de sine stătător, fără a fi în acest sens convinsă de către Munteanu Alexandra, cu atât mai mult și organizând în acest sens o întâlnire cu colegii acesteia de la școala internat din r. Hîncești; - confirmative lipsei faptului infracțiunii sunt și răspunsurile întreprinderii din Canada „Candiaminds INC”, conform cărora compania i-a comunicat lui Buza Anastasia, că nu refuză să întoarcă lui Buza Anastasia sumele investite, și le va restitui doar cu condiția, că aceasta va respecta cerințele la care s-a angajat, acceptând de a deveni membru al acestui proiect, la fel ca și alte persoane antrenate în acest proiect, situație care confirmă că de fapt compania din Canada „Candiaminds INC”, și-a îndeplinit angajamentele sale, și a transmis lui Buza Anastasia, 3000 dolari SUA, dar și o piatră semiprețioasă, însă ieșirea din proiect și primirea sumei de bani investită este condiționată de alte cerințe, pe care Buza Anastasia nu le-a îndeplinit, iar aceste circumstanței nu pot fi puse în sarcina lui Munteanu Alexandra. Astfel, se exclude existența faptei infracționale prevăzute de art.190 alin.(5) Cod penal cât și a celei prevăzute de art.196 Cod penal, cum a concluzionat pripit instanța de apel; - încheierea instanței de apel privind înlăturarea omisiunilor din 21 decembrie 2017, până la momentul actual este în vigoare și nu a fost anulată de către instanța ierarhic superioară, care nici nu s-a expus pe marginea acesteia din urmă. Ttotodată, la etapa actuală instanța de recurs ordinar urmează să se expună în acest sens și să decidă nemijlocit și asupra corpurilor delicte; - conform învinuirii înaintate lui Munteanu Alexandra se atestă că, aceasta este acuzată de comiterea pretinsei fapte de escrocherie, în perioada 01.10.2010- 17.03.2013, fapt ce vine în contradicție nemijlocit cu declarațiile atât ale lui Munteanu Alexandra, cât 32 și ale lui Buza Anastasia, dar și ale martorilor Zadic Nadejda se atestă cert și fără echivoc, că pretinsa faptă de escrocherie a avut loc în perioada lunilor septembrie decembrie 2010. Totodată, din celelalte probe administrate la caz și anume: ordinele de plată, prin care plătitorul Munteanu Alexandra a transferat către beneficiarul Candiaminds INC sume de dolari SUA, destinația plății fiind pentru diamante, se atestă cert și se confirmă încă odată declarațiile inculpatei, ale părții vătămate, cât și ale martorilor, conform cărora pretinsa faptă de escrocherie a avut loc anume în perioada lunilor septembrie - decembrie 2010, și nicidecum în perioada reținută atât în învinuire, cât și în sentință instanței de fond, dar și decizia instanței de apel. Astfel, nici instanța de fond și nici instanța de apel, la rejudecarea cauzei, nu s-au expus pe marginea timpului concret când se pretinde a fi comisă pretinsa faptă infracțională, or, pe de o parte atât în rechizitoriu, cât și în sentință judecătoriei Râșcani din 06.11.2014 și decizia instanței de apel din 21.12.2017 este indicată perioada 11.10.2010 - 17.03.2013, pe când însă toate probele, martorii, cât și celelalte înscrisuri fac referință la pretinsa comitere a faptei în perioada lunilor septembrie 2010 - decembrie 2010, cu atât mai mult că însuși percheziția la domiciliul inculpatei Munteanu Alexandra a avut loc la data de 23.01.2013, iar celelalte acțiuni procesuale în general au avut loc până în luna august 2013; - conform constatărilor făcute de către instanța de fond, cât și instanța de apel, s-au indicat că urmare a pretinselor fapte infracționale imputate lui Munteanu Alexandra, părții vătămate Buza Anastasia i-a fost cauzat un prejudiciu 14690 dolari SUA, pe când însă chiar conform relatărilor lui Buza Anastasia, aceasta pretinde că i s-a cauzat un prejudiciu material în cuantum de 10 516 dolari SUA. Astfel, din relatările lui Buza Anastasia, nu poate fi constatată cu certitudine mărimea pretinsului prejudiciu cauzat, or, în cadrul ședinței instanței de apel Buza Anastasia a susținut că prejudiciul cauzat ei este de 10 516 dolari SUA, totodată a argumentat că a primit de la compania din Canada suma de 4000 dolari SUA, dintre care ei i-a rămas suma de 3400 dolari SUA, 600 de dolari SUA i-a dat unei persoane pe nume Lora. Contrar declarațiilor depuse în instanța de apel, în cadrul ședinței instanței de fond Buza Anastasia a indicat că i-a transmis lui Munteanu Alexandra suma de 13 560 dolari SUA, ulterior a primit