1ra-46/2018 — Art. 42, 187 alin. 2 lit. b, c, e, f, 187 alin. 2 lit. e, f, 188 alin. 2 lit. b,e,f, 188 alin. 3 lit. c, 187 alin. 2 lit. b,e,f CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 22 septembrie 2014, 1 1.1 Bradescu Igor a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f), 188 alin. (3) lit. c), 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza: - art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, - 5 ani închisoare; - art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, - 8 ani închisoare; - art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, - 10 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, lui Bradescu Igor prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Bradescu Igor a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 187 alin. (2) lit. b), c), e), f) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. 1.

Chiosa Vadim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Chiosa Vadim a fost achitat de sub învinuirea de comitere infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. 1.

Maidaniuc Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă de 8 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. Maidaniuc Alexandru a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. 1.

Gurtovoi Denis a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 8 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. Gurtovoi Denis a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. 1.

Grițuc Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 10 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. 1.

A fost dispusă încasarea din contul lui Bradescu Igor și a lui Grițuc Alexandru în mod solidar, în beneficiul lui Roibu Sergiu a prejudiciului material cauzat, în mărime de 20 060 lei. La fel, s-a dispus încasarea de la Bradescu Igor în beneficiul lui Cătărău Alexandru prejudiciul material în mărime de 3000 lei. 2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpații Bradescu Igor, Chiosa Vadim, Gurtovoi Denis și Maidaniuc Alexandru, împreună și prin înțelegere prealabilă, având scopul comiterii unui atac tâlhăresc asupra unei 2 persoane în scopul sustragerii bunurilor, împărțind rolurile din timp între ei, au atacat-o pe Pernai Irina, sustrăgându-i bunurile în următoarele circumstanțe. La 11.06.2013, aproximativ ora 00:20, inculpații deplasându-se cu automobilul de model „VW Passat” cu n/î „xxxxxx” pe str. Sarmizegetuza, mun. Chișinău, au observat-o pe Pernai Irina care se deplasa spre domiciliu. Inculpatul Maidaniuc Alexandru se afla la volanul automobilului, inculpatul Bradescu Igor pe bancheta din față a pasagerului, iar inculpații Chiosa Vadim cu Gurtovoi Denis pe bancheta din spate. Apropiindu-se de Pernai Irina, din automobil au coborât inculpații Chiosa Vadim și Gurtovoi Denis care au început să o urmărească pe ultima, iar inculpații Maidaniuc Alexandru cu Bradescu Igor au mers mai înainte unde îi așteptau cu automobilul. Ajungând la o porțiune de drum slab iluminată, în apropierea blocului locativ nr. 11, str. Zelinski, mun. Chișinău, Chiosa Vadim împreună cu Gurtovoi Denis au atacat-o din spate pe Pernai Irina, punându-i la gât un cuțit, și amenințând-o, i-au sustras în mod deschis o geantă în valoare de 300 lei în care se aflau următoarele bunuri: bani în sumă totală de 470 lei, un telefon mobil de model „Samsung WAVI 525” în valoare de 3200 lei, în care se afla cartela SIM XXXXXX, buletinul de identitate, permisul de conducere, precum și polița de asigurare, toate pe numele ei, trei chei la prețul uneia de 15 lei, în total 45 lei, apoi părăsind locul comiterii infracțiunii sau întâlnit în locul convenit din timp cu Maidaniuc Alexandru și Bradescu Igor, au urcat în automobil și au încercat să se eschiveze, însă în scurt timp au fost reținuți de către colaboratorii de poliție. În urma atacului tâlhăresc, părții vătămate Pernai Irina i-a fost cauzată o dauna materială considerabilă în sumă totală de 4015 lei. Aceste acțiuni ale inculpaților Chiosa Vadim, Maidaniuc Alexandru, Gurtovoi Denis și Bradescu Igor au fost încadrate de prima instanță în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. 2.1. Inculpații Bradescu Igor și Grițuc Alexandru, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane și însușirii lor ulterioare, acționând de comun acord și în rezultatul înțelegerii prealabile, conștientizând caracterul prejudiciabil al faptelor sale și dorind în mod conștient survenirea lor, în noaptea de 19.10.2012, aproximativ ora 00:30 min, aflându-se în barul „Focușor” amplasat pe str. Vasile Alecsandri, mun. Chișinău, în vederea realizării intențiilor sale infracționale, profitând de starea de ebrietate în care se afla Roibu Sergiu, au inițiat cu acesta un conflict. Prin urmare, după plecarea lui Roibu Sergiu din incinta localului menționat, inculpații Bradescu Igor și Grițuc Alexandru l-au urmărit până la intersecția str. Vasile Alecsandri cu str. Alexei Mateevici, mun. Chișinău, unde folosind în calitate de armă un obiect contondent, dur, neidentificat de către organul de urmărire penală, i-au aplicat lui Roibu Sergiu o lovitură din spate în regiunea capului, după care, văzând că victima este în stare inconștientă, i-au sustras telefonul mobil de model „Nokia-E 52” IMEI 351996049133485, în valoare de 4000 lei, în care se afla cartela SIM nr. XXXXXX în valoare de 60 lei, lănțișor cu o cruce din aur cu greutatea de 18 g, în valoare de 16000 lei, legitimația 3 de serviciu seria B00045622, buletinul de identitate și mijloace bănești în sumă de 4000 lei, iar în total bunuri materiale în sumă de 24060 lei, după care cu bunurile sustrase s-au eschivat de la locul infracțiunii, cauzând părții vătămate Roibu Sergiu daună materială în proporții considerabile și potrivit raportului de expertiză medico - legală nr. 3292/D din 23.01.2013, traumatism închis manifestat prin comoție cerebrală, fractura osului frontal cu implicarea pereților sinusului frontal anterior și posterior pe stânga, cu implicarea ambelor lamele, pneumocefalee, echimoză și excoriații pe față, ce prezintă pericol pentru viața și sănătatea persoanei, care în conformitate cu acest criteriu se califică ca vătămare corporală gravă. Aceste acțiuni ale inculpaților Bradescu Igor și Grițuc Alexandru au încadrate de prima instanță în baza art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal. 2.2. Inculpatul Bradescu Igor, la 13.01.2013, aproximativ orele 03:30, aflându-se în curtea blocului locativ de pe str. Alba Iulia 10, mun. Chișinău, urmărind scopul sustragerii bunurilor materiale a altei persoane, s-a apropiat de Cătărău Alexandru, i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea capului și corpului și în mod deschis a sustras de la acesta gentuța bărbătească confecționată din piele la prețul de 1200 lei, în care se afla buletinul de identitate pe numele său, pașaportul tehnic și mandatul automobilului de model „Mitsubishi Galant”, cu n/î „XXXXX”, un set de chei, iar din buzunarul exterior al pantalonilor - telefonul mobil de model „Siemens C55”, în care se afla instalată cartela SIM a acestuia la prețul de 100 lei și din buzunarul exterior al scurtei - un portmoneu din piele la prețul de 100 lei, în care se aflau bani în sumă de 150 lei și 50 ruble transnistriene și telefonul mobil de model „Nokia 5800”, în care se afla instalată cartela SIM, evaluat la prețul de 1500 lei, după ce cu bunurile materiale sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil în valoare totală de 3000 lei. Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Bradescu Igor în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal. 2.3. Prima instanță a mai indicat că tot inculpatul Bradescu Igor de către organul de urmărire penală a fost învinuit că la 10.01.2013, aproximativ ora 05:10, aflându-se în or. Hîncești, str. 31 August, în apropierea Oficiului de Stare Civilă, acționând cu intenție directă și urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, împreună cu o persoană nestabilită de organul de urmărire penală, fiind mascat cu o cagulă pe cap, aplicând violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, i-a aplicat lui Buliga Ioana o lovitură cu pumnul peste cap, cauzându-i vătămări corporale neînsemnate, după ce în mod deschis a sustras de la ultima o geantă din piele artificială la prețul de 150 lei, în care se afla un telefon mobil de model „Samsung C 100”, la prețul de 200 lei cu cartela SIM la prețul de 30 lei și bani în sumă de 156 lei, cauzându-i un prejudiciu material considerabil în sumă de 536 lei. 4 Prima instanță a indicat că aceste acțiuni a inculpatului Bradescu Igor de către organul de urmărire penală au fost încadrate în baza art. 42 alin. (2), 187 alin. (2) lit. b), c), e), f) Cod penal. 2.4. Tot inculpații Chiosa Vadim, Maidaniuc Alexandru, Gurtovoi Denis de către organul de urmărire penală au fost învinuiți că la 31.05.2013, aproximativ ora 02:40, împreună și prin înțelegere prealabilă, aflându-se la intersecția str. Zelinski cu bd. Decebal, mun. Chișinău, având intenția sustragerii bunurilor altei persoane, aplicând violența fizică, în mod deschis au sustras de pe mâna dreaptă a lui Staci Adrian o brățară confecționată din aur cu greutatea de 14,5 g, cauzându-i un prejudiciu material considerabil în mărime de 6 000 lei. Prima instanță a menționat că aceste acțiuni ale inculpaților Chiosa Vadim, Maidaniuc Alexandru, Gurtovoi Denis, au fost încadrate în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal. 3. Sentința primei instanțe a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procurorul, care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea achitării inculpaților Chiosa Vadim, Maidaniuc Alexandru, Gurtovoi Denis de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal și a lui Bradescu Igor de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 187 alin. (2) lit. b), c), e), f) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, de condamnare a lui Chiosa Vadim, Maidaniuc Alexandru, Gurtovoi Denis în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, inclusiv pe episodul părții vătămate Staci Adrian, cu aplicarea fiecăruia o pedeapsă de 5 ani închisoare cu amendă în mărime de 1000 u.c., și conform art. 84 Cod penal, să le fie stabilită pedeapsa definitivă de 12 ani închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. La fel, s-a solicitat condamnarea lui Bradescu Igor, în baza art. 42 alin. (2), 187 alin. (2) lit. b), c), e), f) Cod penal, inclusiv pe episodul în privința părții vătămate Buliga Ioana, și aplicarea în privința acestuia a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și amendă în mărime de 1000 u.c. În argumentarea apelului procurorul a invocat că: - sentința este parțial neîntemeiată; - din circumstanțele indicate în procesele-verbale de recunoaștere a persoanei după fotografie din 13.06.2013, Staci Adrian i-a recunoscut pe Maidaniuc Alexandru, Gurtovoi Denis și Chiosa Vadim, ca fiind persoanele care au comis sustragerea deschisă a bunurilor lui; - instanța a reținut faptul că partea vătămată Staci Adrian în cadrul ședinței de judecată a declarat că nu recunoaște pe nici unul din inculpați ca fiind persoanele care în noaptea de 31 mai 2013, i-au aplicat o lovitură, apoi i-au sustras brățara de aur; - instanța la emiterea sentinței, nu a dat o apreciere corectă procesului-verbal de recunoaștere după fotografie fără a indica motivele respingerii acestei probe și fără a indica încălcările prevederilor legale comise la întocmirea acestuia act; 5 - instanța a reținut că partea vătămată Buliga Ioana a invocat că din inculpați nu recunoaște pe nimeni ca fiind persoana care ar fi atacat-o și i-a sustras geanta la 10.01.2013, la urmărirea penală i-a fost prezentată spre recunoaștere persoana doar după fotografie și ea are probleme cu vederea, și nici nu a citit ce a semnat; - instanța la adoptarea sentinței, nu a dat o apreciere corectă procesului- verbal de recunoaștere după fotografie, probă administrată în cadrul urmăririi penale, care nu a fost recunoscut nul ca fiind întocmit cu încălcarea prevederilor legale, deci aceasta rămâne o probă pertinentă, concludentă, utilă și veridică; - instanța a apreciat neîntemeiat declarațiile martorului Veverița C., ca fiind probe indirecte, fără a ține cont de faptul că potrivit descifrărilor telefonice, în telefonul mobil cu nr. IMEI 35206001067290, care aparține părții vătămate, a fost introdusă cartela SIM cu nr. XXXXXX, la 11.01.2013 ora 11:01, ziua imediat următoare după comiterea infracțiunii. 