1ra-910/2019 — art. 326 alin. 3 lit. a CP

1ra-910/2019 — art. 326 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-910/2019

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

25 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Boico Victor

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

avocatul Lișman Dorin în numele părții civile Solomonova Alevtina și de către

avocatul Beruceașvili Andrei cu inculpata Romanciuc Elena, prin care solicită casarea

sentinței Judecătoriei Chișinău /sediul Centru/ din 11 septembrie 2017 și a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 februarie 2018, în cauza penală

privindu-le pe

Romanciuc Elena Xxxxx, născută la xxxxx,

originară din or. xxxx și domiciliată în mun. xxx. bd.

xxxxx, ap. xxx;

Dementieva Tatiana Xxxxx, născută la xxxxx,

originară din xxxx, domiciliată în mun. xxxx, str.

xxxx, ap. xx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T:

2017, cauza fiind examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod

de procedură penală:

- Romanciuc Elena a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă de amendă, în mărime de 3500 unități convenționale, ce constituie suma de

70000 lei, iar în condițiile art. 106 Cod penal, a fost dispusă confiscarea specială,

din contul lui Romanciuc Elena în beneficiul statului, contravaloarea banilor ce nu

pot fi găsiți sau recuperați, în sumă de 162706 lei;

De asemenea, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă înaintată de

Solomonova Alevtina față de inculpata Romanciuc Elena și soluționată soarta

corpurilor delicte.

La fel, prin sentință Dementieva Tatiana a fost recunoscută vinovată de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 326 alin. (3) lit. a) Cod penal,

1

în privința căreia în prezent hotărârile judecătorești nu se contestă cu recurs

ordinar.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Romanciuc

Elena, susținând că are influență asupra persoanelor din cadrul Primăriei mun.

Chișinău și respectiv va putea soluționa problema privatizării cu care s-a adresat

Solomonova Alevtina, în perioada anilor 2010-2011, a pretins și primit de la

denunțătoarea Solomonova Alevtina, mijloace bănești în mărime de 7900 euro și

17314 lei, fapt confirmat prin recipisele din 14.06.2010, 24.08.2010, 26.08.2010,

03.11.2010, 16.01.2011, 13.07.2011, 14.07.2011 și 07.07.2010, întocmite de

Romanciuc Elena în prezența lui Solomonova Alevtina și Ceban Igor, precum și

alte mijloace bănești în mărime de 1100 euro și 2000 lei, transmise de Ceban Igor,

în vederea influențării persoanelor publice din cadrul Primăriei mun. Chișinău la

accelerarea procedurii de privatizare a bunurilor imobile din str. xxxx, mun. xxx și

a lotului de teren din str. xxx, mun. xx.

În aceste circumstanțe, Romanciuc Elena a primit de la Solomonova

Alevtina în perioada anilor 2010-2011 mijloace bănești în sumă totală de 9000

euro, echivalentul a 143392 lei, conform ratelor oficiale de schimb înregistrate în

momentul primirii, și 19314 lei.

În continuarea acțiunilor sale ilegale, Romanciuc Elena a transmis suma de

3500 euro primită la 24.08.2010 în adresa Direcției Arhitectură și Urbanism, 1500

euro primiți la 26.08.2010 către Direcția Funciară și suma de 2500 euro primiți la

03.12.2010 în adresa secției juridice a Primăriei mun. Chișinău, mijloace bănești

predestinate influențării angajaților acestor servicii la legalizarea construcțiilor și

privatizarea lotului de teren din str. xxxxx, mun. xxxx. Tot, Romanciuc Elena, în

continuarea acțiunilor sale infracționale, a pretins în continuare de la Solomonova

Alevtina, suma de 7000 euro în vederea influențării persoanelor publice din cadrul

Primăriei mun. Chișinău la accelerarea procedurii de privatizare a bunului imobil

din str. xxxxx, mun. xxxx.

Respectiv, la 30.05.2015, tot Romanciuc Elena s-a întâlnit cu martorii

Solomonova Alevtina și Ceban Igor în incinta restauratului „La Plăcinte” din bd.

Decebal, 82, mun. Chișinău, unde le-a relatat că există o persoană în cadrul

Primăriei mun. Chișinău cu numele de familie Ivașcenco, cel care ar putea

soluționa problema privatizării lotului de teren din str. xxxx, mun. xxxx în

schimbul sumei de 10000 euro.

