1ra-1609/2019 — art. 42, 187 al. 3 lit. b CP

1ra-1609/2019 — art. 42, 187 al. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-1609/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Guzun Ion,

Judecători – Catan Liliana și Țurcan Anatolie,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Mihalache Iurie în numele inculpatului Cristea David, avocatul

Scripnic Roman în numele inculpatei Dejmari (Draguțan) Veronica, avocatul Tatiana

Malai în numele inculpatului Dejmari Radu și avocatul Pelevaniuc Alla în numele

inculpatului Panța Marius, prin care se solicită casarea sentinței Judecătoriei

Chișinău din 04 ianuarie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 24 aprilie 2019, în cauza penală privindu-i pe

Dejmari Radu Xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în mun. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx;

Dejmari (Draguțan) Veronica Xxxxx, născută la

xxxxx, originară și domiciliată în mun. Xxxxx,

str. Xxxxx, ap. xx;

Panța Marius Xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat în r-nul Xxxxx, s. Xxxxx, str. Xxxxx;

Cristea David Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat în s. Xxxxx, r-nul Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare declarate, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal

1

C O N S T A T Ă:

Marius a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.

(2), art. 46, art. 187 alin. (3), lit. b) Cod penal, și în temeiul acestei Legi, i-a fost

stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar tip semiînchis.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal și art. 88 alin. (3) Cod penal, a fost adăugat

în întregime la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei

stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 12.04.2018, prin care

Panța Marius a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la 140 ore muncă

neremunerată în folosul comunității, stabilindu-i o pedeapsă definitivă de 8 ani și

35 zile închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar tip semiînchis.

A fost menținută în privința lui Panța Marius măsura preventivă - arestul

preventiv, până la intrarea sentinței în vigoare.

Dejmari Radu a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 42 alin. (2) și (3), art. 46, art. 187 alin. (3), lit. b) Cod penal, și în temeiul acestei

Legi, i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar tip semiînchis.

A fost menținută în privința lui Dejmari Radu măsura preventivă - arestul

preventiv, până la intrarea sentinței în vigoare.

Dejmari (Draguțan) Veronica a fost recunoscută vinovată de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3), lit. b) Cod penal,

și în temeiul acestei Legi, i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 7 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar tip semiînchis pentru femei.

A fost aplicată în privința lui Dejmari (Draguțan) Veronica măsura

preventivă - arestul preventiv, cu menținerea acesteia până la intrarea sentinței în

vigoare.

Cristea David a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3), lit. b) Cod penal, și în temeiul acestei Legi,

i-a fost stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar tip semiînchis.

În baza art. 901 alin. (3) Cod penal, s-a dispus executarea pedepsei aplicate lui

Cristea David, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani în penitenciar tip

semiînchis.

În baza art. 901 Cod penal, a fost suspendată parțial executarea pedepsei

aplicate lui Cristea David pentru o perioada de probațiune de 3 ani, dacă nu va

2

comite o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va

îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

S-a aplicat în privința lui Cristea David măsura preventivă - arestul

preventiv, cu menținerea acesteia până la intrarea sentinței în vigoare.

Tot prin sentință dată, a fost admisă integral acțiunea civilă depusă de Felicia

Gîțu, încasând în mod solidar din contul inculpaților Dejmari Radu, Panța Marius

și Dejmari Veronica în beneficiul părții vătămate Gîțu Felicia, suma de 32 203 lei

MD cu titlu de prejudiciu material.

A fost admisă parțial acțiunea civilă depusă de Felicia Gîțu în latura

prejudiciului moral, încasând în mod solidar din contul inculpaților Dejmari Radu,

Panța Marius și Dejmari Veronica în beneficiul părții vătămate Gâțu Felicia, suma

de 10 000 lei MD.

Marius la data de 04.06.2018, aproximativ la ora 03:30, prin înțelegere prealabilă

pentru a comite una sau mai multe infracțiuni și în comun acord cu Dejmari Radu,

care avea rolul de organizator și Cristea David și Dejmari Veronica, care aveau rolul

de complici, împărțind rolurile din timp, urmărind scopul sustragerii bunurilor

altei persoane, acționând cu intenție directă, din motiv de cupiditate, deplasându-

se pe bd. Decebal, mun. Chișinău cu automobilul de model "Toyota Prius", n/î

xxxxx, la volanul căruia se afla Panta Marius, au stopat mașina în regiunea

restaurantului "La Plăcinte", unde, în timp ce Cristea David și Dejmari Veronica au

rămas în automobil, Panta Marius împreună cu Dejmari Radu au coborât din

mașină, traversând strada pe aleea de pe bd. Decebal 139, mun. Chișinău, iar

ultimul a atacat-o prin surprindere pe Gîțu Felicia, care se deplasa pe stradă, de la

care în mod deschis i-au sustras, prin smulgere de pe umăr, o geantă (rucsac) în

valoare de 1200 lei, în care se aflau: o pereche de ochelari de soare în valoare de 1000

lei, bijuterii în valoare totală de 1000 lei, 900 dolari SUA, care conform cursului

oficial al BNM constituie 15253 lei, 300 Euro, care conform cursului oficial al BNM

constituie 6000 lei, 1000 lei MD, un telefon mobil de model "Iphone 7" în valoare de

8000 lei și un telefon mobil de model "Iphone 6s" în valoare de 8000 lei, în care era

inserată cartela SIM cu nr. 060940325, după care cu bunurile sustrase au părăsit

locul săvârșirii infracțiunii, împărțind bunurile sustrase în dependență de aportul

adus de fiecare la săvârșirea infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate Gîțu

Felicia un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 40473 lei.

Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Panta

Marius a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), art. 46, art. 187 alin. (3) lit.

b) Cod penal, individualizată prin jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

3

persoane, săvârșită de un grup criminal organizat, având rolul de autor, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

Inculpatul Dejmari Radu, la data de 04.06.2018, aproximativ la ora 03:30, prin

înțelegere prealabilă pentru a comite una sau mai multe infracțiuni și de comun

acord cu Panta Marius, Cristea David și Dejmari Veronica, împărțind rolurile din

timp, având rolul de organizator, urmărind scopul sustragerii bunurilor altor

persoane, acționând cu intenție directă, din motiv de cupiditate, deplasându-se pe

bd. Decebal, mun. Chișinău cu automobilul de model "Toyota Prius", n/î xxxxx, la

volanul căruia se afla Panta Marius, au stopat mașina în regiunea restaurantului "La

Plăcinte", unde, în timp ce Cristea David și Dejmari Veronica, care aveau calitatea

de complici, au rămas în automobil, Panta Marius împreună cu Dejmari Radu au

coborât din mașină, traversând strada pe aleea de pe bd. Decebal 139, mun.

Chișinău, iar ultimul a atacat-o prin surprindere pe Gîțu Felicia, care se deplasa pe

stradă, de la care în mod deschis i-au sustras, prin smulgere de pe umăr, o geantă

(rucsac) în valoare de 1200 lei, în care se aflau: o pereche de ochelari de soare în

valoare de 1000 lei, bijuterii în valoare totală de 1000 lei, 900 dolari SUA, care

conform cursului oficial al BNM constituie 15253 lei, 300 Euro, care conform

cursului oficial al BNM constituie 6000 lei, 1000 lei MD, un telefon mobil de model

"Iphone 7" în valoare de 8000 lei și un telefon mobil de model "Iphone 6s" în valoare

de 8000 lei, în care era inserată cartela SIM cu nr. 060940325, după care cu bunurile

sustrase au părăsit locul săvârșirii infracțiunii, împărțind bunurile sustrase în

dependență de aportul adus de fiecare la săvârșirea infracțiunii, astfel cauzându-i

părții vătămate Gîțu Felicia un prejudiciu material considerabil în sumă totală de

40473 lei.

Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Dejmari

Radu a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (2), (3), art. 46, art. 187 alin. (3)

lit. b) Cod penal, individualizată prin jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, săvârșită de un grup criminal organizat, având rolul de organizator și autor, cu

cauzarea de daune în proporții considerabile.

Inculpatul Dejmari (Draguțan) Veronica, la data de 04.06.2018, aproximativ

la ora 03:30, prin înțelegere prealabilă pentru a comite una sau mai multe infracțiuni

și comun acord și în complicitate cu Dejmari Radu, care avea rolul de organizator

și autor, Panta Marius, având rolul de coautor și Cristea David, care avea rolul de

complice, împărțind rolurile din timp, urmărind scopul sustragerii bunurilor altor

persoane, acționând cu intenție directă, din motiv de cupiditate, deplasându-se pe

bd. Decebal, mun. Chișinău cu automobilul de model "Toyota Prius", n/î xxxxx, la

volanul căruia se afla Panta Marius, au stopat mașina în regiunea restaurantului "La

4

Plăcinte", unde, în timp ce Cristea David și Dejmari Veronica au rămas în

automobil, iar Panta Marius împreună cu Dejmari Radu au coborât din mașină,

traversând strada pe aleea de pe bd. Decebal 139, mun. Chișinău, unde ultimul a

atacat-o prin surprindere pe Gîțu Felicia, care se deplasa pe stradă, de la care în

mod deschis i-a sustras, prin smulgere de pe umăr, o geantă (rucsac) în valoare de

1200 lei, în care se aflau: o pereche de ochelari de soare în valoare de 1000 lei,

bijuterii în valoare totală de 1000 lei, 900 dolari SUA, care conform cursului oficial

al BNM constituie 15253 lei, 300 Euro, care conform cursului oficial al BNM

constituie 6000 lei, 1000 lei MD, un telefon mobil de model "Iphone 7" în valoare de

8000 lei și un telefon mobil de model "Iphone 6s" în valoare de 8000 lei, în care era

inserată cartela SIM cu nr. 060940325, după care cu bunurile sustrase au părăsit

locul săvârșirii infracțiunii, împărțind bunurile sustrase în dependență de aportul

adus de fiecare la săvârșirea infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate Gîțu

Felicia un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 40473 lei.

Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Dejmari

(Draguțan) Veronica a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), art. 46, art.

187 alin. (3) lit. b) Cod penal, individualizată prin jaf, adică sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, săvârșită de un grup criminal organizat, având rolul de complice,

cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Inculpatul Cristea David, la data de 04.06.2018, aproximativ la ora 03:30, prin

înțelegere prealabilă pentru a comite una sau mai multe infracțiuni și comun acord

și în complicitate cu Dejmari Radu, care avea rolul de organizator și autor, Panta

Marius, având rolul de coautor și Dejmari Veronica, care avea rolul de complice,

împărțind rolurile din timp, urmărind scopul sustragerii bunurilor altor persoane,

acționând cu intenție directă, din motiv de cupiditate, deplasându-se pe bd.

Decebal, mun. Chișinău cu automobilul de model "Toyota Prius", n/î xxxxx, la

volanul căruia se afla Panta Marius, au stopat mașina în regiunea restaurantului "La

Plăcinte", unde, în timp ce Cristea David și Dejmari Veronica au rămas în

automobil, iar Panta Marius împreună cu Dejmari Radu au coborât din mașină,

traversând strada pe aleea de pe bd. Decebal 139, mun. Chișinău, unde ultimul a

atacat-o prin surprindere pe Gîțu Felicia, care se deplasa pe stradă, de la care în

mod deschis i-a sustras, prin smulgere de pe umăr, o geantă (rucsac) în valoare de

1200 lei, în care se aflau: o pereche de ochelari de soare în valoare de 1000 lei,

bijuterii în valoare totală de 1000 lei, 900 dolari SUA, care conform cursului oficial

al BNM constituie 15253 lei, 300 Euro, care conform cursului oficial al BNM

constituie 6000 lei, 1000 lei MD, un telefon mobil de model "Iphone 7" în valoare de

8000 lei și un telefon mobil de model "Iphone 6s" în valoare de 8000 lei, în care era

5

inserată cartela SIM cu nr. 060940325, după care cu bunurile sustrase au părăsit

locul săvârșirii infracțiunii, împărțind bunurile sustrase în dependență de aportul

adus de fiecare la săvârș irea infracțiunii, astfel cauzându-i părții vătămate Gîțu

Felicia un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 40473 lei.