3.2. Avocatul Șchiopu Arcadie în numele inculpatului Grițuc Alexandru, care a solicitat casarea totală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Grițuc Alexandru să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii imputate, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat. În argumentarea apelului s-a invocat că: - în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate un ansamblu de probe pertinente și utile, din care ar fi posibil de concluzionat că Grițuc Alexandru a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal; - inculpatul în cadrul audierii în ședința de judecată, a dat declarații consecvente, explicând că nu a comis infracțiunea de care este învinuit; - procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 07.08.2013, potrivit căruia martorul Pîrlog Andrei l-a recunoscut pe bănuitul Grițuc Alexandru ca fiind persoana care în luna octombrie 2012, i-a transmis legitimația de serviciu eliberată pe numele lui Roibu Sergiu, atrage după sine nulitatea actului procedural conform prevederilor art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală; - este imposibil de a memoriza persoana care ai văzut-o câteva secunde în octombrie 2012, iar peste 10 luni, pe 7 august 2013, să o recunoaști, mai mult ca atât martorul Pîrlog Andrei nu-și amintește când a avut loc prezentarea persoanei spre recunoaștere, declarând la întrebarea apărătorului că a fost la ofițerul de urmărire penală pentru a recunoaște persoana în perioada - primăvara sau vara anului 2013, exact nu-și aduce aminte - fapt ce demonstrează că prezentarea spre recunoaștere putea fi ilegală; - în cazul în care ar fi comis infracțiunea, Grițuc Alexandru nu avea nici un rost ca să întoarcă legitimația de serviciu părții vătămate Roibu Sergiu, colaboratorului de poliție Pîrlog Andrei, pentru a lăsa urme împotriva sa; 6 - nu există nici o garanție că partea vătămată a declarat adevărul, or acesta și-a schimbat de mai multe ori declarațiile, iar declarațiile sale de la urmărirea penală și cele din instanța de judecată sunt contradictorii și nu sunt veridice; - la baza unei sentințe de condamnare, nu pot fi puse probe indirecte, cum ar fi declarațiile martorului Jeleznaia Natalia, deoarece nu este martor ocular a infracțiunii imputate inculpatului, iar martorii Bacota Eugeniu, Chiriac Serghei și Pascalu Natalia în ședința de judecată, au declarat că pe Grițuc Alexandru nu-1 cunosc; - dubiile în probarea învinuirii urmează a fi interpretate în favoarea inculpatului. 3.3. Avocatul Mării Vladimir în numele inculpatului Chiosa Vadim, care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea în care inculpatul Chiosa Vadim a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care care acțiunile inculpatului Chiosa Vadim să fie recalificate în baza art. 187 alin. (1) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse non privative de libertate. În argumentarea apelului s-a invocat că: - instanța nu a apreciat corect circumstanțele cazului, nu a apreciat la justa valoare declarațiile de recunoaștere a vinovăției de către Chiosa Vadim, nu a dat o apreciere faptului că în instanță partea vătămată a dat declarații din care reiese că nu mai era ferm convinsă în prezența cuțitului la momentul sustragerii gentuței, faptul prezentând dubii care nu au fost înlăturate pe parcursul procesului, urmând a fi interpretate în favoarea inculpatului, din care considerent acțiunile lui urmează a fi recalificate în baza art. 187 alin. (1) Cod penal; - durata termenului ținerii lui Chiosa Vadim în stare de arest la momentul examinării cauzei în prima instanță a depășit termenul prevăzut de alin. (8) art. 186 Cod de procedură penală, care prevede că după trimiterea cauzei în instanța de judecată, termenul judecării cauzei cu menținerea inculpatului în stare de arest, din ziua primirii cauzei în instanța de judecată și până la pronunțarea sentinței, nu poate depăși 6 luni, dacă persoana este învinuită de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsă maximă de până la 15 ani închisoare și 12 luni, dacă persoana este învinuită de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsă maximă de pînă la 25 de ani închisoare sau detențiune pe viață. 3.4. Avocatul Jereghi Anatolie în numele inculpatului Gurtovoi Denis, care a solicitat casarea sentinței primei instanțe, rejudecarea cauzei, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Gurtovoi Denis să fie achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunii imputate, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, invocând că: - în cadrul cercetării judecătorești, nu au fost acumulate un ansamblu de probe pertinente, concludente și utile din care ar fi posibil de concluzionat că Gurtovoi Denis a comis fapta incriminată; 7 - s-a constatat cu certitudine faptul că la momentul comiterii infracțiunii, inculpatul se afla în stare de ebrietate avansată, nu s-a înțeles cu Chiosa Vadim, nu și-au repartizat între ei rolurile la comiterea infracțiunii, mai mult ca atât, Gurtovoi Denis nu cunoștea de intenția lui Chiosa Vadim de ai sustrage geanta părții vătămate, cu atât mai mult că sustragerea genții de către Chiosa Vadim a fost una spontană și nu i-a permis lui Gurtovoi Denis să conștientizeze din start ce s-a întâmplat, și văzându-1 pe Chiosa Vadim că a fugit de la fața locului, l-a urmat și el din urmă, iar ulterior i-a cerut lui Chiosa Vadim să o găsească pe partea vătămată și să-i restituie înapoi bunurile pe care le-a sustras; - la momentul reținerii, toate bunurile părții vătămate și anume buletinul de identitate, permisul de conducere, polița de asigurare se aflau la Chiosa Vadim, dar nu au fost aruncate ca fiind bunuri ce nu prezintă interes; - faptul că inculpatul Gurtovoi Denis nu a avut intenția de a comite infracțiunea incriminată, s-a constatat în cadrul cercetării judecătorești prin declarații inculpatului Chiosa Vadim; - nu e clar motivul primei instanțe de a da o apreciere critică declarațiilor inculpatului Chiosa Vadim; - faptul că sustragerea genții de la partea vătămată a fost comisă doar de către o persoană, s-a mai constatat și prin declarațiile martorului Moesenco Anghelina, care fiind audiată a declarat că nu recunoaște pe nici unul din inculpați, iar în luna iunie 2013 pe str. Zelinski a observat cum un băiat i-a smuls geanta; - acuzatorul de stat în instanță, iar instanța de judecată la adoptarea sentinței nu au prezentat careva probe ce ar fi demonstrat intenția prealabilă a inculpatului Gurtovoi Denis la comiterea infracțiunii; - cu referire la afirmațiile părții vătămate precum că a fost amenințată cu un cuțit, aceste declarații urmează a fi apreciate critic, deoarece partea vătămată nu a putut declara cu certitudine faptul că a văzut acel cuțit cu care ar fi fost amenințată și doar presupune că a fost un obiect metalic; - pe cuțitul găsit în mașina lui Maidaniuc Alexandru și recunoscut ca corp delict, nu au fost descoperite careva amprente digitale ale inculpatului Gurtovoi Denis sau a inculpatului Chiosa Vadim; - declarațiile martorului Chirica Roman, urmau a fi respinse de către instanța de judecată, deoarece intră în contradicție cu declarațiile părții vătămate, care a declarat că nu a observat alte careva mijloace de transport, or un echipaj al INP, pe timp de noapte este obligat să conecteze girofarul în situația în care inspectorul a constatat o încălcare din partea conducătorilor mijloacelor de transport și intenționează de al stopa sau de al documenta. 3.5. Avocatul Cecan Igor în numele inculpatului Maidaniuc Alexandru, care a solicitat casarea sentinței primei instanțe, ce ține de condamnarea lui Maidaniuc Alexandru în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin 8 care inculpatul Maidaniuc Alexandru să fie achitat de sub învinuirea de pe acest capăt de acuzare, invocând că: - prima instanță nu a luat în considerare faptul că inculpatul Maidaniuc Alexandru din start a făcut declarații, nu a ascuns nimic si nu s-a folosit de dreptul său procedural de a tăcea și a nu declara nimic. Acele declarații făcute în cadrul urmăririi penale au rămas neschimbate și au fost menținute și în cadrul cercetării judecătorești. Declarațiile sale și-au găsit confirmarea și în declarațiile celorlalți inculpați; - nu s-au luat în considerare de către prima instanță, nici divergențele în declarațiile părții vătămate și a martorilor acuzării, care așa și nu au fost înlăturate în cadrul cercetărilor judecătorești; - între inculpați nu a existat o înțelegere prealabilă, nu a avut loc o împărțire de roluri așa cum indică acuzarea, ci a fost o acțiune spontană la un gest negândit făcut de Chiosa Vadim, care a vrut să glumească cu partea vătămată, glumă care a avut urmări cam drastice; - din declarațiile părții vătămate Pernai Irina și a martorului Chirica Roman, rezultă mai multe neconcordanțe, care nu au putut fi înlăturate în cadrul cercetării judecătorești. 3.6. Avocatul Cebanaș Alexandru în numele inculpatului Bradescu Igor, care a solicitat casarea totală a sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului Bradescu Igor pe toate captele de acuzare, din motivul lipsei elementelor infracțiunii în acțiunile lui Bradescu Igor, invocând că: - prima instanță nu a determinat acțiunile concrete ale lui Bradescu Igor în privința săvârșirii atacului tâlhăresc asupra părții vătămate Pernai Irina și anume acele acțiuni care s-ar încadra în realizarea laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal; - prima instanță la adoptarea sentinței a apreciat probele greșit; - în acțiunile lui Bradescu Igor nu este întrunită și nici acuzarea nu a demonstrat intenția comună a lui Chiosa Vadim și a lui Gurtovoi Denis de a săvârși atacul tâlhăresc asupra lui Pernai Irina, nu este întrunită latura subiectivă a infracțiunii imputate și anume intenția directă de a săvârși tîlhăria. La Bradescu Igor nu au fost găsite lucruri sustrase de la partea vătămată și nici amprente pe careva obiecte legate de infracțiunea incriminată; - prin declarațiile martorului Chirica Roman, nu se individualizează careva acțiuni concrete ale lui Bradescu Igor în săvârșirea atacului tâlhăresc, care ar putea fără echivoc conchide asupra vinovăției lui Bradescu Igor la săvârșirea atacului tâlhăresc asupra lui Pernai Irina; - prima instanță a încălcat principiul prezumției nevinovăției în privința lui Bradescu Igor, considerându-l vinovat de săvârșirea atacului tâlhăresc asupra lui Pernai Irina, concluziile instanței bazându-se doar pe propriile convingeri că odată ce Bradescu Igor în acea noapte s-a întâlnit cu ceilalți inculpați și s-a aflat în autoturismul VW Pasat condus de către Maidaniuc Alexandru, care este vinovat că 9 împreună cu Gurtovoi Denis și Chiosa Vadim au fost recunoscuți de partea vătămată ca fiind atacatorii care i-au sustras lucrurile personale; - prima instanță, eronat a apreciat și probele, și greșit a ajuns la concluzia despre vinovăția lui Bradescu Igor în săvârșirea episodului în privința părții vătămate Roibu Sergiu; - prima instanță nu a individualizat acțiunile concrete ale lui Bradescu Igor în privința săvârșirii atacului tâlhăresc asupra părții vătămate Roibu Sergiu și anume acele acțiuni care s-ar încadra în realizarea laturii obiective și subiective a infracțiunii de tâlhărie prevăzute la art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal; - instanța urma să dea o apreciere critică declarațiilor părții vătămate Roibu Sergiu, care se contrazic totalmente și anume declarațiile date la 24.12.2013, cu declarațiile date la fel în instanța de judecată la data de 04.07.2014. Astfel, instanța de judecată nici nu a menționat în sentință, că partea vătămată inițial face unele declarații, după care dă alte declarații, care se bat cap în cap și se contrazic în totalitate; - declarațiile date de către martorii Bacotă Sergiu, Chiriac Serghei și Pascalu Natalia, Jeleznaia Natalia nu pot fi puse la baza condamnării lui Bradescu Igor, deoarece acești martori în declarațiile date în instanța de judecată nu l-au recunoscut pe Bradescu Igor ca fiind una din persoanele care stătea împreună cu partea vătămată Roibu Sergiu și nici cu Grițuc Alexandru; - declarațiile date de Czine Vitalie, într-un proces-verbal de audiere, nu au fost prezentate instanței de judecată și nici Czine Vitalie nu a fost audiat în cadrul instanței, în cadrul căreia apărarea să fi avut dreptul de a verifica proba dată; - în instanța de judecată, nu au fost prezentate alte probe care să confirme cele declarate de partea vătămată Cătărău Alexandru, iar alte probe suplimentare care să confirme faptul că anume Bradescu Igor l-ar fi atacat pe Cătărău Alexandru, nu au fost prezentate de acuzare; - prima instanță la fel se bazează pe o altă probă și anume procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 13.01.2013, prin care Malenețchi Eduard 1-a recunoscut pe Bradescu Igor ca persoana care la 13.01.2013, aproximativ la orele 04:00 de pe str. Ion Creangă, mun. Chișinău a urcat în taxi având la sine o gentuță bărbătească de culoare neagră, însă această probă nu poate fi admisă și pusă la baza sentinței de condamnare, deoarece martorul Malenețchi Eduard nu a fost prezentat instanței de judecată de către acuzare pentru a oferi explicații și pentru a i se putea oferi și părții apărării posibilitatea audierii încrucișate, pentru a verifica declarațiile date și a faptului dacă într-adevăr Malenețchii Eduard în instanța de judecată l-ar fi recunoscut pe Bradescu Igor ca fiind acea persoană care s-a urcat în taxi având la sine o gentuță neagră bărbătească, ori instanța făcând referire în sentință la procesul-verbal de recunoaștere se bazează totuși pe cele declarate de către Malenețchi Eduard la etapa urmăririi penale. 3.

