1ra-405/2019 — art. 145 alin. 2 lit. a, b, i, j, k; 188 alin. 5; 208 alin. 3 lit. b; 290 alin. 2 lit. b; 317 alin. 1 CP

1ra-405/2019 — art. 145 alin. 2 lit. a, b, i, j, k; 188 alin. 5; 208 alin. 3 lit. b; 290 alin. 2 lit. b; 317 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-405/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

03 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte –Țurcan Anatolie,

Judecători –Boico Victor, Guzun Ion,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, de către

avocatul Tarsîna Vasile în numele inculpatei Grigorița Natalia, de către avocatul

Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2017 și a sentinței

Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 30 iunie 2014, în cauza penală în privința lui

Milicenco Viaceslav Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat mun. xxxxx com. xxxxx str. xxxxx;

Fuștei Veaceslav Xxxxx, născut la xxxxx, originar din s.

xxxxx r-nul xxxxx, domiciliat r-nul xxxxx, s. xxxxx, str.

xxxxx;

Coroian Mihail Xxxxx, născut la xxxxx, originar din mun.

xxxxx, domiciliat r-nul xxxxx, s. xxxxx;

Bordeianu Alexandru Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat mun. xxxxx, com. xxxxx, str. xxxxx;

Grigorița Natalia Xxxxx, născută la xxxxx, originară din

mun. xxxxx, domiciliată r-nul xxxxx, s. xxxxx;

și

Cașu Olga Xxxxx, născută la xxxxx, originară din s. xxxxx

r-nul xxxxx, domiciliată r-nul xxxx s. xxxxx str. xxxxx

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță:

de la 30.05.2012 – până la 30.06.2014

instanța de apel:

de la 26.08.2014 – până la 05.02.2016

de la 31.10.2016 – până la 03.10.2017

instanța de recurs ordinar:

de la 19.04.2016 – până la 20.09.2016

de la 10.01.2019 – până la 03.07.2019

C O N S T A T Ă :

Milicenco Viaceslav Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, la 15 ani închisoare;

1

- art. 188 alin. (5) Cod penal, la 12 ani închisoare;

- art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare;

- art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare;

- art. 317 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Milicenco Viaceslav

i-a fost stabilită prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsă definitivă de 18

ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa numită, a fost adăugată parțial

pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 10 iulie 2012

în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă definitivă lui Milicenco

Viaceslav - 20 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Fuștei Veaceslav Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, la 15 ani închisoare;

- art. 188 alin. (5) Cod penal, la 12 ani închisoare;

- art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare;

- art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Fuștei Veaceslav i-a

fost stabilită prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsă definitivă de 17 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Coroian Mihail Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, la 10 ani închisoare;

- art. 188 alin. (5) Cod penal, la 7 ani 6 luni închisoare;

- art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Coroian Mihail i-a

fost stabilită prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsă definitivă de 12 ani 6

luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Potrivit art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost adăugat parțial pedeapsa

neexecutată, numită prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20

decembrie 2011, în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, pedeapsă definitivă fiindu-i

stabilită lui Coroian Mihail - 12 ani și 10 luni închisoare, cu executare în penitenciar de

tip închis.

Bordeianu Alexandru Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza:

- art. 188 alin. (5) Cod penal, la 10 ani închisoare;

- art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare;

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Bordeianu

Alexandru i-a fost stabilită prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsă

definitivă de 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Grigorița Natalia Xxxxx, a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza:

- art. art. 42 alin. (4), (5), 188 alin. (5) Cod penal, la 10 ani închisoare;

- art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 4 ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Grigorița Natalia i-

a fost stabilită prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsă definitivă de 11 ani

închisoare, cu executare în penitenciar pentru femei de tip închis.

2

Cașu Olga Xxxxx, a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 188 alin.

(5) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod penal, la 6 ani 8 luni închisoare, cu executare în

penitenciar pentru femei de tip închis.

aflându-se în apartamentul nr. 40, situat pe str. Xxxxx, mun. Chișinău, unde locuia la

gazdă, urmărind scopul sustragerii în proporții deosebit de mari a bunurilor altei

persoane, i-a instigat pe cunoscuții săi Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav,

Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, care în acel moment se aflau la ea în ospeție, să

sustragă prin tâlhărie bani și alte bunuri materiale de la cunoscutul ei de origine turcă

Bayindir Ismet Ismail Ahmet, născut la 01.04.1950, spunându-le că acesta are careva

afaceri în Republica Moldova și situația sa materială este bună, asigurându-i totodată

că se va întâlni cu acesta și va afla adresa unde locuiește și ulterior le va oferi

informația necesară pentru comiterea atacului tâlhăresc, cu ce ultimii au căzut de

acord.

Ulterior, Grigorița Natalia, Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei

Veaceslav și Coroian Mihail, acționând prin participație sub forma grupului criminal

organizat, având intenția săvârșirii atacului asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea

persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe,

înțelegându-se în prealabil și distribuind preventiv rolurile fiecăruia, de comun acord

au întocmit un plan criminal al atacului asupra victimei Bayindir Ismet și sustragerii

bunurilor acestuia.

Conform planului criminal întocmit de ultimii, Grigorița Natalia urma să facă

legătură cu Bayindir Ismet și sub orice pretext să-l convingă să o ia în ospeție la el

acasă pentru a vedea unde locuiește, iar în momentul când se va afla în locuința

acestuia să facă legătură telefonică cu Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav,

Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, pentru a le indica adresa unde se află, care ulterior

urmau să vină pe adresa indicată și când ea va ieși din locuința lui Bayindir Ismet,

aceștia urmau să pătrundă în locuința acestuia, unde prin tâlhărie îi vor sustrage bani

și alte bunuri materiale.

Astfel, acționând conform planului criminal întocmit în prealabil, la 30.01.2012,

în jurul ore 14.00, Grigorița Natalia de pe telefonul său mobil cu numărul xxxxx, la

telefonat pe cunoscutul său Bayindir Ismet la telefonul mobil cu numărul xxxxx și în

discuție ducându-l intenționat în eroare că se numește „Ana”, și că a aflat numărul lui

de telefon de la un prieten, i-a propus insistent să se întâlnească să facă cunoștință,

spunându-i concomitent că este împreună cu o prietenă. În cadrul acestei discuții s-au

înțeles să se întâlnească spre seară și la această întâlnire Bayindir Ismet urma să vină

cu un prieten de al său.

Imediat după discuția avută cu Bayindir Ismet, Grigorița Natalia de pe telefonul

său mobil cu numărul xxxxx, la telefonat pe Bordeianu Alexandru la telefonul mobil

cu numărul xxxxx, căruia i-a comunicat că a făcut legătură cu Bayindir Ismet și

totodată i-a solicitat să-i găsească o domnișoară, deoarece a inițiat o întâlnire cu

Bayindir Ismet, la care acesta urma să vină cu un prieten de al său, convenind până la

urmă cu Bordeianu Alexandru să plece la această întâlnire cu cunoscuta lor comună

3

Cașu Olga. Ulterior, în jurul orei 17.00, Bordeianu Alexandru, ajungând la domiciliul

său din s. Xxxxx, mun. Xxxxx, unde în acel moment se afla Cașu Olga, a determinat-

o pe ultima să se ducă cu Grigorița Natalia să se întâlnească cu Bayindir Ismet,

spunându-i că este necesar de a intra într-o afacere, însă despre ce merge vorba îi va

explica Grigorița Natalia. În continuare, Bordeianu Alexandru împreună cu Cașu

Olga s-au deplasat în regiunea cinematografului „Flacăra” din sec. Buiucani, mun.

Chișinău, unde în jurul orei 18.35 s-au întâlnit cu Grigorița Natalia, cu care a și rămas

Cașu Olga pentru a pleca să se întâlnească cu Bayindir Ismet, iar Bordeianu

Alexandru a plecat la casa situată pe str. Xxxxx, mun. xxxxx, unde locuia temporar, și

unde în acel moment se aflau Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail,

înțelegându-se cu Grigorița Natalia și Cașu Olga să se telefoneze ulterior pentru a

discuta referitor la comiterea atacului tâlhăresc asupra lui Bayindir Ismet.

Apoi, Cașu Olga a plecat cu Grigorița Natalia în apartamentul nr. xx situat pe str.

Xxxxx, mun. xxxxx, unde ultima i-a spus lui Cașu Olga despre planul său criminal

întocmit în prealabil cu cunoscuții lor comuni Bordeianu Alexandru, Milicenco

Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail și anume de a sustrage prin tâlhărie bani

și alte bunuri materiale de la cunoscutul ei de origine turcă Bayindir Ismet, cu care

acestea urmau să se întâlnească ulterior, instigând-o astfel și pe Cașu Olga la

comiterea acestei infracțiuni. Concomitent, Grigorița Natalia i-a comunicat lui Cașu

Olga că, urmează să se întâlnească cu doi bărbați de origine turcă, dintre care unul

este Bayindir Ismet și că la această întâlnire ea se va prezenta pe nume „Ana”, iar Cașu

Olga pe nume „Lica”, și că trebuie sub orice pretext să-l convingă pe Bayindir Ismet

să le ia în ospeție la el acasă, pentru a vedea unde locuiește, iar în momentul când se

va afla în locuința acestuia vor face legătură telefonică cu Bordeianu Alexandru,

Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail pentru a le indica adresa unde

ele se află, care vor veni pe adresa indicată și când ele vor ieși din locuința lui Bayindir

Ismet, aceștea urmau să pătrundă în locuința acestuia unde prin tâlhărie îi vor

sustrage bani și alte bunuri materiale, cu ce ultima a căzut de acord, aderând la grupul

criminal organizat și acționând în continuare conform planului criminal întocmit.

Ulterior, la 31.01.2012 în jurul orei 20.10, Grigorița Natalia după ce a discutat la

telefonul mobil cu Bayindir Ismet și au stabilit locul unde urmau să se întâlnească,

împreună cu Cașu Olga s-au deplasat la „Andy’s Pizza” situată pe bd. Moscovei 6,

mun. Chișinău, unde s-au întâlnit cu Bayindir Ismet și prietenul acestuia care s-a

prezentat pe nume „Amir”, cu care au stat împreună la masă. În timp ce se aflau în

localul indicat, Grigorița Natalia a discutat la telefonul mobil cu Bordeianu

Alexandru, căruia i-a comunicat că împreună cu Cașu Olga, Bayindir Ismet și

prietenul acestuia se află la „Andy’s Pizza” din sect. Rîșcani, mun. Chișinău, și că în

grabă se vor deplasa la locul de trai a lui Bayindir Ismet, dându-i de înțeles lui

Bordeianu Alexandru că ulterior împreună cu Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav

și Coroian Mihail, după apelul ei sau a lui Cașu Olga, să se prezinte pe adresa indicată

de ele, adică la locul de trai a lui Bayindir Ismet. În jurul orei 21.30, Grigorița Natalia,

Cașu Olga, ,,Amir” și Bayindir Ismet au plecat la locul de trai al ultimului, pe adresa

mun. xxxxx, bd. Xxxxx ap. xx, de unde Cașu Olga la apelat la telefonul mobil pe

Bordeianu Alexandru, spunându-i că deja sunt la locul de trai a lui Bayindir Ismet,

4

indicându-i adresa unde urmează să vină.

Tot atunci, Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și

Coroian Mihail, aflându-se în casa situată pe str. Xxxxx, mun. Xxxxx, s-au înarmat cu

un pistol pneumatic de model „MP - 654 K” calibru 4,5 mm, au luat cu ei balonaș cu

gaze, cagule, mănuși pentru construcție, ciorapi, costume salopete și scotci, după ce

cu un taxi de ocazie s-au deplasat în fața blocului locativ situat pe bd. Xxxxx, mun.

Chișinau, unde din cauza că nu cunoșteau codul la ușa de la intrare în scara blocului,

de mai multe ori au contactat-o la telefonul mobil pe Grigorița Natalia și Cașu Olga,

pentru a le spune codul de la ușă și numărul exact al apartamentului în care locuia

Bayindir Ismet. În discuție, Grigorița Natalia i-a comunicat lui Bordeianu Alexandru

că, este necesar de amânat atacul tâlhăresc planificat asupra lui Bayindir Ismet pe o

altă dată, motivând că acesta a recunoscut- o. Atunci, Bordeianu Alexandru

revoltându-se pe aceasta, i-a indicat că în așa caz să lase telefonul ei mobil în

apartament la Bayindir Ismet, pentru ca ulterior să aibă temei să revină cu ei în acest

apartament, după ce Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și

Coroian Mihail s-au întors pe jos în casa situată pe str. Xxxxx, mun.Xxxxx.

Ulterior, pe 31.01.2012, în jurul orei 01.30, Cașu Olga cu Grigorița Natalia au

plecat de la Bayindir Ismet, lăsându-l în apartament de unul singur, deoarece

prietenul acestuia pe nume „Amir” plecase înaintea lor. La ieșire, Grigorița Natalia

după cum se înțelesese în prealabil cu Bordeianu Alexandru, a lăsat în apartament la

Bayindir Ismet telefonul său mobil, deplasându-se apoi cu Cașu Olga în apartamentul

nr. 40, situat pe str. Xxxxx, mun. Chișinau, unde au ajuns aproximativ la orele 02.00.

În același timp, pe adresa indicată au venit Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav

și Fuștei Veaceslav, care au intrat în conflict cu Grigorița Natalia din cauza că nu le-a

permis să intre în apartament la Bayindir Ismet și să comită atacul tâlhăresc planificat

asupra acestuia, întrebând-o totodată dacă a lăsat la acesta în apartament telefonul

său mobil, după cum s-au înțeles, la ce aceasta a răspuns afirmativ, da. Apoi, Grigorița

Natalia la cerința acestora la telefonat pe Bayindir Ismet și i-a comunicat că a uitat la

el telefonul său mobil, spunându-i să lase deschisă ușa apartamentului, deoarece ea

vine să-și ia telefonul.

Tot atunci, Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav și Fuștei Veaceslav, i-au

cerut lui Cașu Olga să meargă cu ei să le arate ușa apartamentului în care locuiește

Bayindir Ismet, cu ce aceasta a căzut de acord, trecând mai întâi împreună cu aceștia

pe la casa situată pe str. Xxxxx, mun. Xxxxx, de unde l-au luat cu ei pe Coroian Mihail

și obiectele necesare pentru comiterea atacului tâlhăresc, pe care le pregătiseră

anterior.

În continuare, la 31.01.2012, în jurul orei 03.30, Bordeianu Alexandru împreună

și de comun acord cu Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail și Cașu

Olga, acționând conform planului criminal întocmit de către ei în prealabil și

urmărind scopul sustragerii în proporții deosebit de mari a bunurilor lui Bayindir

Ismet prin tâlhărie, s-au deplasat la locul de trai a ultimului pe adresa mun. Xxxxx,

bd. Xxxxx, ap. xxxxx, unde Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail,

fiind înarmați cu pistolul pneumatic de model ,,MP - 654 K” calibru 4,5 mm, și având

la ei bandă adezivă necesară pentru comiterea infracțiunii, și-au îmbrăcat cagule pe

5

cap și mănuși pentru construcție pe mâini, iar Milicenco Viaceslav și-a îmbrăcat și

ciorapi deasupra încălțămintei, și apoi s-au ascuns după ascensor între etajele 4-5,

așteptând ca Bayindir Ismet la solicitarea lui Cașu Olga să deschidă ușa și ei să

pătrundă în apartament, iar Bordeianu Alexandru și Cașu Olga urma să le asigure

securitatea acțiunilor sale.

Ulterior, conform înțelegerii prealabile, Cașu Olga a apăsat în soneria

apartamentului indicat, unde în acel moment se afla Bayindir Ismet, căruia sub

pretextul că a venit după telefonul mobil a lui Grigorița Natalia, pe care ultima îl

lăsase intenționat în acea seară la indicația lui Bordeianu Alexandru în apartamentul

în cauză, cu scopul de avea temei să pătrundă în apartament pentru a comite un atac

tâlhăresc, i-a solicitat lui Bayindir Ismet să deschidă ușa apartamentului. Tot atunci,

Bayindir Ismet înarmându-se cu pistolul său de model „CZ 85 B”, calibru 9 mm,

încărcat cu cartușe de luptă, a deschis ușa la cererea lui Cașu Olga și i-a transmis

acesteia telefonul mobil a lui Grigorița Natalia, discutând ceva cu aceasta.

În acel moment, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail

folosindu-se de faptul că Bayindir Ismet a deschis ușa, au pătruns în apartamentul în

cauză, unde întru imobilizarea și înfrângerea rezistenței, i-au aplicat ultimului

multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, apoi

împingându-l în odaie pe pat, i-au luat pistolul din mână și amenințându-l cu

aplicarea armei cu care erau ei înarmați, și violenței periculoase pentru viață, și

sănătate, au cerut de la acesta informația privind locul păstrării mijloacelor financiare

și a obiectelor de preț, precum și transmiterea acestora. În continuare, văzând că

Bayindir Ismet cerea ajutor și încearca să opună rezistență fizică, Milicenco Viaceslav,

Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail acționând cu o deosebită cruzime, i-au provocat

acestuia acțiuni de tortură, încercând să-i lege mâinele și gura cu bandă adezivă, iar

apoi Milicenco Viaceslav și Coroian Mihail i-au aplicat cu arma cu care erau ei

înarmați și cu arma victimei mai multe lovituri peste cap și picioare, legându-i ulterior

mâinile la spate cu șireturi, care au fost scoase de la o pereche de cizme ce se aflau în

antreu, însă Bayindir Ismet luptându-se cu ei a reușit să-și dezlege mâinile, încercând

în continuare să se apere. În continuare, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și

Coroian Mihail, depășind intenția unică ce o aveau conform planului criminal

întocmit în prealabil de comun acord cu Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și

Cașu Olga îndreptată spre sustragerea în proporții deosebit de mari a bunurilor lui

Bayindir Ismet prin metoda tâlhăriei, acționând în exces de autor, urmărind scopul

omorului intenționat din interes material al acestuia, precum și scopul înlesnirii

săvârșirii și ascunderii însușirii în proporții deosebit de mari a bunurilor, folosind

violența periculoasă pentru viața persoanei agresate, i-au legat lui Bayindir Ismet

gura, mâinele și picioarele cu fire electrice, lăsându-l în stare inconștientă pe patul din

odaie.

Ca rezultat al acțiunilor criminale ale inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei

Veaceslav și Coroian Mihail, lui Bayindir Ismet conform raportului de expertiză

medico - legală nr. 251 din 05.03.2012, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă

de: șase plăgi contuze în partea piloasă a capului, revărsate sangvine în țesuturile moi

a capului, hemoragii subarahnoidiene în creier, sector de excoriații pe față, hemoragii

6

în globul ocular din stânga, hemoragii în țesuturile moi a gâtului, revărsate sangvine

subarahnoidiene în învelișurile medulare și intramedulare la nivelul cervical C-6-C-7

a măduvei spinării, excoriații circulare pe ambele antebrațe, excoriații și echimoze pe

mîini și picioare, hemoragii în țesuturile moi a spatelui, coapsei drepte, care în comun

se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, care a decedat la fața

locului în urma hemoragiilor intramedulare, ca rezultat a traumei vertebro-medulare

închise.

În continuare, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, au

sustras din apartamentul în cauză: bani în sumă de 20 dolari SUA, echivalent a 235,69

lei; 10 euro, echivalent a 154,67 lei; 180 lei RON, echivalent a 641,95 lei; o brățară din

aur încrustată cu briliante cu inscripția „Ismet” la prețul de 35.000 dolari SUA,

echivalent a 412.450,5 lei; un notebook de model „Lenovo” la prețul de 1.500 dolari

SUA, echivalent a 17.676,45 lei; două telefoane mobile de model „Nokia” la prețul de

300 euro ambele, echivalent a 4.640,22 lei, un ceas de mână de model „Beverly Hills

Polo Club Sapphire” la prețul de 5.000 dolari SUA, echivalent a 58.921,5 lei, un

portsigaret din argint la prețul de 300 dolari SUA, echivalent a 3.535,29 lei și un pistol

de model „CZ 85 B”, calibru 9 mm, nr. A477025, încărcat cu cartușe de luptă la prețul

de 10.520 lei, pe care le-au pus într-o geantă de la notebook, iar în total bani și bunuri

materiale în proporții deosebit de mari în valoare de 508.776,27 lei, ce aparțineau

victimei Bayindir Ismet.

Însușind bunurile și banii sustrași de la victima Bayindir Ismet, Milicenco

Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail au părăsit locul comiterii infracțiunii,

după ce, întâlnindu-se în scara blocului locativ situat pe bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, cu

Bordeianu Alexandru și Cașu Olga care le asigura securitatea acțiunilor sale, s-au

deplasat împreună în casa situată pe str. Xxxxx, mun. Xxxxx, unde locuiau temporar.

La fel, Milicenco Viaceslav, împreună și de comun acord cu Fuștei Veaceslav și

Coroian Mihail, la 31.01.2012, în jurul orei 03.30, acționând conform planului criminal

întocmit în prealabil și urmărind scopul sustragerii în proporții deosebit de mari a

bunurilor lui Bayindir Ismet prin tâlhărie, au pătruns în apartamentul nr. xxxxx situat

pe bd. Xxxxx, mun. Xxxxx unde locuia ultimul, de unde împreună cu alte bunuri

materiale au sustras și pistolul de model „CZ 85 B” calibru 9 mm, nr. A477025, încărcat

cu cartușe de luptă pe care victima îl deținea legal în baza permisului de portarmă

21/13703 eliberat la 06.03.2008, care ulterior a fost purtat și păstrat ilegal de către

Milicenco Viaceslav.

