1ra-104/2022 — art. 326 alin. 2 lit. b CP

1ra-104/2022 — art. 326 alin. 2 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-104/2022

1-17035772-01-1ra-21012022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina și de către avocatul

Istrati Adrian în numele inculpatei Chirinciuc-Rudico Elena, prin care se solicită casarea

sentinței Judecătoriei Bălți din 16 aprilie 2019 și deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 04 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui

Chirinciuc-Rudico Elena XXXXX, născută la

XXXXX, originară și domiciliată în XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 15.09.2017 − 16.04.2019;

Instanța de apel: 20.05.2019 − 04.11.2021;

Instanța de recurs: 21.01.2022 − 26.10.2022.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor din

dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

XXXXX a fost recunoscută vinovată și condamnată pentru comiterea infracțiunii prevăzute

la art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în

mărime de 3 000 (trei mii) unități convenționale, ceea ce constituie 150 000 (una sută cinzeci

mii) lei.

S-a respins solicitarea procurorului cu privire la aplicarea pedepsei complementare

prevăzute la art. 65 Cod penal în privința lui Chirinciuc-Rudico Elena XXXXX, ca fiind

neîntemeiată.

S-a respins solicitarea acuzatorului de stat cu privire la confiscarea în mod solidar de

la Iurii XXXXX și Chirinciuc-Rudico Elena a contravalorii bunurilor obținute ca rezultat al

comiterii infracțiunii, ca fiind neîntemeiată.

1

S-a respins solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul lui

Chirinciuc-Rudico Elena în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată, ca fiind

neîntemeiată.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a se pronunța, în fapt, prima instanță a constatat că Chirinciuc-Rudico

Elena, într-o zi nestabilită de către organul de urmărire penală, în perioada lunilor

noiembrie-decembrie 2016, acționând prin înțelegere prealabilă și împreună cu o persoană

în privința căreia cauza a fost disjunsă, susținând că au influență asupra persoanelor publice

din cadrul Secției Înmatricularea Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto din or.

Ungheni, în atribuțiile de serviciu a cărora intră primirea examenelor de calificare auto și

eliberarea permiselor de conducere, împreună au săvârșit infracțiunea de trafic de influență

în următoarele circumsțante:

Astfel, Chirinciuc-Rudico Elena, acționând în mod intenționat și din interes material,

prin înțelegere prealabilă, împreună cu o persoană în privința căreia cauza a fost disjunsă,

activând în calitate de grefieră în cadrul Judecătoriei Ungheni, susținând în continuare că

are influență asupra unor persoane publice din cadrul Secției Înmatricularea Transportului

și Calificarea Conducătorilor Auto din or. Ungheni ce vor examina cunoștințele teoretice și

practice în cadrul susținerii examenului de către Dereniov Ilie și aprecierii acestuia cu

calificativul ,,admis” în cadrul examenului pentru obținerea permisului de conducere auto

pentru categoriile ,,A2 și B”, și care sunt persoane publice în atribuțiile de serviciu ale cărora

intră evaluarea cunoștințelor și calificarea conducătorilor auto și, respectiv, eliberarea

permiselor de conducere auto, în scopul de a-i determina pe aceștia să-i evalueze pozitiv

cunoștințele și respectiv să-i elibereze permisul de conducere auto, a solicitat, a pretins și a

primit personal de la denunțător, în scopurile indicate supra, suma totală de 750 euro,

împreună cu dosarul de școlarizare a titularului, bani care i-au fost transmiși acesteia în trei

tranșe de către persoana în privința căreia cauza a fost disjunsă, după ce ultimul, de fiecare

dată, le primea de la Dereniov Ilie în locuri diferite, pe parcursul lunii noiembrie 2016 și

până la data de 20 decembrie 2016, după cum urmează: 420 euro primiți în apropierea SÎT

și CCA Ungheni, 280 euro primiți lângă magazinul ,,Masterlux ” din or. Ungheni și 50 euro

transmiși și primiți la stația de lângă fosta Uzină Biochimică din or. Ungheni, bani care,

conform cursului mediu anual din 2016 pentru Euro, stabilit de către Banca Națională a

Moldovei, constituie 16 542,75 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate

juridic în baza art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal, traficul de influență, adică pretinderea,

acceptarea sau primirea personal sau prin mijlocitor, de bani, pentru sine sau alte persoane, de către

o persoană care are influență sau care susține că are influență asupra unei persoane publice, pentru

a-l face să îndeplinească unele acțiuni în exercitarea funcției sale, indiferent dacă asemenea acțiuni

au fost sau nu săvârșite, acțiuni săvârșite de către două persoane.