La 10.09.2015, Solomonova Alevtina a avut o nouă întrevedere cu

Romanciuc Elena în incinta restaurantului „La Plăcinte” din bd. Ștefan cel Mare

64, mun. Chișinău, în rezultatul căreia, Solomonova Alevtina i-a transmis

inculpatei Romanciuc Elena un set de acte aferente lotului de teren din str. Sf.

Vineri 65, mun. Chișinău, fiind amplasate într-o mapă de culoare neagră. Pe

parcursul discuției, Romanciuc Elena a menționat precum că a fost personal

împreună cu un angajat al Direcției funciare la Primarul General, unde ar fi

2

discutat și analizat posibilități mai eficiente la privatizarea lotului de teren din str.

Sf. Vineri, 65, mun. Chișinău, menționând faptul că, însăși primarul le-a indicat

cum să procedeze ca actele/cererile să ajungă reușit spre examinare la Consiliul

mun. Chișinău.

În același timp, la întrevederea din 10.09.2015, Romanciuc Elena a

menționat despre o sumă de bani, invocată cu cifra 5, sumă pe care, Solomonova

Alevtina urma să o transmită lui Romanciuc Elena, iar ea, la rândul ei, să o

transmită unei persoane pe nume Filip Valeriu, persoană asupra căreia Romanciuc

Elena ar avea influență.

La 04.11.2015, Romanciuc Elena și Solomonova Alevtina au fixat o nouă

întâlnire în incinta restaurantului „Andys Pizza” din bd. Ștefan cel Mare 64, mun.

Chișinău, în rezultatul căreia, au convenit asupra sumei de bani, pe care

Solomonova Alevtina urma să o transmită lui Romanciuc Elena, fixând ziua de

vineri, data de 06.11.2015 în localul „La Plăcinte” din sect. Botanica, bd. Decebal,

mun. Chișinău. Totodată, pe parcursul discuției, Romanciuc Elena i-a relatat lui

Solomonova Alevtina posibilitățile de realizare a sarcinilor referitor la comisiile

din cadrul Primăriei mun. Chișinău.

Astfel, la 06.11.2015, Romanciuc Elena și Solomonova Alevtina s-au

întâlnit în incinta restaurantului „La Plăcinte”, din sect. Botanica, bd. Decebal,

mun. Chișinău, conform înțelegerii din 04.11.2015, în rezultatul căreia, Romanciuc

Elena a primit suma de 5000 euro după cum a și pretins. Ulterior, Romanciuc

Elena a scris o recipisă cu textul „11 noiembrie 2015, eu Romanciuc Elena, nr.

pașaportului, codul personal, am primit de la Solomonova Alevtina suma de 5000

euro pentru perfectarea actelor în privința lotului de teren din str. Sf. Vineri, 65”.

1.2. Inculpata Dementieva Tatiana a susținut față de Romanciuc Elena că are

influență față persoanele publice din cadrul Primăriei mun. Chișinău, pentru

determinarea la accelerarea procedurii de privatizare a bunurilor imobile din str.

xxxxx, mun. Chișinău și lotului de teren din str. xxx, xxxxx.

În perioada anilor 2010-2011, Solomonova Alevtina a transmis mijloace

bănești în mărime de 7900 euro și 17314 lei, precum și alte mijloace bănești în

mărime de 1100 euro și 2000 lei, în mai multe tranșe inclusiv și de către Ceban

Igor, lui Romanciuc Elena, în vederea influențării persoanelor publice din cadrul

Primăriei mun. Chișinău la accelerarea procedurii de privatizare a bunurilor

imobile din str. xxxxx, mun. xxxxx și lotului de teren din str. xxxx, mun. xxxxx.