La 03.02.2012 în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Cucer Vitalie din

s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, unde au fost reținuti Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și

Coroian Mihail a fost depistat și ridicat pistolul de model „CZ 85 B”, calibru 9 mm,

nr. A477025, încărcat cu 10 cartușe de luptă.

Conform raportului de expertiză nr. 53 din 10.02.2012, s-a constatat că pistolul de

model „CZ 85 B” nr. A477025 ridicat la 03.02.2012, în cadrul efectuării percheziției la

domiciliul lui Cucer Vitalie din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx prezintă o armă de foc, calibru

9 mm, de producere industrială, fiind util pentru trageri, iar cele 10 cartușe, calibru 9

mm, prezintă muniții de luptă de producere industrială, fiind apte pentru trageri.

La fel, Milicenco Viaceslav de comun acord cu Grigorița Natalia, Bordeianu

7

Alexandru și Fuștei Veaceslav știind cu certitudine că Coroian Mihail născut la

09.12.1994 și Cașu Olga născută la 14.06.1996, nu au atins vârsta de 18 ani și sunt

minori, în perioada 29-31.01.2012, i-au determinat pe aceștia să participe împreună cu

ei la sustragerea prin tâlhărie a bunurilor de la cetățeanul de origine turcă Bayindir

Ismet, atrăgându-i astfel pe ultimii într-un grup criminal organizat, întocmind în

prealabil de comun acord un plan criminal al atacului asupra victimei Bayindir Ismet

și sustragerii bunurilor acestuia, distribuind preventiv rolurile fiecăruia.

Astfel, la 31.01.2012, în jurul orei 03.30, Bordeianu Alexandru împreună și de

comun acord cu Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail și Cașu Olga,

acționând conform planului criminal întocmit de către ei în prealabil și urmărind

scopul sustragerii în proporții deosebit de mari a bunurilor lui Bayindir Ismet prin

tâlhărie, s-au deplasat la locul de trai a ultimului pe adresa mun. Xxxxx, bd. Xxxxx,

ap. xxxxx, unde Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail fiind înarmați

cu pistolul pneumatic de model „MP - 654 K”, calibru 4,5 mm, și având la ei bandă

adezivă necesară pentru comiterea infracțiunii, și-au îmbrăcat cagule pe cap și mănuși

pentru construcție pe mâini, iar Milicenco Viaceslav și-a îmbrăcat și ciorapi deasupra

încălțămintei și apoi s-au ascuns după ascensor între etajele 4-5, așteptând ca Bayindir

Ismet la solicitarea lui Cașu Olga să deschidă ușa și ei să pătrundă în apartament, iar

Bordeianu Alexandru și Cașu Olga urma să le asigure securitatea acțiunilor sale.

Ulterior, conform înțelegerii prealabile, Cașu Olga a apăsat pe soneria

apartamentului indicat, unde la acel moment se afla Bayindir Ismet, căruia sub

pretextul că a venit după telefonul mobil a lui Grigorița Natalia, pe care ultima îl

lăsase intenționat în acea seară la indicația lui Bordeianu Alexandru în apartamentul

în cauză, cu scopul de a avea temei să pătrundă în apartament pentru a comite un atac

tâlhăresc, i-a solicitat lui Bayindir Ismet să deschidă ușa apartamentului. Tot atunci,

Bayindir Ismet înarmându-se cu pistolul său de model „CZ 85 B”, calibru 9 mm,

încărcat cu cartușe de luptă, a deschis ușa la cererea lui Cașu Olga și i-a transmis

acesteia telefonul mobil a lui Grigorița Natalia, discutând ceva cu aceasta.

În acel moment, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail

folosindu-se de faptul că Bayindir Ismet a deschis ușa, au pătruns în apartamentul în

cauză, unde întru imobilizarea și înfrângerea rezistenței, i-au aplicat lui Bayindir

Ismet multiple lovituri cu mâinele și picioarele peste diferite părți ale corpului, apoi

acționând cu o deosebită cruzime, i-au provocat acestuia acțiuni de tortură, încercând

să-i lege mâinile și gura cu bandă adezivă, după ce Milicenco Viaceslav și Coroian

Mihail i-au aplicat cu arma, cu care erau ei înarmați și cu arma victimei mai multe

lovituri peste cap și picioare, legându-i ulterior mâinile la spate cu șireturi.

Tot atunci și în același loc, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian

Mihail, depășind intenția unică ce o aveau conform planului criminal întocmit în

prealabil de comun acord cu Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Cașu Olga

îndreptată spre sustragerea în proporții deosebit de mari a bunurilor lui Bayindir

Ismet prin metoda tâlhăriei, acționând în exces de autor, urmărind scopul omorului

intenționat din interes material al acestuia, precum și scopul înlesnirii săvîrșirii, și

ascunderii însușirii în proporții deosebit de mari a bunurilor, folosind violența

periculoasă pentru viața persoanei agresate, i-au legat lui Bayindir Ismet gura,

8

mâinile și picioarele cu fire electrice, lăsându-l în stare inconștientă pe patul din odaie.

Ca rezultat al acțiunilor criminale ale lui Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și

Coroian Mihail, lui Bayindir Ismet conform raportului de expertiză medico-legală nr.

251 din 05.03.2012, i-au fost cauzate vătămări corporale grave periculoase pentru

viață, care a decedat la fața locului în urma hemoragiilor intramedulare, ca rezultat a

traumei vertebro - medulare închise.

În continuare, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail au sustras

din apartamentul în cauză bani și bunuri materiale în proporții deosebit de mari, în

valoare de 508.776,27 lei, ce aparțineau victimei Bayindir Ismet. Însușind bunurile și

banii sustrași de la victimă, aceștia au părăsit locul comiterii infracțiunii, după ce

întâlnindu-se în scara blocului locativ situat pe bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, cu Bordeianu

Alexandru și Cașu Olga, care le asigura securitatea acțiunilor sale, s-au deplasat

împreună în casa situată pe str. Xxxxx, mun. Xxxxx, unde locuiau temporar.

La fel, Milicenco Viaceslav la 04.02.2012, fiind reținut de către organul de

urmărire penală în baza art. 166 Cod de procedură penală, pe cauza penală nr.

2012020186 pornită la 31.01.2012 de către SUP a CPS Râșcani al CGP mun. Chișinău,

conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) Cod

penal, pe faptul omorului intenționat al cetățeanului Turciei, Bayindir Ismet Ismail

Ahmet, căruia la 06.02.2012 i-a fost înaintată învinuirea în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j, k) Cod penal - omor intenționat.

Tot la 06.02.2012, de către Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, la demersul

Procuraturii mun. Chișinău, în privința învinuitului Milicenco Viaceslav a fost

aplicată măsura preventivă sub formă de arest preventiv, cu eliberarea mandatului

de arest pe un termen de 30 zile, cu calcularea termenului din momentul reținerii,

adică pînă la 05.03.2012, orele 01.00.

La 20.02.2012, Milicenco Viaceslav a fost plasat pentru a fi deținut sub arest

preventiv în Izolatorul de Detenție Provizorie al CGP mun. Chișinău, situat pe str.

Tighina 6.

La 29.02.2012, în jurul orei 15.38, deținutul Milicenco Viaceslav fiind lăsat fără

supraveghere în curtea pentru plimbări a Izolatorului de Detenție Provizorie al CGP

mun. Chișinău, a deteriorat gratiile plasei metalice din partea de sus a curții pentru

plimbări și a evadat din locul de deținere sub arest preventiv, fiind ulterior reținut la

01.03.2012 în satul Maximovca, r-nul Anenii Noi.

Pe baza stării de fapt expusă mai sus, confirmată de probele administrate, faptele

inculpatului Milicenco Viaceslav, au fost calificată de drept în baza:

- art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal - omorul intenționat săvârșit cu

premeditare, din interes material, de două sau mai multe persoane, cu o deosebită

cruzime, cu scopul de a ascunde o altă infracțiune și de a înlesni săvârșirea ei;

- art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane

în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și

sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, săvârșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea

armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a

sănătății, prin tortură, săvârșită în proporții deosebit de mari;

9

- art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - atragerea minorilor la săvârșirea infracțiunilor

într-un grup criminal organizat;

- art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal - purtarea și păstrarea ilegală a armelor și

munițiilor, sustragerea lor;

- art. 317 alin. (1) Cod penal - evadarea din locurile de detenție, săvîrșită de

persoana care se afla sub arest preventiv.

Faptele inculpatului Fuștei Veaceslav, au fost calificate de drept în baza:

- art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal - omorul intenționat săvârșit cu

premeditare, din interes material, de două sau mai multe persoane, cu o deosebită

cruzime, cu scopul de a ascunde o altă infracțiune și de a înlesni săvârșirea ei;

- art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane

în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și

sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, săvârșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea

armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a

sănătății, prin tortură, săvârșită în proporții deosebit de mari;

- art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - atragerea minorilor la săvârșirea infracțiunilor

într-un grup criminal organizat;

- art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal - purtarea și păstrarea ilegală a armelor și

munițiilor, sustragerea lor.

Faptele inculpatului Coroian Mihail, au fost calificate de drept în baza:

- art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal - omorul intenționat săvârșit cu

premeditare, din interes material, de două sau mai multe persoane, cu o deosebită

cruzime, cu scopul de a ascunde o altă infracțiune și de a înlesni săvârșirea ei;

- art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane

în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și

sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, săvârșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea

armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a

sănătății, prin tortură, săvârșită în proporții deosebit de mari;

- art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal - purtarea și păstrarea ilegală a armelor și

munițiilor, sustragerea lor.

Faptele inculpatului Bordeianu Alexandru, au fost calificate de drept în baza:

- art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane

în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și

sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, săvârșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea

armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a

sănătății, prin tortură, săvârșită în proporții deosebit de mari;

- art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - atragerea minorilor la săvârșirea infracțiunilor

într-un grup criminal organizat.

Faptele inculpatei Grigorița Natalia, au fost calificate de drept în baza:

- art. 42 alin. (4), (5) și art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria - participație sub formă

de instigare și complicitate la atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

10

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea

persoanei agresate precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe,

săvârșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei, de un

grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății, prin

tortură, săvîrșită în proporții deosebit de mari;

- în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - atragerea minorilor la săvârșirea

infracțiunilor într-un grup criminal organizat.

Faptele inculpatei Cașu Olga, au fost calificate de drept în baza:

- art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane

în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și

sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, săvârșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea

armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a

sănătății, prin tortură, săvârșită în proporții deosebit de mari.

3.1 Procuror, la data de 11.07.2014, care a solicitat casarea acesteia, din motivul

blândeții pedepselor, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță prin care:

lui Milicenco Viaceslav recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) și k) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă sub

formă de detențiune pe viață;

- art. 188 alin. (5) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 15 ani închisoare;

- art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 7 ani închisoare;

- art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 7 ani închisoare;

- art. 317 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 3 ani închisoare.

Prin aplicarea art. 84 alin. (5) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă definitivă

detențiune pe viață, cu executare în penitenciar de tip închis.

Prin aplicarea art. 85 alin. (3), (4) Cod penal, pedeapsa neexecutată din sentința

aplicată la 10.07.2012 de Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, privind condamnarea

lui Milicenco Viaceslav pe art. 186 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executare

în penitenciar de tip închis, prin cumularea sentințelor, să-i fie stabilită pedeapsă

definitivă detențiune pe viață, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

lui Fuștei Veaceslav recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute

de:

- art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) și k) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă 20 ani

închisoare;

- art. 188 alin. (5) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 15 ani închisoare;

- art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 7 ani închisoare;

- art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 7 ani închisoare.

Prin aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa

definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, sub formă de închisoare

pe un termen de 25 de ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

lui Coroian Mihail recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de:

11

- art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) și k) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă 10 ani

închisoare;

- art. 188 alin. (5) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 7 ani închisoare;

- art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 3 ani închisoare.

Prin aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă definitivă

pentru concurs de intracțiuni prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un

termen de 12 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip închis.

Prin aplicarea art. 84 alin. (4) Cod penal, pedeapsa neexecutată din sentința

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20.11.2011, privind condamnarea lui Coroian

Mihail în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 6 ani închisoare cu suspendarea

condiționată pe un termen de probă de un an, prin cumularea sentințelor, să-i fie

stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 15 de ani, cu

executare în penitenciar de tip închis.

lui Bordeianu Alexandru recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 188 alin. (5) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 15 ani închisoare;

- art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 7 ani închisoare.

Prin aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă definitivă

pentru concurs de intracțiuni prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un

termen de 20 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

lui Grigorița Natalia recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor prevăzute

de:

- art. art. 42 alin. (4), (5), 188 alin. (5) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 15

ani închisoare;

- art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 7 ani închisoare.

Prin aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă definitivă

pentru concurs de intracțiuni prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un

termen de 20 ani, cu executare în penitenciar pentru femei de tip închis.

lui Cașu Olga recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (5) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 7 ani 6 luni închisoare, cu

executare în penitenciar pentru femei.

În motivarea soluției adoptate a invocat că:

- prima instanță nu a luat în considerație gravitatea infracțiunilor imputate și

nu a stabilit pedepse ce ar duce la corectarea și reeducarea inculpaților Milicenco

Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru, Cașu Olga și Grigorița Natalia;

- prima instanță nu a dat aprecierea juridică și socială a acțiunilor lor, sub

aspectul prejudiciului cauzat relațiilor sociale ocrotite de legea penală;

- prima instanță la stabilirea pedepselor penale, necesita să atragă o atenție

deosebită personalității inculpaților și anume că, inculpatul Milicenco Viaceslav

anterior a fost tras la răspundere penală: prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 29.12.2003, fiind condamnat în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, la 1 an

închisoare, decizia Curții de Apel – 1.440 lei amendă; la 20.10.2009 prin decizia Curții

Supreme de Justiție a fost condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 1 an 6 luni

închisoare, iar prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 10.07.2012, a fost

12

condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis;

- inculpatul Coroian Mihail, care la momentul comiterii infracțiunilor era

minor, la fel anterior a fost tras la răspundere penală și anume prin sentința

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 20.12.2011, a fost condamnat în baza art. 187

alin. (2) lit. f) Cod penal, la 6 ani închisoare cu suspendarea condiționată pe termen de

probațiune de un an. Astfel, minorul Coroian Mihail, având un termen de probațiune

de un an, a comis infracțiunile imputate, peste o lună după pronunțarea sentinței;

- inculpatul Bordeianu Alexandru anterior a fost tras la răspundere penală prin

sentința Judecătoriei Ciocana, mun Chișinău din 22.12.2001, fiind condamnat în baza

art. 119 alin. (2) Cod penal, la 6 ani închisoare cu suspendarea condiționată pe termen

de probațiune de 3 ani, prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din

03.06.2001, a fost condamnat în baza art. 119 alin. (3) Cod penal, la 7 ani închisoare;

prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27.10.2008, a fost condamnat pentru

infracțiunile prevăzute de art. 195 alin. (2), art. 186 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani

închisoare;

- inculpații fiind anterior condamnați, nu au folosit șansele acordate de instanță

în ceea ce privește conștientizarea acțiunilor infracționale, nu și-au făcut concluziile

necesare și din nou au comis infracțiuni, mai mult ca atât, au ales calea infracțională

organizându-se într-un grup criminal organizat, pentru a comite mai multe

infracțiuni, totodată atrăgând și minori în reuniunea dată, faptul dat demonstrează că

prin sancțiunile aplicate de prima instanță, nu va fi atins scopul prevăzut de art. 61

Cod penal, conform căruia pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea

condamnaților;

- prin sentința dată, instanța nu a aplicat inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei

Veaceslav, Coroian Mihail, Bordeianu Alexandru, Cașu Olga și Grigorița Natalia

pedeapse echitabile, conform cerințelor art. 75 Cod penal.

3.2 Avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Bordeianu Alexandru, la

data de 11.07.2014, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea

unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat, pe ambele capete de învinuire, pe

motiv că acestea nu au fost săvârșite de el.

În motivarea apelului declarat a invocat că, sentința de condamnare a lui

Bordeianu Alexandru nu se bazează pe probe exacte. Concluzia despre vinovăția

persoanei de săvârșirea infracțiunii nu poate fi pe baza presupunerilor. Dacă lipsesc

probe care confirmă, dovedesc cu certitudine învinuirea și dacă se epuizează toate

posibilitățile de administrare a altor probe, procesul penal este clasat sau este

pronunțată o sentință de achitare. Concluziile judecătorești cu privire la vinovăția sau

nevinovăția inculpatului trebuie să fie motivate în sentință, indicându-se probele

cercetate. În cazul dat, nu au fost verificate toate versiunile, iar divergențele apărute

nu au fost înlăturate și apreciate în modul corespunzător.

3.3 Avocatul Tarsîna Vasile în numele inculpatei Grigorița Natalia, la data de

14.07.2014, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care ultima să fie achitată, pe ambele capete de învinuire, din lipsa

13

componenței de infracțiune în acțiunile acesteia.

În motivarea soluției adoptate a invocat că:

- sentința este neîntemeiată și neobiectivă, emisă cu încălcarea prevederilor art.

9 alin. (1) Cod de procedură penală, iar probele au fost acumulate în cadrul urmăririi

penale unilateral, tendențios, încălcându-se principiul unei cercetări imparțiale ale

circumstanțelor și care ulterior au fost puse la baza sentinței de condamnare;

- atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești

inculpata Grigorița Natalia nu a recunoscut vina de comiterea infracțiunilor imputate

și a solicitat achitarea sa, în temeiul de fapt că nu a instigat și nu a fost complice la

comiterea atacului tâlhăresc asupra cetățeanului de origine turcă Bayandir Ismet;

- reieșind din materialele cercetării judecătorești și din probele acumulate în

cadrul urmăririi penale, scopul plecării lui Milicenco Viaceslav, Bordeianu

Alexandru, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail la domiciliul victimei a fost de a stabili

persoana, care a avut relații sexuale cu Cașu Olga și nu de comitere a unui atac la

instigația condamnatei Grigorița Natalia;

- este prezent excesul executorilor, care au sustras arma personală a victimei,

calculatorul, fără a fi o înțelegere prealabilă între inculpați, astfel nu au fost probate

așa criterii ca stabilitatea grupului, prezența organizatorului, pregătirea unui plan de

activitate infracțională, repartizarea obligatorie a rolurilor;

- partea acuzării nu a motivat, iar la cercetarea judecătorească nu a fost stabilit

în temeiul căror circumstanțe de fapt s-a ajuns la concluzia că Grigorița Natalia

intenționat a lăsat telefonul său mobil la victimă în apartament, acestea fiind doar

niște presupuneri neconfirmate prin alte probe pertinente și utile. Dacă se pretinde că

telefonul mobil a fost lăsat intenționat de inculpata Grigorița Natalia în apartamentul

lui Bayandir Ismet, pentru a organiza pe viitor un eventual atac, când ea va veni după

telefon, atunci nu există logică de ce după telefon s-a dus minora Cașu Olga, cu toate

că Grigorița Natalia nu a rugat-o;

- în cadrul cercetării judecătorești partea apărării în interesele inculaptei

Grigorița Natalia, a solicitat prin intermediul instanței de fond prezentarea de către

organul de urmărire penală a descifrărilor telefonice a sunetelor efectuate de la

telefonul mobil ce aparține martorului Lupușor Vitalie și a victimei Bayindir Ismet,

care conform informației prezentate de compania „Orange” au fost transmise

organelor de urmărire penală, dar care din motive necunoscute nu au fost anexate la

materialele cauzei penale. Descifrările menționate urmau a fi folosite în scopul

apărării intereselor inculpatei Grigorița Natalia. Prin răspunsul primit de la CPS

Râșcani, prima instanță a fost informată că, toate informațiile primite de la operatorul

de telefonie mobilă „Orange” au fost anexate la materialele cauzei penale și transmise

la secția urmărire penală a CGP Chișinău. La ședința din 06.06.2014, apărătorul

inculpatei Grigorița Natalia a solicitat instanței de fond prezentarea de către CGP

Chșinău a descifrărilor menționate, însă cererea apărării a fost respinsă neîntemeiat,

pretinzându-se că acesta este un motiv de a tergiversa cercetarea cazului. Judecătorii

urmând să plece în concediul anual;

- a fost constatat cu certitudine că inculpata Grigorița Natalia, la data de

31.01.2012 în jurul orelor 06:30 a venit în apartamentul cunoscutului său de

14

naționalitate turc Bayindir Ismet, care se află în or. Chișinău bd. Xxxxx ap. xxxxx,

pentru a-și lua telefonul mobil uitat acolo în ajun. În apartamentul deschis a depistat

cadavrul acestuia cu semne de moarte violentă. Imediat, inculpata Grigorița Natalia,

fiind un cetățean conștiincios, a alertat vecinii de apartament ai victimei, pentru a

chema serviciul „Salvare” și de la care a anunțat telefonic organele de drept despre

crima depistată. Pentru a relata circumstanțele cunoscute referitoare la depistarea

cadavrului, inculpata Grigorița Natalia a fost adusă la CPS Rîșcani din mun. Chișinău,

unde prin încălcarea flagrantă a drepturilor sale constituționale, ea a fost determinată

să semneze actele procedurale, o lămurire și proces-verbal de audiere în calitate de

bănuită în lipsa avocatului, care ulterior au fost puse la baza învinuirii. Astfel,

lămurirea semnată de inculpata Grigorița Natalia la 31.12.2012 (f.d. 48-52, v. 1) a fost

primită de ofițerul de urmărire penală Caun A., calitatea procesuală a inculpatei la

acel moment de organele de urmărire penală nefiind stabilită;

- în situația când în versiunea organului de urmărire penală existau temeiuri

rezonabile de a bănui că Grigorița Natalia poate fi implicată într-un mod sau altul în

moartea violentă a cetățeanului turc Bayindir Ismet, urmau a fi aplicate respectiv

prevederile art. 63 alin. (7), art. 64 alin. (2) pct. 1-7, 10, 12, 15 Cod de procedură penală,

cele mai flagrante încălcări comise împotriva ei fiind, interzicerea audierii în calitate

de martor a persoanei față de care există anumite probe că, a comis o infracțiune,

încălcarea dreptului la apărare și dreptul de a nu da declarații. Contrar prevederilor

enunțate, în loc să recunoască calitatea de bănuit a reținutei Grigorița Natalia și să-i

lămurească drepturile în prezența unui apărător, ofițerul de urmărire penală Caun A.,

în lipsa unui apărător a întocmit o lămurire fără a indica data și ora audierii, echivalată

cu o declarație a martorului;

- în cadrul ședinței de judecată inculpata Grigorița Natalia a declarat că, la

aducerea sa în CPS Rîșcani, de colaboratori de poliție necunoscuți a fost determinată

să consume alcool tare, sub pretextul scoaterii stresului, această metodă ilegală fiind

folosită deseori de către serviciile operative ale MAI pentru dobândirea informației.