Astfel, instanța de fond a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Cristea

David a comis infracțiunea prevăzută de art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit.

b) Cod penal, individualizată prin jaf adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane, săvârșită de un grup criminal organizat, având rolul de complice, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile.

3.1. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Cherpec Mariana, prin care a

solicitat casarea parțială a sentinței, în partea ce se referă la aplicarea pedepsei

penale în privința inculpatului Cristea David, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care a-l

condamna pe Cristea David, învinuit în săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 42

alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, în coroborare cu prevederile art.

70 alin. (31) Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 6 ani și 8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului, procurorul a indicat că, instanța de judecată la

aplicarea pedepsei, a admis o eroare de drept, dat fiind faptul că Cristea David la

data săvârșirii infracțiunii avea atinsă vârsta de 18 ani, însă nu avea vârsta de 21 de

ani, or potrivit prevederilor art. 70 alin. (31) din Codul penal, la aplicarea pedepsei

persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care

au săvârșit infracțiunea la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se

reduce cu o treime. În cazul în care instanța, ținând cont de personalitatea

infractorului, ajunge la concluzia că doar prin aplicarea pedepsei în limitele

generale se va atinge scopul pedepsei penale, aceasta poate dispune o pedeapsă în

limitele prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvârșită. Necesitatea

aplicării pedepsei în limitele generale urmează a fi argumentată de către instanța

de judecată.

Prin urmare, instanța de judecată la aplicarea pedepsei în limitele generale

nu a argumentat aplicarea acesteia în aceste limite în privința inculpatului Cristea

David, motiv pentru care în scopul înlăturării omisiunii admise la aplicarea

pedepsei în privința ultimului, în vederea aplicării unei pedepse penale echitabile

și legale, consideră că sentința urmează a fi casată parțial, doar în partea ce se referă

la aplicarea pedepsei în privința inculpatului Cristea David, cu aplicarea

prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal. Or, infracțiunea care i se incriminează lui

6

Cristea David, încadrată în dispoziția art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b)

din Codul penal, stabilește ca sancțiune pedeapsa cu închisoare de la 7 la 10 ani.

Respectiv, aplicând prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, din maximul pedepsei

prevăzută de norma penală indicată supra de 10 ani, fiind redusă cu o treime,

rezultă că inculpatului Cristea David urma a-i fi aplicată maxim o pedeapsă sub

formă de închisoare până la 6 ani și 8 luni.

3.2. Avocații Mihalache Iurie și Modval Ion în numele inculpatului Cristea

David, prin care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Cristea

David să fie achitat, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii

incriminate.

În motivarea apelului, avocatul Modval Ion a indicat că, reîncadrare juridică

expusă de acuzator și reținută de instanța de judecată contravine circumstanțelor

faptice, cât și noțiunilor de „grup criminal organizat" și „complice la infracțiune"

prevăzute de legislație.

Din noțiunea art. 46 Cod penal, rezultă ca persoanele care fac parte dintr-o

grupare criminală trebuie sa fie organizate în prealabil și să nu fie o organizare

spontană de persoane, să dispună de un grad înalt de coordonare, să împartă

rolurile între ei, etc.

Prin urmare, a considerat că este absolut eronată constatarea instanței de

judecată că inculpatul Cristea David și-ar fi recunoscut parțial vina în comiterea

infracțiunii incriminate. Nici în cadrul urmăririi penale și nici în cadrul instanței de

judecată, acesta nu și-a recunoscut vina în faptele incriminate. Ori, acesta a indicat

în cadrul audierilor că recunoaște unele fapte indicate în actul de învinuire și anume

că într-adevăr în noaptea din 3 spre 4 iunie 2018 s-a aflat împreuna cu inculpații

Panta Marius, Dejmari Radu si Dejmari Veronica, relatînd cu lux de amănunte

faptele care s-au petrecut în acea noapte. Însă, el a recunoscut doar că nu a denunțat

jaful comis de Panta Marius și Dejmari Radu organelor de poliți, deoarece i-a fost

frică. Însă faptul aflării acestuia împreuna cu ceilalți inculpați și nedenunțarea

infracțiunii comise de inculpații Panta Marius, Dejmari Radu, nu constituie temei

ca instanța să califice faptul dat ca o recunoaștere parțiala a infracțiunii incriminate.

A indicat că este absolut neîntemeiată constatarea instanței de fond referitor

la faptul ca părțile s-au organizat în prealabil, cu scopul de a comite careva

infracțiuni de sustragere, astfel constituind o grupare criminală, or, această

constatare contravine prevederilor art. 46 Cod penal. Nu este clar de unde instanța

de judecată a dedus faptul dat, nefiind indicate date referitor la perioada de

constituire a grupării criminale, scopul constituirii, funcțiile pe care le deținea

7

fiecare membru etc. Or, din materialele cauzei penale, din declarațiile inculpaților

Cristea David, Panta Marius, Dejmari Radu, Dejmari Veronica, făcute atât la faza

de urmărire penală, cât și în instanța de judecată, s-a constatat că Cristea David,

până în seara zilei de 03.06.2018, se cunoștea doar cu Panta Marius, care l-a telefonat

în prealabil pentru a ieși în oraș, iar cu Dejmari Radu, Dejmari Veronica au făcut

cunoștință în acea seara când aceștia l-au telefonat pe Panta Marius pentru a le

presta servicii de taxi și ai duce la o discotecă din mun. Chișinău.

Astfel, fiind audiat în calitate de învinuit cât și în instanța de judecată în

calitate de inculpat, Panta Marius a declarat că înțelegerea de comitere a infracțiunii

a avut loc între el și inculpatul Dejmari Radu în noaptea zilei de 04.06.2018, în timp

ce fumau afară, iar Cristea David se afla în automobil, și despre planul lor nu l-a

informat. Faptul că despre comiterea careva infracțiuni, Cristea David nu cunoștea,

se confirmă inclusiv și prin declarațiile inculpaților Dejmari Radu și Dejmari

Veronica.

La fel, a menționat că din învinuirea adusă inculpatului Cristea David, cât și

din motivarea sentinței, partea apărării nu a constatat nici o acțiune a inculpatului

care s-ar putea încadra în noțiunea de complicitate la săvârșirea infracțiunii, partea

acuzării prin actul de învinuire înaintat limitindu-se doar la atribuirea acestuia a

rolului de complice fără a indica care au fost acțiunile acestuia care s-ar încadra prin

prisma prevederilor art. 42 alin(5), 187 alin. (3) lit. b) Cod penal. Or, careva acțiuni

care s-ar încadra în participație la infracțiune nu au avut loc din partea inculpatului

Cristea David.

Instanța de judecată a indicat că rolul de complice al inculpatului Cristea

David se confirmă prin faptul că acesta a coborât din automobil cu intenția de al

caută pe Dejmari Radu, care se ascundea pentru a nu fi depistat de angajații poliției

și căruia i-a oferit informații că nu mai este urmărit și că este în siguranță, astfel

ajutându-l să părăsească locul săvârșirii infracțiunii, urmărind scopul de a nu fi

depistat de organele de drept.

În acest sens, a remarcat că Cristea David, l-a rugămintea inculpatului Panta

Marius s-a coborât din automobil pentru al caută pe Dejmari Radu. Însă acest fapt

nu poate fi calificat ca complicitate la infracțiune, în condițiile în care infracțiunea a

fost deja săvârșită, acesta neputînd contribui în asemenea mod la săvârșirea

infracțiunii prin sfaturi, prestare de informație și înlăturarea de obstacole așa cum

indică instanța de judecata, cât și prin faptul ca i-ar fi promis dinainte ca îl va

favoriza pe infractor.

La fel, apărarea a considerat absolut neîntemeiată și argumentarea instanței

de fond referitor la faptul că de bunurile materiale sustrase ar fi beneficiat toți

8

inculpații. Ori, acest fapt este negat atât de către inculpatul Cristea David, cât și de

către ceilalți inculpați. Astfel, toți inculpații au menționat că telefoanele mobile care

se aflau în geanta sustrasă, au fost aruncate de Panta Marius de pe viaductul care

duce spre C.C ,,Malldova", banii care se aflau în geanta în sume de 900 dolari SUA,

300 euro și în jur de 100 lei MD au fost împărțiți între Panta Marius și Dijmari Radu,

iar celelalte obiecte, bijuterii, ochelari au fost puse într-un pachet și au rămas în

apartamentul în care locuiau Dejmari Radu și Dejmari Veronica. Ulterior, Panta

Marius a schimbat banii care i-au revenit și i-a transmis lui Blisceac Ștefan suma de

700 lei pentru folosirea automobilului „Loyota Prius" și lui Cristea David suma de

5000 lei, drept achitare a datoriei pe care o avea față de acesta ca rezultat al unor

împrumuturi acordate anterior în mai multe etape.

Astfel, a susținut că banii care i-au fost transmiși lui Cristea David nu au fost

transmiși de Panta Marius că o careva contribuție a sa la comiterea infracțiunii, doar

fiind o restituire a datoriei pe care o avea față de acesta, fapt confirmat atât de

inculpatul Cristea David, cât și de inculpatul Panta Marius, ori careva probe care ar

confirma contrariul nu au fost prezentate.

A menționat că în acțiunile inculpatului Cristea David nu este prezenta latura

obiectivă a infracțiunii care se realizează prin complicitate la sustragerea deschisă a

bunurilor altei persoane, și nici latura subiectivă a infracțiunii care se caracterizează

prin intenție directă și scop de profit.

Avocatul Mihalachi Iurie, în cerere de apel a indicat că aprecierea primei

instanțe privitor la apartenența lui Cristea David la grupul criminal organizat este

o apreciere greșită. În doctrina dreptului penal grupul criminal organizat este

caracterizat prin următoarele trăsături: este alcătuit din două sau mai multe

persoane; este un grup stabil; scopul organizării este săvârșirea uneia sau mai

multor infracțiuni; aceste persoane trebuie să se fi organizat în prealabil, adică să

nu fie organizare spontană; existența unui grad de coordonare mai înalt a activității

infracționale între participanți stabilindu-se relații trainice, de solidaritate.

Nici una dintre trăsăturile sus-menționate ale unui grup criminal organizat

nu pot fi atribuite relației spontane care a existat între Cristea David pe de o parte,

și Panta Marius, Dejmari Radu, Dejmari Veronica pe de altă parte. Din declarațiile

lui Dejmari Radu făcute în timpul cercetării judecătorești, deduce că acesta l-a văzut

pe Cristea David pentru prima dată în acea seară. În declarațiile Cristea David a

afirmat că pe Dejmari Radu și Dejmari Veronica i-a văzut pentru prima dată și nu a

existat înțelegeri între noi despre comiterea cărorva infracțiuni, careva bunuri

sustrase de la partea vătămată lui nu i-au fost transmise, suma de 5000 lei primită

de la Panta Marius a fost cu titlu de datorie. Faptul că Cristea David nu a anunțat

9

organele de drept privitor la acțiunea infracțională comisă de celelalte persoane se

explică prin starea de frică pe care o avea. Accentuează faptul că datoria în mărimea

de 5000 de lei a existat cu adevărat, fapt confirmat în instanța de judecată.

Prima instanță trebuia să facă o cercetare mai detaliată a tuturor probelor din

dosar pentru a vedea că datoria lui Panta Marius față de Cristea David în sumă de

5000 de lei a fost o datorie reală. În acest context, sunt greșite concluziile instanței

de fond care a conchis eronat că declarațiilor inculpațile referitor la o pretinsă

datorie sunt făcute cu scopul eschivării de la răspundere penală.

