1ra-405/2019 — Art. 145 alin. 2 lit. a, b, i, j, k; 188 alin. 5; 208 alin. 3 lit. b; 290 alin. 2 lit. b; 317 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Centu mun Chișinău din 30 iunie 2014: Milicenco Viaceslav Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, la 15 ani închisoare; 1 - art. 188 alin. (5) Cod penal, la 12 ani închisoare; - art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare; - art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare; - art. 317 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Milicenco Viaceslav i-a fost stabilită prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsă definitivă de 18 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa numită, a fost adăugată parțial pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 10 iulie 2012 în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă definitivă lui Milicenco Viaceslav - 20 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Fuștei Veaceslav Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, la 15 ani închisoare; - art. 188 alin. (5) Cod penal, la 12 ani închisoare; - art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare; - art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Fuștei Veaceslav i-a fost stabilită prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsă definitivă de 17 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Coroian Mihail Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, la 10 ani închisoare; - art. 188 alin. (5) Cod penal, la 7 ani 6 luni închisoare; - art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 2 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Coroian Mihail i-a fost stabilită prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsă definitivă de 12 ani 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Potrivit art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost adăugat parțial pedeapsa neexecutată, numită prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20 decembrie 2011, în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, pedeapsă definitivă fiindu-i stabilită lui Coroian Mihail - 12 ani și 10 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Bordeianu Alexandru Xxxxx, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza: - art. 188 alin. (5) Cod penal, la 10 ani închisoare; - art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 5 ani închisoare; Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Bordeianu Alexandru i-a fost stabilită prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsă definitivă de 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Grigorița Natalia Xxxxx, a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza: - art. art. 42 alin. (4), (5), 188 alin. (5) Cod penal, la 10 ani închisoare; - art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 4 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Grigorița Natalia i- a fost stabilită prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsă definitivă de 11 ani închisoare, cu executare în penitenciar pentru femei de tip închis. 2 Cașu Olga Xxxxx, a fost recunoscută vinovată și condamnată în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, cu aplicarea art. 79 Cod penal, la 6 ani 8 luni închisoare, cu executare în penitenciar pentru femei de tip închis.

Potrivit sentinței s-a constatat că, Grigorița Natalia la 29 ianuarie 2012, aflându-se în apartamentul nr. 40, situat pe str. Xxxxx, mun. Chișinău, unde locuia la gazdă, urmărind scopul sustragerii în proporții deosebit de mari a bunurilor altei persoane, i-a instigat pe cunoscuții săi Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, care în acel moment se aflau la ea în ospeție, să sustragă prin tâlhărie bani și alte bunuri materiale de la cunoscutul ei de origine turcă Bayindir Ismet Ismail Ahmet, născut la 01.04.1950, spunându-le că acesta are careva afaceri în Republica Moldova și situația sa materială este bună, asigurându-i totodată că se va întâlni cu acesta și va afla adresa unde locuiește și ulterior le va oferi informația necesară pentru comiterea atacului tâlhăresc, cu ce ultimii au căzut de acord. Ulterior, Grigorița Natalia, Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, având intenția săvârșirii atacului asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, înțelegându-se în prealabil și distribuind preventiv rolurile fiecăruia, de comun acord au întocmit un plan criminal al atacului asupra victimei Bayindir Ismet și sustragerii bunurilor acestuia. Conform planului criminal întocmit de ultimii, Grigorița Natalia urma să facă legătură cu Bayindir Ismet și sub orice pretext să-l convingă să o ia în ospeție la el acasă pentru a vedea unde locuiește, iar în momentul când se va afla în locuința acestuia să facă legătură telefonică cu Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, pentru a le indica adresa unde se află, care ulterior urmau să vină pe adresa indicată și când ea va ieși din locuința lui Bayindir Ismet, aceștia urmau să pătrundă în locuința acestuia, unde prin tâlhărie îi vor sustrage bani și alte bunuri materiale. Astfel, acționând conform planului criminal întocmit în prealabil, la 30.01.2012, în jurul ore 14.00, Grigorița Natalia de pe telefonul său mobil cu numărul xxxxx, la telefonat pe cunoscutul său Bayindir Ismet la telefonul mobil cu numărul xxxxx și în discuție ducându-l intenționat în eroare că se numește „Ana”, și că a aflat numărul lui de telefon de la un prieten, i-a propus insistent să se întâlnească să facă cunoștință, spunându-i concomitent că este împreună cu o prietenă. În cadrul acestei discuții s-au înțeles să se întâlnească spre seară și la această întâlnire Bayindir Ismet urma să vină cu un prieten de al său. Imediat după discuția avută cu Bayindir Ismet, Grigorița Natalia de pe telefonul său mobil cu numărul xxxxx, la telefonat pe Bordeianu Alexandru la telefonul mobil cu numărul xxxxx, căruia i-a comunicat că a făcut legătură cu Bayindir Ismet și totodată i-a solicitat să-i găsească o domnișoară, deoarece a inițiat o întâlnire cu Bayindir Ismet, la care acesta urma să vină cu un prieten de al său, convenind până la urmă cu Bordeianu Alexandru să plece la această întâlnire cu cunoscuta lor comună 3 Cașu Olga. Ulterior, în jurul orei 17.00, Bordeianu Alexandru, ajungând la domiciliul său din s. Xxxxx, mun. Xxxxx, unde în acel moment se afla Cașu Olga, a determinat- o pe ultima să se ducă cu Grigorița Natalia să se întâlnească cu Bayindir Ismet, spunându-i că este necesar de a intra într-o afacere, însă despre ce merge vorba îi va explica Grigorița Natalia. În continuare, Bordeianu Alexandru împreună cu Cașu Olga s-au deplasat în regiunea cinematografului „Flacăra” din sec. Buiucani, mun. Chișinău, unde în jurul orei 18.35 s-au întâlnit cu Grigorița Natalia, cu care a și rămas Cașu Olga pentru a pleca să se întâlnească cu Bayindir Ismet, iar Bordeianu Alexandru a plecat la casa situată pe str. Xxxxx, mun. xxxxx, unde locuia temporar, și unde în acel moment se aflau Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, înțelegându-se cu Grigorița Natalia și Cașu Olga să se telefoneze ulterior pentru a discuta referitor la comiterea atacului tâlhăresc asupra lui Bayindir Ismet. Apoi, Cașu Olga a plecat cu Grigorița Natalia în apartamentul nr. xx situat pe str. Xxxxx, mun. xxxxx, unde ultima i-a spus lui Cașu Olga despre planul său criminal întocmit în prealabil cu cunoscuții lor comuni Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail și anume de a sustrage prin tâlhărie bani și alte bunuri materiale de la cunoscutul ei de origine turcă Bayindir Ismet, cu care acestea urmau să se întâlnească ulterior, instigând-o astfel și pe Cașu Olga la comiterea acestei infracțiuni. Concomitent, Grigorița Natalia i-a comunicat lui Cașu Olga că, urmează să se întâlnească cu doi bărbați de origine turcă, dintre care unul este Bayindir Ismet și că la această întâlnire ea se va prezenta pe nume „Ana”, iar Cașu Olga pe nume „Lica”, și că trebuie sub orice pretext să-l convingă pe Bayindir Ismet să le ia în ospeție la el acasă, pentru a vedea unde locuiește, iar în momentul când se va afla în locuința acestuia vor face legătură telefonică cu Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail pentru a le indica adresa unde ele se află, care vor veni pe adresa indicată și când ele vor ieși din locuința lui Bayindir Ismet, aceștea urmau să pătrundă în locuința acestuia unde prin tâlhărie îi vor sustrage bani și alte bunuri materiale, cu ce ultima a căzut de acord, aderând la grupul criminal organizat și acționând în continuare conform planului criminal întocmit. Ulterior, la 31.01.2012 în jurul orei 20.10, Grigorița Natalia după ce a discutat la telefonul mobil cu Bayindir Ismet și au stabilit locul unde urmau să se întâlnească, împreună cu Cașu Olga s-au deplasat la „Andy’s Pizza” situată pe bd. Moscovei 6, mun. Chișinău, unde s-au întâlnit cu Bayindir Ismet și prietenul acestuia care s-a prezentat pe nume „Amir”, cu care au stat împreună la masă. În timp ce se aflau în localul indicat, Grigorița Natalia a discutat la telefonul mobil cu Bordeianu Alexandru, căruia i-a comunicat că împreună cu Cașu Olga, Bayindir Ismet și prietenul acestuia se află la „Andy’s Pizza” din sect. Rîșcani, mun. Chișinău, și că în grabă se vor deplasa la locul de trai a lui Bayindir Ismet, dându-i de înțeles lui Bordeianu Alexandru că ulterior împreună cu Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, după apelul ei sau a lui Cașu Olga, să se prezinte pe adresa indicată de ele, adică la locul de trai a lui Bayindir Ismet. În jurul orei 21.30, Grigorița Natalia, Cașu Olga, ,,Amir” și Bayindir Ismet au plecat la locul de trai al ultimului, pe adresa mun. xxxxx, bd. Xxxxx ap. xx, de unde Cașu Olga la apelat la telefonul mobil pe Bordeianu Alexandru, spunându-i că deja sunt la locul de trai a lui Bayindir Ismet, 4 indicându-i adresa unde urmează să vină. Tot atunci, Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, aflându-se în casa situată pe str. Xxxxx, mun. Xxxxx, s-au înarmat cu un pistol pneumatic de model „MP - 654 K” calibru 4,5 mm, au luat cu ei balonaș cu gaze, cagule, mănuși pentru construcție, ciorapi, costume salopete și scotci, după ce cu un taxi de ocazie s-au deplasat în fața blocului locativ situat pe bd. Xxxxx, mun. Chișinau, unde din cauza că nu cunoșteau codul la ușa de la intrare în scara blocului, de mai multe ori au contactat-o la telefonul mobil pe Grigorița Natalia și Cașu Olga, pentru a le spune codul de la ușă și numărul exact al apartamentului în care locuia Bayindir Ismet. În discuție, Grigorița Natalia i-a comunicat lui Bordeianu Alexandru că, este necesar de amânat atacul tâlhăresc planificat asupra lui Bayindir Ismet pe o altă dată, motivând că acesta a recunoscut- o. Atunci, Bordeianu Alexandru revoltându-se pe aceasta, i-a indicat că în așa caz să lase telefonul ei mobil în apartament la Bayindir Ismet, pentru ca ulterior să aibă temei să revină cu ei în acest apartament, după ce Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail s-au întors pe jos în casa situată pe str. Xxxxx, mun.Xxxxx. Ulterior, pe 31.01.2012, în jurul orei 01.30, Cașu Olga cu Grigorița Natalia au plecat de la Bayindir Ismet, lăsându-l în apartament de unul singur, deoarece prietenul acestuia pe nume „Amir” plecase înaintea lor. La ieșire, Grigorița Natalia după cum se înțelesese în prealabil cu Bordeianu Alexandru, a lăsat în apartament la Bayindir Ismet telefonul său mobil, deplasându-se apoi cu Cașu Olga în apartamentul nr. 40, situat pe str. Xxxxx, mun. Chișinau, unde au ajuns aproximativ la orele 02.00. În același timp, pe adresa indicată au venit Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav și Fuștei Veaceslav, care au intrat în conflict cu Grigorița Natalia din cauza că nu le-a permis să intre în apartament la Bayindir Ismet și să comită atacul tâlhăresc planificat asupra acestuia, întrebând-o totodată dacă a lăsat la acesta în apartament telefonul său mobil, după cum s-au înțeles, la ce aceasta a răspuns afirmativ, da. Apoi, Grigorița Natalia la cerința acestora la telefonat pe Bayindir Ismet și i-a comunicat că a uitat la el telefonul său mobil, spunându-i să lase deschisă ușa apartamentului, deoarece ea vine să-și ia telefonul. Tot atunci, Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav și Fuștei Veaceslav, i-au cerut lui Cașu Olga să meargă cu ei să le arate ușa apartamentului în care locuiește Bayindir Ismet, cu ce aceasta a căzut de acord, trecând mai întâi împreună cu aceștia pe la casa situată pe str. Xxxxx, mun. Xxxxx, de unde l-au luat cu ei pe Coroian Mihail și obiectele necesare pentru comiterea atacului tâlhăresc, pe care le pregătiseră anterior. În continuare, la 31.01.2012, în jurul orei 03.30, Bordeianu Alexandru împreună și de comun acord cu Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail și Cașu Olga, acționând conform planului criminal întocmit de către ei în prealabil și urmărind scopul sustragerii în proporții deosebit de mari a bunurilor lui Bayindir Ismet prin tâlhărie, s-au deplasat la locul de trai a ultimului pe adresa mun. Xxxxx, bd. Xxxxx, ap. xxxxx, unde Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, fiind înarmați cu pistolul pneumatic de model ,,MP - 654 K” calibru 4,5 mm, și având la ei bandă adezivă necesară pentru comiterea infracțiunii, și-au îmbrăcat cagule pe 5 cap și mănuși pentru construcție pe mâini, iar Milicenco Viaceslav și-a îmbrăcat și ciorapi deasupra încălțămintei, și apoi s-au ascuns după ascensor între etajele 4-5, așteptând ca Bayindir Ismet la solicitarea lui Cașu Olga să deschidă ușa și ei să pătrundă în apartament, iar Bordeianu Alexandru și Cașu Olga urma să le asigure securitatea acțiunilor sale. Ulterior, conform înțelegerii prealabile, Cașu Olga a apăsat în soneria apartamentului indicat, unde în acel moment se afla Bayindir Ismet, căruia sub pretextul că a venit după telefonul mobil a lui Grigorița Natalia, pe care ultima îl lăsase intenționat în acea seară la indicația lui Bordeianu Alexandru în apartamentul în cauză, cu scopul de avea temei să pătrundă în apartament pentru a comite un atac tâlhăresc, i-a solicitat lui Bayindir Ismet să deschidă ușa apartamentului. Tot atunci, Bayindir Ismet înarmându-se cu pistolul său de model „CZ 85 B”, calibru 9 mm, încărcat cu cartușe de luptă, a deschis ușa la cererea lui Cașu Olga și i-a transmis acesteia telefonul mobil a lui Grigorița Natalia, discutând ceva cu aceasta. În acel moment, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail folosindu-se de faptul că Bayindir Ismet a deschis ușa, au pătruns în apartamentul în cauză, unde întru imobilizarea și înfrângerea rezistenței, i-au aplicat ultimului multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, apoi împingându-l în odaie pe pat, i-au luat pistolul din mână și amenințându-l cu aplicarea armei cu care erau ei înarmați, și violenței periculoase pentru viață, și sănătate, au cerut de la acesta informația privind locul păstrării mijloacelor financiare și a obiectelor de preț, precum și transmiterea acestora. În continuare, văzând că Bayindir Ismet cerea ajutor și încearca să opună rezistență fizică, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail acționând cu o deosebită cruzime, i-au provocat acestuia acțiuni de tortură, încercând să-i lege mâinele și gura cu bandă adezivă, iar apoi Milicenco Viaceslav și Coroian Mihail i-au aplicat cu arma cu care erau ei înarmați și cu arma victimei mai multe lovituri peste cap și picioare, legându-i ulterior mâinile la spate cu șireturi, care au fost scoase de la o pereche de cizme ce se aflau în antreu, însă Bayindir Ismet luptându-se cu ei a reușit să-și dezlege mâinile, încercând în continuare să se apere. În continuare, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, depășind intenția unică ce o aveau conform planului criminal întocmit în prealabil de comun acord cu Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Cașu Olga îndreptată spre sustragerea în proporții deosebit de mari a bunurilor lui Bayindir Ismet prin metoda tâlhăriei, acționând în exces de autor, urmărind scopul omorului intenționat din interes material al acestuia, precum și scopul înlesnirii săvârșirii și ascunderii însușirii în proporții deosebit de mari a bunurilor, folosind violența periculoasă pentru viața persoanei agresate, i-au legat lui Bayindir Ismet gura, mâinele și picioarele cu fire electrice, lăsându-l în stare inconștientă pe patul din odaie. Ca rezultat al acțiunilor criminale ale inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, lui Bayindir Ismet conform raportului de expertiză medico - legală nr. 251 din 05.03.2012, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de: șase plăgi contuze în partea piloasă a capului, revărsate sangvine în țesuturile moi a capului, hemoragii subarahnoidiene în creier, sector de excoriații pe față, hemoragii 6 în globul ocular din stânga, hemoragii în țesuturile moi a gâtului, revărsate sangvine subarahnoidiene în învelișurile medulare și intramedulare la nivelul cervical C-6-C-7 a măduvei spinării, excoriații circulare pe ambele antebrațe, excoriații și echimoze pe mîini și picioare, hemoragii în țesuturile moi a spatelui, coapsei drepte, care în comun se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, care a decedat la fața locului în urma hemoragiilor intramedulare, ca rezultat a traumei vertebro-medulare închise. În continuare, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, au sustras din apartamentul în cauză: bani în sumă de 20 dolari SUA, echivalent a 235,69 lei; 10 euro, echivalent a 154,67 lei; 180 lei RON, echivalent a 641,95 lei; o brățară din aur încrustată cu briliante cu inscripția „Ismet” la prețul de 35.000 dolari SUA, echivalent a 412.450,5 lei; un notebook de model „Lenovo” la prețul de 1.500 dolari SUA, echivalent a 17.676,45 lei; două telefoane mobile de model „Nokia” la prețul de 300 euro ambele, echivalent a 4.640,22 lei, un ceas de mână de model „Beverly Hills Polo Club Sapphire” la prețul de 5.000 dolari SUA, echivalent a 58.921,5 lei, un portsigaret din argint la prețul de 300 dolari SUA, echivalent a 3.535,29 lei și un pistol de model „CZ 85 B”, calibru 9 mm, nr. A477025, încărcat cu cartușe de luptă la prețul de 10.520 lei, pe care le-au pus într-o geantă de la notebook, iar în total bani și bunuri materiale în proporții deosebit de mari în valoare de 508.776,27 lei, ce aparțineau victimei Bayindir Ismet. Însușind bunurile și banii sustrași de la victima Bayindir Ismet, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail au părăsit locul comiterii infracțiunii, după ce, întâlnindu-se în scara blocului locativ situat pe bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, cu Bordeianu Alexandru și Cașu Olga care le asigura securitatea acțiunilor sale, s-au deplasat împreună în casa situată pe str. Xxxxx, mun. Xxxxx, unde locuiau temporar. La fel, Milicenco Viaceslav, împreună și de comun acord cu Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, la 31.01.2012, în jurul orei 03.30, acționând conform planului criminal întocmit în prealabil și urmărind scopul sustragerii în proporții deosebit de mari a bunurilor lui Bayindir Ismet prin tâlhărie, au pătruns în apartamentul nr. xxxxx situat pe bd. Xxxxx, mun. Xxxxx unde locuia ultimul, de unde împreună cu alte bunuri materiale au sustras și pistolul de model „CZ 85 B” calibru 9 mm, nr. A477025, încărcat cu cartușe de luptă pe care victima îl deținea legal în baza permisului de portarmă 21/13703 eliberat la 06.03.2008, care ulterior a fost purtat și păstrat ilegal de către Milicenco Viaceslav. La 03.02.2012 în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Cucer Vitalie din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx, unde au fost reținuti Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail a fost depistat și ridicat pistolul de model „CZ 85 B”, calibru 9 mm, nr. A477025, încărcat cu 10 cartușe de luptă. Conform raportului de expertiză nr. 53 din 10.02.2012, s-a constatat că pistolul de model „CZ 85 B” nr. A477025 ridicat la 03.02.2012, în cadrul efectuării percheziției la domiciliul lui Cucer Vitalie din s. Xxxxx, r-nul Xxxxx prezintă o armă de foc, calibru 9 mm, de producere industrială, fiind util pentru trageri, iar cele 10 cartușe, calibru 9 mm, prezintă muniții de luptă de producere industrială, fiind apte pentru trageri. La fel, Milicenco Viaceslav de comun acord cu Grigorița Natalia, Bordeianu 7 Alexandru și Fuștei Veaceslav știind cu certitudine că Coroian Mihail născut la 09.12.1994 și Cașu Olga născută la 14.06.1996, nu au atins vârsta de 18 ani și sunt minori, în perioada 29-31.01.2012, i-au determinat pe aceștia să participe împreună cu ei la sustragerea prin tâlhărie a bunurilor de la cetățeanul de origine turcă Bayindir Ismet, atrăgându-i astfel pe ultimii într-un grup criminal organizat, întocmind în prealabil de comun acord un plan criminal al atacului asupra victimei Bayindir Ismet și sustragerii bunurilor acestuia, distribuind preventiv rolurile fiecăruia. Astfel, la 31.01.2012, în jurul orei 03.30, Bordeianu Alexandru împreună și