1ra-1609/2019 — Art. 42, 187 al. 3 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 04.01.2019, Panța Marius a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 46, art. 187 alin. (3), lit. b) Cod penal, și în temeiul acestei Legi, i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar tip semiînchis. În baza art. 85 alin. (1) Cod penal și art. 88 alin. (3) Cod penal, a fost adăugat în întregime la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 12.04.2018, prin care Panța Marius a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la 140 ore muncă neremunerată în folosul comunității, stabilindu-i o pedeapsă definitivă de 8 ani și 35 zile închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar tip semiînchis. A fost menținută în privința lui Panța Marius măsura preventivă - arestul preventiv, până la intrarea sentinței în vigoare. Dejmari Radu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2) și (3), art. 46, art. 187 alin. (3), lit. b) Cod penal, și în temeiul acestei Legi, i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar tip semiînchis. A fost menținută în privința lui Dejmari Radu măsura preventivă - arestul preventiv, până la intrarea sentinței în vigoare. Dejmari (Draguțan) Veronica a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3), lit. b) Cod penal, și în temeiul acestei Legi, i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar tip semiînchis pentru femei. A fost aplicată în privința lui Dejmari (Draguțan) Veronica măsura preventivă - arestul preventiv, cu menținerea acesteia până la intrarea sentinței în vigoare. Cristea David a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3), lit. b) Cod penal, și în temeiul acestei Legi, i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar tip semiînchis. În baza art. 901 alin. (3) Cod penal, s-a dispus executarea pedepsei aplicate lui Cristea David, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani în penitenciar tip semiînchis. În baza art. 901 Cod penal, a fost suspendată parțial executarea pedepsei aplicate lui Cristea David pentru o perioada de probațiune de 3 ani, dacă nu va 2 comite o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. S-a aplicat în privința lui Cristea David măsura preventivă - arestul preventiv, cu menținerea acesteia până la intrarea sentinței în vigoare. Tot prin sentință dată, a fost admisă integral acțiunea civilă depusă de Felicia Gîțu, încasând în mod solidar din contul inculpaților Dejmari Radu, Panța Marius și Dejmari Veronica în beneficiul părții vătămate Gîțu Felicia, suma de 32 203 lei MD cu titlu de prejudiciu material. A fost admisă parțial acțiunea civilă depusă de Felicia Gîțu în latura prejudiciului moral, încasând în mod solidar din contul inculpaților Dejmari Radu, Panța Marius și Dejmari Veronica în beneficiul părții vătămate Gâțu Felicia, suma de 10 000 lei MD.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond, în fapt, a constatat că, Panța Marius la data de 04.06.2018, aproximativ la ora 03:30, prin înțelegere prealabilă pentru a comite una sau mai multe infracțiuni și în comun acord cu Dejmari Radu, care avea rolul de organizator și Cristea David și Dejmari Veronica, care aveau rolul de complici, împărțind rolurile din timp, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, acționând cu intenție directă, din motiv de cupiditate, deplasându- se pe bd. Decebal, mun. Chișinău cu automobilul de model "Toyota Prius", n/î xxxxx, la volanul căruia se afla Panta Marius, au stopat mașina în regiunea restaurantului "La Plăcinte", unde, în timp ce Cristea David și Dejmari Veronica au rămas în automobil, Panta Marius împreună cu Dejmari Radu au coborât din mașină, traversând strada pe aleea de pe bd. Decebal 139, mun. Chișinău, iar ultimul a atacat-o prin surprindere pe Gîțu Felicia, care se deplasa pe stradă, de la care în mod deschis i-au sustras, prin smulgere de pe umăr, o geantă (rucsac) în valoare de 1200 lei, în care se aflau: o pereche de ochelari de soare în valoare de 1000 lei, bijuterii în valoare totală de 1000 lei, 900 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituie 15253 lei, 300 Euro, care conform cursului oficial al BNM constituie 6000 lei, 1000 lei MD, un telefon mobil de model "Iphone 7" în valoare de 8000 lei și un telefon mobil de model "Iphone 6s" în valoare de 8000 lei, în care era inserată cartela SIM cu nr. 060940325, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul săvârșirii infracțiunii, împărțind bunurile sustrase în dependență de aportul adus de fiecare la săvârșirea infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate Gîțu Felicia un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 40473 lei. Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Panta Marius a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, individualizată prin jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei 3 persoane, săvârșită de un grup criminal organizat, având rolul de autor, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Inculpatul Dejmari Radu, la data de 04.06.2018, aproximativ la ora 03:30, prin înțelegere prealabilă pentru a comite una sau mai multe infracțiuni și de comun acord cu Panta Marius, Cristea David și Dejmari Veronica, împărțind rolurile din timp, având rolul de organizator, urmărind scopul sustragerii bunurilor altor persoane, acționând cu intenție directă, din motiv de cupiditate, deplasându-se pe bd. Decebal, mun. Chișinău cu automobilul de model "Toyota Prius", n/î xxxxx, la volanul căruia se afla Panta Marius, au stopat mașina în regiunea restaurantului "La Plăcinte", unde, în timp ce Cristea David și Dejmari Veronica, care aveau calitatea de complici, au rămas în automobil, Panta Marius împreună cu Dejmari Radu au coborât din mașină, traversând strada pe aleea de pe bd. Decebal 139, mun. Chișinău, iar ultimul a atacat-o prin surprindere pe Gîțu Felicia, care se deplasa pe stradă, de la care în mod deschis i-au sustras, prin smulgere de pe umăr, o geantă (rucsac) în valoare de 1200 lei, în care se aflau: o pereche de ochelari de soare în valoare de 1000 lei, bijuterii în valoare totală de 1000 lei, 900 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituie 15253 lei, 300 Euro, care conform cursului oficial al BNM constituie 6000 lei, 1000 lei MD, un telefon mobil de model "Iphone 7" în valoare de 8000 lei și un telefon mobil de model "Iphone 6s" în valoare de 8000 lei, în care era inserată cartela SIM cu nr. 060940325, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul săvârșirii infracțiunii, împărțind bunurile sustrase în dependență de aportul adus de fiecare la săvârșirea infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate Gîțu Felicia un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 40473 lei. Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Dejmari Radu a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), (3), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, individualizată prin jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de un grup criminal organizat, având rolul de organizator și autor, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Inculpatul Dejmari (Draguțan) Veronica, la data de 04.06.2018, aproximativ la ora 03:30, prin înțelegere prealabilă pentru a comite una sau mai multe infracțiuni și comun acord și în complicitate cu Dejmari Radu, care avea rolul de organizator și autor, Panta Marius, având rolul de coautor și Cristea David, care avea rolul de complice, împărțind rolurile din timp, urmărind scopul sustragerii bunurilor altor persoane, acționând cu intenție directă, din motiv de cupiditate, deplasându-se pe bd. Decebal, mun. Chișinău cu automobilul de model "Toyota Prius", n/î xxxxx, la volanul căruia se afla Panta Marius, au stopat mașina în regiunea restaurantului "La 4 Plăcinte", unde, în timp ce Cristea David și Dejmari Veronica au rămas în automobil, iar Panta Marius împreună cu Dejmari Radu au coborât din mașină, traversând strada pe aleea de pe bd. Decebal 139, mun. Chișinău, unde ultimul a atacat-o prin surprindere pe Gîțu Felicia, care se deplasa pe stradă, de la care în mod deschis i-a sustras, prin smulgere de pe umăr, o geantă (rucsac) în valoare de 1200 lei, în care se aflau: o pereche de ochelari de soare în valoare de 1000 lei, bijuterii în valoare totală de 1000 lei, 900 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituie 15253 lei, 300 Euro, care conform cursului oficial al BNM constituie 6000 lei, 1000 lei MD, un telefon mobil de model "Iphone 7" în valoare de 8000 lei și un telefon mobil de model "Iphone 6s" în valoare de 8000 lei, în care era inserată cartela SIM cu nr. 060940325, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul săvârșirii infracțiunii, împărțind bunurile sustrase în dependență de aportul adus de fiecare la săvârșirea infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate Gîțu Felicia un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 40473 lei. Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Dejmari (Draguțan) Veronica a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, individualizată prin jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de un grup criminal organizat, având rolul de complice, cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Inculpatul Cristea David, la data de 04.06.2018, aproximativ la ora 03:30, prin înțelegere prealabilă pentru a comite una sau mai multe infracțiuni și comun acord și în complicitate cu Dejmari Radu, care avea rolul de organizator și autor, Panta Marius, având rolul de coautor și Dejmari Veronica, care avea rolul de complice, împărțind rolurile din timp, urmărind scopul sustragerii bunurilor altor persoane, acționând cu intenție directă, din motiv de cupiditate, deplasându-se pe bd. Decebal, mun. Chișinău cu automobilul de model "Toyota Prius", n/î xxxxx, la volanul căruia se afla Panta Marius, au stopat mașina în regiunea restaurantului "La Plăcinte", unde, în timp ce Cristea David și Dejmari Veronica au rămas în automobil, iar Panta Marius împreună cu Dejmari Radu au coborât din mașină, traversând strada pe aleea de pe bd. Decebal 139, mun. Chișinău, unde ultimul a atacat-o prin surprindere pe Gîțu Felicia, care se deplasa pe stradă, de la care în mod deschis i-a sustras, prin smulgere de pe umăr, o geantă (rucsac) în valoare de 1200 lei, în care se aflau: o pereche de ochelari de soare în valoare de 1000 lei, bijuterii în valoare totală de 1000 lei, 900 dolari SUA, care conform cursului oficial al BNM constituie 15253 lei, 300 Euro, care conform cursului oficial al BNM constituie 6000 lei, 1000 lei MD, un telefon mobil de model "Iphone 7" în valoare de 8000 lei și un telefon mobil de model "Iphone 6s" în valoare de 8000 lei, în care era 5 inserată cartela SIM cu nr. 060940325, după care cu bunurile sustrase au părăsit locul săvârșirii infracțiunii, împărțind bunurile sustrase în dependență de aportul adus de fiecare la săvârș irea infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate Gîțu Felicia un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 40473 lei. Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Cristea David a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, individualizată prin jaf adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșită de un grup criminal organizat, având rolul de complice, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Cherpec Mariana, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței, în partea ce se referă la aplicarea pedepsei penale în privința inculpatului Cristea David, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care a-l condamna pe Cristea David, învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, în coroborare cu prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea apelului, procurorul a indicat că, instanța de judecată la aplicarea pedepsei, a admis o eroare de drept, dat fiind faptul că Cristea David la data săvârșirii infracțiunii avea atinsă vârsta de 18 ani, însă nu avea vârsta de 21 de ani, or potrivit prevederilor art. 70 alin. (31) din Codul penal, la aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit infracțiunea la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime. În cazul în care instanța, ținând cont de personalitatea infractorului, ajunge la concluzia că doar prin aplicarea pedepsei în limitele generale se va atinge scopul pedepsei penale, aceasta poate dispune o pedeapsă în limitele prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvârșită. Necesitatea aplicării pedepsei în limitele generale urmează a fi argumentată de către instanța de judecată. Prin urmare, instanța de judecată la aplicarea pedepsei în limitele generale nu a argumentat aplicarea acesteia în aceste limite în privința inculpatului Cristea David, motiv pentru care în scopul înlăturării omisiunii admise la aplicarea pedepsei în privința ultimului, în vederea aplicării unei pedepse penale echitabile și legale, consideră că sentința urmează a fi casată parțial, doar în partea ce se referă la aplicarea pedepsei în privința inculpatului Cristea David, cu aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal. Or, infracțiunea care i se incriminează lui 6 Cristea David, încadrată în dispoziția art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) din Codul penal, stabilește ca sancțiune pedeapsa cu închisoare de la 7 la 10 ani. Respectiv, aplicând prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, din maximul pedepsei prevăzută de norma penală indicată supra de 10 ani, fiind redusă cu o treime, rezultă că inculpatului Cristea David urma a-i fi aplicată maxim o pedeapsă sub formă de închisoare până la 6 ani și 8 luni. 3.2. Avocații Mihalache Iurie și Modval Ion în numele inculpatului Cristea David, prin care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Cristea David să fie achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii incriminate. În motivarea apelului, avocatul Modval Ion a indicat că, reîncadrare juridică expusă de acuzator și reținută de instanța de judecată contravine circumstanțelor faptice, cât și noțiunilor de „grup criminal organizat" și „complice la infracțiune" prevăzute de legislație. Din noțiunea art. 46 Cod penal, rezultă ca persoanele care fac parte dintr-o grupare criminală trebuie sa fie organizate în prealabil și să nu fie o organizare spontană de persoane, să dispună de un grad înalt de coordonare, să împartă rolurile între ei, etc. Prin urmare, a considerat că este absolut eronată constatarea instanței de judecată că inculpatul Cristea David și-ar fi recunoscut parțial vina în comiterea infracțiunii incriminate. Nici în cadrul urmăririi penale și nici în cadrul instanței de judecată, acesta nu și-a recunoscut vina în faptele incriminate. Ori, acesta a indicat în cadrul audierilor că recunoaște unele fapte indicate în actul de învinuire și anume că într-adevăr în noaptea din 3 spre 4 iunie 2018 s-a aflat împreuna cu inculpații Panta Marius, Dejmari Radu si Dejmari Veronica, relatînd cu lux de amănunte faptele care s-au petrecut în acea noapte. Însă, el a recunoscut doar că nu a denunțat jaful comis de Panta Marius și Dejmari Radu organelor de poliți, deoarece i-a fost frică. Însă faptul aflării acestuia împreuna cu ceilalți inculpați și nedenunțarea infracțiunii comise de inculpații Panta Marius, Dejmari Radu, nu constituie temei ca instanța să califice faptul dat ca o recunoaștere parțiala a infracțiunii incriminate. A indicat că este absolut neîntemeiată constatarea instanței de fond referitor la faptul ca părțile s-au organizat în prealabil, cu scopul de a comite careva infracțiuni de sustragere, astfel constituind o grupare criminală, or, această constatare contravine prevederilor art. 46 Cod penal. Nu este clar de unde instanța de judecată a dedus faptul dat, nefiind indicate date referitor la perioada de constituire a grupării criminale, scopul constituirii, funcțiile pe care le deținea 7 fiecare membru etc. Or, din materialele cauzei penale, din declarațiile inculpaților Cristea David, Panta Marius, Dejmari Radu, Dejmari Veronica, făcute atât la faza de urmărire penală, cât și în instanța de judecată, s-a constatat că Cristea David, până în seara zilei de 03.06.2018, se cunoștea doar cu Panta Marius, care l-a telefonat în prealabil pentru a ieși în oraș, iar cu Dejmari Radu, Dejmari Veronica au făcut cunoștință în acea seara când aceștia l-au telefonat pe Panta Marius pentru a le presta servicii de taxi și ai duce la o discotecă din mun. Chișinău. Astfel, fiind audiat în calitate de învinuit cât și în instanța de judecată în calitate de inculpat, Panta Marius a declarat că înțelegerea de comitere a infracțiunii a avut loc între el și inculpatul Dejmari Radu în noaptea zilei de 04.06.2018, în timp ce fumau afară, iar Cristea David se afla în automobil, și despre planul lor nu l-a informat. Faptul că despre comiterea careva infracțiuni, Cristea David nu cunoștea, se confirmă inclusiv și prin declarațiile inculpaților Dejmari Radu și Dejmari Veronica. La fel, a menționat că din învinuirea adusă inculpatului Cristea David, cât și din motivarea sentinței, partea apărării nu a constatat nici o acțiune a inculpatului care s-ar putea încadra în noțiunea de complicitate la săvârșirea infracțiunii, partea acuzării prin actul de învinuire înaintat limitindu-se doar la atribuirea acestuia a rolului de complice fără a indica care au fost acțiunile acestuia care s-ar încadra prin prisma prevederilor art. 42 alin(5), 187 alin. (3) lit. b) Cod penal. Or, careva acțiuni care s-ar încadra în participație la infracțiune nu au avut loc din partea inculpatului Cristea David. Instanța de judecată a indicat că rolul de complice al inculpatului Cristea David se confirmă prin faptul că acesta a coborât din automobil cu intenția de al caută pe Dejmari Radu, care se ascundea pentru a nu fi depistat de angajații poliției și căruia i-a oferit informații că nu mai este urmărit și că este în siguranță, astfel ajutându-l să părăsească locul săvârșirii infracțiunii, urmărind scopul de a nu fi depistat de organele de drept. În acest sens, a remarcat că Cristea David, l-a rugămintea inculpatului Panta Marius s-a coborât din automobil pentru al caută pe Dejmari Radu. Însă acest fapt nu poate fi calificat ca complicitate la infracțiune, în condițiile în care infracțiunea a fost deja săvârșită, acesta neputînd contribui în asemenea mod la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, prestare de informație și înlăturarea de obstacole așa cum indică instanța de judecata, cât și prin faptul ca i-ar fi promis dinainte ca îl va favoriza pe infractor. La fel, apărarea a considerat absolut neîntemeiată și argumentarea instanței de fond referitor la faptul că de bunurile materiale sustrase ar fi beneficiat toți 8 inculpații. Ori, acest fapt este negat atât de către inculpatul Cristea David, cât și de către ceilalți inculpați. Astfel, toți inculpații au menționat că telefoanele mobile care se aflau în geanta sustrasă, au fost aruncate de Panta Marius de pe viaductul care duce spre C.C ,,Malldova", banii care se aflau în geanta în sume de 900 dolari SUA, 300 euro și în jur de 100 lei MD au fost împărțiți între Panta Marius și Dijmari Radu, iar celelalte obiecte, bijuterii, ochelari au fost puse într-un pachet și au rămas în apartamentul în care locuiau Dejmari Radu și Dejmari Veronica. Ulterior, Panta Marius a schimbat banii care i-au revenit și i-a transmis lui Blisceac Ștefan suma de 700 lei pentru folosirea automobilului „Loyota Prius" și lui Cristea David suma de 5000 lei, drept achitare a datoriei pe care o avea față de acesta ca rezultat al unor împrumuturi acordate anterior în mai multe etape. Astfel, a susținut că banii care i-au fost transmiși lui Cristea David nu au fost transmiși de Panta Marius că o careva contribuție a sa la comiterea infracțiunii, doar fiind o restituire a datoriei pe care o avea față de acesta, fapt confirmat atât de inculpatul Cristea David, cât și de inculpatul Panta Marius, ori careva probe care ar confirma contrariul nu au fost prezentate. A menționat că în acțiunile inculpatului Cristea David nu este prezenta latura obiectivă a infracțiunii care se realizează prin complicitate la sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, și nici latura subiectivă a infracțiunii care se caracterizează prin intenție directă și scop de profit. Avocatul Mihalachi Iurie, în cerere de apel a indicat că aprecierea primei instanțe privitor la apartenența lui Cristea David la grupul criminal organizat este o apreciere greșită. În doctrina dreptului penal grupul criminal organizat este caracterizat prin următoarele trăsături: este alcătuit din două sau mai multe persoane; este un grup stabil; scopul organizării este săvârșirea uneia sau mai multor infracțiuni; aceste persoane trebuie să se fi organizat în prealabil, adică să nu fie