1ra-1590/2020 — art. 326 alin. 3 lit. a, 106 Cp

1ra-1590/2020 — art. 326 alin. 3 lit. a, 106 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1590/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în principiu

a recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău din 04

martie 2020, declarat de avocatul Andrei Beruceașvili și inculpata

Romanciuc Elena XXXXX, născută la

XXXXX, originară din or. XXXXX, domiciliată în mun.

XXXXX, bd. XXXXX, XXXXX, ap. XXXXX, cetățeancă a

R. Moldova, fără antecedente penale.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 23.12.2015 - 11.09.2017,

instanța de apel: 19.10.2017 - 07.02.2018,

instanța de recurs: 22.03.2019 - 25.06.2019,

instanța de apel: 03.10.2019 - 04.03.2020,

instanța de recurs: 19.06.2020 - 19.08.2020.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal,

C O N S T A T Ă :

conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală, Romanciuc Elena a fost

condamnată în baza art. 326 alin. (3) lit. a) Cod penal, la amendă, în mărime de 3500

unități convenționale, ce constituie suma de 70.000 lei,

În temeiul art. 106 Cod penal, a fost dispusă confiscarea specială, din contul lui

Romanciuc Elena în beneficiul statului, a contravalorii banilor ce nu pot fi găsiți sau

recuperați, în sumă de 162.706 lei.

Prin aceiași sentință a fost condamnată și Dementieva Tatiana în baza art. 42 alin.

(5), 326 alin. (3) lit. a), 90 Cod penal la 2 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an, dar în privința ei hotărârile

judecătorești nu sunt contestate.

În temeiul art. 106 Cod penal, s-a dispus confiscarea specială în beneficiul

statului, din contul lui Dementieva Tatiana, a contravalorii banilor ce nu pot fi găsiți sau

recuperați, în sumă de 24.555 lei.

persoanelor din cadrul Primăriei mun. Chișinău și respectiv va putea soluționa problema

1

privatizării cu care s-a adresat Solomonova A., în perioada anilor 2010 - 2011, a pretins

și primit de la denunțătoarea Solomonova A., mijloace bănești în mărime de 7900 euro

și 17314 lei, fapt confirmat prin recipisele din 14.06.2010, 24.08.2010, 26.08.2010,

03.11.2010, 16.01.2011, 13.07.2011, 14.07.2011 și 07.07.2010, întocmite de Romanciuc

E. în prezența lui Solomonova A. și Ceban I., precum și alte mijloace bănești în mărime

de 1100 euro și 2000 lei, transmise de Ceban I., în vederea influențării persoanelor

publice din cadrul Primăriei mun. Chișinău la accelerarea procedurii de privatizare a

bunurilor imobile din str. XXXXXS, XXXXX, mun. XXXXX și a lotului de teren din

str. XXXXXS, XXXXX, mun. XXXXX

În aceste circumstanțe, Romanciuc E. a primit de la Solomonova A. în perioada

anilor 2010 - 2011 mijloace bănești în sumă totală de 9000 euro, echivalentul a 143.392

lei, conform ratelor oficiale de schimb înregistrate în momentul primirii, și 19.314 lei.

În continuarea acțiunilor sale ilegale, Romanciuc E. a transmis suma de 3500 euro

primită la 24.08.2010 în adresa Direcției Arhitectură și Urbanism, 1500 euro primiți la

26.08.2010 către Direcția Funciară și suma de 2500 euro primiți la 03.12.2010 în adresa

secției juridice a Primăriei mun. Chișinău, mijloace bănești predestinate influențării

angajaților acestor servicii la legalizarea construcțiilor și privatizarea lotului de teren din

str. XXXXXS, XXXXX, mun. XXXXX

Tot, Romanciuc E., în continuarea acțiunilor sale infracționale, a pretins în

continuare de la Solomonova A., suma de 7000 euro în vederea influențării persoanelor

publice din cadrul Primăriei mun. Chișinău la accelerarea procedurii de privatizare a

bunului imobil din str. XXXXXS, XXXXX, mun. XXXXX

Respectiv, la 30.05.2015, tot Romanciuc E. s-a întâlnit cu martorii Solomonova

A. și Ceban I. în incinta restauratului „La Plăcinte” din bd. Decebal, 82, mun. Chișinău,

unde le-a relatat că există o persoană în cadrul Primăriei mun. Chișinău cu numele de

familie Ivașcenco, cel care ar putea soluționa problema privatizării lotului de teren din

str. Str. XXXXXS, XXXXX, mun. XXXXX, în schimbul sumei de 10.000 euro.

