1ra-781/2018 — Art. 287 al. 2 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 16 mai 2016, Casenciuc Igor și Pleșco Roman au fost achitați de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpați. 1 Prin aceeași sentință, a fost încetat procesul penal pe învinuirea în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în privința lui Neznaico Roman, Condriuc Denis, din motiv că faptele acestora constituie contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional, iar în privința lui Chihai Evghenii, din motiv că fapta acestuia constituie contravențiile prevăzute de art. 78, 354 Cod contravențional, fiind încetate procesele contravenționale în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la răspundere contravențională. De asemenea, a fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Botnarenco Eugeniu, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se pronunțe instanța în ordinea procedurii civile. În privința corpului delict s-a dispus să fie păstrat la materialele cauzei, până la intrarea sentinței în vigoare. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că potrivit rechizitoriului inculpații Neznaico Roman, Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Condriuc Denis și Chihai Evghenii au fost învinuiți de faptul că, la data de 07 iunie 2015, în jurul orei 00:30, împreună și de comun acord, aflându-se în mun. Chișinău, în apropierea blocului locativ de pe bd. Dacia, 30/1, fără careva motive întemeiate, intenționat, numindu-i cu cuvinte necenzurate pe Botnarenco Eugeniu și Burlacu Andrei, încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, le-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, după care unul din atacatori, cu un ciob de sticlă l-a lovit în regiunea bărbiei pe Botnarenco Eugeniu, ulterior a deteriorat parbrizul automobilului de marcă „Volvo S40” CI n/î XXXXXX ce aparține acestuia, cauzându-i părții vătămate Botnarenco Eugeniu, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1769/D din 11.08.2015, leziuni care se califică ca vătămare ușoară, iar părții vătămate Burlacu Andrei, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1770/D din 06.08.2015, cauzându-i leziuni care se califică ca vătămare neînsemnată. Prima instanță a indicat că organul de urmărire penală a calificat acțiunile inculpaților în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică însoțite de aplicarea violenței, adică acțiuni care se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită, săvârșit de mai multe persoane. Totodată, prima instanță a constatat că Neznaico Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii aflându-se în mun. Chișinău, în apropierea blocului locativ de pe bd. Dacia, 30/1, numindu-i cu cuvinte necenzurate pe Botnarenco Eugeniu și Burlacu Andrei, le-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, după care unul din atacatori, cu un ciob de sticlă l-a lovit în regiunea bărbiei pe Botnarenco Eugeniu, ulterior a deteriorat parbrizul automobilului de marcă „Volvo S40” CI n/î xxxxxxx ce aparține acestuia, cauzându-i părții vătămate Botnarenco Eugeniu, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1769/D din 2 11.08.2015, leziuni care se califică ca vătămare ușoară, iar părții vătămate Burlacu Andrei, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1770/D din 06.08.2015, leziuni care se califică ca vătămare neînsemnată. Prima instanță a încadrat acțiunile inculpaților Neznaico Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii în baza art. 354 Cod contravențional. De asemenea, prima instanță a încadrat acțiunile inculpatului Chihai Evghenii în baza art. 78 alin. (3) Cod contravențional, vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale care a provocat o dereglare de scurtă durată a sănătății sau o pierdere neînsemnată, dar stabilă a capacității de muncă.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către: 2.1. Procurorul, care a solicitat casarea acesteia în partea achitării lui Casenciuc Igor și Pleșco Roman de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Casenciuc Igor și Pleșca Roman să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea unor pedepse de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 2 ani. La fel, a solicitat casarea sentinței în privința încetării procesului penal, ce ține de inculpații Chihai Evghenii, Condriuc Denis, Neznaico Roman, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care aceștia să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea pedepselor de 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acestora conform art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 2 ani. În argumentarea apelului, procurorul a invocat că: - instanța de judecată a ignorat valoarea probantă a ansamblului de probe, prezentate de partea acuzării în cadrul cercetării judecătorești, apreciind drept credibilă versiunea înaintată de partea apărării, fiind indusă în eroare prin declarațiile inculpaților, care nu și-au recunoscut vina, iar, profitând de faptul tergiversării neîntemeiate a judecării prezentei cauze, a reușit să-și „construiască” versiunea lor de apărare, care a fost acceptată de către instanță, fiind pusă la baza adoptării sentinței în cauză; - la enumerarea temeiurilor ce au stat la baza pronunțării soluției de achitare, instanța de judecată, fără a-și argumenta în nici un mod poziția sa privitor la aprecierea selectivă a probelor, a ignorat probele acuzării, cercetate în cadrul cercetării judecătorești; - instanța a dat o apreciere greșită acțiunilor inculpaților, ori a fost acceptată versiunea părții apărării, fiind puse la baza sentinței de achitare exlusiv declarațiile inculpaților Neznaico Roman, Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Condriuc Denis și Chihai Evghenii, care nu au fost obiectiv confirmate, prin alte probe administrate și 3 examinate în cadrul judecării, dimpotrivă, versiunea inculpaților a fost combătută prin declarațiile martorilor și părților vătămate. 2.2. Avocatul David Larisa în numele părții vătămate și civile Botnarenco Eugeniu, casarea totală a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii incriminate, cu stabilirea unei pedepse echitabile, totodată să fie admisă acțiunea civilă. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - prima instanță nu a ținut cont de probele administrate, dându-le o apreciere greșită, subiectivă și critică, neîntemeiat achitându-i pe inculpații, Pleșco Roman și Casenciuc Igor, de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pe motiv că faptele incriminate nu au fost săvârșite de inculpați; - eronat acțiunile lui Neznaico Roman și Condriuc Denis au fost calificate în baza art. 354 Cod Contravențional și în baza art. 78 alin. (3) și 354 Cod Contravențional în privința lui Chihai Evghenii, procesul fiind încetat, ori cumulul de probe administrate pe parcursul urmăririi penale dar și administrate în cadrul instanței de judecată în conformitate cu prevederile art. 100 Cod de procedură penală, confirmă vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal; - la baza sentinței au fost puse probele prezentate de partea apărării, probele prezentate de partea acuzării fiind lăsate fără apreciere; - concluzia instanței potrivit căreia inculpații s-ar fi apărat este combătută de concluzia instanței prin care a admis acțiunea civilă ori în cazul dat instanța urma să respingă acțiunea civilă dar nu să o admită în principiu; - instanța de judecată a constatat fapta potrivit învinuirii aduse inculpaților, însă eronat a încadrat acțiunile ultimilor ca fiind contravenție, deși faptele constatate confirmă cu certitudine comiterea faptei infracționale incriminate conform învinuirii; - este neîntemeiată concluzia instanței potrivit căreia evenimentele petrecute în apropierea blocului locativ de pe bd. Dacia nu ar constitui loc public, respectiv acuzarea neavând suficiente probe care ar demonstra că prin acțiunile infracționale, inculpații ar fi încălcat ordinea publică și ar fi exprimat o vădită lipsă de respect față de societate. În susținerea acestui fapt instanța incorect a interpretat prevederile hotărârii Plenului CSJ cu referire la înțelesul noțiunii de ordine publică; - cu referire la acțiunea civilă instanța a admis-o în principiu, motivând prin faptul că reclamantul în cadrul ședinței de judecată nu a prezentat probe concludente, pertinente întru confirmarea sumelor pretinse, ori de către reclamant au fost prezentate bonurile de plată pentru cheltuielile de deplasare pentru prezentare în instanța de judecată, certificatul de plată pentru costul și instalarea parbrizului mașinii în mărime de 12334 lei, astfel, cuantumul despăgubirilor este 4 cert și probat nefiind necesară administrarea unor probe suplimentare. Prejudiciul moral suportat în urma suferințelor fizice și leziunilor cauzate ca rezultat al agresării de către inculpați îl solicită în mărime de 10000 lei, ori leziunile cauzate prezentau pericol eminent pentru viața acestuia; - cheltuielile de judecată suportate compuse din cheltuielile de asistență juridică și cheltuielile de transport sunt probate prin bonurile de plată corespunzătoare. 2.

Partea vătămată Burlacu Andrei, care a solicitat casarea integrală a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații să fie recunoscuți vinovați și să fie dispusă încasarea de la aceștia a prejudiciului moral în mărime de 5000 lei. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - vinovăția tuturor inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate a fost pe deplin dovedită prin probele administrate și cercetate, iar instanța de judecată nu a ținut cont de probele invocate la pronunțarea sentinței; - instanța în motivarea soluției adoptate a pus doar declarațiile inculpaților și martorilor a căror declarații s-au modificat pe parcursul examinării cauzei, respectiv declarațiile lor urmau a fi apreciate critic; - s-a demonstrat incontestabil că conflictul a fost inițiat de către inculpații Neznaico Roman și Casenciuc Igor, iar acțiunile acestora au fost întru apărarea față de acțiunile violente ale inculpaților, ori acest fapt urma a fi confirmat și de către alte persoane care nu au fost audiate în cadrul ședinței de judecată. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, au fost admise apelurile declarate, casată parțial sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Neznaico Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-le stabilite pedepsele cu amendă a câte 450 u.c. pentru fiecare. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de Botnarenco Eugeniu, și dipusă încasarea în mod solidar de la Chihai Evghenii, Condriuc Denis, Neznaico Roman în beneficiul lui Botnarenco Eugeniu prejudiciul material în mărime de 12 334 lei, cheltuieli de transport în mărime de 2200 lei, cheltuieli de asistență juridică în mărime de 4500 lei, precum și încasarea de la Chihai Evghenii, Neznaico Roman, Condriuc Denis de la fiecare a câte 1000 lei cu titlu de prejudiciu moral în beneficiul lui Botnarenco Eugeniu. În rest acțiunea civilă a fost respinsă ca neîntemeiată, iar sentința primei instanțe a fost menținută. În privința corpului delict, s-a dispus de a fi nimicit. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că inculpații Neznaico Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii, la data de 07 iunie 2015, în jurul orei 00:30, împreună și de comun acord cu Pleșco Roman, Casenciuc Igor aflându-se în 5 mun. Chișinău în apropierea blocului locativ de pe bd. Dacia 30/1, fără careva motive întemeiate, inteționat, numindu-i cu cuvinte necenzurate pe Botnarenco Eugeniu și Burlacu Andrei, încălând grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, le-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului, după care unul din atacatori, cu un ciob de sticlă l-a lovit în regiunea bărbiei pe Botnarenco Eugeniu, ulterior a deteriorat parbrizul automobilului de marcă „Volvo S40” CI n/î xxxxx ce aparține acestuia, căzându-i părții vătămate Botnarenco Eugeniu, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1769/D din 11.08.2015, leziuni care se califică ca vătămare ușoară, iar părții vătămate Burlacu Andrei, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 1770/D din 06.08.2015, cauzându-i leziuni care se califică ca vătămare neînsemnată. Instanța de apel a încadrat acțiunile inculpaților Neznaico Roman, Condriuc Denis, Chihai Evghenii în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Instanța de apel a conchis că prima instanță a stabilit incorect starea de fapt, care nu corespunde cu probele din dosar, și care nu au fost apreciate corect, încălcând prevederile art. 101 alin. (1), 384 alin. (3), 385 alin. (1), 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală. Mai mult, instanța de apel a atestat că prima instanță nu a dat o apreciere cuvenită normelor citate mai sus, menționând că concluziile primei instanțe cu privire la încetarea procesului penal, întrucât faptele inculpaților Neznaico Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii întrunesc elementele contravenției, sunt pripite, nu corespund materialelor dosarului și sunt bazate exclusiv pe declarațiile inculpaților, fără