Prima instanță a atribuit eronat lui Cristea David rolul de complice la

săvârșirea infracțiunii. Accentuează faptul că Cristea David nu a contribuit la

săvârșirea infracțiunii nici prin sfaturi, nici prin prestare de informații și nici prin

înlăturare de obstacole. În acest context, nu corespunde adevărului concluzia

primei instanțe că, inculpații nu au purtat discuții referitor la sustragerea genții

acesteia în momentul în care au zărit-o, deoarece fiind deja pregătiți în prealabil,

fiecare din cei patru știa ce are de făcut. Cristea David nici nu a purtat discuții

prealabile cu ceilalți inculpați și nici nu "știa ce are de făcut", după cum eronat

concluzionează prima instanță.

Toate concluziile instanței de fond în privința lui Cristea David au fost bazate

pe presupuneri, încadrarea juridică a acțiunilor lui Cristea David a fost efectuată în

mod greșit. Calificare juridică realizată de instanța de fond cu referire la Cristea

David este una greșită, care contravine circumstanțelor de fapt verificate în cadrul

ședințelor de judecată, încadrarea penală pe care a efectuat-o de instanța de fond

vine în dezacord total cu înțelesul legal și doctrinar al noțiunilor de grup criminal

organizat și complice.

Din declarațiile inculpaților Cristea David, Panta Marius, Dejmari Radu,

Dejmari Veronica, făcute atât la faza de urmărire penală, cât și în instanța de

judecată, a constatat că Cristea David, până în seara zilei de 04 iunie 2018, se

cunoștea doar cu Panta Marius, care l-a telefonat în prealabil pentru a ieși în oraș,

iar cu Dejmari Radu și Dejmari Veronica au făcut cunoștință în acea seară când

acestea l-au telefonat pe Panta Marius pentru a le presta servicii de taxi și a-i duce

la o discotecă din municipiul Chișinău. Cât timp s-au aflat în localul din centrul

capitalei, dar și în timpul deplasării lor în sectorul Buiucani spre localul "Aktiv",

careva înțelegeri prealabile între inculpați de a comite infracțiuni nu au avut loc.

Panta Marius a declarat că înțelegerea de comiterea infracțiunii a avut loc între ei și

inculpatul Dijmari Radu în noaptea zilei de 04 iunie 2018, în timp ce fumau afară,

iar Cristea David se afla în automobil, și despre planul lor nu l-a informat. Faptul

că despre comiterea infracțiunii Cristea David nu cunoștea, s-a confirmat, inclusiv,

10

prin declarațiile inculpaților Dejmari Radu și Dejmari Veronica. Astfel, a dedus că

careva acțiuni care s-ar încadra în participația la infracțiune nu au avut loc din

partea lui Cristea David nici la momentul comiterii infracțiunii de jaf de către

inculpații Panta Marius și Dejmari Radu și nici după.

Prima instanță a efectuat o calificare penală greșită a acțiunilor pretins

infracționale incriminate lui Cristea David. Acesta a fost sancționat pe nedrept

pentru săvârșirea infracțiunii art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) Cod

penal. În acțiunile lui Cristea David lipsește componența de infracțiune incriminată.

Nu este prezentă latura obiectivă a infracțiunii care se realizează prin complicitate

la sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, și nici latura subiectivă care se

caracterizează prin intenție directă și scop de profit.

3.3. Avocații Scripnic Roman și Roșca Nicolae în numele inculpatei Dejmari

(Draguțan) Veronica, prin care au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin

care Dejmari (Draguțan) Veronica să fie achitată, pe motiv că fapta nu a fost

săvârșită de inculpată.

În motivarea apelului, avocatul Roșea Nicolae a indicat că inculpata nu a avut

nici un rol la săvârșirea infracțiunii, neparticipînd sub nici o formă la consumarea

faptelor infracționale.

Nu poate fi vorba de un grup criminal organizat, astfel încât calificarea

conform art. 46 al Codului penal este una incorectă și ilegală. Această afirmație, o

motivează prin faptul că în momentul când a avut loc jaful asupra părții vătămate

Gîțu Felicia, comis de către inculpații Panta Marius și Dejmari Radu, inculpata

Dejmari (Draguțan) Veronica, nu a cunoscut de intențiile infracționale ale celor doi

inculpați, deoarece ultima dormea pe bancheta din spate, mai mult ca atât, cei doi

inculpați nu au spus ce vor să facă și nu le-a cerut nimic să întreprindă, astfel încât

să fi repartizate rolurile fiecărui participant la comiterea infracțiunii, fie să

urmărească și să asigure făptuitorii că nu sunt urmăriți.

A considerat că incriminarea acțiunilor inculpatei Dejmari (Draguțan)

Veronica, în baza art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, este una

ilegală bazată pe declarații nefohdate și în lipsă de probe concludente și pertinente.

În acțiunile inculpatei nu se regăsește elementele infracțiunii prevăzute la art. 187

alin. (3) lit. b), mai mult ca atât, și calificările conform art. 42 alin. (5) și art. 46 din

Codul penal, deoarece inculpata nu a avut nici o înțelegere preventivă cu Dejmari

Radu, Panta Mrius, cât și cu Cristea David cu privire la comiterea infracțiunii

imputate. Nu a promis nimănui că va favoriza sau tăinui mijloacele sau

instrumentele comiterii infracțiunii. De asemenea nu a dat sfaturi cuiva sau

11

informații și nici nu a înlăturat careva obstacole la săvârșirea infracțiunii. Ea doar s-

a aflat în timpul săvârșirii infracțiunii în mașina cu care s-au deplasat inculpații

până la și după comiterea jafului, fiind puțin amețită și în necunoștință de cauză ce

se va petrece.

Mai mult ca atât, nu a făcut parte din așa zisul „grup criminal", care de fapt

nici nu a existat, deoarece pe unii inculpați i-a văzut pentru prima oară în acea seară

și nu a existat între ei o reuniune stabilă, nu au fost ghidați de către Marius Panta

sau Dejmari Radu, cei care au și săvârșit infracțiunea de jaf, nefiind repartizate

rolurile între ei, așa cum prevede norma legală. Inculpata doar a asistat la comiterea

infracțiunii de jaf comisă de două sau mai multe persoane, calificarea ce urma a fi

făcută pentru ceilalți inculpați în baza art. 187 alin. (2) lit. b) Cod Penal și ea audiată

în calitate de martor.

A considerat că, instanța de fond incorect a ajuns la concluzia că inculpata

urmează a fi găsită vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5),

art. 46, art. 187 alin. 3 lit. (b) Cod Penal, fară a analiza sub toate aspectele teoria și

norma dreptului penal cu privire la calificarea incriminată, fiind raportate la

acțiunile inculpatei din acea seară de 04.06.2018, și nici pe departe nu trebuia

instanța să fie influiențată la luarea hotărârii de faptul că inculpata anterior s-a aflat

în conflict cu legea fiind condamnată pentru o infracțiune similară, a cărei decizii

definitive și irevocabile nu s-a adoptat.

Nu în ultimul rând, instanța nu a luat în seamă că inculpata Dejmari

(Dragutan) Veronica, are un copil minor care se află la întreținerea acesteia, și că

ultima a fost doar un martor la săvârșirea infracțiunii de jaf și nu complice și

membru al grupului criminal organizat.

A susținut că nu se găsesc probe care ar incrimina acțiunile inculpatei

conform învinuirii aduse, decât declarațiile inculpatului Cristea David care

urmează a fi apreciate critic, deoarece nu a depus jurămînd pentru declarații

mincinoase și calomnioase, de asemenea declarațiile inculpatului Cristea David vin

în contradicție cu cele ale inculpaților Panta Marius, Dejmari Radu și Dejmari

(Dragutan) Veronica.

3.4. Avocatul Chebac Tatiana în numele inculpatului Panta Marius, prin care

a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care Panta Marius să fie

achitat, sau acțiunile acestuia să fie reîncadrate în baza art. 187 alin. (3) lit. b) Cod

penal, cu aplicarea unei pedepse mai blânde.

3.5. Avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Dejmari Radu, prin care

au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

12

potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care acțiunile lui Dejmari

Radu să fie încadrate în baza art. 187 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse

mai blânde.

În motivarea apelului, avocatul a indicat că, nu s-a constatat că toți inculpații

fac parte dintr-un grup organizat a cărei activitate se întemeiază pe diviziune cu

intenții criminale. În cadrul ședinței de judecată au fost audiați doi martori, acești

martori nu au demonstrat că Dejmari Radu sau chiar și alți inculpați fac parte dintr-

o organizație criminală.

A considerat că acțiunile lui Dejmari Radu cad sub incidența art. 187 alin. (2)

Cod penal, or, în ședința de judecată, acesta a recunoscut faptul că a sustras geanta

de la partea vătămată Guțu Felicia, acest gând de sustragere a survenit spontan, și

nu a fost nici un plan din timp stabilit. A atras atenția că Dejmari Radu are la

întreținere un copil minor, a recunoscut parțial vina și a solicitat aplicarea unei

pedepse mai blânde.

3.6. Inculpatul Dejmari Radu, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru

prima instanță, prin care ai stabili o pedeapsă mai blândă, pe motiv că are la

întreținere un copil minor, a avut două intervenții chirugicale, la moment starea

sănătății este rea.

3.7. Inculpatul Panta Marius, prin care a invocat că instanța de fond i-a

încălcat drepturile constituționale, dreptul la un proces echitabil, nu i s-a permis să

se expună.

au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de către avocații Iurie Mihalache

și Ion Modval în numele inculpatului Cristea David, avocații Roman Scripnic și

Nicolae Roșca în numele inculpatei Dejmari (Draguțan) Veronica, avocatul Tatiana

Chebac în numele inculpatului Panta Marius, inculpații Panta Marius și Dejmari

Radu.

Admis apelul declarat de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău,

Cherpec Mariana, casată parțial sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Central din

04.01.2019, și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează:

Lui Cristea David recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3), lit. b) Cod penal, în coroborare cu prevederile

art. 70 alin. (31) Cod penal, i s-a aplicat o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 6 (șase) ani și 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

13

În rest, sentința a fost menținută.

4.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță

corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul recunoașterii vinovăției

inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, luând în considerație probele

administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în ședința de

judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod

de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludentei, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, și

ajungând la concluzia corectă cu privire la vinovăția lui Panta Marius, Dejmari

Radu, Dejmari (Draguțan) Veronica și Cristea David, în comiterea faptei și prezența

în acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunii incriminate.

Examinând probatoriul administrat, instanța de apel a considerat devodită în

afara dubiilor rezonabile vina inculpaților PantaMarius, Dejmari Radu, Dejmari

(Draguțan) Veronica, Cristea David și pe deplin prin următoarea sistemă de probe

pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează în tre ele, cum ar fi:

declarațiile părții vătămate Gîțu Felicia, declarațiile martorilor Ganja Mihail,

Blișceac Ștefan, plângerea depusă la 04.06.2018 de către Gîțu Felicia, prin care

solicită atragerea la răspundere penală a persoanelor necunoscute, care la 04 iunie

2018, în jurul orei 03:30 în preajma clădirii nr. 139 din bd. Decebal din mun.

Chișinău, i-au smuls rucsacul de pe umăr, în care se aflau bunuri în sumă totală de

40473 lei MD, cauzându-i o daună materială considerabilă, înregistrată în R-l la nr.