Avocatul Țaulean Vitalie în numele inculpatului Grițuc Alexandru, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri 10 potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Grițuc Alexandru să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii pervăzute de art. 188 alin. (3) Cod penal. 3.

Inculpatul Maidaniuc Alexandru, care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, invocând că: - vina în prima instanță nu a recunoscut-o și a declarat că a fost angajat de prietenii săi pentru serviciu de taximetrie, iar de intențiile lor criminale, el nu știa. - instanța nu a ținut cont de declarațiile sale, dar numai de declarațiile acuzatorului de stat, prin ce i s-a încălcat dreptul la un proces echitabil; - este tânăr, mama sa este bolnavă și are nevoie de tratament medical, motiv pentru care are nevoie de ajutorul său, intenționează să se căsătorească, iar instanța de judecată urma să aplice în privința asta prevederile art. 79 Cod penal. 3.

Inculpatul Grițuc Alexandru, care a solicitat casarea sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de acesta, invocând că: - s-a dispus ilegal încasarea prejudiciului material din contul său, deoarece Roibu Sergiu nu a prezentat certificatul pe lănțișorul cu o cruce cu greutatea de 18 grame; - procesul-verbal de recunoaștere a fost întocmit cu încălcări; - partea vătămată Roibu Sergiu, prin declarațiile sale, are interes personal de a duce în eroare instanța, la fel și declarațiile martorului Jeleznaia Natalia care nu are nici un interes de a depune declarații false și care a confirmat că a fost martor la faptă și că el nu a inițiat cu Roibu Sergiu nici un conflict și nici nu se certau, după cum indică Roibu Sergiu. Ambii vorbeau prietenește. Jeleznaia Natalia a confirmat că a fost sunată de către Roibu Sergiu la orele 04:00 noaptea, dar din declarațiile lui Roibu Sergiu, el a fost maltratat la orele 00:30 tot în noaptea din data de 19.10.2012 și i-a fost sustras telefonul mobil. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința primei instanțe fără modificări. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că concluziile primei instanțe expuse în sentință cu privire la condamnarea inculpaților Bradescu Igor, Chiosa Vadim, Maidaniuc Alexandru, Gurtovoi Denis și Grițuc Alexandru, corespund circumstanțelor stabilite la judecarea cauzei. La fel, instanța de apel a indicat că deși inculpații Bradescu Igor, Maidaniuc Alexandru, Gurtovoi Denis și Grițuc Alexandru nu și-au recunoscut vina, iar inculpatul Chiosa Vadim și-a recunoscut vina parțial în comiterea infracțiunilor imputate, la baza sentinței de condamnare au fost puse următoarele probe administrate la urmărirea penală și verificate atât în ședința de judecată a primei instanțe, cât și în cea de apel, cum ar fi: 11 - declarațiile din prima instanță și din instanța de apel a părților vătămate Pernai Irina, Roibu Sergiu, Staci Adrian, Cătărău Alexandru, Buliga Ioana; - declarațiile din prima instanță a martorilor Bacota Eugeniu, Jeleznaia Natalia, Chiriac Serghei, Pascalu Natalia, Moisenco Angelina, Gorceac Maxim, Chirica Roman, Carp Sergiu, Veverița Cristina, Morari Radu, Pîrlog Andrei. Instanța de apel a indicat că vinovăția inculpaților Bradescu Igor, Maidaniuc Alexandru, Chiosa Vadim și Gurtovoi Denis în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal în episodul privind-o pe partea vătămată Pernai Irina, este dovedită și prin materialele dosarului: - procesul-verbal de consemnare a plângerii lui Pernai Irina din 11.06.2013 (f.d. 6, vol. I); - ordonanța de recunoaștere în calitate de parte vătămată a lui Pernai Irina din 11.06.2013 (f.d. 7, vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11.06.2013, conform căruia s-a cercetat locul comiterii infracțiunii (f.d. 13-14, vol. I); - procesul-verbal de cercetare a automobilulului de model „VW Passat”, cu n/î „XXXXX”, din 11.06.2013, în cadrul căreia a fost depistată și ridicată geanta părții vătămate Pernai Irina, și actele ei de identitate, precum și un cuțit care a servit drept obiect al comiterii infracțiunii (f.d. 14-15, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 11.06.2013, conform căruia de către partea vătămată Pernai Irina a fost recunoscut Chiosa Vadim ca persoană care a atacat-o și i-a sustras geanta (f.d. 23-25, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 11.06.2013, conform căruia de către partea vătămată Pernai Irina a fost recunoscut Gurtovoi Denis, care i-a pus un obiect la gât și i-a sustras geanta (f.d. 26-28, vol. I); - procesul-verbal de percheziție corporală a lui Gurtovoi Denis din 11.06.2013, conform căruia la el a fost depistat și ridicat telefonul mobil de model „Samsung WAVI 525”, care aparține părții vătămate Pernai Irina (f.d. 51, vol. I); - procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Pernai Irina și bănuitul Chiosa Vadim din 13.06.2013, în cadrul căruia partea vătămată a indicat că anume el a fost acea persoană care a participat nemijlocit la atacul tâlhăresc în privința ei (f.d 121-122, vol. I); - procesul-verbal de confruntare dintre partea vătămată Pernai Irina și bănuitul Gurtovoi Denis din 13.06.2013, în cadrul căruia partea vătămată a indicat că anume acesta este acea persoană care i-a pus la gât un obiect din metal și i-a smuls geanta din mână (f.d. 123-124, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 11.06.2013, conform căruia a fost examinat telefonul sustras de la Pernai Irina (f.d. 128-129, vol. I); - ordonanța de recunoaștere și anexare ca corp delict a telefonului mobil de model „Samsung WAVE 525” din 11.06.2013 (f.d. 130, vol. I); 12 - procesul-verbal de examinare a obiectului din 11.06.2013, conform căruia a fost examinat cuțitul ridicat din portbagajul automobilului cu care se deplasau învinuiții (f.d. 131-132, vol. I); - ordonanța de recunoaștere și anexare ca corp delict a cuțitului din 11.06.2013 (f.d. 133, vol. I); - ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict a automobilului de model „VW Passat”, n/î „XXXXX” (f.d. 134,vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectului din 11.06.2013, conform căruia au fost examinate bunurile sustrase de la Pernai Irina (f.d. 135-136, vol. I). La fel, instanța de apel la demonstrarea vinovăției inculpaților Bradescu Igor și Grițuc Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, în privința părții vătămate Roibu Sergiu, a făcut referire la următoarele probe: - procesul-verbal de sesizare de către Roibu Sergiu despre săvârșirea infracțiunii din 19.10.2012 (f.d. 29, vol. V); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 19.10.2012 și foto-tabelul (f.d. 33-34, 37-40 vol. V); - ordonanța din 07.11.2012, de recunoaștere a lui Roibu Sergiu în calitate de parte vătămată (f.d. 41, vol. V); - ordonanța din 07.11.2012, de recunoaștere a lui Roibu Sergiu în calitate de parte civilă (f.d.43, vol. V); - procesul-verbal din 20.08.2013 de ridicare de la Roibu Sergiu a legitimației de serviciu (f.d. 50-51,vol. V), - ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 20.08.2013 (f.d. 52, vol. V); - raportul de expertiză medico-legală nr. 3292/D din 23.01.2013, conform căruia la examinarea medico-legală a documentelor medicale pe numele lui Roibu Sergiu s-a constatat: traumatism cranio-cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, fractura osului frontal cu implicarea pereților sinusului frontal anterior și posterior pe stânga, cu implicarea ambelor lamele, pneumocefalee, echimoză și excoriații pe față, care au fost cauzate în urma acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur sau la lovire de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate, prezintă pericol pentru viața și sănătatea persoanei și în conformitate cu acest criteriu se califică ca vătămare corporală gravă (f.d. 67-68, vol. V); - procesul-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice din 16 octombrie 2013, ridicate de la compania SA „Moldcell” din care rezultă că, numărul cartelei SIM XXXXX este înregistrat pe numele lui Bradescu Igor. În noaptea de 19 octombrie 2012, au fost efectuate trei apeluri telefonice la nr. XXXXXX, ce se afla în telefonul sustras de la partea vătămată Roibu Sergiu (f.d. 148, vol. V); - procesul-verbal de ridicare și examinare din 21 mai 2013, potrivit căruia de la martorul Czine Vitalie a fost ridicat telefonul mobil de model „Nokia E - 52”, 13 sustras de la partea vătămată Roibu Sergiu, care anterior i-a fost transmis de către Bradescu Igor (f.d. 158-159, vol. V); - ordonanța de recunoaștere în calitate de corp delict din 19.06.2013 (f.d. 160, vol. V); - procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a telefonului mobil de model „Nokia” din 11 iunie 2013, ridicat anterior de la martorul Czine Vitalie, potrivit căruia partea vătămată Roibu Sergiu l-a recunoscut ca fiind telefonul care îi aparține și care i-a fost sustras în noaptea de 18.10.2012 spre 19.10.2012 (f.d. 161, vol. V); - procesul-verbal de recunoaștere după fotografie a persoanei din 12.07.2013, potrivit căruia martorul Jeleznaia Natalia l-a recunoscut pe Bradescu Igor, ca fiind una din persoanele, care în seara de 18.10.2012, aflându-se în barul „Focușor” discuta cu partea vătămată Roibu Serghei și îl lovea peste mână (f.d. 179-180, vol. V); - raportul de expertiză medico-legală cu nr. 751 din 28.06.2013, potrivit căruia se constată că, proba - model de sânge a pătimitului Roibu Sergiu se referă la grupa sanguină B – alfa (III), cu antigenul asociat „H”. În porțiunile transferate pe tifon din petele de culoare cafenie de pe frunza uscată, prezentată în calitate de obiectul de cercetare, în procesul examinării a fost găsit sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grupă prin metoda RAE (reacția absorbție - eluție), s-au stabilit antigenii „B” și „H”, ce presupune proveniența sângelui în aceste pete de la persoană (persoane) cu grupa sanguină B – alfa (III) cu antigenul asociat „H”, cum și de la pătimitul Roibu Sergiu (f.d. 194-196 vol. V); - procesul - verbal de recunoaștere a persoanei din 17.07.2013, potrivit căruia martorul Jeleznaia Natalia l-a recunoscut pe Grițuc Alexandru, ca fiind una din persoanele, care în seara de 18.10.2012, aflându-se în barul „Focușor” discuta cu partea vătămată Roibu Serghei (f.d. 213-214, vol. V); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 07.08.2013, potrivit căruia martorul Pîrlog Andrei, l-a recunoscut pe bănuitul Grițuc Alexandru, ca fiind persoana, care în luna octombrie 2012, la intersecția bd. Dacia cu str. București, mun. Chișinău, i-a transmis legitimația de serviciu, eliberată pe numele lui Roibu Sergiu, în timp ce el se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu (f.d. 219-224, vol. V); - procesul-verbal de confruntare între bănuitul Grițuc Alexandru și martorul Pîrlog Andrei din 07.08.2013 (f.d.225-226, vol.V). Instanța de apel a mai notat că vinovăția inculpatului Bradescu Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, în privința părții vătămate Cătărău Alexandru, se dovedește și prin probele: - procesul-verbal de sesizare de către Cătărău Alexandru despre săvârșirea infracțiunii