2

- procurorul, care a solicitat casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit căreia Chirinciuc-Rudico Elena să fie recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal și în baza acestei legi să-i fie stabilită o

pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 2 000 unități convenționale, echivalentul a 150

000 lei, iar în baza prevederilor art. 65 Cod penal, de a priva pe Chirinciuc-Rudico Elena de

dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de 3 ani. Conform art. 106 Cod penal, de

confiscat în mod solidar de la Chirinciuc-Rudico Elena și Iurii XXXXX în beneficiul statului

suma de 750 euro. A încasa de la Chirinciuc - Rudico Elena în folosul statului cheltuieli

judiciare în sumă de 2 007 lei.

În argumentarea cererii de apel a invocat că, pedeapsa amenzii, fără privarea

inculpatei în baza art. 65 alin. (3) Cod penal, de dreptul de a ocupa o funcție publică, fără

confiscarea în mod solidar a bunurilor obținute ca rezultat al comiterii infracțiunii de către

Iurii XXXXX și Rudico Elena și fără încasarea cheltuielilor de judecată, este blândă în

coraport cu fapta comisă de inculpată.

A mai explicat că la momentul săvârșirii infracțiunii inculpata activa în funcție de

grefier în cadrul Judecătoriei Ungheni și drept consecință, fiind o persoană care deține

funcție publică, instanța de judecată urma să rețină faptul, că Rudico Elena XXXXX având

în virtutea funcției deținute permanent, anumite drepturi și obligații în vederea exercitării

funcțiilor autorității publice, fiindu-i interzis să abuzeze de calitatea sa oficială, să solicite

sau să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj, destinate personal

acestuia sau familiei sale și să întreprindă alte acțiuni interzise prin Lege, etc., acceptând

concomitent benevol restricțiile impuse de prevederile Legii cu privire la prevenirea și

combaterea corupției nr. 90-XVI din 25.04.2008 în vigoare la momentul comiterii infracțiunii

și Legea integrității nr. 82 din 25.05.2017, în special a prevederilor art. 17-19, 23, 43-46 din

această lege care impune obligația de a nu comite acțiuni ce pot conduce la folosirea situației

de serviciu și a autorității sale în interese personale, de grup sau alte interese decât cele de

serviciu, contrar obligațiilor și interdicțiilor impuse de funcția deținută, a săvârșit

infracțiunea de trafic de influență.

Totodată, ținând cont de circumstanțele cauzei se reține faptul că în acțiunile lui

Rudico Elena nu au fost stabilite careva circumstanțe atenuante, care ar putea fi luate în

considerație la individualizarea pedepsei, excepție făcând faptul că ea pentru prima dată a

comis o infracțiune, însă în virtutea faptului că această infracțiune a fost comisă atunci când

inculpata deținea o funcție publică, acuzarea a notat că aplicarea pedepsei sub formă de

amendă, în cazul respectiv este una inechitabilă. Or, pentru a atinge scopul legii penale,

pedeapsa urmează să fie aplicată într-o așa măsură încât să fie atinsă restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât

din partea condamnaților, cât și a altor persoane;

- avocatul Nicorici Radu în interesele lui Chirinciuc-Rudico Elena, care a solicitat

casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

3

stabilit pentru prima instanță, prin care Chirinciuc-Rudico Elena să fie achitată de sub

învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal. Astfel, a

solicitat achitarea inculpatei, din lipsa semnelor componenței infracțiunii.