Astfel, Dementieva Tatiana, în perioada lunii noiembrie 2010, în vederea

înlăturării obstacolului întâlnit de către Romanciuc Elena la perfectarea actelor

necesare privatizării imobilului din str. xxxxx, mun. xxxx, a primit de la

Romanciuc Elena suma de 1500 euro, echivalent în valută națională conform

cursului BNM, în sumă de 24555 lei, pe care a transmis-o angajaților Secției

Juridice a Primăriei mun. Chișinău, în vederea determinării acestora la semnarea

deciziei de privatizare a lotului de teren. Prin acțiunile sale intenționate,

3

Dementieva Tatiana a realizat rolul juridic de complice la comiterea infracțiunii de

trafic de influență în proporții deosebit de mari comis de către Romanciuc Elena,

înlăturând obstacolul întâlnit de către aceasta din urmă la perfectarea actelor

necesare prin identificarea persoanelor responsabile din cadrul subdiviziunii

responsabile a Primăriei mun. Chișinău, precum și prin acordarea de sfaturi față de

procedura de privatizare a imobilelor pentru Romanciuc Elena, care a pretins și

primit mijloace financiare în proporții deosebit de mari în sumă de 143392 lei de la

Solomonova Alevtina.

Prima instanță a încadrat acțiunile lui Romanciuc Elena în baza art. 326 alin.

(3) lit. a) Cod penal - trafic de influență, adică, primirea de bunuri în proporții

deosebit de mari, manifestate prin acțiuni de pretindere și primire a banilor, pentru

sine sau pentru o altă persoană, de către o altă persoană care are influență sau care

susține că are influență asupra unei persoane publice, persoane cu funcție de

demnitate publică, pentru a-l face să îndeplinească sau nu, ori să întârzie sau să

grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă

asemenea acțiuni au fost sau nu săvârșite.

De asemenea, prima instanță a încadrat acțiunile lui Dementieva Tatiana în

baza art. 42 alin. (5), 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, - complicitatea la infracțiunea

de trafic de influență, adică la primirea de bunuri în proporții deosebit de mari,

manifestate prin acțiuni de pretindere și primire a banilor, pentru sine sau pentru o

altă persoană, de către o altă persoană care are influență sau care susține că are

influență asupra unei persoane publice, persoane cu funcție de demnitate publică,

pentru a-l face să îndeplinească sau nu, ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea

unei acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni au fost

sau nu săvârșite.

2.1. Avocatul Lișman Dorin în numele părții civile Solomonova Alevtina,

prin care a solicitat casarea sentinței în latura civilă, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care să fie admisă integral acțiunea civilă înaintată.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- instanța de judecată la adoptarea sentinței s-a bazat doar pe declarațiile

inculpatei Romanciuc Elena date în cadrul urmăririi penale, fară să ia seama de

declarațiile părții civile date în cadrul cercetării judecătorești, prin ce a încălcat

principiul contradictorialității. Aceasta se demonstrează și prin faptul că în partea

descriptivă a sentinței, judecătorul a indicat doar câteva propoziții ce ține de

expunerea faptelor comise de către Solomonova Alevtina, iar în partea inculpatei

câteva pagini;

- prima instanță a notat în textul hotărârii careva sume, care de fapt nu au

existat, astfel la pagina 3 din sentință este indicat că „pentru secția juridică era

nevoie de suma de 21500 Euro” mai jos la aceiași pagină este menționat „că partea

4

ilegală a costat în jur de 15000 Euro” fapte ce nu corespund realității și care nu au

fost verificate de instanță în cadrul cercetării judecătorești;

- un alt fapt neverificat de instanță ține de sumele de bani care urmau a fi

transmise pentru privatizarea terenului, or la pagina 6 din textul hotărârii este

indicată suma de 7000 euro ca ulterior să fie indicată suma de 10000 Euro;

- la refuzul de a mai achita sumele cerute de inculpată, aceasta a început să

șantajeze partea civilă cu terenul, precum că în cazul în care nu achită 10000 euro

acesta urma să fie scos la licitație cu riscul de a fi cumpărat de persoane terțe. Deși

prima instanță a constatat acest fapt de extorcare, nu l-a luat în considerare la

adoptarea soluției;

- prima instanță a admis faptul că Romanciuc Elena a pretins de la

Solomonova Alevtina suma de bani, condiționată de o situație vădit falsă,

îndreptată doar de extorcarea banilor, or fără presupusa implicare a inculpatei,

terenul nu a fost expus la licitație nici până în prezent;

- instanța de judecată greșit a făcut referire în sentință la numele unor

persoane care nu sunt părți a procesului în prezenta speță.

2.2. Avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpatei Romanciuc Elena,

care a solicitat casarea sentinței în partea dispunerii confiscării speciale din contul

inculpatei Romanciuc Elena a sumei de 162706 lei.