935 al IP Botanica la 04.06.2018; procesul-verbal de cercetare la fața locului din

04.06.2018, efectuată în preajma clădirii nr. 139 din bd. Decebal din mun. Chișinău;

ordonanță de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 04.06.2018 a lui Gîțu

Felicia; ordonanță de recunoaștere în calitate de parte civilă din 04.06.2018 a lui Gîțu

Felicia, cu un prejudiciu de 40473 lei MD; procesul-verbal de percheziție corporală

din 11.06.2018 a lui Panta Marius, de la care s-au ridicat bani; procesul-verbal de

percheziție corporală din 11.06.2018 a lui Dejmari Radu, de la care s-au ridicat

câteva bijuterii; procesul-verbal de ridicare din 12.06.2018, de la Dejmari Veronica

fiind ridicate o pereche de ochelari de soare pentru dame cu sticle cafenii în formă

de hexagon; procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 12.06.2018; procesul-

verbal de recunoaștere a obiectului din 12.06.2018; procesul-verbal de recunoaștere

a obiectului din 12.06.2018; procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din

12.06.2018; procesul-verbal de examinare a obiectelor din 18.06.2018; ordonanță de

recunoaștere în calitate de corpuri delicte din 18.06.2018.

Instanța de apel a remarcat că în speță s-a dovedit existența laturii obiective

14

a infracțiunii de jaf, astfel că în acest sens, au fost reținute declarațiile părții

vătămate Gîțu Felicia care a menționat că, la 04.06.2018, în jurul orelor 03:13, a ieșit

din domiciliul său situat pe str. Xxxxx, mun. Xxxxx, unde închiriază un apartament,

pentru a se deplasa la "MCDonald" să-și procure ceva de mâncare și din motiv că

nu dorea să stea de una singură în casă. A luat cu sine rucsacul ce-i aparține, în

sumă de 1200 lei, pe care avea pe umăr și în care se aflau mijloace bănești în sumă

totală de 900 dolari echivalentul a 15253 lei; 300 euro echivalentul a 6000 lei; 1000

lei; ochelari de soare la preț de 1000 lei; bijuterii în sumă de 1000 lei; telefon mobil

de model „Iphone 7" la preț de 8000 lei, care era fără cartelă sim; telefon mobil de

model „Iphone 6S" la preț de 8000 lei. Se deplasa pe bd. Decebal 139, când a văzut

cum două persoane de gen masculin, care vorbeau ceva între ei prin semne, la un

moment dat s-au despărțit. Unul din cei doi, fața căruia nu a văzut-o, dar a observat

că era îmbrăcat într-un hanorac de culoare surie, s-a apropiat de ea și cu putere i-a

smuls rucsacul de pe umeri și imediat a fugit în vale, iar o a doua persoană care era

împreună cu el s-a speriat și a fugit în direcția marchetului „Velmart".

Faptul comiterii jafului nu a fost negat de inculpatul Panta Marius, care în

cadrul cercetării judecătorești a declarat că, în noaptea de 3 spre 4 iunie 2018, pe la

ora 23:00, i-a telefonat lui Dejmari Radu și Veronica, propunându-le să meargă la

discotecă pentru a se distra, fiind deja cu Cristea David. Au mers la discoteca din

str. 31 August 1989 din mun. Chișinău, cu automobilul de model "Toyota Prius",

împrumutat de la Ștefan Blișceac, pe care- lua în fiece seară, prestând servicii de

taximetrie noaptea. Acolo au servit alcool, dar fiindu-le trist au decis să plece la

clubul de noapte "Aktiv" din sectorul Botanica, localul însă era deja închis, astfel au

decis să meargă acasă. Pe drum, și-au continuat deplasarea în direcția inversă, când

deodată a observat partea vătămată care mergea pe drum, exclamând "Iat-o ". A

mers mai la deal și a stopat mașina, cu intenția de a comite atacul asupra ultimei.

Coborând din automobil, i-a spus lui David Cristea că va veni curând cu Dejmari

Radu. Împreună cu ultimul a traversat strada, coborâdnd la vale. Apoi Dejmari

Radu a smuls geanta părții vătămate și a fugit la vale, el neștiind cum să procedeze.

A revenit la mașină, urcând la volan și pornindu-se în căutarea lui Dejmari Radu.

La fel, în cazul dat, instanța de apel a ținut cont și de afirmațiile inculpatului

Dejmari Radu, care a relatat la rândul său, că în timp ce se deplasau spre

MacDonald, Panta Marius a spus că ,,uite vine o fată pe drum ", i-a dat un hanorac

de culoare cafenie, pentru a nu fi observat, deoarece era în cămașă albă. Văzând fata

că avea o geanta pe spate, a ieșit din mașină împreună cu Panta Marius, au traversat

strada înspre fata care se deplasa la deal, s-au înțeles că cine din ei va reuși primul

să ajungă la aceasta să-i smulgă geanta de pe umăr și să fugă. S-a apropiat primul

15

de fată prin față, teritoriul fiind întunecat, i-a smuls geanta de pe umăr și a fugit la

vale. Nu a observat unde s-a dus Panta Marius, deoarece fugea la vale. Cu geanta

sustrasă a fugit pe lângă o benzinărie, apoi a traversat strada, a observat

colaboratorii Bercut fugind după el, iar în apropierea unei clădiri, s-a ascuns lângă

perete, în timp ce au fugit colaboratorii de la Bercut prin preajma sa, a aruncat

geanta la câțiva metri de el și a urcat într-un copac, unde a stat vreo 30 minute,

ulterior după plecarea politiei l-a auzit pe David Cristea care-l striga pe nume,

spunându-i să coboare, că nu este nimeni în parc.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a constatat cu certitudine că atât

Panta Marius, cât și Dejmari Radu au recunoscut că au comis un jaf, între ei exitând

o înțelege prealabilă, or, din declarațiile lui Panta Marius, date în cadrul urmăririi

penale în calitate de învinuit la data de 12.06.2018, rezultă că înțelegerea de a comite

careva infracțiuni, el a discutat cu Dejmari Radu cu câteva zile înainte de a comite

infracțiunea.

Grupul criminal organizat este o formă a participației în care participanții

acționează întotdeauna cu înțelegere prealabilă.

În acest context, instanța de apel a reținut că instanța de fond corect și legal a

ajuns la concluzia că fapta infracțională comisă în speță, a fost săvârșită de un grup

criminal organizat, or, deși, în cadrul cercetării judecătorești, inculpații Dejmari

Veronica și Cristea David nu au recunoscut vinovăția incriminată, instanța a

considerat că vina acestora privind participarea în calitate de complice la comiterea

infracțiunii de jaf a fost confirmată pe deplin, atât în cadrul urmăririi penale, cât și

în instanța de judecată.

Așa dar, în acest sens, instanța de apel a apreciat ca fiind critice afirmațiile

inculpatului Panta Marius precum că Dejmari Veronica și Cristea David nu au

cunoscut nimic despre infracțiune și nu au avut nici o legătură cu fapta comisă, or,

la caz, instanța a reținut declarațiile inculpatului Panta Marius, date în cadrul

urmăririi penale, care fiind audiat în calitate de bănuit la data de 11.06.2018, a

declarat că, „...la data de 03.06.2018, aproximativ la ora 23.00, eu m-am dus

împreuna cu Cristea Davidpe care trebuia să-l duc la domiciliu în r. Xxxxx, s. Xxxxx,

lîngă centrul comercial „Soiuz", unde am ieșit afară din automobil și în prezența

soției lui Radu, el a spus ca să mergem pe drum și dacă vedem vreo persoană căreia

ar putea să-i sustragă careva bunuri, o să-mi dea de știre și eu o să mă opresc."

La fel în cadrul urmăririi penale, inculpatul Panta Marius Vladimir, fiind

audiat în calitate de învinuit la data de 12.06.2018, a declarat că, în noaptea de

04.06.2018, când a avut loc săvârșirea infracțiunii, înainte de a comite infracțiune, el

a discutat cu Dejmari Radu în timp ce se aflau la fumat, afară lângă mașina, și

16

discuția a avut loc în prezența lui Dejmari Veronica.

Mai mult ca atât, din declarațiile inculpatului Cristea David, date în ședința

de judecată, acesta a menționat că, apoi Panta Marius s-a oprit pe dreapta, cei doi

au coborât din automobil, în timp ce Veronica Dejmari i-a spus lui Radu Dejmari

"să fie atent", a înțeles atunci că ea cunoaște ce vrea să facă Radu.

În acest sens, instanța de apel a conchis că nu numai Dejmari Veronica a

cunoscut despre atacul ce urmează a fi efectuat de către Dejmari Radu și Panta

Marius, dar și însăși Cristea David, acesta menționând că și-a dat seama unde plecă

Dejmari Radu și Panta Marius.

Instanța de apel a apreciat critic afirmațiile inculpatei Dejmari Veronica că

dânsa nu a cunoscut nimic despre comiterea jafului, dânsa chipurile dormind tot

timpul pe bancheta din spate a automobilului, de vreme ce în cadrul urmăririi

penale, inculpații Panta Marius și Dejmari Radu nu au confirmat cele menționate

de inculpată în ședința de judecată.

Instanța de apel a reținut că, atât Cristea David, cât și Dejmari Veronica, au

cunoscut cu certitudine despre faptul că Dejmari Radu și Panta Marius au ieșit din

automobil, anume pentru a comitere jaf, prealabil identificând eventuala victimă,

care se deplasa pe stradă, reclamând în acest sens „Iat-o!".

Mai mult ca atât, faptul că Cristea David și Dejmari Veronica au participat la

comiterea infracțiunii în calitate de complice, s-a atestat prin faptul că după

săvârșirea atacului de jaf, după sustragerea genții ce aparținea părții vătămate, toți

patru s-au îndreptat cu automobil spre domiciliul lui Dejmari Radu.

Conform declarațiilor lui Dejmari Radu, acesta a relatat că mergând spre

domiciliu său, pe bd. Dacia a deschis geanta în care se aflau 2 telefoane, modelul

nu-l cunoaște, pe care la podul de pe viaduct, Panta Marius le-a aruncat. Cristea

David a mai scos din acea geantă o cutie în care se afla un pachet cu bani și a zis

uite câți bani sunt, a luat pachetul cu bani și l-a pus în suportul din dreapta portierei.

Ajungând acasă, Panta Marius a luat pachetul cu bani și geanta și au urcat toți în

apartament, unde Panta Marius a scos banii din pachet, în care se aflau 900 dolari

cu nominalul de 100, 300 euro și 1000 lei MD, pe care i-au împărțit împreună cu

acesta. În timp ce împărțeau banii Marius Panta i-a declarat lui David că are de unde

să-i întoarcă datoria, apoi i-a zis că trebuie să plece să ducă mașina, luând geanta

pentru a-i da foc sau s-o arunce.

Faptul că inculpatul Cristea David a primit suma de 5000 lei, nu este negat

însăși de inculpat în cadrul cercetării judecătorești, or, acestea mijloace bănești au

provenit anume în urma atacului de jaf, fapt cunoscut de inculpat, iar faptul pretins

precum că Panta Marius ar fi avut datorie față de Cristea David, instanța de apel a

17

apreciat-o ca fiind declarativă, în scopul de a evita răspundere penală pentru

participarea la infracțiune în calitate de complice.

La fel, au fost apreciate ca declarative și afirmațiile inculpatei Dejmari

Veronica, care a menționat că nu s-a folosit de mijloacele bănești și bunurile sustrase

de la partea vătămată, atâta timp cât și în cadrul ședinței instanței de fond,

inculpatul Dejmari Radu a menționat că din banii care i-a revenit, a achitat creditul

ce a fost pe numele său în sumă de 6 000 lei, iar restul banilor s-a cheltuit în scopuri

personale. Soția i-a spus să pună toate bijuteriile într-un pachet, deoarece nu avea

nevoie de ele.

Iar potrivit procesului-verbal din 12.06.2018, de la Dejmari Veronica a fost

ridicat o pereche de ochelari de soare pentru dame, steclă de culoare cafenie în

formă de hexagon, bunul care a fost recunoscut prin procesul-verbal de

recunoaștere a obiectului din 12.06.2018 de către partea vătămată Gîțu Felicia.