din 13.01.2013 (f.d. 5, vol. IV); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13.01.2013 și fototabel (f.d. 6-8, vol. IV); 14 - ordonanța din 13.01.2013 de recunoaștere a lui Cătărău Alexandru în calitate de parte vătămată (f.d. 11, vol. IV); - ordonanța din 13.01.2013 de recunoaștere a lui Cătărău Alexandru în calitate de parte civilă (f.d. 14, vol. IV); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 13 ianuarie 2013, potrivit căruia Malenețchi Eduard l-a recunoscut pe Bradescu Igor ca persoană care la 13.01.2013, aproximativ ora 04:00 pe str. Ion Creangă, mun. Chișinău a urcat în taxi având la sine o gentuță bărbătescă din piele de culoare neagră (f.d. 19 - 20, vol. IV); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din data de 13 ianuarie 2013, potrivit căruia partea vătămată Cătărău Alexandru l-a recunoscut pe Bradescu Igor ca persoana care la 13.01.2013, aproximativ ora 03:20, pe str. Alba Iulia, mun. Chișinău i-a aplicat o lovitură, după care în mod deschis i-a sustras gentuța cu bunurile personale (f.d. 21-22, vol. IV); - procesul-verbal de examinare a convorbirilor discifrărilor telefonice din 24 aprilie 2013, potrivit căruia se constată că pe telefonul cu numărul de IMEI 353382043249759 a fost introdusă cartela SIM cu numărul de telefon XXXXX, care aparține lui Cătărău Alexandru, de la data de 08 ianuarie 2013 până la data de 17 ianuarie 2013, orele 23:50, astfel această cartelă SIM se introduce într-un telefon nou cu numărul de IMEI 86664301040490, care la fel aparține lui Cătărău Alexandru (f.d. 68, vol. IV); - procesul - verbal de examinare a convorbirilor discifrărilor telefonice din 24 aprilie 2013, potrivit căruia pe cartela SIM cu numărul XXXXXX, care aparține lui Cătărău Alexandru s-a introdus într-un telefon cu numărul IMEI 351011521463170, care aparține lui Catărău Alexandru (f.d. 69, vol. IV), - raportul de expertiză medico-legală nr. 117/D din 17 ianuarie 2013 potrivit căruia Cătărău Alexandru a fost diagnosticat cu comoție cerebrală, excoreație la nivelul nasului, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contodent dur și se califică ca vătămare corporală ușoară (f.d. 74, vol. IV). Instanța de apel a mai menționat că partea acuzării în susținerea învinuirii, a prezentat la judecarea cauzei în prima instanță și cea de apel probele indicate în rechizitoriu, privind învinuirea inculpaților Chiosa Vadim, Gurtovoi Denis și Maidaniuc Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, în privința părții vătămate Staci Adrian, și anume: - procesul-verbal de sesizare a lui Staci Adrian despre săvârșirea infracțiunii din 12.06.2013 (f.d. 149, vol. I); - ordonanța de recunoaștere a lui Staci Adrian în calitate de parte vătămată din 12.06.2013 (f.d. 157, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 13.06.2013, conform căruia Staci Adrian l-a recunoscut pe Maidaniuc Alexandru ca persoana ce a comis sustragerea deschisă a bunurilor sale (f.d. 160, vol. I); 15 - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 13.06.2013, conform căruia Staci Adrian l-a recunoscut pe Gurtovoi Denis ca persoană ce a comis sustragerea deschisă a bunurilor sale (f.d. 161, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 13.06.2013, conform căruia Staci Adrian l-a recunoscut pe Chiosa Vadim ca persoană ce a comis sustragerea deschisă a bunurilor sale (f.d. 162, vol. I). Totodată, instanța de apel a specificat că partea acuzării în susținerea învinuirii, a prezentat la judecarea cauzei în prima instanță și cea de apel probele indicate în rechizitoriu, în privința învinuirii inculpatului Bradescu Igor în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 al. (2) și 187 al. (2) lit. b), c), e) și f) Cod penal, pe episodul în privința părții vătămate Buliga Ioana, cum ar fi: - procesul-verbal de consemnare a plângerii lui Buliga Ioana din 10.01.2013 (f.d. 11, vol. VII); - ordonanța de recunoaștere a lui Buliga Ioana în calitate de parte vătămată din 10.01.2013 (f.d. 12, vol. VII); - raportul de expertiză nr. 13 din 10 ianuarie 2013, conform căruia la partea vătămată Buliga Ioana s-au constatat vătămări corporale neînsemnate (f.d. 18, vol. VII); - informația de la SA „Orange” privind lista apelurilor telefonice efectuate de pe numărul de telefon al părții vătămate Buliga Ioana, totodată s-a stabilit și numărul de IMEI 35206001067290 (f.d. 40-43, vol. VII); - informația parvenită de la SA „Orange” privind apelurile efectuate de pe telefonul cu numărul de IMEI 35206001067290, din care rezultă că la data de 11 ianuarie 2013 în telefonul părții vătămate Buliga Ioana a fost introdusă cartela SIM cu numărul XXXXXX, fiind efectuate și recepționate apeluri telefonice de la ora 11:01 – 13:27 (f.d. 51, vol. VII); - raportul ofițerului operativ Papuc V., prin care s-a constatat că la data de 11 ianuarie 2013, orele 11.00 în telefonul mobil cu IMEI 35206001067290 a fost introdusă cartela SIM cu numărul de telefon XXXXXX, care a efectuat apeluri telefonice până la 11 ianuarie 2013, orele 13:27 (f.d. 52, vol. VII); - procesul-verbal de examinare a informației ridicate de la instituțiile de telecomunicații, prin care s-a stabilit că în telefonul sustras de la Buliga Ioana, cu numărul de IMEI 35206001067290 a fost introdusă cartela SIM cu numărul XXXXX de la data de 11 ianuarie 2013, orele 11:01 pînă la orele 13:27. Ulterior, la data de 21 ianuarie 2013, orele 10:38, 10:40 și 11:04 de la numărul de telefon XXXXXX a fost apelat numărul de telefon XXXXXX (f.d. 59, vol. VII); - raportul ofițerului operativ Alerguș A., în care s-a stabilit că în telefonul mobil cu numărul de IMEI 35206001067290 a fost introdusă cartela SIM cu numărul XXXXX la data de 11 ianuarie 2013, ora 11:01 până la ora 13:27 (f.d. 61 voi. VII); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 07.05.2013, potrivit căruia partea vătămată Buliga Ioana, l-a recunoscut pe 16 Bradescu Igor ca fiind persoana care a atacat-o și i-a sustras geanta la data de 10 ianuarie 2013 (f.d. 79, vol. VII). Astfel, instanța de apel a conchis că probele expuse confirmă că sentința este legală și întemeiată. Mai mult, instanța de apel a concluzionat că potrivit probelor descrise, este infirmată versiunea inculpaților Bradescu Igor și Maidaniuc Alexandru precum că ei nu au participat la comiterea infracțiunilor. Partea vătămată Pernai Irina, a reținut numărul și modelul mașinii din care au coborât inculpatul Chiosa Vadim și Gurtovoi Denis, iar ulterior în mașina reținută și care coincidea cu informația parvenită de la partea vătămată Pernai Irina, au fost depistate bunurile părții vătămate Pernai Irina, cuțitul care l-au folosit la amenințarea părții vătămate. Totodată, s-a reținut că în momentul reținerii automobilului, în salonul mașinii se afla inculpatul Maidaniuc Alexandru și Bradescu Igor, despre care a și comunicat partea vătămată Pernai Irina, că mașina cu două persoane mai întâi s-a oprit pentru a-i lăsa pe cei doi inculpați care au atacat-o, iar apoi s-a îndepărtat. La fel, s-a menționat că la solicitarea părții apărării a fost audiat martorul Roșca Marinel, iar instanța de apel a atestat că prin declarațiile acestui martor apărarea și inculpații Bradescu Igor și Maidaniuc Alexandru, au încercat să convingă instanța că acești inculpați în perioada comiterii tâlhăriei asupra părții vătămate Pernai Irina, se aflau în altă parte a orașului și nu au fost ei cei care i-au lăsat pe Chiosa Vadim și Gurtovoi Denis să coboare din mașină pentru a ataca partea vătămată Pernai Irina. Astfel, instanța de apel a apreciat critic aceste declarații, menționând că probele expuse pe acest episod confirmă că anume automobilul condus de Maidaniuc Alexandru a fost stopat la scurt timp după atac de un alt polițist pe str. Sarmizegetusa, care este situată în vecinătatea străzii Zelinski și ulterior oprit la ieșirea din oraș. Totodată, instanța de apel a notat că declarațiile acestui martor au fost influențate de către inculpații Bradescu Igor și Maidaniuc Alexandru în scopul evitării răspunderii penale. În același sens, s-a reținut că declarațiile părții vătămate Pernai Irina, care le-a dat sub jurământ, care sunt consecvente și veridice, confirmă vinovăția, deoarece coraborează cu celelalte probe expuse pe acest episod. În continuare, instanța de apel a indicat că la solicitarea părții apărării a fost audiat martorul Purici Olesea, în privința declarațiilor căreia instanța de apel a conchis că nu pot fi luate în considerare, deoarece deși au fost date sub jurământ, acestea nu sunt veridice, având în vedere perioada de timp trecută de la momentul săvârșirii tâlhăriei și până la momentul examinării cauzei în ordine de apel. Totodată, instanța de apel a accentuat că totalitatea probelor existente pe acest caz, nu trezesc instanței dubii și infirmă versiunea inculpaților Bradescu Igor și Maidaniuc Alexandru precum că ei se aflau la Durlești la frigărui unde au stat până la ora 01:00, apoi s-au dus și s-au întâlnit cu Gurtovoi Denis și Chiosa Vadim lângă gara de trenuri, versiune ce a fost inventată în scop de apărare și de a duce în eroare instanța. 17 Instanța de apel a mai atestat că nu are temei nici pentru achitarea lui Bradescu Igor și Grițuc Alexandru pe episodul în cazul atacului asupra părții vătămate Roibu Sergiu. La acest capitol, instanța de apel a precizat că martorul Jeleznaia Natalia, l-a recunoscut pe Grițuc Alexandru, care era unul din cei doi tineri, care se afla la tejghea alături de partea vătămată Roibu Sergiu și că după fotografie l-a recunoscut la urmărirea penală și pe Bradescu Igor. La fel, s-a reținut că conform descifrărilor convorbirilor telefonice din 16.10.2013, în noaptea de 19.10.2012 de pe nr. cartelei înregistrate pe numele lui Bradescu Igor au fost efectuate 3 apeluri la numărul ce se află în telefonul sustras de la Roibu Sergiu (f.d. 148, vol. V). Totodată, instanța de apel a concluzionat că prin procesul-verbal de ridicare a telefonului sustras de la Roibu Sergiu, care se afla la Czine Vitalie, și care a relatat la urmărirea penală că i-a fost transmis de Bradescu Igor, confirmă împreună cu celelalte probe expuse că autorii tâlhăriei în privința lui Roibu Sergiu, sunt Bradescu Igor și Grițuc Alexandru. Faptul că martorul Czine Vitalie nu a fost prezent în prima instanță și că declarațiile lui au fost citite întru verificarea lor, instanța de apel a notat că nu consideră o încălcare de procedură, specificând în acest aspect că acuzarea a întreprins măsurile necesare pentru aducerea lui, însă posibilitățile reale nu au existat, iar în instanța de apel martorul Czine Vitalie a fost citat și audiat. Mai mult, instanța de apel a menționat că Roibu Sergiu a dat declarații uneori contradictorii, ce nu egalează cu nevinovăția inculpaților, deoarece partea vătămată a fost traumată grav și putea să aibă nedumeriri fiind sub influența șocului traumatic, iar ulterior și a posibilei anxietăți. Astfel, s-a conchis că temei pentru achitarea lui Bradescu Igor și Grițuc Alexandru pe episodul atacului asupra lui Roibu Sergiu, nu este. Instanța de apel a mai indicat că nici în cazul atacului asupra lui Cătărău Alexandru, nu a identificat nici un temei de al achita pe Bradescu Igor, or partea vătămată Cătărău Alexandru, a dat declarații consecvente și l-a recunoscut pe Bradescu Igor. Instanța de apel a precizat că această probă, coroborează cu declarațiile martorului Malenețchi E. și procesul - verbal de recunoaștere a lui Bradescu Igor de către acest martor, și nu sunt temeiuri ca să fie exclusă această probă, deoarece a fost colectată în conformitate cu procedura în vigoare și careva obiecții la terminarea urmăririi penale, nu au fost înaintate. Totodată, instanța de apel a atestat în privința episoadelor atacului asupra părții vătămate Staci Adrian de către inculpații Chiosa Vadim, Maidaniuc Alexandru, Gurtovoi Denis și asupra părții vătămate Buliga Ioana de către Bradescu Igor, că nu și-au găsit confirmare, iar inculpații corect au fost achitați pe aceste episoade. 