Luând în considerare faptul că, inculpata Grigorița Natalia nu a dormit o noapte

întreagă, alcoolul a avut un efect puternic asupra ei, făcând-o parțial iresponsabilă la

acel moment. La fel, inculpata Grigorița Natalia a fost impusă să semneze lămurirea

menționată, fiind șantajată că nu-și va vedea copilul de 9 luni, care la acel moment era

internat în spital. Ulterior, la 31.01.2012, ora nu este cunoscută, a fost emisă ordonanță

de recunoaștere în calitate de bănuit a lui Grigorița Natalia (f.d. 198 v. 3), pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, semnată de OUP,

Efremov Ana, care se pretinde că în aceeași zi a audiat-o pe Grigorița Natalia, între

orele 18:30 - 19:30, în calitate de bănuit (f.d. 200-205 v. 3);

- conform procesului-verbal de audiere a bănuitului, Grigorița Natalia

recunoaște parțial vina de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i)

Cod penal, însă din conținutul documentului nu este evident că inculpata a participat

sau a asistat la comiterea omorului, nefiind elucidate din care considerente ea s-a

declarat parțial vinovată;

- audierea inculpatei în calitatea de bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, (f.d. 200-205 v. 3) de facto nu a avut loc. Probe

15

pertinente și concludente sunt conținutul procesul-verbal de audiere a bănuitei

Grigorița Natalia semnat de ofițerul de urmărire penală Efremov A., a fost copiat

integral cuvânt cu cuvânt din lămurirea întocmită de alt ofițer de urmărire penală -

Caun A., în lipsa apărătorului (f.d. 48-52 , v. 1).

- apărătorul Barbacari Zinaida nu a fost prezentă la primirea lămuririi de către

OUP Caun A., dar s-a limitat la depunerea mandatului și contrasemnarea unui text

din procesul verbal al bănuitei, fără a asista la depunerea declarațiilor de către

bănuită;

- în ședințele de judecată, inculpata Grigorița Natalia a declarat că avocatul din

oficiu a discutat cu ea 10 minute și a plecat, la careva acțiuni procesuale nu a asistat,

iar eliberarea unui mandat de apărător și semnarea procesului-verbal copiat de pe

forma electronică a altui document nu însemnă garantarea unui drept la apărare,

dimpotrivă a demonstrat încălcarea acestui drept;

- declarațiile inculpatei Grigorița Natalia date în ședința de judecată la

12.11.2013 (f.d. 10-24, 31-35, v. 9), sunt unicele declarații care pot fi considerate

veridice și legale prin prisma Codului de procedură penală, în raport cu declarațiile

date la urmărirea penală;

- concluzia primei instanțe, privind întocmirea unui plan criminal al atacului

tâlhăresc asupra victimei de către inculpata Grigorița Natalia, în colaborare cu ceilalți

condamnați, care se pretinde că a avut loc la 29.01.2012 în apartamentul acesteia, nu

are nici un suport probant;

- inculpata Grigorița Natalia în ședințele de judecată a declarat că la

rugămintea lui Bordeianu Alexandru i-a primit pe Milicenco Viaceslav și Fuștei

Veaceslav să înnopteze în apartamentul închiriat, iar a doua zi i-a alungat când a văzut

că aceștia și-au adus lucruri ca televizor și calculator, înțelegând din comportamentul

dat că ei pretind să rămână acolo mai mult timp. La fel, au declarat și inculpații

Bordeianu Alexandru, Fuștei Veaceslav și Milicenco Viaceslav, astfel fiind stabilit cu

certitudine că inculpații s-au despărțit la 30.01.2012 fiind certați, respectiv după

aceasta Milicenco Viaceslav a fost nevoit să închirieze casa particulară de pe str. Xxxxx

din mun. Chișinau;

- versiunea întocmirii unui plan criminal cu împărțirea rolurilor este o

presupunere nedemonstrată a acuzatorilor, care nu a fost confirmată prin alte probe

pertinente și nu colaborează cu celelalte probe din dosar. Dimpotrivă, este dovedită

cu certitudine versiunea inculpatei Grigorița Natalia, privind scopul contactării

telefonice a victimei la 30.01.2012 și anume de a împrumuta bani pentru achitarea

chiriei apartamentului, fapt despre care cunoștea numai Bordeianu Alexandru, care

datora această achitare;

- prin declarațiile inculpaților Cașu Olga, Bordeianu Alexandru, Fuștei

Veaceslav, Milicenco Viaceslav, depuse în ședințele de judecată, cât și la urmărirea

penală este stabilit cu certitudine că Grigorița Natalia a venit de la victima Bayandir

Ismet cu suma de 650 lei, care i-a fost luată cu forța de către ceilalți inculpați;

- prin prisma declarațiilor inculpatei Grigorița Natalia depuse la cercetarea

judecătorească, ea urma să se întâlnească singură cu victima Bayandir Ismet în timpul

zilei de 30.01.2012, la oficiul acestuia, însă nu a reușit, pe motiv că trebuia să vină

16

proprietara apartamentului închiriat ca să-și primească plata pentru chirie;

- nu a fost probată necesitatea prezenței la întâlnire a minorei Cașu Olga și

inițierea acesteia în presupusul plan de atac asupra victimei, plecarea ultimei

împreună cu inculpata Grigorița Natalia. Cașu Olga la întâlnirea cu Bayandir Ismet a

fost întâmplător, dat fiind faptului curiozității acesteia;

- în ședința de judecată și reieșind din totalitatea de materiale ale cauzei penale

nu a fost probată formarea și existența unui grup criminal organizat la care ar fi aderat

inculpata Grigorița Natalia, nu a fost probată întocmirea unui plan de atac asupra

victimei, nu a fost probată nici atragerea minorei Cașu Olga în pretinsul grup

organizat de către Grigorița Natalia, din lipsa totală a acestor evenimente;

- versiunea acuzării privind existența unui grup criminal organizat, împărțirea

rolurilor în acest grup, întocmirea unui plan criminal, instigarea și complicitatea

inculpatei Grigorița Natalia la comiterea atacului asupra locuinței lui Bayandir Ismet

sunt doar presupuneri neconfirmate prin probe pertinente și utile. Mai mult, instanța

de fond neîntemeiat a acceptat aceste acuzații aduse inculpatei Grigorița Natalia, fără

cel mai mic dubiu, ca o axiomă, fără a le contrapune probelor prezentate de partea

apărării și fără a-și motiva sentința, în partea admiterii unor probe și respingerea altor

probe;

- dovada neimplicării inculpatei Grigorița Natalia la instigarea în comiterea

atacului tâlhăresc este prezentă chiar în declarațiile inculpatei minore Cașu Olga, date

citirii în ședința de judecată de către acuzator, conform cărora Grigorița Natalia și-a

uitat telefonul mobil în apartamentul victimei în seara de 30-31.01.2012 și nu a putut

să-l ia tot atunci, deoarece nu cunoștea codul numeric de la ușa de intrare în bloc (f.d.

245-248 v. 3). Mai mult ca atât, Cașu Olga a declarat că Grigorița Natalia a cerut

telefonul său ca să-l sune pe Bayandir ca acela să deschidă ușa, dar ea nu avea bani pe

cont;

- conform raportului de expertiză medico-legală nr. 15/S din 01.02.2012, la

inculpata Grigorița Natalia au fost depistate leziuni corporale sub formă de echimoze

la nivelul gâtului care au fost cauzate prin strangulare și sugrumare, în seara de

31.01.2012 de către condamnatul Bordeianu Alexandru, în apartamentul din str.

Xxxxx/40;

- reieșind din materialele cauzei penale inculpata Grigorița Natalia, la 31.01.2012,

în jurul orei 01:30 a venit acasă împreună cu minora Cașu Olga din ospeție de la

Bayandir Ismet, de la care a împrumutat 650 lei, unde era așteptată de Bordeianu

Alexandru, Fuștei Veaceslav și Milicenco Viaceslav;

- inculpatul Bordeianu Alexandru, pretinzând din convorbirea telefonică cu

minora Cașu Olga că aceasta a fost violată de un cetățean turc în timp ce se afla

împreună cu Grigorița Natalia, a solicitat ultimei să indice adresa cetățeanului turc

Bayandir Ismet pentru a cere acestuia lămuriri. Primind refuzul inculpatei Grigorița

Natalia de a indica adresa și apartamentul victimei, Bordeianu Alexandru a

strangulat-o cu fularul de la gât, până ce Grigorița Natalia și-a pierdut cunoștința, dar

cu toate acestea ea nu a indicat adresa victimei chiar și în situația când propria viață a

fost pusă în pericol;

- inculpata Cașu Olga în declarațiile sale, la fel a declarat că l-a contactat

17

telefonic pe Bordeianu Alexandru, din apartamentul victimei Bayandir Ismet,

deoarece oaspetele acestuia pretindea la o relație sexuală și a solicitat ca Bordeianu

Alexandru să vină s-o ia de acolo, indicând adresa;

- din totalitatea de declarații și probe concludente, descifrări telefonice, este

stabilit cu certitudine, că inițiatorul chemării celorlalți inculpați la apartamentul

victimei Bayandir Ismet a fost minora Cașu Olga, sub pretextul aflării sale în pericol,

fapt despre care Grigorița Natalia nu a cunoscut;

- versiunea acuzării privind participarea inculpatei Grigorița Natalia la un

grup criminal organizat, instigare și complicitate la comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 188 alin. (5) Cod penal, nu este viabilă și nu a fost probată, din care considerente

nu poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare;

- pe parcursul urmăririi penale cât și la faza de cercetare judecătorească, de

acuzatorul de stat nu a fost probat faptul împărțirii rolurilor între participanți, în

rechizitoriu nu a fost indicat cine este conducătorul grupului criminal organizat, ce

rol i-a revenit inculpatei Grigorița Natalia, fiind relatat numai la susținerile verbale

ale acuzatorului că grupul era condus de Milicenco Viaceslav;

- reieșind din declarațiile inculpatei Cașu Olga, ea s-a dus și a arătat celorlalți

inculpați apartamentul victimei, fiindu-i frică după ce a văzut cum Grigorița Natalia

a fost strangulată cu cruzime pentru faptul că nu dorea să indice unde este locuința

victimei. Prin prisma acestor declarații este evident că, nici Cașu Olga care era minoră

nu putea cunoaște care sunt intențiile reale ale lui Bordeianu Alexandru, Milicenco

Viaceslav și Fuștei Veaceslav, de a se clarifica cu victima privind pretențiile sexuale

ale lui „Amir” sau de a-l deposeda de bunuri. Mai mult ca atât, ea nu cunoștea nici

faptul că Milicenco Viaceslav are armă, că se va deghiza împreună cu alți inculpați în

timp ce ea a sunat la ușa victimei pentru a cere telefonul mobil uitat acolo de inculpata

Grigorița Natalia;

- din materialele cauzei penale instanța de fond a constatat că victima Bayandir

Ismet, era deținătorul legal a unei arme de foc de model „CZ-85 B”, calibrul 9 mm, nr.

A477025, fapt pe care-l cunoștea cu certitudine inculpata Grigorița Natalia. În noaptea

de 31.01.2012, când victima a deschis apartamentul la solicitarea minorei Cașu Olga,

era înarmat cu acest pistol, fapt ce denotă că el nu avea încredere în minoră și pentru

el i-a devenit suspect că după telefon nu a venit Grigorița Natalia. Prezența armei de

foc la victimă i-a derutat și i-a speriat pe inculpații Milicenco Viaceslav, Coroian

Mihail și Fuștei Veaceslav, pentru ei acest fapt a fost neașteptat;

- prima instanță a lăsat din nou fără apreciere aceste fapte ce dovedesc

nevinovăția inculpatei Grigorița Natalia, ori în conformitate cu p. 25 a Hotăririi

Plenului CSJ nr. 23 din 28.06.2004, acțiunile persoanelor care nu au luat parte la

săvârșirea sustragerii, dar au contribuit la comiterea acesteia prin sfaturi, indicații,

prin promisiunea prealabilă că vor tăinui urmele infracțiunii, vor vinde bunurile

sustrase etc., trebuie calificate drept complicitate la sustragere, cu referire la alin. (5)

art. 42 Cod penal;

- toate acțiunile inculpatei Grigorița Natalia în coraborare cu alte probe din

dosarul penal, stabilesc cu certitudine că ea nu a instigat și nu a contribuit cu sfaturi,

indicații și promisiuni de a tăinui urmele infracțiunii, ea nu a informat pe pretinșii

18

„participanți” a grupului din care este învinuită că face parte, că victima atacului este

înarmată, cu toate că cunoștea cu certitudine despre acest fapt;

- a fost comisă o eroare de încadrare a acțiunilor lui Grigorița Natalia conform

prevederilor art. 42 alin. (4) și (5), art. 188 alin. (5) Cod penal, iar prima instanță a lăsat

fără apreciere juridică aceste argumente ale apărării. Partea apărării consideră ilegală

încadrarea acțiunilor inculpaților conform semnului calificativ, în proporții deosebit

de mari;

- prin probe incontestabile ale părții apărării, în speță certificatul

Departamentului Vamal al Republicii Moldova (f.d. 177, v. 7), a fost dovedit cu

certitudine faptul că la intrarea sa în Republica Moldova, Bayandir Ismet nu a declarat

brățară din aur de mână încrustată cu aproximativ 30 de diamante cu greutatea totală

mai mare de 40 grame, în valoare de 35.000 dolari SUA, un ceas de mână în valoare

de 5.000 dolari SUA;

- este exagerat prejudiciului material cauzat prin infracțiune, deoarece

Grigorița Natalia nu a văzut la victimă bijuteriile pretinse a fi sustrase în urma atacului

tâlhăresc. Incriminarea sustragerii unor anumite bunuri numai în baza unei fotografii

a victimei care are pe mână o brățară și un ceas, și a declarațiilor fiicei victimei, care a

pierdut demult legătura cu tatăl său, este cel puțin ridicolă;

- martorul acuzării Morozinschii Nicolai a relatat instanței de judecată că,

brățara vândută lui de inculpatul Bordeianu Alexandru era din metal galben, dar nu

a confirmat că ea avea careva diamante sau pietre scumpe incrustate. Declarații

similare privind brățara din aur a depus și martorul Tulbure Eugen;

- este evident că, brățara despre care se pretinde că a fost sustrasă de inculpat

este diferită după descriere de brățara văzută de martorii acuzării. În aceste

circumstanțe, ilegal au fost incluse în învinuire o brățară din aur incrustată cu

diamante la prețul de 35.000 dolari SUA, echivalent a 412.450 lei, ceas de mână evaluat

la 5.000 dolari SUA echivalent a 58.921 lei, brichetă metalică la prețul de 300 dolari

SUA, fără stabilirea valorii reale și urmează a fi excluse, ca fiind neprobate;

- este ilegală și neîntemeiată stabilirea valorii brățării din aur reieșind din

declarațiile reprezentantului victimei Bayindir Burcu Bașac (f.d. 195, v. 1) și a

avocatului acestuia Nicoară Vasile, depuse în ședințele judiciare, respectiv stabilirea

valorii bunurilor menționate, conform Hotărârii Plenului CSJ nr. 23 din 28.06.2004 ar

influența eventual calificarea corectă a infracțiunii, reieșind din valoarea prejudiciului

material cauzat. În același mod, eronat a fost stabilită și valoarea celorlalte bunuri

sustrase, în speță, portsigaret din argint, notebook „Lenovo”, 2 telefoane mobile de

model „Nokia”, ori reieșind din prețurile actuale de piață valoarea lor este vădit

exagerată;

- proba cu fotografia victimei Bayindir Ismet (f.d. 196, v. 1), pe mâna căruia se

vede o brățară, nu este pertinentă, ori din fotografie nu se poate stabili din ce material

este confecționată brățara, are sau nu diamante;

- instanța de fond urma să excludă din învinuire incriminarea sustragerii

brățării din aur încrustată cu diamante la preț de 35.000 dolari SUA, echivalent a

412.450 lei, ceas „Beverly Hills Polo Club Sapphire” la preț de 5.000 dolari SUA,

echivalent a 58.921 lei, ca neprobate, deoarece aceste încălcări comise la emiterea

19

sentinței, duc la încadrarea juridică incorectă a acțiunilor inculpaților;

- în cazul excluderii eventuale din învinuire a bunurilor sus indicate a căror

existență nu a fost probată în modul stabilit de lege, valoarea totală a cărora este de

471.371 lei, suma prejudiciului material relativ probat, adus prin infracțiune este de

37.405,27 lei, caz în care acțiunile condamnaților urmează a fi încadrate în componența

de infracțiune prevăzută de art. 188 alin. (2) Cod penal;

- faptul că inculpata Grigorița Natalia și-a uitat telefonul în apartamentul

victimei a fost un eveniment întâmplător, nu a fost planificat din timp în scopul

pătrunderii în apartamentul victimei, fapt confirmat și de inculpata Cașu Olga (f.d.

238-241 v. 1), însă pe acest eveniment acuzarea a construit o învinuire care până la

urmă nu și-a găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești;

- este neîntemeiată și ilegală sentința Judecătoriei Centru în partea condamnării

lui Grigorița Natalia pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. b)

Cod penal. La baza acestei condamnări a fost pusă doar prezența în materialele cauzei

penale a copiilor adeverințelor de naștere a minorilor Cașu Olga și Coroian Mihail. Pe

lângă faptul că, Grigorița Natalia nu recunoaște vina în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (4), (5), 188 alin. (5) Cod penal, săvârșită conform sentinței

în grup și cu minorii Cașu Olga și Coroian Mihail, instanța a lăsat fără apreciere

argumentele apărării, precum că Grigorița Natalia, o cunoștea de puțin timp pe Cașu

Olga, ultima era dezvoltată fizic și psihologic normal, ducea o viață independentă

inclusiv și sexuală, în aceste circumstanțe este greu de a stabili și a da apreciere că o

anumită persoană este minoră sau a atins majoratul fără a-i verifica actele;

- din materialele dosarului penal cât și în cadrul cercetării judecătorești nu a

fost probat că Grigorița Natalia a cunoscut vârsta minorei Cașu Olga la data de

31.01.2012. Mai mult ca atât, fiind audiată în ședința de judecată din 01.02.2013, Cașu

Olga a declarat că numai Bordeianu Alexandru cunoștea vârsta ei, altcineva nu o

cunoștea, inclusiv nici inculpata Grigorița Natalia;

- în sentința motivată din 30.06.2014, pag. 8, prima instanță eronat a indicat că

în declarațiile sale, Bordeianu Alexandru i-a comunicat inculpatei Grigorița Natalia la

30.01.2012, că să aibă grijă de Cașu Olga că este minora, deoarece așa declarații

conform procesului-verbal de audiere a bănuitului Bordeianu Alexandru din

04.02.2012, de verificare a depozițiilor la fața locului din 07.02.2012, nu au fost date;

- inculpata Grigorița Natalia nu a putut cunoaște și nu a cunoscut vârsta lui

Coroian Mihail la data de 31.01.2012, cu atât mai mult pe Coroian Mihail l-a văzut

doar de câteva ori în anturajul lui Bordeianu Alexandru, iar alte date despre vârsta lui

Coroian Mihail nu cunoștea. Conform dezvoltării fizice, Coroian Mihail nu părea a fi

minor și inculpata Grigorița Natalia nu putea cunoaște că el este minor;

- prima instanță la emiterea sentinței pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal, a încălcat flagrant prevederile legale ale art. 384

alin. (3), (4) Cod de procedură penală;

- conform rechizitoriului remis instanței de judecată, Grigorița Natalia, Fuștei

Veaceslav, Bordeianu Alexandru și Milicenco Viaceslav sânt învinuiți de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal, care prevede răspunderea

penală pe semnul calificativ de atragerea minorului la săvârșirea unei infracțiuni cu

20

caracter terorist. Aceiași componență de infracțiune îi este imputată inculpatei

Grigorița Natalia în ordonanța de punere sub învinuire definitivă din 17.05.2012;

- reieșind din prevederile art. 13411 Cod penal, art. 188 Cod penal nu face parte

din categoria infracțiunilor cu caracter terorist, în aceste circumstanțe inculpata

Grigorița Natalia urmează a fi achitată pe acest capăt de învinuire din lipsa în acțiunile

ei a componenței de infracțiune prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal;

- prima instanță fără nici un temei, bazîndu-se eronat pe art. 100 alin. (4) și art.