de la compania din Canada „Candiaminds INC”, în luna martie 2011 o piatră, pe care a evaluat-o la 2900 dolari SUA, ulterior prin intermediul unui cunoscut a primit de la aceiași companie din Canada, suma de 4000 dolari. Tot în ședința instanței de fond, Buza Anastasia afirmă iarăși contrariul si menționează că i-a transmis lui Munteanu Alexandra xxxxx, suma de 14 125 dolari SUA, sumă diferită față de cea declarată în învinuire, și cu atât mai mult declarată inițial de către Buza Anastasia, care a fost de 14690 dolari SUA. Mai mult ca atât, fiind audiată suplimentar în ședința instanței de fond Buza Anastasia, din nou a indicat o altă sumă pe care i-ar fi transmis-o lui Munteanu Alexandra, și anume suma de 13 500 dolari; - nu poate fi reținută nici soluția instanței de fond și de apel, la capitolul încasării din contul lui Munteanu Alexandra a prejudiciului material în sumă de 10516 dolari SUA, echivalentul în lei MDL, la data executării, or, deși partea vătămată Buza Anastasia a 33 formulat acțiunea civilă în cuantum de 10 516 dolari SUA, pe parcursul cercetării judecătorești nu au fost aduse careva probe ce ar confirma anume acest cuantum, și nu altul; - instanța de apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, a susținut poziția greșită a instanței de fond în ce privește aprecierea probelor în raport cu încadrarea juridică a faptei, acceptând niște concluzii de ordin general, fără a le da o apreciere prin prisma art.101 alin.(1) Cod de procedură penală. Discordanța între cele reținute de instanța și conținutul real al probelor, ignorarea unor aspecte evidente, au avut drept consecință pronunțarea unei concluzii greșite și nemotivate; - în cadrul examinării apelului declarat, Curtea de Apel nu a înlăturat contradicțiile dintre declarațiile martorilor și concluziile din rapoartele de expertiză, dar și din procesele- verbale de cercetare la față locului; - instanța de apel urma să se pronunțe asupra fiecărui argument menționat în cererile de apel, în baza evaluării proprii, juste, a probelor administrate în cursul urmăririi penale, a celor readministrate în condiții de oralitate, nemijlocire și contradictorialitate la etapa cercetării judecătorești și a celor administrate, cu respectarea dreptului la apărare al părților, în această fază procesuală, și ca urmare să rețină corect starea de fapt, vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei comise de către acesta.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, inculpata Munteanu Alexandra, a depus referință privitor la opinia asupra recursului declarat de acuzatorul de stat, menționând că pledează pentru respingerea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. 16.1. Partea vătămată Buza Anastasia, la fel, a depus referință privitor la opinia asupra recursurilor declarate de apărare, menționând că pledează pentru respingerea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile din următoarele considerente. Potrivit art.427 alin.(1) pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanța, inclusiv și în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. 34 În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile ordinare, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 15.1 – 15.3 din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.14. – 14.1. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei, și corect a recalificat acțiunile acesteia dând o încadrare juridică corectă acțiunilor ei infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar. Probele puse la baza condamnării lui A. Munteanu de către instanța de apel sânt: declarațiile părții vătămate Buza Anastasia, date în ședința instanței de apel, în ședința instanței de fond și în cadrul urmăririi penale; declarațiile martorului Zadic Nadejda; declarațiile martorului Cojuhari Ecaterina; declarațiile martorului Ceachir Diana; declarațiile martorului Josanu Nina; declarațiile martorului Bîrlădeanu Ana; declarațiile martorului Barsucova Liubovi; declarațiile martorului Josanu Nina; procesul-verbal de confruntare, între partea vătămată Buza Anastasia și bănuita Munteanu Alexandra; procesul-verbal de ridicare din 04.12.2012; procesul-verbal de examinare a obiectului din 05.12.2012, prin care s-a examinat o notiță ridicată la data de 04.12.2013 de la cet. Buza Anastasia, fiind stabilit că este expusă pe o filă de hârtie de culoare galbenă