de comun acord cu Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail și Cașu Olga, acționând conform planului criminal întocmit de către ei în prealabil și urmărind scopul sustragerii în proporții deosebit de mari a bunurilor lui Bayindir Ismet prin tâlhărie, s-au deplasat la locul de trai a ultimului pe adresa mun. Xxxxx, bd. Xxxxx, ap. xxxxx, unde Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail fiind înarmați cu pistolul pneumatic de model „MP - 654 K”, calibru 4,5 mm, și având la ei bandă adezivă necesară pentru comiterea infracțiunii, și-au îmbrăcat cagule pe cap și mănuși pentru construcție pe mâini, iar Milicenco Viaceslav și-a îmbrăcat și ciorapi deasupra încălțămintei și apoi s-au ascuns după ascensor între etajele 4-5, așteptând ca Bayindir Ismet la solicitarea lui Cașu Olga să deschidă ușa și ei să pătrundă în apartament, iar Bordeianu Alexandru și Cașu Olga urma să le asigure securitatea acțiunilor sale. Ulterior, conform înțelegerii prealabile, Cașu Olga a apăsat pe soneria apartamentului indicat, unde la acel moment se afla Bayindir Ismet, căruia sub pretextul că a venit după telefonul mobil a lui Grigorița Natalia, pe care ultima îl lăsase intenționat în acea seară la indicația lui Bordeianu Alexandru în apartamentul în cauză, cu scopul de a avea temei să pătrundă în apartament pentru a comite un atac tâlhăresc, i-a solicitat lui Bayindir Ismet să deschidă ușa apartamentului. Tot atunci, Bayindir Ismet înarmându-se cu pistolul său de model „CZ 85 B”, calibru 9 mm, încărcat cu cartușe de luptă, a deschis ușa la cererea lui Cașu Olga și i-a transmis acesteia telefonul mobil a lui Grigorița Natalia, discutând ceva cu aceasta. În acel moment, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail folosindu-se de faptul că Bayindir Ismet a deschis ușa, au pătruns în apartamentul în cauză, unde întru imobilizarea și înfrângerea rezistenței, i-au aplicat lui Bayindir Ismet multiple lovituri cu mâinele și picioarele peste diferite părți ale corpului, apoi acționând cu o deosebită cruzime, i-au provocat acestuia acțiuni de tortură, încercând să-i lege mâinile și gura cu bandă adezivă, după ce Milicenco Viaceslav și Coroian Mihail i-au aplicat cu arma, cu care erau ei înarmați și cu arma victimei mai multe lovituri peste cap și picioare, legându-i ulterior mâinile la spate cu șireturi. Tot atunci și în același loc, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, depășind intenția unică ce o aveau conform planului criminal întocmit în prealabil de comun acord cu Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Cașu Olga îndreptată spre sustragerea în proporții deosebit de mari a bunurilor lui Bayindir Ismet prin metoda tâlhăriei, acționând în exces de autor, urmărind scopul omorului intenționat din interes material al acestuia, precum și scopul înlesnirii săvîrșirii, și ascunderii însușirii în proporții deosebit de mari a bunurilor, folosind violența periculoasă pentru viața persoanei agresate, i-au legat lui Bayindir Ismet gura, 8 mâinile și picioarele cu fire electrice, lăsându-l în stare inconștientă pe patul din odaie. Ca rezultat al acțiunilor criminale ale lui Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, lui Bayindir Ismet conform raportului de expertiză medico-legală nr. 251 din 05.03.2012, i-au fost cauzate vătămări corporale grave periculoase pentru viață, care a decedat la fața locului în urma hemoragiilor intramedulare, ca rezultat a traumei vertebro - medulare închise. În continuare, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail au sustras din apartamentul în cauză bani și bunuri materiale în proporții deosebit de mari, în valoare de 508.776,27 lei, ce aparțineau victimei Bayindir Ismet. Însușind bunurile și banii sustrași de la victimă, aceștia au părăsit locul comiterii infracțiunii, după ce întâlnindu-se în scara blocului locativ situat pe bd. Xxxxx, mun. Xxxxx, cu Bordeianu Alexandru și Cașu Olga, care le asigura securitatea acțiunilor sale, s-au deplasat împreună în casa situată pe str. Xxxxx, mun. Xxxxx, unde locuiau temporar. La fel, Milicenco Viaceslav la 04.02.2012, fiind reținut de către organul de urmărire penală în baza art. 166 Cod de procedură penală, pe cauza penală nr. 2012020186 pornită la 31.01.2012 de către SUP a CPS Râșcani al CGP mun. Chișinău, conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) Cod penal, pe faptul omorului intenționat al cetățeanului Turciei, Bayindir Ismet Ismail Ahmet, căruia la 06.02.2012 i-a fost înaintată învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j, k) Cod penal - omor intenționat. Tot la 06.02.2012, de către Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, la demersul Procuraturii mun. Chișinău, în privința învinuitului Milicenco Viaceslav a fost aplicată măsura preventivă sub formă de arest preventiv, cu eliberarea mandatului de arest pe un termen de 30 zile, cu calcularea termenului din momentul reținerii, adică pînă la 05.03.2012, orele 01.00. La 20.02.2012, Milicenco Viaceslav a fost plasat pentru a fi deținut sub arest preventiv în Izolatorul de Detenție Provizorie al CGP mun. Chișinău, situat pe str. Tighina

La 29.02.2012, în jurul orei 15.38, deținutul Milicenco Viaceslav fiind lăsat fără supraveghere în curtea pentru plimbări a Izolatorului de Detenție Provizorie al CGP mun. Chișinău, a deteriorat gratiile plasei metalice din partea de sus a curții pentru plimbări și a evadat din locul de deținere sub arest preventiv, fiind ulterior reținut la 01.03.2012 în satul Maximovca, r-nul Anenii Noi. Pe baza stării de fapt expusă mai sus, confirmată de probele administrate, faptele inculpatului Milicenco Viaceslav, au fost calificată de drept în baza: - art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal - omorul intenționat săvârșit cu premeditare, din interes material, de două sau mai multe persoane, cu o deosebită cruzime, cu scopul de a ascunde o altă infracțiune și de a înlesni săvârșirea ei; - art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății, prin tortură, săvârșită în proporții deosebit de mari; 9 - art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - atragerea minorilor la săvârșirea infracțiunilor într-un grup criminal organizat; - art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal - purtarea și păstrarea ilegală a armelor și munițiilor, sustragerea lor; - art. 317 alin. (1) Cod penal - evadarea din locurile de detenție, săvîrșită de persoana care se afla sub arest preventiv. Faptele inculpatului Fuștei Veaceslav, au fost calificate de drept în baza: - art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal - omorul intenționat săvârșit cu premeditare, din interes material, de două sau mai multe persoane, cu o deosebită cruzime, cu scopul de a ascunde o altă infracțiune și de a înlesni săvârșirea ei; - art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății, prin tortură, săvârșită în proporții deosebit de mari; - art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - atragerea minorilor la săvârșirea infracțiunilor într-un grup criminal organizat; - art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal - purtarea și păstrarea ilegală a armelor și munițiilor, sustragerea lor. Faptele inculpatului Coroian Mihail, au fost calificate de drept în baza: - art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal - omorul intenționat săvârșit cu premeditare, din interes material, de două sau mai multe persoane, cu o deosebită cruzime, cu scopul de a ascunde o altă infracțiune și de a înlesni săvârșirea ei; - art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății, prin tortură, săvârșită în proporții deosebit de mari; - art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal - purtarea și păstrarea ilegală a armelor și munițiilor, sustragerea lor. Faptele inculpatului Bordeianu Alexandru, au fost calificate de drept în baza: - art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății, prin tortură, săvârșită în proporții deosebit de mari; - art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - atragerea minorilor la săvârșirea infracțiunilor într-un grup criminal organizat. Faptele inculpatei Grigorița Natalia, au fost calificate de drept în baza: - art. 42 alin. (4), (5) și art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria - participație sub formă de instigare și complicitate la atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul 10 sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății, prin tortură, săvîrșită în proporții deosebit de mari; - în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - atragerea minorilor la săvârșirea infracțiunilor într-un grup criminal organizat. Faptele inculpatei Cașu Olga, au fost calificate de drept în baza: - art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății, prin tortură, săvârșită în proporții deosebit de mari. 3. Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1 Procuror, la data de 11.07.2014, care a solicitat casarea acesteia, din motivul blândeții pedepselor, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: lui Milicenco Viaceslav recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) și k) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă sub formă de detențiune pe viață; - art. 188 alin. (5) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 15 ani închisoare; - art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 7 ani închisoare; - art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 7 ani închisoare; - art. 317 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 3 ani închisoare. Prin aplicarea art. 84 alin. (5) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă definitivă detențiune pe viață, cu executare în penitenciar de tip închis. Prin aplicarea art. 85 alin. (3), (4) Cod penal, pedeapsa neexecutată din sentința aplicată la 10.07.2012 de Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, privind condamnarea lui Milicenco Viaceslav pe art. 186 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, prin cumularea sentințelor, să-i fie stabilită pedeapsă definitivă detențiune pe viață, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. lui Fuștei Veaceslav recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) și k) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă 20 ani închisoare; - art. 188 alin. (5) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 15 ani închisoare; - art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 7 ani închisoare; - art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 7 ani închisoare. Prin aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un termen de 25 de ani, cu executare în penitenciar de tip închis. lui Coroian Mihail recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de: 11 - art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) și k) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă 10 ani închisoare; - art. 188 alin. (5) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 7 ani închisoare; - art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 3 ani închisoare. Prin aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă definitivă pentru concurs de intracțiuni prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani și 6 luni, cu executare în penitenciar de tip închis. Prin aplicarea art. 84 alin. (4) Cod penal, pedeapsa neexecutată din sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20.11.2011, privind condamnarea lui Coroian Mihail în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 6 ani închisoare cu suspendarea condiționată pe un termen de probă de un an, prin cumularea sentințelor, să-i fie stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 15 de ani, cu executare în penitenciar de tip închis. lui Bordeianu Alexandru recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 188 alin. (5) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 15 ani închisoare; - art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 7 ani închisoare. Prin aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă definitivă pentru concurs de intracțiuni prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un termen de 20 ani, cu executare în penitenciar de tip închis. lui Grigorița Natalia recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. art. 42 alin. (4), (5), 188 alin. (5) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 15 ani închisoare; - art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 7 ani închisoare. Prin aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă definitivă pentru concurs de intracțiuni prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un termen de 20 ani, cu executare în penitenciar pentru femei de tip închis. lui Cașu Olga recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsă de 7 ani 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar pentru femei. În motivarea soluției adoptate a invocat că: - prima instanță nu a luat în considerație gravitatea infracțiunilor imputate și nu a stabilit pedepse ce ar duce la corectarea și reeducarea inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru, Cașu Olga și Grigorița Natalia; - prima instanță nu a dat aprecierea juridică și socială a acțiunilor lor, sub aspectul prejudiciului cauzat relațiilor sociale ocrotite de legea penală; - prima instanță la stabilirea pedepselor penale, necesita să atragă o atenție deosebită personalității inculpaților și anume că, inculpatul Milicenco Viaceslav anterior a fost tras la răspundere penală: prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 29.12.2003, fiind condamnat în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, la 1 an închisoare, decizia Curții de Apel – 1.440 lei amendă; la 20.10.2009 prin decizia Curții Supreme de Justiție a fost condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 1 an 6 luni închisoare, iar prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 10.07.2012, a fost 12 condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis; - inculpatul Coroian Mihail, care la momentul comiterii infracțiunilor era minor, la fel anterior a fost tras la răspundere penală și anume prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 20.12.2011, a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 6 ani închisoare cu suspendarea condiționată pe termen de probațiune de un an. Astfel, minorul Coroian Mihail, având un termen de probațiune de un an, a comis infracțiunile imputate, peste o lună după pronunțarea sentinței; - inculpatul Bordeianu Alexandru anterior a fost tras la răspundere penală prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun Chișinău din 22.12.2001, fiind condamnat în baza art. 119 alin. (2) Cod penal, la 6 ani închisoare cu suspendarea condiționată pe termen de probațiune de 3 ani, prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 03.06.2001, a fost condamnat în baza art. 119 alin. (3) Cod penal, la 7 ani închisoare; prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27.10.2008, a fost condamnat pentru infracțiunile prevăzute de art. 195 alin. (2), art. 186 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare; - inculpații fiind anterior condamnați, nu au folosit șansele acordate de instanță în ceea ce privește conștientizarea acțiunilor infracționale, nu și-au făcut concluziile necesare și din nou au comis infracțiuni, mai mult ca atât, au ales calea infracțională organizându-se într-un grup criminal organizat, pentru a comite mai multe infracțiuni, totodată atrăgând și minori în reuniunea dată, faptul dat demonstrează că prin sancțiunile aplicate de prima instanță, nu va fi atins scopul prevăzut de art. 61 Cod penal, conform căruia pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnaților; - prin sentința dată, instanța nu a aplicat inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail, Bordeianu Alexandru, Cașu Olga și Grigorița Natalia pedeapse echitabile, conform cerințelor art. 75 Cod penal. 3.2 Avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Bordeianu Alexandru, la data de 11.07.2014, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat, pe ambele capete de învinuire, pe motiv că acestea nu au fost săvârșite de el. În motivarea apelului declarat a invocat că, sentința de condamnare a lui Bordeianu Alexandru nu se bazează pe probe exacte. Concluzia despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu poate fi pe baza presupunerilor. Dacă lipsesc probe care confirmă, dovedesc cu certitudine învinuirea și dacă se epuizează toate posibilitățile de administrare a altor probe, procesul penal este clasat sau este pronunțată o sentință de achitare. Concluziile judecătorești cu privire la vinovăția sau nevinovăția inculpatului trebuie să fie motivate în sentință, indicându-se probele cercetate. În cazul dat, nu au fost verificate toate versiunile, iar divergențele apărute nu au fost înlăturate și apreciate în modul corespunzător. 3.3 Avocatul Tarsîna Vasile în numele inculpatei Grigorița Natalia, la data de 14.07.2014, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultima să fie achitată, pe ambele capete de învinuire, din lipsa 13 componenței de infracțiune în acțiunile acesteia. În motivarea soluției adoptate a invocat că: - sentința este neîntemeiată și neobiectivă, emisă cu încălcarea prevederilor art. 9 alin. (1) Cod de procedură penală, iar probele au fost acumulate în cadrul urmăririi penale unilateral, tendențios, încălcându-se principiul unei cercetări imparțiale ale circumstanțelor și care ulterior au fost puse la baza sentinței de condamnare; - atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești inculpata Grigorița Natalia nu a recunoscut vina de comiterea infracțiunilor imputate și a solicitat achitarea sa, în temeiul de fapt că nu a instigat și nu a fost complice la comiterea atacului tâlhăresc asupra cetățeanului de origine turcă Bayandir Ismet; - reieșind din materialele cercetării judecătorești și din probele acumulate în cadrul urmăririi penale, scopul plecării lui Milicenco Viaceslav, Bordeianu Alexandru, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail la domiciliul victimei a fost de a stabili persoana, care a avut relații sexuale cu Cașu Olga și nu de comitere a unui atac la instigația condamnatei Grigorița Natalia; - este prezent excesul executorilor, care au sustras arma personală a victimei, calculatorul, fără a fi o înțelegere prealabilă între inculpați, astfel nu au fost probate așa criterii ca stabilitatea grupului, prezența organizatorului, pregătirea unui plan de activitate infracțională, repartizarea obligatorie a rolurilor; - partea acuzării nu a motivat, iar la cercetarea judecătorească nu a fost stabilit în temeiul căror circumstanțe de fapt s-a ajuns la concluzia că Grigorița Natalia intenționat a lăsat telefonul său mobil la victimă în apartament, acestea fiind doar niște presupuneri neconfirmate prin alte probe pertinente și utile. Dacă se pretinde că telefonul mobil a fost lăsat intenționat de inculpata Grigorița Natalia în apartamentul lui Bayandir Ismet, pentru a organiza pe viitor un eventual atac, când ea va veni după telefon, atunci nu există logică de ce după telefon s-a dus minora Cașu Olga, cu toate că Grigorița Natalia nu a rugat-o; - în cadrul cercetării judecătorești partea apărării în interesele inculaptei Grigorița Natalia, a solicitat prin intermediul instanței de fond prezentarea de către organul de urmărire penală a descifrărilor telefonice a sunetelor efectuate de la telefonul mobil ce aparține martorului Lupușor Vitalie și a victimei Bayindir Ismet, care conform informației prezentate de compania „Orange” au fost transmise organelor de urmărire penală, dar care din motive necunoscute nu au fost anexate la materialele cauzei penale. Descifrările menționate urmau a fi folosite în scopul apărării intereselor inculpatei Grigorița Natalia. Prin răspunsul primit de la CPS Râșcani, prima instanță a fost informată că, toate informațiile primite de la operatorul de telefonie mobilă „Orange” au fost anexate la materialele cauzei penale și transmise la secția urmărire penală a CGP Chișinău. La ședința din 06.06.2014, apărătorul inculpatei Grigorița Natalia a solicitat instanței de fond prezentarea de către CGP Chșinău a descifrărilor menționate, însă cererea apărării a fost respinsă neîntemeiat, pretinzându-se că acesta este un motiv de a tergiversa cercetarea cazului. Judecătorii urmând să plece în concediul anual; - a fost constatat cu certitudine că inculpata Grigorița Natalia, la data de 31.01.2012 în jurul orelor 06:30 a venit în apartamentul cunoscutului său de 14 naționalitate turc Bayindir Ismet, care se află în or. Chișinău bd. Xxxxx ap. xxxxx, pentru a-și lua telefonul mobil uitat acolo în ajun. În apartamentul deschis a depistat cadavrul acestuia cu semne de moarte violentă. Imediat, inculpata Grigorița Natalia, fiind un cetățean conștiincios, a alertat vecinii de apartament ai victimei, pentru a chema serviciul „Salvare” și de la care a anunțat telefonic organele de drept despre crima depistată. Pentru a relata circumstanțele cunoscute referitoare la depistarea cadavrului, inculpata Grigorița Natalia a fost adusă la CPS Rîșcani din mun. Chișinău, unde