În motivarea apelului a indicat că divergențele de timp a transmiterii banilor relatate

de martori, precum și versiunea inculpatei, care coroborează cu probele acumulate, relațiile

de ostilitate dintre ea și Iurii XXXXX demonstrate prin documente și martori, depistarea

buletinului ultimului la domiciliul inculpatei, constituie circumstanțe ce demonstrează

nevinovăția lui Chirinciu-Rudico Elena.

A mai indicat că, organul de urmărire penală a comis un abuz prin tăinuirea unei

infracțiuni și a înscenat alte acțiuni care de facto sunt niște provocări și trucaje, dar

nicidecum fapte reale de corupere sau trafic de influență. Or, de la Rudico Elena a fost ridicat

telefonul mobil „IPHONE” cu nr. cartelei SIM 062178999, iar alte telefoane și /sau cartele nu

au fost depistate. Dânsa nu a scris careva mesaje care să confirme versiunea lui Iurii XXXXX

și Dereniov Ilie. În telefonul mobil al învinuitului Iurii XXXXX a fost depistat doar un singur

mesaj care este semnat ca expediat de ,,LENA”, însă acest mesaj este trimis de pe ,,orange

text” și expeditorul nu este identificat. Prin examinarea telefoanelor lui Iurii XXXXX nu se

constată complicitatea inculpatei la comiterea infracțiunii.

A mai explicat că, în urma percheziției la domiciliul inculpatei nu s-au depistat careva

acte, care să facă o legătură între ea și Dereniov Ilie sau SÎT CCA Ungheni. Mai mult ca atât,

Rudico Elena a predat benevol buletinul de identitate al lui Iurii XXXXX și a menționat de

la etapa inițială, că deține acest act de identitate din motiv că Iurii XXXXX are datorii la ea

în urma reparației necalitative a vehiculului. Faptul că Rudico Elena a fost implicată într-un

accident rutier și a reparat automobilul, achitând o sumă de peste 6 000 lei este demonstrată

prin facturi, bonuri de casă cu ștampilă autentică, precum și actele de la IP Ungheni.

La rândul său, Iurii XXXXX prezintă versiunea că i-ar fi dat buletinul lui Rudico Elena

pentru ca ultima să-i rezolve problema unei amenzi pentru depășire de viteză fixată de

camerele video din mun. Chișinău. Totodată Iurii XXXXX susține că anterior a mai fost tras

la răspundere contravențională și a achitat amenzi individual.

În același timp, Iurii XXXXX nu poate explica de ce anume s-a adresat cu problema în

cauză la Rudico Elena, dar nu la ruda sa pe nume Andrei, care lucrează în instituția dată.

Tot el declară că, anterior, Rudico Elena nu a mai rezolvat asemenea situații și nici nu a

apelat la ea. Atunci nu este clar, dacă Rudico Elena nu a intrat în contact nici cu Iurii XXXXX

și nici cu Dereniov Ilie, nu a propus rezolvarea unei asemenea probleme, de ce ea trebuie

învinuită pentru trafic de influență când ceilalți doi figuranți, cunoscând că caută o cale

ilegală provoacă o infracțiune și unul din ei nici măcar nu este tras la răspundere penală.

A menționat că rezultatele măsurilor speciale de investigație constituie probe doar în

privința lui Iurii XXXXX, dar nicidecum și în privința cet. Rudico Elena. Un răspuns din

mesagerie nu constituie temei pentru condamnarea unei persoane. Mai mult ca atât,

măsurile speciale de investigație nu au nici o probă în privința lui Rudico Elena, nici

4

descifrările convorbirilor telefonice.

apelurile declarate au fost respinse ca nefondate, cu menținerea deciziei fără modificări.

3.1. Pentru a se pronunța în sensul dat, instanța de apel a relevat că prima instanță a

stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatei care a fost dovedită cu

certitudine și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare

materialului probator administrat. Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de

probe acumulate la cauza penală sus-indicată și care au fost corect apreciate, respectându-

se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al

coroborării lor.