La 10.09.2015, Solomonova A. a avut o nouă întrevedere cu Romanciuc E. în

incinta restaurantului „La Plăcinte” din bd. Ștefan cel Mare 64, mun. Chișinău, în

rezultatul căreia, Solomonova A. i-a transmis inculpatei Romanciuc E. un set de acte

aferente lotului de teren din str. Str. XXXXXX, XXXXX, fiind amplasate într-o mapă

de culoare neagră. Pe parcursul discuției, Romanciuc E. a menționat precum că a fost

personal împreună cu un angajat al Direcției funciare la Primarul General, unde ar fi

discutat și analizat posibilități mai eficiente la privatizarea lotului de teren din str. Str.

XXXXXS, XXXXX, mun. XXXXX, menționând faptul că, însăși primarul le-a indicat

cum să procedeze ca actele/cererile să ajungă reușit spre examinare la Consiliul mun.

Chișinău.

În același timp, la întrevederea din 10.09.2015, Romanciuc E. a menționat despre

o sumă de bani, invocată cu cifra 5, sumă pe care, Solomonova A. urma să o transmită

lui Romanciuc E., iar ea, la rândul ei, să o transmită unei persoane pe nume Filip V.,

persoană asupra căreia Romanciuc E. ar avea influență.

La 04.11.2015, Romanciuc E. și Solomonova A. au fixat o nouă întâlnire în incinta

restaurantului „Andys Pizza” din bd. Ștefan cel Mare 64, mun. Chișinău, în rezultatul

căreia, au convenit asupra sumei de bani, pe care Solomonova A. urma să o transmită

lui Romanciuc E., fixând ziua de vineri, data de 06.11.2015 în localul „La Plăcinte” din

sect. Botanica, bd. Decebal, mun. Chișinău. Totodată, pe parcursul discuției, Romanciuc

2

E. i-a relatat lui Solomonova A. posibilitățile de realizare a sarcinilor referitor la

comisiile din cadrul Primăriei mun. Chișinău.

Astfel, la 06.11.2015, Romanciuc E. și Solomonova A. s-au întâlnit în incinta

restaurantului „La Plăcinte”, din sect. Botanica, bd. Decebal, mun. Chișinău, conform

înțelegerii din 04.11.2015, în rezultatul căreia, Romanciuc E. a primit suma de 5000 euro

după cum a și pretins. Ulterior, Romanciuc E. a scris o recipisă cu textul „11 noiembrie

2015, eu Romanciuc Elena, nr. pașaportului, codul personal, am primit de la

Solomonova A. suma de 5000 euro pentru perfectarea actelor în privința lotului de teren

din str. Str. XXXXXS, XXXXX”.

Inculpata Dementieva T. a susținut față de Romanciuc E. că are influență față

persoanele publice din cadrul Primăriei mun. Chișinău, pentru determinarea la

accelerarea procedurii de privatizare a bunurilor imobile din str. XXXXXS, XXXXX,

mun. XXXXX și lotului de teren din str. XXXXXS, XXXXX, mun. XXXXX

În perioada anilor 2010 - 2011, Solomonova A. a transmis mijloace bănești în

mărime de 7900 euro și 17.314 lei, precum și alte mijloace bănești în mărime de 1100

euro și 2000 lei, în mai multe tranșe inclusiv și de către Ceban I., lui Romanciuc E., în

vederea influențării persoanelor publice din cadrul Primăriei mun. Chișinău la

accelerarea procedurii de privatizare a bunurilor imobile din str. XXXXXS, XXXXX,

mun. XXXXX și lotului de teren din str. XXXXXS, XXXXX, mun. XXXXX

Astfel, Dementieva T., în perioada lunii noiembrie 2010, în vederea înlăturării

obstacolului întâlnit de către Romanciuc E. la perfectarea actelor necesare privatizării

imobilului din str. XXXXXS, XXXXX, mun. XXXXX, a primit de la Romanciuc E.