cu dimensiunile 12,5 pe 7,5 cm, ce are pe centru înscrisuri de mână efectuate cu pix de culoare albastră cu mesajul “09.12.2010; 13.560 $”, data fiind subliniată, mai jos urmând o semnătură cu trăsături descifrabile ,,Munteanu”; proces-verbal de examinare a obiectului din 05.12.2012, prin care s-a efectuat examinarea unei cutii al serviciului “FedEx”, având pe partea laterală încleiată porțiune de peliculă, pe care sunt lipite trei etichete, fiind prezente datele destinatarului și anume Anastasia Buza; proces-verbal de examinare a obiectului din 05.12.2012, prin care au fost examinate chitanța de percepere a obligațiilor vamale de la persoanele fizice seria AB nr. xxxxx în original pe una filă; bon de încasare a numerarului nr.XXXXX din 23.03.2011, exemplarul nr. 2, pe o porțiune de filă în original; banderolă poștală nr.xxxxx; invoice comercial nr.xxxxx”; procesul - verbal de percheziție din 23.01.2013, prin care de la domiciliul cet. Munteanu Alexandra au fost depistate și ridicate acte de efectuare a plăților în volum de 24 file; procesul - verbal de examinare a obiectului din 23.01.2013, prin care au fost examinate actele de efectuare a plăților ridicate la data de 23.01.2013 în cadrul petrecerii percheziției la domiciliu cet. Munteanu Alexandra în volum de 24 file; procesul-verbal de ridicare din 30.01.2013, prin care de la et. Munteanu Alexandra au fost ridicate următoarele obiecte: O piatră de culoare albastră împachetată cu nr.GS xxxxx din 19.01.2010 Canadian Diamond Traders Inc., caracteristici: “Round Brilliant Cut Natural Diamond”, 4.32x4.30x2.72 mm, 0.32 ct, VS-2, Treated Blue, Good, replacement value 1,250.00 $ USD; o piatră de culoare albastră împachetată cu nr. GS xxxxx din 19.01.2010 Canadian Diamond Traders Inc., caracteristici: “Round Brilliant Cut Natural Diamond”, 4.35x4.31x2.81 mm, 0.33 ct, SI-1, Treated Blue, Medium, replacement value 1,000.00 $ USD; о piatră de culoare albastră împachetată cu nr. GS 859802 din 35 11.01.2010 Canadian Diamond Traders Inc., caracteristici: “Round Brilliant Cut Natural Diamond”, 5.05x5.01x3.11 mm, 0.49 ct, VS-2, Treated Blue, Good, replacement value 1,725.00 $ USD; o piatră de culoare albastră împachetată cu nr. GS 859792 din 11.01.2010 Canadian Diamond Traders Inc., caracteristici: “Round Brilliant Cut Natural Diamond”, 4.92x4.87x3.24 mm, 0.52 ct, SI-1, Treated Blue, Medium, replacement value 1,850.00 $ USD; chitanță de percepere a obligațiunilor vamale de la persoanele fizice seria AB nr. 656056 din 25.03.2010 cu ordinul de încasare a numerarului nr.4 din 24.05.2010 în original; procesul–verbal de examinare a obiectului din 30.01.2013, prin care a fost examinate obiectele ridicate de la Munteanu Alexandra Xxxxx, ce reprezintă patru pietre în ambalaj original, cu actele de vămuire, ridicate la data de 30.01.2013 de la cet. Munteanu Alexandra Xxxxx; procesul - verbal de ridicare din 30.01.2013, prin care au fost ridicate: O piatră de culoare albastră împachetată cu nr. GS xxxxx din 19.01.2010 Canadian Diamond Traders Inc., caracteristici: „Round Brilliant Cut Natural Diamond,, 4.32x4.30x2.72mm, 0.32ct. VS - 2, Treated Blue,Good, replacement value 1,250.00$ USD. O piatră de culoare albastră împachetată cu nr. GS xxxxx din 19.01.2010 Canadian Diamond Traders Inc., caracteristici: „Round Brilliant Cut Natural Diamond„4.35x4.31x2.81mm , 0.33ct. SI, Treated Blue,Good, replacement value 1,000$ USD. O piatră de culoare albastră împachetată cu nr.GS 859802 din 11.01.2010 Canadian Diamond Traders Inc., caracteristici: „Round Brilliant Cut Natural Diamond„5.05x5.01x3.11mm, 0.49ct. VS, Treated Blue, Good, replacement value 1,725.00 $USD. O piatră de culoare albastră împachetată cu nr. GS 859792 din 11.01.2010 Canadian Diamond Traders Inc., caracteristici: „Round Brilliant Cut Natural Diamond„4.92X4.87X3.24mm , 0.52ct. SI-1, Treated Blue, Good, replacement value 1,850.00$USD. Chitanța de percepere a obligațiunilor vamale de la persoanele fizice seria AB nr.656056 din 25.03.2010 cu ordinul de încasare a numerarului nr.4 din 24.05.2010 în original. Chitanța de percepere a obligațiunilor vamale de la persoanele fizice seria AB nr. xxxxx din 10.01.2011 cu ordinul de încasare a numerarului nr.25 din 10.01.2011 în original; procesul-verbal din 24.07.2013; procesul - verbal de ridicare din 07.08.2013; procesul - verbal de examinare a obiectului din 