101 Cod de procedură penală, din oficiu a reîncadrat acțiunile inculpatei Grigorița

Natalia din art. 208 alin. (3) lit. c), în art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, motivând decizia

sa prin comiterea unei erori tehnice la întocmirea rechizitoriului, fără a lua în

considerație că același calificativ a acțiunilor inculpatei Grigorița Natalia a fost dat și

în ordonanța de punere sub învinuire, deci nu a fost comisă o eroare mecanică la

încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților;

- prima instanță și-a depășit vădit competența, asumându-și atribuțiile

acuzatorului de stat ca parte a procesului penal, acțiuni care au dus la emiterea unei

sentințe imparțiale, tendențioase și ilegale, cu încălcarea principiilor de bază

prevăzute de art. 7, 8, 9, 10 Cod de procedură penală, cât și a tratatelor internaționale

la care a aderat Republica Moldova, fapt prin care au fost încălcate drepturile

inculpatei Grigorița Natalia la un proces echitabil și imparțial;

- instanța de fond tendențios a apreciat și cumulul de încălcări ale drepturilor

inculpatei Grigorița Natalia în cadrul urmăririi penale, care în totalitatea lor au

demonstrat că întreg dosarul penal în privința acuzării ei de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 42 alin. (4), (5), art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal a

fost falsificat, în principiu fiind condamnată o persoană nevinovată, care prin

comportamentul său conștiincios de cetățean a contribuit la descoperirea rapidă a

unei infracțiuni deosebit de grave și izolarea persoanelor vinovate de comiterea

acestei infracțiuni;

- prin actele procesuale anexate la dosarul penal au fost probate cu certitudine

încălcarea drepturilor inculpatei Grigorița Natalia la următoarele acțiuni procesual-

penale petrecute cu participarea sa: audierea inculpatei Gogorița Natalia pe data de

31.01.2012 de către OUP Caun A., fără stabilirea statutului acesteia de martor sau de

bănuită; atragerea în calitate de bănuită la 31.01.2012 în lipsa unui avocat, în stare de

oboseală fizică și psihică extremă, fără audierea bănuitei de către OUP Efremov Ana,

prin transpunerea variantei electronice a lămuririi primite de alt ofițer de urmărire

penală pe procesul verbal de audiere a bănuitei, cu determinare prin înșelăciune a

bănuitei să-l semneze, pentru a-i permite să plece la copilul aflat la spital, colectarea

mostrelor de unghii, sânge, amprente digitale fără întocmirea proceselor verbale

respective, impunerea la darea declarațiilor în fața camerei video, conform unui text

prealabil pregătit, falsificarea probelor privind audierea taxistului Cucoș Oleg (f.d. 89-

90, v. 1) și a procesului-verbal de recunoaștere de către acest martor a inculpatei

Grigorița Natalia pe planșeta foto, în situația când conform raportului inspectorului

poliției criminale a CPS Rîșcani, Bechir A. (f.d.27-29, v. 4) la volanul taxiului în care a

urcat Grigorița Natalia se afla o altă persoană, pe nume Bîzgu Petru;

- atât în cadrul urmăririi penale, cât și la cercetarea judecătorească acțiunile

21

inculpatei Grigorița Natalia au fost eronat încadrate în semnele componențelor de

infracțiune imputate;

- martorul Lupușor Vitalie a relatat că a dus-o cu taxiul pe Grigorița Natalia pe

o adresă din sectorul Rîșcani, ea nu avea bani căci a fost jefuită, ceea ce corespundea

adevărului ori banii îi fuseseră luați de Bordeianu Alexandru cu forța și prin violență.

Acest fapt a fost lăsat fără nici o reacție de organele de urmărire penală, ca urmare a

constatării comiterii unei infracțiuni împotriva inculpatei Grigorița Natalia de către

pretinșii membri ,,ai grupului criminal organizat” din care se pretinde că face parte și

ea. La fel, a confirmat martorul că Grigorița Natalia de multiple ori a telefonat de la

telefonul lui unei persoane ca să-i deschidă ușa de la intrarea în bloc, care nu-i

răspundea, deoarece intrarea în bloc era închisă cu lăcată codată. Spre dimineață el a

reușit să deschidă ușa blocului, a urcat împreună cu Grigorița Natalia la etajul 8 sau 9

după ce a plecat urmând să predea automobilul;

- martorul Lupușor Vitalie a declarat că, a văzut 3 persoane, recunoscând pe

Milicenco Viaceslav, Coroian Mihail și Bordeianu Alexandru, ieșind din scara blocului

de la distanța de 100 metri, din automobilul parcat cu partea din spate spre scara

blocului, în condiții de iluminare artificială, prin sticla din spate a automobilului care

era tonată;

- în analiza declarațiilor martorului Lupușor Vitalie, prima instanță a evitat să

menționeze aceste amănunte stabilite în ședința de judecată, le-a trecut sub tăcere,

însă proba cu planșeta fotografică prezentată de partea apărării, prin care este probată

incontestabil imposibilitatea chiar la lumina zilei de a recunoaște o anumită persoană

la față, de la distanța și de la locul unde se afla automobilul acestui martor, a fost

respinsă ca neîntemeiată;

- prin prisma celor invocate era imposibil și pentru inculpata Grigorița Natalia,

care se afla în automobilul martorului Lupușor Vitalie, să-i recunoască cu certitudine

pe ceilalți inculpați, care o strangulaseră și o deposedaseră de bani cu câteva ore mai

înainte. Mai mult ca atât, inculpata Grigorița Natalia, având anumite bănuieli că

aceștia pot fi Bordeianu Alexandru, care a venit cu Cașu Olga ca să se lămurească în

ce privește raportul sexual pretins, a încercat să solicite martorului Lupușor Vitalie,

care este colaborator al BPDS „Fulger”, ca să cheme eventual poliția, ca să prevină

careva consecințe pentru Bayandir Ismet, însă acesta a convins-o că nu are rost de

chemat poliția în baza unor presupuneri ale ei;

- din cele relatate de martor este evident că, Grigorița Natalia nu a acționat în

cârdășie cu ceilalți inculpați, respectiv un instigator și un complice nu ar fi procedat

în final așa cum a procedat ea, când descoperind crima și având posibilitate să închidă

ușa apartamentului victimei, apoi să plece neobservată, nu a profitat de această ocazie,

dimpotrivă a alertat vecinii de la care au anunțat organele de drept;

- instanța de judecată adjudecă ca probă care dovedește vina inculpatei

Grigorița Natalia, informația din Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitoare

la infracțiuni și incidente ale CPS Rîșcani, solicitate de partea apărării, din care este

dovedit incontestabil că, la 31.01.2012, orele 06:50, la telefonul 902 a fost primită

informația despre depistarea cadavrului victimei cu semne de moarte violentă.

Anume inculpata Grigorița Natalia a informat vecinii despre cele descoperite, care la

22

rândul lor au efectuat sunetul la nr. 902, în aceste circumstanțe prima instanță nu a

motivat în baza căror probe a ajuns la concluzia că, inculpata Grigorița Natalia a fost

complice la comiterea atacului tâlhăresc asupra victimei Bayandir Ismet;

- nu a fost probat prin probe concludente faptul că Grigorița Natalia a fost

instigatorul comiterii acestei infracțiuni, bazându-se doar pe declarațiile celorlalți

inculpați date la urmărirea penală, nefiind în coroborare cu declarațiile de la

cercetarea judecătorească.

3.4 Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, la data de

14.07.2014, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care ultima să fie achitată.

În motivarea soluției adoptate a invocat că:

- prima instanță la emiterea sentinței nu a motivat din care cauză au fost

respinse argumentele invocate de apărător, în sensul emiterii unei sentințe de

achitare;

- s-a invocat aplicabilitatea art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală,

fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii, întrucât în rezultatul examinării

cauzei s-a constatat lipsa laturii subiective a infracțiunii - intenția directă, cât și a

laturii obiective - nu a fost demonstrată prin probe cauzarea prejudiciului în proporții

deosebit de mari;

- această poziție este argumentată prin: declarațiile date de către inculpata

Cașu Olga în cadrul ședințelor de judecată la 01 februarie 2013 (f.d. 56, v. 7) și audierea

suplimentară din 20 martie 2013 (f.d. 125-126, v. 7), declarațiile inculpaților: Grigorița

Natalia în ședința de judecată din 12.11.2013, Milicenco Viaceslav (f.d. 128, v. 7);

declarațiile lui Fuștei Veaceslav (f.d. 1, verso, v. 9). Probele acuzării, inclusiv

depozițiile martorilor acuzării date în ședința de judecata: Morozinschi N. la 21

septembrie (f.d. 71); Tulbure Eugen în 28 septembrie 2012 (f.d. 106) - demonstrează

numai unele fapte, maximum faptul că inculpata s-ar fi aflat în anumite locuri, de

exemplu în blocul unde locuia partea vătămată, fapt ce de altfel nici nu a fost negat de

inculpata minoră Cașu Olga, dar nicidecum nu demonstrează prezența intenției în

comiterea tâlhăriei în acțiunile ultimei;

- prejudiciul ce ar fi fost cauzat părții vătămate a fost calculat în baza unor

presupuneri, precum că ultima ar fi deținut bunuri de o anumită valoare și aprecierea

acestora a avut loc arbitrar;

- chiar dacă s-ar admite ipotetic că, este valabilă versiunea acuzării și sânt

întrunite elementele infracțiunii, oricum urmează să fie adoptată sentință de achitare

în baza art. 390 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, întrucât inculpata minoră

Cașu Olga, conform raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 35a-

2014 din 24.01.2014, a acționat cu responsabilitate redusă;

- în ședința de judecată inculpata a afirmat că, a arătat locul unde locuia partea

vătămată fiindu-i frică, întrucât inculpatul Bordeianu Alexandru a strâns-o de gât cu

un fular până a leșinat (în prezența minorei) pe inculpata Grigorița Natalia, pentru

refuzul acesteia de a indica domiciliul victimei (f.d. 56, 58, v. 7);

- depozițiile sânt confirmate și de către inculpatul Bordeianu Alexandru în

ședința de judecată din 08.04.2013, precum și de către inculpata Grigorița Natalia în

23

ședința de judecată din 12.11.2013, (f.d. 15, 22 verso, v. 9);

- reieșind din faptul că sănătatea sau chiar viața inculpatei minore Cașu Olga

era pusă în pericol de acțiunile lui Bordeianu Alexandru sau cel puțin așa au fost

interpretate la moment de către minoră, este prezentă cauza care înlătură caracterul

penal al faptei prevăzută la art. 35 lit. c) Cod penal - starea de extremă necesitate;

- luând în considerare standardele interaționale în domeniul protecției

drepturilor omului, se constată că toate convențiile au același obiectiv, toate regulile

care le conțin sunt elaborate în funcție de același criteriu, toate drepturile recunoscute

minorului în societate și în familie sunt orientate în aceeași direcție: interesul superior

al minorului;

- CtEDO veghează ca minorul să nu fie tratat ca un major. Astfel, CEDO

estimează că dreptul la un proces echitabil este respectat prin prezența unui minor

delincvent la audiență cu condiția ca el să fie tratat într-o manieră ținând cont de

vârsta sa, maturitatea sa și capacitățile pe plan intelectual și emoțional;

- prin sentință, prima instanță a stabilit că termenul executării pedepsei de către

Cașu Olga a-l socoti din 30 iunie 2014. A-i include în termenul ispășirii pedepsei

timpul deținerii sub arest de la 04.02.2012 până la 19 noiembrie 2013. Este o prevedere

ilegală, întrucât Cașu Olga s-a aflat în arest până la e 24.11.2013 ora 21.55, iar în data

de 19 noiembrie 2014 a fost numai emisă încheierea judecătorească, din conținutul

căreia Cașu Olga se eliberează din arest după expirarea termenului numit anterior

(termenul a expirat și inculpata a fost eliberată la 24 noiembrie 2013).

3.5 Avocatul Păun Petru în numele inculpatului Fuștei Veaceslav, la data de

14.07.2014, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care ultimului să-i stabilită o pedeapsă mai blândă, decât cea prevăzută

de lege pentru fapta prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, iar pe

capătul de acuzare prevăzut de art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3) lit. c), art. 290 Cod

penal, să fie adoptată o hotărâre de achitare.

3.6 Inculpata Grigorița Natalia, la data de 11.07.2014, care a solicitat casarea

acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată,

deoarece nu a comis infracțiunile de care este învinuită, invocînd că:

- sentința este ilegală, neîntemeiată pe starea reală a împrejurărilor, eronată și

pasibilă de a fi casată;

- în cadrul urmăririi penale a depus declarații în lipsa avocatului, fiind obosită,

stresată și amenințată;

- se consideră nevinovată invocînd în acest sens principiul prezumției

nevinovăției.

3.7 Inculpatul Bordeianu Alexandru, la data de 11.07.2014, care a solicitat casarea

acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat,

de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5) și art. 208 Cod penal,

invocînd că:

- la materialele cauzei nu există probe care să confirme vinovăția sa în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, nu a sustras careva bunuri și nu

a fost în înțelegere cu nimeni;

24

- referitor la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal,

acțiunile sale au fost apreciate greșit, fiind condamnat ilegal.

3.8 Inculpatul Fuștei Veaceslav, la data de 09.07.2014, care a solicitat casarea

acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie să-i fie

aplicată o pedeapsă mai blândă, decât cea prevăzută de lege, cu aplicarea prevederilor

art. 79 Cod penal, invocînd că:

- nu au fost stabilite careva circumstanțe atenuante, în sensul art. 76 Cod penal,

și anume: căința sinceră de cele comise, lipsa antecedentelor penale, săvârșirea faptei

ca urmare a imoralității acțiunii victimei, ce a provocat acțiunea de răspuns exprimată

sub formă de frică, loviturile au fost cu scopul de a imobiliza victima, nicidecum cu

scopul de a-l omorî, caracterul extrem de agresiv al victimei ce a ajuns până la

amentințarea reală de a aplica arma de foc, victima era în stare de ebrietate avansată,

iar acțiunile sale aveau un caracter imprevizibil;

- starea sănătății este destul de deplorabilă, motiv pentru care solicită aplicarea

prevederilor art. 79 Cod penal.

3.9 Inculpatul Coroian Mihail, la data de 10.07.2014, care a solicitat casarea

acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat

de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) și art. 188 alin. (5) Cod

penal și aplicarea unei pedepse mai blânde în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k)

Cod penal, invocînd că:

- prima instanță la stabilirea pedepsei a încălcat esențial prevederile art. 385

alin. (1), (2), (6) Cod de procedură penală, nu a stabilit dacă fapta a fost săvârșită sau

nu de către inculpat, dacă există circumstanțe care atenuează vinovăția inculpatului,

în cazul său de săvârșire a infracțiunii de care au fost învinuiți mai mulți inculpați,

astfel instanța urma să soluționeze, dacă a avut loc fapta săvârșită anume de către

inculpat sau nu;

- în cadrul examinării cauzei penale a fost stabilit că, la data evenimentelor

imputate din 31.01.2012, Coroian Mihail era minor și nu avea atinsă vârsta de 18 ani,

ci de doar 17 ani, astfel instanța la pronunțarea sentinței urma să țină cont de

minoratul inculpatului. Potrivit art. 76 alin. (1) lit. (b) Cod penal, săvârșirea

infracțiunii de către un minor se consideră circumstanță atenuantă;

- instanța nu a expus careva dovezi concludente și pertinente prin care s-ar

demonstra faptul că, a deținut arma, dubiile nu puteau constitui temei de incriminare

inculpatului a infracțiunii prevăzută de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece nu

au fost prezentate careva probe că el a deținut această armă la momentul reținerii;

- în mod neîntemeiat i-a fost stabilită pedeapsa în temeiul art. 188 alin. (5) Cod

penal, urmând să fie achitat pe acest capăt de învinuire din motiv că, la materialele

pricinii nu sunt careva probe ce ar demonstra că prejudiciul a fost săvârșit în proporții

deosebit de mari;

- la materialele cauzei nu au fost prezentate probe justificative ce ar demonstra

cu certitudine că, dauna pricinuită victimei a fost în proporție deosebit de mare,

declarațiile martorilor nu pot constitui probe incontestabile în situația în care aceste

declarații nu pot fi confirmate documental, printr-un raport sau expertiză realizată de

către specialiști calificați în domeniu. Aprecierea prejudiciului material în baza

25

declarațiilor verbale constituie o incriminare nejustificată bazată pe presupuneri și

aprecieri eronate;

- chiar dacă în cadrul ședinței de judecată a declarat că, se căiește sincer de cele

întîmplate, evenimentele care au avut loc și au fost fără ca acesta să conștiintizeze

caracterul premejdios al acțiunilor din cauza minoratului și influențării negative din

partea adulților, instanța nu a luat aceasta în considerare;

- prima instanță nu a luat în considerare că, el a participat activ la stabilirea

adevărului la etapa urmăririi penale, a omis cu desăvârșire să țină cont de

circumstanța atenuantă prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. g) Cod penal și anume,

ilegalitatea sau imoralitatea acțiunilor victimei, care împreună cu prietenul său au

intrat în relații cu persoane mult mai mici de vârsta lor și chiar minore, ceea ce de fapt

a și provocat comiterea infracțiunii. Lipsa relațiilor neordinare pe care li-a avut

victima cu persoane de sex feminin, minore, ar fi aplanat evoluția evenimentelor

negative din 31.01.2012;

- în cadrul urmăririi penale el a declarat că, nu a avut niciun scop de a omorî

victima, careva probe pertinente nu au fost prezentate de către acuzare și instanța de

fond pentru a justifica incriminarea inculpatului a infracțiunii prevăzute de art. 145

alin. (2) lit. (a) Cod penal și anume omor cu premiditare;

- în motivarea sentinței nu a fost prezentată nici o dovadă plauzibilă, precum

că el ar fi sâvărșit omorul cu premiditare;

- instanța nu a luat în considerare norma materială ce urma să fie aplicată în

privința lui, art. 79 alin. (1) Cod penal, chiar dacă a fost stabilit cu certitudine că el era

minor în perioada evenimentelor imputate;

- erorile admise de către prima instanță la stabilirea pedepsei constituie o

încălcare flagrantă în privința lui a art. 6 CEDO, dreptul la un proces echitabil, iar

aceste erori urmează să fie corectate de către instanța de apel.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința.

instanță a stabilit circumstanțele de fapt ale infracțiunilor comise de către inculpați, a

făcut o apreciere corectă a probelor prezentate, a făcut o justă încadrare juridică a

acțiunilor inculpaților, întemeiat ajungând la concluzia că aceștia au săvârșit

infracțiunile imputate lor și a aplicat acestora pedepse penale echitabile.

6.1 Procuror, care indicînd temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.

6), 10) Cod de procedură penală a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării

cauzei în instanța de apel, într-un alt complet de judecată, invocînd că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază concluzia ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- prima instanță și instanța de apel la aplicarea pedepselor nu au acordat deplină

eficiență prevederilor art. 61, 65, 75 Cod penal.

6.2 Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, care indicând

26

temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi

hotărâri prin care inculpata să fie achitată de sub învinuirea imputată, deoarece fapta

acesteia nu întrunește elementele infracțiunii și există una din cauzele care înlătură

caracterul penal al faptei - extremă necesitate, totodată a menționat că, în cazul în care

se vor constata că vinovăția lui Cașu Olga este dovedită, au solicitat rejudecarea

cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpatei Cașu Olga să fie

recalificate din art. 188 alin. (5) Cod penal, în baza art. 188 alin. (2) Cod penal, cu

aplicarea prevederilor art. 79 și 89 Cod penal, în coroborare cu art. 385 Cod de

procedură penală, să-i fie stabilit un termen de închisoare de cel mult 5 ani, cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei.

6.3 Avocatul Culeac-Reul Natalia în numele inculpatului Fuștei Veaceslav, care

a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Fuștei Veaceslav să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor

prevăzute de art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3), art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar în

baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, să-i fie aplicată o pedeapsă mai

blândă cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal.

6.4 Avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Bordeianu Alexandru, care

indicând temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată,

invocând că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- în acțiunile inculpatului Bordeianu Alexandru, nu au fost întrunite

elementele infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3) lit. c) Cod

penal;

- sentința și decizia instanței de apel sunt emise în baza unor probe contradictorii,

bazate doar pe presupuneri și în lipsa unor dovezi incontestabile, ce ar confirma

vinovăția lui Bordeianu Alexandru în comiterea infracțiunilor imputate.