suma de 1500 euro, echivalent în valută națională conform cursului BNM, în sumă de

24.555 lei, pe care a transmis-o angajaților Secției Juridice a Primăriei mun. Chișinău,

în vederea determinării acestora la semnarea deciziei de privatizare a lotului de teren.

Prin acțiunile sale intenționate, Dementieva T. a realizat rolul juridic de complice

la comiterea infracțiunii de trafic de influență în proporții deosebit de mari comis de

către Romanciuc E., înlăturând obstacolul întâlnit de către aceasta din urmă la

perfectarea actelor necesare prin identificarea persoanelor responsabile din cadrul

subdiviziunii responsabile a Primăriei mun. Chișinău, precum și prin acordarea de

sfaturi față de procedura de privatizare a imobilelor pentru Romanciuc E., care a pretins

și primit mijloace financiare în proporții deosebit de mari în sumă de 143.392 lei de la

Solomonova A.

Instanța a reținut că, ambele inculpate, au declarat că recunosc săvârșirea faptelor

indicate în rechizitoriu și au solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate

în faza de urmărire penală, în baza art. 3641 Cod de procedură penală.

Astfel, instanța a încadrat acțiunile inculpatei Romanciuc E. în baza art. 326 alin.

(3) lit. a) Cod penal, ca complicitatea la comiterea infracțiunii de trafic de influență,

adică, primirea de bunuri în proporții deosebit de mari, manifestate prin acțiuni de

pretindere și primire de bani, pentru sine sau pentru o altă persoană, de către o altă

persoană care are influență sau care susținerea are influență asupra unei persoane

publice, persoane cu funcție de demnitate publică, pentru a-l face să îndeplinească sau

nu, ori să întârzie sau să grăbească îndeplinirea unei acțiuni în exercitarea funcției sale,

indiferent dacă asemenea acțiuni au fost sau nu săvîrșite.

La stabilirea pedepsei inculpatei, instanța de judecată a ținut seama de prevederile

art. 7, 75 Cod penal.

3

Totodată, instanța a statuat că, conform prevederilor art. 106 Cod penal, urmează

de dispus confiscarea specială în beneficiul statului a contravalorii bunurilor utilizate

pentru săvîrșirea infracțiunii, încasând din contul lui Romanciuc E., a contravalorii

banilor primiți de la Solomonova A., bani ce nu pot fi găsiți sau recuperați, în sumă

totală de 162.706 lei și din contul lui Dementieva T., a contravalorii banilor ce nu pot fi

găsiți sau recuperați, în sumă de 24.555 lei.

partea dispunerii confiscării speciale din contul inculpatei Romanciuc E. a sumei de

162.706 lei, în rest sentința să fie menținută în vigoare.

Apelantul a invocat că, în suma de 162.706 lei confiscată din contul inculpatei

este inclusă și suma de 24.555 lei confiscată din contul inculpatei Dementieva T. Adică

suma de 24.555 lei a fost confiscată în contul statului de 2 ori și de la inculpata

Romanciuc E. și de la inculpata Dementieva T., situația care este una inechitabilă, ce

duce la îmbogățirea fără justă cauză a statului.

Banii în suma de 162.706 lei au fost primiți de către inculpata Romanciuc E. de

la Solomonova A. nu numai pentru săvârșirea infracțiunii, ci și pentru efectuarea

lucrărilor cadastrale, tehnice de măsurare a lotului de pământ și a construcțiilor

neautorizate. Adică bani în suma de aproximativ 20.000 lei au fost achitați oficial prin

casă la OCT Chișinău, Primăria Chișinău, Serviciul de Pompieri etc.