Vinovăția inculpatei Chirinciuc-Rudico Elena XXXXX în comiterea infracțiunii

imputate se confirmă prin următoarea sistemă de probe analizată și apreciată de instanța de

apel prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, care sunt pertinente,

concludente, utile și veridice și coroborează între ele, cum ar fi: procesul-verbal de primire

a denunțului din 04.04.2017, prin care Dereniov Ilie descrie circumstanțele în care bănuiții

Iurii XXXXX și Rudico Elena au săvârșit infracțiunea de trafic de influiență, în perioada

noiembrie-decembrie a anului 2016, au pretins, au primit de la acesta bani în sumă de 750

euro, pentru favorizarea la susținerea examenului și obținerea permisului de conducere SÎT

și CCA Ungheni (f.d. 9, vol. I), înscris, care coroborează cu declarațiile date de Dereniov Ilie

în în fața primei instanțe și la fel coroborează cu declarațiile martorului Iurii XXXXX, la fel

date în fața primei instanțe; răspunsul SÎT CCA Ungheni nr. 182 din 11.05.2017, prin care s-

a constatat că Dereniov Ilie s-a prezentat la SÎT și CCA Ungheni pentru susținerea probei

teoretice la categoria A2 și B și conform proceselor-verbale din 16.07.2016, 05.11.2016,

24.11.2016 a primit calificativul respins, înscris care confirmă declarațiile acestuia și

circumstanțele adresării pentru ajutor în susținerea examenului (f.d. 184, vol. I); procesul-

verbal de examinare a documentelor din 08.06.2017 cu privire la examinarea obiectelor și

documentelor ridicate în cadrul percheziției domiciliului cet. Rudico Elena cu anexe foto (s-

a examinat caietul de notițe și buletinul de identitate prin care se confirmă ridicarea

buletinului de identitate a lui Iurii XXXXX și a numărului de telefon a lui Iurii XXXXX (f.d.

20-21, vol. II); procesul-verbal de examinare a obiectelor din 05.07.2017 cu privire la

examinarea suportului material de informație pe care au fost înregistrate descifrările

apelurilor telefonice emise de la telefonul cu numărul 062178999 aflat în posesia lui Rudico

Elena prin care se confirmă legătura telefonică cu nr. 068667746 care a fost folosit de Iurii

XXXXX (f.d. 53-59, vol. II); procesul-verbal de confruntare din 20 iunie 2017 efectuat între

bănuita Rudico Elena și martorul Dereniov Ilie din conținutul căruia se confirmă legătura

lui Rudico Elena cu Iurii XXXXX, la fel din care se confirmă implicarea lor în soluționarea

problemei apărute la Dereniov Ilie (f.d. 65, vol. II); procesul-verbal de confruntare dintre

învinuita Rudico Elena și învinuitul Iurii XXXXX din 07.07.2017 din conținutul căruia se

5

stabilește implicarea lui Rudico Elena în soluționarea problemei apărute la SÎT și CCA

Ungheni (f.d. 98-101, vol. II).

Cât privește pedeapsa penală stabilită inculpatei, instanța de apel a considerat că

aceasta este una legal individualizată, întemeiată, motivată, echitabilă și proporțională

faptelor de care aceasta a fost învinuită și a cărui vinovăție a fost dovedită.

Așa cum se reține în doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de

judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a

pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplină libertate de acțiune

în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute

de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv de evaluare a

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal în baza căruia este

condamnat inculpatul.

Din considerentele indicate și ținând cont de analiza cumulativă a criteriilor de

individualizare a pedepsei și coroborarea probelor care furnizează informațiile respective,

precum și indicarea temeiurilor care fundamentează proporționalitatea între scopul

reeducării infractorului, prin caracterul retributiv al pedepsei aplicate și așteptările societății

față de actul de justiție realizat sub aspectul restabilirii ordinii de drept încălcate, instanța

de apel consideră că pedeapsa penală aplicată inculpatei Chirinciuc-Rudico Elena XXXXX

corect a fost stabilită sub formă de amendă în mărime de 3 000 unități convenționale, ceea

ce constituie 150 000 lei.