În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:

- în suma de 162706 lei confiscată din contul inculpatei Romanciuc Elena

este inclusă și suma de 24555 lei confiscată din contul inculpatei Dementieva

Tatiana. Adică suma de 24555 lei a fost confiscată în contul statului de 2 ori și de

la inculpata Romanciuc Elena și de la inculpata Dementieva Tatiana, situația care

în viziunea părții apărării este una inechitabilă ce duce la îmbogățirea fară justă

cauză a statului;

- banii în suma de 162706 lei au fost primiți de către inculpata Romanciuc

Elena de la Solomonova Alevtina nu numai pentru săvârșirea infracțiunii, ci și

pentru efectuarea lucrărilor cadastrale, tehnice de măsurare a lotului de pământ și a

construcțiilor neautorizate. Adică bani în suma de aproximativ 20000 lei au fost

achitați oficial prin casă la OCT Chișinău, Primăria Chișinău, Serviciul de

Pompieri;

- suma de 2000 Euro a fost restituită de către inculpata Romanciuc Elena lui

Solomonova Alevtina pe parcursul judecării cauzei în prima instanță, fapt

confirmat prin copia recipisei întocmită în forma simplă scrisă. Astfel, această

sumă urma să fie exclusă din valoarea totală a mijloacelor bănești confiscate de

către instanța de judecată, or se cunoaște cu certitudine unde se află bunurile ce

urmau a fi confiscate. În sensul art. 106 Cod penal, contravaloarea bunurilor se

confiscă numai atunci când aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot

fi recuperate, pe când suma de 2000 euro există, poate fi găsită și recuperată de la

Solomonova Alevtina;

5

- în baza declarațiilor inculpatei Romanciuc Elena, de către CNA și

Procuratura Anticorupție au fost pornite și alte cauze penale, iar sumele transmise

pot fi recuperate anume în cadrul acestor cauze penale.

2018, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința fără

modificări.

3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că inculpata

a săvârșit anume infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost constatate din

totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-

se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor.

Instanța de apel a atestat că confiscarea specială a fost aplicată corect de

către prima instanță, fiind sancționate, prin confiscare, atât acțiunile inculpatei

Dementieva Tatiana, cât și acțiunile inculpatei Romanciuc Elena. În acest sens,

instanța de apel a notat că norma penală, stipulată în art. 106 Cod penal, urmează a

fi interpretată ca o normă ce permite confiscarea contravalorii banilor (în cazul dat,

de asemenea, are loc confiscarea contravaloarii banilor, dar nu are loc confiscarea

„acelorași bani”) care a constituit obiect material atât a acțiunilor lui Dementieva

Tatiana, cât și a lui Romanciuc Elena.

Totodată, instanța de apel a indicat că nu are importanță și, la caz (pentru

chestiunea de confiscare), nu este relevant faptul dacă banii primiți au fost cheltuiți

pentru unele servicii legale (serviciile cadastrale) sau au fost transmiși pentru

coruperea altor persoane. Este determinant faptul că banii au fost primiți în cadrul

realizării traficului de influiență.

De asemenea, instanța de apel prin trimitere la prevederile art. 219 alin. (1) -

(4), 220 alin. (1) - (2) Cod de procedură penală și art. 1398 alin. (1) Cod civil, a

conchis că prima instanță corect a menționat că suma respectivă nu urmează a fi

restituită lui Solomonova Alevtina. În acest context, instanța de apel a reținut că

acțiunile lui Solomonova Alevtina de a legaliza o construcție ilegală și a procura

terenul aferent acestei construcții prin alte căi decât cele legale (inițiativa de a

hotărî prin corupere și plățile benevole a persoanei respective pentru a obține

scopul scontat, știind cu bună-știință că legalizarea construcției și procurarea

terenului sunt ilegale) nu constituie un drept legal și nu poate fi apărat prin

mijloace legale, iar în cazul acționării pe căi ilegale prejudiciul suportat de cel ce

acționează ilegal nu poate fi restituit.