18 În cazul atacului asupra lui Staci Adrian, instanța de apel a stabilit că acuzarea a prezentat o singură probă directă - procesul verbal de recunoaștere a inculpaților de către Staci Adrian, însă, ulterior, în ședința de judecată, partea vătămată Staci Adrian a relatat că inculpații nu sunt persoanele care l-au atacat. În consecință, instanța de apel a constatat o singură probă nu poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare, deoarece nu generează convingere în vinovăția făptuitorului, ci dimpotrivă - dubii, care urmează să fie tratate în favoarea inculpaților, după cum prevede legislația în vigoare. În cazul atacului asupra părții vătămate Buliga Ioana, instanța de apel a notat că același lucru s-a întâmplat în ședința primei instanțe, iar partea vătămată nu l-a recunoscut pe Bradescu Igor ca persoana care ar fi atacat-o. Totodată, din declarațiile ei, s-a stabilit că ea a fost influențată să semneze un proces-verbal de recunoaștere după o singură fotografie, însă are probleme de vedere și putea să confunde câte ceva. Astfel, s-a reținut că probe directe, acuzarea nu a prezentat și dubiile apărute în acest caz, instanța de apel le-a tratat în folosul inculpatului, considerând că nu este temei de a-l condamna pe Bradescu Igor în comiterea episodului cu partea vătămată Buliga Ioana, iar pe inculpații Chiosa Vadim, Maidaniuc Alexandru și Gurtovoi Denis - pe episodul atacului asupra lui Staci Adrian. Subsidiar, instanța de apel a menționat că nu are temei pentru a admite argumentele apărătorilor și inculpaților Maidaniuc Alexandru, Grițuc Alexandru, Gurtovoi Denis și Bradescu Igor, precum că au fost întreprinse asupra lor abuzuri din partea colaboratorilor de poliție, deoarece la caz sunt anexate ordonanțele de refuz în pornirea urmăririi penale, din care rezultă că inculpații nu au fost maltratați. 5. Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procurorul, Scutelnic Cătălin, care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel în partea ce ține de achitarea inculpaților Chiosa Vadim, Maidaniuc Alexandru, Gurtovoi Denis de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal (episodul cu partea vătămată Staci Adrain) și în partea achitării lui Bradescu Igor de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), 187 alin. (2) lit. b), c), e), f) Cod penal (episodul cu partea vătămată Buliga Ioana), cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către instanța de apel, în alt complet de judecată. În argumentarea recursului, procurorul invocă că: - instanța de apel nu s-a expus pe motivele invocate în apel de către procuror, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; - instanțele de judecată în mod eronat au apreciat probele administrate în partea ce ține de învinuirea inculpaților Chiosa Vadim, Maidaniuc Alexandru, Gurtovoi Denis în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e), f) 19 Cod penal (sustragerea de la Staci Adrian) și în partea achitării lui Bradescu Igor de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 187 alin. (2) lit. b), c), e), f) Cod penal (sustragerea de la Buliga Ioana), în derogare de la prevederile art. 101 Cod de procedură penală, punând accentul doar pe depozițiile și versiunea inculpaților, care nu coroborează cu celelalte probe administrate pe caz, precum și în mod neîntemeiat respingând probele administrate de către acuzarea de stat; - instanța de apel nu a expus motivele respingerii probelor acuzării, apreciind eronat și formal probele, și circumstanțele cauzei; - vinovăția inculpaților Chiosa Vadim, Maidaniuc Alexandru, Gurtovoi Denis în săvârșirea atacului asupra lui Staci Adrian și sustragerea bunurilor de la el, este dovedită prin probele administrate la caz de acuzare; - instanțele de judecată apreciind declarațiile părții vătămate Staci Adrian date în ședința de judecată au omis a le contrapune cu cele de la urmărirea penală cât și celelalte probe, cu atât mai mult că nu au indicat în hotărâri motivele pentru care au respins declarațiile date la urmărirea penală, nu au elucidat acele divergențe esențiale existente în declarațiile acestei persoane; - instanțele de judecată, nu au indicat în baza căror raționamente și din care motive au constatat ca veridice declarațiile depuse de către Staci Adrian în ședința de judecată și care ar fi acele motive ce ar impune respingerea sau aprecierea critică a declarațiilor acestuia depuse la urmărirea penală, odată ce nu s-a constatat contrariul celor relatate; - instanțele au admis în calitate de probe procesele - verbale de recunoaștere efectuate de către Staci Adrian, aceste probe nu au fost declarate nule și prin urmare, urma a se expune asupra admiterii sau respingerii lor, prin prisma aprecierii în mod repetat a declarațiilor depuse de către Staci Adrian; - instanțele au omis din vedere faptul că acțiunile de recunoaștere au fost efectuate la scurt timp de la producerea faptei infracționale, iar declarațiile în ședința de judecată au fost depuse după un timp mai îndelungat și nu este exclus că lui Staci Adrian i-au scăpat din memorie deja unele evenimente petrecute; - la terminarea urmăririi penale nu au fost înaintate careva demersuri, nu s-a invocat nulitatea cărorva probe (f.d. 28 – 39, vol. II), prin ce se deduce că chiar și inculpații au acceptat legalitatea acțiunilor procesuale petrecute; - vinovăția inculpatului Bradescu Igor în săvârșirea atacului asupra lui Buliga Ioana și sustragerea bunurilor de la ea, este dovedită prin probele administrate de partea acuzării; - motivarea instanțelor cu privire la necorespunderea descrierii semnalmentelor atacatorilor de către Buliga Ioana cu semnalmentele lui Bradescu Igor este o motivare suficientă în argumentarea soluției adoptate, deoarece, de la momentul producerii evenimentului infracțional a trecut o perioadă îndelungată, perioadă în care corpolența inculpatului putea fi schimbată. 5.2. Avocatul Babcinschi Nelly în numele inculpatului Grițuc Alexandru, care indică temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură 20 penală, art. 6, 13 CEDO, și solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată, invocând că: - instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții apărării și hotărârea nu cuprinde motivele pe care se bazează soluția; - neexpunerea asupra chestiunilor invocate de partea apărării echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei în apel și privarea de dreptul la un proces echitabil (art.6 §1 CEDO) și la un recurs efectiv (art. 13 CEDO); - din coroborarea probelor acumulate în cadrul urmăririi penale și administrării acestora în prima instanță, cu certitudine s-a stabilit că faptele incriminate lui Grițuc Alexandru nu și-au găsit confirmare și vina lui în comiterea acestor acțiuni nu este prezentă; - instanța de apel greșit a apreciat declarațiile părții vătămate Roibu Sergiu; - partea vătămată Roibu Sergiu fiind interogat și preîntâmpinat de răspundere penală pentru declarații false la 24.12.2013 a declarat, că: „am intrat în conflict cu o persoană cu care începusem să discutăm. Cu această persoană am ieșit afară apoi persoana sau a intrat înăuntru sau a doua persoană a ieșit afară. Totul s-a întâmplat foarte repede și am simțit o lovitură puternică”, la întrebarea avocatului Mardari P., Roibu Sergiu a răspuns: „am fost lovit din față prima dată mai mult nu țin minte, nu pot spune de cine am fost lovit”. Fiind audiat in instanța de apel partea vătămată nu a declarat că Grițuc Alexandru în acea seara i-a aplicat careva lovituri: „În conflict am intrat cu Grițuc, dar cine mi-a aplicat lovitură nu știu. După conflict Grițuc a plecat în local, apoi a ieșit din încăpere. Am simțit că cineva merge din urma mea, am încercat să văd cine merge, m-am întors și am primit lovitura din partea stângă. Cine m-a lovit nu știu.”, La întrebarea instanței de apel, partea vătămată Roibu Sergiu a răspuns: „Eu nu știu dacă Grițuc Alexandru a aplicat lovituri.”; - vinovăția inculpatului Grițiuc Alexandru nu a fost confirmată de partea vătămată și exsitența dubiilor în privința vinovăției lui Grițuc Alexandru în săvârșirea atacului asupra părții vătămate Roibu Sergiu sunt dictate de contradicții care nu au putut fi înlăturate pe parcursul procesului, deoarece martori al atacului nu au fost prezentați de către acuzare; - procesul verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 07.08.2013, potrivit căruia martorul Pîrlog Andrei, l-a recunoscut pe Grițuc Alexandru ca fiind persoana care în luna octombrie 2012, i-a transmis legitimația de serviciu eliberată pe numele lui Roibu Sergiu, atrage după sine nulitatea actului procedural conform prevederilor art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală; - în cazul în care ar fi comis infracțiunea Grițuc Alexandru nu avea nici un rost ca să întoarcă legitimația de serviciu a părții vătămate Roibu Sergiu colaboratorului de poliție Pîrlog Andrei, totodată pentru a lăsa urme împotriva sa. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra acestui motiv invocat în apel și s-a expus neclar, prin ce instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; 21 - decizia atacată este una incompletă, iar nemotivarea unei hotărâri judecătorești încalcă dreptul părților la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. 