Suma de 2000 euro a fost restituită de către inculpata Romanciuc E. lui

Solomonova A. pe parcursul judecării cauzei în prima instanță, fapt confirmat prin copia

recipisei întocmită în forma simplă scrisă. Astfel, această sumă urma să fie exclusă din

valoarea totală a mijloacelor bănești confiscate de către instanța de judecată, or se

cunoaște cu certitudine unde se află bunurile ce urmau a fi confiscate. În sensul art. 106

Cod penal, contravaloarea bunurilor se confiscă numai atunci când aceste bunuri nu mai

există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, pe când suma de 2000 euro există, poate

fi găsită și recuperată de la Solomonova A.

În cadrul ședinței de judecată, fiind interogată sub jurământ și prevenită de

răspundere penală pentru darea declarațiilor false, inculpata Romanciuc E. cu lux de

amănunte a explicat cui a transmis banii pentru a influența angajații diferitor direcții a

Primăriei Municipiului Chișinău în procesul legalizării construcțiilor neautorizate și

privatizării lotului de pământ ce a aparținut A. Solomonova. În baza declarațiilor

inculpatei de către CNA și Procuratura Anticorupție au fost pornite și alte cauze penale,

iar sumele transmise pot fi recuperate anume în cadrul acestor cauze penale.

2018, apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a statuat că, confiscarea specială a fost aplicată corect de către

prima instanță, fiind sancționate, prin confiscare, atât acțiunile inculpatei Dementieva

T., cât și acțiunile inculpatei Romanciuc E. Norma penală, stipulată în art. 106 Codul

penal, permite confiscarea contravalorii banilor (în cazul dat, de asemenea, are loc

contravaloarea banilor, dar nu are loc confiscarea ”acelorași bani”), care a constituit

obiect material atât a acțiunilor inculpatei Dementieva T., cât și a inculpatei Romanciuc

E. În situația: autorul ia o sumă de bani de la o persoană și o transmite complicelui (sau

transmite doar o parte din această sumă), iar complicele transmite aceste sume unor alte

persoane - urmează a fi penalizate separat atât acțiunile autorului Romanciuc E. (prin

confiscarea sumei de 162.706 lei), cât și acțiunile complicelui Dementieva T. (prin

confiscarea sumei de 24.555 lei).

4

Totodată, nu are importanță și, la caz (pentru chestiunea de confiscare), nu este

relevant faptul dacă banii primiți au fost cheltuiți pentru unele servicii legale (serviciile

cadastrale) sau au fost transmiși pentru coruperea altor persoane. Este determinant faptul

că banii au fost primiți în cadrul realizării traficului de influență.

casarea sentinței și deciziei instanței de apel în partea dispunerii confiscării speciale din

contul inculpatei Romanciuc E. a sumei de 162.706 lei, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie excluse din suma confiscată de la

Romanciuc E. sumele de 24.555 lei ce au fost confiscate și de la Dementieva T., cât și

suma de 2000 euro restituită părții civile Solomonova A., în rest hotărârile judecătorești

să fie menținute.

Recurenții au invocat că, în situația când suma de 2000 euro din 162.706 lei

primită de inculpata Romanciuc E. deja se află în posesia părții civile Solomonova A.

instanțele de judecată urmau să dispună confiscarea acestei sume de la partea civilă și

nu de la inculpată. Or, în sensul art. 106 Cod penal, contravaloarea bunurilor se confiscă

numai atunci când bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, pe când

în acest caz bunii, adică mijloace bănești în suma de 2000 euro - există, pot fi găsite la

partea civilă și pot fi recuperate prin confiscare de la partea civilă în folosul statului.

Acestor circumstanțe esențiale instanțele nu le-a dat nicio apreciere, iar instanța de

recurs are posibilitate de a corecta eroare comisă prin excluderea sumei de 2000 euro

din suma de 162.706 lei, confiscată din contul inculpatei Romanciuc E.