ca probele administrate în cauză să fie apreciate fiecare în parte și în ansamblu din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și coroborării lor, respectiv, a indicat că instanța prematur a ajuns la concluzia că fapta incriminată inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. Totodată, instanța de apel a reținut că motivarea sentinței primei instanțe este una contradictorie, or deși prima instanță a stabilit lipsa modului public de comitere a infracțiunii a recalificat acțiunile inculpaților Neznaico Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii în baza art. 354 Cod Contravențional, care incriminează ,,Huliganismul nu prea grav, adică acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice” care de asemenea implică conotații împotriva ordinii publice. În continuare, instanța de apel a conchis, ținând cont de prevederile art. 27, 99-101 Cod de procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele administrate, verificându-le prin prisma admisibilității, pertinenței, concludenței, 6 utilității și veridicității lor, că din probele administrate la materialele dosarului rezultă vinovăția inculpaților Neznaico Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii, în comiterea componenței de infracțiune prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel a mai indicat că în ședință a audiat suplimentar inculpații, părțile vătămate și martorii, și a verificat și cercetat declarațiile și probele materiale prezente la cauza penală. Astfel, instanța de apel a notat că deși inculpații Neznaico Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii nu și-au recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, aceasta este dovedită prin următoarele probe administrate, cercetate și verificate în ședința instanței de apel: - declarațiile inculpaților Casenciuc Igor și Pleșco Roman din instanța de apel și din prima instanță; - declarațiile părții vătămate Botnarenco Eugeniu și Burlacu Andrei din instanța de apel și din prima instanță; - declarațiile martorilor Gurschii Viorel, Meleca Nicu, Grossman Dumitru, Lazări Alexei din instanța de apel și din prima instanță; - declarațiile martorilor Frunză Andrei, Șaptelici Sergiu, Caduc Valeriu, Gavrilița Vadim din prima instanță; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07.06.2015, prin care s-a ridicat o țeava de metal de aproximativ 26 cm, împachetată într-un plic de culoare galbenă (f.d. 17, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 1769/D din 11.08.2015, prin care s- a constatat că la Botnarenco Eugeniu s-au stabilit leziuni corporale, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca vătămări corporale ușoare. Cauzarea lor în rezultatul căderii de la înălțimea propriului corp este puțin probabilă (f.d. 131, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 1770/D din 11.08.2015, prin care s- a constatat că la Burlacu Andrei s-au stabilit leziuni corporale care se califică ca vătămări corporale neînsemnate, leziunile descrise sunt accesibile pentru mâna proprie. Cauzarea lor în rezultatul căderii de la înălțimea propriului corp este puțin probabilă (f.d. 191, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 1764/D din 11.08.2015, prin care s- a constatat, că la Neznaico Roman s-au stabilit leziuni coporale, ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Leziunile descrise sunt accesibile pentru mâna proprie (f.d. 147, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 2493/D din 22.10.2015, prin care s- a stabilit că la Neznaico Roman s-au constatat leziuni corporale în formă de echimoză și excoriații care puteau fi cauzate prin aplicarea loviturilor cu degetele de alamă (castet) și nu cu măciuca (bita) (f.d. 18, vol. II); 7 - raportul de expertiză medico-legală nr. 1771/D din 11.08.2015, prin care s- a constatat, că în privința lui Condriuc Denis s-au stabilit leziuni corporale ce se califică ca vătămări corporale neînsemnate. Localizarea leziunilor corporale în diferite regiuni anatomice exclude formarea lor în urma căderii și automutilării (f.d. 161, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 2492/D din 22.10.2015, prin care s- a stabilit că la Condriuc Denis s-au constatat leziuni corporale în formă de excoriații la nivelul claviculei pe stânga, hemitoracelui stâng, crista iliacă-stângă și coapsa stângă, care presupun că puteau fi cauzate prin aplicărea loviturilor cu o țeava metalică și nu cu măciuca (bita) (f.d. 6, vol. II); - raportul de expertiză medico-legală nr. 1772/D din 11.08.2015, prin care s- a constatat, că la Casenciuc Igor s-au stabilit următoarele leziuni corporale, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, condiționează dereglarea sănătății de scurtă durată care se califică ca vătămări corporale ușoare. Leziunile descrise sunt accesibile pentru mâna proprie (f.d. 176, vol. I); - raportul de expertiză medico-legală nr. 2494/D din 22.10.2015, prin care s- a stabilit, că ținând cont de aspectul morfologic a leziunilor depistate, nu este posibil de stabilit cu certitudine, dacă leziunile corporale existente pe corpul lui Casenciuc Igor sunt caracteristice prin aplicarea loviturilor cu măciuca (bita) sau cu degetele de alamă (castet) (f.d. 31, vol. II); - procesul-verbal de confruntare din 18.08.2015, dintre partea vătămată Botnarenco Eugeniu și bănuitul Casenciuc Igor, prin care fiecare și-au menținut declarațiile date anterior (f.d. 201, vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 18.08.2015, dintre partea vătămată, Botnarenco Eugeniu și bănuitul Neznaico Roman, prin care fiecare și-au menținut declarațiile date anterior (f.d. 204, vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 07.12.2015, dintre partea vătămată Burlacu Andrei și învinuitul Casenciuc Igor, prin care fiecare și-au menținut declarațiile date anterior (f.d. 38, vol. II). - procesul-verbal de confruntare din 07.12.2015, dintre partea vătămată, Burlacu Andrei și învinuitul Neznaico Roman, prin care fiecare și-au menținut declarațiile date anterior (f.d. 42, vol. II). Instanța de apel, cercetând totalitatea probelor administrate la prezenta cauză penală, a conchis că prima instanță, aplicând greșit prevederile art. 101 Cod de procedură penală, apreciind impropriu probele din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu- din punct de vedere al coroborării lor, cât și prevederile art. 391 Cod de procedură penală, a ajuns la concluzia încetării procesului penal pe cauza de învinuire a inculpaților, Neznaico Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii din motiv că faptele inculpaților constituie contravenția prevăzută de art. 354 Cod contravențional. 