În sarcina inculpatei Chirinciuc-Rudico Elena XXXXX instanța de fond a reținut

caracterul și gradul prejudiciabil al faptei - comiterea unei infracțiuni grave, lipsa

circumstanțelor atenuante și agravante, situația ei familială, lipsa evidenței la medicul

narcolog și psihiatru, comportamentul ei în timpul comiterii infracțiunii, nerecunoașterea

vinei, atârnarea față de faptă, consecințe.

Totodată, instanța a constatat că sancțiunea art. 326 alin.(2) lit. b) Cod penal nu

prevede în calitate de pedeapsă complementară privarea de dreptul de a exercita o anumită

activitate sau de a ocupa anumite funcții și aplicând dispozițiile art. 65 Cod penal, a stabilit

că inculpata, la săvârșirea infracțiunii, nu s-a folosit de funcția sau activitatea sa de grefier,

din care considerente, nu va aplica pedeapsa complementară.

Ce ține de solicitarea acuzării în privința cheltuielilor judiciare în sumă de 2 007 lei,

suportate în cadrul urmăririi penale, instanța de apel le-a apreciat ca fiind nejustificate, or

prima instanță just a constatat că cheltuielile menționate au fost efectuate în cadrul urmăririi

penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției

inculpatei în comiterea infracțiunii imputate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului,

respectiv, normele procesuale penale nu prevăd expres achitarea din contul condamnatului

a cheltuielilor judiciare care se constituie din cheltuieli pentru hârtie, copiator, etc.

6

Astfel, ținând cont de normele procesual penale enunțate supra, Colegiul penal

conchide, că prima instanță corect și întemeiat a respins cererea acuzatorului de stat privind

încasarea cheltuielilor de judecată, acestea urmând a fi puse în sarcina statului.

La fel, instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiată și solicitarea procurorului

privind aplicarea art. 106 Cod penal față de inculpata Chirinciuc-Rudico Elena XXXXX

privind confiscarea sumei de 750 Euro în folosul statului, or această sumă a fost supusă

confiscării de la inculpatul Iurii XXXXX prin sentința emisă față de acesta și respectiv doar

Iurii XXXXX urmează să solicite încasarea de la Chirinciuc-Rudico Elena a cotei părți din

suma supusă confiscării după executarea hotărârii, nefiind admisibil confiscarea repetată a

acestei sume și de la inculpata Chirinciuc-Rudico Elena, după cum solicită acuzatorul de

stat.

de către:

- procurorul în Procuratura de Circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, care

invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, solicită casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

În susținerea recursului menționează că pedeapsa numită cu aplicarea amenzii, fără

privarea inculpatei în baza art. 65 alin. (3) Cod penal de dreptul de a ocupa funcția publică,

fără confiscarea în mod solidar a bunurilor obținute ca rezultat al comiterii infracțiunii de

către Iurii XXXXX și Rudico Elena, este una excesiv de blândă și neproporțională celor

săvârșite de inculpată.

Conform art. 61 alin. (2) Cod penal pedeapsa are scop restabilirea echității sociale,

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea

condamnaților, cât și a altor persoane.

Potrivit alin. (1) art. 75 Cod penal la stabilirea categoriei și termenului pedepsei,

instanța de judecată necesită să țină cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

Dispozițiile art. 65 Cod penal, prevăd că privarea de dreptul de a ocupa anumite

funcții sau de a exercita o anumită activitate constă în interzicerea de a ocupa o funcție sau

de a exercita o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul la săvârșirea

infracțiunii. Astfel, în speța dată, sunt aplicabile prevederile art. 65 alin. (3) Cod penal,

conform cărora poate fi aplicată pedeapsa complementară și în cazurile când nu este

prevăzută în calitate de pedeapsă pentru infracțiunile din Partea specială a prezentului cod,

dacă, ținând cont de caracterul infracțiunii săvârșite de cel vinovat în timpul îndeplinirii

obligațiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei anumite activități, instanța de judecată

va considera imposibilă păstrarea de către acesta a dreptului de a ocupa anumite funcții sau

de a exercita o anumită activitate.