prin încălcarea flagrantă a drepturilor sale constituționale, ea a fost determinată să semneze actele procedurale, o lămurire și proces-verbal de audiere în calitate de bănuită în lipsa avocatului, care ulterior au fost puse la baza învinuirii. Astfel, lămurirea semnată de inculpata Grigorița Natalia la 31.12.2012 (f.d. 48-52, v. 1) a fost primită de ofițerul de urmărire penală Caun A., calitatea procesuală a inculpatei la acel moment de organele de urmărire penală nefiind stabilită; - în situația când în versiunea organului de urmărire penală existau temeiuri rezonabile de a bănui că Grigorița Natalia poate fi implicată într-un mod sau altul în moartea violentă a cetățeanului turc Bayindir Ismet, urmau a fi aplicate respectiv prevederile art. 63 alin. (7), art. 64 alin. (2) pct. 1-7, 10, 12, 15 Cod de procedură penală, cele mai flagrante încălcări comise împotriva ei fiind, interzicerea audierii în calitate de martor a persoanei față de care există anumite probe că, a comis o infracțiune, încălcarea dreptului la apărare și dreptul de a nu da declarații. Contrar prevederilor enunțate, în loc să recunoască calitatea de bănuit a reținutei Grigorița Natalia și să-i lămurească drepturile în prezența unui apărător, ofițerul de urmărire penală Caun A., în lipsa unui apărător a întocmit o lămurire fără a indica data și ora audierii, echivalată cu o declarație a martorului; - în cadrul ședinței de judecată inculpata Grigorița Natalia a declarat că, la aducerea sa în CPS Rîșcani, de colaboratori de poliție necunoscuți a fost determinată să consume alcool tare, sub pretextul scoaterii stresului, această metodă ilegală fiind folosită deseori de către serviciile operative ale MAI pentru dobândirea informației. Luând în considerare faptul că, inculpata Grigorița Natalia nu a dormit o noapte întreagă, alcoolul a avut un efect puternic asupra ei, făcând-o parțial iresponsabilă la acel moment. La fel, inculpata Grigorița Natalia a fost impusă să semneze lămurirea menționată, fiind șantajată că nu-și va vedea copilul de 9 luni, care la acel moment era internat în spital. Ulterior, la 31.01.2012, ora nu este cunoscută, a fost emisă ordonanță de recunoaștere în calitate de bănuit a lui Grigorița Natalia (f.d. 198 v. 3), pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, semnată de OUP, Efremov Ana, care se pretinde că în aceeași zi a audiat-o pe Grigorița Natalia, între orele 18:30 - 19:30, în calitate de bănuit (f.d. 200-205 v. 3); - conform procesului-verbal de audiere a bănuitului, Grigorița Natalia recunoaște parțial vina de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, însă din conținutul documentului nu este evident că inculpata a participat sau a asistat la comiterea omorului, nefiind elucidate din care considerente ea s-a declarat parțial vinovată; - audierea inculpatei în calitatea de bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, (f.d. 200-205 v. 3) de facto nu a avut loc. Probe 15 pertinente și concludente sunt conținutul procesul-verbal de audiere a bănuitei Grigorița Natalia semnat de ofițerul de urmărire penală Efremov A., a fost copiat integral cuvânt cu cuvânt din lămurirea întocmită de alt ofițer de urmărire penală - Caun A., în lipsa apărătorului (f.d. 48-52 , v. 1). - apărătorul Barbacari Zinaida nu a fost prezentă la primirea lămuririi de către OUP Caun A., dar s-a limitat la depunerea mandatului și contrasemnarea unui text din procesul verbal al bănuitei, fără a asista la depunerea declarațiilor de către bănuită; - în ședințele de judecată, inculpata Grigorița Natalia a declarat că avocatul din oficiu a discutat cu ea 10 minute și a plecat, la careva acțiuni procesuale nu a asistat, iar eliberarea unui mandat de apărător și semnarea procesului-verbal copiat de pe forma electronică a altui document nu însemnă garantarea unui drept la apărare, dimpotrivă a demonstrat încălcarea acestui drept; - declarațiile inculpatei Grigorița Natalia date în ședința de judecată la 12.11.2013 (f.d. 10-24, 31-35, v. 9), sunt unicele declarații care pot fi considerate veridice și legale prin prisma Codului de procedură penală, în raport cu declarațiile date la urmărirea penală; - concluzia primei instanțe, privind întocmirea unui plan criminal al atacului tâlhăresc asupra victimei de către inculpata Grigorița Natalia, în colaborare cu ceilalți condamnați, care se pretinde că a avut loc la 29.01.2012 în apartamentul acesteia, nu are nici un suport probant; - inculpata Grigorița Natalia în ședințele de judecată a declarat că la rugămintea lui Bordeianu Alexandru i-a primit pe Milicenco Viaceslav și Fuștei Veaceslav să înnopteze în apartamentul închiriat, iar a doua zi i-a alungat când a văzut că aceștia și-au adus lucruri ca televizor și calculator, înțelegând din comportamentul dat că ei pretind să rămână acolo mai mult timp. La fel, au declarat și inculpații Bordeianu Alexandru, Fuștei Veaceslav și Milicenco Viaceslav, astfel fiind stabilit cu certitudine că inculpații s-au despărțit la 30.01.2012 fiind certați, respectiv după aceasta Milicenco Viaceslav a fost nevoit să închirieze casa particulară de pe str. Xxxxx din mun. Chișinau; - versiunea întocmirii unui plan criminal cu împărțirea rolurilor este o presupunere nedemonstrată a acuzatorilor, care nu a fost confirmată prin alte probe pertinente și nu colaborează cu celelalte probe din dosar. Dimpotrivă, este dovedită cu certitudine versiunea inculpatei Grigorița Natalia, privind scopul contactării telefonice a victimei la 30.01.2012 și anume de a împrumuta bani pentru achitarea chiriei apartamentului, fapt despre care cunoștea numai Bordeianu Alexandru, care datora această achitare; - prin declarațiile inculpaților Cașu Olga, Bordeianu Alexandru, Fuștei Veaceslav, Milicenco Viaceslav, depuse în ședințele de judecată, cât și la urmărirea penală este stabilit cu certitudine că Grigorița Natalia a venit de la victima Bayandir Ismet cu suma de 650 lei, care i-a fost luată cu forța de către ceilalți inculpați; - prin prisma declarațiilor inculpatei Grigorița Natalia depuse la cercetarea judecătorească, ea urma să se întâlnească singură cu victima Bayandir Ismet în timpul zilei de 30.01.2012, la oficiul acestuia, însă nu a reușit, pe motiv că trebuia să vină 16 proprietara apartamentului închiriat ca să-și primească plata pentru chirie; - nu a fost probată necesitatea prezenței la întâlnire a minorei Cașu Olga și inițierea acesteia în presupusul plan de atac asupra victimei, plecarea ultimei împreună cu inculpata Grigorița Natalia. Cașu Olga la întâlnirea cu Bayandir Ismet a fost întâmplător, dat fiind faptului curiozității acesteia; - în ședința de judecată și reieșind din totalitatea de materiale ale cauzei penale nu a fost probată formarea și existența unui grup criminal organizat la care ar fi aderat inculpata Grigorița Natalia, nu a fost probată întocmirea unui plan de atac asupra victimei, nu a fost probată nici atragerea minorei Cașu Olga în pretinsul grup organizat de către Grigorița Natalia, din lipsa totală a acestor evenimente; - versiunea acuzării privind existența unui grup criminal organizat, împărțirea rolurilor în acest grup, întocmirea unui plan criminal, instigarea și complicitatea inculpatei Grigorița Natalia la comiterea atacului asupra locuinței lui Bayandir Ismet sunt doar presupuneri neconfirmate prin probe pertinente și utile. Mai mult, instanța de fond neîntemeiat a acceptat aceste acuzații aduse inculpatei Grigorița Natalia, fără cel mai mic dubiu, ca o axiomă, fără a le contrapune probelor prezentate de partea apărării și fără a-și motiva sentința, în partea admiterii unor probe și respingerea altor probe; - dovada neimplicării inculpatei Grigorița Natalia la instigarea în comiterea atacului tâlhăresc este prezentă chiar în declarațiile inculpatei minore Cașu Olga, date citirii în ședința de judecată de către acuzator, conform cărora Grigorița Natalia și-a uitat telefonul mobil în apartamentul victimei în seara de 30-31.01.2012 și nu a putut să-l ia tot atunci, deoarece nu cunoștea codul numeric de la ușa de intrare în bloc (f.d. 245-248 v. 3). Mai mult ca atât, Cașu Olga a declarat că Grigorița Natalia a cerut telefonul său ca să-l sune pe Bayandir ca acela să deschidă ușa, dar ea nu avea bani pe cont; - conform raportului de expertiză medico-legală nr. 15/S din 01.02.2012, la inculpata Grigorița Natalia au fost depistate leziuni corporale sub formă de echimoze la nivelul gâtului care au fost cauzate prin strangulare și sugrumare, în seara de 31.01.2012 de către condamnatul Bordeianu Alexandru, în apartamentul din str. Xxxxx/40; - reieșind din materialele cauzei penale inculpata Grigorița Natalia, la 31.01.2012, în jurul orei 01:30 a venit acasă împreună cu minora Cașu Olga din ospeție de la Bayandir Ismet, de la care a împrumutat 650 lei, unde era așteptată de Bordeianu Alexandru, Fuștei Veaceslav și Milicenco Viaceslav; - inculpatul Bordeianu Alexandru, pretinzând din convorbirea telefonică cu minora Cașu Olga că aceasta a fost violată de un cetățean turc în timp ce se afla împreună cu Grigorița Natalia, a solicitat ultimei să indice adresa cetățeanului turc Bayandir Ismet pentru a cere acestuia lămuriri. Primind refuzul inculpatei Grigorița Natalia de a indica adresa și apartamentul victimei, Bordeianu Alexandru a strangulat-o cu fularul de la gât, până ce Grigorița Natalia și-a pierdut cunoștința, dar cu toate acestea ea nu a indicat adresa victimei chiar și în situația când propria viață a fost pusă în pericol; - inculpata Cașu Olga în declarațiile sale, la fel a declarat că l-a contactat 17 telefonic pe Bordeianu Alexandru, din apartamentul victimei Bayandir Ismet, deoarece oaspetele acestuia pretindea la o relație sexuală și a solicitat ca Bordeianu Alexandru să vină s-o ia de acolo, indicând adresa; - din totalitatea de declarații și probe concludente, descifrări telefonice, este stabilit cu certitudine, că inițiatorul chemării celorlalți inculpați la apartamentul victimei Bayandir Ismet a fost minora Cașu Olga, sub pretextul aflării sale în pericol, fapt despre care Grigorița Natalia nu a cunoscut; - versiunea acuzării privind participarea inculpatei Grigorița Natalia la un grup criminal organizat, instigare și complicitate la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, nu este viabilă și nu a fost probată, din care considerente nu poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare; - pe parcursul urmăririi penale cât și la faza de cercetare judecătorească, de acuzatorul de stat nu a fost probat faptul împărțirii rolurilor între participanți, în rechizitoriu nu a fost indicat cine este conducătorul grupului criminal organizat, ce rol i-a revenit inculpatei Grigorița Natalia, fiind relatat numai la susținerile verbale ale acuzatorului că grupul era condus de Milicenco Viaceslav; - reieșind din declarațiile inculpatei Cașu Olga, ea s-a dus și a arătat celorlalți inculpați apartamentul victimei, fiindu-i frică după ce a văzut cum Grigorița Natalia a fost strangulată cu cruzime pentru faptul că nu dorea să indice unde este locuința victimei. Prin prisma acestor declarații este evident că, nici Cașu Olga care era minoră nu putea cunoaște care sunt intențiile reale ale lui Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav și Fuștei Veaceslav, de a se clarifica cu victima privind pretențiile sexuale ale lui „Amir” sau de a-l deposeda de bunuri. Mai mult ca atât, ea nu cunoștea nici faptul că Milicenco Viaceslav are armă, că se va deghiza împreună cu alți inculpați în timp ce ea a sunat la ușa victimei pentru a cere telefonul mobil uitat acolo de inculpata Grigorița Natalia; - din materialele cauzei penale instanța de fond a constatat că victima Bayandir Ismet, era deținătorul legal a unei arme de foc de model „CZ-85 B”, calibrul 9 mm, nr. A477025, fapt pe care-l cunoștea cu certitudine inculpata Grigorița Natalia. În noaptea de 31.01.2012, când victima a deschis apartamentul la solicitarea minorei Cașu Olga, era înarmat cu acest pistol, fapt ce denotă că el nu avea încredere în minoră și pentru el i-a devenit suspect că după telefon nu a venit Grigorița Natalia. Prezența armei de foc la victimă i-a derutat și i-a speriat pe inculpații Milicenco Viaceslav, Coroian Mihail și Fuștei Veaceslav, pentru ei acest fapt a fost neașteptat; - prima instanță a lăsat din nou fără apreciere aceste fapte ce dovedesc nevinovăția inculpatei Grigorița Natalia, ori în conformitate cu p. 25 a Hotăririi Plenului CSJ nr. 23 din 28.06.2004, acțiunile persoanelor care nu au luat parte la săvârșirea sustragerii, dar au contribuit la comiterea acesteia prin sfaturi, indicații, prin promisiunea prealabilă că vor tăinui urmele infracțiunii, vor vinde bunurile sustrase etc., trebuie calificate drept complicitate la sustragere, cu referire la alin. (5) art. 42 Cod penal; - toate acțiunile inculpatei Grigorița Natalia în coraborare cu alte probe din dosarul penal, stabilesc cu certitudine că ea nu a instigat și nu a contribuit cu sfaturi, indicații și promisiuni de a tăinui urmele infracțiunii, ea nu a informat pe pretinșii 18 „participanți” a grupului din care este învinuită că face parte, că victima atacului este înarmată, cu toate că cunoștea cu certitudine despre acest fapt; - a fost comisă o eroare de încadrare a acțiunilor lui Grigorița Natalia conform prevederilor art. 42 alin. (4) și (5), art. 188 alin. (5) Cod penal, iar prima instanță a lăsat fără apreciere juridică aceste argumente ale apărării. Partea apărării consideră ilegală încadrarea acțiunilor inculpaților conform semnului calificativ, în proporții deosebit de mari; - prin probe incontestabile ale părții apărării, în speță certificatul Departamentului Vamal al Republicii Moldova (f.d. 177, v. 7), a fost dovedit cu certitudine faptul că la intrarea sa în Republica Moldova, Bayandir Ismet nu a declarat brățară din aur de mână încrustată cu aproximativ 30 de diamante cu greutatea totală mai mare de 40 grame, în valoare de 35.000 dolari SUA, un ceas de mână în valoare de 5.000 dolari SUA; - este exagerat prejudiciului material cauzat prin infracțiune, deoarece Grigorița Natalia nu a văzut la victimă bijuteriile pretinse a fi sustrase în urma atacului tâlhăresc. Incriminarea sustragerii unor anumite bunuri numai în baza unei fotografii a victimei care are pe mână o brățară și un ceas, și a declarațiilor fiicei victimei, care a pierdut demult legătura cu tatăl său, este cel puțin ridicolă; - martorul acuzării Morozinschii Nicolai a relatat instanței de judecată că, brățara vândută lui de inculpatul Bordeianu Alexandru era din metal galben, dar nu a confirmat că ea avea careva diamante sau pietre scumpe incrustate. Declarații similare privind brățara din aur a depus și martorul Tulbure Eugen; - este evident că, brățara despre care se pretinde că a fost sustrasă de inculpat este diferită după descriere de brățara văzută de martorii acuzării. În aceste circumstanțe, ilegal au fost incluse în învinuire o brățară din aur incrustată cu diamante la prețul de 35.000 dolari SUA, echivalent a 412.450 lei, ceas de mână evaluat la 5.000 dolari SUA echivalent a 58.921 lei, brichetă metalică la prețul de 300 dolari SUA, fără stabilirea valorii reale și urmează a fi excluse, ca fiind neprobate; - este ilegală și neîntemeiată stabilirea valorii brățării din aur reieșind din declarațiile reprezentantului victimei Bayindir Burcu Bașac (f.d. 195, v. 1) și a avocatului acestuia Nicoară Vasile, depuse în ședințele judiciare, respectiv stabilirea valorii bunurilor menționate, conform Hotărârii Plenului CSJ nr. 23 din 28.06.2004 ar influența eventual calificarea corectă a infracțiunii, reieșind din valoarea prejudiciului material cauzat. În același mod, eronat a fost stabilită și valoarea celorlalte bunuri sustrase, în speță, portsigaret din argint, notebook „Lenovo”, 2 telefoane mobile de model „Nokia”, ori reieșind din prețurile actuale de piață valoarea lor este vădit exagerată; - proba cu fotografia victimei Bayindir Ismet (f.d. 196, v. 1), pe mâna căruia se vede o brățară, nu este pertinentă, ori din fotografie nu se poate stabili din ce material este confecționată brățara, are sau nu diamante; - instanța de fond urma să excludă din învinuire incriminarea sustragerii brățării din aur încrustată cu diamante la preț de 35.000 dolari SUA, echivalent a 412.450 lei, ceas „Beverly Hills Polo Club Sapphire” la preț de 5.000 dolari SUA, echivalent a 58.921 lei, ca neprobate, deoarece aceste încălcări comise la emiterea 19 sentinței, duc la încadrarea juridică incorectă a acțiunilor inculpaților; - în cazul excluderii eventuale din învinuire a bunurilor sus indicate a căror existență nu a fost probată în modul stabilit de lege, valoarea totală a cărora este de 471.371 lei, suma prejudiciului material relativ probat, adus prin infracțiune este de 37.405,27 lei, caz în care acțiunile condamnaților urmează a fi încadrate în componența de infracțiune prevăzută de art. 188 alin. (2) Cod penal; - faptul că inculpata Grigorița Natalia și-a uitat telefonul în apartamentul victimei a fost un eveniment întâmplător, nu a fost planificat din timp în scopul pătrunderii în apartamentul victimei, fapt confirmat și de inculpata Cașu Olga (f.d. 238-241 v. 1), însă pe acest eveniment acuzarea a construit o învinuire care până la urmă nu și-a găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești; - este neîntemeiată și ilegală sentința Judecătoriei Centru în partea condamnării lui Grigorița Natalia pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal. La baza acestei condamnări a fost pusă doar prezența în materialele cauzei penale a copiilor adeverințelor de naștere a minorilor Cașu Olga și Coroian Mihail. Pe lângă faptul că, Grigorița Natalia nu recunoaște vina în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4), (5), 188 alin. (5) Cod penal, săvârșită conform sentinței în grup și cu minorii Cașu Olga și Coroian Mihail, instanța a lăsat fără apreciere argumentele apărării, precum că Grigorița Natalia, o cunoștea de puțin timp pe Cașu Olga, ultima era dezvoltată fizic și psihologic normal, ducea o viață independentă inclusiv și sexuală, în aceste circumstanțe este greu de a stabili și a da apreciere că o anumită persoană este minoră sau a atins majoratul fără a-i verifica actele; - din materialele dosarului penal cât și în cadrul cercetării judecătorești nu a fost probat că Grigorița Natalia a cunoscut vârsta minorei Cașu Olga la data de 31.01.2012. Mai mult ca atât, fiind audiată în ședința de judecată din 01.02.2013, Cașu Olga a declarat că numai Bordeianu Alexandru cunoștea vârsta ei, altcineva nu o cunoștea, inclusiv nici inculpata Grigorița Natalia; - în sentința motivată din 30.06.2014, pag. 8, prima instanță eronat a indicat că în declarațiile sale, Bordeianu Alexandru i-a comunicat inculpatei Grigorița Natalia la 30.01.2012, că să aibă grijă de Cașu Olga că este minora, deoarece așa declarații conform procesului-verbal de audiere a bănuitului Bordeianu Alexandru din 04.02.2012, de verificare a depozițiilor la fața locului din 07.02.2012, nu au fost date; - inculpata Grigorița Natalia nu a putut cunoaște și nu a cunoscut vârsta lui Coroian Mihail la data de 31.01.2012, cu atât mai mult pe Coroian Mihail l-a văzut doar de câteva ori în anturajul lui Bordeianu Alexandru, iar alte date despre vârsta lui Coroian Mihail nu cunoștea. Conform dezvoltării fizice, Coroian Mihail nu părea a fi minor și inculpata Grigorița Natalia nu putea cunoaște că el este minor; - prima instanță la emiterea sentinței pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal, a încălcat flagrant prevederile legale ale art. 384 alin. (3), (4) Cod de procedură penală; - conform rechizitoriului remis instanței de judecată, Grigorița Natalia, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru și Milicenco Viaceslav sânt învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal, care prevede răspunderea penală pe semnul calificativ de atragerea minorului la săvârșirea unei infracțiuni cu 20 caracter terorist. Aceiași componență de infracțiune îi este imputată inculpatei Grigorița Natalia în ordonanța de punere sub învinuire definitivă din 17.05.2012; - reieșind din prevederile art. 13411 Cod penal, art. 188 Cod penal nu face parte din categoria infracțiunilor cu caracter terorist, în aceste circumstanțe inculpata Grigorița Natalia urmează a fi achitată pe acest capăt de învinuire din lipsa în acțiunile ei a componenței de infracțiune prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal; - prima instanță fără nici un temei, bazîndu-se eronat pe art. 100 alin. (4) și art. 101 Cod de procedură penală, din oficiu a reîncadrat acțiunile inculpatei Grigorița Natalia din art. 208 alin. (3) lit. c), în art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, motivând decizia sa prin comiterea unei erori tehnice la întocmirea rechizitoriului, fără a lua în considerație că același calificativ a acțiunilor inculpatei Grigorița Natalia a fost dat și în ordonanța de punere sub învinuire, deci nu a fost comisă o eroare mecanică la încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților; - prima instanță și-a depășit vădit competența, asumându-și atribuțiile