6.5 Inculpata Grigorița Natalia și avocatul său Tarsîna Vasile, care indicând

temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură

penală, au solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei

și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Grigorița Natalia să fie achitată de sub

învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (4), (5), art. 188 alin.

(5), art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motiv că în acțiunile ultimei lipsesc

elementele infracțiunilor menționate, iar dacă se va considera că vinovăția acesteia

este probată, să fie reîncadrate acțiunile acesteia din art. 188 alin. (5) în baza art. 188

alin. (2) Cod penal, invocând în acest sens că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea

soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

27

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- a fost invocat ilegalitatea acumulării probelor și audierii inculpatei Grigorița

Natalia la faza incipientă a urmăririi penale, audierea acesteia având loc când ea se

afla în stare de oboseală, a fost impusă să consume alcool, i-au fost făcute promisiuni

că își va vedea copilul de 9 luni, care se afla internat în spital, au fost prelevate probe

biologice de la inculpată, fără a fi întocmit procesul-verbal respectiv, nu au fost

aplicate prevederile art. 63 alin. (7), art. 64 alin. (2) pct. 1-7, 10, 12, 15 Cod de procedură

penală, cele mai flagrante încălcări fiind, interzicerea audierii în calitate de martor a

persoanei față de care există anumite probe că a comis o infracțiune, încălcarea

dreptului la apărare și la dreptul de a nu da declarații.

6.6 Inculpatul Coroian Mihail și avocatul său Popușoi Sergiu, care indicând

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, au

solicitat casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Coroian Mihail să

fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (2)

lit. b) și art. 188 alin. (5) Cod penal, și să-i fie aplicată o pedeapsă sub limita prevăzută

de legea penală, invocând că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

când hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- în acțiunile lui Coroian Mihail, nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- s-au aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- decizia instanței de apel este ilegală, neîntemeiată și urmează să fie casată din

motiv că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței,

instanța de apel în mod grav a distorsionat circumstanțele de fapt ale pricinii, în mod

greșit a aplicat normele materiale și în mod arbitrar a interpretat practica Curții

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului.

septembrie 2016 au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2016, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în 9 apeluri declarate (f.d. 60-62, 64-

69, 71-80, 81-85, 86-89, 91, 92, 94, 96, 97-99 v. 11), invocate repetat și în recursurile

ordinare, relatate la pct. 6.1 - 6.6 și nu a examinat nici chestiunile esențiale supuse

atenției sale, cum ar fi:

- critica privind individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, din apelul

procurorului (f.d. 60-62, v. 11), în special în privința aplicării pedepsei sub formă de

detențiune pe viață inculpatului Milicenco Veaceslav, organizatorul infracțiunilor de

săvârșirea cărora au fost învinuiți inculpații în prezenta cauză penală;

- circumstanțele invocate în apel de inculpatul Bordeianu Alexandru și

apărătorul său, precum că ar fi fost maltratat la faza urmăririi penale și la momentul

audierii în calitate de bănuit se afla sub influența substanțelor narcotice și era în stare

de ebrietate alcoolică (f.d. 67, v. 11), precum și inculpata Grigorița Natalia cu

apărătorul său au indicat în apel (f.d. 72-73 v. 11), că la faza de urmărire penală, în

28

timpul audierilor a fost impusă să consume băuturi alcoolice și că a dat declarații în

stare de oboseală, contrar cerințelor legale prevăzute de art. 104 Cod de procedură

penală;

- inculpatul Coroian Mihail în prima instanță a declarat, că nu susține

declarațiile de la urmărirea penală, deoarece a fost bătut;

- inculpatul Fuștei Veaceslav în prima instanță a declarat că, la 13.03.2012 nu s-

a aflat sub influența drogurilor. A fost nevoit să depună declarații false, fiind

maltratat;

- prima instanță a stabilit greșit includerea în termenul de pedeapsă pentru

Cașu Olga, perioada din 04.02.2012 până pe 19.11.13, pe când corect era până pe

24.11.13, ora 2155;

- starea de extremă necesitate prevăzută de art. 38 Cod penal, invocată în apelul

declarat de apărător în numele inculpatei Cașu Olga (f.d. 83-84, v. 11), precum că a

fost constrânsă psihic fiind martoră la acțiunile violente asupra inculpatei Grigorița

Natalia din partea celorlalți inculpați, participând ulterior împreună cu inculpații la

săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, totodată instanța de

apel a lăsat fără apreciere raportul de expertiză psihiatrico legală ambulatorie din nr.

35 a-2014, din 24.01.2014 (f.d. 182-184, v. 9), prin care s-a constatat că Cașu Olga a

acționat în stare de discernământ diminuat și acțiunile acesteia cad sub incidența art.

231 Cod penal, deși din procesul verbal al ședinței de judecată din instanța de apel din

05 februarie 2016 (f.d. 14, v. 12), este consemnat că acest raport de expertiză a fost

verificat de instanța de apel;

- motivul comun al inculpaților și apărătorilor acestora, precum că nu a fost

efectuată încadrarea juridică corectă a faptei, în baza art. 188 alin. (5) Cod penal,

deoarece nu a fost demonstrată prin careva probe că valoarea bunurilor sustrase

constituie proporții deosebit de mari, în acest sens lipsind o expertiză privind

determinarea valorii bunurilor.

Astfel, asupra motivelor invocate în apel și acestor chestiuni esențiale relatate

supra, instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fară

argumentarea cuvenită.

Totodată, instanța de recurs a reținut că, nepronunțându-se asupra motivelor

invocate de apelanți, instanța de apel cu sârguință doar le-a transcris (f.d. 98 - 122, v.

12) și în motivare s-a redus la fraze generale și neconcrete.

Prin urmare instanța de recurs a ajuns la concluzia de a admite recursurile

ordinare declarate, casarea totală a deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei

pentru rejudecare, fiindcă s-a confirmat prezența erorii de drept, prevăzută de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că, instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, eroare care nu poate fi corectată de către

instanța de recurs ordinar în speța dată.

au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către procuror, de către avocatul

Popescu Ion în numele inculpatului Bordeianu Alexandru, de către avocatul Tarsîna

Vasile în numele inculpatei Grigorița Natalia, de către avocatul Păun Petru în numele

inculpatului Fuștei Veaceslav, de către inculpata Grigorița Natalia, de către inculpatul

29

Bordeianu Alexandru și de către inculpatul Fuștei Veaceslav.

Au fost admise apelurile declarate de către avocatul Pruteanu Natalia în numele

inculpatei Cașu Olga, de către inculpatul Coroian Mihail, fiind casată parțial sentința,

inclusiv din oficiu, conform art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, în partea

stabilirii pedepsei lui Coroian Mihail, Cașu Olga și Milicenco Viaceslav cu

pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care lui:

Milicenco Viaceslav, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 317 alin. (1) Cod penal, coroborat cu art. 53 lit. g) Cod penal, a fost liberat de

răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la

răspundere penală prevăzut de art. 60 Cod penal.

În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate lui Milicenco Viaceslav, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă 18 ani

închisoare.

În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa stabilită i-a fost adăugat parțial

pedeapsa neexecutată și stabilită prin sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din

10 iulie 2012, fiindu-i stabilit lui Milicenco Viaceslav, pedeapsă definitivă de 20 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Cașu Olga, recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188

alin. (5) Cod penal, cu aplicarea art. 231, art. 70 alin. (3) și art. 79 Cod penal, i-a fost

stabilită pedeapsă de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis pentru

femei.

Lui Coroian Mihail, recunoscut vonovat de comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. art. 188 alin. (5), 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k), 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu

aplicarea art. 70 alin. (3), art. 79 Cod penal, i-au fost stabilite pedepse în baza:

- art. 188 alin. (5) Cod penal – 7 ani închisoare;

- art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal – 8 ani închisoare;

- art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal – 2 ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate lui Coroian Mihail i-a fost stabilită pedeapsă de 11 ani închisoare.

Conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa numită prin prezenta decizie i-a fost

adăugat pedeapsa neexecutată și fixată prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun.

Chișinău din 20 decembrie 2011, stabilindu-i lui Coroian Mihail pedeapsă definitivă

de 12 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

a stabilit corect starea de fapt și de drept ce corespunde probelor din dosar, care au

fost apreciate corect, fiind încadrate just acțiunile inculpaților.

Instanța de apel a menționat că, deși inculpații Milicenco Viaceslav, Fuștei

Veaceslav, Coroian Mihail au recunoscut parțial vina în cele incriminate lor, iar

inculpații Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Cașu Olga au negat culpa în cele

imputate lor, vina acestora în săvârșirea faptelor incriminate prin rechizitoriu este

dovedită prin probele administrate, cercetate de către prima instanță, cercetate

suplimentar și verificate în ședința instanței de apel și anume: declarațiile

reperezentantului părții vătămate Nicoară V. (f.d. 95 v. 1), martorilor Andoni Serghei

30

(f.d. 38-39 v. 6), Morozinschi Nicolai (f.d. 71-72 v. 6), Lupușor Vitalie (f.d. 73-77, 99-

103 v. 6), Ursu Tudor (f.d. 104-105 v. 6), Tulbure Eugen (f.d. 105-106 v. 6),

reprezentantul legal Cașu Natalia al inculpatei minore Cașu Olga (f.d. 16-21 v. 7),

martorului Cucer Vitalie (f.d. 9-12 v. 8), Maticiuc Sergiu (f.d. 156 v. 6), Antoci Albert

(f.d. 157-158 v. 6), Turchin Victor (f.d. 188 v. 6), Baciu Alexei (f.d. 189-190 v. 6). Vina

inculpaților se confirmă și prin probele scrise cercetate de către prima instanță și

verificate suplimentar de instanța de apel și anume: procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 31.01.2012 cu fototablițele anexate (f.d. 27-38 v. 1); îndreptarea

cadavrului la examinare medico-legală din 31.01.2012; procesul-verbal de cercetare la

fața locului din 31.01.2012 cu anexarea planșei fotografice (f.d. 40-44 v. 1); recipisa

eliberată lui Hamza Bayindir (f.d. 118-120 v. 1); răspunsul pentru Ambasada Turciei

în R.Moldova din 31.01.2012 (f.d. 65 v. 1); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei

după fotografie din 01.02.2012 (f.d. 91-92 v. 1); procesul-verbal de ridicare din

02.02.2012 (f.d. 96 v. 1); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie

din 02.02.2012 (f.d. 101 v. 1); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după

fotografie din 03.02.2012 (f.d. 149-150 v. 1); procesul-verbal de recunoaștere a

persoanei după fotografie din 03.02.2012 (f.d. 151 v. 1); procesul-verbal de

recunoaștere a persoanei după fotografie din 03.02.2012 (f.d. 153-154 v. 1); procesul-

verbal de percheziție din 03.02.2012 (f.d. 158-159 v. 1); procesul-verbal de examinare a

obiectelor din 04.02.2012 cu anexarea fototablițelor obiectelor (f.d. 164-168 v. 1);

ordonanța de ridicare din 06.02.2012 (f.d. 170-171 v. 1); procesul-verbal de ridicare din

06.02.2012 (f.d. 172 v. 1); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 06.02.2012 cu

anexarea fototablițelor ( f.d. 173-175 v. 1); procesul-verbal de percheziție din

08.02.2012 (f.d. 180-181 v. 1); tabelul fotografic la percheziția domiciliului din str.

Xxxxx mun. Chișinău din 08.02.2012 (f.d.182-189 v. 1); ordonanța de ridicare din

10.02.2012 (f.d. 196 v. 1); procesul-verbal de ridicare din 10.02.2012 (f.d. 197 v. 1);

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09.02.2012 (f.d. 215-217 v. 1); fișa

persoanei juridice ÎCS ,,TODAY GROUP” SRL (f.d. 219-220 v. 1); procesele-verbale de

verificare a depozițiilor la fața locului din 07.02.2012 ale inculpatului Fuștei Veaceslav

(f.d. 234-238 v. 1); procesele-verbale de verificarea depozițiilor la fața locului din

07.02.2012 ale inculpatului Bordeianu Alexandru (f.d. 239-245 v. 1); procesul verbal

din 07.02.2012 de verificare a declarațiilor inculpatei Cașu Olga la locul infracțiunii

pe bul. Xxxxx ap. xxxxx mun. Xxxxx (f.d. 6-8 v. 2); procesul-verbal de reconstituire a

faptei la fața locului din 29 martie 2012 de către Coroian Mihail (f.d. 15-17 v. 2);

raportul de expertiză medico-legală nr. 251 din 05 martie 2012 (f.d. 30-39 v. 2);

fotoablițele victimei decedate Bayindir Ismet (f.d. 38-39 v. 2); raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 499 din 06 martie 2012 cu anexarea fototablițelor (f.d. 143-145 v.

2); raportul de expertiză medico-legală nr. 190 din 22.02.2012 a urmelor de sânge

ridicate de pe maioul victimei Bayaindir Ismet (f.d. 181 – 184 v. 2); raportul de

expertiză medico-legală nr. 191 din 22.02.2012 a urmelor de sânge ridicate de pe

lengeria victimei Bayaindir Ismet (f.d. 185 - 188 v. 2); raportul de expertiză

suplimentară din 23.02.2012 și planșa fotografică (f.d. 242-244 v. 2); procesul-verbal de

examinare din 10 mai 2012 (f.d. 57 v. 4); procesul-verbal de cercetare la fața locului din

29.02.2012 (f.d. 74-77 v. 4); tabelul fotografic anexat la procesul verbal de cercetare la

31

fața locului în incinta IDP al CGP mun. Chișinău din 29.02.2012 locul evadării

inculpatului Milicenco Viaceslav (f.d. 79-86 v. 4); dosarul cu anexarea anchetei

arestatului Milicenco Viaceslav (f.d. 91-113 v. 4); procesul-verbal de examinare din 02

martie 2012 unde este supus examinării purtătorul de informație electronică de tip

DVD-R de model ,,LG” înregistrări video din curtea de primblări a IDP al CGP mun.

Chișinău 27-29.02.2012 (f.d. 173-174 v. 4); registrul de evidență al persoanelor deținute

în IDP al CGP mun. Chișinău (f.d. 177-180 v. 4); raportul de expertiză psihiatrică legală

staționară nr. 32s-2014 din 13 mai 2014 în privința inculpatului Milicenco Viaceslav (

f.d. 192-194 v. 9); raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 44a-2014 din

28 ianuarie 2014, în privința inculpatului Fuștei Veaceslav (f.d. 166-168, v. 9); raportul

de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 30a-2014 din 21 ianuarie 2014, în

privința inculpatului Bordeianu Alexandru (f.d. 170-172, v. 9); raportul de expertiză

psihiatrico-legală ambulatorie nr. 29a-2014 din 21 ianuarie 2014 în privința

inculpatului Grigorița Natalia (f.d. 174-176, v. 9); raportul de expertiză psihiatrico-

legală ambulatorie nr. 90-2014 din 18 februarie 2014 în privința inculpatului Coroian

Mihail (f.d. 178-180, v. 9); raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 35a-

2014 din 24 ianuarie 2014 în privința inculpatului Cașu Olga (f.d. 182-184, v. 9);

ancheta socială prezentată de către Direcția Asistență Socială, Protecției Familiei și

copilului Ungheni din 26 noiembrie 2013 cu privire la examinarea condițiilor de trai ale

minorei inculpatei Cașu Olga Xxxxx a.n xxxx cu domiciliul în or. xxxxx str. xxxxx pe 2 file;

copia din Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și

incidente, care reflectă informația ,,902” înregistrată sub nr. 1197 din 31.01.2012 ora

06.50.

Astfel, instanța de apel a considerat că, la pronunțarea sentinței prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just ajungând la concluzia că

inculpații au săvârșit infracțiunile imputate. Aceste împrejurări au fost constatate din

totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților în comiterea

infracțiunilor imputate.

Prin urmare, instanța de apel analizând declarațiile martorilor, în coroborare cu

ansamblul probelor scrise anexate la cauza penală, a considerat că acestea sunt

veridice, consecvente, consecutive pe tot parcursul procesului penal, atât în cadrul

urmăririi penale, cât și în instanța de judecată, care coroborează cu probele scrise

nominalizate mai sus, și dovedesc cu certitudine că inculpații au comis infracțiunile

imputate lor.

Nerecunoașterea vinei de către inculpații Bordeianu Alexandru, Grigorița

Natalia și Cașu Olga, instanța de apel a apreciat-o ca o metodă de apărare și un drept

de a nu se autoincrimina garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO.

Instanța de apel a reținut că, inculpații Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru,

Coroian Mihail și Grigorița Natalia și-au schimbat declarațiile în ședința de judecată

menționând că, declarațiile date în cadrul urmăririi penale sunt neveridice, invocând

32

că au fost reținuți pe timp de noapte, nu erau în stare să dea declarații, erau sub

influența alcoolului, au fost audiați în lipsa avocatului.

De asemenea, inculpații Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail, Bordeianu Alexandru

și Grigorița Natalia au invocat, precum că au fost maltratați în cadrul urmăririi penale,

au fost amenințați și din această cauză au recunoscut vinovăția la etapa urmăririi

penale.

Verificând versiunea înaintată de inculpați referitor la maltratarea lor în cadrul

urmăririi penale și depunerea declarațiilor fiind presați de către colaboratorii de

poliție, instanța de apel a constatat că, prin ordonanțele Procurorului mun. Chișinău

din 15.03.2017 și din 04.05.2017 s-a dispus refuzarea în pornirea urmăririi penale, pe

faptul presupuselor acțiuni ilegale ale colaboratorilor de poliție din cadrul

Inspectoratului de poliție Rîșcani al DP mun. Chișinău, față de Fuștei Veacesav,

Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Coroian Mihail, în privința colaboratorilor

de poliție pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, fiind clasat procesul

penal în cauză, ordonanțe ce nu a fost contestate de către inculpați și nici de avocații

lor.

Astfel, instanța de apel a considerat că, toate acțiunile procesuale de urmărire

penală efectuate în această cauză și anume, audierea inculpaților Milicenco Viaceslav,

Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail, Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Cașu

Olga în calitate de bănuiți, în calitate de învinuiți, audierea suplimentară a învinuiților

(f.d. 59-62, 65, 66-69, 110-112, 154-158, 200-205, 245-247, v. 3), acțiunilor procesuale de

verificare a declarațiilor învinuiților la fața locului (f.d. 239-245, v. 1, f.d. 6-7 v. 2),

acțiunile de reconstituire la fața locului, la toate acțiunile procesuale au fost prezenți

și inculpații au fost asistați de apărători lor, iar în cazul bănuiților, învinuiților minori

au participat reprezentanții legali ai minorilor, pedagogi, specialiști, toate procesele

verbale sunt semnate de către Milicenco Viaceslav, Fustei Veaceslav, Coroian Mihail,

Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Cașu Olga, de avocații lor, de

reprezentanții legali ai minorilor, pedagogi, specialiști, nimeni nu a făcut nici o

obiecție referitor la încălcarea normelor procedurale penale la efectuarea acțiunilor de

urmărire penală, nici la momentul întocmirii actelor procesuale, nici la finele urmăririi

penale și până la faza cercetării judecătorești nimeni nu a invocat faptul aplicării

relelor tratamente, inumane sau degradante și nici încălcarea legislației procedurale

penale ce ar duce la declararea nulă a acestora.

La fel, din materialele dosarului nu rezultă faptul că inculpații ar fi fost

diagnosticați cu careva vătămări corporale, ce ar putea fi atribuite la cele provenite în

urma relelor tratamente.

Instanța de apel a menționat că, la data de 04.02.2012, Bordeianu Alexandru a fost

totuși examinat de către medicul legist, conform căruia pe corpul acestuia în regiunea

lombară au fost depistate trei echimoze, care se califică ca vătămări neînsemnate.

Totodată, din raportul de constatare rezultă că, numitul a comunicat medicului,

precum că nu a fost maltratat. De asemenea, Bordeianu Alexandru a comunicat că,

după reținere a fost transportat în port-bagaj până la Inspectoratul de poliție Rîșcani,

timp în care se lovea de un balon de gaz. În situația în care alte vătămări pe corpul

acestuia nu au fost depistate sunt dubii majore ce ține de alegațiile, precum că ar fi

33

fost maltratat. Nu se exclude proveniența acestora și în momentul reținerii, iar faptul

depistării vătămărilor la 04.02.2012, în ziua reținerii, exlude versiunea invocată de

Bordeianu Alexandru, precum că a fost maltratat pe tot parcursul aflării în izolatorul

de detenție pentru a recunoaște vina.

De asemenea, instanța de apel a reținut că nu s-a confirmat faptul prezenței

vătămărilor corporale la Grigorița Natalia, cât și Coroian Mihail.

Ținând cont de faptul că, careva vătămări corporale ce ar confirma maltratarea,

pe corpul inculpaților nu au fost depistate și lipesc alte probe plauzibile ce ar confirma

aplicarea față de ei a relelor tratamente în situația în care cu toții practic și-au

recunoscut vina benevol, au dat de mai multe ori declarații la diferite etape a

procesului penal cu interval de o lună chiar și două luni, instanța de apel a constatat

că toate acestea pun la îndoială producerea evenimentelor descrise de către inculpați.

Totodată, instanța de apel a accentuat că, Coroian Mihail a concretizat că după

comiterea infracțiunii imputate lor, s-au înțeles între inculpați că în cazul reținerii de

către poliție să nu recunoască implicarea lor la comiterea acestei infracțiuni și să nu

facă careva declarații, chiar dacă și vor fi bătuți.