24.07.2013, prin care a fost efectuată examinarea actelor ridicate de la Banca Comercială „EXIMBANK” S.A. cu sediul în mun. Chișinău, b-dul. Ștefan cel Mare, 6, ce conțin informații referitor la transferurile bancare efectuate de către cet. Munteanu Alexandra în adresa beneficiarului CANDIAMOND INC. 10 WEST 46TH STR XXXXX, NEW YORK, UNITED STATES, contul nr.xxxxx, fiind stabilit că conform scrisorii de însoțire, au fost ridicate acte ce conțin informații despre rulajul bancar al contului de card, despre rulajul bancar al contului curent nr.xxxxx pe numele Munteanu Alexandra, și actele ce atestă efectuarea a șapte transferuri internaționale din numele Munteanu Alexandra în adresa beneficiarului CANDIAMOND INC. 10 WEST 46TH STR XXXXX, NEW YORK, UNITED STATES, contul nr.xxxxx; procesul - verbal de ridicare din 07.08.2013, prin care au fost ridicate de la BC „Moldinconbank” raportul privind transmiterea informației parvenită la 01.11.2010 – 31.12.2010 referitor la transferurile cet. Munteanu Alexandra; procesul - verbal de examinare a obiectului din 36 07.08.2013, prin care au fost examinate actele ridicate de la Banca Comerciala pentru Industrie și Construcții „Moldindconbank" S.A. ce conțin informații referitor la transferurile bancare efectuate de către cet. Munteanu Alexandra, în adresa beneficiarului CANDIAMOND INC. 10 WEST 46TH STR XXXXX, NEW YORK, UNITED STATES, contul nr. xxxxx; ordine de plată; plângerea părții vătămate; confirmarea că Munteanu Alexandra a primit la data 09.12.2010 - suma de 13 560$; Informația privind firma din Canada. Aceste probe, fiind apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor și instanța de apel pronunțându-se argumentat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, au dedus la recalificarea acțiunilor inculpatei Munteanu Alexandra în baza art.196 alin.(4) Cod penal - cauzare de daune materiale în proporții deosebit de mari prin abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însușire, fiind întrunite toate elementele infracțiunii respective. Totodată, soluția instanței privind condamnarea inculpatei coroborează și cu jurisprudența națională, potrivit cărei folosința temporară a bunurilor o va aprecia instanța, ținând seama că făptuitorul nu urmărește scopul de cupiditate, deoarece nu dorește să treacă bunurile în stăpânirea lui definitivă. În funcție de circumstanțele cauzei, asemenea fapte pot fi calificate conform art.196 Cod penal, la fel, fiind necesar ca instanțele judecătorești să ia în considerație că în cazul escrocheriei, victima transmite benevol bunurile către făptuitor, sub influența înșelăciunii sau a abuzului de încredere. Primirea bunurilor cu condiția îndeplinirii unui angajament poate fi calificată ca escrocherie doar în cazul în care făptuitorul, încă la momentul intrării în stăpânire asupra acestor bunuri, urmărea scopul sustragerii lor și nu avea intenția să-și execute angajamentul asumat (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 28.06.2004, nr.23 - Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor, pct.2 și 15). Deși infracțiunea de escrocherie și cea de cauzare de daune prin înșelăciune și abuz de încredere în proporții deosebit de mari sunt asemănătoare în ceea ce privește modalitatea adiacentă de înșelăciune și abuz de încredere, Colegiul penal lărgit reține că acțiunea principală din cadrul infracțiunii prevăzute la art.196 Cod penal nu poate presupune luarea din posesia victimei. În ipoteza infracțiunii prevăzute la art.196 Cod penal, făptuitorul nu obține în posesie bunuri concrete ale victimei. El se eschivează în mod fraudulos să-i transmită victimei bunurile care i se cuvin ori se folosește de aceste bunuri în detrimentul victimei. Altfel spus, sub aspectul laturii obiective, distincția principală dintre infracțiunea de cauzare de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere și escrocherie constă în mecanismul de cauzare a daunelor materiale: în cazul escrocheriei, masa patrimonială a victimei este diminuată în aceeași proporție în care sporește masa patrimonială a făptuitorului; în cazul infracțiunii prevăzute la art.196 Cod penal, masa patrimonială a victimei nu sporește în proporția pe care o exprimă eschivarea făptuitorului de a-și executa 37 obligațiile pecuniare fața de victimă sau masa patrimonială a victimei este diminuată, fără însă a spori masa patrimonială a