acuzatorului de stat ca parte a procesului penal, acțiuni care au dus la emiterea unei sentințe imparțiale, tendențioase și ilegale, cu încălcarea principiilor de bază prevăzute de art. 7, 8, 9, 10 Cod de procedură penală, cât și a tratatelor internaționale la care a aderat Republica Moldova, fapt prin care au fost încălcate drepturile inculpatei Grigorița Natalia la un proces echitabil și imparțial; - instanța de fond tendențios a apreciat și cumulul de încălcări ale drepturilor inculpatei Grigorița Natalia în cadrul urmăririi penale, care în totalitatea lor au demonstrat că întreg dosarul penal în privința acuzării ei de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (4), (5), art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal a fost falsificat, în principiu fiind condamnată o persoană nevinovată, care prin comportamentul său conștiincios de cetățean a contribuit la descoperirea rapidă a unei infracțiuni deosebit de grave și izolarea persoanelor vinovate de comiterea acestei infracțiuni; - prin actele procesuale anexate la dosarul penal au fost probate cu certitudine încălcarea drepturilor inculpatei Grigorița Natalia la următoarele acțiuni procesual- penale petrecute cu participarea sa: audierea inculpatei Gogorița Natalia pe data de 31.01.2012 de către OUP Caun A., fără stabilirea statutului acesteia de martor sau de bănuită; atragerea în calitate de bănuită la 31.01.2012 în lipsa unui avocat, în stare de oboseală fizică și psihică extremă, fără audierea bănuitei de către OUP Efremov Ana, prin transpunerea variantei electronice a lămuririi primite de alt ofițer de urmărire penală pe procesul verbal de audiere a bănuitei, cu determinare prin înșelăciune a bănuitei să-l semneze, pentru a-i permite să plece la copilul aflat la spital, colectarea mostrelor de unghii, sânge, amprente digitale fără întocmirea proceselor verbale respective, impunerea la darea declarațiilor în fața camerei video, conform unui text prealabil pregătit, falsificarea probelor privind audierea taxistului Cucoș Oleg (f.d. 89- 90, v. 1) și a procesului-verbal de recunoaștere de către acest martor a inculpatei Grigorița Natalia pe planșeta foto, în situația când conform raportului inspectorului poliției criminale a CPS Rîșcani, Bechir A. (f.d.27-29, v. 4) la volanul taxiului în care a urcat Grigorița Natalia se afla o altă persoană, pe nume Bîzgu Petru; - atât în cadrul urmăririi penale, cât și la cercetarea judecătorească acțiunile 21 inculpatei Grigorița Natalia au fost eronat încadrate în semnele componențelor de infracțiune imputate; - martorul Lupușor Vitalie a relatat că a dus-o cu taxiul pe Grigorița Natalia pe o adresă din sectorul Rîșcani, ea nu avea bani căci a fost jefuită, ceea ce corespundea adevărului ori banii îi fuseseră luați de Bordeianu Alexandru cu forța și prin violență. Acest fapt a fost lăsat fără nici o reacție de organele de urmărire penală, ca urmare a constatării comiterii unei infracțiuni împotriva inculpatei Grigorița Natalia de către pretinșii membri ,,ai grupului criminal organizat” din care se pretinde că face parte și ea. La fel, a confirmat martorul că Grigorița Natalia de multiple ori a telefonat de la telefonul lui unei persoane ca să-i deschidă ușa de la intrarea în bloc, care nu-i răspundea, deoarece intrarea în bloc era închisă cu lăcată codată. Spre dimineață el a reușit să deschidă ușa blocului, a urcat împreună cu Grigorița Natalia la etajul 8 sau 9 după ce a plecat urmând să predea automobilul; - martorul Lupușor Vitalie a declarat că, a văzut 3 persoane, recunoscând pe Milicenco Viaceslav, Coroian Mihail și Bordeianu Alexandru, ieșind din scara blocului de la distanța de 100 metri, din automobilul parcat cu partea din spate spre scara blocului, în condiții de iluminare artificială, prin sticla din spate a automobilului care era tonată; - în analiza declarațiilor martorului Lupușor Vitalie, prima instanță a evitat să menționeze aceste amănunte stabilite în ședința de judecată, le-a trecut sub tăcere, însă proba cu planșeta fotografică prezentată de partea apărării, prin care este probată incontestabil imposibilitatea chiar la lumina zilei de a recunoaște o anumită persoană la față, de la distanța și de la locul unde se afla automobilul acestui martor, a fost respinsă ca neîntemeiată; - prin prisma celor invocate era imposibil și pentru inculpata Grigorița Natalia, care se afla în automobilul martorului Lupușor Vitalie, să-i recunoască cu certitudine pe ceilalți inculpați, care o strangulaseră și o deposedaseră de bani cu câteva ore mai înainte. Mai mult ca atât, inculpata Grigorița Natalia, având anumite bănuieli că aceștia pot fi Bordeianu Alexandru, care a venit cu Cașu Olga ca să se lămurească în ce privește raportul sexual pretins, a încercat să solicite martorului Lupușor Vitalie, care este colaborator al BPDS „Fulger”, ca să cheme eventual poliția, ca să prevină careva consecințe pentru Bayandir Ismet, însă acesta a convins-o că nu are rost de chemat poliția în baza unor presupuneri ale ei; - din cele relatate de martor este evident că, Grigorița Natalia nu a acționat în cârdășie cu ceilalți inculpați, respectiv un instigator și un complice nu ar fi procedat în final așa cum a procedat ea, când descoperind crima și având posibilitate să închidă ușa apartamentului victimei, apoi să plece neobservată, nu a profitat de această ocazie, dimpotrivă a alertat vecinii de la care au anunțat organele de drept; - instanța de judecată adjudecă ca probă care dovedește vina inculpatei Grigorița Natalia, informația din Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente ale CPS Rîșcani, solicitate de partea apărării, din care este dovedit incontestabil că, la 31.01.2012, orele 06:50, la telefonul 902 a fost primită informația despre depistarea cadavrului victimei cu semne de moarte violentă. Anume inculpata Grigorița Natalia a informat vecinii despre cele descoperite, care la 22 rândul lor au efectuat sunetul la nr. 902, în aceste circumstanțe prima instanță nu a motivat în baza căror probe a ajuns la concluzia că, inculpata Grigorița Natalia a fost complice la comiterea atacului tâlhăresc asupra victimei Bayandir Ismet; - nu a fost probat prin probe concludente faptul că Grigorița Natalia a fost instigatorul comiterii acestei infracțiuni, bazându-se doar pe declarațiile celorlalți inculpați date la urmărirea penală, nefiind în coroborare cu declarațiile de la cercetarea judecătorească. 3.4 Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, la data de 14.07.2014, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultima să fie achitată. În motivarea soluției adoptate a invocat că: - prima instanță la emiterea sentinței nu a motivat din care cauză au fost respinse argumentele invocate de apărător, în sensul emiterii unei sentințe de achitare; - s-a invocat aplicabilitatea art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii, întrucât în rezultatul examinării cauzei s-a constatat lipsa laturii subiective a infracțiunii - intenția directă, cât și a laturii obiective - nu a fost demonstrată prin probe cauzarea prejudiciului în proporții deosebit de mari; - această poziție este argumentată prin: declarațiile date de către inculpata Cașu Olga în cadrul ședințelor de judecată la 01 februarie 2013 (f.d. 56, v. 7) și audierea suplimentară din 20 martie 2013 (f.d. 125-126, v. 7), declarațiile inculpaților: Grigorița Natalia în ședința de judecată din 12.11.2013, Milicenco Viaceslav (f.d. 128, v. 7); declarațiile lui Fuștei Veaceslav (f.d. 1, verso, v. 9). Probele acuzării, inclusiv depozițiile martorilor acuzării date în ședința de judecata: Morozinschi N. la 21 septembrie (f.d. 71); Tulbure Eugen în 28 septembrie 2012 (f.d. 106) - demonstrează numai unele fapte, maximum faptul că inculpata s-ar fi aflat în anumite locuri, de exemplu în blocul unde locuia partea vătămată, fapt ce de altfel nici nu a fost negat de inculpata minoră Cașu Olga, dar nicidecum nu demonstrează prezența intenției în comiterea tâlhăriei în acțiunile ultimei; - prejudiciul ce ar fi fost cauzat părții vătămate a fost calculat în baza unor presupuneri, precum că ultima ar fi deținut bunuri de o anumită valoare și aprecierea acestora a avut loc arbitrar; - chiar dacă s-ar admite ipotetic că, este valabilă versiunea acuzării și sânt întrunite elementele infracțiunii, oricum urmează să fie adoptată sentință de achitare în baza art. 390 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, întrucât inculpata minoră Cașu Olga, conform raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 35a- 2014 din 24.01.2014, a acționat cu responsabilitate redusă; - în ședința de judecată inculpata a afirmat că, a arătat locul unde locuia partea vătămată fiindu-i frică, întrucât inculpatul Bordeianu Alexandru a strâns-o de gât cu un fular până a leșinat (în prezența minorei) pe inculpata Grigorița Natalia, pentru refuzul acesteia de a indica domiciliul victimei (f.d. 56, 58, v. 7); - depozițiile sânt confirmate și de către inculpatul Bordeianu Alexandru în ședința de judecată din 08.04.2013, precum și de către inculpata Grigorița Natalia în 23 ședința de judecată din 12.11.2013, (f.d. 15, 22 verso, v. 9); - reieșind din faptul că sănătatea sau chiar viața inculpatei minore Cașu Olga era pusă în pericol de acțiunile lui Bordeianu Alexandru sau cel puțin așa au fost interpretate la moment de către minoră, este prezentă cauza care înlătură caracterul penal al faptei prevăzută la art. 35 lit. c) Cod penal - starea de extremă necesitate; - luând în considerare standardele interaționale în domeniul protecției drepturilor omului, se constată că toate convențiile au același obiectiv, toate regulile care le conțin sunt elaborate în funcție de același criteriu, toate drepturile recunoscute minorului în societate și în familie sunt orientate în aceeași direcție: interesul superior al minorului; - CtEDO veghează ca minorul să nu fie tratat ca un major. Astfel, CEDO estimează că dreptul la un proces echitabil este respectat prin prezența unui minor delincvent la audiență cu condiția ca el să fie tratat într-o manieră ținând cont de vârsta sa, maturitatea sa și capacitățile pe plan intelectual și emoțional; - prin sentință, prima instanță a stabilit că termenul executării pedepsei de către Cașu Olga a-l socoti din 30 iunie 2014. A-i include în termenul ispășirii pedepsei timpul deținerii sub arest de la 04.02.2012 până la 19 noiembrie 2013. Este o prevedere ilegală, întrucât Cașu Olga s-a aflat în arest până la e 24.11.2013 ora 21.55, iar în data de 19 noiembrie 2014 a fost numai emisă încheierea judecătorească, din conținutul căreia Cașu Olga se eliberează din arest după expirarea termenului numit anterior (termenul a expirat și inculpata a fost eliberată la 24 noiembrie 2013). 3.5 Avocatul Păun Petru în numele inculpatului Fuștei Veaceslav, la data de 14.07.2014, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimului să-i stabilită o pedeapsă mai blândă, decât cea prevăzută de lege pentru fapta prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, iar pe capătul de acuzare prevăzut de art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3) lit. c), art. 290 Cod penal, să fie adoptată o hotărâre de achitare. 3.6 Inculpata Grigorița Natalia, la data de 11.07.2014, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată, deoarece nu a comis infracțiunile de care este învinuită, invocînd că: - sentința este ilegală, neîntemeiată pe starea reală a împrejurărilor, eronată și pasibilă de a fi casată; - în cadrul urmăririi penale a depus declarații în lipsa avocatului, fiind obosită, stresată și amenințată; - se consideră nevinovată invocînd în acest sens principiul prezumției nevinovăției. 3.7 Inculpatul Bordeianu Alexandru, la data de 11.07.2014, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat, de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5) și art. 208 Cod penal, invocînd că: - la materialele cauzei nu există probe care să confirme vinovăția sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, nu a sustras careva bunuri și nu a fost în înțelegere cu nimeni; 24 - referitor la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal, acțiunile sale au fost apreciate greșit, fiind condamnat ilegal. 3.8 Inculpatul Fuștei Veaceslav, la data de 09.07.2014, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, decât cea prevăzută de lege, cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, invocînd că: - nu au fost stabilite careva circumstanțe atenuante, în sensul art. 76 Cod penal, și anume: căința sinceră de cele comise, lipsa antecedentelor penale, săvârșirea faptei ca urmare a imoralității acțiunii victimei, ce a provocat acțiunea de răspuns exprimată sub formă de frică, loviturile au fost cu scopul de a imobiliza victima, nicidecum cu scopul de a-l omorî, caracterul extrem de agresiv al victimei ce a ajuns până la amentințarea reală de a aplica arma de foc, victima era în stare de ebrietate avansată, iar acțiunile sale aveau un caracter imprevizibil; - starea sănătății este destul de deplorabilă, motiv pentru care solicită aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal. 3.9 Inculpatul Coroian Mihail, la data de 10.07.2014, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) și art. 188 alin. (5) Cod penal și aplicarea unei pedepse mai blânde în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, invocînd că: - prima instanță la stabilirea pedepsei a încălcat esențial prevederile art. 385 alin. (1), (2), (6) Cod de procedură penală, nu a stabilit dacă fapta a fost săvârșită sau nu de către inculpat, dacă există circumstanțe care atenuează vinovăția inculpatului, în cazul său de săvârșire a infracțiunii de care au fost învinuiți mai mulți inculpați, astfel instanța urma să soluționeze, dacă a avut loc fapta săvârșită anume de către inculpat sau nu; - în cadrul examinării cauzei penale a fost stabilit că, la data evenimentelor imputate din 31.01.2012, Coroian Mihail era minor și nu avea atinsă vârsta de 18 ani, ci de doar 17 ani, astfel instanța la pronunțarea sentinței urma să țină cont de minoratul inculpatului. Potrivit art. 76 alin. (1) lit. (b) Cod penal, săvârșirea infracțiunii de către un minor se consideră circumstanță atenuantă; - instanța nu a expus careva dovezi concludente și pertinente prin care s-ar demonstra faptul că, a deținut arma, dubiile nu puteau constitui temei de incriminare inculpatului a infracțiunii prevăzută de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, deoarece nu au fost prezentate careva probe că el a deținut această armă la momentul reținerii; - în mod neîntemeiat i-a fost stabilită pedeapsa în temeiul art. 188 alin. (5) Cod penal, urmând să fie achitat pe acest capăt de învinuire din motiv că, la materialele pricinii nu sunt careva probe ce ar demonstra că prejudiciul a fost săvârșit în proporții deosebit de mari; - la materialele cauzei nu au fost prezentate probe justificative ce ar demonstra cu certitudine că, dauna pricinuită victimei a fost în proporție deosebit de mare, declarațiile martorilor nu pot constitui probe incontestabile în situația în care aceste declarații nu pot fi confirmate documental, printr-un raport sau expertiză realizată de către specialiști calificați în domeniu. Aprecierea prejudiciului material în baza 25 declarațiilor verbale constituie o incriminare nejustificată bazată pe presupuneri și aprecieri eronate; - chiar dacă în cadrul ședinței de judecată a declarat că, se căiește sincer de cele întîmplate, evenimentele care au avut loc și au fost fără ca acesta să conștiintizeze caracterul premejdios al acțiunilor din cauza minoratului și influențării negative din partea adulților, instanța nu a luat aceasta în considerare; - prima instanță nu a luat în considerare că, el a participat activ la stabilirea adevărului la etapa urmăririi penale, a omis cu desăvârșire să țină cont de circumstanța atenuantă prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. g) Cod penal și anume, ilegalitatea sau imoralitatea acțiunilor victimei, care împreună cu prietenul său au intrat în relații cu persoane mult mai mici de vârsta lor și chiar minore, ceea ce de fapt a și provocat comiterea infracțiunii. Lipsa relațiilor neordinare pe care li-a avut victima cu persoane de sex feminin, minore, ar fi aplanat evoluția evenimentelor negative din 31.01.2012; - în cadrul urmăririi penale el a declarat că, nu a avut niciun scop de a omorî victima, careva probe pertinente nu au fost prezentate de către acuzare și instanța de fond pentru a justifica incriminarea inculpatului a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. (a) Cod penal și anume omor cu premiditare; - în motivarea sentinței nu a fost prezentată nici o dovadă plauzibilă, precum că el ar fi sâvărșit omorul cu premiditare; - instanța nu a luat în considerare norma materială ce urma să fie aplicată în privința lui, art. 79 alin. (1) Cod penal, chiar dacă a fost stabilit cu certitudine că el era minor în perioada evenimentelor imputate; - erorile admise de către prima instanță la stabilirea pedepsei constituie o încălcare flagrantă în privința lui a art. 6 CEDO, dreptul la un proces echitabil, iar aceste erori urmează să fie corectate de către instanța de apel. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2016, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința. 5. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a considerat că, prima instanță a stabilit circumstanțele de fapt ale infracțiunilor comise de către inculpați, a făcut o apreciere corectă a probelor prezentate, a făcut o justă încadrare juridică a acțiunilor inculpaților, întemeiat ajungând la concluzia că aceștia au săvârșit infracțiunile imputate lor și a aplicat acestora pedepse penale echitabile. 6. Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 6.1 Procuror, care indicînd temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală a solicitat casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, într-un alt complet de judecată, invocînd că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază concluzia ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - prima instanță și instanța de apel la aplicarea pedepselor nu au acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 65, 75 Cod penal. 6.2 Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, care indicând 26 temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata să fie achitată de sub învinuirea imputată, deoarece fapta acesteia nu întrunește elementele infracțiunii și există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei - extremă necesitate, totodată a menționat că, în cazul în care se vor constata că vinovăția lui Cașu Olga este dovedită, au solicitat rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpatei Cașu Olga să fie recalificate din art. 188 alin. (5) Cod penal, în baza art. 188 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 79 și 89 Cod penal, în coroborare cu art. 385 Cod de procedură penală, să-i fie stabilit un termen de închisoare de cel mult 5 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. 6.3 Avocatul Culeac-Reul Natalia în numele inculpatului Fuștei Veaceslav, care a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Fuștei Veaceslav să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3), art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal. 6.4 Avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Bordeianu Alexandru, care indicând temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată, invocând că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; - în acțiunile inculpatului Bordeianu Alexandru, nu au fost întrunite elementele infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal; - sentința și decizia instanței de apel sunt emise în baza unor probe contradictorii, bazate doar pe presupuneri și în lipsa unor dovezi incontestabile, ce ar confirma vinovăția lui Bordeianu Alexandru în comiterea infracțiunilor imputate. 6.5 Inculpata Grigorița Natalia și avocatul său Tarsîna Vasile, care indicând temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, au solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care Grigorița Natalia să fie achitată de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (4), (5), art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motiv că în acțiunile ultimei lipsesc elementele infracțiunilor menționate, iar dacă se va considera că vinovăția acesteia este probată, să fie reîncadrate acțiunile acesteia din art. 188 alin. (5) în baza art. 188 alin. (2) Cod penal, invocând în acest sens că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; 27 - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - a fost invocat ilegalitatea acumulării probelor și audierii inculpatei Grigorița Natalia la faza incipientă a urmăririi penale, audierea acesteia având loc când ea se afla în stare de oboseală, a fost impusă să consume alcool, i-au fost făcute promisiuni că își va vedea copilul de 9 luni, care se afla internat în spital, au fost prelevate probe biologice de la inculpată, fără a fi întocmit procesul-verbal respectiv, nu au fost aplicate prevederile art. 63 alin. (7), art. 64 alin. (2) pct. 1-7, 10, 12, 15 Cod de procedură penală, cele mai flagrante încălcări fiind, interzicerea audierii în calitate de martor a persoanei față de care există anumite probe că a comis o infracțiune, încălcarea dreptului la apărare și la dreptul de a nu da declarații. 