Instanța de apel a apreciat critic versiunea inculpaților Bordeianu Alexandru și

Grigorița Natalia, precum că la momentul reținerii ei se aflau în stare de ebrietate sau

în stare de extremă oboseală, ceea ce a influențat esențial veridicitatea declarațiilor

acestora, însă fiind reținut la 04.02.2012, inculpatul Bordeianu Alexandru din start a

recunoscut vina, și-a menținut declarațiile la 06.02.2012 în calitate de bănuit (f.d. 153,

v. 3), de asemenea a recunoscut culpa fiind audiat suplimentar în calitate de învinuit

în cadrul urmăririi penale la 14.03.2012 (f.d. 154-158, v. 3), astfel se exclude versiunea

precum că la momentul relatării amănunțite a modalității de comitere a infracțiunii,

Bordeianu Alexandru, la data de 14.03.2012, era sub influența a careva substanțe

interzise.

Analogic, Grigorița Natalia fiind audiată în calitate de bănuită la data de

31.01.2012 a recunoscut parțial bănuiala imputată, ulterior a recunoscut parțial vina la

data de 07.05.2012 (f.d. 208, v. 4).

De către instanța de apel a fost reținut că, procesele-verbale de audiere a

inculpaților sunt semnate de apărători, cele de audiere a bănuiților minori sunt

semnate și de reprezentanții legali ai acestora, iar pe parcusrul urmăririi penale nu a

parvenit nici o plângere în privința acțiunilor organului de urmărire penală și doar

după pronunțarea sentinței au invocat careva încălcări în acest sens.

Astfel, de către instanța de apel acest comportament al inculpaților a fost apreciat

ca fiind o strategie de eschivare de la răspunderea penală, de numire a unor pedepse

mai blânde în privința acestora, astfel încât au fost reținute declarațiile inculpaților

date în cadrul urmăririi penale, ca fiind veridice, deoarece anume aceste depoziții sunt

date imediat după comiterea infracțiunilor, fără influența a careva factori externi și

care coroborează cu declarațiile reprezentantului succesorului părții vătămate,

martorilor și probelor scrise expuse mai sus.

Cu referire la încadrarea juridică a infracțiunii prevăzute de art. 208 Cod penal,

în prezenta speță, instanța de apel a menționat că, în ședință de judecată s-a constatat

cu certitudine că la momentul infracțiunii, adică 31.01.2012, Cașu Olga – născută la

34

14.06.1996 și Coroian Mihail, născut la 09.12.1994, erau minori. Despre acest fapt

cunoșteau cu siguranță ceilalți inculpați – Milicenco Viaceaslav, Fuștei Veaceslav,

Bordeianu Alexandru și Grigorița Natalia, deoarece din declarațiile inculpaților

rezultă că cu toți se cunoșteau de mai mult timp, petreceau timpul împreună, periodic

chiar locuiau împreună și toți cunoșteau că Coroian Mihail și Cașu Olga sunt minori,

ce se confirmă prin însăși declarațiile inculpaților.

Totodată, s-a constatat cert prin probele cercetate, că anume Milicenco

Viaceaslav, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru i-au propus minorului Coroian

Mihail să participe la atacul tâlhăresc nominalizat, la ce acesta a fost de acord.

Respectiv, anume Bordeianu Alexandru și Grigorița Natalia au convins-o pe minora

Cașu Olga să meargă împreună cu Natalia la întâlnire cu două persoane de gen

masculin, pentru a pătrunde în domiciliul acestuia, ca ulterior să sustragă careva

bunuri materiale. Tot, Bordeainu Alexandru a convins-o pe Cașu Olga, împreună cu

Milicenco Viaceaslav și Fuștei Veaceslav, să meargă să le arate unde se găsește

apartamentul părții vătămate Bayindir Ismet și să sune la ușă, pentru ca acesta să

deschidă, iar ei să pătrundă în apartament și să comită atacul tâlhăresc.

Astfel, în opinia instanței de apel s-a dovedit că, în acțiunile inculpaților

Milicenco Viaceaslav, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru și Grigorița Natalia

sunt întrunite elementele infracțiunii de atragere a minorilor Coroian Mihail și Cașu

Olga la săvârșirea infracțiunilor, într-un grup criminal organizat, solicitările

inculpaților de achitare de sub acest capăt de învinuire fiind lipsite de suport

justificativ și probant.

În privința agravantei prevăzute de lit. b) al alin. (3) art. 208 Cod penal –„prin

atragerea minorilor într-un grup criminal organizat”, instanța de apel a menționat că,

prima instanță just a statuat că sub aspectul învinuirii aduse în baza art. 208 alin. (3)

lit. c) Cod penal, acuzarea de stat în mod mecanic a indicat litera „c”, or în descrierea

calificativului agravant este textul corect, prevăzut de art. „b”- „prin atragerea minorilor

într-un grup criminal organizat”.

Instanța de apel a apreciat cele indicate mai sus drept o greșeală mecanică, a

organului de urmărire penală, ce nu modifică esența învinuirii aduse, motiv pentru

care a respins argumentul apărătorilor, precum că prima instanță neîntemeiat a

recalificat acțiunile inculpaților, deoarece la caz nu s-a realizat o recalificare a

acțiunilor acestora, ci o corectare prin sentință a unei erori mecanice ce s-a strecurat în

rechizitoriu și care nu afectează natura învinuirii.

Cu referire la vinovăția lui lui Milicenco Viaceslav în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 317 alin. (1) Cod penal, adică evadarea din locurile de detenție, săvârșită

de persoana care se afla sub arest preventiva, instanța de apel a considerat că aceasta a

fost dovedită în afara oricăror dubii, prin declarațiile martorilor Maticiuc Sergiu (f.d.

156, v. 6), Antoci Albert (f.d. 157-158, v. 6), Turchin Victor (f.d. 188, v. 6), Baciu Alexei

(f.d. 189-190, v. 6) și prin ansamblul de probe scrise și anexate la materialele cauzei,

însă la momentul pronunțării prezentei decizii, termenul de prescripție în privința lui

Milicenco Viaceslav pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 317 alin. (1) Cod

penal a expirat.

35

Prin urmare, instanța de apel a dispus că, Milicenco Viaceslav recunoscut vinovat

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 317 alin. (1) Cod penal, în baza art. 389 alin.

(4) pct. 3) Cod de procedură penală, coroborat cu art. 53 lit. g) Cod penal urmează a fi

liberat de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de

tragere la răspundere penală prevăzut de art. 60 Cod penal.

Referitor la solicitările invocate în apelul declarat de avocatul Păun Petru în

numele inculpatului Fuștei Veaceslav privind achitarea în baza art. 290 alin. (2) lit. b)

Cod penal, instanța de apel a reținut că, apărarea indică că din declarațiile făcute de

inculpați în cadrul urmăririi penale, precum și în cadrul cercetărilor judecătorești, se

atestă că arma din apartamentul lui Bayindir Ismet, nu a fost sustrasă de Fuștei

Veceslav, inclusiv păstrarea și purtarea armei nu a fost realizată de acesta.

În acest sens, instanța de apel a reținut că, latura obiectviă a infracțiunii prevăzute

de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal presupune nu doar sustragerea, ci și purtarea și

păstrarea ilegală a armelor, și munițiilor, iar în ședința de judecată s-a constatat că la

momentul sustragerii pistolului din apartamentul părții vătămate, Milicenco

Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail erau împreună, acționau de comun

acord și, prin urmare, au sustras arma împreună. Totodată, după ce au ajuns la casa

din sectorul Buiucani pe care o închiria Milicenco Viaceslav, acesta i-a întrebat pe toți

inculpații ce să facă cu pistolul și dacă urmează să-l păstreze, iar toți unanim au

răpsuns afirmativ.

În asemenea situație, la caz se atestă indubitabil vinovăția lui Milicenco

Viaceslav, Coroian Mihail și Fuștei Veaceaslav în comiterea infarcțiunii prevăzute de

art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi - purtarea și păstrarea ilegală a

armelor și munițiilor, sustragerea lor, astfel încât nu se atestă nici un temei de achitare a

inculpaților în acest sens.

Totodată, inculpatul Fuștei Veaceslav și apărătorul acestuia au solicitat aplicarea

pedeapsei sub limita legii, prin prisma art. 79 Cod penal, invocând starea precară a

sănătății și colaborarea cu organul de urmărire penală.

Analizând argumentele invocate de către avocat și inculpat, instanța de apel a

considerat că, circumstanțele elucidate de apărător nu constituie circumstanțe

excepționale, acestea fiind circumstanțe comune ce au fost luate în considerație de

către prima instanță la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului.

Astfel, în speță nu se atestă careva temeiuri de aplicare a prevederilor art. 79 Cod

penal față de Fuștei Veaceslav, deoarece la caz nu există careva circumstanțe

excepționale în privința acestora, care ar condiționa aplicarea unei pedepsei sub limita

minimă prevăzută de legea penală, motiv pentru care a fost respinsă ca nefondată

solicitarea apărării de aplicare în privința lui Fuștei Veaceslav a prevederilor art. 79

Cod penal.

În continuare, cu referire la argumentele invocate de către avocatul Tarsîna Vasile

și inculpata Grigorița Natalia, instanța de apel a notat că vinovăția ultimei în

comiterera infracțiunii prevăzute art. 42 alin. (4), (5) și art. 188 alin. (5) Cod penal a

fost demonstrată înafara oricăror dubii. Fiind audiată la etapa urmăririi penale în

calitate de bănuită și victimă, Grigorița Natalia a recunoscut vinovăția în cele

incriminate. Totodată, toți ceilalți inculpați – Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav,

36

Bordeianu Alexandru, Coroian Mihail și Cașu Olga au indicat că, anume Grigorița

Natalia a fost cea care i-a instigat la comiterea tâlhăriei, deoarece ea ducea lipsă de

bani.

În acastă ordine de idei, inculpatul Fuștei Veaceslav a indicat că „…aflîndu-se în

apartament la Grigorița Natalia anume dânsa a propus să comită atacul asupra unui turc,

spunând că anterior ea a mai sustras de la el careva bunuri, ea și-a asumat angajamentul a afla

toată informația despre victimă, inclusiv și locul de trai și păstrare a banilor și bunurilor

valoroase; Grigorița intenționat a lăsat la victimă telefonul mobil pentru a avea temei de a

reveni după el astfel, prin această metodă a pătrunde în apartament, iar inculpata Cașu Olga

a asigurat pătrunderea inculpaților în apartamentul victimei….” (f.d. 66 - 69 v. 3).

Inculpatul Coroian Mihail a confirmat faptul că, anume Grigorița Natalia le

propunea să comită tălhăria, deoarece nu avea bani, tot Grigorița le-a oferit informația

despre victimă, locul de trai și modul de trai a acestuia, faptul că dispunea de bani și

bunuri scumpe, iar inculpata Cașu Olga în mod benevol a asigurat pătrunderea lor în

apartament (f.d. 110 – 112 v. 3).

Inculpatul Bordeian Alexandru a confirmat, de asemenea, rolul acestor două

inculpate și faptul că ele au acționat benevol (f.d. 154 -158 v. 3).

În partea ce ține de pretinsele abuzuri ale organului de urmărire penală în

privința inculpatei Grigorița Natalia, instanța de apel s-a exspus supra, reiterând că

fiind audiată la urmărirea penală, aceasta a recunoscut parțial vinovăția, a relatat în

mod benevol circumstanțele faptei săvârșite, ba chiar a refuzat și să facă careva

declarații.

Astfel, fiind audiată în calitate de bănuită Grigorița Natalia și-a recunoscut

parțial vinovăția (f.d. 200 – 205 v. 3), fiind audiată în calitate de învinuită la 03.02.2012,

Grigorița Natalia nu și-a recunoscut vinovăția (f.d. 209 v. 3), fiind pusă repetat sub

învinuire la 17.05.2012 (adică la câteva luni de la primele audieri) aceasta deja a

recunoscut vina (f.d. 212 v. 4).

Instanța de apel a subliniat că, anume Grigorița Natalia a indicat persoana în

privința căruia urmau să comită atacul tîlhăresc și de la care urmau să fie sustrași banii

și obiecte scumpe, tot ea a proiectat modalitatea prin care inculpații urmau să

pătrundă în apartamentul părții vătămate, astfel încât ea împreună cu Cașu Olga

urmau să nimerescă în locuința lui Baiyandir Ismet, ca uletrior să le deschidă ușa.

Tot, Grigorița Natalia a fost cea care i-a spus lui Cașu Olga să sustragă ce reușește

din aparatment, cât ea discuta cu cetățeanul turc la bucătărie și tot ea, când a înțeles

că la moment este imposibilă comiterea atacului, și-a lăsat intenționat telefonul în

apartamentul părții vătămate, pentru ca să aibă ulterior pretext pentru a se întoarce în

locuința ultimului și a săvârși atacul tîlhăresc.

Prezintă interes argumentul apărătorului precum că „la caz, se atestă excesul

executorilor, care au sustras arma personală a victimei, calculatorul, fără a fi o

înțelegere prealabilă între inculpați, că nu au fost probate așa criterii ca stabilitatea

grupului, prezența organizatorului, pregătirea unui plan de activitate infracțională,

repartizarea obligatorie a rolurilor”, deoarece prin sintagma „exces” și „executorilor”

doar se confirmă vinovăția lui Grigorița Natalia în instigarea comiterii faptelor social

37

periculoase prevăzute de art. 188 alin. (5) și art. 290 Cod penal de către ceilalți

inculpați.

A fost respins de către instanța de apel argumentul, precum că Grigoriță Natalia,

fiind un cetățean conștiincios, a alertat vecinii de apartament ai victimei, pentru a

chema serviciul „Salvare” și de la care a anunțat telefonic organele de drept despre

crima depistată la moment când a găsit cadavrul părții vătămate, deoarece anume ea

a pus la cale comiterea infracțiunii în cauză, a indicat care sunt datele de domiciliu ale

părții vătămate, însă nu cunoștea că cetățeanul străin deține armă de foc și că

evenimentele pot prelua un alt scenariu.

La fel, a fost considerată neîntemeiată afirmația părții apărării, precum că

versiunea întocmirii unui plan criminal cu împărțirea rolurilor este o presupunere

nedemonstrată a acuzatorilor, nu a fost confirmată prin alte probe pertinente, or, toți

inculpații au relatat detaliat că infracțiunea a fost bine plănuită, Grigorița Natalia

căutând persoana cu care să meargă la întâlnire, ca să poată pătrunde în locuința părții

vătămate, despre care anume ea cunoștea că este om de afaceri și dispune de bani.

Generalizând cele expuse, instanța de apel a conchis că, culpabilitatea lui

Grigorița Natalia este demonstrată cu certitudine, motiv pentru care a respins apelul

avocatului Tarsîna Vasile și apelul inculpatei Grigorița Natalia, nefiind nici un temei

de implicare în sentința adoptată, în această parte.

Cât privește apelul declarat de către avocatul Pruteanu Natalia în numele

inculpatei Cașu Olga, instanța de apel a reținut că apărătorul înaintează două temeiuri

care concimitent se exclud: achitarea pe motiv că fapta nu întrunește elementele

infracțiunii și achitarea pe motiv că există una din cauzele care înlătură caracterul

penal al faptei.

Faptul că în acțiunile inculpatei Cașu Olga se conțin elementele infracțiunii de

tâlhărie se demonstrează prin declarațiile inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei

Veaceslav, Coroian Mihail, Bordeianu Alexandru, martorilor și probelor scrise care au

indicat că Cașu Olga în mod benevol a căzut de acord să le asigure pătrunderea în

apartamentul părții vătămate.

Totodată, vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii imputate se

demonstrează prin procesele - verbale de verificare a depozițiilor la fața locului din

07.02.2012, ale inculpaților Fuștei Veaceslav și Bordeianu Alexandru (f.d. 234 - 245, v.

1), procesul-verbal din 07.02.2012 de verificare a declarațiilor inculpatei Cașu Olga la

locul infracțiunii pe bul. Xxxxx, ap. xxxxx, mun. Xxxxx (f.d. 6 - 8, v. 2) și procesul-

verbal de reconstituire a faptei din 29 martie 2012, de către Caroian Mihail (f.d. 15 - 17,

v. 2) prin care se confirmă cert că, acțiunile procesuale au fost efectuate în prezența

avocaților inculpaților, reprezentanților legali, pedagog și a specialistului în cadrul

căruia învinuiții arată cu lux de amănunte în ce circumstanțe au comis infracțiunile,

indică ușa pe unde au pătruns în scara casei și apoi în apartament; acțiunile tuturor

participanților la comiterea infracțiunii asupra victimei; casa unde au plecat cu

bunurile sustrase; soba în care au ars o parte din bunuri și obiecte folosite la săvârșirea

infracțiunii, au indicat acțiunile fiecărui participant, modul și metoda de săvârșire a

faptei social periculase.

38

Însăși inculpata Cașu Olga, fiind audiată, a relatat cu lux de amănunte

modalitatea în care a aflat unde locuiește partea vătămată, cum au pătruns în locuința

acestuia, cum a asigurat pătrunderea lui Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav,

Coroian Mihail în apartamentul părții vătămate. Tot, Cașu Olga a fost cea care a

așteptat inculpații împreună cu Bordeianu Alexandru, care le-a ajutat să schimbe

hainele, și tot ea a vândut împreună cu Bordeianu Alexandru bunurile sustrase.

Concomitent, avocatul inculpatei a invocat că la caz exista una din cauzele care

înlătura caracterul penal al faptei, în baza art. 390 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură

penală - chiar dacă s-ar admite ipotetic că, este valabilă versiunea acuzării și sânt

întrunite elementele infracțiunii, oricum urmează să fie adoptată sentință de achitare

pe motiv că există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, întrucât

inculpata minoră Cașu Olga, conform raportului de expertiză psihiatrico-legală

ambulatorie nr. 35a-2014 din data de 24.01.2014, prezintă diagnoza - Tulburare de

personalitate, dependență la momentul comiterii infracțiunii ce i se impută...avea

redusă capacitatea de dirijare a acțiunilor din care considerente nu își putea da seama

în volum deplin de caracterul și consecințele acțiunilor sale, nu putea să le dirijeze în

volum deplin din care considerente ultima a acționat în stare de discernământ

diminuat și acțiunile acesteia cad sub incidența art. 231 Cod penal, respectiv inculpata

minora a acționat cu responsabilitate redusă.

În acest sens, instanța de apel a subliniat că prin prisma prevederilor art. 231 Cod

penal, tulburarea psihică a inculpatei Cașu Olga la momentul comiterii infracțiunii

influențează la stabilirea pedepsei, însă nu duce la achitarea inculpatei, or, potrivit

raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 35a-2014 din 24 ianuarie 2012

în privința inculpatului Cașu Olga (f.d. 182-184, v. 9), s-a concluziționat că, „datorită

trăsăturilor specifice ale personalității, depistate în cadrul examinării psihologice, avea redusă

capacitatea de dirijare voluntară a acțiunilor sale, din care considerente nu își putea da seama

în volum deplin de caracaterul și consecințele acțiunilor sale, nu putea să le dirijeze în volum

deplin, din care considerente ultima a acționat în stare de discernământ diminuat și acțiunile

acesteia cad sub incidența art. 231 Cod penal. În prezent tulburări de semnificație psihiatrică

legală nu evidențiază, poate oferi declarații”.

Din acest considerent, în baza art. 231 Cod penal, instanța de apel a ținut cont de

prevederile prezentei norme la stabilirea și individualizarea pedepsei lui Cașu Olga și

de faptul că inculpata a comis infracțiune fiind minoră.

Cu referire la afirmațiile părții apărării, precum că este ilegală încadrarea

acțiunilor inculpaților conform semnului calificativ, în proporții deosebit de mari,

considerând exagerat prejudiciului material cauzat prin infracțiune, deoarece nu au

fost prezentate probe că la intrarea în Republica Moldova, Bayandir Ismet a declarat

brățară din aur de mână încrustată cu aproximativ 30 de diamante cu greutatea totală

mai mare de 40 grame, în valoare de 35.000 dolari SUA, un ceas de mână în valoare

de 5.000 dolari SUA, instanța le-a respins ca nefondate.

La aceste critici, instanța de apel a reținut că, din declarațiile succesorului victimei

Bayandir Burcu, care este fiica victimei (f.d.195 v. 1) și a avocatului acestuia Nicoară

Vasile, depuse în ședințele judiciare, s-a relatat că bunurile sustrase de inculpați -

brățăra din aur încrustată cu diamante avea prețul de 35.000 dolari SUA echivalent a

39

412.450 lei, ceas “Beverly Hills Polo Club Sapphire” la preț de 5.000 dolari SUA,

echivalent a 58.921 lei, iar faptul că victima dispunea de aceste bunuri care au fost

sustrase în urma comiterii infracțiunii de către inculpați se confirmă prin fotografia

victimei Bayandir Ismet (f.d. 196 v. 1), pe mâna căruia se vede o brățara și ceasul.

Totodată inculpații au recunoscut că, au sustras aceste bunuri pe care le-au

vândut, astfel fiind imposibil de a aprecia în alt mod prin efectuarea unei expertize

merceologice mărimea prejudiciului cauzat prin infracțiune, deoarece bunurile nu

sunt, iar vinoveți fiind însăși inculpații, motiv pentru care instanța dă credibilitate

declarațiilor succesorului victimei Bayandir Burcu Bașac, care este fiica victimei și nu

a inculpaților, respectiv nici partea apărării nu a prezentat nici o probă ce ar infirma

cele spuse de succesorul victimei, motiv pentru care au fost respinse apelurile

apărătorilor în această parte.