organizare spontană; existența unui grad de coordonare mai înalt a activității infracționale între participanți stabilindu-se relații trainice, de solidaritate. Nici una dintre trăsăturile sus-menționate ale unui grup criminal organizat nu pot fi atribuite relației spontane care a existat între Cristea David pe de o parte, și Panta Marius, Dejmari Radu, Dejmari Veronica pe de altă parte. Din declarațiile lui Dejmari Radu făcute în timpul cercetării judecătorești, deduce că acesta l-a văzut pe Cristea David pentru prima dată în acea seară. În declarațiile Cristea David a afirmat că pe Dejmari Radu și Dejmari Veronica i-a văzut pentru prima dată și nu a existat înțelegeri între noi despre comiterea cărorva infracțiuni, careva bunuri sustrase de la partea vătămată lui nu i-au fost transmise, suma de 5000 lei primită de la Panta Marius a fost cu titlu de datorie. Faptul că Cristea David nu a anunțat 9 organele de drept privitor la acțiunea infracțională comisă de celelalte persoane se explică prin starea de frică pe care o avea. Accentuează faptul că datoria în mărimea de 5000 de lei a existat cu adevărat, fapt confirmat în instanța de judecată. Prima instanță trebuia să facă o cercetare mai detaliată a tuturor probelor din dosar pentru a vedea că datoria lui Panta Marius față de Cristea David în sumă de 5000 de lei a fost o datorie reală. În acest context, sunt greșite concluziile instanței de fond care a conchis eronat că declarațiilor inculpațile referitor la o pretinsă datorie sunt făcute cu scopul eschivării de la răspundere penală. Prima instanță a atribuit eronat lui Cristea David rolul de complice la săvârșirea infracțiunii. Accentuează faptul că Cristea David nu a contribuit la săvârșirea infracțiunii nici prin sfaturi, nici prin prestare de informații și nici prin înlăturare de obstacole. În acest context, nu corespunde adevărului concluzia primei instanțe că, inculpații nu au purtat discuții referitor la sustragerea genții acesteia în momentul în care au zărit-o, deoarece fiind deja pregătiți în prealabil, fiecare din cei patru știa ce are de făcut. Cristea David nici nu a purtat discuții prealabile cu ceilalți inculpați și nici nu "știa ce are de făcut", după cum eronat concluzionează prima instanță. Toate concluziile instanței de fond în privința lui Cristea David au fost bazate pe presupuneri, încadrarea juridică a acțiunilor lui Cristea David a fost efectuată în mod greșit. Calificare juridică realizată de instanța de fond cu referire la Cristea David este una greșită, care contravine circumstanțelor de fapt verificate în cadrul ședințelor de judecată, încadrarea penală pe care a efectuat-o de instanța de fond vine în dezacord total cu înțelesul legal și doctrinar al noțiunilor de grup criminal organizat și complice. Din declarațiile inculpaților Cristea David, Panta Marius, Dejmari Radu, Dejmari Veronica, făcute atât la faza de urmărire penală, cât și în instanța de judecată, a constatat că Cristea David, până în seara zilei de 04 iunie 2018, se cunoștea doar cu Panta Marius, care l-a telefonat în prealabil pentru a ieși în oraș, iar cu Dejmari Radu și Dejmari Veronica au făcut cunoștință în acea seară când acestea l-au telefonat pe Panta Marius pentru a le presta servicii de taxi și a-i duce la o discotecă din municipiul Chișinău. Cât timp s-au aflat în localul din centrul capitalei, dar și în timpul deplasării lor în sectorul Buiucani spre localul "Aktiv", careva înțelegeri prealabile între inculpați de a comite infracțiuni nu au avut loc. Panta Marius a declarat că înțelegerea de comiterea infracțiunii a avut loc între ei și inculpatul Dijmari Radu în noaptea zilei de 04 iunie 2018, în timp ce fumau afară, iar Cristea David se afla în automobil, și despre planul lor nu l-a informat. Faptul că despre comiterea infracțiunii Cristea David nu cunoștea, s-a confirmat, inclusiv, 10 prin declarațiile inculpaților Dejmari Radu și Dejmari Veronica. Astfel, a dedus că careva acțiuni care s-ar încadra în participația la infracțiune nu au avut loc din partea lui Cristea David nici la momentul comiterii infracțiunii de jaf de către inculpații Panta Marius și Dejmari Radu și nici după. Prima instanță a efectuat o calificare penală greșită a acțiunilor pretins infracționale incriminate lui Cristea David. Acesta a fost sancționat pe nedrept pentru săvârșirea infracțiunii art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal. În acțiunile lui Cristea David lipsește componența de infracțiune incriminată. Nu este prezentă latura obiectivă a infracțiunii care se realizează prin complicitate la sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, și nici latura subiectivă care se caracterizează prin intenție directă și scop de profit. 3.3. Avocații Scripnic Roman și Roșca Nicolae în numele inculpatei Dejmari (Draguțan) Veronica, prin care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Dejmari (Draguțan) Veronica să fie achitată, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată. În motivarea apelului, avocatul Roșea Nicolae a indicat că inculpata nu a avut nici un rol la săvârșirea infracțiunii, neparticipînd sub nici o formă la consumarea faptelor infracționale. Nu poate fi vorba de un grup criminal organizat, astfel încât calificarea conform art. 46 al Codului penal este una incorectă și ilegală. Această afirmație, o motivează prin faptul că în momentul când a avut loc jaful asupra părții vătămate Gîțu Felicia, comis de către inculpații Panta Marius și Dejmari Radu, inculpata Dejmari (Draguțan) Veronica, nu a cunoscut de intențiile infracționale ale celor doi inculpați, deoarece ultima dormea pe bancheta din spate, mai mult ca atât, cei doi inculpați nu au spus ce vor să facă și nu le-a cerut nimic să întreprindă, astfel încât să fi repartizate rolurile fiecărui participant la comiterea infracțiunii, fie să urmărească și să asigure făptuitorii că nu sunt urmăriți. A considerat că incriminarea acțiunilor inculpatei Dejmari (Draguțan) Veronica, în baza art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, este una ilegală bazată pe declarații nefohdate și în lipsă de probe concludente și pertinente. În acțiunile inculpatei nu se regăsește elementele infracțiunii prevăzute la art. 187 alin. (3) lit. b), mai mult ca atât, și calificările conform art. 42 alin. (5) și art. 46 din Codul penal, deoarece inculpata nu a avut nici o înțelegere preventivă cu Dejmari Radu, Panta Mrius, cât și cu Cristea David cu privire la comiterea infracțiunii imputate. Nu a promis nimănui că va favoriza sau tăinui mijloacele sau instrumentele comiterii infracțiunii. De asemenea nu a dat sfaturi cuiva sau 11 informații și nici nu a înlăturat careva obstacole la săvârșirea infracțiunii. Ea doar s- a aflat în timpul săvârșirii infracțiunii în mașina cu care s-au deplasat inculpații până la și după comiterea jafului, fiind puțin amețită și în necunoștință de cauză ce se va petrece. Mai mult ca atât, nu a făcut parte din așa zisul „grup criminal", care de fapt nici nu a existat, deoarece pe unii inculpați i-a văzut pentru prima oară în acea seară și nu a existat între ei o reuniune stabilă, nu au fost ghidați de către Marius Panta sau Dejmari Radu, cei care au și săvârșit infracțiunea de jaf, nefiind repartizate rolurile între ei, așa cum prevede norma legală. Inculpata doar a asistat la comiterea infracțiunii de jaf comisă de două sau mai multe persoane, calificarea ce urma a fi făcută pentru ceilalți inculpați în baza art. 187 alin. (2) lit. b) Cod Penal și ea audiată în calitate de martor. A considerat că, instanța de fond incorect a ajuns la concluzia că inculpata urmează a fi găsită vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. 3 lit. (b) Cod Penal, fară a analiza sub toate aspectele teoria și norma dreptului penal cu privire la calificarea incriminată, fiind raportate la acțiunile inculpatei din acea seară de 04.06.2018, și nici pe departe nu trebuia instanța să fie influiențată la luarea hotărârii de faptul că inculpata anterior s-a aflat în conflict cu legea fiind condamnată pentru o infracțiune similară, a cărei decizii definitive și irevocabile nu s-a adoptat. Nu în ultimul rând, instanța nu a luat în seamă că inculpata Dejmari (Dragutan) Veronica, are un copil minor care se află la întreținerea acesteia, și că ultima a fost doar un martor la săvârșirea infracțiunii de jaf și nu complice și membru al grupului criminal organizat. A susținut că nu se găsesc probe care ar incrimina acțiunile inculpatei conform învinuirii aduse, decât declarațiile inculpatului Cristea David care urmează a fi apreciate critic, deoarece nu a depus jurămînd pentru declarații mincinoase și calomnioase, de asemenea declarațiile inculpatului Cristea David vin în contradicție cu cele ale inculpaților Panta Marius, Dejmari Radu și Dejmari (Dragutan) Veronica. 3.

Avocatul Chebac Tatiana în numele inculpatului Panta Marius, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Panta Marius să fie achitat, sau acțiunile acestuia să fie reîncadrate în baza art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse mai blânde. 3.

Avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Dejmari Radu, prin care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri 12 potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care acțiunile lui Dejmari Radu să fie încadrate în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse mai blânde. În motivarea apelului, avocatul a indicat că, nu s-a constatat că toți inculpații fac parte dintr-un grup organizat a cărei activitate se întemeiază pe diviziune cu intenții criminale. În cadrul ședinței de judecată au fost audiați doi martori, acești martori nu au demonstrat că Dejmari Radu sau chiar și alți inculpați fac parte dintr- o organizație criminală. A considerat că acțiunile lui Dejmari Radu cad sub incidența art. 187 alin. (2) Cod penal, or, în ședința de judecată, acesta a recunoscut faptul că a sustras geanta de la partea vătămată Guțu Felicia, acest gând de sustragere a survenit spontan, și nu a fost nici un plan din timp stabilit. A atras atenția că Dejmari Radu are la întreținere un copil minor, a recunoscut parțial vina și a solicitat aplicarea unei pedepse mai blânde. 3.

Inculpatul Dejmari Radu, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care ai stabili o pedeapsă mai blândă, pe motiv că are la întreținere un copil minor, a avut două intervenții chirugicale, la moment starea sănătății este rea. 3.