Totodată, în suma de 162.706 lei confiscată din contul inculpatei Romanciuc E.

este inclusă și suma de 24.555 lei confiscată din contul inculpatei Dementieva T. Adică

suma de 24.555 lei a fost confiscată în contul statului de 2 ori, situație inechitabilă, ce

duce la îmbogățirea fără justă cauză a statului

iunie 2016, recursul a fost admis, casată decizia instanței de apel în partea aplicării

prevederilor art. 106 Cod penal, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Instanța de recurs a statuat că, instanța de apel greșit a menținut soluția primei,

prin care s-a dispus confiscarea specială a sumei de 162.706 lei din contul inculpatei

Romanciuc E., fiind omis faptul că în această sumă se include și cea de 24.555 lei

transmisă de către inculpata Romanciuc E. inculpatei Dementieva T., fiind confiscată

și de la inculpata Dementieva T., fapt ce a generat încasarea în contul statului de două

ori a aceleași sume de 24.555 lei, ce nu poate fi acceptat, ori, asemenea soluție este

greșită și inechitabilă în raport cu inculpata Romanciuc E., iar sumele de bani dispuse a

fi confiscate de la inculpate, urmau a fi calculate, delimitate și individualizate conform

circumstanțelor din fapta constată de prima instanță, că Romanciuc E. a transmis suma

de 1500 euro, echivalentul a 24.555 lei, lui Dementieva T.

apelul a fost admis, casată sentința în partea aplicării prevederilor art. 106 Cod penal și

pronunțată o nouă hotărâre.

În baza art. 106 Cod penal, a fost dispus confiscarea specială și încasarea de la

Romanciuc Elena în beneficiul statului a contravalorii sumei de 138.151 lei.

În baza art. 106 Cod penal, a fost dispus confiscarea specială și încasarea, în mod

solidar, de la Romanciuc Elena și Dementieva Tatiana în beneficiul statului a

contravalorii sumei de 24.555 lei. În rest, sentința a fost menținută.

5

Instanța de apel a statuat că, potrivit art.106 alin. (1) și (2) Cod penal (în vigoare

la momentul comiterii faptei infracționale, până la modificările operate prin Legea nr.

60 din 07.04.2016), în cazul în care bunurile utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau

rezultate din infracțiuni nu mai există, sau nu se găsesc se confiscă contravaloarea

acestora. Sînt supuse confiscării speciale bunurile: a) rezultate din fapta prevăzută de

prezentul cod, precum și orice venituri de la aceste bunuri, cu excepția bunurilor și

veniturilor care urmează a fi restituite proprietarului legal; b) folosite sau destinate

pentru săvîrșirea unei infracțiuni, dacă sînt ale infractorului; c) date pentru a determina

săvîrșirea unei infracțiuni sau pentru a-l răsplăti pe infractor; d) dobîndite prin săvîrșirea

infracțiunii, dacă nu urmează a fi restituite persoanei vătămate sau nu sînt destinate

pentru despăgubirea acesteia; e) deținute contrar dispozițiilor legale. f) convertite sau

transformate, parțial sau integral, din bunurile rezultate din infracțiuni și din veniturile

de la aceste bunuri; g) folosite sau destinate pentru finanțarea terorismului.

Astfel, în cadrul cercetării judecătorești s-a constatat că, Romanciuc E. a primit

de la Solomonova A. în perioada anilor 2010-2011 mijloace bănești în sumă totală de

9000 euro, echivalentul a 143.392 lei, conform ratelor oficiale de schimb înregistrate în

momentul primirii și 19314 lei.

Totodată, Dementieva T., în perioada lunii noiembrie 2010, a primit de la

Romanciuc E. suma de 1500 euro, echivalentul sumei de 24.555 lei, pe care a transmis-

o angajaților Secției Juridice a Primăriei mun. Chișinău, în vederea determinării acestora

la semnarea deciziei de privatizare a lotului de teren.