5.3. Avocatul Valah Alina în numele inculpatului Bradescu Igor, care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, art. 6 CEDO, solicită casarea deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată, invocând că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; Referitor la episodul atacului tîlhăresc în privința părții vătămate Pernai Irina: - prima instanță a apreciat eronat probele și a ajuns greșit la concluzia privind vinovăția inculpatului Bradescu Igor în episodul cu partea vătămată Pernai Irina; - prima instanță nu a determinat acțiunile concrete ale lui Bradescu Igor în privința săvârșirii atacului tâlhăresc asupra părții vătămate Pernai Irina și anume acele acțiuni care s-ar încadra în realizarea laturii obiective a infracțiunii de tâlhărie prevăzute la art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal; - în acțiunile lui Bradescu Igor nu este întrunită și nici acuzarea nu a demonstrat intenția comună a lui Chiosa Vadim și a lui Gurtovoi Denis de a săvârși atacul tâlhăresc asupra lui Pernai Irina, nu este întrunită latura subiectivă a infracțiunii imputate și anume intenția directă de a săvârși tâlhăria. La Bradescu Igor nu au fost găsite lucruri sustrase de la partea vătămată și nici amprente pe careva obiecte legate de infracțiunea incriminată; - prin declarațiile martorului Chirica Roman, nu se individualizează careva acțiuni concrete ale lui Bradescu Igor în săvârșirea atacului tâlhăresc, care ar putea fără echivoc conchide asupra vinovăției lui Bradescu Igor la săvârșirea atacului tâlhăresc asupra lui Pernai Irina; - prima instanță a încălcat principiul prezumției nevinovăției în privința lui Bradescu Igor, considerându-l vinovat de săvârșirea atacului tâlhăresc asupra lui Pernai Irina, concluziile instanței bazându-se doar pe propriile convingeri că odată ce Bradescu Igor în acea noapte s-a întâlnit cu ceilalți inculpați și s-a aflat în autoturismul „VW Pasat” condus de către Maidaniuc Alexandru, care este vinovat că împreună cu Gurtovoi Denis și Chiosa Vadim, care au fost recunoscuți de partea vătămată ca fiind atacatorii care i-au sustras lucrurile personale; - nu sunt prezentate probe că Bradescu Igor ar fi cunoscut despre intenția celorlalți inculpați de a comite infracțiunea și că între aceștia ar fi fost înțelegere prealabilă. 22 Referitor la episodul atacului tâlhăresc în privința părții vătămate Roibu Sergiu: - prima instanță, eronat a apreciat probele, și greșit a ajuns la concluzia despre vinovăția lui Bradescu Igor în săvârșirea episodului în privința părții vătămate Roibu Sergiu; - prima instanță nu a individualizat acțiunile concrete ale lui Bradescu Igor în privința săvârșirii atacului tâlhăresc asupra părții vătămate Roibu Sergiu și anume acele acțiuni care s-ar încadra în realizarea laturii obiective și subiective a infracțiunii de tâlhărie prevăzute la art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal; - instanța urma să dea o apreciere critică declarațiilor părții vătămate Roibu Sergiu, care se contrazic totalmente și anume declarațiile date la 24.12.2013, cu declarațiile date la fel în instanța de judecată la data de 04.07.2014. Astfel, instanța de judecată nici nu a menționat în sentință, că partea vătămată inițial face unele declarații, după care dă alte declarații, care se bat cap în cap și se contrazic în totalitate; - declarațiile date de către martorii Bacota Sergiu, Chiriac Serghei și Pascalu Natalia, Jeleznaia Natalia nu pot fi puse la baza condamnării lui Bradescu Igor, deoarece acești martori în declarațiile date în instanța de judecată nu l-au recunoscut pe Bradescu Igor ca fiind una din persoanele care stătea împreună cu partea vătămată Roibu Sergiu și nici cu Grițuc Alexandru; - declarațiile date de Czine Vitalie, într-un proces-verbal de audiere, nu au fost prezentate instanței de judecată și nici Czine Vitalie nu a fost audiat în cadrul instanței, în cadrul căreia apărarea să fi avut dreptul de a verifica proba dată; Referitor la episodul jafului asupra părții vătămate Cătărău Alexandru: - instanța de judecată greșit a apreciat probele pe acest episod; - în instanța de judecată, nu au fost prezentate alte probe care să confirme cele declarate de partea vătămată Cătărău Alexandru, iar alte probe suplimentare care să confirme faptul că anume Brădescu Igor l-ar fi atacat pe Cătărău Alexandru, nu au fost prezentate de acuzare; - prima instanță la fel se bazează pe o altă probă și anume procesul verbal de recunoaștere a persoanei din 13.01.2013, prin care Malenețchi Eduard 1-a recunoscut pe Bradescu Igor ca persoana care la 13.01.2013, aproximativ la orele 04:00 de pe str. Ion Creangă, mun. Chișinău a urcat în taxi având la sine o gentuță bărbătească de culoare neagră, însă această probă nu poate fi admisă și pusă la baza sentinței de condamnare, deoarece martorul Malenețchi Eduard nu a fost prezentat instanței de judecată de către acuzare pentru a oferi explicații și pentru a i se putea oferi și părții apărării posibilitatea audierii încrucișate, pentru a verifica declarațiile date și a faptului dacă într-adevăr Malenețchi Eduard în instanța de judecată l-ar fi recunoscut pe Bradescu Igor ca fiind acea persoană care s-a urcat în taxi având la sine o gentuță neagră bărbătească, ori instanța făcând referire în sentință la procesul-verbal de recunoaștere, se bazează totuși, pe cele declarate de către Malenețchi Eduard la faza urmăririi penale; 23 - în instanța de apel a fost audiat martorul Roșca Marinel, declarațiile căruia au fost apreciate greșit de instanța de apel; - instanța de apel a apreciat greșit probele invocate de apărare; - soluția instanței de apel nu conține nici o referire la admiterea sau respingerea contraargumentelor părții apărării. 5.4. Avocatul Cebănaș Alexandru în numele inculpatului Bradescu Igor, care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, art. 6 CEDO, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată, invocând motive similare cu cele din recursul declarat de avocatul Valah Alina în numele inculpatului Bradescu Igor, descrise la pct. 5.3 a prezentei decizii. 5.5. Avocatul Jereghi Anatolie în numele inculpatului Gurtovoi Denis, care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, și solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a inculpatului Gurtovoi Denis de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, din motiv că în acțiunile lui nu se întrunesc elementele acestei infracțiuni. În argumentarea recursului, acesta invocă că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - acuzatorul de stat în rechizitoriu precum și instanța de judecată la emiterea sentinței de condamnare, și instanța de apel în decizia instanței de apel, nu s-au reflectat careva probe pertinente ce ar fi demonstrat intenția prealabilă, a inculpatului Gurtovoi Denis la comiterea infracțiunii de tâlhărie; - nu a existat înțelegerea prealabilă dintre inculpatul Gurtovoi Denis cu ceilalți inculpați de a comite această infracțiune, or acest fapt nu a fost probat; - deși atât prima instanță cât și instanța de apel au indicat în conținutul sentinței respectiv deciziei, faptul că inculpații au avut stabilite din timp rolurile pentru a comite această infracțiune, instanțele de judecată nu au indicat care au fost rolurile acestora, deși fac trimitere la faptul că inculpații având scop comiterea unui atac tâlhăresc, asupra unei persoane în scopul sustragerii bunului, împărțind rolurile din timp între ei, au atacat-o pe Pernai Irina sustrăgându-i bunurile, fără a preciza care acțiuni au fost comise de către inculpatul Gurtovoi Denis și care era rolul acestuia la comiterea infracțiunii incriminate; - instanța de apel nu a respectat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, deoarece a adoptat soluția de condamnare în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal în privința lui Gurtovoi Denis, aplicându-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, însă fără a constata faptele considerate ca fiind comise de către inculpat, indicând că: „inculpații având scop comiterea unui atac tâlhăresc, asupra unei persoane în scopul sustragerii bunului, împărțind rolurile din timp între ei, au atacat-o pe Pernai Irina sustrăgându-i bunurile”; 24 - prima instanță și instanța de apel au încălcat prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, care stipulează că partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicăndu-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele, consecințele infracțiunii. 5.6. Inculpatul Maidaniuc Alexandru, care fără a indica nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel în partea condamnării sale pe art. 188 alin. (2) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare, invocând că: - sentința primei instanțe și decizia instanței de apel sunt ilegale și neîntemeiate; - nu a avut o înțelegere prealabilă cu ceilalți inculpați de a comite infracțiunea și nu a cunoscut ce au intenționat aceștia să comită; - nu a fost recunoscut de către partea vătămată Pernai Irina; - perchiziția efectuată în mașină a avut loc fără martori, iar cuțitul depistat a fost anexat neoficial; - partea vătămată Pernai Irina a dat declarații false, sub presiunea ofițerului de urmărire penală și a procurorului. 6. Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz se reține că, potrivit recursurilor ordinare declarate, recurenții invocă temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, sub aspectele că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a 25 afectat soluția instanței și nu au fost întrunite elementele infracțiunilor”, precum și încălcarea art. 6, 13 CEDO, drepturile la un proces echitabil și recurs efectiv. Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că alegațiile recurenților nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente. 6.1. Cât privește argumentele procurorului prin care acesta își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor - (procesele verbale de recunoaștere a persoanei de la urmărirea penală, și declarațiile părților vătămate din instanța de judecată) de către instanțele ierarhic inferioare în partea achitării inculpaților Chiosa Vadim, Maidaniuc Alexandru, Gurtovoi Denis pe episodul jafului privind părtea vătămată Staci Adrian, precum și în partea achitării inculpatului Bradescu Igor pe episodul jafului în privința părții vătămate Buliga Ioana, anume, precum și alegațiile celorlalți recurenți prin care își manifestă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanțele ierarhic inferioare, în partea condamnării inculpaților Bradescu Igor, Chiosa Vadim, Gurtovoi Denis și Maidaniuc Alexandru pe episodul tâlhăriei comise asupra părții vătămate Pernai Irina, și anume a - (declarațiilor părții vătămate Pernai Irina, martorului Chirica Roman), în partea condamnării inculpaților Bradescu Igor și Grițuc Alexandru pe episodul tâlhăriei comise în privința părții vătămate Roibu Sergiu, probele – (procesele verbale de recunoaștere a persoanei, declarațiile părții vătămate Roibu Sergiu, a martorilor Pîrlog Andrei, Bacota Sergiu, Chiriac Serghei, Jeleznaia Natalia) și în partea condamnării inculpatului Bradescu Igor pe episodul jafului comis asupra părții vătămate Cătărău Alexandru, și anume a – (procesului verbal de cunoaștere a persoanei din 13.01.2013, prin care Malenețchi Eduard l-a recunoscut pe Bradescu Igor, declarațiile martorului Roșca Marinel”, Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că acestea nu cad sub incidența temeiurilor de recurs, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept esențiale comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs ordinar nu poate da o nouă apreciere probelor administrate în speță, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de apel la judecarea cauzei. 6.