Mai mult ca atât, fiind ridicate câteva bijuterii de la Dejmari Radu, prin

procesul-verbal de percheziție corporală din 11.06.2018, acestea bunuri au fost

recunoscute de către partea vătămată Gîțu Felicia prin procesele-verbale de

recunoaștere a obiectului din 12.06.2018, Gîțu Felicia recunoscând un inel cu pietre

albe și roșii, o brățară cu pietre de diferite culori, un colier cu pietre de diferite

culori.

Prin urmare, instanța de apel a constatat că în acțiunile inculpaților Panta

Marius, Dejmari Radu, Dejmari Veronica și Cristea David, este prezentă latura

obiectivă a infracțiunii de jaf, manifestată prin fapta prejudiciabilă de luare ilegală

și gratuit, în mod deschis, a bunurilor ce aparține părții vătămate, cauzând acesteia

un prejudiciu material considerabil, iar între fapta prejudiciabilă și urmările

prejudiciabile, există o legătura de cauzalitate.

Instanța de apel a respins afirmațiile avocaților, care au indicat în cererile de

apel că în speță nu există o grupare criminală organizată, or, în acest sens, s-a reținut

că în cadrul cercetării judecătorești s-a confirmat că inculpații Panta Marius și

Dejmari Radu, au acționat cu înțelegere prealabilă de a comite jaful, or, când aceștia

se deplasau în automobil pe bd. Decebal, mun. Chișinău, Dejmari Radu, văzând

eventuala victimă, a reclamat „Iat-o!", iar Panta Marius a înțeles că trebuie să

oprească vehicolul, ceea ce a și făcut, parcând automobil în apropierea

restaurantului „La plăcinte".

În acest sens, s-a reținut că inculpații Dejmari Veronica și Cristea David au

cunoscut cu certitudine despre acțiunile ce urmează a fi efectuate de Panta Marius

și Dejmari Radu, aceștia nu au reacționat nici într-un fel, ba mai mult, Dejmari

Veronica i-a pus lui Dejmari Radu să aibă grijă și după ce ultimul a sustras geanta

18

părții vătămate și a fugit într-o direcție, Dejmari Veronica a fost telefonată peste o

perioada de timp de Dejmari Radu și i-a spus unde se află, iar Cristea David l-a

depistat într-un copac, ulterior toți patru au părăsit locul comiterii infracțiunii.

Existența grupului criminal organizat a fost confirmat și prin faptul că

bunurile sustrase de la partea vătămată au fost împărțite între inculpați, astfel, lui

Panta Marius i-a revenit 500 dolari și 100 euro, lui Dejmari Radu i-a revenit suma

de 400 dolari și 200 euro.

Ulterior, Panta Marius, în aceeași noapte, i-a dat lui Cristea David pretinsa

datorie în sumă de 5000 lei, mijloace bănești care provin anume în urma comiterii

infracțiunii, fapt cunoscut de ultimul, or, din declarațiile martorului Ganja Mihail a

rezultat că, pe bd. Decebal 1, mun. Chișinău, Marius Panta venise cu un băiat pe

nume David, după care Marius împreună cu Ștefan au plecat cu automobilul la un

schimb valutar. Peste vreo 5 min., Marius Panta restituia niște datorii, pentru ce

anume nu cunoaște, dar a văzut la Marius o sumă mare de bani, mai mult de 1000

lei.

În acest sens, instanța de apel a reținut și declarațiile martorului Blișceac

Ștefan care declarat că, împreună cu Ganja Marius au plecat într-acolo, Panta

Marius avea un comportament agresiv și au plecat cu el la stația Peco de pe bd.

Decebal 1 mun. Chișinău, unde i-a spus lui Marius să-i achite planul pe mașină,

acesta comunicându-i că urmează să schimbe niște bani în lei moldovenești. La

scurt timp a revenit și i-a dat suma de 700 lei, iar lui David Cristea care se afla cu el

i-a dat aproximativ 3000-4000 lei.

În asemenea circumstanțe, s-a confirmat pe deplin participarea, prin

complicitate, lui Dejmari Veronica și Cristea David, la comiterea infracțiunii de jaf,

or, în speță s-a dovedit că aceștia au contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi,

indicații, prestare de informații, în cadrul cercetării judecătorești fiind confirmat și

că aceștia l-au informat pe Dejmari Radu că nu mai este poliție, l-au luat și au plecat.

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond și-a argumentat riguros

soluția la capitolul numirii pedepsei și a motivat hotărârea pronunțată invocând

motive clare din care considerent a ajuns la concluzia necesitării numirii

inculpaților Panta Marius, Dejmari Radu și Dejmari Veronica a pedepsei în formă

de închisoare, însă neîntemeiat a ajuns la concluzie aplicarea prevederilor art. 901

Cod penal în privința inculpatului Cristea David, fapt ce denotă că, sentința

urmează a fi casată doar în partea numirii pedepsei inculpatului Cristea David.

Sancțiunea art. 187 alin. (3) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de

închisoare de la 7 la 10 ani.

Conform art. 83 Cod penal „Organizatorul, instigatorul și complicele la o

19

infracțiune, prevăzută de legea penală, săvârșită cu intenție se sancționează cu

pedeapsa prevăzută de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se ține cont de

contribuția fiecăruia la săvârșirea infracțiunii, precum și de prevederile art. 75."

În privința inculpatului Panta Marius, în conformitate cu prevederile art. 77

Cod penal, în calitate de circumstanțe ce agravează răspunderea penală, s-a

identificat săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, iar în calitate de

circumstanțe ce atenuează răspunderea penală, conform art. 76 Cod penal, instanța

de judecată nu a stabilit.

La fel, instanța a reținut că prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana

la 12.04.2018, Panta Marius a fost condamnat în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, la

o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității în mărime de

140 ore, pedeapsă care până la moment nu a fost executată, or, potrivit art. 111 alin.

(1) lit. e) Cod penal, „Se consideră ca neavând antecedente penale persoanele:

condamnate la o pedeapsă mai blândă decât închisoarea - după executarea

pedepsei", fapt ce denotă că acesta la momentul comiterii faptei din speță, avea

antecedentul penal nestins.

Totodată, potrivit materialelor cauzei penale, inculpatul Panta Marius nu se

află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, nu a reparat până la moment

prejudiciul cauzat părții vătămate, a comis o infracțiune care face parte din

categoria infracțiunilor grave, așa dar, instanța de apel, efectuând o analiză

complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest

sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel din înainte și după

săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă,

urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, a constatat că

corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu menținerea sentinței de

condamnare, a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, iar în temeiul art. 85 alin. (1), art. 88 alin.

(3) Cod penal, corect și legal i-a fost numit definitiv lui Panta Marius, pedeapsă de

8 ani și 35 zile închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În privința inculpatului Dejmari Radu, în conformitate cu prevederile art. 77

Cod penal, în calitate de circumstanțe ce agravează răspunderea penală, s-a

identificat săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost

condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță

pentru cauză și săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, iar în calitate

de circumstanțe ce atenuează răspunderea penală, conform art. 76 Cod penal,

instanța de judecată nu a stabilit.

La fel, instanța a reținut că, anterior, Dejmari Radu a fost atras la răspundere

20

penală prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru la 10.05.2018, în baza art.

188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la moment sentința nu a intrat în vigoare.

Totodată, potrivit materialelor cauzei penale, inculpatul Dejmari Radu nu se

află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, nu a reparat până la moment

prejudiciul cauzat părții vătămate, a comis o infracțiune care face parte din

categoria infracțiunilor grave, așa dar, instanța de apel, efectuând o analiză

complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest

sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel din înainte și după

săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă,

urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, a constatat că

corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu menținerea sentinței de

condamnare, a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

În privința inculpatei Dejmari (Draguțan) Veronica, în conformitate cu

prevederile art. 77 Cod penal, în calitate de circumstanțe ce agravează răspunderea

penală, s-a identificat săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost

condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au relevanță

pentru cauză și săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, iar în calitate

de circumstanțe ce atenuează răspunderea penală, conform art. 76 Cod penal,

instanța de judecată nu a stabilit.

La fel, instanța a reținut că, anterior, Dejmari Veronica a fost atrasă la

răspundere penală prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru la 10.05.2018,

în baza art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, la moment sentința nu a intrat în vigoare.

Totodată, potrivit materialelor cauzei penale, inculpata Dejmari Veronica nu

se află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, nu a reparat până la moment

prejudiciul cauzat părții vătămate, a comis o infracțiune care face parte din

categoria infracțiunilor grave, așa dar, instanța de apel, efectuând o analiză

complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest

sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel din înainte și după

săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă,

urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, a constatat că

corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu menținerea sentinței de

condamnare, a unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru femei.

În privința inculpatului Cristea David, instanța de apel a reținut că instanța

de fond i-a stabilită o pedeapsă, în baza art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit.

b) Cod Penal, sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executarea pedepsei

21

în penitenciar tip semiînchis.

În baza art. 90 alin. (3) Cod penal, s-a dispus executarea pedepsei aplicate lui

Cristea David, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani cu executare în

penitenciar tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, a fost suspendată parțial executarea pedepsei

aplicate lui Cristea David pentru o perioada de probațiune de 3 ani, dacă nu va

comite o nouă infracțiune și prin comportare exemplară și muncă cinstită, va

îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

În acest context, instanța de apel a considerat că, instanța de fond pripit a

aplicat prevederile art. 901 Cod penal în privința lui Cristea David, or, în

conformitate cu prevederile art. 77 Cod penal, în calitate de circumstanțe ce

agravează răspunderea penală, se identifică săvârșirea infracțiunii prin orice formă

de participație, iar în calitate de circumstanțe ce atenuează răspunderea penală,

conform art. 76 Cod penal, instanța de apel nu a stabilit.

În conformitate cu art. 70 alin. (31) Cod penal, „La aplicarea pedepsei

persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care

au săvârșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se

reduce cu o treime. În cazul în care instanța, ținând cont de personalitatea

infractorului, ajunge la concluzia că doar prin aplicarea pedepsei în limitele

generale se va atinge scopul pedepsei penale, aceasta poate dispune o pedeapsă în

limitele prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvârșită. Necesitatea

aplicării pedepsei în limitele generale urmează a fi argumentată de către instanța

de judecată."

Totodată, potrivit materialelor cauzei penale, inculpatul Cristea David nu se

află la evidența medicului narcolog sau psihiatru, nu a reparat până la moment

prejudiciul cauzat părții vătămate, a comis o infracțiune care face parte din

categoria infracțiunilor grave, așa dar, instanța de apel, efectuând o analiză

complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest

sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel din înainte și după

săvârșirea infracțiunii incriminate, a considerat că în coraport cu fapta comisă,

urmările prejudiciabile ale faptei și personalitatea inculpatului, a constatat că

corijarea și reeducarea acestuia este posibilă doar cu numirea pedepsei sub formă

de închisoare pe un termen de 6 ani și 8 luni, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

Or, în cazul respectiv, nu poate aplica prevederile art. 901 Cod penal, în

privința lui Cristea David, având în vedere că acesta nu a recunoscut vina

incriminată, iar în speță, instanța de apel a considerat că anume această pedeapsă

22

este echitabilă și suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și

intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către

inculpați, iar pedeapsă stabilită inculpaților este aptă de a îndeplini funcțiile și de a

realiza scopul în contextul gradului de pericol social a faptei comise de inculpați,

cât și personalității acestora.

Instanța de apel a constatat că o pedeapsă privativă de libertate este echitabilă

la caz, care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității sociale, corectare a

condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane, or, aplicarea unei pedepse mai blânde, este

inoportună, în situația în care acesta, au comis atacul de jaf, în grup criminal

organizat.