În acest context, instanța de fond a dispus confiscarea specială în beneficiul

statului, din contul lui Romanciuc E., a contravalorii banilor ce nu pot fi găsiți sau

recuperați, în sumă de 162.706 lei, iar din contul lui Dementieva T. a contravalorii

banilor ce nu pot fi găsiți sau recuperați, în sumă de 24.555 lei.

Ori, instanța de fond eronat a dispus confiscarea specială a sumei de 162.706 lei

din contul inculpatei Romanciuc E., în situația în care, în această sumă a fost inclusă și

suma de 24.555 lei transmisă de către inculpata Romanciuc E. inculpatei Dementieva

T., fapt ce a generat încasarea în contul statului de două ori a aceleași sume de 24.555

lei de la inculpata Romanciuc E. și repetat de la inculpata Dementieva T., ce denotă că,

este necesară casarea parțială a sentinței și dispunerea încasarea de la Romanciuc E. în

beneficiul statului a contravalorii sumei de 138.151 lei și, în mod solida,r de la

Romanciuc E. și Dementieva T. în beneficiul statului a contravalorii sumei de 24.555

lei.

Nu poate fi admisă cerința avocatului Beruceașvili A., care nu este de acord cu

suma pretinsă spre confiscare, invocând că 20.000 lei au fost achitați oficial prin casă la

OCT Chișinău, Primăria Chișinău, Serviciul de Pompieri etc., iar suma de 2000 euro a

fost restituită de către inculpată lui Solomonova A. pe parcursul judecării cauzei în

instanța de fond, astfel ca acestea sume să fie excluse din valoarea totală a mijloacelor

bănești confiscate.

În acest sens, se reține că confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită,

în proprietatea statului a bunurilor inclusiv a valorilor valutare utilizate la săvîrșirea

infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni, ori, anume sumele de 138.151 lei și 24.555

lei, au fost utilizate la săvîrșirea infracțiunii de trafic de influență.

Argumentele apelantului cu privire la restituirea unei părți din sumă lui

Solomonova A. pe parcursul examinării cauzei în instanța de fond, nu sunt plauzibile,

deoarece acest fapt nu influențează aspectul legal al aplicării prevederilor art. 106 Cod

6

penal, de vreme ce intervenția organelor statului pentru depistarea, ridicarea banilor de

la Solomonova A., la etapa dată, nu este posibilă, de rând cu confiscarea acestei sume

bănești în echivalent bănesc de la ultima.

casarea deciziei instanței de apel în partea dispunerii confiscării speciale din contul

inculpatei Romanciuc E. a sumei de 138.151 lei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care să fie excluse din suma confiscată suma de 2000 euro (42.300 lei) restituită părții

civile Solomonova A., în rest decizia să fie menținută.

Recurenții au invocat că, nu sunt de acord cu decizia instanței de apel în partea ce

ține de aplicarea a prevederilor art. 106 Cod penal și confiscarea specială în beneficiul

statului, din contul lui Romanciuc E. a contravalorii sumei de 138.151 lei.

În conformitate cu prevederile art. 449 alin. (1) pct. 2) lit. b Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța este în drept să admită recursul, casând hotărârea,

parțial sau integral, să rejudece cauza cu adoptarea unei noi hotărâri.

În primul rând, instanța de apel nu s-a expus asupra următoarelor circumstanțe

esențiale invocate de partea apărării în apelul depus.

În baza declarațiilor inculpatei Romanciuc E., de către CNA și Procuratura

Anticorupție au fost pornite și alte cauze penale, iar sumele transmise pot fi recuperate

anume în cadrul acestor cauze penale.

Totodată, nu este clară și explicabilă poziția instanței de apel referitor la restituirea

sumei de 2000 euro de către inculpata Romanciuc E. părții civile Solomonova A. În

ședința de judecată a fost prezentată instanței originalul recipisei întocmite de partea

civilă Solomonova A. prin care se confirmă faptul că la 23.03.2017 (adică până la

pronunțarea sentinței) ultima a primit de la inculpată suma de 2000 euro, care este parte

din suma de 9000 euro, primită pe parcursul anilor 2010 - 2011.

Confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului

a bunurilor inclusiv a valorilor valutare utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate

din infracțiuni. În cazul în care bunurile utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate

din infracțiuni nu mai există, sau nu se găsesc se confiscă contravaloarea acestora.

Adică, legiuitorul destul de clar a stabilit că contravaloarea bunurilor se confiscă

numai atunci când ”bunurile utilizate la săvîrșirea infracțiunilor sau rezultate din

infracțiuni nu mai există, sau nu se găsesc”. În ședința instanței de apel s-a stabilit faptul

că la data de 23.03.2017 partea civilă Solomonova A. a primit de la inculpata Romanciuc

E. suma de 2000 euro, echivalentul sumei de 42.300 lei. Astfel, la data pronunțării

deciziei instanței de apel bunurile utilizate la săvîrșirea infracțiunii (suma de 2000 euro),

existau și se regăseau la parte civilă Solomonova A. În acest sens instanța de apel eronat

a aplicat prevederile art. 106 alin. (1) Cod penal, constatând că faptul transmiterii sumei

de 2000 euro părții civile Solomonova A. nu influențează aspectul legal al aplicării art.

106 Codul penal, totodată intervenția organelor statului pentru depistarea ridicare

banilor de la Solomonova A. nu este posibilă, de rând cu confiscarea acestei sume

bănești în echivalentul bănesc de la ultima.

Partea apărării nici nu a solicitat încasarea acestei sume din contul părții civile,

dar a cerut excluderea acestei sume din valoarea totală a mijloacelor bănești confiscate

de judecată. În sensul art. 106 Cod penal, contravaloarea bunurilor se confiscă numai

atunci când aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, pe când

suma de 2000 euro există, poate fi găsită și recuperată de la Solomonova A.

7

În acest sens argumentele prezentate de partea apărării referitor la restituirea

efectivă de către inculpata Romanciuc E. a sumei de 2000 euro părții civile Solomonova

A. este o circumstanță obiectivă constatată prin recipisă și un fapt recunoscut de toate

părțile implicate în proces. Totodată, această circumstanță a fost expres subliniată și în

deciziei instanței de recurs din 25.06.2019 și a fost obligatoriei pentru instanța de apel

în cadrul rejudecării. Această circumstanță este una importantă, ori, afectează interesele

patrimoniale ale inculpatei.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 449 alin.

(1) pc. 2) lit. b) Cod de procedură penală, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar,

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței

din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

În primul rând, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs, se pronunță

doar în limitele temeiurilor invocate în recurs. Potrivit art. 429 alin. (1) Cod de procedură

penală, recursul trebuie să fie motivat. În corespundere cu art. 430 alin. (5) Cod de

procedură penală, cererea de recurs trebuie să conțină indicarea temeiurilor prevăzute în

art. 427 și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. Conform art. 6 pct.

111) Cod de procedură penală, eroare gravă de fapt constituie stabilirea eronată a

faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în considerare a probelor care le

confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora.

Sub acest aspect se reține că recursul ordinar este fondat în drept pe art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală - motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, acesta este expus neclar, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței (pct. 8. din decizie).

Însă, în recursul respectiv, în pofida prevederilor enunțate, nu este specificat, în

raport cu relevanțele conținute în partea descriptivă a hotărârii contestate, care ar fi

esența circumstanțelor că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, că acesta

este expus neclar, că instanța a admis o eroare gravă de fapt, dar raportată la exigențele

art. 6 pct. 111) Cod de procedură penală, care ar fi afectat soluția instanței, fiind omisă

în totalitate și argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens (pct. 8. din decizie).

Circumstanțele enunțate denotă că recursul de pe rol nu întrunește condițiile de

conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul

ordinar ale inculpatei și avocatului cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica

și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurenți.