6.6 Inculpatul Coroian Mihail și avocatul său Popușoi Sergiu, care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, au solicitat casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Coroian Mihail să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) și art. 188 alin. (5) Cod penal, și să-i fie aplicată o pedeapsă sub limita prevăzută de legea penală, invocând că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și când hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - în acțiunile lui Coroian Mihail, nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - s-au aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - decizia instanței de apel este ilegală, neîntemeiată și urmează să fie casată din motiv că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței, instanța de apel în mod grav a distorsionat circumstanțele de fapt ale pricinii, în mod greșit a aplicat normele materiale și în mod arbitrar a interpretat practica Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 20 septembrie 2016 au fost admise recursurile ordinare declarate, casată total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2016, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în 9 apeluri declarate (f.d. 60-62, 64- 69, 71-80, 81-85, 86-89, 91, 92, 94, 96, 97-99 v. 11), invocate repetat și în recursurile ordinare, relatate la pct. 6.1 - 6.6 și nu a examinat nici chestiunile esențiale supuse atenției sale, cum ar fi: - critica privind individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, din apelul procurorului (f.d. 60-62, v. 11), în special în privința aplicării pedepsei sub formă de detențiune pe viață inculpatului Milicenco Veaceslav, organizatorul infracțiunilor de săvârșirea cărora au fost învinuiți inculpații în prezenta cauză penală; - circumstanțele invocate în apel de inculpatul Bordeianu Alexandru și apărătorul său, precum că ar fi fost maltratat la faza urmăririi penale și la momentul audierii în calitate de bănuit se afla sub influența substanțelor narcotice și era în stare de ebrietate alcoolică (f.d. 67, v. 11), precum și inculpata Grigorița Natalia cu apărătorul său au indicat în apel (f.d. 72-73 v. 11), că la faza de urmărire penală, în 28 timpul audierilor a fost impusă să consume băuturi alcoolice și că a dat declarații în stare de oboseală, contrar cerințelor legale prevăzute de art. 104 Cod de procedură penală; - inculpatul Coroian Mihail în prima instanță a declarat, că nu susține declarațiile de la urmărirea penală, deoarece a fost bătut; - inculpatul Fuștei Veaceslav în prima instanță a declarat că, la 13.03.2012 nu s- a aflat sub influența drogurilor. A fost nevoit să depună declarații false, fiind maltratat; - prima instanță a stabilit greșit includerea în termenul de pedeapsă pentru Cașu Olga, perioada din 04.02.2012 până pe 19.11.13, pe când corect era până pe 24.11.13, ora 2155; - starea de extremă necesitate prevăzută de art. 38 Cod penal, invocată în apelul declarat de apărător în numele inculpatei Cașu Olga (f.d. 83-84, v. 11), precum că a fost constrânsă psihic fiind martoră la acțiunile violente asupra inculpatei Grigorița Natalia din partea celorlalți inculpați, participând ulterior împreună cu inculpații la săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, totodată instanța de apel a lăsat fără apreciere raportul de expertiză psihiatrico legală ambulatorie din nr. 35 a-2014, din 24.01.2014 (f.d. 182-184, v. 9), prin care s-a constatat că Cașu Olga a acționat în stare de discernământ diminuat și acțiunile acesteia cad sub incidența art. 231 Cod penal, deși din procesul verbal al ședinței de judecată din instanța de apel din 05 februarie 2016 (f.d. 14, v. 12), este consemnat că acest raport de expertiză a fost verificat de instanța de apel; - motivul comun al inculpaților și apărătorilor acestora, precum că nu a fost efectuată încadrarea juridică corectă a faptei, în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, deoarece nu a fost demonstrată prin careva probe că valoarea bunurilor sustrase constituie proporții deosebit de mari, în acest sens lipsind o expertiză privind determinarea valorii bunurilor. Astfel, asupra motivelor invocate în apel și acestor chestiuni esențiale relatate supra, instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fară argumentarea cuvenită. Totodată, instanța de recurs a reținut că, nepronunțându-se asupra motivelor invocate de apelanți, instanța de apel cu sârguință doar le-a transcris (f.d. 98 - 122, v. 12) și în motivare s-a redus la fraze generale și neconcrete. Prin urmare instanța de recurs a ajuns la concluzia de a admite recursurile ordinare declarate, casarea totală a deciziei instanței de apel, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare, fiindcă s-a confirmat prezența erorii de drept, prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, eroare care nu poate fi corectată de către instanța de recurs ordinar în speța dată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2017, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către procuror, de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Bordeianu Alexandru, de către avocatul Tarsîna Vasile în numele inculpatei Grigorița Natalia, de către avocatul Păun Petru în numele inculpatului Fuștei Veaceslav, de către inculpata Grigorița Natalia, de către inculpatul 29 Bordeianu Alexandru și de către inculpatul Fuștei Veaceslav. Au fost admise apelurile declarate de către avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, de către inculpatul Coroian Mihail, fiind casată parțial sentința, inclusiv din oficiu, conform art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, în partea stabilirii pedepsei lui Coroian Mihail, Cașu Olga și Milicenco Viaceslav cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care lui: Milicenco Viaceslav, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 317 alin. (1) Cod penal, coroborat cu art. 53 lit. g) Cod penal, a fost liberat de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală prevăzut de art. 60 Cod penal. În baza art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Milicenco Viaceslav, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă 18 ani închisoare. În baza art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa stabilită i-a fost adăugat parțial pedeapsa neexecutată și stabilită prin sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 10 iulie 2012, fiindu-i stabilit lui Milicenco Viaceslav, pedeapsă definitivă de 20 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Cașu Olga, recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, cu aplicarea art. 231, art. 70 alin. (3) și art. 79 Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsă de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei. Lui Coroian Mihail, recunoscut vonovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 188 alin. (5), 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k), 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, cu aplicarea art. 70 alin. (3), art. 79 Cod penal, i-au fost stabilite pedepse în baza: - art. 188 alin. (5) Cod penal – 7 ani închisoare; - art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal – 8 ani închisoare; - art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal – 2 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate lui Coroian Mihail i-a fost stabilită pedeapsă de 11 ani închisoare. Conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa numită prin prezenta decizie i-a fost adăugat pedeapsa neexecutată și fixată prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20 decembrie 2011, stabilindu-i lui Coroian Mihail pedeapsă definitivă de 12 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a considerat că, prima instanță a stabilit corect starea de fapt și de drept ce corespunde probelor din dosar, care au fost apreciate corect, fiind încadrate just acțiunile inculpaților. Instanța de apel a menționat că, deși inculpații Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail au recunoscut parțial vina în cele incriminate lor, iar inculpații Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Cașu Olga au negat culpa în cele imputate lor, vina acestora în săvârșirea faptelor incriminate prin rechizitoriu este dovedită prin probele administrate, cercetate de către prima instanță, cercetate suplimentar și verificate în ședința instanței de apel și anume: declarațiile reperezentantului părții vătămate Nicoară V. (f.d. 95 v. 1), martorilor Andoni Serghei 30 (f.d. 38-39 v. 6), Morozinschi Nicolai (f.d. 71-72 v. 6), Lupușor Vitalie (f.d. 73-77, 99- 103 v. 6), Ursu Tudor (f.d. 104-105 v. 6), Tulbure Eugen (f.d. 105-106 v. 6), reprezentantul legal Cașu Natalia al inculpatei minore Cașu Olga (f.d. 16-21 v. 7), martorului Cucer Vitalie (f.d. 9-12 v. 8), Maticiuc Sergiu (f.d. 156 v. 6), Antoci Albert (f.d. 157-158 v. 6), Turchin Victor (f.d. 188 v. 6), Baciu Alexei (f.d. 189-190 v. 6). Vina inculpaților se confirmă și prin probele scrise cercetate de către prima instanță și verificate suplimentar de instanța de apel și anume: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31.01.2012 cu fototablițele anexate (f.d. 27-38 v. 1); îndreptarea cadavrului la examinare medico-legală din 31.01.2012; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31.01.2012 cu anexarea planșei fotografice (f.d. 40-44 v. 1); recipisa eliberată lui Hamza Bayindir (f.d. 118-120 v. 1); răspunsul pentru Ambasada Turciei în R.Moldova din 31.01.2012 (f.d. 65 v. 1); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 01.02.2012 (f.d. 91-92 v. 1); procesul-verbal de ridicare din 02.02.2012 (f.d. 96 v. 1); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 02.02.2012 (f.d. 101 v. 1); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 03.02.2012 (f.d. 149-150 v. 1); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 03.02.2012 (f.d. 151 v. 1); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 03.02.2012 (f.d. 153-154 v. 1); procesul- verbal de percheziție din 03.02.2012 (f.d. 158-159 v. 1); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 04.02.2012 cu anexarea fototablițelor obiectelor (f.d. 164-168 v. 1); ordonanța de ridicare din 06.02.2012 (f.d. 170-171 v. 1); procesul-verbal de ridicare din 06.02.2012 (f.d. 172 v. 1); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 06.02.2012 cu anexarea fototablițelor ( f.d. 173-175 v. 1); procesul-verbal de percheziție din 08.02.2012 (f.d. 180-181 v. 1); tabelul fotografic la percheziția domiciliului din str. Xxxxx mun. Chișinău din 08.02.2012 (f.d.182-189 v. 1); ordonanța de ridicare din 10.02.2012 (f.d. 196 v. 1); procesul-verbal de ridicare din 10.02.2012 (f.d. 197 v. 1); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09.02.2012 (f.d. 215-217 v. 1); fișa persoanei juridice ÎCS ,,TODAY GROUP” SRL (f.d. 219-220 v. 1); procesele-verbale de verificare a depozițiilor la fața locului din 07.02.2012 ale inculpatului Fuștei Veaceslav (f.d. 234-238 v. 1); procesele-verbale de verificarea depozițiilor la fața locului din 07.02.2012 ale inculpatului Bordeianu Alexandru (f.d. 239-245 v. 1); procesul verbal din 07.02.2012 de verificare a declarațiilor inculpatei Cașu Olga la locul infracțiunii pe bul. Xxxxx ap. xxxxx mun. Xxxxx (f.d. 6-8 v. 2); procesul-verbal de reconstituire a faptei la fața locului din 29 martie 2012 de către Coroian Mihail (f.d. 15-17 v. 2); raportul de expertiză medico-legală nr. 251 din 05 martie 2012 (f.d. 30-39 v. 2); fotoablițele victimei decedate Bayindir Ismet (f.d. 38-39 v. 2); raportul de constatare tehnico-științifică nr. 499 din 06 martie 2012 cu anexarea fototablițelor (f.d. 143-145 v. 2); raportul de expertiză medico-legală nr. 190 din 22.02.2012 a urmelor de sânge ridicate de pe maioul victimei Bayaindir Ismet (f.d. 181 – 184 v. 2); raportul de expertiză medico-legală nr. 191 din 22.02.2012 a urmelor de sânge ridicate de pe lengeria victimei Bayaindir Ismet (f.d. 185 - 188 v. 2); raportul de expertiză suplimentară din 23.02.2012 și planșa fotografică (f.d. 242-244 v. 2); procesul-verbal de examinare din 10 mai 2012 (f.d. 57 v. 4); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29.02.2012 (f.d. 74-77 v. 4); tabelul fotografic anexat la procesul verbal de cercetare la 31 fața locului în incinta IDP al CGP mun. Chișinău din 29.02.2012 locul evadării inculpatului Milicenco Viaceslav (f.d. 79-86 v. 4); dosarul cu anexarea anchetei arestatului Milicenco Viaceslav (f.d. 91-113 v. 4); procesul-verbal de examinare din 02 martie 2012 unde este supus examinării purtătorul de informație electronică de tip DVD-R de model ,,LG” înregistrări video din curtea de primblări a IDP al CGP mun. Chișinău 27-29.02.2012 (f.d. 173-174 v. 4); registrul de evidență al persoanelor deținute în IDP al CGP mun. Chișinău (f.d. 177-180 v. 4); raportul de expertiză psihiatrică legală staționară nr. 32s-2014 din 13 mai 2014 în privința inculpatului Milicenco Viaceslav ( f.d. 192-194 v. 9); raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 44a-2014 din 28 ianuarie 2014, în privința inculpatului Fuștei Veaceslav (f.d. 166-168, v. 9); raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 30a-2014 din 21 ianuarie 2014, în privința inculpatului Bordeianu Alexandru (f.d. 170-172, v. 9); raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 29a-2014 din 21 ianuarie 2014 în privința inculpatului Grigorița Natalia (f.d. 174-176, v. 9); raportul de expertiză psihiatrico- legală ambulatorie nr. 90-2014 din 18 februarie 2014 în privința inculpatului Coroian Mihail (f.d. 178-180, v. 9); raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 35a- 2014 din 24 ianuarie 2014 în privința inculpatului Cașu Olga (f.d. 182-184, v. 9); ancheta socială prezentată de către Direcția Asistență Socială, Protecției Familiei și copilului Ungheni din 26 noiembrie 2013 cu privire la examinarea condițiilor de trai ale minorei inculpatei Cașu Olga Xxxxx a.n xxxx cu domiciliul în or. xxxxx str. xxxxx pe 2 file; copia din Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente, care reflectă informația ,,902” înregistrată sub nr. 1197 din 31.01.2012 ora 06.50. Astfel, instanța de apel a considerat că, la pronunțarea sentinței prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept, just ajungând la concluzia că inculpații au săvârșit infracțiunile imputate. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor imputate. Prin urmare, instanța de apel analizând declarațiile martorilor, în coroborare cu ansamblul probelor scrise anexate la cauza penală, a considerat că acestea sunt veridice, consecvente, consecutive pe tot parcursul procesului penal, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată, care coroborează cu probele scrise nominalizate mai sus, și dovedesc cu certitudine că inculpații au comis infracțiunile imputate lor. Nerecunoașterea vinei de către inculpații Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Cașu Olga, instanța de apel a apreciat-o ca o metodă de apărare și un drept de a nu se autoincrimina garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO. Instanța de apel a reținut că, inculpații Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru, Coroian Mihail și Grigorița Natalia și-au schimbat declarațiile în ședința de judecată menționând că, declarațiile date în cadrul urmăririi penale sunt neveridice, invocând 32 că au fost reținuți pe timp de noapte, nu erau în stare să dea declarații, erau sub influența alcoolului, au fost audiați în lipsa avocatului. De asemenea, inculpații Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail, Bordeianu Alexandru și Grigorița Natalia au invocat, precum că au fost maltratați în cadrul urmăririi penale, au fost amenințați și din această cauză au recunoscut vinovăția la etapa urmăririi penale. Verificând versiunea înaintată de inculpați referitor la maltratarea lor în cadrul urmăririi penale și depunerea declarațiilor fiind presați de către colaboratorii de poliție, instanța de apel a constatat că, prin ordonanțele Procurorului mun. Chișinău din 15.03.2017 și din 04.05.2017 s-a dispus refuzarea în pornirea urmăririi penale, pe faptul presupuselor acțiuni ilegale ale colaboratorilor de poliție din cadrul Inspectoratului de poliție Rîșcani al DP mun. Chișinău, față de Fuștei Veacesav, Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Coroian Mihail, în privința colaboratorilor de poliție pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, fiind clasat procesul penal în cauză, ordonanțe ce nu a fost contestate de către inculpați și nici de avocații lor. Astfel, instanța de apel a considerat că, toate acțiunile procesuale de urmărire penală efectuate în această cauză și anume, audierea inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail, Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Cașu Olga în calitate de bănuiți, în calitate de învinuiți, audierea suplimentară a învinuiților (f.d. 59-62, 65, 66-69, 110-112, 154-158, 200-205, 245-247, v. 3), acțiunilor procesuale de verificare a declarațiilor învinuiților la fața locului (f.d. 239-245, v. 1, f.d. 6-7 v. 2), acțiunile de reconstituire la fața locului, la toate acțiunile procesuale au fost prezenți și inculpații au fost asistați de apărători lor, iar în cazul bănuiților, învinuiților minori au participat reprezentanții legali ai minorilor, pedagogi, specialiști, toate procesele verbale sunt semnate de către Milicenco Viaceslav, Fustei Veaceslav, Coroian Mihail, Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Cașu Olga, de avocații lor, de reprezentanții legali ai minorilor, pedagogi, specialiști, nimeni nu a făcut nici o obiecție referitor la încălcarea normelor procedurale penale la efectuarea acțiunilor de urmărire penală, nici la momentul întocmirii actelor procesuale, nici la finele urmăririi penale și până la faza cercetării judecătorești nimeni nu a invocat faptul aplicării relelor tratamente, inumane sau degradante și nici încălcarea legislației procedurale penale ce ar duce la declararea nulă a acestora. La fel, din materialele dosarului nu rezultă faptul că inculpații ar fi fost diagnosticați cu careva vătămări corporale, ce ar putea fi atribuite la cele provenite în urma relelor tratamente. Instanța de apel a menționat că, la data de 04.02.2012, Bordeianu Alexandru a fost totuși examinat de către medicul legist, conform căruia pe corpul acestuia în regiunea lombară au fost depistate trei echimoze, care se califică ca vătămări neînsemnate. Totodată, din raportul de constatare rezultă că, numitul a comunicat medicului, precum că nu a fost maltratat. De asemenea, Bordeianu Alexandru a comunicat că, după reținere a fost transportat în port-bagaj până la Inspectoratul de poliție Rîșcani, timp în care se lovea de un balon de gaz. În situația în care alte vătămări pe corpul acestuia nu au fost depistate sunt dubii majore ce ține de alegațiile, precum că ar fi 33 fost maltratat. Nu se exclude proveniența acestora și în momentul reținerii, iar faptul depistării vătămărilor la 04.02.2012, în ziua reținerii, exlude versiunea invocată de Bordeianu Alexandru, precum că a fost maltratat pe tot parcursul aflării în izolatorul de detenție pentru a recunoaște vina. De asemenea, instanța de apel a reținut că nu s-a confirmat faptul prezenței vătămărilor corporale la Grigorița Natalia, cât și Coroian Mihail. Ținând cont de faptul că, careva vătămări corporale ce ar confirma maltratarea, pe corpul inculpaților nu au fost depistate și lipesc alte probe plauzibile ce ar confirma aplicarea față de ei a relelor tratamente în situația în care cu toții practic și-au recunoscut vina benevol, au dat de mai multe ori declarații la diferite etape a procesului penal cu interval de o lună chiar și două luni, instanța de apel a constatat că toate acestea pun la îndoială producerea evenimentelor descrise de către inculpați. Totodată, instanța de apel a accentuat că, Coroian Mihail a concretizat că după comiterea infracțiunii imputate lor, s-au înțeles între inculpați că în cazul reținerii de către poliție să nu recunoască implicarea lor la comiterea acestei infracțiuni și să nu facă careva declarații, chiar dacă și vor fi bătuți. Instanța de apel a apreciat critic versiunea inculpaților Bordeianu Alexandru și Grigorița Natalia, precum că la momentul reținerii ei se aflau în stare de ebrietate sau în stare de extremă oboseală, ceea ce a influențat esențial veridicitatea declarațiilor acestora, însă fiind reținut la 04.02.2012, inculpatul Bordeianu Alexandru din start a recunoscut vina, și-a menținut declarațiile la 06.02.2012 în calitate de bănuit (f.d. 153, v. 3), de asemenea a recunoscut culpa fiind audiat suplimentar în calitate de învinuit în cadrul urmăririi penale la 14.03.2012 (f.d. 154-158, v. 3), astfel se exclude versiunea precum că la momentul relatării amănunțite a modalității de comitere a infracțiunii, Bordeianu Alexandru, la data de 14.03.2012, era sub