Instanța de apel a considerat că acțiunea civilă înaintată de partea vătămată

Gîțu Felicia este întemeiată și justificată, în partea încasării prejudiciului material în

sumă de 32203 lei din contul inculpaților Panta Marius, Dejmari Radu și Dejmari

Veronica, or, prejudiciul a fost cauzat în urma sustragerii bunurilor și a mijloacelor

bănești.

Referitor la prejudiciul moral, instanța de apel a ținut să remarce că, deși

partea vătămată a solicitat încasarea unei sume de 25 000 lei, instanța de judecată

legal a considerat că prejudiciul în sumă de 10 000 lei, din contul inculpaților Panta

Marius, Dejmari Radu și Dejmari Veronica, este suficientă pentru a acoperi

suferințele morale cauzate părții vătămate, ținând cont în acest sens de semnificația

valorilor sociale lezate și prejudiciul cauzat, or, suma solicitată spre încasare de

către partea vătămată este una exagerată, cu atât mai mult că prejudiciul ce va fi

încasat din contul inculpaților, constituie o satisfacție echitabilă în coraport cu

suferințele psihice cauzate părții vătămate prin infracțiune, luând în considerație

totodată și faptul că la stabilirea cuantumului prejudiciului moral, urmează a se ține

cont atât de gravitatea suferințelor pricinuite, dar și de starea materială a

inculpaților.

5.1. Avocatul Mihalache Iurie în numele inculpatului Cristea David, care

indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10) și 12)

Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului să-i fie stabilită o

pedeapsă nonprivativă de libertate, invocând în argumentare că:

- la caz, în privința lui Cristea David sunt prezente cumstanțele excepționale,

fapt care face posibilă aplicarea prevederilor art. 79 alin. (1) Cod penal, potrivit

căreia, săvârșirea infracțiunii de către persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar

23

nu au atins vârsta de 21 de ani poate fi apreciată de către instanța de judecată ca

circumstanță excepțională. La data comiterii infracțiunii, Cristea David avea vârsta

de 18 ani, 3 luni și 3 zile.

Luând în considerație aceste împrejurări, apărarea consideră că nu este

rațional ca Cristea David să execute real pedeapsa închisorii și solicităm aplicarea

în privința acestuia a prevederilor art. 90 Cod penal, prin suspendarea condiționată

a executării pedepsei, care va fi una echitabilă în raport cu fapta comisă și cu

circumstanțele cauzei;

- motivarea soluției instanței de apel nu corespunde criteriilor de stabilire a

pedepsei, deoarece suspendarea condiționată a executării pedepsei conform art. 90

alin. (4) Cod penal poate avea loc și în cazul săvârșirii unei infracțiuni grave, iar în

speță nu este nici un impediment pentru aplicarea acestei norme de drept;

- instanța de apel a expus o concluzie ce nu corespunde situației reale de fapt,

și anume: la pct. 29 din decizia sa, instanța a menționat că "inculpatul Cristea David

nu a reparat până la moment prejudiciul cauzat părții vătămate". Concluzia

respectivă specificată de instanța de apel este combătută prin f.d. 133 în care există

recipisa semnată la data de 10.07.2018 de către partea vătămată Gîțu Felicia, în care

partea vătămată declară că a primit suma de bani de la Cristea David și că nu are

careva pretenții materiale sau morale față de acesta;

- instanța de apel în motivarea deciziei sale nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în cererea de apel, decizia nu cuprinde toate motivele pe care se

temeiază soluția, fiind aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale

pct. 6 art. 427 Cod procedură penală). Totodată, instanța de apel a admis o eroare

gravă cu privire la calificarea penală a faptei, care a afectat soluția instanței. Faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită (pct. 12 art. 427 Cod procedură penală);

- prima instanță a efectuat o calificare penală greșită a acțiunilor pretins

infracționale incriminate lui Cristea David. Acesta a fost sancționat pe nedrept

pentru săvârșirea infracțiunii art. 42 alin. (5), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) Cod

penal. Probele administrate în cursul examinării cauzei penale nu dovedesc

apartenența acestuia la o grupare criminală. Mai mult decât atât, instanța de apel în

motivarea deciziei sale nu s-a pronunțat asupra motivului invocat în apelul declarat

de avocatul Mihalache Iurie și anume, că acțiunile lui Cristea David nu pot fi

calificate ca "grup criminal organizat";

- pedeapsa stabilită lui Cristea David de instanța de apel este prea severă,

fiind una disproporțională faptei săvârșite. Instanța de apel, soluționând chestiunea

referitoare la modul de executare a pedepsei stabilite, nu a ținut cont de faptul că

Cristea David este la o vârstă fragedă, iar de la data de 04.01.2019 până la momentul

24

actual se află în detenție, astfel având posibilitatea reală de a conștientiza

inadmisibilitatea unui comportament infracțional pe viitor, exprimând dorința

fermă să stea pe calea corijării, fără să fie izolat real de societate;

- aprecierile primei instanțe și ale instanței de apel privitor la apartenența lui

Cristea David la grupul criminal organizat este o apreciere greșită. În doctrina

dreptului penal grupul criminal organizat este caracterizat prin următoarele

trăsături: este alcătuit din două sau mai multe persoane; este un grup stabil; scopul

organizării este săvîrșirea uneia sau mai multor infracțiuni; aceste persoane trebuie

să se fi organizat în prealabil, adică să nu fie organizare spontană; existența unui

grad de coordonare mai înalt a activității infracționale, între participanți stabilindu-

se relații trainice, de solidaritate.

Niciuna dintre trăsăturile sus-menționate ale unui grup criminal organizat

nu pot fi atribuite relației spontane care a existat între Cristea David pe de o parte,

și Panta Marius, Dejmari Radu, Dejmari Veronica pe de altă parte. Din declarațiile

lui Dejmari Radu făcute în timpul cercetării judecătorești, deducem că acesta 1-a

văzut pe Cristea David pentru prima dată în acea seară: "la el în mașină era un băiat

care s-a prezentat ca David". În declarațiile din cadrul ședinței de judecată, Cristea

David a afirmat că pe Dejmari Radu și Dejmari Veronica i-a văzut pentru prima

dată și nu a existat înțelegeri între noi despre comiterea cărorva infracțiuni. Faptul

că Cristea David nu a anunțat organele de drept privitor la acțiunea infracțională

comisă de celelalte persoane se explică prin starea de frică pe care o avea.

Prima instanță a atribuit eronat lui Cristea David rolul de complice la

săvârșirea infracțiunii, încadrarea juridică a acțiunilor acestuia a fost efectuată în

mod greșit;

- în cadrul cercetării judecătorești nu a fost probat care sunt acele acțiuni ale

lui Cristea David ce duc la încadrarea sub noțiunea de complicitate. Cristea David

nu a exercitat "dare de informații" și nici "înlăturare de obstacole" după cum eronat

au concluzionat acuzarea în rechizitoriul de învinuire și instanța de judecată în

motivarea deciziei.

5.2. Avocatul Scripnic Roman în numele inculpatei Dejmari (Draguțan)

Veronica, care indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.

6), 8) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor judecătorești,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de achitare în privința cet. Dejmari

(Drăguțan) Veronica, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpată.

În motivarea cererii de recurs invocă următoarele argumente:

- instanța de apel nu s-a expus asupra asupra poziției apărării precum că

Dejmari (Draguțan) Veronica nu ar fi avut nici o înțelegere preventivă cu ceilalți

25

inculpați cu privire la comiterea infracțiunii imputate, nu ar fi promis nimănui că

va favoriza sau tăinui mijloacele sau instrumentele comiterii infracțiunii,

deasemenea că nu ar fi dat sfaturi cuiva sau informații și nici nu a înlăturat careva

obstacole la săvârșirea infracțiunii. Ea doar s-a aflat în timpul săvârșirii infracțiunii

în mașina cu care s-au deplasat inculpații până la și după comiterea jafului. Sau

instanța urma să menționeze expres în decizie, probatoriul care combate poziția

apărării și declarațiile inculpaților date la faza de judecare a cauzei în instanța de

fond și apel, prin care confirmă că Dejamari (Draguțan) Veronica nu are nici o vină,

discuții referitor la careva acțiuni ce urmau a avea loc la 04 iunie 2018 cu ea nu au

avut loc, la momentul săvârșirii infracțiunii aceasta dormea, iar când și-a dat seama

de cele întâmplate i-a rugat să restituie bunurile sustrase. Simpla mențiune la pct.

27 al deciziei a faptului că se confirmă pe deplin participarea prin complicitate a

inculpatei Dejmari (Draguțan) Veronica la comiterea infracțiunii de jaf, or în speță

s-a dovedit că acesta a contribuit la săvârșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații,

prestare de informații, este inadmisibilă, în condițiile în care aceste acțiuni urmau a

fi prezentate prin exemplificarea faptelor concrete, iar probele de referință urmau a

fi administrate conform prevederilor art. 26 alin. (3) CPP de către procuror, în

condițiile în care instanța de judecată nu este organ de urmărire penală, nu se

manifestă în favoarea acuzării sau apărării și nu exprimă alte interese decât

interesele legii;

- în cazul incuplatei Dejmari (Draguțan) Veronica nu putem vorbi despre

întrunirea condițiilor laturii obiective, în condițiile în care aceasta nu a avut un

contact direct cu partea vătămată în scopul sustragerii bunurilor. Partea vătămată a

menționat că la momentul comiterii infracțiunii nu a observat nici o persoană de

gen feminin, pe Dejmari Veronica nu o cunoaște, a văzut-o doar în instanța de

judecată, pretenții de ordin material sau moral față de ea nu are;

- mențiunea în decizia instanței de apel la procesul-verbal din 12.06.2018,

privind ridicarea de la Dejmari Veronica a unei perechi de ochelari de soare pentru

dame, bun ce a fost recunoscut ulterior de către partea vătămată Gîțu Felicia ca al

său, nu demonstrează faptul că acesta ar fi beneficiat de el, ci doar că a fost păstrat

de Dejmari Radu la domiciliul lor comun. Iar, mențiunea ce rezultă din învinuirea

ce prevede împărțirea bunurilor conform aportului fiecăruia, urmează a fi

interpretată în favoarea inculpatei, în condițiile în care nu există beneficiu nu există

nici aport. Totodată o intenție de a sustrage bunurile din partea inculpatei nu a

existat, și nici nu a fost probată prin acțiunile sale;

- nu este clară incriminarea art. 42 și art. 46 CP, sau indiferent de rolul

executat la săvârșirea infracțiunii, toți membrii grupului criminal organizat

26

răspund în calitate de coautori, de aceea la califcarea celor săvârșite de ei nu este

necesară trimiterea la art. 42 CP. Sau aceleiași situații de drept i sa acordat o dublă

valență juridică. Astfel, dacă circumstanța se conține în calitate de calificativ al

infracțiunii, nu poate fi invocat drept circumstanță agravantă, conform art. 77 CP,

săvârșirea infracțiunii prin orice formă de participație, cum s-a făcut în cazul

inculpatei Dejmari (Draguțan) Veronica;

- în acțiunile inculpatei Dejmari (Drăguțan) Veronica există componența

infracțiunii prevăzută de art. 323 CP ,,Favorizarea infracțiunii", fapt invocat de

apărare în instanța de fond, dar neexaminat nici în primă instanță, nici în apel din

oficiu. Căci dacă e să examinăm probele administrate, rezultă că inculpata Dejmari

(Drăguțan) Veronica, nu a planificat nici o acțiune infracțională, nu a cunoscut dacă

o astfel de infracțiune ar fi fost planificată, nu a participat la infracțiunea de jaf, iar

vina ei rezidă în faptul că din motive de teamă, dragoste ș.a., nu a apelat la poliție

pentru a comunica despre cele săvârșite de soțul său și nu a aruncat/restituit careva

bunuri rezultate din infracțiune, dar a acceptat păstrarea acestora în domiciliul

comun. Astfel, solicităm instanței de recurs, la examinarea acestuia, să verifice dacă

s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte

au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material.