Mai mult, instanța de apel a menționat că „extorcarea” reprezintă o

circumstanță de fapt a acțiunilor inculpatelor, iar instanța de judecată se poate

pronunța referitor la circumstanțele de fapt care sunt incriminate prin rechizitoriu

în conformitate cu art. 325 Cod de procedură penală. Dacă o circumstanță de fapt

6

(chiar dacă nu este un element obligatoriu al componenței de infracțiune

respective) nu este incriminată prin rechizitoriu, atunci instanța de judecată nu este

în drept să constate prezența acestei circumstanțe de fapt. Astfel, instanța de apel a

relevat că nu poate stabili că a avut loc extorcarea, din moment ce nu a fost

incriminată prin rechizitoriu și constituie o caracteristică a faptei de trafic de

influență. Totodată, s-a notat că Solomonova Alevtina a recurs la plângere către

organele de drept doar după ce a observat că nu a fost atins rezultatul scontat, ce

denotă că nu pot fi considerate acțiunile inculpatelor ca extorcare.

4.1. Avocatul Lișman Dorin în numele părții civile Solomonova Alevtina,

care indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței

de apel, dispunerea rejudecării cauzei.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- în apel partea civilă a invocat clar încălcarea principiului

contradictorialității, instanța de apel fără a argumenta respingerea acestei solicitări

s-a limitat doar la transcrierea textului din cererea de apel în decizia sa;

- la punerea pe rol a cauzei penale în cauză, Solomonova Alevtina a depus o

cerere prin care a solicitat recunoașterea sa în calitate de parte vătămată, aceasta

fiind respinsă fără a i se aduce la cunoștință motivele neacceptării, instanța

comunicând că motivarea va fi făcută odată cu fondul cauzei, acest lucru nu a fost

făcut de prima instanță, din același motiv acesteia nu i s-a permis de a face

cunoștință cu dosarului penal nici în cadrul urmării penale și nici în instanța de

judecată, astfel fiind pusă în situația net inferioară părții acuzării. Instanța de apel a

trecut cu vederea acest fapt și nu s-a expus asupra celor invocate;

- decizia instanței de apel este una incompletă, deoarece nu oferă răspuns la

toate motivele importante invocate la examinarea apelului în sprijinul apărării, iar

nemotivarea unei hotărâri judecătorești încalcă dreptul părților la un proces

echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) CEDO;

- instanța de apel a menționat că nu poate stabili că a avut loc extorcarea,

deoarece nu a fost incriminată prin rechizitoiu și constituie o caracteristică a faptei

de trafic de influiență, fapt ce este contrazis și de prevederile art. 326 alin. (3) lit.a)

Cod penal, deoarece acesta prevede la lit. a) doar „cu primirea de bunuri sau

avantaje în proporții deosebit de mari”. Ulterior, instanța de apel a indicat că a

stabilit cu certitudine că infracțiunea a fost manifestată prin pretindere și primire de

bani;

- instanța a admis faptul că Romanciuc Elena a pretins de la Solomonova

Alevtina suma de bani condiționată de o situație vădit falsă îndreptată doar de a

extorca bani, or fără presupusa implicare a inculpatei, terenul nu a fost expus la

licitație nici până în prezent. Astfel, inculpata mințind că terenul urmează a fi scos

7

la licitație, a limitat aptitudinea de autodeterminare, silind-o la un comportament

impus de către inculpată. Respectiv la momentul în care Solomonova Alevtina a

refuzat achitarea sumelor cerute de inculpată aceasta a găsit o cale de extorcare a

sumelor bănești prin șantajarea scoaterii terenului la licitație;

- instanța de apel nu a cercetat probele din dosar și greșit și-a întemeiat

concluziile pe probele cercetate de prima instanță astfel la p. 15 din decizia

adoptată aceasta bazându-se pe concluzia primei instanțe, fără a cerceta probele, a

indicat precum că acțiunile lui Solomonova Alevtina de a legaliza o construcție

ilegală și a procura terenul aferent acestei construcții prin alte căi decât cele legale.