7

Instanța de judecată, în procesul de individualizare a pedepsei, este în drept să aplice

persoanei recunoscute vinovate și pedeapsa complementară, dacă va considera că scopul

pedepsei va fi atins și prin aplicarea unei pedepse complementare. Or, diminuarea corupției

este eficientă doar în cazul implementării unor măsuri continue, focalizate asupra

necesităților. Acțiunile îndreptate împotriva corupției sînt eficiente doar în măsura în care

persoana a fost supusă unei pedepse adecvate și în mod realist.

Totodată, consideră că instanțele de fond neîntemeiat au respins solicitarea

acuzatorului de stat cu privire la confiscarea în mod solidar de la Rudico Elena în

conformitate cu art. 106 Cod penal, deoarece infracțiunea pentru care este acuzată Rudico

Elena a fost comisă în coparticipație cu Iurii XXXXX, iar contravaloarea bunurilor obținute

prin infracțiunea de trafic de influență în mărime de 750 euro a fost deja încasată de la Iurii

XXXXX prin decizia Curții de Apel Bălți din 31.01.2018, concluzie care este vădit

neîntemeiată, deoarece în cazul dat, a fost stabilit că condamnatul Iurii XXXXX la momentul

reținerii nu mai deținea mijloacele bănești dobândite ilicit ca rezultat al comiterii infracțiunii

de trafic de influență și deoarece denunțătorul Dereniov Ilie a dat toți banii lui Rudico Elena

prin intermediul lui Iurii XXXXX, urmărind un avantaj criminal, în pofida faptului că acești

bani deja au fost încasați solidar de la Iurii XXXXX, instanța de judecată urma să dispună

obligatoriu confiscarea în mod solidar și de la condamnata Rudico Elena suma de bani

primiți ilegal de la Dereniov llie;

- avocatul Istrati Adrian în numele inculpatei Chirinciuc-Rudico Elena, care

invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8), 9), 10), 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, rejudecarea cauzei penale,

cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea inculpatei Chirinciuc-

Rudico Elena.

În susținerea cerințelor reflectate în recurs, apărătorul afirmă că în cadrul examinării

cauzei în instanța de fond instanța de judecată a respinsă solicitarea apărării de a vocifera

stenogramele interceptărilor convorbirilor telefonice purtate de inculpata Rudico Elena, la

fel a fost refuzată și solicitarea apărării de a audia CD-urile cu interceptările convorbirilor

telefonice, motivând că partea apărării a făcut cunoștință cu materialele cauzei penale și

trebuie să cunoască despre conținutul convorbirilor telefonice purtate de inculpata Rudico

Elena.

Mai consideră recurentul că la examinarea cauzei, prima instanță a comis erori de fapt

și de drept, pronunțând soluția sa fără respectarea prevederilor legale, a jurisprudenței

CtEDO, precum și apracticii judiciare stabilite. Așadar, în viziunea recurentului, pe

parcursul cercetării cauzei nu s-a confirmat faptul comiterii infracțiunii imputate de către

Rudico Elena, iar sentința instanței de fond și decizia instanței de apel se bazează doar pe

presupunerile acuzării și declarațiile martorului Iurii XXXXX Sergiu, declarațiile căruia nu

corespund realității.

8

Astfel, CtEDO în hotărârea pe cauza Khamidov c. Rusiei, § 174-175, a indicat că

aprecierea vădit eronată a probelor, demonstrează arbitrariul în acțiunile instanței și

respectiv este o încălcare a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 CtEDO.

Totodată, se susține că în cadrul examinării cauzei a fost constatat temeiul inclus în

prevederile art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală și anume că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat. Astfel că, decizia instanței de apel contravine prevederilor punctului

14.7 al Hotărârii Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 modificată și completată prin Hotărârea

Plenului CSJ nr. 4 din 30.03.2009 și Hotărârea Plenului CSJ nr. 10 din 24.12.2010 „Cu privire

la practica judiciară despre judecarea cauzelor penale în ordine de apel” potrivit căreia

instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu

nerezolvarea fondului apelului și în acest caz decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea

cauzei în apel așa cum cere art. 435 Cod de procedură penală, întrucât o asemenea eroare

judiciară nu poate fi corectată în instanța de recurs.