8 În aceast context, instanța de apel a menționat că săvârșirea infracțiunii rezultă din declarațiile părților vătămate, a martorilor dar și a inculpaților, care au comunicat că Casenciuc Igor împreună cu Neznaico Roman s-au apropiat de Burlacu Andrei și Botnarenco Eugeniu, și au adresat o întrebare, răspunsul la care a fost necenzurat, după cum au declarat inculpații. Totodată, instanța de apel a reținut declarațiile martorului Meleca Nicu, care a declarat că prima lovitură a fost aplicată lui Casenciuc Igor de către partea vătămată Botnarenco Eugeniu în regiunea capului, lovitură care l-a lăsat fără cunoștință, Neznaico Roman îmbrâncindu-1 pe Botnarenco Eugeniu, astfel deoarece erau un grup de băieți, prietenii lui Casenciuc Igor și Neznaico Roman, s- au apropiat pentru a clarifica situația și pentru ai acorda ajutorul necesar lui Casenciuc Igor. Mai mult, instanța de apel a notat că acțiunile cu caracter violent săvârșite de către Neznaico Roman sunt confirmate prin declarațiile lui Frunză Andrei, care a precizat că Botnarenco Eugeniu a fost lovit de către Neznaico Roman în regiunea cutiei toracice. Subsidiar, instanța de apel a precizat că fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, Condriuc Denis a declarat că l-a lovit și l-a împins o singură dată pe Burlacu Andrei, declarații similare a dat și în prima instanță unde a declarat că în afară de Burlacu Andrei nu a mai îmbrâncit și nici lovit pe nimeni, părțile vătămate fiind audiate în instanța de apel, și în prima instanță au confirmat că le-au fost aplicate lovituri, și inculpații au fost inițiatorii conflictului. Mai mult, martorii Grossman Dumitru, Gurschii Viorel, Meleca Nicu, Lazări Alexei, au declarat că inițiatorul conflictului a fost Neznaico Roman și inculpații au aplicat lovituri părților vătămate. De asemenea, s-a indicat că Botnarenco Eugeniu a susținut că în învălmășeala care a avut loc, Chihai Evghenii i-a aplicat o lovitură cu un ciob de sticlă, lovitură care este constatată prin raportul de expertiză medico-legală nr. 1769/D din 11.08.2015, prin care la Botnarenco Eugeniu s-au stabilit următoarele leziuni corporale: plagă la nivelul mandibulei pe dreapta, care a fost produsă prin acțiunea traumatică a unui corp tăietor, posibil ciob de sticlă, iar Chihai Evghenii l- a tăiat pe Botnarenco Eugeniu cu o sticlă și l-a lovit cu bâta. Instanța de apel a menționat că cauzarea leziunilor enunțate sunt confirmate și prin declarațiile martorului Frunză Andrei, care a indicat că Chihai Evghenii l-a lovit pe Botnarenco Eugeniu cu o sticlă spartă în regiunea bărbiei. În aceeași ordine de idei, s-a relevat că martorii au confirmat că de către inculpați a fost stricat parbrizul automobilului de model „Volvo S40” CI, n/î xxxxxx, ori acest fapt a fost recunoscut de către Botnarenco Eugeniu fiind audiat în ședința primei instanță, indicând că acest lucru s-a întâmplat neintenționat. 9 Mai mult, s-a notat că din declarațiile martorilor Lazări Alexei, Meleca Nicu, Gurschii Viorel se confirmă acțiunile violente ale inculpaților manifestate prin aruncarea sticlelor în direcția părților vătămate. Astfel, instanța de apel a stabilit că anume, urmare a faptelor inculpaților Neznaico Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii părții vătămate Botnarenco Eugeniu i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare, iar părții vătămate Burlacu Andrei vătămări corporale neînsemnate. Cu referire la faptul săvârșii infracțiunii într-un loc public, instanța de apel a notat că acțiunile prejudiciabile s-au desfășurat în mun. Chișinău în apropierea blocului locativ de pe bd. Dacia, 30/1, în prezența martorilor Grossman Dumitru, Gurschii Viorel, Meleca Nicu, Lazări Alexei, Șeptelici Sergiu, Frunză Andrei, Caduc Valeriu. Mai mult s-a precizat că locul public nu este o caracteristică obligatorie a infracțiunii de huliganism, obligatoriu este modul public al infracțiunii de huliganism: adică fie actele huliganice sunt săvârșite în prezența unor persoane, fie rezultatul actelor huliganice devine inevitabil cunoscut altor persoane. Ce ține de latura subiectivă a infracțiunii, instanța de apel a indicat că se exprimă prin intenție directă, ori făptuitorii și-au dat seama de caracterul prejudiciabil al acțiunii sau inacțiunii lor și au dorit să încalce grosolan ordinea publică și să aplice violența asupra părților vătămate, iar motivul acestei infracțiuni sunt motive huliganice. Totodată, instanța de apel a stabilit că prima instanță corect i-a achitat pe Casenciuc Igor și Pleșco Roman de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta infracțională nu a fost săvârșită de aceștia. În acest sens, instanța de apel a respins alegațiile procurorul, în ceea ce privește confirmarea vinovăției lui Casenciuc Igor și Pleșco Roman, menționând în acest aspect că atât inculpații Neznaico Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii, dar și martorii au declarat că nu au văzut ca Casenciuc Igor și Pleșco Roman să fi lovit pe cineva. Astfel, instanța de apel a notat că din totalitatea probelor cercetate, rezultă că inculpatul Casenciuc Igor nu a comis infracțiunea prevăzută de prevederile art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, întrucât acesta nu a încălcat ordinea publică, nu s-a exprimat cu cuvinte necenzurate, nu a paticipat la conflict și nimănui nu a cauzat leziuni corporale. La prima lovitură din partea lui Botnarenco Eugeniu a căzut la pământ și a pierdut conștiința, instanța de apel ajungând la concluzia menținerii sentinței de achitare în privința inculpatului Casenciuc Igor, deoarece nu a comis infracțiunea incriminată. Cât privește acțiunile inculpatului Pleșco Roman, instanța de apel a precizat că din declarațiile inculpaților, martorilor, din probele administrate rezultă că Pleșco Roman nu a participat l-a bătaie și nu a perturbat ordinea publică, martorul 10 Gavrilița Vadim, confirmând că inculpatul Pleșco Roman nu a participat la bătaie și se afla la distanță de conflict. Martorul Meleca Nicu de asemenea a susținut cele enunțate, declarând că Pleșco Roman nu a participat l-a bătaie, nu s-a îmbrâncit cu nimeni, i-a acordat ajutor doar lui Casenciuc Igor pe care l-a ridicat de la pământ și l-a transportat la spital cu un taxi. Declarații analogice au fost date și de către martorul Șeptelici Sergiu, care a confirmat faptul că Pleșco Roman nu a participat la bătaie și l-a transportat pe Casenciuc Igor la spital, martorul Caduc Valeriu, care a declarat că el împreună cu