Astfel, instanța de apel a adoptat soluția, bazându-se pe declarațiile date de

inculpate în prima instanță, fără a le verifica în cadrul ședinței de judecată în apel

și fără a lua în considerare declarațiile dnei Solomonova Alevtina;

- instanțele de judecată greșit au constatat că în speță nu a fost prezentă

extorcarea, or la refuzul de a achita sumele cerute de inculpată, aceasta a început să

o șantazeze pe partea civilă, precum că va scoate terenul la licitație cu riscul de a fi

vândut unor persoane terțe;

- instanța de apel era obligată să audieze din nou toți participanții la proces și

să dea apreciere tuturor declarațiilor nu doar a inculpatelor, iar în cazul

divergentelor să le dea o apreciere obiectivă nu doar în baza concluziilor primei

instanțe;

- ambele instanțe nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au

adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

4.2. Avocatul Beruceașvili Andrei în numele inculpatei Romanciuc Elena,

care indică temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală și solicită casarea sentinței primei instanțe și deciziei instanței de

apel în partea dispunerii confiscării speciale, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care să fie excluse din suma confiscată de la Romanciuc Elena,

sumele de 24555 lei ce au fost confiscate de la Dementieva Tatiana, și suma de

2000 euro restituită părții civile Solomonova Alevtina, în rest hotărârile

judecătorești să fie menținute.

În argumentarea recursului, recurentul invocă că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- instanța de apel nu s-a expus asupra următoarelor circumstanțe esențiale

invocate de către partea apărării în apelul depus în numele inculpatei Romanciuc

Elena, și anume că suma de 2000 euro a fost restituită părții civile de inculpata

Romanciuc Elena, fapt confirmat prin recipisa întocmită, iar în baza declarațiilor

8

inculpatei Romanciuc Elena de către CNA și Procuratura Anticorupție au fost

pornite și alte cauze penale, iar sumele transmise pot fi recuperate anume în cadrul

acestor cauze penale;

- argumentele prezentate de partea apărării referitor la restituirea efectivă de

către inculpata Romanciuc Elena a sumei de 2000 euro părții civile Solomonova

Alevtina este o circumstanța obiectivă constatată prin recipisă și un fapt recunoscut

de toate părțile implicate în proces. Această circumstanță este una importantă, or

afectează interesele patrimoniale ale inculpatei Romanciuc Elena;

- conform art. 106 alin. (1) și (2) Cod penal, confiscarea specială constă în

trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (1)

în cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi

recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. Astfel, urmau a fi supuse

confiscării anume bunuri care au fost folosite pentru comiterea infracțiunii. În

situația când suma de 2000 Euro din suma de 162706 lei primită de inculpata

Romanciuc Elena deja se află în posesia părții civile Solomonova Alevtina,

instanțele de judecată urmau să dispună confiscarea acestei sume de la partea civilă

și nu inculpată;

- contrar prevederilor legale ale art. 106 Cod penal, este poziția instanței apel

de expusă în pct. 11 a deciziei din 07.02.2018 referitor la individualizarea

contravalorii sumelor de bani care urmează a fi confiscate din contul inculpatelor.

În sumă de 162706 lei confiscată din contul inculpatei Romanciuc Elena este

inclusă și suma de 24555 lei confiscată din contul inculpatei Dementieva Tatiana.

Adică suma de 24555 lei a fost confiscată în contul statului de 2 ori și de la

inculpata Romanciuc Elena și de la inculpata Dementieva Tatiana, situația care în

viziunea părții apărării este una inechitabilă ce duce la îmbogățirea fără justă cauză

a statului. În acest sens acțiunile instanțelor de judecată sunt disproporționale și

contrare practicii CtEDO.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care

pledează pentru inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit neîntemeiate, și

menționează că soluția instanțelor ierarhic inferioare, în partea acțiunii civile, este

corectă și conform exigențelor legale, bazate pe dispozițiile art. 1398 alin. (1) Cod

civil, fiind motivată suficient.

De asemenea, indică că soluția instanțelor ierarhic inferioare în partea ce ține

de aplicarea confiscării speciale în beneficiul statului a banilor ce nu pot fi găsiți

sau recuperați, în sumă de 162706 lei din contul inculpatei Romaniuc Elena și din

contul inculpatei Dementieva Tatiana în sumă de 24555 lei, a fost reținută în strictă

conformitate cu prevederile art. 106 Cod penal, fiind bazată pe probe care confirmă

acest fapt.