Inculpatul Panta Marius, prin care a invocat că instanța de fond i-a încălcat drepturile constituționale, dreptul la un proces echitabil, nu i s-a permis să se expună. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2019, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către avocații Iurie Mihalache și Ion Modval în numele inculpatului Cristea David, avocații Roman Scripnic și Nicolae Roșca în numele inculpatei Dejmari (Draguțan) Veronica, avocatul Tatiana Chebac în numele inculpatului Panta Marius, inculpații Panta Marius și Dejmari Radu. Admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Cherpec Mariana, casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 04.01.2019, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Lui Cristea David recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3), lit. b) Cod penal, în coroborare cu prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, i s-a aplicat o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) ani și 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 13 În rest, sentința a fost menținută. 4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, luând în considerație probele administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludentei, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui Panta Marius, Dejmari Radu, Dejmari (Draguțan) Veronica și Cristea David, în comiterea faptei și prezența în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunii incriminate. Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a considerat devodită în afara dubiilor rezonabile vina inculpaților PantaMarius, Dejmari Radu, Dejmari (Draguțan) Veronica, Cristea David și pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează în tre ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Gîțu Felicia, declarațiile martorilor Ganja Mihail, Blișceac Ștefan, plângerea depusă la 04.06.2018 de către Gîțu Felicia, prin care solicită atragerea la răspundere penală a persoanelor necunoscute, care la 04 iunie 2018, în jurul orei 03:30 în preajma clădirii nr. 139 din bd. Decebal din mun. Chișinău, i-au smuls rucsacul de pe umăr, în care se aflau bunuri în sumă totală de 40473 lei MD, cauzându-i o daună materială considerabilă, înregistrată în R-l la nr. 935 al IP Botanica la 04.06.2018; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.06.2018, efectuată în preajma clădirii nr. 139 din bd. Decebal din mun. Chișinău; ordonanță de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 04.06.2018 a lui Gîțu Felicia; ordonanță de recunoaștere în calitate de parte civilă din 04.06.2018 a lui Gîțu Felicia, cu un prejudiciu de 40473 lei MD; procesul-verbal de percheziție corporală din 11.06.2018 a lui Panta Marius, de la care s-au ridicat bani; procesul-verbal de percheziție corporală din 11.06.2018 a lui Dejmari Radu, de la care s-au ridicat câteva bijuterii; procesul-verbal de ridicare din 12.06.2018, de la Dejmari Veronica fiind ridicate o pereche de ochelari de soare pentru dame cu sticle cafenii în formă de hexagon; procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 12.06.2018; procesul- verbal de recunoaștere a obiectului din 12.06.2018; procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 12.06.2018; procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 12.06.2018; procesul-verbal de examinare a obiectelor din 18.06.2018; ordonanță de recunoaștere în calitate de corpuri delicte din 18.06.2018. Instanța de apel a remarcat că în speță s-a dovedit existența laturii obiective 14 a infracțiunii de jaf, astfel că în acest sens, au fost reținute declarațiile părții vătămate Gîțu Felicia care a menționat că, la 04.06.2018, în jurul orelor 03:13, a ieșit din domiciliul său situat pe str. Xxxxx, mun. Xxxxx, unde închiriază un apartament, pentru a se deplasa la "MCDonald" să-și procure ceva de mâncare și din motiv că nu dorea să stea de una singură în casă. A luat cu sine rucsacul ce-i aparține, în sumă de 1200 lei, pe care avea pe umăr și în care se aflau mijloace bănești în sumă totală de 900 dolari echivalentul a 15253 lei; 300 euro echivalentul a 6000 lei; 1000 lei; ochelari de soare la preț de 1000 lei; bijuterii în sumă de 1000 lei; telefon mobil de model „Iphone 7" la preț de 8000 lei, care era fără cartelă sim; telefon mobil de model „Iphone 6S" la preț de 8000 lei. Se deplasa pe bd. Decebal 139, când a văzut cum două persoane de gen masculin, care vorbeau ceva între ei prin semne, la un moment dat s-au despărțit. Unul din cei doi, fața căruia nu a văzut-o, dar a observat că era îmbrăcat într-un hanorac de culoare surie, s-a apropiat de ea și cu putere i-a smuls rucsacul de pe umeri și imediat a fugit în vale, iar o a doua persoană care era împreună cu el s-a speriat și a fugit în direcția marchetului „Velmart". Faptul comiterii jafului nu a fost negat de inculpatul Panta Marius, care în cadrul cercetării judecătorești a declarat că, în noaptea de 3 spre 4 iunie 2018, pe la ora 23:00, i-a telefonat lui Dejmari Radu și Veronica, propunându-le să meargă la discotecă pentru a se distra, fiind deja cu Cristea David. Au mers la discoteca din str. 31 August 1989 din mun. Chișinău, cu automobilul de model "Toyota Prius", împrumutat de la Ștefan Blișceac, pe care- lua în fiece seară, prestând servicii de taximetrie noaptea. Acolo au servit alcool, dar fiindu-le trist au decis să plece la clubul de noapte "Aktiv" din sectorul Botanica, localul însă era deja închis, astfel au decis să meargă acasă. Pe drum, și-au continuat deplasarea în direcția inversă, când deodată a observat partea vătămată care mergea pe drum, exclamând "Iat-o ". A mers mai la deal și a stopat mașina, cu intenția de a comite atacul asupra ultimei. Coborând din automobil, i-a spus lui David Cristea că va veni curând cu Dejmari Radu. Împreună cu ultimul a traversat strada, coborâdnd la vale. Apoi Dejmari Radu a smuls geanta părții vătămate și a fugit la vale, el neștiind cum să procedeze. A revenit la mașină, urcând la volan și pornindu-se în căutarea lui Dejmari Radu. La fel, în cazul dat, instanța de apel a ținut cont și de afirmațiile inculpatului Dejmari Radu, care a relatat la rândul său, că în timp ce se deplasau spre MacDonald, Panta Marius a spus că ,,uite vine o fată pe drum ", i-a dat un hanorac de culoare cafenie, pentru a nu fi observat, deoarece era în cămașă albă. Văzând fata că avea o geanta pe spate, a ieșit din mașină împreună cu Panta Marius, au traversat strada înspre fata care se deplasa la deal, s-au înțeles că cine din ei va reuși primul să ajungă la aceasta să-i smulgă geanta de pe umăr și să fugă. S-a apropiat primul 15 de fată prin față, teritoriul fiind întunecat, i-a smuls geanta de pe umăr și a fugit la vale. Nu a observat unde s-a dus Panta Marius, deoarece fugea la vale. Cu geanta sustrasă a fugit pe lângă o benzinărie, apoi a traversat strada, a observat colaboratorii Bercut fugind după el, iar în apropierea unei clădiri, s-a ascuns lângă perete, în timp ce au fugit colaboratorii de la Bercut prin preajma sa, a aruncat geanta la câțiva metri de el și a urcat într-un copac, unde a stat vreo 30 minute, ulterior după plecarea politiei l-a auzit pe David Cristea care-l striga pe nume, spunându-i să coboare, că nu este nimeni în parc. În asemenea circumstanțe, instanța de apel a constatat cu certitudine că atât Panta Marius, cât și Dejmari Radu au recunoscut că au comis un jaf, între ei exitând o înțelege prealabilă, or, din declarațiile lui Panta Marius, date în cadrul urmăririi penale în calitate de învinuit la data de 12.06.2018, rezultă că înțelegerea de a comite careva infracțiuni, el a discutat cu Dejmari Radu cu câteva zile înainte de a comite infracțiunea. Grupul criminal organizat este o formă a participației în care participanții acționează întotdeauna cu înțelegere prealabilă. În acest context, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect și legal a ajuns la concluzia că fapta infracțională comisă în speță, a fost săvârșită de un grup criminal organizat, or, deși, în cadrul cercetării judecătorești, inculpații Dejmari Veronica și Cristea David nu au recunoscut vinovăția incriminată, instanța a considerat că vina acestora privind participarea în calitate de complice la comiterea infracțiunii de jaf a fost confirmată pe deplin, atât în cadrul urmăririi penale, cât și în instanța de judecată. Așa dar, în acest sens, instanța de apel a apreciat ca fiind critice afirmațiile inculpatului Panta Marius precum că Dejmari Veronica și Cristea David nu au cunoscut nimic despre infracțiune și nu au avut nici o legătură cu fapta comisă, or, la caz, instanța a reținut declarațiile inculpatului Panta Marius, date în cadrul urmăririi penale, care fiind audiat în calitate de bănuit la data de 11.06.2018, a declarat că, „...la data de 03.06.2018, aproximativ la ora 23.00, eu m-am dus împreuna cu Cristea Davidpe care trebuia să-l duc la domiciliu în r. Xxxxx, s. Xxxxx, lîngă centrul comercial „Soiuz", unde am ieșit afară din automobil și în prezența soției lui Radu, el a spus ca să mergem pe drum și dacă vedem vreo persoană căreia ar putea să-i sustragă careva bunuri, o să-mi dea de știre și eu o să mă opresc." La fel în cadrul urmăririi penale, inculpatul Panta Marius Vladimir, fiind audiat în calitate de învinuit la data de 12.06.2018, a declarat că, în noaptea de 04.06.2018, când a avut loc săvârșirea infracțiunii, înainte de a comite infracțiune, el a discutat cu Dejmari Radu în timp ce se aflau la fumat, afară lângă mașina, și 16 discuția a avut loc în prezența lui Dejmari Veronica. Mai mult ca atât, din declarațiile inculpatului Cristea David, date în ședința de judecată, acesta a menționat că, apoi Panta Marius s-a oprit pe dreapta, cei doi au coborât din automobil, în timp ce Veronica Dejmari i-a spus lui Radu Dejmari "să fie atent", a înțeles atunci că ea cunoaște ce vrea să facă Radu. În acest sens, instanța de apel a conchis că nu numai Dejmari Veronica a cunoscut despre atacul ce urmează a fi efectuat de către Dejmari Radu și Panta Marius, dar și însăși Cristea David, acesta menționând că și-a dat seama unde plecă Dejmari Radu și Panta Marius. Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile inculpatei Dejmari Veronica că dânsa nu a cunoscut nimic despre comiterea jafului, dânsa chipurile dormind tot timpul pe bancheta din spate a automobilului, de vreme ce în cadrul urmăririi penale, inculpații Panta Marius și Dejmari Radu nu au confirmat cele menționate de inculpată în ședința de judecată. Instanța de apel a reținut că, atât Cristea David, cât și Dejmari Veronica, au cunoscut cu certitudine despre faptul că Dejmari Radu și Panta Marius au ieșit din automobil, anume pentru a comitere jaf, prealabil identificând eventuala victimă, care se deplasa pe stradă, reclamând în acest sens „Iat-o!". Mai mult ca atât, faptul că Cristea David și Dejmari Veronica au participat la comiterea infracțiunii în calitate de complice, s-a atestat prin faptul că după săvârșirea atacului de jaf, după sustragerea genții ce aparținea părții vătămate, toți patru s-au îndreptat cu automobil spre domiciliul lui Dejmari Radu. Conform declarațiilor lui Dejmari Radu, acesta a relatat că mergând spre domiciliu său, pe bd. Dacia a deschis geanta în care se aflau 2 telefoane, modelul nu-l cunoaște, pe care la podul de pe viaduct, Panta Marius le-a aruncat. Cristea David a mai scos din acea geantă o cutie în care se afla un pachet cu bani și a zis uite câți bani sunt, a luat pachetul cu bani și l-a pus în suportul din dreapta portierei. Ajungând acasă, Panta Marius a luat pachetul cu bani și geanta și au urcat toți în apartament, unde Panta Marius a scos banii din pachet, în care se aflau 900 dolari cu nominalul de 100, 300 euro și 1000 lei MD, pe care i-au împărțit împreună cu acesta. În timp ce împărțeau banii Marius Panta i-a declarat lui David că are de unde să-i întoarcă datoria, apoi i-a zis că trebuie să plece să ducă mașina, luând geanta pentru a-i da foc sau s-o arunce. Faptul că inculpatul Cristea David a primit suma de 5000 lei, nu este negat însăși de inculpat în cadrul cercetării judecătorești, or, acestea mijloace bănești au provenit anume în urma atacului de jaf, fapt cunoscut de inculpat, iar faptul pretins precum că Panta Marius ar fi avut datorie față de Cristea David, instanța de apel a 17 apreciat-o ca fiind declarativă, în scopul de a evita răspundere penală pentru participarea la infracțiune în calitate de complice. La fel, au fost apreciate ca declarative și afirmațiile inculpatei Dejmari Veronica, care a menționat că nu s-a folosit de mijloacele bănești și bunurile sustrase de la partea vătămată, atâta timp cât și în cadrul ședinței instanței de fond, inculpatul Dejmari Radu a menționat că din banii care i-a revenit, a achitat creditul ce a fost pe numele său în sumă de 6 000 lei, iar restul banilor s-a cheltuit în scopuri personale. Soția i-a spus să pună toate bijuteriile într-un pachet, deoarece nu avea nevoie de ele. Iar potrivit procesului-verbal din 12.06.2018, de la Dejmari Veronica a fost ridicat o pereche de ochelari de soare pentru dame, steclă de culoare cafenie în formă de hexagon, bunul care a fost recunoscut prin procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 12.06.2018 de către partea vătămată Gîțu Felicia. Mai mult ca atât, fiind ridicate câteva bijuterii de la Dejmari Radu, prin procesul-verbal de percheziție corporală din 11.06.2018, acestea bunuri au fost recunoscute de către partea vătămată Gîțu Felicia prin procesele-verbale de recunoaștere a obiectului din 12.06.2018, Gîțu Felicia recunoscând un inel cu pietre albe și roșii, o brățară cu pietre de diferite culori, un colier cu pietre de diferite culori. Prin urmare, instanța de apel a constatat că în acțiunile inculpaților Panta Marius, Dejmari Radu, Dejmari Veronica și Cristea David, este prezentă latura obiectivă a infracțiunii de jaf, manifestată prin fapta prejudiciabilă de luare ilegală și gratuit, în mod deschis, a bunurilor ce aparține părții vătămate, cauzând acesteia un prejudiciu material considerabil, iar între fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, există o legătura de cauzalitate. Instanța de apel a respins afirmațiile avocaților, care au indicat în cererile de apel că în speță nu există o grupare criminală organizată, or, în acest sens, s-a reținut că în cadrul cercetării judecătorești s-a confirmat că inculpații Panta Marius și Dejmari Radu, au acționat cu înțelegere prealabilă de a comite jaful, or, când aceștia se deplasau în automobil pe bd. Decebal, mun. Chișinău, Dejmari Radu, văzând eventuala victimă, a reclamat „Iat-o!", iar Panta Marius a înțeles că trebuie să oprească vehicolul, ceea ce a și făcut, parcând automobil în apropierea restaurantului „La plăcinte". În acest sens, s-a reținut că inculpații Dejmari Veronica și Cristea David au cunoscut cu certitudine despre acțiunile ce urmează a fi efectuate de Panta Marius și Dejmari Radu, aceștia nu au reacționat nici într-un fel, ba mai mult, Dejmari Veronica i-a pus lui Dejmari Radu să aibă grijă și după ce ultimul a sustras geanta 18 părții vătămate și a fugit într-o direcție, Dejmari Veronica a fost telefonată peste o perioada de timp de Dejmari Radu și i-a spus unde se află, iar Cristea David l-a depistat într-un copac, ulterior toți patru au părăsit locul comiterii infracțiunii. Existența grupului criminal organizat a fost confirmat și prin faptul că bunurile sustrase de la partea vătămată au fost împărțite între inculpați, astfel, lui Panta Marius i-a revenit 500 dolari și 100 euro, lui Dejmari Radu i-a revenit suma de 400 dolari și 200 euro. Ulterior, Panta Marius, în aceeași noapte, i-a dat lui Cristea David pretinsa datorie în sumă de 5000 lei, mijloace bănești care provin anume în urma comiterii infracțiunii, fapt cunoscut de ultimul, or, din declarațiile martorului Ganja Mihail a rezultat că, pe bd. Decebal 1, mun. Chișinău, Marius Panta venise cu un băiat pe nume David, după care Marius împreună cu Ștefan au plecat cu automobilul la un schimb valutar. Peste vreo 5 min., Marius Panta restituia niște datorii, pentru ce anume nu cunoaște, dar a văzut la Marius o sumă mare de bani, mai mult de 1000 lei. În acest sens, instanța de apel a reținut și declarațiile martorului Blișceac Ștefan care declarat că, împreună cu Ganja Marius au plecat într-acolo, Panta Marius avea un comportament agresiv și au plecat cu el la stația Peco de pe bd. Decebal 1 mun. Chișinău, unde i-a spus lui Marius să-i achite planul pe mașină, acesta comunicându-i că urmează să schimbe niște bani în lei moldovenești. La scurt timp a revenit și i-a dat suma de 700 lei, iar lui David Cristea care se afla cu el i-a dat aproximativ 3000-4000 lei. În asemenea circumstanțe, s-a confirmat pe deplin participarea, prin complicitate, lui Dejmari Veronica și Cristea David, la comiterea infracțiunii de jaf, or, în speță s-a dovedit că aceștia au contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare de informații, în cadrul cercetării judecătorești fiind confirmat și că aceștia l-au informat pe Dejmari Radu că nu mai este poliție, l-au luat și au plecat. Instanța de apel a constatat că, instanța de fond și-a argumentat riguros soluția la capitolul numirii pedepsei și a motivat hotărârea pronunțată invocând motive clare din care considerent a ajuns la concluzia necesitării numirii inculpaților Panta Marius, Dejmari Radu și Dejmari Veronica a pedepsei în formă de închisoare, însă neîntemeiat a ajuns la concluzie aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal în privința inculpatului Cristea David, fapt ce denotă că, sentința urmează a fi casată doar în partea numirii pedepsei inculpatului Cristea David. Sancțiunea art. 187 alin. (3) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 7 la 10 ani. Conform art. 83 Cod penal „Organizatorul, instigatorul și complicele la o 19 infracțiune, prevăzută de legea penală, săvârșită cu intenție se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se ține cont de contribuția fiecăruia la săvârșirea infracțiunii, precum și de prevederile art. 75." În privința inculpatului Panta Marius, în conformitate cu prevederile art. 77 Cod penal, în calitate de circumstanțe ce agravează răspunderea penală, s-a identificat săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, iar în calitate de circumstanțe ce atenuează răspunderea penală, conform art. 76 Cod penal, instanța de judecată nu a stabilit. La fel, instanța a reținut că prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana la 12.04.2018, Panta Marius a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de 140 ore, pedeapsă care până la moment nu a fost executată, or, potrivit art. 111 alin. (1) lit. e) Cod penal, „Se consideră ca neavând antecedente penale persoanele: condamnate la o pedeapsă mai blândă decât închisoarea - după executarea pedepsei", fapt ce denotă că acesta la momentul comiterii faptei din speță, avea antecedentul penal nestins. Totodată, potrivit materialelor cauzei penale, inculpatul Panta Marius nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, nu a reparat până la moment prejudiciul cauzat părții vătămate, a comis o infracțiune care face parte din categoria infracțiunilor grave, așa dar, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, a constatat că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu menținerea sentinței de condamnare, a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, iar în temeiul art. 85 alin. (1), art. 88 alin. (3) Cod penal, corect și legal i-a fost numit definitiv lui Panta Marius, pedeapsă de 8 ani și 35 zile închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În privința inculpatului Dejmari Radu, în conformitate cu prevederile art. 77 Cod penal, în calitate de circumstanțe ce agravează răspunderea penală, s-a identificat săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză și săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, iar în calitate de circumstanțe ce atenuează răspunderea penală, conform art. 76 Cod penal, instanța de judecată nu a stabilit. La fel, instanța a reținut că, anterior, Dejmari Radu a fost atras la răspundere 20 penală prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru la 10.05.2018, în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la moment sentința nu a intrat în vigoare. Totodată, potrivit materialelor cauzei penale, inculpatul Dejmari Radu nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, nu a reparat până la moment prejudiciul cauzat părții vătămate, a comis o infracțiune care face parte din categoria infracțiunilor grave, așa dar, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, a constatat că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu menținerea sentinței de condamnare, a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În privința inculpatei Dejmari (Draguțan) Veronica, în conformitate cu prevederile art. 77 Cod penal, în calitate de circumstanțe ce agravează răspunderea penală, s-a identificat săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză și săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, iar în calitate de circumstanțe ce atenuează răspunderea penală, conform art. 76 Cod penal, instanța de judecată nu a stabilit. La fel, instanța a reținut că, anterior, Dejmari Veronica a fost atrasă la răspundere penală prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru la 10.05.2018, în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la moment sentința nu a intrat în vigoare. Totodată, potrivit materialelor cauzei penale, inculpata Dejmari Veronica nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, nu a reparat până la moment prejudiciul cauzat părții vătămate, a comis o infracțiune care face parte din categoria infracțiunilor grave, așa dar, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, a constatat că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu menținerea sentinței de condamnare, a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei. În privința inculpatului Cristea David, instanța de apel a reținut că instanța de fond i-a stabilită o pedeapsă, în baza art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) Cod Penal, sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei 21 în penitenciar tip semiînchis. În baza art. 90 alin. (3) Cod penal, s-a dispus executarea pedepsei aplicate lui Cristea David, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani cu executare în penitenciar tip semiînchis. În baza art. 90 Cod penal, a fost suspendată parțial executarea pedepsei aplicate lui Cristea David pentru o perioada de probațiune de 3 ani, dacă nu va comite o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. În acest context, instanța de apel a considerat că, instanța de fond pripit a aplicat prevederile art. 901 Cod penal în privința lui Cristea David, or, în conformitate cu prevederile art. 77 Cod penal, în calitate de circumstanțe ce agravează răspunderea penală, se identifică săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, iar în calitate de circumstanțe ce atenuează răspunderea penală, conform art. 76 Cod penal, instanța de apel nu a stabilit. În conformitate cu art. 70 alin. (31) Cod penal, „La aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime. În cazul în care instanța, ținând cont de personalitatea infractorului, ajunge la concluzia că doar prin aplicarea pedepsei în limitele generale