Pleșco Roman nu au participat l-a conflict și împreună l-au transportat pe Casenciuc Igor la spital cu taxiul. Astfel, au fost apreciate critic argumentele invocate de către acuzatorul de stat în cererea de apel, iar instanța de apel a menținut sentința de achitare în privința lui Pleșco Roman, indicând că acesta nu a participat la bătaie și careva acțiuni ilegale nu a comis, astfel învinuirea adusă nu și-a găsit confirmarea. În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că pe parcursul examinării prezentei cauze penale, partea acuzării nu a prezentat careva probe admisibile, pertinente, concludente și utile care ar demonstra vinovăția inculpaților Pleșco Roman și Casenciuc Igor, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Instanța de apel la individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpaților Neznaico Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii, a notat că a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestora precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, totodată conform prevederilor art. 76, 77 Cod penal, careva circumstanțe atenuante sau agravante, precum și circumstanțe excepționale potrivit prevederilor art. 79 Cod penal sau de liberare de răspundere penală în baza art. 55 Cod penal, n-au fost stabilite. Astfel, la stabilirea pedepsei penale, instanța de apel a menționat că ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite - inculpații au comis o infracțiune mai puțin gravă, de persoana inculpaților, care anterior nu au fost judecați, nu și-au recunoscut vinovăția, nu figurează la evidența medicului narcolog și psihiatru și nu au reparat prejudiciul cauzat părților vătămate. În acest sens, instanța de apel a considerat că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate în cauza penală dată în privința inculpaților Neznaico Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii, poate fi atinsă și prin aplicarea în privința acestora a unei pedepse sub formă de amendă. Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a relatat că în conformitate cu prevederile art. 1398 alin. (1) Cod civil, cel care acționează față de altul în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune. 11 În susținerea celor enunțate, instanța de apel a mai făcut referire la jurisprudența CtEDO, cauza Ernst c. Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a statuat, în principiu, că „atunci când victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal, aceasta semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri. Chiar dacă ea nu a cerut, în mod expres, repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte civilă în procesul penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului infracțiunii, ci și repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit”. Prin urmare, instanța de apel a conchis să fie dispusă achitarea în mod solidar din contul lui Chihai Evghenii, Condriuc Denis și Neznaico Roman în beneficiul lui Botnarenco Eugeniu prejudiciul material în mărime de 12 334 lei, cheltuieli de transport în mărime de 2200 lei și cheltuieli de asistență juridică în mărime de 4500 lei. În rest, instanța de apel a notat că pretențiile reprezentantul părții vătămate Botnarenco Eugeniu, avocatul David Larisa nu cad sub incidența prevederilor art. 219 alin. (2) Cod de procedură penală, iar reprezentantul părții civile nu a prezentat careva probe pertinente și concludente în acest sens. Instanța de apel a reținut că partea vătămată a prezentat odinul de plată nr. SCN 0008803 din data de 24.02.2016, prin care se constată că Botnarenco Eugeniu urmează să achite suma în mărime de 12 334 lei pentru parbrizul din spate la automobilul „Volvo” S 40 nr. xxxxxx, VIN: xxxxxxxx, prejudicii materialele care în opinia instanței de apel au fost confirmate și urmează a fi încasate în mod solidar din contul inculpaților în beneficiul lui Botnarenco Eugeniu. Referitor la cheltuielile de transport suporate, instanța de apel a constatat că partea vătămată a prezentat la materiale cauzei bonurile de plată (f.d. 139- 139 verso, vol. II) de la stațiile de alimentație peco, prin care se confirmă procurarea combustibilului în sumă de 2200 lei în legătură cu deplasarea acestuia. În ceea ce privește încasarea cheltuielilor de asistență juridică, instanța de apel a dispus încasarea sumei în mărime de 4500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, din considerentul că interesele părții vătămate Botnarenco Eugeniu în cadrul examinări cauzei penale au fost apărate de către avocatul David Larisa, având în vedere aportul avocatului la soluționarea speței, timpul și munca depusă de avocat, justificarea și ponderea mijloacelor de apărare utilizate în cauză și complexitatea cauzei, rezonabilă și justă va fi soluția instanței de încasare a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 4500 lei. Ce ține de cerința părții vătămate Botnarenco Eugeniu, de a fi încasat prejudiciul moral, instanța de apel a conchis că este întemeiată, însă suma cerută de 10000 lei, a considerat-o exagerată. Astfel, instanța de apel a atestat că este oportun și adecvat, luând în considerare circumstanțele expuse supra de a încasa din contul inculpaților Chihai 12 Evghenii, Condriuc Denis și Neznaico Roman în beneficiul lui Botnarenco Eugeniu prejudiciul moral în mărime a câte 1000 lei, din contul fiecărui inculpat.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către: 4.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție, Bradu Valentina, care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală și solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel în privința inculpaților Casenciuc Igor și Pleșco Ruslan, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului, avocatul invocă că: - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contravine cu dispozitivul hotărârii; - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - instanța de apel a dat o apreciere greșită probelor administrate de către organul de urmărire penală și examinate în instanțe, care au constatat neîntemeiat, că în acțiunile lui Casenciuc Igor și Pleșco Roman nu se conțin elementele constitutive ale infracțiunii imputate; - deși inculpații nu au recunoscut vinovăția, aceasta este dovedită pe deplin de probele administrate legal în cadrul urmăririi penale și care nu au fost contestate de apărare, cât și în cadrul cercetării judecătorești, inclusiv în cadrul instanței de apel, cum ar fi declarațiile părților vătămate și a martorilor Gurschii Viorel, Grossman Dumitru, Lazări Alexei, Frunză Andrei, precum și prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 07.06.2015, și rapoartele de expertiză în privința părților vătămate și inculpaților, care confirmă cauzarea diverselor leziuni corporale acestora, procesele-verbale de confruntare; - acțiunile inculpaților au avut loc într-un loc public, în prezența mai multor persoane, fiind tulburată ambianța liniștită de conviețuire în societate, de inviolabilitate a persoanelor și a integrității patrimoniului, fiind însoțite și de aplicarea violenței în privința persoanelor pătimite, prin aplicarea de lovituri, urmate de cauzarea de leziuni corporale ușoare, în rezultat, inculpații au încălcat grosolan ordinea publică, însoțită de violență asupra persoanelor, și care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, constituie latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal; - în cazul în care instanța de apel nu este de acord cu aprecierea probelor de către procuror și a ajuns la concluzia menținerii achitării de comiterea infracțiunii imputate lui Casenciuc Igor și Pleșco Roman, urma să dezvăluie această concluzie, expunând punctul său de vedere asupra fiecărei probe puse la baza deciziei de achitare, fapt care pe caz nu a avut loc, fiind efectuată o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale; - instanța de apel a acționat în derogarea de la prevederile procesual - penale precum și nu s-a condus de recomandările Plenului Curții Supreme de Justiție 13 expuse în pct. 14 al Hotărârii nr. 22 din 12.12.2005 cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel, conform căreia nerespectarea acestor cerințe ale legii echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei pronunțate. 4.2. Partea vătămată Botnarenco Eugeniu, care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală și solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel în latura civilă și în partea achitării inculpaților Casenciuc Igor și Pleșco Roman, precum și în partea pedepsei stabilite inculpaților Neznaico Roman, Condriuc Denis, Chihai Evghenii, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații Casenciuc Igor și Pleșco Roman să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse echitabile, conform solicitării părții acuzării și în privința inculpaților Neznaico Roman, Condriuc Denis, Chihai Evghenii, precum și să fie admisă integral acțiunea civilă, conform cerințelor formulate și susținute în prima instanță și în instanța de apel. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - deși instanța de judecată în pct. 95 a constatat dreptul părții vătămate la repararea prejudiciului moral, fizic și material, motivarea soluției contrazice dispozitivului. Astfel, instanța de judecată în pct. 105 al deciziei, deși reține și indică faptul că prin cauzarea vătămărilor corporale părții vătămate Botnarenco Eugeniu de către inculpați, i-a fost cauzat un prejudiciu moral în sumă de 10000 lei, statuând în continuare la pct.106 al deciziei că acțiunea în partea încasării prejudiciului moral este întemeiată, iar ulterior se contrazice considerând suma de 10000 lei exagerată; - instanța de apel greșit indică la pct. 106 referitor la prejudiciul moral precum că s-a solicitat în acțiune suma de 10000 lei de la fiecare inculpat, de fapt în acțiune solicitându-se încasarea de la inculpații Neznaico Roman, Pleșco Roman, Casenciuc Igor, Condriuc Denis și Chihai Evghenii în mod solidar în beneficiul părții vătămate Botnarenco Eugeniu a sumelor de 10000 lei despăgubiri materiale ca urmare a prejudiciului fizic cauzat prin vătămarea integrității corporale și a sănătății, și 10000 lei despăgubiri materiale ca urmare a prejudiciului moral cauzat, despăgubiri echitabile prejudiciului fizic și moral cauzat; - instanța de apel greșit a conchis și apreciat suma de 10000 lei despăgubiri pentru prejudiciul moral ca fiind exagerată, dispunând doar încasarea a câte 1000 lei de la 3 inculpați, adică total suma de 3000 lei cu titlu de prejudiciu moral, 14 concluzie nereflectată prin prisma prevederilor art. 1423 alin. (1) Cod civil, și care nu este echitabilă; - cuantumul prejudiciului moral evaluat la suma de 10000 lei, solicitat a fi încasat în mod solidar de la toți inculpații, este proporțional și echitabil prin prisma art. 1423 alin. (1) Cod civil suferințelor fizice și psihice cauzate părții vătămate Botnarenco Eugeniu de către inculpați, iar plaga cauzată în regiunea mandibulei este localizată în regiunea arterei, leziune care prezintă pericol iminent pentru viață în momentul cauzării, conform pct. 48 al Regulamentului Ministerului Sănătății de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale Nr. 100 din 27.06.2003, atât datorită localizării cât și obiectului cu care a fost cauzat-ciobul de sticlă, leziune cauzată intenționat și putea avea consecințe letale, Botnarenco Eugeniu realizând pericolul acestei leziuni pentru viață, fapt ce i-a cauzat prejudiciu moral; - instanța de apel a omis a se expune și asupra cerinței părții vătămate Botnarenco Eugeniu privind încasarea cu titlu de despăgubiri materiale ca urmare a prejudiciului fizic cauzat prin vătămarea integrității corporale și a sănătății a sumei de 10000 lei în mod solidar de la toți inculpații, deși la pct. 95 al deciziei a reținut dreptul legal al părții vătămate de a cere repararea nu numai a prejudiciul moral dar și celui fizic; - instanța de apel apreciind cuantumul cheltuielelor de deplasare, greșit indică suma de 2200 lei cu titlu de cheltuieli suportate de partea vătămată Botnarenco Eugeniu în legătură cu deplasarea acestuia , or suma acestor cheltuieli este de 1800 lei, în legătură de deplasarea în prima instanță bonurile fiind anexate la acțiune și de 900 lei suportate în legătură cu deplasarea în instanța de apel, copia bonurilor fiind prezentate în cadrul ședinței instanței de apel, fiind modificat cuantumul total la suma de 2700 lei, astfel totalul cheltuielele de transport constituind suma de 2700 lei , care a și fost solicitată spre încasare și nu suma de 2200 lei indicată și calculată greșit; - deși instanța de apel în partea dispozitivă a deciziei dispune menținerea achitării inculpaților Pleșco Roman și Casenciuc Igor, în motivarea soluției indică contrariul și anume că și inculpații Pleșco Roman și Casenciuc Igor au comis infracțiunea în comun cu ceilalți inculpați. Astfel, în partea discriptivă a deciziei pct.56 a deciziei se indică ca, în ședința instanței de apel s-a constatat cu certitudine faptul că, inculpații Neznaico Roman, Condriuc Denis, Chihai Evghenii la 07.06.2015. aproximativ ora 00.30, împreună și de comun