La data de 28 ianuarie 2022, avocatul Istrati Adrian în numele inculpatei Chirinciuc-

Rudico Elena a mai declarat un recurs ordinar, prin care solicită casarea hotărârilor

pronunțate pe caz, rejudecarea cauzei penale, cu pronunțarea unei noi decizii prin care să

se dispună achitarea inculpatei Chirinciuc-Rudico Elena, învocând că atât instanța de fond,

cât și instanța de apel eronat au admis ca probă în favoarea condamnării inculpatei

Chirinciuc-Rudico Elena declarațiile martorului Iurii XXXXX XXXXX, or acesta a fost

favorizat de către organul de urmărire penală prin ce i-a fost compromisă acestuia calitatea

de martor. La fel, îndată după reținerea martorului lurii Mihai la data de 11.05.2017 ora

11:05, acesta a fost audiat peste cinci minute după reținere, iar după ce a făcut declarații

contra inculpatei Rudico Elena procurorul a depus demers în instanța de judecată de a aplica

o măsura preventivă sub formă de arest la domiciliu, toate aceste circumstanțe confirmă încă

o dată că martorul Iurii Mihai a fost favorizat de către partea acuzării (vol. I; f.d. 141-141;

198-205).

Pe lângă aceasta, studiind interceptările convorbirilor dintre martorul Iurii Mihai și

denunțătorul Dereniov Ilie a constatat că martorul Iurii Mihai de fiecare dată îi comunica

denunțătorului său că a fost la Rudico Elena sau că trebuie să plece la aceasta pentru a

discuta despre restituirea mijloacelor bănești. Partea apărării consideră straniu faptul că deși

martorul lurii Mihai a fost filat de către organul de urmărire penală, acesta nu a fixat nici o

întâlnire dintre martorul Iurii Mihai și inculpata Rudico Elena (Vol. I; f.d. 90-122).

De asemenea, fiind efectuată percheziția atât în automobilul condus de inculpata

Rudico Elena, cât și la domiciliul acesteia, de către organul de urmărire penală nu au fost

depistate și ridicate nici careva mijloace bănești.

Toate aceste circumstanțe, în ansamblu, consideră recurentul că creează dubii

rezonabile privind credibilitatea acestora, dubii ce nu au fost înlăturate de partea acuzării,

și conform art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală, urmează a fi tratate în favoarea

inculpatei.

9

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sânt inadmisibile, or, în vederea

acestei soluții se expun următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate corespunzător de către

recurent. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, atunci

cînd titularul acestuia invocă în cerere temeiuri care în mod evident nu sânt subsecvente

circumstanțelor cauzei, sau când argumentele formulate de recurent sânt nefondate.

Verificând actele cauzei, în raport cu alegațiile punctate în cererea de recurs, Colegiul

penal menționează că acestea sunt neîntemeiate și invocate în mod repetat, iar în contextul

ce urmează instanța va evidenția raționamentele care au stat la baza concluziei date.

Așadar, instanța de recurs găsește vădit nefondată critica acuzatorului de stat prin

care se insistă pe faptul că instanța de apel urma să aplice pedeapsa complementară –

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate,

considerând ca fiind incident cazul prescris la art. 65 alin. (3) Cod penal, potrivit căruia

Privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate poate fi aplicată

ca pedeapsă complementară și în cazurile cînd nu este prevăzută în calitate de pedeapsă pentru

infracțiunile din Partea specială a prezentului cod, dacă, ținînd cont de caracterul infracțiunii

săvîrșite de cel vinovat în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în timpul exercitării unei

anumite activități, instanța de judecată va considera imposibilă păstrarea de către acesta a dreptului

de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate. În acest sens, se reține că, reieșind

din materialele cauzei, inculpata Chirinciuc-Rudico Elena a comis infracțiunea de trac de

influență nu în virtutea fucției de grefier al Judecătoriei Ungheni, pe care o deținea la

momentul comiterii faptei prejudiciabile, împrejurare care a fost sesizată și de către instanța

de apel, fiind argumentată inoportunitatea aplicării prevederilor reținute supra.