se va atinge scopul pedepsei penale, aceasta poate dispune o pedeapsă în limitele prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvârșită. Necesitatea aplicării pedepsei în limitele generale urmează a fi argumentată de către instanța de judecată." Totodată, potrivit materialelor cauzei penale, inculpatul Cristea David nu se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, nu a reparat până la moment prejudiciul cauzat părții vătămate, a comis o infracțiune care face parte din categoria infracțiunilor grave, așa dar, instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, a constatat că corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu numirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani și 8 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Or, în cazul respectiv, nu poate aplica prevederile art. 901 Cod penal, în privința lui Cristea David, având în vedere că acesta nu a recunoscut vina incriminată, iar în speță, instanța de apel a considerat că anume această pedeapsă 22 este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpați, iar pedeapsă stabilită inculpaților este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptei comise de inculpați, cât și personalității acestora. Instanța de apel a constatat că o pedeapsă privativă de libertate este echitabilă la caz, care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale, corectare a condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, or, aplicarea unei pedepse mai blânde, este inoportună, în situația în care acesta, au comis atacul de jaf, în grup criminal organizat. Instanța de apel a considerat că acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Gîțu Felicia este întemeiată și justificată, în partea încasării prejudiciului material în sumă de 32203 lei din contul inculpaților Panta Marius, Dejmari Radu și Dejmari Veronica, or, prejudiciul a fost cauzat în urma sustragerii bunurilor și a mijloacelor bănești. Referitor la prejudiciul moral, instanța de apel a ținut să remarce că, deși partea vătămată a solicitat încasarea unei sume de 25 000 lei, instanța de judecată legal a considerat că prejudiciul în sumă de 10 000 lei, din contul inculpaților Panta Marius, Dejmari Radu și Dejmari Veronica, este suficientă pentru a acoperi suferințele morale cauzate părții vătămate, ținând cont în acest sens de semnificația valorilor sociale lezate și prejudiciul cauzat, or, suma solicitată spre încasare de către partea vătămată este una exagerată, cu atât mai mult că prejudiciul ce va fi încasat din contul inculpaților, constituie o satisfacție echitabilă în coraport cu suferințele psihice cauzate părții vătămate prin infracțiune, luând în considerație totodată și faptul că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, urmează a se ține cont atât de gravitatea suferințelor pricinuite, dar și de starea materială a inculpaților. 5. Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Avocatul Mihalache Iurie în numele inculpatului Cristea David, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă nonprivativă de libertate, invocând în argumentare că: - la caz, în privința lui Cristea David sunt prezente cumstanțele excepționale, fapt care face posibilă aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal, potrivit căreia, săvârșirea infracțiunii de către persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar 23 nu au atins vârsta de 21 de ani poate fi apreciată de către instanța de judecată ca circumstanță excepțională. La data comiterii infracțiunii, Cristea David avea vârsta de 18 ani, 3 luni și 3 zile. Luând în considerație aceste împrejurări, apărarea consideră că nu este rațional ca Cristea David să execute real pedeapsa închisorii și solicităm aplicarea în privința acestuia a prevederilor art. 90 Cod penal, prin suspendarea condiționată a executării pedepsei, care va fi una echitabilă în raport cu fapta comisă și cu circumstanțele cauzei; - motivarea soluției instanței de apel nu corespunde criteriilor de stabilire a pedepsei, deoarece suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 90 alin. (4) Cod penal poate avea loc și în cazul săvârșirii unei infracțiuni grave, iar în speță nu este nici un impediment pentru aplicarea acestei norme de drept; - instanța de apel a expus o concluzie ce nu corespunde situației reale de fapt, și anume: la pct. 29 din decizia sa, instanța a menționat că "inculpatul Cristea David nu a reparat până la moment prejudiciul cauzat părții vătămate". Concluzia respectivă specificată de instanța de apel este combătută prin f.d. 133 în care există recipisa semnată la data de 10.07.2018 de către partea vătămată Gîțu Felicia, în care partea vătămată declară că a primit suma de bani de la Cristea David și că nu are careva pretenții materiale sau morale față de acesta; - instanța de apel în motivarea deciziei sale nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în cererea de apel, decizia nu cuprinde toate motivele pe care se temeiază soluția, fiind aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale pct. 6 art. 427 Cod procedură penală). Totodată, instanța de apel a admis o eroare gravă cu privire la calificarea penală a faptei, care a afectat soluția instanței. Faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 12 art. 427 Cod procedură penală); - prima instanță a efectuat o calificare penală greșită a acțiunilor pretins infracționale incriminate lui Cristea David. Acesta a fost sancționat pe nedrept pentru săvârșirea infracțiunii art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal. Probele administrate în cursul examinării cauzei penale nu dovedesc apartenența acestuia la o grupare criminală. Mai mult decât atât, instanța de apel în motivarea deciziei sale nu s-a pronunțat asupra motivului invocat în apelul declarat de avocatul Mihalache Iurie și anume, că acțiunile lui Cristea David nu pot fi calificate ca "grup criminal organizat"; - pedeapsa stabilită lui Cristea David de instanța de apel este prea severă, fiind una disproporțională faptei săvârșite. Instanța de apel, soluționând chestiunea referitoare la modul de executare a pedepsei stabilite, nu a ținut cont de faptul că Cristea David este la o vârstă fragedă, iar de la data de 04.01.2019 până la momentul 24 actual se află în detenție, astfel având posibilitatea reală de a conștientiza inadmisibilitatea unui comportament infracțional pe viitor, exprimând dorința fermă să stea pe calea corijării, fără să fie izolat real de societate; - aprecierile primei instanțe și ale instanței de apel privitor la apartenența lui Cristea David la grupul criminal organizat este o apreciere greșită. În doctrina dreptului penal grupul criminal organizat este caracterizat prin următoarele trăsături: este alcătuit din două sau mai multe persoane; este un grup stabil; scopul organizării este săvîrșirea uneia sau mai multor infracțiuni; aceste persoane trebuie să se fi organizat în prealabil, adică să nu fie organizare spontană; existența unui grad de coordonare mai înalt a activității infracționale, între participanți stabilindu- se relații trainice, de solidaritate. Niciuna dintre trăsăturile sus-menționate ale unui grup criminal organizat nu pot fi atribuite relației spontane care a existat între Cristea David pe de o parte, și Panta Marius, Dejmari Radu, Dejmari Veronica pe de altă parte. Din declarațiile lui Dejmari Radu făcute în timpul cercetării judecătorești, deducem că acesta 1-a văzut pe Cristea David pentru prima dată în acea seară: "la el în mașină era un băiat care s-a prezentat ca David". În declarațiile din cadrul ședinței de judecată, Cristea David a afirmat că pe Dejmari Radu și Dejmari Veronica i-a văzut pentru prima dată și nu a existat înțelegeri între noi despre comiterea cărorva infracțiuni. Faptul că Cristea David nu a anunțat organele de drept privitor la acțiunea infracțională comisă de celelalte persoane se explică prin starea de frică pe care o avea. Prima instanță a atribuit eronat lui Cristea David rolul de complice la săvârșirea infracțiunii, încadrarea juridică a acțiunilor acestuia a fost efectuată în mod greșit; - în cadrul cercetării judecătorești nu a fost probat care sunt acele acțiuni ale lui Cristea David ce duc la încadrarea sub noțiunea de complicitate. Cristea David nu a exercitat "dare de informații" și nici "înlăturare de obstacole" după cum eronat au concluzionat acuzarea în rechizitoriul de învinuire și instanța de judecată în motivarea deciziei. 5.2. Avocatul Scripnic Roman în numele inculpatei Dejmari (Draguțan) Veronica, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința cet. Dejmari (Drăguțan) Veronica, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpată. În motivarea cererii de recurs invocă următoarele argumente: - instanța de apel nu s-a expus asupra asupra poziției apărării precum că Dejmari (Draguțan) Veronica nu ar fi avut nici o înțelegere preventivă cu ceilalți 25 inculpați cu privire la comiterea infracțiunii imputate, nu ar fi promis nimănui că va favoriza sau tăinui mijloacele sau instrumentele comiterii infracțiunii, deasemenea că nu ar fi dat sfaturi cuiva sau informații și nici nu a înlăturat careva obstacole la săvârșirea infracțiunii. Ea doar s-a aflat în timpul săvârșirii infracțiunii în mașina cu care s-au deplasat inculpații până la și după comiterea jafului. Sau instanța urma să menționeze expres în decizie, probatoriul care combate poziția apărării și declarațiile inculpaților date la faza de judecare a cauzei în instanța de fond și apel, prin care confirmă că Dejamari (Draguțan) Veronica nu are nici o vină, discuții referitor la careva acțiuni ce urmau a avea loc la 04 iunie 2018 cu ea nu au avut loc, la momentul săvârșirii infracțiunii aceasta dormea, iar când și-a dat seama de cele întâmplate i-a rugat să restituie bunurile sustrase. Simpla mențiune la pct. 27 al deciziei a faptului că se confirmă pe deplin participarea prin complicitate a inculpatei Dejmari (Draguțan) Veronica la comiterea infracțiunii de jaf, or în speță s-a dovedit că acesta a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare de informații, este inadmisibilă, în condițiile în care aceste acțiuni urmau a fi prezentate prin exemplificarea faptelor concrete, iar probele de referință urmau a fi administrate conform prevederilor art. 26 alin. (3) CPP de către procuror, în condițiile în care instanța de judecată nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii; - în cazul incuplatei Dejmari (Draguțan) Veronica nu putem vorbi despre întrunirea condițiilor laturii obiective, în condițiile în care aceasta nu a avut un contact direct cu partea vătămată în scopul sustragerii bunurilor. Partea vătămată a menționat că la momentul comiterii infracțiunii nu a observat nici o persoană de gen feminin, pe Dejmari Veronica nu o cunoaște, a văzut-o doar în instanța de judecată, pretenții de ordin material sau moral față de ea nu are; - mențiunea în decizia instanței de apel la procesul-verbal din 12.06.2018, privind ridicarea de la Dejmari Veronica a unei perechi de ochelari de soare pentru dame, bun ce a fost recunoscut ulterior de către partea vătămată Gîțu Felicia ca al său, nu demonstrează faptul că acesta ar fi beneficiat de el, ci doar că a fost păstrat de Dejmari Radu la domiciliul lor comun. Iar, mențiunea ce rezultă din învinuirea ce prevede împărțirea bunurilor conform aportului fiecăruia, urmează a fi interpretată în favoarea inculpatei, în condițiile în care nu există beneficiu nu există nici aport. Totodată o intenție de a sustrage bunurile din partea inculpatei nu a existat, și nici nu a fost probată prin acțiunile sale; - nu este clară incriminarea art. 42 și art. 46 CP, sau indiferent de rolul executat la săvârșirea infracțiunii, toți membrii grupului criminal organizat 26 răspund în calitate de coautori, de aceea la califcarea celor săvârșite de ei nu este necesară trimiterea la art. 42 CP. Sau aceleiași situații de drept i sa acordat o dublă valență juridică. Astfel, dacă circumstanța se conține în calitate de calificativ al infracțiunii, nu poate fi invocat drept circumstanță agravantă, conform art. 77 CP, săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, cum s-a făcut în cazul inculpatei Dejmari (Draguțan) Veronica; - în acțiunile inculpatei Dejmari (Drăguțan) Veronica există componența infracțiunii prevăzută de art. 323 CP ,,Favorizarea infracțiunii", fapt invocat de apărare în instanța de fond, dar neexaminat nici în primă instanță, nici în apel din oficiu. Căci dacă e să examinăm probele administrate, rezultă că inculpata Dejmari (Drăguțan) Veronica, nu a planificat nici o acțiune infracțională, nu a cunoscut dacă o astfel de infracțiune ar fi fost planificată, nu a participat la infracțiunea de jaf, iar vina ei rezidă în faptul că din motive de teamă, dragoste ș.a., nu a apelat la poliție pentru a comunica despre cele săvârșite de soțul său și nu a aruncat/restituit careva bunuri rezultate din infracțiune, dar a acceptat păstrarea acestora în domiciliul comun. Astfel, solicităm instanței de recurs, la examinarea acestuia, să verifice dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Chestiunea dacă fapta este constatată conform legii este un temei de drept, deoarece privește încadrarea juridică dată faptei săvârșite, astfel ea cade sub controlul instanței de recurs, pentru care fapta nu poate fi privită ca fiind stabilită atunci când se constată ilegalități. 