Instanța de apel a respins și argumentele invocate de acuzatorul de stat în apelul

înaintat, precum că prima instanță la stabilirea și individualizarea pedepselor, nu a

luat în considerație gravitatea infracțiunilor imputate și nu a stabilit pedepse ce ar

duce la corectarea și reeducarea inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav,

Bordeianu Alexandru și Grigorița Natalia, deoarece, la caz pedepsele aplicate acestor

inculpați sunt echitabile și proporționale gravității crimelor comise.

La stabilirea și individualizarea pedepsei aplicate lui Milicenco Viaceslav, se

atestă că inculpatul a comis o infracțiune excepțional de gravă, una deosebit de gravă

și două mai puțin grave, de faptul că infracțiunile au fost comise cu intenție, de un

grup criminal organizat, a atras minorii Coroian Mihail și Cașu Olga în acest grup

criminal, de personalitatea inculpatului, care anterior a fost judecat, nu se află la

evidența medicului narcolog sau psihiatru.

La stabilirea și individualizarea pedepsei aplicate lui Fuștei Veaceslav, se atestă

că inculpatul a comis o infracțiune excepțional de gravă, una deosebit de gravă și două

mai puțin grave, de faptul că infracțiunile au fost comise cu intenție, de un grup

criminal organizat, a atras minorii Coroian Mihail și Cașu Olga în acest grup criminal,

de personalitatea inculpatului, care anterior nu a fost judecat, nu se află la evidența

medicului narcolog sau psihiatru.

La stabilirea și individualizarea pedepsei aplicate lui Bordeianu Alexandru, se

atestă că inculpatul a comis o infracțiune deosebit de gravă și una mai puțin gravă, de

faptul că infracțiunile au fost comise cu intenție, un grup criminal organizat, a atras

minorii Coroian Mihail și Cașu Olga în acest grup criminal, de personalitatea

inculpatului, care anterior a fost judecat, nu se află la evidența medicului narcolog sau

psihiatru.

Circumstanțe atenuante, prin prisma art. 76 Cod penal în privința inculpatului

Milicenco Viaceslav se atestă recunoașterea vinovăției, în privința lui Fuștei Veaceslav

și Bordeianu Alexandru nu se atestă.

Circumstanțele agravante prevăzute de lege în art. 77 Cod penal în privința

inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Bordeianu Alexandru a fost

reținut săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată.

Partea acuzării a solicitat ca în privința inculpaților să fie recunoscute în calitate

de circumstanțe agravantă - provocarea prin infracțiune a unor urmări grave,

40

săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, săvârșirea infracțiunii prin

folosirea armei. La caz, însă circumstanțele agravante invocate de procuror nu au fost

reținute ca agravante, deoarece sunt prevăzute la articolele corespunzătoare din

Partea Specială a Codului penal în calitate de semne ale componențelor de infracțiuni

pentu care sunt condamnați inculpații.

La stabilirea și individualizarea pedepsei aplicate lui Grigorița Natalia, se atestă

că inculpata a comis o infracțiune deosebit de gravă și una mai puțin gravă, de faptul

că infracțiunile au fost comise cu intenție, a avut rolul de instigator la comiterea

infracțiunii, că a atras minora Cașu Olga în grupul criminal organizat, de

personalitatea inculpatei, care anterior nu a fost judecată, nu se află la evidența

medicului narcolog sau psihiatru, are la întreținere un copil minor.

Circumstanțe atenuante și agravante, în privința inculpatei Grigorița Natalia, de

către instanța de apel nu au fost reținute.

Reieșind din cele expuse, instanța de apel a respins argumentul acuzatorului de

de stat, precum că incupaților umrează a le fi aplicate pedepse mai aspre și a menținut

pedepsele aplicate de către prima instanță inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei

Veaceslav, Bordeianu Alexandru și Grigorița Natalia.

Privitor la solicitarea procurorului de a fi aplicată față de inculpatul Milicenco

Viaceslav pedeapsa detențiunii pe viață, instanța de apel a reținut că, inculpatul

Milicenco Viaceslav și-a recunoscut vina în comiterea faptelor încriminate, care prin

prisma prevederiloe art. 76 Cod penal constituie circumstanță atenuantă, respectiv

coroborat cu art. 78 Cod penal în cazul în care instanța de judecată constată

circumstanțe atenuante la săvîrșirea infracțiunii, pedeapsa principală se reduce dacă

pentru infracțiunea săvârșită se prevede detențiune pe viață, aceasta se înlocuiește cu

închisoare de la 15 la 25 de ani, motiv pentru care instanța a respins ca nefondat apelul

porocurorului.

În partea ce ține de pedeapsa aplicată inculpaților Cașu Olga și Coroian Mihail,

instanța de apel a menționat că aceștia la momentul comiterii infracțiunilor erau

minori, urmând a fi reținute prevederile art. 70 alin. (3) Cod penal. Respectiv, prima

instanță nu a ținut cont de faptul că în corespundere cu standardele naționale și

internaționale un copil nu trebuie să fie privat de libertate în afară de cazurile când a

comis o infracțiune legată de aplicarea violenței sau a comis în mod persistent

infracțiuni grave și nu există alte căi de a reacționa, iar faptul că nu există alte căi

potrivite de a reacționa nu se referă la situația că nu sunt alternative, nu a aplicat față

de inculpatul Coroian Mihail art. 79 Cod penal.

Totodată, instanța de apel a considerat că, inculpatei Cașu Olga urmează a-i fi

stabilită pedeapsă, ținând cont de prevederile art. 231 Cod penal.

Astfel, lui Cașu Olga recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 188 alin. (5) Cod penal, cu aplicarea art. 231, art. 70 alin. (3) și art. 79 Cod penal i-a

fost stabilită pedeapsa sub formă de 6 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip

închis pentru femei.

În viziunea instanței de apel, pedepsele stabilite vor duce la restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni,

atât din partea condamnaților, cât și altor persoane.

41

11.1 Procuror, la data de 23 noiembrie 2017, care solicită casarea deciziei instanței

de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare, de către un alt complet de judecată.

În motivarea recursului ordinar procurorul invocă:

- instanța de apel în mod eronat a interpretat și a aplicat la caz prevederile art. 75

Cod penal, iar la stabilirea pedepsei inculpaților nu a ținut cont de circumstanțele

prezentei cauze penale, consecințele survenite și personalitatea ultimilor;

- instanța de apel în mod eronat a constatat necesitatea diminuării pedepselor

numite inculpaților și a acționat în derogare de la prevederile art. 409 alin. (2) Cod de

procedură penală;

- instanța de apel nu a ținut cont de numărul mare de infracțiuni de săvârșirea

cărora sunt învinuiți inculpații în prezenta cauză penală, de gravitatea celor comise,

în contextul în care infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) Cod penal face parte din

categoria celor excepțional de grave, iar celelalte din categoria celor grave;

- nu a ținut cont instanța de apel nici de consecințele faptelor săvârșite de către

inculpați și anume survenirea decesului victimei, de rezonanța socială a faptelor

comise, precum și impactul acestora asupra societății, în special a acelor pedepse

diminuate fără o careva motivare și justificare legal întemeiată;

- instanța de apel nu s-a condus de dispozițiile art. 75 și 61 Cod penal;

- instanța de apel nu a constatat prezența a careva circumstanțe atenuante la caz,

nu a ținut cont de faptul că inculpații nu au reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune,

nu s-a constatat acea căință activă și sinceră a ultimilor, ce ar dovedi instanței regretele

ce le manifestă aceștia în raport cu faptele săvârșite;

- concluziile instanțelor de fond la capitolul individualizării pedepselor stabilite

inculpaților sunt greșite și în contradicție cu probatoriul administrat la etapa urmăririi

penale și cercetării judiciare, neconforme scopului legii penale, principiului

individualizării răspunderii penale și pedepsei penale;

- nu s-a ținut cont de faptul că inculpații Milicenco V., Coroian M., Bordeianu A.,

anterior au fost condamnați și nu au conștientizat și folosit șansele acordate anterior

de instanțele de judecată, nu și-au făcut concluziile necesare și din nou au comis

infracțiuni. Mai mult ca atât, inculpații au ales calea infracțională organizându-se într-

un grup crminal organizat, pentru a comite mai multe infracțiuni, inclusiv cu

atragerea în activitatea lor și a minorilor, fapt ce indică la necesitatea stabilirii în

privința inculpaților a unor pedepse mai aspre.

În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală.

11.2 Avocatul Tarsîna Vasile în numele inculpatei Grigorița Natalia, la data de

15.12.2017, care solicită casarea acestora, cu dispunerea achitării ultimei pe capetele

de acuzare imputate ei, din lipsa elementelor infracțiunilor în acțiunile acesteia sau

dacă instanța consideră vina probată, a reîncadra acțiunile de la art. 188 alin. (5) Cod

penal la art. 188 alin. (2) Cod penal, reieșind din mărimea prejudiciului probat și

numirea unei pedepse conform sancțiunii normei reîncadrate pentru faptele comise.

În motivarea recursului ordinar invocă:

42

- în urma rejudecării apelului nu au fost înlăturate dubiile privind pertinitatea

probelor puse la baza sentinței și deciziei, în ce privește lista obiectelor sustrase de la

victimă și valoarea acestora, cât și a circumstanțelor invocate de inculpații Grigorița

Natalia și Bordeianu Alexandru, privind starea lor fizică și psihică la momentul aflării

primare în custodia poliției, adică la 31.01.2012;

- instanța de apel eronat a conchis în baza declarațiilor fiicei părții vătămate și a

avocatului Nicoară Vasile, cât și a unei fotografii privind prezența la partea vătămată

a brățarei din aur cu diamante și a ceasului care valorează împreună 40.000 de dolari

SUA;

- instanța de apel a lăsat fără apreciere probele prezentate de partea apărării

privind faptul că, victima nu a prezentat declarație vamală de introducere în

Republica Moldova a unor bunuri de valoare mare, care conform legislației naționale

urma să fie declarată la vamă, precum nu au fost prezentate probe despre procurarea

acestor bijuterii de către victimă;

- instanța de apel eronat a considerat că, acțiunile inculpate Grigorița Natalia au

fost încadrate justificat în baza art. 42 alin. (4), (5), 188 alin. (5) Cod penal și art. 208

alin. (3) lit. b) Cod penal, deoarece în cadrul cercetării judecătorești nu a fost dovedită

intenția și vinovăția inculpatei Grigorița Natalia de comitere a infracțiunilor imputate;

- în cazul ajungerii la concluzia că, inculpata Grigorița Natalia a participat la

săvârșit infracțiune de tâlhărie, atunci calificarea acțiunilor inculpaților în baza art.

188 alin. (5) Cod penal, adică conform semnului calificativ în proporții deosebit de

mari este neîntemeiată, deoarece prin certificatului departamentului vamal (f.d. 177 v.

7) apărarea a dovedit instanțelor de fond că la intrarea în Republica Moldova victima

nu a declarat niciodată brățara încrustată cu 30 de diamanate în valoare de 35.000

dolari și ceasul de mână de 5.000 dolari SUA;

- instanțelor de fond nu le-au fost prezentate probe pertinente că victima ar fi

deținut real brățara din aur și ceasul, precum nu a fost dovedită valoarea acestor

bunuri în modul stabilit;

- în cazul excluderii din învinuire a bunurilor sus indicate a căror existență la

victimă nu au fost dovedite în modul stabilit de lege, prejudciul material restant prin

infracțiune este de 37.405, 27 lei, ceea ce se încadrează în componența de infracțiune

în baza art. 188 alin. (2) Cod penal;

- eronat a fost stabilită și valoarea celorlalte bunuri sustrase și anume a

portsigaretului din argint, notebook „Lenovo”, 2 telefoane mobile de model „Nokia”,

deoarece reieșind din prețurile actuale valoarea acestora de piață este vădit exagerată;

- neîntemeiat inculpata Grigorța Natalia a fost condamnată în baza art. 208 alin.

(3) lit. b) Cod penal, deoarece în cadrul cercetării judecătorești nu a fost dovedit că

aceasta cunoștea vârsta minorei Cașu Olga, precum nu a cunoscut vârsta lui Coroian

Mihail, care conform carcteristicilor fizice nu părea a fi minor;

- instanța de fond fără nici un temei, din oficiu, a reîncadrat acțiunile inculpatei

Grigorița Natalia din art. 208 alin. (3) lit. c) în art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal,

motivând decizia adoptată prin faptul comiterii unei erori mecanice la întocmirea

rechizitoriului, fără a lua în considerație că același calificativ a acțiunilor ultimei a fost

43

dat și în ordonanța de învinuire, respectiv nu poate fi vorba de o careva eroare

mecanică, iar prin acest fapt instanțele de fond și-au depășit vădit competența;

- apărătorilor nu le-au fost prezentate în instanța de apel ordonanțele Procuraturii

mun. Chișinău de refuz în pornirea urmăriri penale din 15.03.2017 și 04.05.2017, dar

se atestă că acest control a fost unul tardiv, deoarece de la acele evenimente au trecut

mai mult de 5 ani, iar urmele maltratării psihice și tratamentului inuman au dispărut;

- instanța de apel a menționat în hotărârea adoptată, precum că vina inculpatei

Grigorița Natalia este dovedită prin declarațiile altor inculpați, care au indicat la

aceasta ca fiind instigatorul atacului tâlhăresc, însă majoritatea inculpaților sunt

anterior condamnați și în semn de răzbunare împotriva lui Grigorița Natalia pentru

faptul că a denunțat crima organelor de poliție au dat declarații defăimătoare

împotriva ei;

- nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, declarații neverificate în cadrul

urmăririi penale, precum că Grigorița Natalia a mai indicat careva adrese a altor

persoane care posibil să dețină bani;

- urmează a fi luat în considerație că, pe parcursul aflării în stare de arest, care a

durat mai mult de 12 luni, fără o sentință de condamnare, aceasta s-a îmbolnăvit de o

maladie gravă contagioasă – tuberculoza, din cauza condițiilor inumane de detenție

în Penitenciarul nr. 13 , fapt pasibil de condamnare la CtEDO pentru încălcarea art. 3

din Convenția Europeană.

În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală.

11.3 Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, la data de

18.12.2017, care solicită casarea parțială a acestora, cu dispunerea achitării ultimei pe

capătul de acuzare imputat ei, din lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile acesteia și

existența unei din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei – extrema necesitate

sau rejudecarea cauzei, cu recalificarea acțiunilor acesteia în prevederile art. 188 alin.

(2) Cod penal, cu aplicarea art. 79 și 89 Cod penal, coroborat cu art. 385 Cod de

procedură penală, stabilindu-i pedeapsă cel mult 5 ani închisoare, termen pe care

inculpata deja l-a ispășit.

În motivarea recursului ordinar invocă:

- instanța de fond nu a motivat respingerea argumentelor apărării în sensul

emiterii unei sentințe de achitare prin prisma aplicării art. 390 alin. (1) pct. 3) și art.

390 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, precum a fost invocat în apel;

- temeiurile de achitare nu au fost invocate concomitent, precum a indicat

instanța de apel, dar au fost expuse în ordine descrescătoare și dacă la capitolul

solicitării de a adopta o hotărâre de achitare pe motiv că fapta inculpatei Cașu Olga

nu întrunește elementele infracțiunii, instanța de apel a invocat declarațiile

participanților la proces, atunci pe cel de-al doilea temei invocat - achitarea pe motiv

că există una din circumstanțele care înlătură caracterul penal al faptei, instanța nu s-

a expus asupra prezenței sau lipsei stării de extremă necesitate, rezumându-se de a

constata că prin prisma art. 231 Cod penal, tulburarea psihică a inculpatei la momentul

comiterii infracțiunii influențează la stabilirea pedepsei, însă nu duce la achitarea

acesteia;

44

- reieșind din prevederile art. 38 și art. 39 alin. (2) Cod penal, precum și ținând

cont de faptul că sănătatea sau chiar viața inculpatei minore Cașu Olga a fost pusă în

pericol de acțiunile lui Bordeianu A., sau cel puțin așa au fost interpretate la moment

de către minoră, este prezentă cauza care înlătură carcterul penal al faptei prevăzut la

art. 35 lit. c) Cod penal – starea de extremă necesitate;

- instanța de apel nu s-a expus asupra invocării aplicabilității prevederilor art.

385 Cod de procedură penală;

- apărarea a solicitat emiterea încheieri de solicitare a întocmirii unui referat

presentențial, dar nu a fost întocmit asemenea raport de către Serviciul de Probațiune,

fiind întocmit doar un aviz al Autorității Tutelare, care nu examinează condițiile care

au dus la comiterea fatei, posibilitatea de reintegrare în societate a inculpatei minore,

astfel nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO;

- în privința constatării existenței grupului criminal organizat, acest argument al

instanțelor de fond nu are nici un suport probatoriu, fiind prezent excesul de autor și

nu a fost demonstartă înțelegerea prealabilă, stabilitatea grupului, prezența

organizatorului, pregătirea planului de activitate infracțională, repartizarea rolurilor,

acțiuni la care ar fi participat Cașu Olga;

- prin certificatului Departamentului vamal (f.d. 177 v. 7) s-a dovedit că, la

intrarea în Republica Moldova victima nu a declarat brățara încrustată cu 30 de

diamanate cu greutatea de 40 grame, în valoare de 35.000 dolari sau ceasul de mână

în valoare de 5.000 dolari SUA;

- instanțele de fond și-au motivat soluțiile luând în considerație o poză (f.d. 196

v. 1), în care victima poartă accesoriile menționate mai sus, fără a fi stabilit unde și

când a fost efectuată poza dată, precum și învederând declarațiile reprezentantului

părții vătămate, a fratelui și fiicei acestuia, iar ultima nu ținea legătură cu tatăl său de

mult timp;

- nu a fost confirmată valoare tuturor bunurilor sustrase, iar prejudiciul real

constituind 37.405, 27 lei, respectiv acțiunile inculpaților urmând a fi reîncadrate în

baza art. 188 alin. (2) Cod penal, chiar și în ipoteza prezenței unui grup criminal

organizat în baza art. 188 alin. (3) Cod penal și nicidecum în baza alin. (5) al aceleiași

norme.

În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de

procedură penală.

penală, avocatul Tarsîna Vasile în numele inculpatei Grigorița Natalia a depus

referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către procuror, solicitând de

a decide respingerea acestuia ca neîntemeiat, deoarece motivele invocate de către

acuzator în privința inculpaților pot fi soluționate de instanța de recurs, fără remiterea

cauzei la rejudecare în instanța de apel, ce ar duce la tergiversarea espunerii asupra

poziției lui Grigorița Natalia, care pledează nevinovată, în rest dezacordul motivat cu

hotărârile adoptate de instanțele de fond, este expus de apărare în recursul înaintat în

numele ultimei.

45

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora

ca fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente:

Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se

relevă că instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de

consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care

constată că recursul este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate

corespunzător de către recurent.

7.1 Cu referire la recursul declarat de către procuror

Recursul declarat de procuror se întemeiază în baza pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel,

invocând următoarele cazuri de casare incidente, în opinia acestuia, în prezenta cauză

și anume: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii, precum și s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale.

Totodată, Colegiul penal constată din recursul declarat că, recurentul nu contestă

starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea juridică a acțiunilor

săvârșite, invocând dezacordul pedepse stabilite inculpaților, considerând că acestora

urmează a le fi numite termene mai mari de pedeapsă, deoarece instanțele de fond nu

au ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 75 și art. 61 Cod penal.

Referitor la temeiul de casare, invocat de procuror și stipulat la pct. 6) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, respectiv hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal statuează, că aceste temeiuri pentru

recurs, în prezenta speță nu s-au confirmat. La acest capitol, instanța de recurs

menționează că, prin apelul declarat de către procuror, acesta a invocat ca argumente

de bază dezacordul cu termenele de pedeapsă cu închisoare aplicate inculpaților,

considerând că acestea urmează a fi mai aspre, iar scopul pedepsei penale nu va fi

atins, adică chestiuni asupra cărora urma să se expună instanța de apel. În cele din

urmă, verificând dacă instanța de apel s-a pronunțat asupra criticilor invocate de

procuror și dacă hotărârea adoptată conține concluzii întemeiate asupra

considerentelor sale, în viziunea Colegiului, această instanță nu a neglijat prevederile

alin. (5) art. 414 Cod de procedură penală, fiind oferite răspunsuri la argumentele

esențiale, care au și constituit fondul apelului. Mai mult ca atât, reieșind din conținutul

recursului declarat de procuror, Colegiul nu atestă mențiuni referitor la care motive

expuse în apel nu s-a pronunțat instanța. Astfel, instanța de recurs consideră, că

hotărârea contestată corespunde cerințelor prevăzute la alin. (8) art. 417 Cod de

46

procedură penală, cuprinzând temeiuri de fapt și de drept, ce au dus la respingerea

apelului declarat de către acuzatorul de stat.

În partea ce vizează invocarea cazului de casare, prevăzut la pct. 6) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, precum că motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, Colegiul îl apreciază ca fiind unul declarativ, deoarece reieșind din textul

recursului declarat, sub acest aspect nu a fost motivat și fără a fi indicat care concluzii

ale instanței de apel din hotărârea adoptată contravin dispozitivului acestuia.