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror: Colegiul penal atestă că în textul recursului declarat de procuror, se reflectă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, indicat sub aspectele că: „instanța de apel nu s-a expus pe motivele invocate în apel de către procuror, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii” în privința cărora se conchide că în urma cercetării materialelor cauzei nu-și găsesc confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și 26 prin hotărârea adoptată (f.d. 258-259, vol. X) s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante ce țin de achitarea inculpaților Chiosa Vadim, Maidaniuc Alexandru, Gurtovoi Denis pe episodul jafului în privința părții vătămate Staci Adrian și achitării inculpatului Bradescu Igor pe episodul jafului în privința părții vătămate Buliga Ioana, invocate în apelul declarat de către procuror, întemeindu-și soluția în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul deciziei, fără a se identifica temeiuri de a interveni în decizia instanței de apel. Astfel, ce ține de criticile procuroului că: „vinovăția inculpaților Chiosa Vadim, Maidaniuc Alexandru, Gurtovoi Denis în săvârșirea atacului asupra lui Staci Adrian și sustragerea bunurilor de la el, este dovedită prin probele administrate la caz de acuzare; vinovăția inculpatului Bradescu Igor în săvârșirea atacului asupra lui Buliga Ioana și sustragerea bunurilor de la ea, este dovedită prin probele administrate de partea acuzării”, Colegiul penal notează că constituie opinia subiectivă a recurentului, ce nu poate fi acceptată, or instanța de apel conducându-se de principiul contradictorialității și a liberii aprecieri a probelor, corect a constatat că de către partea acuzării nu au fost administrate suficiente probe ce ar demonstra că inculpații menționați sunt vinovați în comiterea infracțiunilor incriminate pe aceste episoade, precizând că părțile vătămate pe aceste episoade nu au recunoscut printre inculpați persoanele care au comis jafurile, totodată instanțele de judecată just au interpretat dubiile care nu au putut fi înlăturate de partea acuzării în favoarea inculpaților. Mai mult, ce ține de alegațiile procurorului că: „instanțele de judecată nu au indicat în baza căror raționamente și din care motive au constatat ca veridice declarațiile depuse de către Staci Adrian în ședința de judecată și care ar fi acele motive ce ar impune respingerea sau aprecierea critică a declarațiilor acestuia depuse la urmărirea penală; instanțele au admis în calitate de probe procesele- verbale de recunoaștere efectuate cu Staci Adrian, aceste probe nu au fost declarate nule și astfel urma a se expune asupra admiterii sau respingerii lor, prin prisma aprecierii repetate a declarațiilor lui Staci Adrian, la terminarea urmăririi penale nu au fost înaintate careva demersuri privind nulitatea probelor, acțiunile de recunoaștere au fost efectuate la scurt timp de la producerea faptei infracționale, iar declarațiile în ședința de judecată au fost depuse după un timp îndelungat, ce nu exclude că Staci Adrian și Buliga Ioana au uitat unele evenimente petrecute”, Colegiul penal atestă că sunt neîntemeiate, deoarece ambele instanțe de judecată, corect au apreciat probele administrate de partea acuzării pe aceste episoade, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, și conform art. 27 Cod de procedură penală, care consfințește că „judecătorul și persoana care efectuează urmărirea penală apreciază probele în conformitate cu propria lor convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate”, concluzionând just că probele prezentate de acuzare nu confirmă 27 vinovăția inculpaților Chiosa Vadim, Gurtovoi Denis, Maidaniuc Alexandru pe episodul privind părtea vătămată Staci Adrian și vinovăția inculpatului Bradescu Igor pe episodul cu partea vătămată Buliga Ioana, deoarece ambele părți vătămate fiind audiate sub jurământ și prevenite de răspundere penală pentru declarațiie mincinoase, atât în prima instanță (f.d. 29-30, 31-33, vol. IX), cât și în instanța de apel (f.d. 33, 108-109, vol. X), au declarat că nu recunosc în inculpați persoanele care le-au atacat și au săvârșit infracțiunile de jaf. 6.3. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Babcinschi Nelly în numele inculpatului Grițuc Alexandru: Colegiul penal, reține că din textul recursului declarat, rezultă că recurentul invocă ca temei de recurs prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectele că: „instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivlor invocate în apelul părții apărării și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se bazează soluția”, precum și faptul că neexpunerea asupra chestiunilor invocate de partea apărării echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei și privarea de drepturile la un proces echitabil (art. 6 §1 CEDO) și la un recurs efectiv (art. 13 CEDO. În acest sens, instanța de recurs ordinar coraportând conținutul apelurilor declarate de către avocații Șchiopu Arcadie, Țaulean Vitalie în numele inculpatului Grițuc Alexandru și de către inculpatul Grițuc Alexandru, cu partea descriptivă a deciziei instanței de apel (f.d. 257-258, vol. X), conchide că instanța de apel s-a expus suficient de detaliat asupra chestiunilor esențiale supuse atenției sale în apelurile declarate, prin ce s-au asigurat garanțiile unui proces echitabil, inculpatul beneficiind de o judecare efectivă în ordine de apel a cauzei, cu respectarea cerințelor stipulate în art. 6 §1, 13 CEDO, art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală, decizia instanței de apel cuprinzând motivele pe care își întemeiază soluția de menținere a sentinței primei instanțe fără modificări, ce just a fost fundamentată pe cumulul de probe, descrise și analizate de instanța de apel în decizia sa (f.d. 243, 346, 247, 250, 252, 253, 257 vol. X), apreciate corect prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și utilității, care prin coroborare au demonstrat pe deplin vinovăția inculpatului Grițuc Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, pe episodul comiterii tâlhăriei în privința părții vătămate Roibu Sergiu. Totodată, Colegiul penal respinge și argumentul recurentului că: instanța de apel nu s-a expus asupra argumentului că în cazul în care ar fi comis infracțiunea Grițuc Alexandru nu avea nici un temei să întoarcă legitimația de serviciu a părții vătămate Roibu Sergiu – colaboratorului de poliție Pîrlog Andrei, pentru a lăsa astfel urme împotriva sa, ce constituie o eroare gravă de fapt”, deoarece nu constituie o chestiune esențială omisă de instanța de apel, iar neexpunerea asupra acesteia nu afectează nici întru-un fel drepturile inculpatului Grițuc Alexandru și nu poate fi interpretată ca o eroare gravă de fapt, dar reprezintă o versiune 28 nefundamentată pe un suport factologic a recurentului, or inculpatul Grițuc Alexandru, deși pe parcursul procesului penal a afirmat că nu a atacat partea vătămată Roibu Sergiu și nu a sustras careva bunuri de la aceasta, acesta nu a oferit instanțelor de judecată vreo explicație în privința faptului cum a ajuns în posesia sa legitimația de serviciu a părții vătămate Roibu Sergiu, ce evident denotă caracterul contradictoriu a argumentului invocat de recurent în coraport cu circumstanțele reale ale cauzei. De asemenea, cât privește criticile recurentului, precum că: „din coroborarea probelor acumulate în cadrul urmăririi penale și administrării acestora în prima instanță, cu certitudine s-a stabilit că faptele incriminate lui Grițuc Alexandru nu și-au găsit confirmare și vina lui în comiterea acestor acțiuni nu este prezentă, vinovăția inculpatului Grițiuc Alexandru nu a fost confirmată de partea vătămată și exsitența dubiilor în privința vinovăției lui Grițuc Alexandru în săvârșirea atacului asupra părții vătămate Roibu Sergiu sunt dictate de contradicții care nu au putut fi înlăturate pe parcusul procesului, deoarece martori al atacului nu au fost prezentați de către acuzare” Colegiul penal conchide că constituie o interpretare subiectivă a recurentului, ce este nefondată, or instanța de apel corect a constatat în privința soluției de menținere a sentinței de condamnare fără de modificări, în baza probelor administrate la urmărirea penală, cercetate în prima instanță și verificate în instanța de apel, care în coroboare în ansamblu au demonstrat vinovăția inculpatului Grițuc Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal în episodul privind partea vătămată Roibu Sergiu, iar temeiuri de a pune la îndoială această constatare nu se identifică de instanța de recurs ordinar. La fel, în privința argumentului că: „procesul verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei din 07.08.2013, potrivit căruia martorul Pîrlog Andrei, l-a recunoscut pe Grițuc Alexandru ca fiind persoana care în luna octombrie 2012, i-a transmis legitimația de serviciu eliberată pe numele lui Roibu Sergiu, atrage după sine nulitatea actului procedural conform prevederilor art. 251 alin. (1) Cod de procedură penală”, Colegiul penal atestă că este invocat declarativ, fără a fi indicate care anume circumstanțe afectează legalitatea procesului-verbal menționat de recurent prin prisma art. 251 Cod de procedură penală. Mai mult, se reține că din procesul-verbal de prezentare învinuitului a materialelor de urmărire penală (f.d. 2, vol. VI), atât inculpatul Grițuc Alexandru, cât și apărătorul său nu au invocat nulitatea acestui proces-verbal, fapt ce prin prisma prevederilor art. 251 alin. (4) Cod de procedură penală, denotă că au decăzut din dreptul de a invoca nulitatea acestui act procesual. 6.4. Referitor la recursurile ordinare declarate de către avocații Valah Alina și Cebanaș Alexandru în numele inculpatului Bradescu Igor: În privința temeiului pentru recurs invocat de recurenți, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, fiind invocate toate cazurile stipulate de această normă, precum și încălcarea art. 6 CEDO, Colegiul penal constată că aceste 29 temeiuri au fost invocate neîntemeiat, fără a se confirma în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat de avocatul Cebanaș Alexandru în numele inculpatului, întemeindu-și soluția în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, soluția instanței nefiind afectată de o eroare gravă de fapt, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția, ce este în corespundere cu dispozitivul hotărârii care este expus clar, cauza penală fiind judecată cu respectarea tuturor garanțiilor unui proces echitabil, iar instanța de recurs ordinar în urma verificării materialelor cauzei nu identifică temeiuri de a interveni în decizia instanței de apel sub aceste aspecte, or decizia este legală și întemeiată. Mai mult, ce ține de temeiul de recurs menționat de recurenți, stipulat în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, precum și criticile redate în susținerea acestui temei descrise la pct. 5.3. precum că, prima instanță nu a individualizat și separat acțiunile inculpatului Bradescu Igor pe episoadele în privința părților vătămate Pernai Irina, Roibu Sergiu, Colegiul penal atestă că nu pot fi admise, or prima instanță în sentință în fapta constatată (f.d. 93-94, vol. IX), apoi în partea descriptivă a sentinței (f.d. 107-109, vol. IX), iar instanța de apel în decizia sa (f.d. 255-258, vol. X), au delimitat cu certitudine acțiunile inculpatului