5.3. Avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Dejmari Radu, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului Dejmari Radu să-i fie aplicată o pedeapsă prin prisma art. 901 Cod penal. În argumentarea recursului invocă următoarele: - instanța de apel, soluționînd chestiunea privind aplicarea pedepsei inculpatului, nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 46, 75, 76, ,901 Cod penal. Recunoscându-l pe Dejmari Radu vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) CP, nu a dat o apreciere obiectivă tuturor probelor accumulate la dosar, și anume nu a fost dată o apreciere obiectivă declarațiilor inculpaților care au declarat, atât în prima instanță, cât și în instanța de apel că toți ei nu au format o grupare criminală, ei nu s-au organizat din timp de a comite infracțiunea. Jaful a fost făcut spontan de către Dejmari Radu și Panta Marius; 27 - instanța de apel nu s-a expus sub nici o formă asupra posibilității aplicării prevederilor art. 901 CP în privința inculpatului Dejmari Radu. Această prevedere a fost cerută de partea apărării, atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel la care instanțele nu s-au expus pe această margine de idei. - instanța de apel, nu a motivat soluția privind aplicarea prevederilor art. 42 alin. (2) și (3), art. 46 CP, și nu a probat prin probe faptul că toți inculpații fac parte dintr-un grup organizat a cărei activitate se întemeiază pe diviziune cu intenții criminale. Infracțiunea se consideră săvârșită de o organizație criminală, dacă a fost comisă de un membru al acesteia sau de o persoană care nu este membră a organizației la însărcinarea acestuia. În cazul nostru nu s-a stabilit prin nici o probă (înregistrări telefonice, martori, un plan sau schiță de comitere a jafului etc.) formarea grupului criminal, stabilirea persoanei care a creat grupul. 5.4. Avocatul Pelevaniuc Alla în numele inculpatului Panța Marius, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunile inculpatului Panța Marius să fie recalificate în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) CP, cu stabilirea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării ei pe un termen de probă. În argumentarea recursului invocă următoarele: - instanțele de fond și de apel neîntemeat au constatat că părțile în cazul dat s-au organizat în prealabil, cu scopul de a comite careva infracțiuni de sustragere, astfel constituind o grupare criminală, or, această constatare contravine prevederilor art. 46 Cod penal. Nu este clar de unde instanțele de judecată au dedus faptul dat, nefiind indicate date pe care deținea fiecare membru etc.; - din textul sentinței primei instanțe se observă că aceasta, în partea constatatoare, nu a stabilit ca circumstanță de fapt că jaful s-a săvârșit de un grup criminal organizat al cărui membru să fi fost cet. Panța Marius; - instanțele de fond nu au constatat criteriile specifice grupului criminal organizat și anume, când acesta s-a format, și cât era de stabil, prin ce se caracterizează stabilitatea reuniunii, avea acest grup criminal un conducător și cine era acesta și prin care acțiuni și probe se demonstrează aceste circumstanțe. 6. La recursurile ordinare declarate de către avocatul Mihalache Iu. în numele inculpatului Cristea D., avocatul Scripnic R. în numele inculpatei Dejmari V., avocatul Malai T. în numele inculpatului Dejmari R. și avocatul Pelevaniuc A. în numele inculpatului Panța M., în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursurile declarate, motivând că verificând criticile formulate, prin 28 prisma temeiurilor circumscrisre cazurilor de casare prevăzute de pct. 6), 8), 10) și 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în raport cu materialele cauzei, consideră argumentele invocate ca fiind nefondate. 7. Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs sânt vădit neîntemeiate. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. 7.1. Cu referire la recursul declarat de avocatul Mihalache Iu. în numele lui Cristea David, Colegiul reține că, ca eroare de drept potrivit căreia hotărârea instanței de apel poate fi supusă recursului ordinar autorul a indicat pct. 6), 8), 10) și 12) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, însă acesta de fapt critică hotărârea contestată doar în partea stabilirii pedepsei, considerând-o prea aspră, solicitând menținerea sentinței, prin care inculpatul a fost condamnat cu aplicarea prevederilor art. 79 și 901 Cod penal. La acest capitol, instanța de recurs remarcă, că persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni, urmează a-i fi aplicată o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată, pedeapsa se aplică în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului Penal. Conform principiului individualizării pedepsei, prevăzut de art. 7 Cod penal, în coroborare cu criteriile generale de individualizare a acesteia, reflectate la art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. 29 Pedeapsa aplicată vinovatului, trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii și pedepsei penale, prevăzute la art. 61 Cod penal. În același rând, Colegiul reține că, categoria și termenul de pedeapsă ce urmează a fi stabilit, este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art. 76-77 Cod penal, precum și efectele acestora, prescrise în art. 78 Cod penal. Instanța de recurs remarcă că, sancțiunea art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal în baza căruia a fost condamnat Cristea D., prevede pedeapsa închisorii de la 7 la 10 ani, iar conform art. 16 alin. (4) Cod penal constituie o infracțiune gravă. Potrivit art. 901 alin. (1) Cod penal ,, În cazul în care instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând în hotărâre perioada de executare a pedepsei în închisoare și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă.” În conformitate cu art. 70 alin. (31) Cod penal, la aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 ani, care au săvârșit infracțiune la la vârsta de la 18 până la 21 ani, maximul pedespsei se reduce cu o treime. În cazul în care instanța, ținând cont de personalitatea infractorului, ajunge la concluzia că doar prin aplicarea pedepsei în limitele generale se va atinge scopul pedepsei penale, aceasta poate dispune o pedeapsă în limitele prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvârșită. Necesitatea aplicării pedepsei în limitele generale urmează a fi argumentată de către instanța de judecată. Prevederile art. 83 Cod penal, stipulează că ,,Organizatorul, instigatorul și complicele la o infracțiune, prevăzută de legea penală, săvârșită cu intenție se sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se ține cont de contribuția fiecăruia la săvârșirea infracțiunii, precum și de prevederile art. 75.” Potrivit materialelor cauzei penale, rolul de complice al inculpatului Cristea David a fost confirmat prin faptul că acesta a coborât din automobil cu intenția de al căuta pe Dejmari Radu, care se ascundea pentru a nu fi depistat de angajații poliției, și căruia i-a oferit informații că nu mai este urmărit și că este în siguranță, astfel ajutându-l să părăsească locul săvârșirii infracțiunii, urmărind scopul de a nu fi depistat de organele de drept. 30 În viziunea instanței de recurs, sunt justificate concluziile instanței de apel, precum că scopul legii penale în cauza deferită judecării va fi atins prin executarea pedepsei reale cu închisoare de către inculpat, nefiind constatate suficiente motive pentru a aplica, la caz, art. 901 Cod penal, or, inculpatul vina nu și-a recunoscut-o, nu a reparat prejudiciul cauzat părții vătămate și a comis o infracțiune care face parte din categoria celor grave în grup criminal organizat, În atare împrejurări Colegiului penal consideră că, instanța de apel i-a aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă și conformă prevederilor legale, luând în considerație toate criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar modalitatea de executare a acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a fost individualizată corect și în așa fel, încât acesta, cât și alte persoane să se convingă despre necesitatea respectării normelor de conviețuire în societate și neadmiterii de a fi comise fapte ce sunt sancționate de legea penală. 7.2. Cu referire la recursul declarat de avocatul Scripnic R. în numele inculpatei Dejmari Veronica, din textul cererii de recurs declarată se reține că, recurentul invocă ca temeiuri de drept pct. 6), 8) și 12) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, ce stipulează că: hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Astfel, analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursul declarat, Colegiul penal constată că nici unul dintre acestea nu și-a găsit confirmare. După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este de acord cu condamnarea inculpatei în baza art. art. 42 alin.(5), 46, 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, considerând că lipsesc probe care ar confirma vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunii imputate, solicitând să fie achitată pe motiv că în acțiunile ei lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii. În acest sens, Colegiul penal sesizează că, de fapt, recurentul contestă modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel, însă la acest capitol se subliniază că procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care a fost deja statuată de către instanța de apel, de competența căreia este stabilirea stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită definitivă. Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de casare numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de 31 recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei hotărâri de condamnare sau de achitare. Cu referire la argumentele invocate de recurent în sens că vinovăția inculpatei de săvârșirea infracțiunii incriminate nu se dovedește din probele acumulate, Colegiul penal le consideră nefondate, or, verificând probatoriul administrat în cauză constată că nu a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărârii atacate și adoptarea unei alte soluții. Totodată, instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de către recurent, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel respectând prevederile art. 414 alin. (3) și 417 alin. (1) pct. 7) și 8) Cod de procedură penală, cărora instanța le-a dat o motivare clară și argumentată expusă în pct. 4.1. al prezentei decizii, soluție, care este susținută și de instanța de recurs și a cărei reluare nu se mai impune. Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la această etapă instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt reținute în cauză. Așadar, verificând procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și lecturând textul deciziei, rezultă că instanța ierarhic inferioară a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, și-a motivat soluția adoptată punând la baza acesteia probele administrate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel. Ținând cont de cele menționate, Colegiul penal conchide că, conținutul deciziei corespunde prevederilor legale menționate, fiind oferite răspunsuri la toate motivele invocate în apel. Prin urmare, Colegiul penal susține că, toate probele prezentate au primit o apreciere justă, iar concluziile făcute de instanța de apel au rezultat din circumstanțele de fapt stabilite în prezenta cauză penală. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de instanța de apel. În cazul în care acesta și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, 32 o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe. Astfel, Colegiul penal susține pe deplin concluzia instanței de apel precum că, inculpatei Dejmari Veronica, a comis infracțiunea prevăzută de art. art. 42 alin.(5), 46, 187 alin. (3) lit. b) Cod penal. Ca temei de recurs recurentul a invocat și pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Colegiul penal conchide că motivul la care se referă inculpatele nu este aplicabil din punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor judecătorești, deoarece instanțele de judecată nu au făcut o altă încadrare juridică a faptelor comise de către Dejmari V. decât cea în baza cărora aceasta a fost pusă sub învinuire, astfel că faptelor inculpatei le-a fost dată o apreciere și încadrare juridică corectă. Cu referire la recursul de clarat de avocatul Malai T. în numele inculpatului Dejmari Radu, reieșind din conținutul recursului, Colegiul penal reține că, autorul acestuia critică decizia recurată sub aspectul individualizării greșite, în opinia sa, a pedepsei aplicate în privința inculpatului, temei prevăzut în pct. 10), care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept în cazul în care instanța de apel a aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei inculpatului, susținând că instanța urma să numească ultimului o pedeapsă cu aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal, menționând că instanța de apel la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și a individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă prea aspră. Subsecvent, instanța de recurs menționează că, pedeapsa aplicată inculpatului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art. 61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului penal, ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate. Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de lege. Potrivit art. 901 alin. (1) Cod penal ,, În cazul în care instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia 33 că nu este rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând în hotărâre perioada de executare a pedepsei în închisoare și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă.” Tot aici urmează a se menționa, că suspendarea parțială a executării pedepsei, nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței de judecată, care este liberă să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde. Astfel, instanța de recurs consideră că, pedeapsa stabilită inculpatului Dejmari R. este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că inculpatul nu a recunoscut vina, nu a restituit prejudiciul cauzat prin infracțiune părții vătămate, a comis o infracțiune din categoria celor grave, anterior fiind condamnat pentru o infracțiune similară, sentința nefiind definitivă (f.d. 63-81, vol. I), și de comportamentul acestuia după și în timpul examinării cauzei. Totodată, instanța de apel corect a subliniat, că în cazul dat doar pedeapsa închisorii cu executarea reală va asigura atingerea scopurilor pedepsei penale prevăzute la art.61 Cod penal, în privința celui vinovat, dar și pentru alte peroane. În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de pedeapsă aplicându-se în conformitate cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestuia și pericolul social al infracțiunii săvârșite. Cu referire la recursul declarat de avocatul Pelevaniuc A. în numele inculpatului Panța Marius, Colegiul penal menționează că, din cuprinsul recursului declarat se reține că, recurentul invocă ca temeiuri de drept pct. 6) și 12) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, ce stipulează că: hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. 34 De asemenea, din textul recursului declarat de partea apărării se reține că ultimul nu este de acord cu pedeapsa aplicată de către instanța de apel, considerând-o prea aspră, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10 ) Cod de procedură penală. Colegiul penal consideră că, temeiurile invocate de către recurent și prevăzute la pct. 6), 10), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat, întemeindu-și soluția de menținere a sentinței, prin care inculpatul Panța M. a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art. 42 alin. (2), 46, 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și în partea contestată de inculpat în prezentul recurs, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în decizia contestată. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5.4. din decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4.1. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale acestuia în baza art. 42 alin. (2), 46, 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile părții vătămate Gîțu Felicia, declarațiile martorilor Ganja Mihail, Blișceac Ștefan, plângerea depusă la 04.06.2018 de către Gîțu Felicia, prin care solicită atragerea la răspundere penală a persoanelor necunoscute, care la 04 iunie 2018, în jurul orei 03:30 în preajma clădirii nr. 139 din bd. Decebal din mun. Chișinău, i-au smuls rucsacul de pe umăr, în care se aflau bunuri în sumă totală de 40473 lei MD, cauzându-i o daună materială considerabilă, înregistrată în R-l la nr. 935 al IP Botanica la 04.06.2018; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.06.2018, efectuată în preajma clădirii nr. 139 din bd. Decebal din mun. Chișinău; 35 ordonanță de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 04.06.2018 a lui Gîțu Felicia; ordonanță de recunoaștere în calitate de parte civilă din 04.06.2018 a lui Gîțu Felicia, cu un prejudiciu de 40473 lei MD; procesul-verbal de percheziție corporală din 11.06.2018 a lui Panța Marius, de la care s-au ridicat bani; procesul-verbal de percheziție corporală din 11.06.2018 a lui Dejmari Radu, de la care s-au ridicat câteva bijuterii; procesul-verbal de ridicare din 12.06.2018, de la Dejmari Veronica fiind ridicate o pereche de ochelari de soare pentru dame cu sticle cafenii în formă de hexagon; procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 12.06.2018, potrivit căruia Gîțu Felicia ți-a recunoscut colierul cu pietre de diferite culori; procesul- verbal de recunoaștere a obiectului din 12.06.2018, potrivit căruia Gîțu Felicia și-a recunoscut inelul cu pietre ale și roșii; procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 12.06.2018, potrivit căruia Gîțu Felicia și-a recunoscut ochelarii de soare pentru dame cu sticlă cafenie în formă de hexagon; procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 12.06.2018, potrivit căruia Gîțu Felicia și-a recunoscut brățara cu pietre de diferite culori; procesul-verbal de examinare a obiectelor din 18.06.2018; ordonanță de recunoaștere în calitate de corpuri delicte din 18.06.2018, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel indicând argumentat și detailat motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând concludent că faptelor săvârșite li s-au dat o încadrare juridică corectă. Totodată, soluția instanțelor coroborează cu jurisprudența națională, potrivit cărei, săvârșirea infracțiunii de un grup criminal organizat are loc în cazul în care această faptă e comisă de o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Spre deosebite de două sau mai multe persoane, care s-au înțeles în prealabil despre săvârșirea sustragerii, grupul criminal organizat se caracterizează, în special, prin stabilitate, prin prezența în componența lui a unui organizator și printr-un plan dinainte elaborat al activității infracționale comune, precum și prin repartizarea obligatorie a rolurilor între membrii grupului criminal organizat, în timpul pregătirii sustragerii (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 28.06.2004, nr.23 - Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor, pct. 26.). Or, prezența împrejurărilor enunțate în acțiunile infracționale ale inculpatului este demonstrată concludent prin probele administrate pe caz. La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel, just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, conform căror la aplicarea legii penale 36 se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Soluția instanțelor este conformă și jurisprudenței naționale, potrivit cărei instanțele urmează să asigure aplicarea măsurilor aspre de pedeapsă față de persoanele adulte care au săvârșit infracțiuni grave, în special în ipoteza pluralității de făptuitori, precum grupul criminal organizat (pct. 17 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție, nr. 8 din 11.11.2013, Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea pedepsei penale). Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane (pct. 2. și 4.1. din decizie). Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiate doar pe critica modului în 37 care instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei, inclusiv în latura pedepsei. Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura pedepsei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursurile de pe rol au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 2. – 4.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova). În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Mihalache Iu. în numele inculpatului Cristea D., avocatul Scripnic R. în numele inculpatei Dejmari (Draguțan) V., avocatul Malai T. în numele inculpatului Dejmari R. și avocatul Pelevaniuc A. în numele inculpatului Panța M. și, potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Mihalache Iurie în numele inculpatului Cristea David, avocatul Scripnic Roman în numele inculpatei Dejmari (Draguțan) Veronica, avocatul Tatiana Malai în numele inculpatului Dejmari Radu și avocatul Pelevaniuc Alla în numele inculpatului Panța Marius, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 aprilie 2019, în cauza penală privindu-i pe Dejmari Radu Xxxxx, Dejmari 38 (Draguțan) Veronica Xxxxx, Panța Marius Xxxxx și Cristea David Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 10 ianuarie 2020. Președinte: Guzun Ion Judecători: Catan Liliana Țurcan Anatolie 39