Chestiunea dacă fapta este constatată conform legii este un temei de drept, deoarece

privește încadrarea juridică dată faptei săvârșite, astfel ea cade sub controlul

instanței de recurs, pentru care fapta nu poate fi privită ca fiind stabilită atunci când

se constată ilegalități.

5.3. Avocatul Malai Tatiana în numele inculpatului Dejmari Radu, care

indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatului Dejmari Radu să-i fie aplicată o

pedeapsă prin prisma art. 901 Cod penal.

În argumentarea recursului invocă următoarele:

- instanța de apel, soluționînd chestiunea privind aplicarea pedepsei

inculpatului, nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 46, 75, 76, ,901

Cod penal. Recunoscându-l pe Dejmari Radu vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (2), (3), art. 46, art. 187 alin. (3) lit. b) CP, nu a dat o

apreciere obiectivă tuturor probelor accumulate la dosar, și anume nu a fost dată o

apreciere obiectivă declarațiilor inculpaților care au declarat, atât în prima instanță,

cât și în instanța de apel că toți ei nu au format o grupare criminală, ei nu s-au

organizat din timp de a comite infracțiunea. Jaful a fost făcut spontan de către

Dejmari Radu și Panta Marius;

27

- instanța de apel nu s-a expus sub nici o formă asupra posibilității aplicării

prevederilor art. 901 CP în privința inculpatului Dejmari Radu. Această prevedere

a fost cerută de partea apărării, atât în instanța de fond, cât și în instanța de apel la

care instanțele nu s-au expus pe această margine de idei.

- instanța de apel, nu a motivat soluția privind aplicarea prevederilor art. 42

alin. (2) și (3), art. 46 CP, și nu a probat prin probe faptul că toți inculpații fac parte

dintr-un grup organizat a cărei activitate se întemeiază pe diviziune cu intenții

criminale. Infracțiunea se consideră săvârșită de o organizație criminală, dacă a fost

comisă de un membru al acesteia sau de o persoană care nu este membră a

organizației la însărcinarea acestuia. În cazul nostru nu s-a stabilit prin nici o probă

(înregistrări telefonice, martori, un plan sau schiță de comitere a jafului etc.)

formarea grupului criminal, stabilirea persoanei care a creat grupul.

5.4. Avocatul Pelevaniuc Alla în numele inculpatului Panța Marius, care

indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri prin care acțiunile inculpatului Panța Marius să fie

recalificate în baza art. 187 alin. (2) lit. b), f) CP, cu stabilirea unei pedepse cu

suspendarea condiționată a executării ei pe un termen de probă.

În argumentarea recursului invocă următoarele:

- instanțele de fond și de apel neîntemeat au constatat că părțile în cazul dat

s-au organizat în prealabil, cu scopul de a comite careva infracțiuni de sustragere,

astfel constituind o grupare criminală, or, această constatare contravine

prevederilor art. 46 Cod penal. Nu este clar de unde instanțele de judecată au dedus

faptul dat, nefiind indicate date pe care deținea fiecare membru etc.;

- din textul sentinței primei instanțe se observă că aceasta, în partea

constatatoare, nu a stabilit ca circumstanță de fapt că jaful s-a săvârșit de un grup

criminal organizat al cărui membru să fi fost cet. Panța Marius;

- instanțele de fond nu au constatat criteriile specifice grupului criminal

organizat și anume, când acesta s-a format, și cât era de stabil, prin ce se

caracterizează stabilitatea reuniunii, avea acest grup criminal un conducător și cine

era acesta și prin care acțiuni și probe se demonstrează aceste circumstanțe.

inculpatului Cristea D., avocatul Scripnic R. în numele inculpatei Dejmari V.,

avocatul Malai T. în numele inculpatului Dejmari R. și avocatul Pelevaniuc A. în

numele inculpatului Panța M., în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct.

1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat

dezacordul cu recursurile declarate, motivând că verificând criticile formulate, prin

28

prisma temeiurilor circumscrisre cazurilor de casare prevăzute de pct. 6), 8), 10) și

12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, în raport cu materialele cauzei,

consideră argumentele invocate ca fiind nefondate.

cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca

fiind vădit neîntemeiate, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că argumentele invocate în recurs

sânt vădit neîntemeiate.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de

fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept

material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

7.1. Cu referire la recursul declarat de avocatul Mihalache Iu. în numele lui Cristea

David, Colegiul reține că, ca eroare de drept potrivit căreia hotărârea instanței de

apel poate fi supusă recursului ordinar autorul a indicat pct. 6), 8), 10) și 12) alin. (1)

al art. 427 Cod de procedură penală, însă acesta de fapt critică hotărârea contestată

doar în partea stabilirii pedepsei, considerând-o prea aspră, solicitând menținerea

sentinței, prin care inculpatul a fost condamnat cu aplicarea prevederilor art. 79 și

901 Cod penal.

La acest capitol, instanța de recurs remarcă, că persoanei recunoscute vinovate

de săvârșirea unei infracțiuni, urmează a-i fi aplicată o pedeapsă echitabilă, în

limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Totodată,

pedeapsa se aplică în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului

Penal.

Conform principiului individualizării pedepsei, prevăzut de art. 7 Cod penal,

în coroborare cu criteriile generale de individualizare a acesteia, reflectate la art. 75

alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

29

Pedeapsa aplicată vinovatului, trebuie să fie echitabilă, legală și

individualizată, capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile

legii și pedepsei penale, prevăzute la art. 61 Cod penal.

În același rând, Colegiul reține că, categoria și termenul de pedeapsă ce

urmează a fi stabilit, este în dependență de circumstanțele atenuante și agravante,

prevăzute de art. 76-77 Cod penal, precum și efectele acestora, prescrise în art. 78

Cod penal.

Instanța de recurs remarcă că, sancțiunea art. 187 alin. (3) lit. b) Cod penal în

baza căruia a fost condamnat Cristea D., prevede pedeapsa închisorii de la 7 la 10

ani, iar conform art. 16 alin. (4) Cod penal constituie o infracțiune gravă.

Potrivit art. 901 alin. (1) Cod penal ,, În cazul în care instanța de judecată, ținând

cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia că nu

este rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în penitenciar, aceasta

poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând în

hotărâre perioada de executare a pedepsei în închisoare și perioada de probațiune sau, după

caz, termenul de probă, precum și motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării

pedepsei. Prima parte a pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă.”

În conformitate cu art. 70 alin. (31) Cod penal, la aplicarea pedepsei persoanelor

care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 ani, care au săvârșit

infracțiune la la vârsta de la 18 până la 21 ani, maximul pedespsei se reduce cu o

treime. În cazul în care instanța, ținând cont de personalitatea infractorului, ajunge

la concluzia că doar prin aplicarea pedepsei în limitele generale se va atinge scopul

pedepsei penale, aceasta poate dispune o pedeapsă în limitele prevăzute de legea

penală pentru infracțiunea săvârșită. Necesitatea aplicării pedepsei în limitele

generale urmează a fi argumentată de către instanța de judecată.

Prevederile art. 83 Cod penal, stipulează că ,,Organizatorul, instigatorul și

complicele la o infracțiune, prevăzută de legea penală, săvârșită cu intenție se

sancționează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se

ține cont de contribuția fiecăruia la săvârșirea infracțiunii, precum și de prevederile

art. 75.”

Potrivit materialelor cauzei penale, rolul de complice al inculpatului Cristea

David a fost confirmat prin faptul că acesta a coborât din automobil cu intenția de

al căuta pe Dejmari Radu, care se ascundea pentru a nu fi depistat de angajații

poliției, și căruia i-a oferit informații că nu mai este urmărit și că este în siguranță,

astfel ajutându-l să părăsească locul săvârșirii infracțiunii, urmărind scopul de a nu

fi depistat de organele de drept.

30

În viziunea instanței de recurs, sunt justificate concluziile instanței de apel,

precum că scopul legii penale în cauza deferită judecării va fi atins prin executarea

pedepsei reale cu închisoare de către inculpat, nefiind constatate suficiente motive

pentru a aplica, la caz, art. 901 Cod penal, or, inculpatul vina nu și-a recunoscut-o,

nu a reparat prejudiciul cauzat părții vătămate și a comis o infracțiune care face

parte din categoria celor grave în grup criminal organizat,

În atare împrejurări Colegiului penal consideră că, instanța de apel i-a aplicat

inculpatului o pedeapsă echitabilă și conformă prevederilor legale, luând în

considerație toate criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar modalitatea

de executare a acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a fost individualizată corect

și în așa fel, încât acesta, cât și alte persoane să se convingă despre necesitatea

respectării normelor de conviețuire în societate și neadmiterii de a fi comise fapte

ce sunt sancționate de legea penală.

7.2. Cu referire la recursul declarat de avocatul Scripnic R. în numele inculpatei

Dejmari Veronica, din textul cererii de recurs declarată se reține că, recurentul invocă

ca temeiuri de drept pct. 6), 8) și 12) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

ce stipulează că: hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile

de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Astfel, analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursul

declarat, Colegiul penal constată că nici unul dintre acestea nu și-a găsit confirmare.

După cum rezultă din conținutul recursului, autorul acestuia nu este de acord

cu condamnarea inculpatei în baza art. art. 42 alin.(5), 46, 187 alin. (3) lit. b) Cod

penal, considerând că lipsesc probe care ar confirma vinovăția acesteia în săvârșirea

infracțiunii imputate, solicitând să fie achitată pe motiv că în acțiunile ei lipsesc

elementele constitutive ale infracțiunii.

În acest sens, Colegiul penal sesizează că, de fapt, recurentul contestă

modalitatea de apreciere a probelor de către instanța de apel, însă la acest capitol se

subliniază că procedura de apreciere a probelor ține de starea de fapt a cauzei, care

a fost deja statuată de către instanța de apel, de competența căreia este stabilirea

stării de fapt. Instanța de recurs este în drept să intervină în soluția instanței de apel,

inclusiv și s-o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, însă va

ține seama de starea de fapt deja constatată prin hotărârea judecătorească devenită

definitivă. Această concluzie se desprinde din prevederile art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, care prin temeiurile enumerate în pct. 1)-16) oferă dreptul de

casare numai dacă se constată o eroare de drept. Aprecierea probelor ca temei de

31

recurs nu se specifică în norma vizată, iar dezacordul unei părți în acest sens nu

echivalează cu o eroare ce ar constitui temei de casare a unei hotărâri de

condamnare sau de achitare.

Cu referire la argumentele invocate de recurent în sens că vinovăția inculpatei

de săvârșirea infracțiunii incriminate nu se dovedește din probele acumulate,

Colegiul penal le consideră nefondate, or, verificând probatoriul administrat în

cauză constată că nu a fost comisă nici o gravă eroare de fapt de către instanța de

apel la judecarea cauzei, care ar duce la casarea hotărârii atacate și adoptarea unei

alte soluții.

Totodată, instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de către recurent,

au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel respectând

prevederile art. 414 alin. (3) și 417 alin. (1) pct. 7) și 8) Cod de procedură penală,

cărora instanța le-a dat o motivare clară și argumentată expusă în pct. 4.1. al

prezentei decizii, soluție, care este susținută și de instanța de recurs și a cărei reluare

nu se mai impune.

Mai mult, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție, reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, prevede că la această etapă instanța de recurs verifică

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în baza temeiurilor stipulate

expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau face o reapreciere a stării de fapt

reținute în cauză.

Așadar, verificând procesul-verbal al ședinței de judecată a instanței de apel și

lecturând textul deciziei, rezultă că instanța ierarhic inferioară a verificat legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate, și-a motivat soluția adoptată punând la baza acesteia

probele administrate și verificate în cadrul ședinței instanței de apel. Ținând cont

de cele menționate, Colegiul penal conchide că, conținutul deciziei corespunde

prevederilor legale menționate, fiind oferite răspunsuri la toate motivele invocate

în apel.