influența a careva substanțe interzise. Analogic, Grigorița Natalia fiind audiată în calitate de bănuită la data de 31.01.2012 a recunoscut parțial bănuiala imputată, ulterior a recunoscut parțial vina la data de 07.05.2012 (f.d. 208, v. 4). De către instanța de apel a fost reținut că, procesele-verbale de audiere a inculpaților sunt semnate de apărători, cele de audiere a bănuiților minori sunt semnate și de reprezentanții legali ai acestora, iar pe parcusrul urmăririi penale nu a parvenit nici o plângere în privința acțiunilor organului de urmărire penală și doar după pronunțarea sentinței au invocat careva încălcări în acest sens. Astfel, de către instanța de apel acest comportament al inculpaților a fost apreciat ca fiind o strategie de eschivare de la răspunderea penală, de numire a unor pedepse mai blânde în privința acestora, astfel încât au fost reținute declarațiile inculpaților date în cadrul urmăririi penale, ca fiind veridice, deoarece anume aceste depoziții sunt date imediat după comiterea infracțiunilor, fără influența a careva factori externi și care coroborează cu declarațiile reprezentantului succesorului părții vătămate, martorilor și probelor scrise expuse mai sus. Cu referire la încadrarea juridică a infracțiunii prevăzute de art. 208 Cod penal, în prezenta speță, instanța de apel a menționat că, în ședință de judecată s-a constatat cu certitudine că la momentul infracțiunii, adică 31.01.2012, Cașu Olga – născută la 34 14.06.1996 și Coroian Mihail, născut la 09.12.1994, erau minori. Despre acest fapt cunoșteau cu siguranță ceilalți inculpați – Milicenco Viaceaslav, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru și Grigorița Natalia, deoarece din declarațiile inculpaților rezultă că cu toți se cunoșteau de mai mult timp, petreceau timpul împreună, periodic chiar locuiau împreună și toți cunoșteau că Coroian Mihail și Cașu Olga sunt minori, ce se confirmă prin însăși declarațiile inculpaților. Totodată, s-a constatat cert prin probele cercetate, că anume Milicenco Viaceaslav, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru i-au propus minorului Coroian Mihail să participe la atacul tâlhăresc nominalizat, la ce acesta a fost de acord. Respectiv, anume Bordeianu Alexandru și Grigorița Natalia au convins-o pe minora Cașu Olga să meargă împreună cu Natalia la întâlnire cu două persoane de gen masculin, pentru a pătrunde în domiciliul acestuia, ca ulterior să sustragă careva bunuri materiale. Tot, Bordeainu Alexandru a convins-o pe Cașu Olga, împreună cu Milicenco Viaceaslav și Fuștei Veaceslav, să meargă să le arate unde se găsește apartamentul părții vătămate Bayindir Ismet și să sune la ușă, pentru ca acesta să deschidă, iar ei să pătrundă în apartament și să comită atacul tâlhăresc. Astfel, în opinia instanței de apel s-a dovedit că, în acțiunile inculpaților Milicenco Viaceaslav, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru și Grigorița Natalia sunt întrunite elementele infracțiunii de atragere a minorilor Coroian Mihail și Cașu Olga la săvârșirea infracțiunilor, într-un grup criminal organizat, solicitările inculpaților de achitare de sub acest capăt de învinuire fiind lipsite de suport justificativ și probant. În privința agravantei prevăzute de lit. b) al alin. (3) art. 208 Cod penal –„prin atragerea minorilor într-un grup criminal organizat”, instanța de apel a menționat că, prima instanță just a statuat că sub aspectul învinuirii aduse în baza art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal, acuzarea de stat în mod mecanic a indicat litera „c”, or în descrierea calificativului agravant este textul corect, prevăzut de art. „b”- „prin atragerea minorilor într-un grup criminal organizat”. Instanța de apel a apreciat cele indicate mai sus drept o greșeală mecanică, a organului de urmărire penală, ce nu modifică esența învinuirii aduse, motiv pentru care a respins argumentul apărătorilor, precum că prima instanță neîntemeiat a recalificat acțiunile inculpaților, deoarece la caz nu s-a realizat o recalificare a acțiunilor acestora, ci o corectare prin sentință a unei erori mecanice ce s-a strecurat în rechizitoriu și care nu afectează natura învinuirii. Cu referire la vinovăția lui lui Milicenco Viaceslav în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 317 alin. (1) Cod penal, adică evadarea din locurile de detenție, săvârșită de persoana care se afla sub arest preventiva, instanța de apel a considerat că aceasta a fost dovedită în afara oricăror dubii, prin declarațiile martorilor Maticiuc Sergiu (f.d. 156, v. 6), Antoci Albert (f.d. 157-158, v. 6), Turchin Victor (f.d. 188, v. 6), Baciu Alexei (f.d. 189-190, v. 6) și prin ansamblul de probe scrise și anexate la materialele cauzei, însă la momentul pronunțării prezentei decizii, termenul de prescripție în privința lui Milicenco Viaceslav pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 317 alin. (1) Cod penal a expirat. 35 Prin urmare, instanța de apel a dispus că, Milicenco Viaceslav recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 317 alin. (1) Cod penal, în baza art. 389 alin. (4) pct. 3) Cod de procedură penală, coroborat cu art. 53 lit. g) Cod penal urmează a fi liberat de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală prevăzut de art. 60 Cod penal. Referitor la solicitările invocate în apelul declarat de avocatul Păun Petru în numele inculpatului Fuștei Veaceslav privind achitarea în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, instanța de apel a reținut că, apărarea indică că din declarațiile făcute de inculpați în cadrul urmăririi penale, precum și în cadrul cercetărilor judecătorești, se atestă că arma din apartamentul lui Bayindir Ismet, nu a fost sustrasă de Fuștei Veceslav, inclusiv păstrarea și purtarea armei nu a fost realizată de acesta. În acest sens, instanța de apel a reținut că, latura obiectviă a infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal presupune nu doar sustragerea, ci și purtarea și păstrarea ilegală a armelor, și munițiilor, iar în ședința de judecată s-a constatat că la momentul sustragerii pistolului din apartamentul părții vătămate, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail erau împreună, acționau de comun acord și, prin urmare, au sustras arma împreună. Totodată, după ce au ajuns la casa din sectorul Buiucani pe care o închiria Milicenco Viaceslav, acesta i-a întrebat pe toți inculpații ce să facă cu pistolul și dacă urmează să-l păstreze, iar toți unanim au răpsuns afirmativ. În asemenea situație, la caz se atestă indubitabil vinovăția lui Milicenco Viaceslav, Coroian Mihail și Fuștei Veaceaslav în comiterea infarcțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi - purtarea și păstrarea ilegală a armelor și munițiilor, sustragerea lor, astfel încât nu se atestă nici un temei de achitare a inculpaților în acest sens. Totodată, inculpatul Fuștei Veaceslav și apărătorul acestuia au solicitat aplicarea pedeapsei sub limita legii, prin prisma art. 79 Cod penal, invocând starea precară a sănătății și colaborarea cu organul de urmărire penală. Analizând argumentele invocate de către avocat și inculpat, instanța de apel a considerat că, circumstanțele elucidate de apărător nu constituie circumstanțe excepționale, acestea fiind circumstanțe comune ce au fost luate în considerație de către prima instanță la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului. Astfel, în speță nu se atestă careva temeiuri de aplicare a prevederilor art. 79 Cod penal față de Fuștei Veaceslav, deoarece la caz nu există careva circumstanțe excepționale în privința acestora, care ar condiționa aplicarea unei pedepsei sub limita minimă prevăzută de legea penală, motiv pentru care a fost respinsă ca nefondată solicitarea apărării de aplicare în privința lui Fuștei Veaceslav a prevederilor art. 79 Cod penal. În continuare, cu referire la argumentele invocate de către avocatul Tarsîna Vasile și inculpata Grigorița Natalia, instanța de apel a notat că vinovăția ultimei în comiterera infracțiunii prevăzute art. 42 alin. (4), (5) și art. 188 alin. (5) Cod penal a fost demonstrată înafara oricăror dubii. Fiind audiată la etapa urmăririi penale în calitate de bănuită și victimă, Grigorița Natalia a recunoscut vinovăția în cele incriminate. Totodată, toți ceilalți inculpați – Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, 36 Bordeianu Alexandru, Coroian Mihail și Cașu Olga au indicat că, anume Grigorița Natalia a fost cea care i-a instigat la comiterea tâlhăriei, deoarece ea ducea lipsă de bani. În acastă ordine de idei, inculpatul Fuștei Veaceslav a indicat că „…aflîndu-se în apartament la Grigorița Natalia anume dânsa a propus să comită atacul asupra unui turc, spunând că anterior ea a mai sustras de la el careva bunuri, ea și-a asumat angajamentul a afla toată informația despre victimă, inclusiv și locul de trai și păstrare a banilor și bunurilor valoroase; Grigorița intenționat a lăsat la victimă telefonul mobil pentru a avea temei de a reveni după el astfel, prin această metodă a pătrunde în apartament, iar inculpata Cașu Olga a asigurat pătrunderea inculpaților în apartamentul victimei….” (f.d. 66 - 69 v. 3). Inculpatul Coroian Mihail a confirmat faptul că, anume Grigorița Natalia le propunea să comită tălhăria, deoarece nu avea bani, tot Grigorița le-a oferit informația despre victimă, locul de trai și modul de trai a acestuia, faptul că dispunea de bani și bunuri scumpe, iar inculpata Cașu Olga în mod benevol a asigurat pătrunderea lor în apartament (f.d. 110 – 112 v. 3). Inculpatul Bordeian Alexandru a confirmat, de asemenea, rolul acestor două inculpate și faptul că ele au acționat benevol (f.d. 154 -158 v. 3). În partea ce ține de pretinsele abuzuri ale organului de urmărire penală în privința inculpatei Grigorița Natalia, instanța de apel s-a exspus supra, reiterând că fiind audiată la urmărirea penală, aceasta a recunoscut parțial vinovăția, a relatat în mod benevol circumstanțele faptei săvârșite, ba chiar a refuzat și să facă careva declarații. Astfel, fiind audiată în calitate de bănuită Grigorița Natalia și-a recunoscut parțial vinovăția (f.d. 200 – 205 v. 3), fiind audiată în calitate de învinuită la 03.02.2012, Grigorița Natalia nu și-a recunoscut vinovăția (f.d. 209 v. 3), fiind pusă repetat sub învinuire la 17.05.2012 (adică la câteva luni de la primele audieri) aceasta deja a recunoscut vina (f.d. 212 v. 4). Instanța de apel a subliniat că, anume Grigorița Natalia a indicat persoana în privința căruia urmau să comită atacul tîlhăresc și de la care urmau să fie sustrași banii și obiecte scumpe, tot ea a proiectat modalitatea prin care inculpații urmau să pătrundă în apartamentul părții vătămate, astfel încât ea împreună cu Cașu Olga urmau să nimerescă în locuința lui Baiyandir Ismet, ca uletrior să le deschidă ușa. Tot, Grigorița Natalia a fost cea care i-a spus lui Cașu Olga să sustragă ce reușește din aparatment, cât ea discuta cu cetățeanul turc la bucătărie și tot ea, când a înțeles că la moment este imposibilă comiterea atacului, și-a lăsat intenționat telefonul în apartamentul părții vătămate, pentru ca să aibă ulterior pretext pentru a se întoarce în locuința ultimului și a săvârși atacul tîlhăresc. Prezintă interes argumentul apărătorului precum că „la caz, se atestă excesul executorilor, care au sustras arma personală a victimei, calculatorul, fără a fi o înțelegere prealabilă între inculpați, că nu au fost probate așa criterii ca stabilitatea grupului, prezența organizatorului, pregătirea unui plan de activitate infracțională, repartizarea obligatorie a rolurilor”, deoarece prin sintagma „exces” și „executorilor” doar se confirmă vinovăția lui Grigorița Natalia în instigarea comiterii faptelor social 37 periculoase prevăzute de art. 188 alin. (5) și art. 290 Cod penal de către ceilalți inculpați. A fost respins de către instanța de apel argumentul, precum că Grigoriță Natalia, fiind un cetățean conștiincios, a alertat vecinii de apartament ai victimei, pentru a chema serviciul „Salvare” și de la care a anunțat telefonic organele de drept despre crima depistată la moment când a găsit cadavrul părții vătămate, deoarece anume ea a pus la cale comiterea infracțiunii în cauză, a indicat care sunt datele de domiciliu ale părții vătămate, însă nu cunoștea că cetățeanul străin deține armă de foc și că evenimentele pot prelua un alt scenariu. La fel, a fost considerată neîntemeiată afirmația părții apărării, precum că versiunea întocmirii unui plan criminal cu împărțirea rolurilor este o presupunere nedemonstrată a acuzatorilor, nu a fost confirmată prin alte probe pertinente, or, toți inculpații au relatat detaliat că infracțiunea a fost bine plănuită, Grigorița Natalia căutând persoana cu care să meargă la întâlnire, ca să poată pătrunde în locuința părții vătămate, despre care anume ea cunoștea că este om de afaceri și dispune de bani. Generalizând cele expuse, instanța de apel a conchis că, culpabilitatea lui Grigorița Natalia este demonstrată cu certitudine, motiv pentru care a respins apelul avocatului Tarsîna Vasile și apelul inculpatei Grigorița Natalia, nefiind nici un temei de implicare în sentința adoptată, în această parte. Cât privește apelul declarat de către avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, instanța de apel a reținut că apărătorul înaintează două temeiuri care concimitent se exclud: achitarea pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii și achitarea pe motiv că există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei. Faptul că în acțiunile inculpatei Cașu Olga se conțin elementele infracțiunii de tâlhărie se demonstrează prin declarațiile inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail, Bordeianu Alexandru, martorilor și probelor scrise care au indicat că Cașu Olga în mod benevol a căzut de acord să le asigure pătrunderea în apartamentul părții vătămate. Totodată, vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii imputate se demonstrează prin procesele - verbale de verificare a depozițiilor la fața locului din 07.02.2012, ale inculpaților Fuștei Veaceslav și Bordeianu Alexandru (f.d. 234 - 245, v. 1), procesul-verbal din 07.02.2012 de verificare a declarațiilor inculpatei Cașu Olga la locul infracțiunii pe bul. Xxxxx, ap. xxxxx, mun. Xxxxx (f.d. 6 - 8, v. 2) și procesul- verbal de reconstituire a faptei din 29 martie 2012, de către Caroian Mihail (f.d. 15 - 17, v. 2) prin care se confirmă cert că, acțiunile procesuale au fost efectuate în prezența avocaților inculpaților, reprezentanților legali, pedagog și a specialistului în cadrul căruia învinuiții arată cu lux de amănunte în ce circumstanțe au comis infracțiunile, indică ușa pe unde au pătruns în scara casei și apoi în apartament; acțiunile tuturor participanților la comiterea infracțiunii asupra victimei; casa unde au plecat cu bunurile sustrase; soba în care au ars o parte din bunuri și obiecte folosite la săvârșirea infracțiunii, au indicat acțiunile fiecărui participant, modul și metoda de săvârșire a faptei social periculase. 38 Însăși inculpata Cașu Olga, fiind audiată, a relatat cu lux de amănunte modalitatea în care a aflat unde locuiește partea vătămată, cum au pătruns în locuința acestuia, cum a asigurat pătrunderea lui Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail în apartamentul părții vătămate. Tot, Cașu Olga a fost cea care a așteptat inculpații împreună cu Bordeianu Alexandru, care le-a ajutat să schimbe hainele, și tot ea a vândut împreună cu Bordeianu Alexandru bunurile sustrase. Concomitent, avocatul inculpatei a invocat că la caz exista una din cauzele care înlătura caracterul penal al faptei, în baza art. 390 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală - chiar dacă s-ar admite ipotetic că, este valabilă versiunea acuzării și sânt întrunite elementele infracțiunii, oricum urmează să fie adoptată sentință de achitare pe motiv că există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, întrucât inculpata minoră Cașu Olga, conform raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 35a-2014 din data de 24.01.2014, prezintă diagnoza - Tulburare de personalitate, dependență la momentul comiterii infracțiunii ce i se impută...avea redusă capacitatea de dirijare a acțiunilor din care considerente nu își putea da seama în volum deplin de caracterul și consecințele acțiunilor sale, nu putea să le dirijeze în volum deplin din care considerente ultima a acționat în stare de discernământ diminuat și acțiunile acesteia cad sub incidența art. 231 Cod penal, respectiv inculpata minora a acționat cu responsabilitate redusă. În acest sens, instanța de apel a subliniat că prin prisma prevederilor art. 231 Cod penal, tulburarea psihică a inculpatei Cașu Olga la momentul comiterii infracțiunii influențează la stabilirea pedepsei, însă nu duce la achitarea inculpatei, or, potrivit raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 35a-2014 din 24 ianuarie 2012 în privința inculpatului Cașu Olga (f.d. 182-184, v. 9), s-a concluziționat că, „datorită trăsăturilor specifice ale personalității, depistate în cadrul examinării psihologice, avea redusă capacitatea de dirijare voluntară a acțiunilor sale, din care considerente nu își putea da seama în volum deplin de caracaterul și consecințele acțiunilor sale, nu putea să le dirijeze în volum deplin, din care considerente ultima a acționat în stare de discernământ diminuat și acțiunile acesteia cad sub incidența art. 231 Cod penal. În prezent tulburări de semnificație psihiatrică legală nu evidențiază, poate oferi declarații”. Din acest considerent, în baza art. 231 Cod penal, instanța de apel a ținut cont de prevederile prezentei norme la stabilirea și individualizarea pedepsei lui Cașu Olga și de faptul că inculpata a comis infracțiune fiind minoră. Cu referire la afirmațiile părții apărării, precum că este ilegală încadrarea acțiunilor inculpaților conform semnului calificativ, în proporții deosebit de mari, considerând exagerat prejudiciului material cauzat prin infracțiune, deoarece nu au fost prezentate probe că la intrarea în Republica Moldova, Bayandir Ismet a declarat brățară din aur de mână încrustată cu aproximativ 30 de diamante cu greutatea totală mai mare de 40 grame, în valoare de 35.000 dolari SUA, un ceas de mână în valoare de 5.000 dolari SUA, instanța le-a respins ca nefondate. La aceste critici, instanța de apel a reținut că, din declarațiile succesorului victimei Bayandir Burcu, care este fiica victimei (f.d.195 v. 1) și a avocatului acestuia Nicoară Vasile, depuse în ședințele judiciare, s-a relatat că bunurile sustrase de inculpați - brățăra din aur încrustată cu diamante avea prețul de 35.000 dolari SUA echivalent a 39 412.450 lei, ceas “Beverly Hills Polo Club Sapphire” la preț de 5.000 dolari SUA, echivalent a 58.921 lei, iar faptul că victima dispunea de aceste bunuri care au fost sustrase în urma comiterii infracțiunii de către inculpați se confirmă prin fotografia victimei Bayandir Ismet (f.d. 196 v. 1), pe mâna căruia se vede o brățara și ceasul. Totodată inculpații au recunoscut că, au sustras aceste bunuri pe care le-au vândut, astfel fiind imposibil de a aprecia în alt mod prin efectuarea unei expertize merceologice mărimea prejudiciului cauzat prin infracțiune, deoarece bunurile nu sunt, iar vinoveți fiind însăși inculpații, motiv pentru care instanța dă credibilitate declarațiilor succesorului victimei Bayandir Burcu Bașac, care este fiica victimei și nu a inculpaților, respectiv nici partea apărării nu a prezentat nici o probă ce ar infirma cele spuse de succesorul victimei, motiv pentru care au fost respinse apelurile apărătorilor în această parte. Instanța de apel a respins și argumentele invocate de acuzatorul de stat în apelul înaintat, precum că prima instanță la stabilirea și individualizarea pedepselor, nu a luat în considerație gravitatea infracțiunilor imputate și nu a stabilit pedepse ce ar duce la corectarea și reeducarea inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru și Grigorița Natalia, deoarece, la caz pedepsele aplicate acestor inculpați sunt echitabile și proporționale gravității crimelor comise. La stabilirea și individualizarea pedepsei aplicate lui Milicenco Viaceslav, se atestă că inculpatul a comis o infracțiune excepțional de gravă, una deosebit de gravă și două mai puțin grave, de faptul că infracțiunile au fost comise cu intenție, de un grup criminal organizat, a atras minorii Coroian Mihail și Cașu Olga în acest grup criminal, de personalitatea inculpatului, care anterior a fost judecat, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru. La stabilirea și individualizarea pedepsei aplicate lui Fuștei Veaceslav, se atestă că inculpatul a comis o infracțiune excepțional de gravă, una deosebit de gravă și două mai puțin grave, de faptul că infracțiunile au fost comise cu intenție, de un grup criminal organizat, a atras minorii Coroian Mihail și Cașu Olga în acest grup criminal, de personalitatea inculpatului, care anterior nu a fost judecat, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru. La stabilirea și individualizarea pedepsei aplicate lui Bordeianu Alexandru, se