9

Dorin în numele părții civile Solomonova Alevtina

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

constată că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Potrivit prevederilor articolul 429 Cod de procedură penală, recursul se

declară de persoanele menționate în art. 421 Cod de procedură penală și trebuie să

fie motivat, iar conform art. 421 Cod de procedură penală, pot declara recurs

procurorul și persoanele indicate în art.401 Cod de procedură penală și anume,

inculpatul, în ce privește latura penală și latura civilă, partea vătămată, în ce

privește latura penală, partea civilă și partea civilmente responsabilă, în ce privește

latura civilă, martorul, expertul, interpretul, traducătorul și apărătorul, în ce

privește cheltuielile judiciare cuvenite acestora; orice persoană ale cărei interese

legitime au fost prejudiciate printr-o măsură sau printr-un act al instanței. Conform

alin. (2) aceluiași articol, apelul poate fi declarat în numele persoanelor menționate

în alin.(1) pct.2)-4) și de către apărător sau reprezentantul lor legal.

În speță, Colegiul penal lărgit reține, că din textul recursului ordinar declarat,

rezultă că acesta este declarat de către avocatul Lișman Dorin în numele părții

civile Solomonova Alevtina, care după cum rezultă din circumstanțele cauzei

penale are statut de martor, or prezenta cauză a fost examinată în procedura

simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, iar conform

rechizitoriului (228-230, vol. II) inculpatelor Romanciuc Elena și Dementieva

Tatiana, nu li-a fost incriminată fapta de trafic de influență cu modalitatea de

săvârșire a infracțiunii prin extorcare, ce ar fi determinat existența victimei-părții

vătămate în prezenta cauză penală.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit reține dispozițiile legale sus menționate și

atestă că Solomonova Alevtina, deși a fost recunoscută de prima instanță în calitate

de parte civilă, acest fapt nu poate fi acceptat de instanța de recurs ordinar, or

aceasta în esență prin acțiunea civilă depusă în prima instanță a pretins recuperarea

unor sume de bani, conștient înmânate ilegal inculpatelor în vederea influențării

persoanelor cu atribuții la legalizarea construcției și prevatizării lotului de teren.

În acest context, se notează că Solomonova Alevtina în prezenta cauză

penală are calitate procesuală de martor și nu se include în lista exhaustivă a

persoanelor ce au dreptul să conteste cu recurs ordinar hotărârile judecătorești

pronunțate de instanțele inferioare, în latura penală sau civilă, dar doar în partea ce

ține de cheltuielile judiciare, în caz că acestea au fost înregistrate în cursul

10

judecării cauzei penale, ce nu se contestă în prezent prin recursul ordinar declarat

de avocatul Lișman Dorin în numele acesteia.

Astfel, având în vedere cele expuse supra, Colegiul penal lărgit respinge ca

inadmisibil recursul ordinar declarat de avocatul Lișman Dorin în numele părții

civile Solomonova Alevtina, or acesta nu îndeplinește cerințele de formă și

conținut prevăzute de art. 429 și 430 Cod de procedură penală.

Beruceașvili Andrei cu inculpata Romanciuc Elena:

Judecând recursul ordinar în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să

dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres

de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea

cauzei.

La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul invocă ca temei de recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume cazurile

când: „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar,

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței”.

Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiului de recurs

invocat, Colegiul penal lărgit constată că se confirmă incidența acestuia, în sensul

că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția însă și sub

aspectul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, din următoarele considerente.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta

11

reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat

și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma

cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal au fost

corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și

în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite

instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu

legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de

casare.

Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod

de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont

pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

Analizând conținutul părții descriptive a sentinței (f.d. 104, vol. III),

Colegiul penal lărgit atestă că prima instanță a aplicat prevederile art. 106 alin. (1)

Cod penal (red. 07.04.2016), menționând că: „instanța de judecată va dispune

confiscarea specială în beneficul statului a contravalorii bunurilor utilizate pentru

săvârșirea infracțiunii, anume va dispune încasarea din contul lui Romanciuc

Elena, a contravalorii banilor primiți de la Solomonova Alevtina, bani ce nu pot fi

găsiți sau recuperați, în sumă de 162706 lei și din contul lui Dementieva Tatiana,

a contravalorii banilor ce nu pot fi găsiți sau recuperați, în sumă de 24555 lei”,

conducându-se de textul dispoziției art. 106 Cod penal, cu modificările introduse

prin Legea nr. 60 din 07.04.2016, în vigoare din 06.05.2016, fără a ține cont de

faptul că fapta constatată ca fiind comisă de către inculpate a fost săvârșită în

perioada anilor 2010-2011 și 2015, iar conform prevederilor art. 8 Cod penal, -

„caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea

penală în vigoare la momentul săvârșirii faptei”. Respectiv, Colegiul penal lărgit

notează că în prezenta cauză penală, instanța de apel urma să verifice aplicarea

prevederilor art. 106 alin. (1) Cod penal, în vigoare la momentul săvârșirii faptei,

până la intervenirea modificărilor introduse prin Legea nr. 60 din 07.04.2016, și

ținând cont de prevederile art. 10 Cod penal.