Bradescu Igor de acțiunile celorlalți inculpați, constatând just că acțiunile lui întrunesc elementele infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal (pe epsiodul cu partea vătămată Roibu Sergiu) și art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal (pe episodul părții vătămate Pernai Irina), constatări ce în virtutea corectitudinii lor se acceptă de instanța de recurs ordinar. Mai mult, Colegiul penal atestă că motivele indicate în recursurile declarate de avocații Valah Alina și Cebanaș Alexandru în numele inculpatului Bradescu Igor pe toate trei episoade în privința părților vătămate Roibu Sergiu, Pernai Irina și Cătărău Alexandru, descrise la pct. 5.3 a prezentei decizii, sunt similare cu cele invocate de avocatul Cebanaș Alexandru în apelul declarat în numele inculpatului Bradescu Igor, reflectate la pct. 3.6 a prezentei decizii, iar instanța de recurs ordinar coraportând aceste motive cu partea descriptivă a deciziei instanței de apel (f.d. 255-258, vol. X), stabilește că instanța de apel s-a expus suficient de detaliat asupra tuturor chestiunilor esențiale supuse atenției sale în apelul declarat, argumente care, în virtutea corectitudinii lor, pentru a evita repetări inutile se acceptă și se însușesc de instanța de recurs ordinar, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6§1 din Convenție, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate 30 acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. De asemenea, cu referire la argumentul recurentului, în partea episodului tâlhăriei comise în privința părții vătămate Roibu Sergiu, precum că „declarațiile date de Czine Vitalie, consemnate într-un proces verbal de audiere, nu au fost prezentate instanței de judecată și nici Czine Vitalie nu a fost audiat în cadrul instanței, astfel apărarea nu a avut dreptul de a verifica proba dată”, Colegiul penal notează că este nefondat, or, martorul Czine Vitalie a fost audiat pe viu în instanța de apel (f.d. 105-107, vol. X), părțile având posibilitatea de ai pune întrebări, fiind respectat astfel principiul contradictorialității, consființit în art. 24 Cod de procedură penală, mai mult declarațiilor acestui martor de la urmărirea penală i-au fost date citire în ședința de judecată a instanței de apel, fapt consemnat în procesul verbal al ședinței de judecată din instanța de apel (f.d. 114, vol. X), cu referire la care părtea apărării nu a intervenit cu careva întrebări. Subsidiar, Colegiul penal indică prin argumentele invocate de recurenți pe episodul jafului comis asupra părții vătămate Cătărău Alexandru, aceștia își manifestă dezacordul cu modalitatea de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare, ce nu este un temei de recurs, după cum s-a menționat deja în prezenta decizie în pct. 6.1. 6.5. Referitor la recursul ordinar declarat de avocatul Jereghi Anatolie în numele inculpatului Gurtovoi Denis: În privința temeiului pentru recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, sub aspectul că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal constată că este redat de recurent neîntemeiat, or nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, dat fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată (f.d. 255-257, vol. X) s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat de avocatul Jereghi Anatolie în numele inculpatului, întemeindu-și soluția în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, soluția instanței nefiind afectată de o eroare gravă de fapt, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția. La fel, ce ține de temeiul de recurs menționat de recurenți, stipulat în art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii”, precum și argumentele că: „nu a fost demonstrată intenția prealabilă a inculpatului Gurtovoi Denis, precum și înțelegerea prealabilă dintre inculpați privind comiterea infracțiunii, intanțele de judecată nu au individualizat rolul și acțiunile fiecărui inculpat în parte”, Colegiul penal conchide că nu se adeverește și contravin materialelor cauzei, or prima instanță în sentință în fapta constatată (f.d. 93-94, vol. IX), apoi în partea descriptivă a sentinței (f.d. 107-109, 31 vol. IX), iar instanța de apel în decizia sa (f.d. 255-258, vol. X), au delimitat cu certitudine acțiunile inculpatului Gurtovoi Denis de acțiunile celorlalți inculpați (care a ieșit din automobil și a pus cuțitul la gâtul părții vătămate și a sustras geanta de la aceasta), constatând just că acțiunile lui întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, constatări ce se acceptă de instanța de apel în virtutea corectitudinii lor, or aceste concluzii s-au întemeiat pe cumulul de probe cercetat de prima instanță și verificat de instanța de apel, apreciat prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, și anume declarațiile părții vătămate Pernai Irina care l-a recunoscut pe inculpatul Gurtovoi Denis, ca fiind persoana care a atacat-o și i-a sustras geanta, poziție ce a fost menținută de partea vătămată pe tot parcursul procesului penal. De asemenea, cât privește alegațiile recurentului precum că: „instanța de apel nu a respectat prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală, deoarece a adoptat soluția de condamnare în baza art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal în privința lui Gurtovoi Denis, aplicându-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, însă fără a constata faptele considerate ca fiind comise de către inculpat”, Colegiul penal conchide că sunt neîntemeiate, or prin decizia sa instanța de apel a adoptat o soluție de menținere a sentinței primei instanțe, în care deja a fost constatată fapta comisă de inculpatul Gurtovoi Denis, caz în care nu mai este obligatorie descrierea repetată a faptei constatate, cum ar fi în cazul casării sentinței cu rejudecarea cauzei și cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare după achitare. La fel, ce ține de critica că: „prima instanță și instanța de apel au încălcat prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, care stipulează că partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele, consecințele infracțiunii”, Colegiul penal atestă că este declarativ, deoarece, după cum rezultă din partea descriptivă a sentinței (f.d. 93, vol. IX), prima instanță la întocmirea sentinței a respectat cerințele stipulate în art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, descriind fapta criminală comisă de inculpatul Gurtovoi Denis și ceilalți inculpați, considerată ca fiind dovedită, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele, consecințele infracțiunii, soluție ce just a fost menținută fără modificări de instanța de apel. 6.6. Referitor la recursul ordinar declarat de către inculpatului Maidaniuc Alexandru: Colegiul penal, reține că deși recurentul nu indică expres temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care ar fi incident în prezenta speță, din textul recursului rezultă că argumentele acestuia se reflectă în temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în sensul că nu au fost întrunite elementele infracțiunii, recurentul motivând că nu s-a 32 dovedit că a avut o înțelegere prealabilă cu ceilalți inculpați de a comite infracțiunea și nu a cunoscut de intenția acestora. Astfel, verificând materialele cauzei în raport cu acest temei de recurs și argumentele invocate de recurent, Colegiul penal atestă că nu se confirmă temeiul de recurs menționat, iar alegațiile recurentului invocate în acest aspect sunt neîntemeiate, din considerentul că atât prima instanță în sentință (f.d. 107-108, vol. IX), iar instanța de apel în decizie (f.d. 255-257, vol. X) s-au expus argumentat asupra prezenței elementelor infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), e), f) Cod penal, în acțiunile inculpatului Maidaniuc Alexandru, fiind cert determinate acțiunile fiecărui inculpat în parte (Maidaniuc Alexandru aflându-se la volanul automobilului care a fost folosit de inculpați la comiterea infracțiunii), precum și prezenței înțelegerii prealabile dintre inculpatul Maidaniuc Alexandru și ceilalți inculpați la comiterea infracțiunii menționate, iar temeiuri de a pune la îndoială concluziile instanțelor ierarhic inferioare, instanța de recurs ordinar nu depistează, ori acestea s-au întemeiat just pe cumulul de probe cercetat de prima instanță și verificat de instanța de apel, apreciat corect prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală. La fel, în privința argumentui recurentului că: „percheziția a fost efectuată fără martori, iar cuțitul depistat a fost anexat neoficial”, Colegiul penal atestă că nu poate fi acceptat, or din materialele cauzei penale (f.d. 15, vol. I) rezultă că acțiunea procesuală de cercetare a automobilului de model „VW Passat” și consemnarea acesteia în procesul-verbal, conform cerințelor art. 118, 124 Cod de procedură penală, a fost efectuată în prezența inculpatului Maidaniuc Alexandru, ce se confirmă prin semnătura lui pe acest act, fără ca acesta să înainteze careva obiecții (f.d. 16, vol. I), iar cuțitul a fost recunoscut și anexat în calitate de corp delict prin ordonanța organului de urmărire penală din 11 iunie 2013, în temeiul art. 158, 159 Cod de procedură penală. Totodată, în privința alegațiilor recurentului că: „nu a fost recunoscut de partea vătămată Pernai Irina care a dat declarații false, sub presiunea ofițerului de urmărire penală și a procurorului”, Colegiul penal conchide că sunt declarative, or prin probele cercetate de prima instanță și verificate de instanța de apel, s-a dovedit că inculpatul Maidaniuc Alexandru se afla la volanul automobilului care a fost folosit de inculpați la comiterea infracțiunii incriminate. Totodată, la materialele cauzei lipsesc acte confirmative că partea vătămată Pernai Irina ar fi fost supusă presiunilor din partea organului de urmărire penală, or aceasta pe parcursul procesului penal nu a invocat prezența presiunilor asupra sa din partea organului de urmărire penală, dând declarații sub jurământ, fiind prevenită de răspunderea penală pentru declarații mincinoase, iar instanțele ierarhic inferioare just au reținut că declarațiile ei se confirmă prin celelalte probe administrate la cauza penală, cum ar fi declarațiile martorilor Moisenco Angelina, Gorceac Maxim, Chirica Roman, Carp Sergiu. 33 7. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate. 8. Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Scutelnic Cătălin, de către avocatul Babcinschi Nelly în numele inculpatului Grițuc Alexandru, de către avocatul Valah Alina în numele inculpatului Bradescu Igor, de către avocatul Cebanaș Alexandru în numele inculpatului Bradescu Igor, de către avocatul Jereghi Anatolie în numele inculpatului Gurtovoi Denis, și de către inculpatul Maidaniuc Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2016, în cauza penală privindu-i pe Bradescu Igor Xxxxxx, Chiosa Vadim Xxxxx, Maidaniuc Alexandru Xxxxx, Gurtovoi Denis Xxxxx, Grițuc Alexandru Xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 07 martie 2018. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Alerguș Constantin 34