Ori, conform art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

În al doilea rând, potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde

8

motivele pe care se întemeiază soluția, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de

drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar (pct. 8.

din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 7. din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele

de fapt și de drept privind confiscarea specială și încasarea de la inculpată în beneficiul

statului a contravalorii sumei de 138.151 lei, în strictă conformitate cu prevederile art.

106 alin. (1), (2) lit. a) și b) Cod penal (2003), care prevăd expres, imperativ și univoc că

bunurile utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni sunt supuse

confiscării speciale, în cazul în care aceste bunuri nu mai există, sau nu se găsesc se

confiscă contravaloarea acestora, instanța de apel pronunțându-se asupra tuturor

motivelor invocate în apel și indicând, argumentat, motivele pentru care a respins

versiunile și probele invocate de apărare.

Ori, în speță s-a constatat cu certitudine că suma de 138.151 lei, a fost utilizată

de inculpată la săvârșirea infracțiunii de trafic de influență și rezultată din comiterea

acestei infracțiuni, deci este pasibilă confiscării speciale.

Totodată, dat fiind că banii primiți de inculpată în euro și în lei de la Solomonova

A. în perioada anilor 2010 - 2011 nu mai existau și nu se mai găseau la data adoptării

sentinței - 11.09.2017, cât și a deciziei contestate - 04.03.2020, instanța de apel just și

întemeiat a încasat de la inculpată, în beneficiul statului, contravaloarea lor, adică suma

de 138.151 lei.

În același timp, argumentele recurenților că: „la data de 23.03.2017 partea

civilă Solomonova A. a primit de la inculpata Romanciuc E. suma de 2000 euro,

echivalentul sumei de 42.300 lei. Astfel, la data pronunțării deciziei instanței de apel

bunurile utilizate la săvîrșirea infracțiunii (suma de 2000 euro), existau și se regăseau

la parte civilă Solomonova A..., în baza declarațiilor inculpatei Romanciuc E., de

către CNA și Procuratura Anticorupție au fost pornite și alte cauze penale, iar sumele

transmise pot fi recuperate anume în cadrul acestor cauze penale”, sunt absolut

nefondate, deoarece recipisa dată confirmă clar și cert că 2000 euro primiți de

Solomonova A. la data de 23.03.2017 (v.2., f.d. 30) nu mai sunt exact banii utilizați de

inculpată pentru comiterea infracțiunii în perioada anilor 2010 - 2011 și rezultați din

săvârșirea acestor infracțiuni, iar contravaloarea banilor respectivi urma a fi încasată,

în virtutea prevederilor art. 106 alin. (1) și (2) Cod penal, art. 8 alin. (1), 389, 395 Cod

de procedură penală, doar de la persona legal condamnată, în speță aceasta fiind

Romanciuc Elena.

Pe lângă aceasta, soluția instanței de apel este conformă deciziei Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție din 25 iunie 2019, din descriptivul cărei nu rezultă

că decizia precedentă a instanței de apel a fost casată, cu dispunerea rejudecării cauzei,

și în partea privind încasarea de la inculpată a contravalorii sumei de 2000 euro (42.300

lei). Ori, în virtutea prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, pentru

instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în măsura în care

situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului (pct. 6. din decizie).

9

Este de reținut și că, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care

instanța de apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura confiscării speciale

(pct. 8. din decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură

penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată

în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea

instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor

cauzei în latura confiscării speciale în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este

o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de

drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel,

invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect de

examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 7.

- 8. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care au fost

puse la baza hotărârii de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi

temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c.

Moldovei).

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanța de apel nu au comis

erori de drept în raport cu motivele invocate de recurenți, că hotărârea contestată

conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că instanța de apel s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și că recursul ordinar este

neîntemeiat.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, în cazul în care se

constată că el este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

respins ca inadmisibil.

procedură penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Andrei Beruceașvili și

inculpata Romanciuc Elena XXXXX, împotriva deciziei Colegiul penal al Curții de

Apel Chișinău din 04 martie 2020, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 04 septembrie 2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

10