atestă că inculpatul a comis o infracțiune deosebit de gravă și una mai puțin gravă, de faptul că infracțiunile au fost comise cu intenție, un grup criminal organizat, a atras minorii Coroian Mihail și Cașu Olga în acest grup criminal, de personalitatea inculpatului, care anterior a fost judecat, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru. Circumstanțe atenuante, prin prisma art. 76 Cod penal în privința inculpatului Milicenco Viaceslav se atestă recunoașterea vinovăției, în privința lui Fuștei Veaceslav și Bordeianu Alexandru nu se atestă. Circumstanțele agravante prevăzute de lege în art. 77 Cod penal în privința inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Bordeianu Alexandru a fost reținut săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată. Partea acuzării a solicitat ca în privința inculpaților să fie recunoscute în calitate de circumstanțe agravantă - provocarea prin infracțiune a unor urmări grave, 40 săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, săvârșirea infracțiunii prin folosirea armei. La caz, însă circumstanțele agravante invocate de procuror nu au fost reținute ca agravante, deoarece sunt prevăzute la articolele corespunzătoare din Partea Specială a Codului penal în calitate de semne ale componențelor de infracțiuni pentu care sunt condamnați inculpații. La stabilirea și individualizarea pedepsei aplicate lui Grigorița Natalia, se atestă că inculpata a comis o infracțiune deosebit de gravă și una mai puțin gravă, de faptul că infracțiunile au fost comise cu intenție, a avut rolul de instigator la comiterea infracțiunii, că a atras minora Cașu Olga în grupul criminal organizat, de personalitatea inculpatei, care anterior nu a fost judecată, nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, are la întreținere un copil minor. Circumstanțe atenuante și agravante, în privința inculpatei Grigorița Natalia, de către instanța de apel nu au fost reținute. Reieșind din cele expuse, instanța de apel a respins argumentul acuzatorului de de stat, precum că incupaților umrează a le fi aplicate pedepse mai aspre și a menținut pedepsele aplicate de către prima instanță inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru și Grigorița Natalia. Privitor la solicitarea procurorului de a fi aplicată față de inculpatul Milicenco Viaceslav pedeapsa detențiunii pe viață, instanța de apel a reținut că, inculpatul Milicenco Viaceslav și-a recunoscut vina în comiterea faptelor încriminate, care prin prisma prevederiloe art. 76 Cod penal constituie circumstanță atenuantă, respectiv coroborat cu art. 78 Cod penal în cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvîrșirea infracțiunii, pedeapsa principală se reduce dacă pentru infracțiunea săvârșită se prevede detențiune pe viață, aceasta se înlocuiește cu închisoare de la 15 la 25 de ani, motiv pentru care instanța a respins ca nefondat apelul porocurorului. În partea ce ține de pedeapsa aplicată inculpaților Cașu Olga și Coroian Mihail, instanța de apel a menționat că aceștia la momentul comiterii infracțiunilor erau minori, urmând a fi reținute prevederile art. 70 alin. (3) Cod penal. Respectiv, prima instanță nu a ținut cont de faptul că în corespundere cu standardele naționale și internaționale un copil nu trebuie să fie privat de libertate în afară de cazurile când a comis o infracțiune legată de aplicarea violenței sau a comis în mod persistent infracțiuni grave și nu există alte căi de a reacționa, iar faptul că nu există alte căi potrivite de a reacționa nu se referă la situația că nu sunt alternative, nu a aplicat față de inculpatul Coroian Mihail art. 79 Cod penal. Totodată, instanța de apel a considerat că, inculpatei Cașu Olga urmează a-i fi stabilită pedeapsă, ținând cont de prevederile art. 231 Cod penal. Astfel, lui Cașu Olga recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, cu aplicarea art. 231, art. 70 alin. (3) și art. 79 Cod penal i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 6 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei. În viziunea instanței de apel, pedepsele stabilite vor duce la restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și altor persoane. 41

Hotărârile judecătorești sunt atacate cu recursuri ordinare de către: 11.1 Procuror, la data de 23 noiembrie 2017, care solicită casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare, de către un alt complet de judecată. În motivarea recursului ordinar procurorul invocă: - instanța de apel în mod eronat a interpretat și a aplicat la caz prevederile art. 75 Cod penal, iar la stabilirea pedepsei inculpaților nu a ținut cont de circumstanțele prezentei cauze penale, consecințele survenite și personalitatea ultimilor; - instanța de apel în mod eronat a constatat necesitatea diminuării pedepselor numite inculpaților și a acționat în derogare de la prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală; - instanța de apel nu a ținut cont de numărul mare de infracțiuni de săvârșirea cărora sunt învinuiți inculpații în prezenta cauză penală, de gravitatea celor comise, în contextul în care infracțiunea prevăzută de art. 145 alin. (2) Cod penal face parte din categoria celor excepțional de grave, iar celelalte din categoria celor grave; - nu a ținut cont instanța de apel nici de consecințele faptelor săvârșite de către inculpați și anume survenirea decesului victimei, de rezonanța socială a faptelor comise, precum și impactul acestora asupra societății, în special a acelor pedepse diminuate fără o careva motivare și justificare legal întemeiată; - instanța de apel nu s-a condus de dispozițiile art. 75 și 61 Cod penal; - instanța de apel nu a constatat prezența a careva circumstanțe atenuante la caz, nu a ținut cont de faptul că inculpații nu au reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune, nu s-a constatat acea căință activă și sinceră a ultimilor, ce ar dovedi instanței regretele ce le manifestă aceștia în raport cu faptele săvârșite; - concluziile instanțelor de fond la capitolul individualizării pedepselor stabilite inculpaților sunt greșite și în contradicție cu probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judiciare, neconforme scopului legii penale, principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale; - nu s-a ținut cont de faptul că inculpații Milicenco V., Coroian M., Bordeianu A., anterior au fost condamnați și nu au conștientizat și folosit șansele acordate anterior de instanțele de judecată, nu și-au făcut concluziile necesare și din nou au comis infracțiuni. Mai mult ca atât, inculpații au ales calea infracțională organizându-se într- un grup crminal organizat, pentru a comite mai multe infracțiuni, inclusiv cu atragerea în activitatea lor și a minorilor, fapt ce indică la necesitatea stabilirii în privința inculpaților a unor pedepse mai aspre. În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală. 11.2 Avocatul Tarsîna Vasile în numele inculpatei Grigorița Natalia, la data de 15.12.2017, care solicită casarea acestora, cu dispunerea achitării ultimei pe capetele de acuzare imputate ei, din lipsa elementelor infracțiunilor în acțiunile acesteia sau dacă instanța consideră vina probată, a reîncadra acțiunile de la art. 188 alin. (5) Cod penal la art. 188 alin. (2) Cod penal, reieșind din mărimea prejudiciului probat și numirea unei pedepse conform sancțiunii normei reîncadrate pentru faptele comise. În motivarea recursului ordinar invocă: 42 - în urma rejudecării apelului nu au fost înlăturate dubiile privind pertinitatea probelor puse la baza sentinței și deciziei, în ce privește lista obiectelor sustrase de la victimă și valoarea acestora, cât și a circumstanțelor invocate de inculpații Grigorița Natalia și Bordeianu Alexandru, privind starea lor fizică și psihică la momentul aflării primare în custodia poliției, adică la 31.01.2012; - instanța de apel eronat a conchis în baza declarațiilor fiicei părții vătămate și a avocatului Nicoară Vasile, cât și a unei fotografii privind prezența la partea vătămată a brățarei din aur cu diamante și a ceasului care valorează împreună 40.000 de dolari SUA; - instanța de apel a lăsat fără apreciere probele prezentate de partea apărării privind faptul că, victima nu a prezentat declarație vamală de introducere în Republica Moldova a unor bunuri de valoare mare, care conform legislației naționale urma să fie declarată la vamă, precum nu au fost prezentate probe despre procurarea acestor bijuterii de către victimă; - instanța de apel eronat a considerat că, acțiunile inculpate Grigorița Natalia au fost încadrate justificat în baza art. 42 alin. (4), (5), 188 alin. (5) Cod penal și art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, deoarece în cadrul cercetării judecătorești nu a fost dovedită intenția și vinovăția inculpatei Grigorița Natalia de comitere a infracțiunilor imputate; - în cazul ajungerii la concluzia că, inculpata Grigorița Natalia a participat la săvârșit infracțiune de tâlhărie, atunci calificarea acțiunilor inculpaților în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, adică conform semnului calificativ în proporții deosebit de mari este neîntemeiată, deoarece prin certificatului departamentului vamal (f.d. 177 v. 7) apărarea a dovedit instanțelor de fond că la intrarea în Republica Moldova victima nu a declarat niciodată brățara încrustată cu 30 de diamanate în valoare de 35.000 dolari și ceasul de mână de 5.000 dolari SUA; - instanțelor de fond nu le-au fost prezentate probe pertinente că victima ar fi deținut real brățara din aur și ceasul, precum nu a fost dovedită valoarea acestor bunuri în modul stabilit; - în cazul excluderii din învinuire a bunurilor sus indicate a căror existență la victimă nu au fost dovedite în modul stabilit de lege, prejudciul material restant prin infracțiune este de 37.405, 27 lei, ceea ce se încadrează în componența de infracțiune în baza art. 188 alin. (2) Cod penal; - eronat a fost stabilită și valoarea celorlalte bunuri sustrase și anume a portsigaretului din argint, notebook „Lenovo”, 2 telefoane mobile de model „Nokia”, deoarece reieșind din prețurile actuale valoarea acestora de piață este vădit exagerată; - neîntemeiat inculpata Grigorța Natalia a fost condamnată în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, deoarece în cadrul cercetării judecătorești nu a fost dovedit că aceasta cunoștea vârsta minorei Cașu Olga, precum nu a cunoscut vârsta lui Coroian Mihail, care conform carcteristicilor fizice nu părea a fi minor; - instanța de fond fără nici un temei, din oficiu, a reîncadrat acțiunile inculpatei Grigorița Natalia din art. 208 alin. (3) lit. c) în art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, motivând decizia adoptată prin faptul comiterii unei erori mecanice la întocmirea rechizitoriului, fără a lua în considerație că același calificativ a acțiunilor ultimei a fost 43 dat și în ordonanța de învinuire, respectiv nu poate fi vorba de o careva eroare mecanică, iar prin acest fapt instanțele de fond și-au depășit vădit competența; - apărătorilor nu le-au fost prezentate în instanța de apel ordonanțele Procuraturii mun. Chișinău de refuz în pornirea urmăriri penale din 15.03.2017 și 04.05.2017, dar se atestă că acest control a fost unul tardiv, deoarece de la acele evenimente au trecut mai mult de 5 ani, iar urmele maltratării psihice și tratamentului inuman au dispărut; - instanța de apel a menționat în hotărârea adoptată, precum că vina inculpatei Grigorița Natalia este dovedită prin declarațiile altor inculpați, care au indicat la aceasta ca fiind instigatorul atacului tâlhăresc, însă majoritatea inculpaților sunt anterior condamnați și în semn de răzbunare împotriva lui Grigorița Natalia pentru faptul că a denunțat crima organelor de poliție au dat declarații defăimătoare împotriva ei; - nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare, declarații neverificate în cadrul urmăririi penale, precum că Grigorița Natalia a mai indicat careva adrese a altor persoane care posibil să dețină bani; - urmează a fi luat în considerație că, pe parcursul aflării în stare de arest, care a durat mai mult de 12 luni, fără o sentință de condamnare, aceasta s-a îmbolnăvit de o maladie gravă contagioasă – tuberculoza, din cauza condițiilor inumane de detenție în Penitenciarul nr. 13 , fapt pasibil de condamnare la CtEDO pentru încălcarea art. 3 din Convenția Europeană. În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală. 11.3 Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, la data de 18.12.2017, care solicită casarea parțială a acestora, cu dispunerea achitării ultimei pe capătul de acuzare imputat ei, din lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile acesteia și existența unei din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei – extrema necesitate sau rejudecarea cauzei, cu recalificarea acțiunilor acesteia în prevederile art. 188 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea art. 79 și 89 Cod penal, coroborat cu art. 385 Cod de procedură penală, stabilindu-i pedeapsă cel mult 5 ani închisoare, termen pe care inculpata deja l-a ispășit. În motivarea recursului ordinar invocă: - instanța de fond nu a motivat respingerea argumentelor apărării în sensul emiterii unei sentințe de achitare prin prisma aplicării art. 390 alin. (1) pct. 3) și art. 390 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, precum a fost invocat în apel; - temeiurile de achitare nu au fost invocate concomitent, precum a indicat instanța de apel, dar au fost expuse în ordine descrescătoare și dacă la capitolul solicitării de a adopta o hotărâre de achitare pe motiv că fapta inculpatei Cașu Olga nu întrunește elementele infracțiunii, instanța de apel a invocat declarațiile participanților la proces, atunci pe cel de-al doilea temei invocat - achitarea pe motiv că există una din circumstanțele care înlătură caracterul penal al faptei, instanța nu s- a expus asupra prezenței sau lipsei stării de extremă necesitate, rezumându-se de a constata că prin prisma art. 231 Cod penal, tulburarea psihică a inculpatei la momentul comiterii infracțiunii influențează la stabilirea pedepsei, însă nu duce la achitarea acesteia; 44 - reieșind din prevederile art. 38 și art. 39 alin. (2) Cod penal, precum și ținând cont de faptul că sănătatea sau chiar viața inculpatei minore Cașu Olga a fost pusă în pericol de acțiunile lui Bordeianu A., sau cel puțin așa au fost interpretate la moment de către minoră, este prezentă cauza care înlătură carcterul penal al faptei prevăzut la art. 35 lit. c) Cod penal – starea de extremă necesitate; - instanța de apel nu s-a expus asupra invocării aplicabilității prevederilor art. 385 Cod de procedură penală; - apărarea a solicitat emiterea încheieri de solicitare a întocmirii unui referat presentențial, dar nu a fost întocmit asemenea raport de către Serviciul de Probațiune, fiind întocmit doar un aviz al Autorității Tutelare, care nu examinează condițiile care au dus la comiterea fatei, posibilitatea de reintegrare în societate a inculpatei minore, astfel nu a fost respectat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 CEDO; - în privința constatării existenței grupului criminal organizat, acest argument al instanțelor de fond nu are nici un suport probatoriu, fiind prezent excesul de autor și nu a fost demonstartă înțelegerea prealabilă, stabilitatea grupului, prezența organizatorului, pregătirea planului de activitate infracțională, repartizarea rolurilor, acțiuni la care ar fi participat Cașu Olga; - prin certificatului Departamentului vamal (f.d. 177 v. 7) s-a dovedit că, la intrarea în Republica Moldova victima nu a declarat brățara încrustată cu 30 de diamanate cu greutatea de 40 grame, în valoare de 35.000 dolari sau ceasul de mână în valoare de 5.000 dolari SUA; - instanțele de fond și-au motivat soluțiile luând în considerație o poză (f.d. 196 v. 1), în care victima poartă accesoriile menționate mai sus, fără a fi stabilit unde și când a fost efectuată poza dată, precum și învederând declarațiile reprezentantului părții vătămate, a fratelui și fiicei acestuia, iar ultima nu ținea legătură cu tatăl său de mult timp; - nu a fost confirmată valoare tuturor bunurilor sustrase, iar prejudiciul real constituind 37.405, 27 lei, respectiv acțiunile inculpaților urmând a fi reîncadrate în baza art. 188 alin. (2) Cod penal, chiar și în ipoteza prezenței unui grup criminal organizat în baza art. 188 alin. (3) Cod penal și nicidecum în baza alin. (5) al aceleiași norme. În drept, recursul este întemeiat în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, avocatul Tarsîna Vasile în numele inculpatei Grigorița Natalia a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat de către procuror, solicitând de a decide respingerea acestuia ca neîntemeiat, deoarece motivele invocate de către acuzator în privința inculpaților pot fi soluționate de instanța de recurs, fără remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, ce ar duce la tergiversarea espunerii asupra poziției lui Grigorița Natalia, care pledează nevinovată, în rest dezacordul motivat cu hotărârile adoptate de instanțele de fond, este expus de apărare în recursul înaintat în numele ultimei. 45

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente: Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, se relevă că instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către recurent. 7.1 Cu referire la recursul declarat de către procuror Recursul declarat de procuror se întemeiază în baza pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, invocând următoarele cazuri de casare incidente, în opinia acestuia, în prezenta cauză și anume: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, precum și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Totodată, Colegiul penal constată din recursul declarat că, recurentul nu contestă starea de fapt stabilită de instanțele de judecată și nici încadrarea juridică a acțiunilor săvârșite, invocând dezacordul pedepse stabilite inculpaților, considerând că acestora urmează a le fi numite termene mai mari de pedeapsă, deoarece instanțele de fond nu au ținut cont în deplină măsură de prevederile art. 75 și art. 61 Cod penal. Referitor la temeiul de casare, invocat de procuror și stipulat la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, respectiv hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, Colegiul penal statuează, că aceste temeiuri pentru recurs, în prezenta speță nu s-au confirmat. La acest capitol, instanța de recurs menționează că, prin apelul declarat de către procuror, acesta a invocat ca argumente de bază dezacordul cu termenele de pedeapsă cu închisoare aplicate inculpaților, considerând că acestea urmează a fi mai aspre, iar scopul pedepsei penale nu va fi atins, adică chestiuni asupra cărora urma să se expună instanța de apel. În cele din urmă, verificând dacă instanța de apel s-a pronunțat asupra criticilor invocate de procuror și dacă hotărârea adoptată conține concluzii întemeiate asupra considerentelor sale, în viziunea Colegiului, această instanță nu a neglijat prevederile alin. (5) art. 414 Cod de procedură penală, fiind oferite răspunsuri la argumentele esențiale, care au și constituit fondul apelului. Mai mult ca atât, reieșind din conținutul recursului declarat de procuror, Colegiul nu atestă mențiuni referitor la care motive expuse în apel nu s-a pronunțat instanța. Astfel, instanța de recurs consideră, că hotărârea contestată corespunde cerințelor prevăzute la alin. (8) art. 417 Cod de 46 procedură penală, cuprinzând temeiuri de fapt și de drept, ce au dus la respingerea apelului declarat de către acuzatorul de stat. În partea ce vizează invocarea cazului de casare, prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, precum că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, Colegiul îl apreciază ca fiind unul declarativ, deoarece reieșind din textul recursului declarat, sub acest aspect nu a fost motivat și fără a fi indicat care concluzii ale instanței de apel din hotărârea adoptată contravin dispozitivului acestuia. Totodată, în urma studiului lucrărilor dosarului, în opinia Colegiului penal nu și-a găsit confirmarea nici temeiul pentru recurs invocat de către recurent și prevăzut la pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în prezenta speță, deoarece instanțele de fond și-au motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepselor stabilite inculpaților, fără a fi admise careva erori în acest sens, stabilind în privința acestora pedepse echitabile pentru faptele comise sub formă de închisoare, cu executare, corespunzător fiecăruia. Opozant celor invocate de recurent la capitolul efectuării unei individualizări eronate a pedepselor aplicate în privința inculpaților, care nu va atinge scopul pedepsei penale, instanța de recurs relevă că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială. În același rând, instanța de recurs menționează că, conform alin. (1) art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului Cod. Așadar, persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare, și reeducare a condamnatului, și se aplică