făptuitorului. Împrejurările nominalizate nu se regăsesc în speța de pe rol, în cadrul cercetării judecătorești fiind prezentate probe concludente care dovedesc că inculpata nu a însușit sumele de bani transmise de către partea vătămată, însă le-a transferat companiei canadiene „Candiaminds INC”. Prin urmare, scopul inculpatei a fost nu de a însuși banii, ci de a obține un profit ilegal, prejudiciind astfel relațiile sociale cu privire la patrimoniu, care au în conținutul lor un drept de creanță și relațiile sociale cu privire la libertatea manifestării de voință și minimul necesar de încredere. Prejudiciul părții vătămate a fost cauzat de inculpată, anume prin faptul că aceasta a luat sumele de bani de la partea vătămată (semnând și o recipisă în acest sens) care aștepta să fie invitată de inculpată la Chișinău pentru a face transferul de bani cu buletinul. Totuși, inculpata Munteanu Alexandra, fără a o pune în cunoștință de cauză pe partea vătămată și fără a o invita pe aceasta cu actele de identitate pentru a merge împreună la oficiul bancar, singură a transferat banii pe contul companiei canadiene, prezentându-i astfel părții vătămate 24 ”loghin-uri” care confirmau depunerea banilor pe numele său, însă Buza Anastasia nici după o perioadă mai mult de 9 ani nu și-a recuperat banii în totalitate. Cu referire la argumentul recurentei Munteanu Alexandra precum că, instanța de apel a admis acțiunea civilă depusă de partea vătămată Buzu Anastasia, încasând din contul acesteia suma de 10 516 dolari SUA, pe când potrivit actului de învinuire s-a constatat un prejudiciu în mărime de 14 690 dolari SUA, Colegiul penal lărgit, reține că suma respectivă a fost calculată și dispusă spre încasare din contul inculpatei, ținându-se cont de sumele restituite lui Buza Anastasia, pe care partea vătămată a menționat că le-a perceput ca o restituire a prejudiciului și nicidecum în calitate de profit, menționând că anume suma de 10 516 dolari SUA este prejudiciul nerestituit a cărui încasare o solicită, instanța de judecată nefiind în drept să admită încasarea unui prejudiciu mai mare decât cel solicitat de partea vătămată. Pe lângă aceasta, recursul procurorului cât și recursurile apărării, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 15.1, 15.2., 15.3. din prezenta decizie, sunt întemeiate doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei. Însă, pornind de la relevanțele art.6 pct.111), 27, 414 alin.(1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanța, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. 38 Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propun recurenții este o competența și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare a acestora. Mai mult, motivele invocate în recursurile de pe rol au constituit obiect de examinare în instanță de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 14.-14.1. – 15.1., 15.2., 15.3. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanța. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanța (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument ( hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țârilor de Jos). Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că, instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, că hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că motivarea soluției nu contrazice dispozitivul hotărârii, acesta fiind expus clar, instanța de apel nu a admis o eroare gravă de fapt, care să fi afectat soluția instanței, că au fost întrunite elementele, iar faptei săvârșiți i s-a dat o încadrare juridică corectă. Conform art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs ordinar îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se constată că el este neîntemeiat. Prin urmare, odată ce recursurile de pe rol sunt neîntemeiate, acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea hotărârii atacate.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: 39 Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Călugăreanu Vitalie, de către avocatul Cașu Ruslan în numele inculpatei Munteanu Alexandra și de către inculpata Munteanu Alexandra, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2019, în cauza penală privind-o pe Munteanu Alexandra xxxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată integral la 23 iulie 2020. Președinte Anatolie Țurcan Judecători Victor Boico Nicolae Craiu Victor Burduh Dumitru Mardari 29 mai 2020 Dosar Nr .1ra-326/2020 O p i n i e s e p a r a t ă a judecătorului Anatolie Țurcan 40 Conform art.art.339 alin (7), 340 alin.