Totodată, în urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului penal nu

și-a găsit confirmarea nici temeiul pentru recurs invocat de către recurent și prevăzut

la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în prezenta speță, deoarece

instanțele de fond și-au motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență

prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la

individualizarea pedepselor stabilite inculpaților, fără a fi admise careva erori în acest

sens, stabilind în privința acestora pedepse echitabile pentru faptele comise sub formă

de închisoare, cu executare, corespunzător fiecăruia.

Opozant celor invocate de recurent la capitolul efectuării unei individualizări

eronate a pedepselor aplicate în privința inculpaților, care nu va atinge scopul

pedepsei penale, instanța de recurs relevă că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni,

instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, având deplina

libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de

regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și

pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții

generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

În același rând, instanța de recurs menționează că, conform alin. (1) art. 75 Cod

penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu

dispozițiile Părții generale a prezentului Cod. Așadar, persoanei declarate vinovate

trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza

căruia persoana se declară vinovată.

Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare, și reeducare a condamnatului, și se

aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții

drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și

resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât

din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane. Totodată, executarea

pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să înjosească demnitatea persoanei

condamnate.

Deci, instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip, și acea mărime a

pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii. Pedeapsa mai

aspră, în limitele prevederilor articolului, poate fi stabilită numai în cazul în care o

47

pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului

scontat.

Reieșind din sancțiunile infracțiunilor pentru care au fost condamnați fiecare

inculpat, Colegiul reține că, aceste sanțiuni prevăd doar un tip de pedeapsă și anume

cea cu închisoare.

La stabilirea și individualizarea termenelor pedepselor, instanța de apel a reținut

în privința inculpatului Milicenco Viaceslav că, acesta a comis o infracțiune

excepțional de gravă, una deosebit de gravă și două mai puțin grave, de faptul că

infracțiunile au fost comise cu intenție, de un grup criminal organizat, că a atras

minorii Coroian Mihail și Cașu Olga în acest grup criminal, de personalitatea

inculpatului, care anterior a fost judecat. În partea ce-l privește pe inculpatul Fuștei

Veaceslav, instanța de apel a învederat că acesta a săvârșit o infracțiune excepțional

de gravă, una deosebit de gravă și două mai puțin grave, infracțiunile au fos comise

cu intenție, de un grup criminal organizat, personalitatea acestuia, care anterior nu a

fost judecat. Privitor la inculpatul Bordeianu Alexandru, instanța de apel a evidențiat

că, acesta a comis o infracțiune deosebit de gravă și una mai puțin gravă, cu intenție,

de un grup criminal organizat, de faptul că a atras minorii menționați mai sus în grup

criminal, anterior a fost judecat. Circumstanțe atenuante, prin prisma art. 76 Cod

penal, în privința inculpatului Milicenco Viaceslav a fost reținută recunoașterea vinei,

iar în privința lui Fuștei Veaceslav și Bordeianu Alexandru nu au fost constatate astfel

de circumstanțe. Circumstanțe agravante prevăzute de lege în art. 77 Cod penal, în

privința inculpaților Milicenco Viaceslav și Bordeianu Alexandru a fost reținut

săvârșirea infracțiunilor de către persoane care anterior au fost condamnate.

În cele din urmă, inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Bordeianu

Alexandru, pentru cumul de infracțiuni le-au fost aplicate prevederile art. 84 Cod

penal și le-au fost stabilite pedepse definitive, după cum urmează de 20 ani, de 17 ani

și respectiv 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

În opinia Colegiului penal, instanțele de fond le-au stabilit inculpaților

menționați mai sus, pedepse definitive cu executare în penitenciare pe termene

echitabile, ținând cont de prevederile legale, fără a face careva derogări de la

principiile și criteriile generale de individualizare a pedepsei. Mai mult ca atât,

instanța de recurs relevă și vârsta tânără a inculpaților indicați la momentul comiterii

infracțiunilor imputate acestora, precum și durata îndelungată a procedurilor

judiciare în prezenta cauza penală. Totodată, este de menționat acel fapt că pedepsele

cu închisoare stabilite inculpaților Milicenco Veaceslav, Fuștei Veaceslav și Bordeianu

Alexandru urmează a fi executate în penitenciar de tip închis, fapt ce impune

excutarea pedepselor într-un regim mai aspru. Prin urmare, instanța de recurs

consideră că, termenele pedepselor definitive stabilite inculpaților nominalizați, ce au

fost menționate supra, nu pot fi considerate ca termene mici, pentru faptele comise și

în raport cu împrejurările reținute de către instanțele de fond și instanța de recurs.

Cu refeferire la inculpații Coroian Mihail și Cașu Olga, instanța de apel efectuând

individualizarea pedepselor acestora pentru faptele comise a reținut că, erau minori

la momentul săvârșirii infracțiunilor, respectiv în privința lor urmează a fi aplicate

prevederile art. 70 alin. (3) Cod penal, care stipulează că în astfel de situație termenul

48

închisorii se stabilește din maximul pedepsei, prevăzute de legea penală pentru

infracțiunea săvîrșită, reduse la jumătate. De asemenea, instanța de apel a reținut că,

potrivit art. 79 Cod penal, minoratul persoanei se consideră circumstanță

excepțională, respectiv această normă oferă posibilitate instanței de judecată de a

aplica o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de legea penală pentru infracțiunea

respectivă.

Totodată, instanța de apel a ținut cont de faptul că, inculpatul Coroian Mihail a

săvârșit o infracțiune ce face parte din categoria celor excepțional de grave, una

deosebit de gravă și alta mai puțin gravă, reieșind din norma art. 16 Cod penal, de

personalitatea inculpatului, care era minor la momentul comiterii infracțiunii, anterior

a fost judecat. În privința acestuia, a fost reținut ca circumstanță atenuantă săvârșirea

infracțiunii de către minor, iar careva circumstanțe agravante nu au fost constate.

Drept urmare, instanța de apel i-a stabilit în privința acestuia pentru infracțiunile

comise în cumul, potrivit art. 84 Cod penal, un termen de pedeapsă de 11 ani, iar

ținând cont de prezența unui cumul de sentințe, potrivit art. 85 Cod penal, i-a fost fixat

o pedeapsă definitivă de 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Privitor la inculpata Cașu Olga, instanța de apel la capitolul individualizării

pedepsei, a ținut cont de faptul că a comis o infracțiune deosebit de gravă, fiind minoră

la momentul săvârșirii infracțiunii, anterior a fost judecată. La fel și în cazul acestei

inculpate, instanța de apel a reținut drept circumstanță atenuantă, potrivit art. 76 Cod

penal – săvârșirea infracțiunii de către minor, iar careva circumstanță agravantă nu s-

a constatat la caz, pentru persoana inculpatei vizate. În același rând, instanța de apel

a considerat necesar de a-i aplica pedeapsă inculpatei Cașu Olga și prin prisma art.

231 Cod penal, ținând cont că a fost stabilit în cazul acesteia prin expertiză medicală,

că a comis infracțiunea în stare de descrnământ diminuat, respectiv este pasibilă de

răspundere penală redusă și i-a numit un termen de pedeapsă cu închisoare pe un

termen de 6 ani, cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei.

Verificând cele reținute de către instanța de apel, la capitolul individualizării

pedepselor penale în privința inculpaților Coroian Mihail și Cașu Olga, care au fost

minori la momentul săvârșirii infracțiunilșor imputate lor, Colegiul consemnează că

instanțele de fond justificat au aplicat acestor persoane pedepse cu închisoare mai

mici, ținând cont de faptul că prevederile art. 70 alin. (3) Cod penal, practic obligă

instanțele de judecată să reducă la jumătate termenul inchisorii din maximul pedepsei.

Totodată, Colegiul notează acel fapt că, instanța de apel a fost în drept de a aplica

concomitent și prevederile art. 79 Cod penal, deoarece minoratul persoanei este

apreciat de norma legală ca o circumstanță excepțională. În același timp, în cazul

inculpatei Cașu Olga, instanța de apel justificat a stabilit pedeapsă acesteia și prin

prisma art. 231 Cood penal, care indică la posibilitatea reducerii responsabilității

penale. În aceeași ordine de idei, Colegiul constată că, instanța de apel în cazul lui

Coroian Mihail nu a neglijat nici prevederile art. 84 și art. 85 Cod penal, astfel instanța

de recurs nu are nici un temei de a devia de la concluziile făcute de instanțele de fond

în partea stabilirii pedepselor acestor inculpați.

Având în vedere toate circumstanțele cauzei în cumul, ținând cont de principiul

umanismului, prevăzut de art. 4 Cod penal, cât și de prevederile art. 61 alin. (2) Cod

49

penal, instanța de recurs consideră că, instanțele de fond au efectuat o individualizare

corectă a pedepselor stabilite inculpaților, ce corespund normelor legale și vor atinge

scopul de corectare și reeducare a acestora, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni din partea altor persoane, iar solicitarea recurentului privind aplicarea

pedepselor cu închisoare pe termene mai mari, în privința făptuitorilor infracțiunilor

în speța dată, nu este suficientă pentru a răsturna hotărârea judecătorească contestată.

Ținând cont de cele expuse mai sus, Colegiul statuează că în prezenta speță nu

și-au găsit confirmarea temeiurile pentru recurs invocate de către procuror, prin

prisma pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, iar criticile invocate

sunt vădit neîntemeiate, respectiv recursul ordinar declarat este inadmisibil.

7.2 Cu referire la recursul declarat de către avocatul Tarsîna Vasile în numele inculpatei

Grigorița Natalia

Reieșind din sumarul prezentului recurs ordinar, Colegiul reține că autorul îl

întemeiază prin prisma pct. 6), 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care

prevăd că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii

sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii, precum și faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Tot din conținutul recursului declarat de către autorul menționat mai sus,

Colegiul penal reține că, acesta își exprimă dezacordul cu decizia instanței de apel prin

prisma faptului că, această instanță nu a luat în considerație argumentele invocate în

apel ce se referă la criticile privind lipsa probelor ce ar confirma valoarea bunurilor

sustrase de la victima de origine turcă, precum și lipsa probelor ce ar confirma faptul

că, inculpata Grigorița Natalia ar fi cunoscut că inculpații Coroian Mihail și Cașu Olga

erau minori, semnalând astfel incidența cazului de casare prin prisma pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală. Alte careva argumente în susținerea punctului său

de vedere sub aspectul temeiului de recurs menționat supra, Colegiul penal nu a

întrevăzut în conținutul recursului ordinar declarat.

Alegațiile recurentului în partea ce se referă la semnalarea cazului de casare, în

prezenta speță, prevăzut de pct 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume

că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,

Colegiul penal le consideră nefondate. Reieșind din hotărârea contestată, se atestă că

argumentele menționate și pretinse că, au rămas fără atenție din partea instanței de

apel, de fapt au constituit obiect de analiză și asupra cărora instanța de al doilea grad

de jurisdicție s-a expus în decizia adoptată. Cu referire la criticile ce vizează

dezocordul cu stabilirea valorii bunurilor sustrase de la victima decedată, instanța de

apel s-a expus în pct. 5.4 (f.d. 210, v. 13) și pct. 5.9 (f.d. 236, v. 13), iar privitor la criticile

despre vinovăția inculapei Grigorița Natalia în partea capătului de învinuire în baza

art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, au fost desfășurate în pct. 5.6 (f.d. 229-230, v. 13).

Aceste raționamente, expuse de către instanța de apel, Colegiul penal le consideră

50

justificate, deoarece au fost bazate pe cumulul de probe administrat în cadrul

instanțelor de fond și în cadrul urmăririi penale. În acest context, instanța de recurs

consideră că nu s-a confirmat incidența cazului de casare prevăzut de pct. 6) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală.

Un alt temei pentru recurs invocat de către apărătorul inculpatei Grigorița

Natalia este incidența la caz a temeiului pentru recurs, prevăzut de pct. 8) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală.

Colegiul penal consemnează că, acest temei pentru recurs este aplicabil atunci

când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii,

nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii,

ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante

ale infracțiunii.

Revenind la invocările din recursul declarat de către apărătorul Tarsîna Vasile,

Colegiul penal evidențiază că, acestea în bună parte se referă la critica modului de

apreciere a probelor, îndeosebi tot în partea ce vizează stabilirea cuantumului

prejudiciului cauzat în urma infracțiunii de tâlhărie imputate inculpatei Grigorița

Natalia și a faptului că aceasta era în cunoștință de cauză despre vârsta minoră a

inculpaților Coroian Mihail și Cașu Olga, aspecte care, precum a fost enunțat mai sus

au fost obiect de analiză în decizia adoptată de instanța de apel. În asemenea situație,

Colegiul menționează că, deoarece chestiunile invocate atât în apel, cât și recurs, au

constituit obiect de analiză și în sentința adoptată de către prima instanță, iar potrivit

jurisprudenței CtEDO, în situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată,

arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală,

pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o

instanță superioară poate în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță (hotărâri CEDO Garcia Ruis contra Spaniei, Heile contra

Finlandei).

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată

la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării

recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului

probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele

ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Din atare considerente, Colegiul penal lărgit nu va analiza și verifica probele

administrate în cauză. În speța deferită judecării nu s-a constatat discrepanță între cele

reținute de instanțele de fond în vederea condamnării inculpaților și conținutul real al

probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea

altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă.

De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la

modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune

rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită recurenții.

Deci, Colegiul penal consemnează că instanțele ierarhic inferioare, verificând cele

imputate inculpatei Grigorița Natalia, au conchis corect că în speța dată au fost

acumulate și prezentate instanței probe verosimile, pertinente și concludente, ce

demonstrează vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunilor imputate ei și prevăzute

51

de art. art. 42 alin. (4), (5), 188 alin. (5) Cod penal și 208 alin. (3) lit. b) Cod penal,

respectiv temeiul pentru recurs invocat și stipulat la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, nu este aplicabil în cauza dată.

Ținând cont de raționamentele menționate mai sus, instanța de recurs statuează

că, la caz, nu și-a găsit incidența nici cazul de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală. Prin prisma acestui temei pentru recurs, recurentul a

semnalat în același rând cu criticile sale și faptul că în cauza deferită judecării nu au

fost prezentate suficiente probe în vederea stabilirii prejudiciului cauzat în urma

comiterii infracțiunii de tîlhărie, respectiv acțiunile inculpatei sunt pasibile

reîncadrării juridice, din alin. (5) art. 188 Cod penal în cele prevăzute de art. 188 alin.

(2) Cod penal, stabilindu-i în cele din urmă și pedeapsă potrivit acestei normei penale.

Însă, precum a fost menționat mai sus, Colegiul a reținut ca justificate argumentele

instanței de apel, în partea ce se referă la confirmarea cuantumului prejudiciului

cauzat și anume în proporții deosebit de mare, reieșind din probele administrate la

caz și considerentele expuse în pct. 5.4 și 5.9 a deciziei contestate.

Referitor la criticile expuse de către recurent, precum că în rechizitoriu inculpata

a fost învinută de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal,

care prevede atragerea minorului la săvârșirea unei infracțiuni cu caracter terorist, iar

instanța de judecată a condamnat-o pentru comitere infracțiunii prevăzute de art. 208

alin. (3) lit. b) Cod penal, Colegiul menționează că și asupra acestei chestiuni s-a expus

instanța de apel, care corect a considerat că a fost admisă o eroare de ordin mecanic,

deoarece în actul de învinuire s-a făcut referire, de fapt, la conținutul literei b) al

normei penale menționate, unde mecanic a fost indicat litera ”c)”. Prin urmare, această

aserțiune nu este un temei de a interveni în hotărârile atacate, în sensul casării

acestora.

Învederând cele expuse mai sus, instanța de recurs consideră că criticile

apărătorului Tarsîna Vasile invocate în prezentul recurs sunt nefondate, au constituit

obiect de discuție în instanța de apel, care a oferit răspunsuri plauzibile asupra

acestora. De menționat este că au fost reiterate argumente în procedura de recurs, fără

a fi abordate critici noi sub aspectul contestat, din care motiv Colegiul conchide despre

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat ca fiind vădit neîntemeiat.

7.3 Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Pruteanu Natalia în numele

inculpatei Cașu Olga

Potrivit recursului declarat de către apărătorul inculpatei Cașu Olga, acesta este

fondat în temeiul pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, invocând că

în cauza dată instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

În partea temeiului pentru recurs stipulat la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, recurentul menționează că acest caz de casare este incident în speță,

în opinia lui, pe motiv că instanța de apel nu s-a expus și nu a argumentat în careva

mod motivul invocat în apel de către partea apărării referitor la prezența sau lipsa

stării de extremă necesitate, dar s-a rezumat a constata că prin prisma art. 231 Cod

52

penal tulburarea psihică a inculpatei, stabilită prin expertiza medicală, faptul dat

influențează la stabilirea pedepsei, dar nu duce la achitarea inculpatei.

Verificând temeinicia criticilor invocate de recurent, prin prisma temeiului

pentru recurs, menționat mai sus, Colegiul penal consideră că acestea sunt nefondate,

deoarece argumentele invocate în acest sens, au format obiect de discuție în ordine de

apel și instanța le-a analizat în pct. 5.11 (f.d. 241, v. 13) al deciziei atacate, unde instanța

și-a expus considerentele față de invocările apărării cu privire la existența cauzei care

înlătură caracterul penal al faptei, prevăzute la art. 38 Cod penal – starea de extremă

necesitate. Colegiul notează că, tot în punctul 5.11 al deciziei atacate, inițial instanța a

indicat probele și argumentele din care rezultă că, se confirmă vinovăția inculpatei

Cașu Olgaîn cele incriminate și în cele din urmă a considerat că, nu este incidentă

cauza care înlătură caracterul penal al faptei, indicată de partea apărării și prevăzut la

art. 38 Cod penal. Mai mult ca atât, însăși apărătorul inculpatei Cașu Olga, motivându-

și cererea de apel, a invocat prezența stării de extremă necesitate, prin prisma

existenței raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 35a-2014 din data

de 24.01.2014, unde se fac concluzii de către experți, că ultima a acționat în stare de

descernământ diminuat și acțiunile acestuia cad sub incidența art. 231 Cod penal. În

asemenea circumstanțe, instanța de apel justificat a făcut precizări despre efectele

juridice ale prevederilor art. 231 Cod penal, în contextul constatărilor experților

psihiatri ca fiind incidente la caz, respectiv aceste fiind puse și în aplicare la

individualizarea pedepsei inculpatei Cașu Olga.

Reieșind din jurisprudența CEDO, nu trebuie să existe un răspuns la fiecare

argument avansat de părți, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante

din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei

motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față.

Instanța de recurs consideră inadmisibil argumentul recurentului, precum că

instanța de apel a admis erori prin faptul că, nu a verificat respectarea prevederilor

art. 475 Cod de procedură penală, dat fiind faptul că nu s-a întocmit referatul

presentențial, precum a fost solicitat de către partea apărării, în prima instanță. La

aceste critici, Colegiul statuează, că argumentul menționat, reieșind din apelul

declarat, nu a fost învocat pentru a fi pus în discuție în fața instanței de apel, ceea ce

este inadmisibil reieșind din dispoziția alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală, care

stipulează că, temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în care au fost

invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Totodată, instanța de recurs reține că, autorul prezentului recurs invocă în același

timp și temeiul de recurs prevăzut în pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

ce în opinia lui este subsecvent cauzei, prin faptul că nu s-a confirmat prin probe

pertinente cauzarea prejudiciului în proporții deosebit de mari în urma comiterii de

către inculpați a infracțiunii de tâlhărie, considerând că acțiunile acestora urmează a

fi recalificate din alin. (5) art. 188 Cod penal în alin. (2) art. 188 Cod penal.

La acest capitol, Colegiul penal remarcă, că aceste critici au fost analizate în pct.

7.2 al prezentei decizii la analiza recursului declarat de către apărătorul Tarsîna Vasile

în numele inculpatei Grigorița Natalia, respectiv concluziile făcute sunt relevante și

pentru prezentul recurs, pentru a nu admite reiterări similare.

53

Având în vedere raționamentele expuse mai sus, instanța de recurs apreciază ca

nefondate alegațiile invocate de apărătorul inculpatei Cașu Olga, prin prisma

incidenței tmeiului de recurs prevăzut de pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală.

Generalizând toate considerentele menționate, Colegiul penal apreciază

argumentele invocate în recursurile declarate ca nefondate, deoarece nu sunt

incidente în speță cazurile de casare la care au făcut referire autorii, ce ar servi drept

temei de implicare a instanței de recurs, în sensul casării deciziei contestate și se

impune, astfel, concluzia privind inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, de către avocatul Tarsîna

Vasile în numele inculpatei Grigorița Natalia, de către avocatul Pruteanu Natalia în

numele inculpatei Cașu Olga, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 03 octombrie 2017, în cauza penală în privința lui Milicenco Viaceslav

Xxxxx, Fuștei Veaceslav Xxxxx, Coroian Mihail Xxxxx, Bordeianu Alexandru Xxxxx,

Grigorița Natalia xxxxx și Cașu Olga Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 01 august 2019.

Președinte Țurcan Anatolie

Judecători Boico Victor

Guzun Ion

54