acord cu Pleșco Roman și Casenciuc Igor; - instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt prin menținerea achitării neîntemeiate a inculpaților Pleșco Roman și Casencic Igor, fără a lua în considerare probele care confirmau comiterea faptei infracționale de către aceștia în comun cu ceilalți inculpați și stabilind eronat faptul că vinovăția acestora nu a fost dovedită; 15 - este eronat stabilit de instanța de judecată că martorii au declarat că Casenciuc Igor și Pleșco Roman nu au lovit pe cineva. Or, partea vătămată Botnarenco Eugeniu și Burlacu Andrei au declarat că la conflict au participat toți inculpații, nu au reținut concret toate acțiunile acestora deoarece era învălmășeală în cadrul căreia toți inculpații în masă au lovit în ei, iar conflictul a fost inițiat de inculpații Neznaico Roman și Casenciuc Igor care l-a numit cu cuvinte necenzurate, îmbrâncit și agresat pe Botnarenco Eugeniu, cel care a lovit primul în acesta fiind inculpatul Casenciuc Igor, iar ulterior și ceilalți inculpați au intervenit alăturându-se în masă atacului, Burlacu Andrei intervenind să aplaneze conflictul, după ce toți inculpații în masă au lovit în ei, faptul dat a fost confirmat și de martorii Lazări Alexei, Frunză Andrei, Grossman Dumitru, declarațiile cărora au fost succesive și nu s-au contrazis nici pe parcursul urmăririi penale, nici în cadrul ședințelor judiciare; - cât privește declarațiile martorilor Gavriliță V., Meleca N., Șaptelici S., Caduc V., date în ședința de judecată, instanța de judecată urma să le aprecieze critic, or se contrazic și urmăresc scopul susținerii versiunii apărării, a inculpaților și protejării acestora întru evitarea răspunderii penale, deoarece acești martori sunt prietenii inculpaților, fapt recunoscut de ei și inculpați; - din probele administrate s-a constatat că a avut loc un atac în masă, toți inculpații lovind în părțile vătămate, or este evident când are loc un atac în masă nu poți reține acțiunile fiecărui participant în parte, încercând să te aperi contra atacului, ce au și făcut părțile vătămate, însă din declarațiile părților vătămate și martorilor s-a constatat că și inculpatul Pleșco Roman împreună cu alți inculpați a atacat și agresat părțile vătămate și martorii Lazări și Frunză, și însăși inculpatul Pleșco a confirmat că s-a apropiat de părțile vătămate, părțile vătămate și martorii nu au putut reține fiind agresați în masă concret acțiunile și consecutivitatea acțiunilor fiecărui participant, inclusiv Pleșco Roman, însă au confirmat că toți inculpații au atacat în masă; - instanța deși menține achitarea, reține în sentință că conflictul a fost provocat de Casenciuc și Neznaico care s-au apropiat de părțile vătămate, faptul dat fiind confirmat și de inculpați; - luând în considerare art. 7, 75 Cod penal, pedepsa aplicată inculpaților este prea blândă și nu corespunde criteriilor generale de individualizare a pedepsei, instanța neținând cont de circumstanțele cauzei, motivul, de faptul că acestea nu au recunoscut vina, nu s-au căit de fapta comisă, nu au recuperat prejudiciul cauzat, astfel, pedeapsa cu amenda stabilită inculpaților fiind contrară principiului echității și care nu va influența asupra corectării și reeducării inculpaților, iar pedeapsa solicitată de acuzatorul de stat fiind corect individualizată, în corespunderere cu aceste criterii. 4.3. Partea vătămată Burlacu Andrei, care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea 16 parțială a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie încasat de la inculpați în beneficiul său suma de 5000 lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și aplicarea în privința inculpaților Neznaico Roman, Condriuc Denis, Chihai Evghenii a unei pedepsei echitabile, iar inculpații Pleșco Roman și Casenciuc Igor să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea acestora a unei pedepse echitabile. În argumentarea recursului, recurentul invocă în partea achitării inculpaților Pleșco Roman și Casenciuc Igor și în partea individualizării pedepsei aplicate inculpaților Neznaico Roman, Condriuc Denis, Chihai Evghenii motive similare cu cele invocate în recursul declarat de partea vătămată Botnarenco Eugeniu, descrise la pct. 4.2. a prezentei decizie, precum și că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - în privința cerințelor sale privind prejudiciul moral cauzat în urma infracțiunii cauzate instanța de apel nu s-a expus, deși în urma acțiunilor inculpaților a suferit fizic și moral, fiindu-i cauzat un prejudiciu moral în mărime de 5000 lei.

Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurenții invocă ca temeiuri de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12), Cod de procedură penală și anume cazurile când: „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contravine dispozitivului hotărârii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, s-au aplicat pedepse 17 individualizate contrar prevederilor legale, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”. Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiurilor de recurs invocate, Colegiul penal lărgit constată că în speță se confirmă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, precum și că au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale, din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept. 5.1. În speță, Colegiul penal lărgit atestă că în decizia instanței de apel în partea dispozitivă (f.d. 22, 87 vol. IV), s-a menționat că au fost admise apelurile 18 declarate și casată parțial sentința primei instanțe și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații Neznaico Roman, Condriuc Denis, Chihai Evghenii au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar în privința inculpaților Casenciuc Igor și Pleșco Roman a fost menținută achitarea de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal conform sentinței, totodată instanța de apel s-a expus și în privința acțiunii civile înaintate de partea vătămată Botnarenco Eugeniu. Astfel, deși instanța de apel indică în dispozitivul deciziei că menține sentința primei instanțe în partea achitării inculpaților Casenciuc Igor și Pleșco Roman, aceasta în partea descriptivă a deciziei (f.d. 68, vol. IV), indică că: „[…] În ședința instanței de apel s-a constatat cu certitudine că inculpații Neznaico Roman, Condriuc Denis și Chihai Evghenii, la data de 07 iunie 2015 în jurul orei 00:30, împreună și de comun acord cu Pleșco Roman și Casenciuc Igor, aflându- se în mun. Chișinău, în apropierea blocului locativ de pe bd. Dacia 30/1, fără careva motive întemeiate, intenționat, numindu-i cu cuvinte necenzurate pe Botnarenco Eugeniu și Burlacu Andrei, încălcând grosolan ordinea publică, exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, le-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite părți ale corpului […]”, ce reprezintă o formulare pentru o sentință de condamnare și nu poate fi acceptat de instanța de recurs ordinar, or cele relatate constituie eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectul că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. 