(3) Cod de procedură penală în cauza penală privind-o pe Munteanu Alexandra. Prin sentința Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 06.11.2014, Munteanu Alexandra a fost recunoscută vinovată în baza art.190 alin.(5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa – 8 (opt) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis pentru femei și cu privarea de a exercita activitate de administrare a bunurilor altor persoane pe un termen de 5 ani. Acțiunea civilă înaintată de Buza Anastasia a fost admisă în principiu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să hotărască instanța în ordinea procedurii civile. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2019, a fost casată sentința primei instanțe, rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărâre, prin care Munteanu Alexandra a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art.196 alin.(4) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis pentru femei și în baza art.90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea pedepsei pe un termen de probațiune de 3 (trei) ani. A fost admisă acțiunea civilă și sa a încasa de la A. Munteanu în beneficiul părții vătămate A. Buza prejudiciul material în sumă de 10 516 dolari SUA.. Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 29 mai 2020, au fost respinse ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procuror, avocatul Cașu Ruslan în numele inculpatei și inculpată, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2019. La soluționarea cauzei penale asupra recursului ordinar în cauză, expun opinia separată reieșind din următoarele considerente. Consider că instanța de apel insuficient de argumentat a dispus casarea sentinței și contrar prevederilor art.art.101, 414 Cod de procedură penală, nu a dat aprecierea fiecărei probe administrate – în susținerea învinuirii înaintate, dar și nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apeluri. În acest sens, concluziile instanței de apel că ... declarațiile depuse de către inculpată ...sunt declarații ce nu corespund adevărului, nicidecum nu desfășoară motive concrete pe care s-ar baza aprecierea critică a declarațiilor respective, dar și nu este arătat în ce anume constă necorespunderea acestor declarații cu starea de fapt a lucrurilor. Instanța de apel expune că ”...analizând declarațiile părții vătămate... acestea demonstrează cu certitudine vina inculpatei, însă de fapt, nu se expune absolut de loc asupra pertinenței acestor declarații, vizavi de faptul existenței faptei de cauzare de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere. Expunând în decizie argumentele invocate în apeluri, instanța de apel absolut nici într-un mod nu s-a expus asupra acestor argumente în sensul respingerii acestora, ori s-a expus doar prin fraze de ordin generic și neconcret. La fel, instanța de apel, contrar prevederilor art.414 alin.(5) Cod de procedură penală, nu a dat o apreciere argumentelor părții apărării referitor la necorespunderea învinuirii, exigențelor art.6 CțEDO, art.art.23, 26 din Constituția Republicii Moldova. 41 Prin aprecierile eronate și cu caracter de presupuneri, instanța de apel nu doar că a înfăptuit superficial și incomplet actul de justiție, dar și a admis ca persoana inculpată să fie lipsită de posibilitatea de a-și apăra efectiv interesele, astfel, creând premisele unui viciu fundamental, care afectează soluția adoptată, or, soluția despre existența faptei infracțiunii, dovedirea vinovăției persoanei puse sub învinuire, în mod imperativ trebuie să fie bazată pe norme legale și o argumentare clară. Mai mult, instanța de apel a desconsiderat și temeiurile pentru casarea unei decizii anterioare din prezenta cauză - de condamnare a lui A. Munteanu în baza art.196 alin.(4) Cod penal, aceste temeiuri fiind constatate prin Decizia Colegiului Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 03 noiembrie 2015. Pentru aceste motive am considerat că, în speță, ar fi corectă doar soluția de admitere a recursurilor ordinare declarate, cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 ianuarie 2019 și remiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Judecător Anatolie Țurcan 42 43