persoanelor care au săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și din partea altor persoane. Totodată, executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice sau să înjosească demnitatea persoanei condamnate. Deci, instanța de judecată trebuie să aleagă și să aplice acel tip, și acea mărime a pedepsei care vor fi cele mai eficiente pentru atingerea scopului legii. Pedeapsa mai aspră, în limitele prevederilor articolului, poate fi stabilită numai în cazul în care o 47 pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului scontat. Reieșind din sancțiunile infracțiunilor pentru care au fost condamnați fiecare inculpat, Colegiul reține că, aceste sanțiuni prevăd doar un tip de pedeapsă și anume cea cu închisoare. La stabilirea și individualizarea termenelor pedepselor, instanța de apel a reținut în privința inculpatului Milicenco Viaceslav că, acesta a comis o infracțiune excepțional de gravă, una deosebit de gravă și două mai puțin grave, de faptul că infracțiunile au fost comise cu intenție, de un grup criminal organizat, că a atras minorii Coroian Mihail și Cașu Olga în acest grup criminal, de personalitatea inculpatului, care anterior a fost judecat. În partea ce-l privește pe inculpatul Fuștei Veaceslav, instanța de apel a învederat că acesta a săvârșit o infracțiune excepțional de gravă, una deosebit de gravă și două mai puțin grave, infracțiunile au fos comise cu intenție, de un grup criminal organizat, personalitatea acestuia, care anterior nu a fost judecat. Privitor la inculpatul Bordeianu Alexandru, instanța de apel a evidențiat că, acesta a comis o infracțiune deosebit de gravă și una mai puțin gravă, cu intenție, de un grup criminal organizat, de faptul că a atras minorii menționați mai sus în grup criminal, anterior a fost judecat. Circumstanțe atenuante, prin prisma art. 76 Cod penal, în privința inculpatului Milicenco Viaceslav a fost reținută recunoașterea vinei, iar în privința lui Fuștei Veaceslav și Bordeianu Alexandru nu au fost constatate astfel de circumstanțe. Circumstanțe agravante prevăzute de lege în art. 77 Cod penal, în privința inculpaților Milicenco Viaceslav și Bordeianu Alexandru a fost reținut săvârșirea infracțiunilor de către persoane care anterior au fost condamnate. În cele din urmă, inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Bordeianu Alexandru, pentru cumul de infracțiuni le-au fost aplicate prevederile art. 84 Cod penal și le-au fost stabilite pedepse definitive, după cum urmează de 20 ani, de 17 ani și respectiv 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. În opinia Colegiului penal, instanțele de fond le-au stabilit inculpaților menționați mai sus, pedepse definitive cu executare în penitenciare pe termene echitabile, ținând cont de prevederile legale, fără a face careva derogări de la principiile și criteriile generale de individualizare a pedepsei. Mai mult ca atât, instanța de recurs relevă și vârsta tânără a inculpaților indicați la momentul comiterii infracțiunilor imputate acestora, precum și durata îndelungată a procedurilor judiciare în prezenta cauza penală. Totodată, este de menționat acel fapt că pedepsele cu închisoare stabilite inculpaților Milicenco Veaceslav, Fuștei Veaceslav și Bordeianu Alexandru urmează a fi executate în penitenciar de tip închis, fapt ce impune excutarea pedepselor într-un regim mai aspru. Prin urmare, instanța de recurs consideră că, termenele pedepselor definitive stabilite inculpaților nominalizați, ce au fost menționate supra, nu pot fi considerate ca termene mici, pentru faptele comise și în raport cu împrejurările reținute de către instanțele de fond și instanța de recurs. Cu refeferire la inculpații Coroian Mihail și Cașu Olga, instanța de apel efectuând individualizarea pedepselor acestora pentru faptele comise a reținut că, erau minori la momentul săvârșirii infracțiunilor, respectiv în privința lor urmează a fi aplicate prevederile art. 70 alin. (3) Cod penal, care stipulează că în astfel de situație termenul 48 închisorii se stabilește din maximul pedepsei, prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvîrșită, reduse la jumătate. De asemenea, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 79 Cod penal, minoratul persoanei se consideră circumstanță excepțională, respectiv această normă oferă posibilitate instanței de judecată de a aplica o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă. Totodată, instanța de apel a ținut cont de faptul că, inculpatul Coroian Mihail a săvârșit o infracțiune ce face parte din categoria celor excepțional de grave, una deosebit de gravă și alta mai puțin gravă, reieșind din norma art. 16 Cod penal, de personalitatea inculpatului, care era minor la momentul comiterii infracțiunii, anterior a fost judecat. În privința acestuia, a fost reținut ca circumstanță atenuantă săvârșirea infracțiunii de către minor, iar careva circumstanțe agravante nu au fost constate. Drept urmare, instanța de apel i-a stabilit în privința acestuia pentru infracțiunile comise în cumul, potrivit art. 84 Cod penal, un termen de pedeapsă de 11 ani, iar ținând cont de prezența unui cumul de sentințe, potrivit art. 85 Cod penal, i-a fost fixat o pedeapsă definitivă de 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Privitor la inculpata Cașu Olga, instanța de apel la capitolul individualizării pedepsei, a ținut cont de faptul că a comis o infracțiune deosebit de gravă, fiind minoră la momentul săvârșirii infracțiunii, anterior a fost judecată. La fel și în cazul acestei inculpate, instanța de apel a reținut drept circumstanță atenuantă, potrivit art. 76 Cod penal – săvârșirea infracțiunii de către minor, iar careva circumstanță agravantă nu s- a constatat la caz, pentru persoana inculpatei vizate. În același rând, instanța de apel a considerat necesar de a-i aplica pedeapsă inculpatei Cașu Olga și prin prisma art. 231 Cod penal, ținând cont că a fost stabilit în cazul acesteia prin expertiză medicală, că a comis infracțiunea în stare de descrnământ diminuat, respectiv este pasibilă de răspundere penală redusă și i-a numit un termen de pedeapsă cu închisoare pe un termen de 6 ani, cu executare în penitenciar de tip închis pentru femei. Verificând cele reținute de către instanța de apel, la capitolul individualizării pedepselor penale în privința inculpaților Coroian Mihail și Cașu Olga, care au fost minori la momentul săvârșirii infracțiunilșor imputate lor, Colegiul consemnează că instanțele de fond justificat au aplicat acestor persoane pedepse cu închisoare mai mici, ținând cont de faptul că prevederile art. 70 alin. (3) Cod penal, practic obligă instanțele de judecată să reducă la jumătate termenul inchisorii din maximul pedepsei. Totodată, Colegiul notează acel fapt că, instanța de apel a fost în drept de a aplica concomitent și prevederile art. 79 Cod penal, deoarece minoratul persoanei este apreciat de norma legală ca o circumstanță excepțională. În același timp, în cazul inculpatei Cașu Olga, instanța de apel justificat a stabilit pedeapsă acesteia și prin prisma art. 231 Cood penal, care indică la posibilitatea reducerii responsabilității penale. În aceeași ordine de idei, Colegiul constată că, instanța de apel în cazul lui Coroian Mihail nu a neglijat nici prevederile art. 84 și art. 85 Cod penal, astfel instanța de recurs nu are nici un temei de a devia de la concluziile făcute de instanțele de fond în partea stabilirii pedepselor acestor inculpați. Având în vedere toate circumstanțele cauzei în cumul, ținând cont de principiul umanismului, prevăzut de art. 4 Cod penal, cât și de prevederile art. 61 alin. (2) Cod 49 penal, instanța de recurs consideră că, instanțele de fond au efectuat o individualizare corectă a pedepselor stabilite inculpaților, ce corespund normelor legale și vor atinge scopul de corectare și reeducare a acestora, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea altor persoane, iar solicitarea recurentului privind aplicarea pedepselor cu închisoare pe termene mai mari, în privința făptuitorilor infracțiunilor în speța dată, nu este suficientă pentru a răsturna hotărârea judecătorească contestată. Ținând cont de cele expuse mai sus, Colegiul statuează că în prezenta speță nu și-au găsit confirmarea temeiurile pentru recurs invocate de către procuror, prin prisma pct. 6) și 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, iar criticile invocate sunt vădit neîntemeiate, respectiv recursul ordinar declarat este inadmisibil. 7.2 Cu referire la recursul declarat de către avocatul Tarsîna Vasile în numele inculpatei Grigorița Natalia Reieșind din sumarul prezentului recurs ordinar, Colegiul reține că autorul îl întemeiază prin prisma pct. 6), 8) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care prevăd că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii, precum și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Tot din conținutul recursului declarat de către autorul menționat mai sus, Colegiul penal reține că, acesta își exprimă dezacordul cu decizia instanței de apel prin prisma faptului că, această instanță nu a luat în considerație argumentele invocate în apel ce se referă la criticile privind lipsa probelor ce ar confirma valoarea bunurilor sustrase de la victima de origine turcă, precum și lipsa probelor ce ar confirma faptul că, inculpata Grigorița Natalia ar fi cunoscut că inculpații Coroian Mihail și Cașu Olga erau minori, semnalând astfel incidența cazului de casare prin prisma pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Alte careva argumente în susținerea punctului său de vedere sub aspectul temeiului de recurs menționat supra, Colegiul penal nu a întrevăzut în conținutul recursului ordinar declarat. Alegațiile recurentului în partea ce se referă la semnalarea cazului de casare, în prezenta speță, prevăzut de pct 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal le consideră nefondate. Reieșind din hotărârea contestată, se atestă că argumentele menționate și pretinse că, au rămas fără atenție din partea instanței de apel, de fapt au constituit obiect de analiză și asupra cărora instanța de al doilea grad de jurisdicție s-a expus în decizia adoptată. Cu referire la criticile ce vizează dezocordul cu stabilirea valorii bunurilor sustrase de la victima decedată, instanța de apel s-a expus în pct. 5.4 (f.d. 210, v. 13) și pct. 5.9 (f.d. 236, v. 13), iar privitor la criticile despre vinovăția inculapei Grigorița Natalia în partea capătului de învinuire în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, au fost desfășurate în pct. 5.6 (f.d. 229-230, v. 13). Aceste raționamente, expuse de către instanța de apel, Colegiul penal le consideră 50 justificate, deoarece au fost bazate pe cumulul de probe administrat în cadrul instanțelor de fond și în cadrul urmăririi penale. În acest context, instanța de recurs consideră că nu s-a confirmat incidența cazului de casare prevăzut de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Un alt temei pentru recurs invocat de către apărătorul inculpatei Grigorița Natalia este incidența la caz a temeiului pentru recurs, prevăzut de pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Colegiul penal consemnează că, acest temei pentru recurs este aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Revenind la invocările din recursul declarat de către apărătorul Tarsîna Vasile, Colegiul penal evidențiază că, acestea în bună parte se referă la critica modului de apreciere a probelor, îndeosebi tot în partea ce vizează stabilirea cuantumului prejudiciului cauzat în urma infracțiunii de tâlhărie imputate inculpatei Grigorița Natalia și a faptului că aceasta era în cunoștință de cauză despre vârsta minoră a inculpaților Coroian Mihail și Cașu Olga, aspecte care, precum a fost enunțat mai sus au fost obiect de analiză în decizia adoptată de instanța de apel. În asemenea situație, Colegiul menționează că, deoarece chestiunile invocate atât în apel, cât și recurs, au constituit obiect de analiză și în sentința adoptată de către prima instanță, iar potrivit jurisprudenței CtEDO, în situația în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de apel/recurs eventual, o instanță superioară poate în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărâri CEDO Garcia Ruis contra Spaniei, Heile contra Finlandei). Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează că la etapa judecării recursului nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal lărgit nu va analiza și verifica probele administrate în cauză. În speța deferită judecării nu s-a constatat discrepanță între cele reținute de instanțele de fond în vederea condamnării inculpaților și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă. De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune rejudecarea unei cauze penale, după cum solicită recurenții. Deci, Colegiul penal consemnează că instanțele ierarhic inferioare, verificând cele imputate inculpatei Grigorița Natalia, au conchis corect că în speța dată au fost acumulate și prezentate instanței probe verosimile, pertinente și concludente, ce demonstrează vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunilor imputate ei și prevăzute 51 de art. art. 42 alin. (4), (5), 188 alin. (5) Cod penal și 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, respectiv temeiul pentru recurs invocat și stipulat la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu este aplicabil în cauza dată. Ținând cont de raționamentele menționate mai sus, instanța de recurs statuează că, la caz, nu și-a găsit incidența nici cazul de casare prevăzut la pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Prin prisma acestui temei pentru recurs, recurentul a semnalat în același rând cu criticile sale și faptul că în cauza deferită judecării nu au fost prezentate suficiente probe în vederea stabilirii prejudiciului cauzat în urma comiterii infracțiunii de tîlhărie, respectiv acțiunile inculpatei sunt pasibile reîncadrării juridice, din alin. (5) art. 188 Cod penal în cele prevăzute de art. 188 alin. (2) Cod penal, stabilindu-i în cele din urmă și pedeapsă potrivit acestei normei penale. Însă, precum a fost menționat mai sus, Colegiul a reținut ca justificate argumentele instanței de apel, în partea ce se referă la confirmarea cuantumului prejudiciului cauzat și anume în proporții deosebit de mare, reieșind din probele administrate la caz și considerentele expuse în pct. 5.4 și 5.9 a deciziei contestate. Referitor la criticile expuse de către recurent, precum că în rechizitoriu inculpata a fost învinută de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal, care prevede atragerea minorului la săvârșirea unei infracțiuni cu caracter terorist, iar instanța de judecată a condamnat-o pentru comitere infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, Colegiul menționează că și asupra acestei chestiuni s-a expus instanța de apel, care corect a considerat că a fost admisă o eroare de ordin mecanic, deoarece în actul de învinuire s-a făcut referire, de fapt, la conținutul literei b) al normei penale menționate, unde mecanic a fost indicat litera ”c)”. Prin urmare, această aserțiune nu este un temei de a interveni în hotărârile atacate, în sensul casării acestora. Învederând cele expuse mai sus, instanța de recurs consideră că criticile apărătorului Tarsîna Vasile invocate în prezentul recurs sunt nefondate, au constituit obiect de discuție în instanța de apel, care a oferit răspunsuri plauzibile asupra acestora. De menționat este că au fost reiterate argumente în procedura de recurs, fără a fi abordate critici noi sub aspectul contestat, din care motiv Colegiul conchide despre inadmisibilitatea recursului ordinar declarat ca fiind vădit neîntemeiat. 7.3 Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga Potrivit recursului declarat de către apărătorul inculpatei Cașu Olga, acesta este fondat în temeiul pct. 6) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, invocând că în cauza dată instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. În partea temeiului pentru recurs stipulat la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, recurentul menționează că acest caz de casare este incident în speță, în opinia lui, pe motiv că instanța de apel nu s-a expus și nu a argumentat în careva mod motivul invocat în apel de către partea apărării referitor la prezența sau lipsa stării de extremă necesitate, dar s-a rezumat a constata că prin prisma art. 231 Cod 52 penal tulburarea psihică a inculpatei, stabilită prin expertiza medicală, faptul dat influențează la stabilirea pedepsei, dar nu duce la achitarea inculpatei. Verificând temeinicia criticilor invocate de recurent, prin prisma temeiului pentru recurs, menționat mai sus, Colegiul penal consideră că acestea sunt nefondate, deoarece argumentele invocate în acest sens, au format obiect de discuție în ordine de apel și instanța le-a analizat în pct. 5.11 (f.d. 241, v. 13) al deciziei atacate, unde instanța și-a expus considerentele față de invocările apărării cu privire la existența cauzei care înlătură caracterul penal al faptei, prevăzute la art. 38 Cod penal – starea de extremă necesitate. Colegiul notează că, tot în punctul 5.11 al deciziei atacate, inițial instanța a indicat probele și argumentele din care rezultă că, se confirmă vinovăția inculpatei Cașu Olgaîn cele incriminate și în cele din urmă a considerat că, nu este incidentă cauza care înlătură caracterul penal al faptei, indicată de partea apărării și prevăzut la art. 38 Cod penal. Mai mult ca atât, însăși apărătorul inculpatei Cașu Olga, motivându- și cererea de apel, a invocat prezența stării de extremă necesitate, prin prisma existenței raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 35a-2014 din data de 24.01.2014, unde se fac concluzii de către experți, că ultima a acționat în stare de descernământ diminuat și acțiunile acestuia cad sub incidența art. 231 Cod penal. În asemenea circumstanțe, instanța de apel justificat a făcut precizări despre efectele juridice ale prevederilor art. 231 Cod penal, în contextul constatărilor experților psihiatri ca fiind incidente la caz, respectiv aceste fiind puse și în aplicare la individualizarea pedepsei inculpatei Cașu Olga. Reieșind din jurisprudența CEDO, nu trebuie să existe un răspuns la fiecare argument avansat de părți, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în cauza de față. Instanța de recurs consideră inadmisibil argumentul recurentului, precum că instanța de apel a admis erori prin faptul că, nu a verificat respectarea prevederilor art. 475 Cod de procedură penală, dat fiind faptul că nu s-a întocmit referatul presentențial, precum a fost solicitat de către partea apărării, în prima instanță. La aceste critici, Colegiul statuează, că argumentul menționat, reieșind din apelul declarat, nu a fost învocat pentru a fi pus în discuție în fața instanței de apel, ceea ce este inadmisibil reieșind din dispoziția alin. (2) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că, temeiurile menționate la alin. (1) pot fi invocate în recurs doar în care au fost invocate în apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel. Totodată, instanța de recurs reține că, autorul prezentului recurs invocă în același timp și temeiul de recurs prevăzut în pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, ce în opinia lui este subsecvent cauzei, prin faptul că nu s-a confirmat prin probe pertinente cauzarea prejudiciului în proporții deosebit de mari în urma comiterii de către inculpați a infracțiunii de tâlhărie, considerând că acțiunile acestora urmează a fi recalificate din alin. (5) art. 188 Cod penal în alin. (2) art. 188 Cod penal. La acest capitol, Colegiul penal remarcă, că aceste critici au fost analizate în pct. 7.2 al prezentei decizii la analiza recursului declarat de către apărătorul Tarsîna Vasile în numele inculpatei Grigorița Natalia, respectiv concluziile făcute sunt relevante și pentru prezentul recurs, pentru a nu admite reiterări similare. 53 Având în vedere raționamentele expuse mai sus, instanța de recurs apreciază ca nefondate alegațiile invocate de apărătorul inculpatei Cașu Olga, prin prisma incidenței tmeiului de recurs prevăzut de pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Generalizând toate considerentele menționate, Colegiul penal apreciază argumentele invocate în recursurile declarate ca nefondate, deoarece nu sunt incidente în speță cazurile de casare la care au făcut referire autorii, ce ar servi drept temei de implicare a instanței de recurs, în sensul casării deciziei contestate și se impune, astfel, concluzia privind inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Scutelnic Cătălin, de către avocatul Tarsîna Vasile în numele inculpatei Grigorița Natalia, de către avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 octombrie 2017, în cauza penală în privința lui Milicenco Viaceslav Xxxxx, Fuștei Veaceslav Xxxxx, Coroian Mihail Xxxxx, Bordeianu Alexandru Xxxxx, Grigorița Natalia xxxxx și Cașu Olga Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la data de 01 august 2019. Președinte Țurcan Anatolie Judecători Boico Victor Guzun Ion 54