5.2. Totodată, Colegiul penal lărgit invocă că în decizia instanței de apel în partea dispozitivă (f.d. 22, 87 vol. IV), s-a menționat că s-au admis apelurile declarate, inclusiv și apelul părții vătămate Burlacu Andrei în care acesta a solicitat să fie admisă acțiunea civilă înaintată de el, însă instanța de recurs ordinar lecturând partea descriptivă a deciziei instanței de apel (f.d. 26-82, vol. IV), conchide că instanța de apel nu s-a expus pe solicitarea părții vătămate Burlacu Andrei în privința acțiunii civile înaintate de acesta prin care a cerut să-i fie reparat prejudiciul moral în mărime de 5000 lei, fapt ce determină că instanța de apel nu a soluționat fondul apelului și hotărârea instanței nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. În acest context, Colegiul penal lărgit indică că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal. (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85). 5.3. Mai mult, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel pripit și printr-o motivare superficială a indicat în decizie că prejudiciul moral în mărime de 10000 lei solicitat de către partea vătămată Botnarenco Eugeniu, este exagerat, fără a coraporta suferințele fizice și psihice invocate ca fiind suportate de partea 19 vătămată, precum și circumstanțele cauzei menționate supra (huliganismul săvârșit de trei persoane), gravitatea infracțiunii săvârșite și personalitatea inculpaților, a considerat că în speță, este echitabilă compensarea prejudiciului moral în mărime de 3000 lei, câte 1000 lei de la fiecare inculpat, ce nu este echitabil. 5.4. Colegiul penal lărgit analizând decizia instanței de apel, constată că deși instanța de apel face referire în partea descriptivă a deciziei sale (f.d. 65-66, vol. IV), la probele materiale examinate de prima instanță, ulterior întemeindu-și concluziile din decizie pe aceste probe, cum ar fi: „ – raportul de expertiză medico- legală nr. 2493/D din 22.10.2015;- raportul de expertiză medico-legală nr. 2492/D din 22.10.2015;- raportul de expertiză medico-legală nr. 2494/D din 22.10.2015;- procesul-verbal de confruntare din 07.12.2015, dintre partea vătămată Burlacu Andrei și învinuitul Casenciuc Igor; - procesul-verbal de confruntare din 07.12.2015, dintre partea vătămată Burlacu Andrei și învinuitul Neznaico Roman”, din conținutul procesului verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 104-105, 108-109, 114-115, 121-123,128-130, 135-137, vol. III, f.d. 2- 19, vol. IV), se atestă că lipsesc careva consemnări care ar confirma că aceste probe examinate de prima instanță ar fi fost verificate de către instanța de apel în ședința de judecată, fapt ce contravine cerințelor stipulate în art. 414 alin. (2), (6) Cod de procedură penală, în care se stipulează că: „instanța de apel verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal și că instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal”, ce evident nu a fost respectat de instanța de apel. 5.5. Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel în pct. 92 a deciziei a menționat că: „Din conținutul componenței de infracțiune prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal de la momentul comiterii faptei, reiese stabilirea de către legiuitor a unei pedepse sub formă de amendă în mărime de la art. 750-1350 unități convenționale sau închisoare de până la 5 ani”, ca ulterior în pct. 94, instanța de apel a indicat că: „în limita dispozițiilor prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, Colegiul penal va stabili în privința inculpaților Neznaico Roman, Condriuc Denis, Chihai Evghenii pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 450 (patru sute cincizeci) u.c. ceea ce constituie 9000 (nouă mii) lei”, fără a motiva clar aplicarea acestei pedepse. Totodată, Colegiul penal notează că hotărârea instanței de judeacată trebuie să fie expusă în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, însă în speță se atestă că sub acest aspect este incident temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, or hotărârea instanței de apel în partea pedepsei stabilite inculpaților, nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. 20 Mai mult, ce ține de pedeapsa stabilită, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel pripit a stabilit o pedeapsă pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în cuantum egal de 450 u.c. pentru fiecare inculpat - Neznaico Roman, Condriuc Denis, Chihai Evghenii, însă fără a delimita și individualiza pedeapsa în dependență de acțiunile și rolul fiecărui inculpat în parte la comiterea infracțiunii. Astfel, sub aspectele menționate se reține incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, că „s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale”.

În consecință, în temeiul celor expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că recursurile ordinare declarate urmează a fi admise, or s-a confirmat incidența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și că au fost aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurilor declarate, nominalizate și în prezenta decizie, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea aprecierea cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunii imputate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să- și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, în baza probelor cercetate în ședința de judecată a instanței de apel, cu respectarea cerințelor art. 414, 415 Cod de procedură penală, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina, de către partea vătămată Botnarenco Eugeniu și de către partea vătămată Burlacu Andrei, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 06 aprilie 2017, în cauza penală 21 privindu-i pe Neznaico Roman Xxxx, Casenciuc Igor Xxxxxx, Condriuc Denis Xxxxxx, Chihai Evghenii Xxxxx, Pleșco Roman Xxxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 06 iulie 2018. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Timofti Vladimir Alerguș Constantin Cobzac Elena Boico Victor 22