Prin urmare, Colegiul penal susține că, toate probele prezentate au primit o

apreciere justă, iar concluziile făcute de instanța de apel au rezultat din

circumstanțele de fapt stabilite în prezenta cauză penală.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de instanța de apel. În cazul în care acesta și-a motivat decizia luată,

arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație

penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual,

32

o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe.

Astfel, Colegiul penal susține pe deplin concluzia instanței de apel precum că,

inculpatei Dejmari Veronica, a comis infracțiunea prevăzută de art. art. 42 alin.(5),

46, 187 alin. (3) lit. b) Cod penal.

Ca temei de recurs recurentul a invocat și pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Colegiul penal conchide că motivul la care se referă inculpatele nu este

aplicabil din punct de vedere al prezenței erori de drept, care ar fi temei de

implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârilor judecătorești, deoarece

instanțele de judecată nu au făcut o altă încadrare juridică a faptelor comise de către

Dejmari V. decât cea în baza cărora aceasta a fost pusă sub învinuire, astfel că

faptelor inculpatei le-a fost dată o apreciere și încadrare juridică corectă.

Cu referire la recursul de clarat de avocatul Malai T. în numele inculpatului Dejmari

Radu, reieșind din conținutul recursului, Colegiul penal reține că, autorul acestuia

critică decizia recurată sub aspectul individualizării greșite, în opinia sa, a pedepsei

aplicate în privința inculpatului, temei prevăzut în pct. 10), care stipulează că

hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept în cazul în care instanța de apel a aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

În esență, recurentul critică decizia contestată în latura stabilirii pedepsei

inculpatului, susținând că instanța urma să numească ultimului o pedeapsă cu

aplicarea prevederilor art. 901 Cod penal, menționând că instanța de apel la

stabilirea pedepsei nu a ținut cont de prevederile legale, de circumstanțele cauzei și

a individualizat greșit pedeapsa, stabilindu-i o pedeapsă prea aspră.

Subsecvent, instanța de recurs menționează că, pedeapsa aplicată inculpatului

trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească

echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art.

61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului

penal, ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării

legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Potrivit art. 901 alin. (1) Cod penal ,, În cazul în care instanța de judecată, ținând

cont de circumstanțele cauzei și de personalitatea vinovatului, ajunge la concluzia

33

că nu este rațional ca acesta să execute întreaga pedeapsă cu închisoare în

penitenciar, aceasta poate dispune suspendarea parțială a executării pedepsei

aplicate vinovatului, indicând în hotărâre perioada de executare a pedepsei în

închisoare și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă, precum și

motivele condamnării cu suspendarea parțială a executării pedepsei. Prima parte a

pedepsei se execută în penitenciar, iar restul pedepsei se suspendă.”

Tot aici urmează a se menționa, că suspendarea parțială a executării pedepsei,

nu este un drept al inculpatului, ci o facultate a instanței de judecată, care este liberă

să aprecieze dacă este sau nu cazul să o acorde.

Astfel, instanța de recurs consideră că, pedeapsa stabilită inculpatului Dejmari

R. este echitabilă și direct proporțională cu caracterul și gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor comise, persoana celui vinovat,

caracterul și mărimea daunei prejudiciabile, circumstanțele ce atenuează sau

agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie avute în vedere că inculpatul nu a

recunoscut vina, nu a restituit prejudiciul cauzat prin infracțiune părții vătămate, a

comis o infracțiune din categoria celor grave, anterior fiind condamnat pentru o

infracțiune similară, sentința nefiind definitivă (f.d. 63-81, vol. I), și de

comportamentul acestuia după și în timpul examinării cauzei.

Totodată, instanța de apel corect a subliniat, că în cazul dat doar pedeapsa

închisorii cu executarea reală va asigura atingerea scopurilor pedepsei penale

prevăzute la art.61 Cod penal, în privința celui vinovat, dar și pentru alte peroane.

În concluzie, Colegiul penal menționează că, nu se constată prezența erorilor

de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece

soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, măsura de

pedeapsă aplicându-se în conformitate cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea

acestuia și pericolul social al infracțiunii săvârșite.

Cu referire la recursul declarat de avocatul Pelevaniuc A. în numele inculpatului

Panța Marius, Colegiul penal menționează că, din cuprinsul recursului declarat se

reține că, recurentul invocă ca temeiuri de drept pct. 6) și 12) din alin. (1) art. 427

Cod de procedură penală, ce stipulează că: hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; faptei

săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

34

De asemenea, din textul recursului declarat de partea apărării se reține că

ultimul nu este de acord cu pedeapsa aplicată de către instanța de apel,

considerând-o prea aspră, temei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10 ) Cod de

procedură penală.

Colegiul penal consideră că, temeiurile invocate de către recurent și prevăzute

la pct. 6), 10), 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu și-au găsit

confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), Cod de procedură penală și prin

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în

apelul declarat, întemeindu-și soluția de menținere a sentinței, prin care inculpatul

Panța M. a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. art.

42 alin. (2), 46, 187 alin. (3) lit. b) Cod penal, în baza probelor verificate și apreciate

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, conform cerințelor art. 414 Cod de

procedură penală, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, și în partea contestată de inculpat în prezentul recurs, din care

considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în

decizia contestată.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în

care nici nu sunt indicate concrete erori de drept și clar definite (pct. 5.4. din

decizie), se reține că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4.1. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanțele de fond și de apel au constatat și apreciat circumstanțele

de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului și încadrarea juridică

justă a acțiunilor infracționale ale acestuia în baza art. 42 alin. (2), 46, 187 alin. (3) lit.

b) Cod penal, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală

și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,

inclusiv declarațiile părții vătămate Gîțu Felicia, declarațiile martorilor Ganja

Mihail, Blișceac Ștefan, plângerea depusă la 04.06.2018 de către Gîțu Felicia, prin

care solicită atragerea la răspundere penală a persoanelor necunoscute, care la 04

iunie 2018, în jurul orei 03:30 în preajma clădirii nr. 139 din bd. Decebal din mun.

Chișinău, i-au smuls rucsacul de pe umăr, în care se aflau bunuri în sumă totală de

40473 lei MD, cauzându-i o daună materială considerabilă, înregistrată în R-l la nr.

935 al IP Botanica la 04.06.2018; procesul-verbal de cercetare la fața locului din

04.06.2018, efectuată în preajma clădirii nr. 139 din bd. Decebal din mun. Chișinău;

35

ordonanță de recunoaștere în calitate de parte vătămată din 04.06.2018 a lui Gîțu

Felicia; ordonanță de recunoaștere în calitate de parte civilă din 04.06.2018 a lui Gîțu

Felicia, cu un prejudiciu de 40473 lei MD; procesul-verbal de percheziție corporală

din 11.06.2018 a lui Panța Marius, de la care s-au ridicat bani; procesul-verbal de

percheziție corporală din 11.06.2018 a lui Dejmari Radu, de la care s-au ridicat

câteva bijuterii; procesul-verbal de ridicare din 12.06.2018, de la Dejmari Veronica

fiind ridicate o pereche de ochelari de soare pentru dame cu sticle cafenii în formă

de hexagon; procesul-verbal de recunoaștere a obiectului din 12.06.2018, potrivit

căruia Gîțu Felicia ți-a recunoscut colierul cu pietre de diferite culori; procesul-

verbal de recunoaștere a obiectului din 12.06.2018, potrivit căruia Gîțu Felicia și-a

recunoscut inelul cu pietre ale și roșii; procesul-verbal de recunoaștere a obiectului

din 12.06.2018, potrivit căruia Gîțu Felicia și-a recunoscut ochelarii de soare pentru

dame cu sticlă cafenie în formă de hexagon; procesul-verbal de recunoaștere a

obiectului din 12.06.2018, potrivit căruia Gîțu Felicia și-a recunoscut brățara cu

pietre de diferite culori; procesul-verbal de examinare a obiectelor din 18.06.2018;

ordonanță de recunoaștere în calitate de corpuri delicte din 18.06.2018, toate probele

fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și

coroborării lor, instanța de apel indicând argumentat și detailat motivele pentru

care a respins dovezile și versiunile apărării, probele administrate pe caz

demonstrând concludent că faptelor săvârșite li s-au dat o încadrare juridică

corectă.

Totodată, soluția instanțelor coroborează cu jurisprudența națională, potrivit

cărei, săvârșirea infracțiunii de un grup criminal organizat are loc în cazul în care

această faptă e comisă de o reuniune stabilă de persoane care s-au organizat în

prealabil pentru a comite una sau mai multe infracțiuni. Spre deosebite de două sau

mai multe persoane, care s-au înțeles în prealabil despre săvârșirea sustragerii,

grupul criminal organizat se caracterizează, în special, prin stabilitate, prin prezența

în componența lui a unui organizator și printr-un plan dinainte elaborat al activității

infracționale comune, precum și prin repartizarea obligatorie a rolurilor între

membrii grupului criminal organizat, în timpul pregătirii sustragerii (Hotărârea

Plenului CSJ a RM din 28.06.2004, nr.23 - Cu privire la practica judiciară în procesele

penale despre sustragerea bunurilor, pct. 26.). Or, prezența împrejurărilor enunțate

în acțiunile infracționale ale inculpatului este demonstrată concludent prin probele

administrate pe caz.

La stabilirea pedepsei inculpatului, instanța de apel, just și argumentat a ținut

cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, conform căror la aplicarea legii penale

36

se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana

celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea

penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea

unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate

cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de

judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestuia.

Soluția instanțelor este conformă și jurisprudenței naționale, potrivit cărei

instanțele urmează să asigure aplicarea măsurilor aspre de pedeapsă față de

persoanele adulte care au săvârșit infracțiuni grave, în special în ipoteza pluralității

de făptuitori, precum grupul criminal organizat (pct. 17 din Hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție, nr. 8 din 11.11.2013, Cu privire la unele chestiuni ce

vizează individualizarea pedepsei penale).

Deci, pedeapsa respectivă a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului

proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a

inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea

acestuia, cât și a altor persoane (pct. 2. și 4.1. din decizie).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle

c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de

a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de

părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat

că obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate

fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument

(hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiate doar pe critica modului în

37

care instanțele au apreciat probele și circumstanțele cauzei, inclusiv în latura

pedepsei.

Însă, pornind de la relevanțele art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului

de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a

probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar

aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei, inclusiv în latura

pedepsei, în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea, este o competență și

prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat

din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea

acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursurile de pe rol au constituit deja obiect

de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate

în acest sens (pct. 2. – 4.1. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și

circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform

jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea

din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița versus Moldova).

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru

admiterea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Mihalache Iu. în numele

inculpatului Cristea D., avocatul Scripnic R. în numele inculpatei Dejmari

(Draguțan) V., avocatul Malai T. în numele inculpatului Dejmari R. și avocatul

Pelevaniuc A. în numele inculpatului Panța M. și, potrivit legii, se dispune

inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate.

penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Mihalache

Iurie în numele inculpatului Cristea David, avocatul Scripnic Roman în numele

inculpatei Dejmari (Draguțan) Veronica, avocatul Tatiana Malai în numele

inculpatului Dejmari Radu și avocatul Pelevaniuc Alla în numele inculpatului

Panța Marius, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24

aprilie 2019, în cauza penală privindu-i pe Dejmari Radu Xxxxx, Dejmari

38

(Draguțan) Veronica Xxxxx, Panța Marius Xxxxx și Cristea David Xxxxx, ca fiind

vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 10 ianuarie 2020.

Președinte: Guzun Ion

Judecători: Catan Liliana

Țurcan Anatolie

39