Mai mult, Colegiul penal lărgit notează că instanța de apel greșit a menținut

soluția primei instanțe în partea confiscării speciale, prin care s-a dispus

confiscarea specială a sumei de 162706 lei din contul inculpatei Romanciuc Elena,

fiind omis faptul că în această sumă se include și suma de 24555 lei transmisă de

către inculpata Romanciuc Elena inculpatei Dementieva Tatiana și dispusă a fi

12

confiscată și de la inculpata Dementieva Tatiana, fapt ce a generat încasarea în

contul statului de două ori a aceleași sume de 24555 lei de la inculpata Romanciuc

Elena și repetat de la inculpata Dementieva Tatiana, ce nu poate fi acceptat, or

asemenea soluție este greșită și inechitabilă în raport cu inculpata Romanciuc

Elena, iar sumele de bani dispuse a fi confiscate de la inculpate, urmau a fi

calculate, delimitate și individualizate conform circumstanțelor ce rezultă din fapta

constată de prima instanță, din conținutul căreia (f.d. 95, vol. III), rezultă că

Romanciuc Elena a transmis suma de 1500 euro, echivalentul în valuta națională

conform cursului BNM în sumă de 24555 lei, lui Dementieva Tatiana.

Subsidiar, se reține că acest motiv a fost invocat și în apelul declarat de

avocatul Beruciașvili Andrei în numele inculpatei Romanciuc Elena (f.d. 109, vol.

III), descris și în pct. 2.2. a prezentei decizii, însă din conținutul deciziei instanței

de apel (f.d. 165-166, vol. III), rezultă că instanța de apel contrar cerințelor din art.

414 alin. (5) Cod de procedură penală, nu s-a expus asupra acestui motiv invocat în

apel, ce determină incidența temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6)

Cod de procedură penală, inclusiv și sub acest aspect.

Totodată, se notează că potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, expuse în

cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată

demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (Suominen c.

Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007) §85).

De asemenea, analizând și conținutul părții descriptive a deciziei instanței de

apel (f.d. 165-166, vol. III), Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel

contrar obligațiilor prevăzute de art. 409, 414 Cod de procedură penală, nu a

identificat aceste eroari de drept și a omis să le corecteze, menținând sentința în

această parte printr-o motivare superficială, fără a clarifica aspectele esențiale

descrise supra, prin ce a fost afectată soluția adoptată, or instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar decizia instanței de apel nu

cuprinde motivele legale pe care se întemeiază soluția și astfel recursul ordinar

declarat de avocatul Beruceașvili Andrei cu inculpata Romanciuc Elena urmează a

fi admis, iar decizia instanței de apel casată în partea aplicării prevederilor art. 106

Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în instanța de apel, în

privința inculpatei Romanciuc Elena și prin extindere, conform prevederilor art.

426 Cod de procedură penală și în privința inculpatei Dementieva Tatiana.

7.1. Astfel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea

de apel a avocatului Beruceașvili Andrei în numele inculpatei Romanciuc Elena și

în măsura competenței sale asupra motivelor din recursul declarat, nominalizate în

prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată,

13

și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu și de practica relevantă a

CtEDO, în cadrul unui proces de judecată contradictoriu, să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură

penală.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Lișman

Dorin în numele părții civile Solomonova Alevtina.

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Beruceașvili Andrei cu

inculpata Romanciuc Elena, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 07 februarie 2018, în cauza penală privindu-le pe Romanciuc Elena

Xxxxxx și Dementieva Tatiana Xxxxx, în partea aplicării prevederilor art. 106

Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău în

această parte, în alt complet de judecată.

În rest menține decizia atacată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea dispusă rejudecării, în rest

este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 19 iulie 2019.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Boico Victor

14