Tot în acest context, Colegiul penal stabilește că dezacordul aplicării prevederilor art.

106 Cod penal privind confiscarea de la inculpată a 750 de euro, a constituit obiect de studiu

în cadrul judecării cauzei în ordine de apel, asupra căruia instanța s-a expus argumentat și

detaliat (a se vedea pct. 3.1. din prezenta decizie).

Prin urmare, Colegiul penal conchide că acuzatorul de stat a invocat aceleași motive

ce au fost menționate și în apel, asupra cărora instanța de apel s-a expus motivat, iar instanța

de recurs le consideră ca fiind întemeiate și argumentate prin prisma legislației în vigoare,

fiind solidară cu această motivare, pe care o însușește pe deplin.

Din considerentele expuse mai sus, instanța de recurs respinge ca nefondate alegațiile

acuzatorului de stat și declară inadmisibil recursul ordinar declarat de către acesta, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Istrati Adrian în numele

inculpatei Chirinciuc-Rudico Elena la data de 29 decembrie 2021, Colegiul penal conchide

10

asupra inadmisibilității acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, expunând următoarele

considerente.

Lecturând motivele formulate în recursul vizat, Colegiul penal atestă că acesta este

bazat pe critica modului de apreciere a probelor de către instanțele de fond, considerând că

la caz, nu a fost dovedit că fapta prejudiciabilă a fost comisă de către inculpată.

Analizând decizia atacată în coraport cu argumentele recurentului, instanța de recurs

ordinar conchide că acestea nu și-au găsit confirmare în prezenta cauză penală.

Or, la examinarea cauzei, instanța de apel a respectat prevederile art. 414 alin. (1) și

(5) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, pronunțându-se în decizia adoptată asupra

tuturor motivelor invocate de apelant, decizia cuprinzând motivele pe care se întemeiază

soluția pronunțată.

În acest sens, Colegiul penal atestă că la soluționarea cauzei, instanța de apel a ținut

cont de prevederile art. 99-101 și 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate

aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, iar în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, și întemeiat a ajuns

la concluzia privind menținerea sentinței prin care inculpata Chirinciu-Rudico Elena a fost

recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 326 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Având în vedere criticele expuse în cererea de recurs, Colegiul penal constată că în

esență, recurentul a manifestat dezacordul cu soluția instanței de apel prin prisma aprecierii

probelor înfăptuită de către această instanță, abordând o apreciere proprie, care în concluzia

inculpatului ar fi una justă și corectă.

Însă, instanța de apel a judecat cauza vizată prin examinarea multilaterală a tuturor

probelor, unele probe fiind motivat respinse, iar altele acceptate. Mai mult, la aprecierea

probelor judecătorii sunt independenți, nefiind legați de opinia altor persoane, iar

dezacordul unei părți în acest sens nu echivalează cu o eroare ce ar da temei de casare a unei

hotărâri de condamnare sau de achitare.

Colegiul constată că la caz, nu este prezentă nici o discordanță între cele reținute de

instanța de apel și conținutul real al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au

avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o

susține.

Așadar, instanța de recurs consideră că toate probele prezentate au primit o apreciere

corectă, nefiind atestată o discrepanță vădită între conținutul probei și reținerile instanței,

pentru a constitui o eroare în sensul casării deciziei atacate, iar concluziile făcute de instanța

de apel rezultă din probele acumulate și apreciate corespunzător, așa cum este indicat la pct.

3.1 din prezenta decizie.

Cât privește critica potrivit căreia instanța de fond a respins solicitarea apărării de a

vocifera stenogramele interceptărilor convorbirilor telefonice purtate de inculpata Rudico

Elena, fiind totodată refuzată solicitarea apărării de a audia CD-urile cu interceptările

convorbirilor telefonice, Colegiul penal menționează că prima instanță justificat a respins

11

acest demers, or în procesul de studiere a materialelor cauzei penale, partea apărării a avut

acces deplin la aceste înregistrări, care erau anexate la dosarul penal vizat.

Având în vedere cele relatate, Colegiul penal conchide că instanța de apel, la

judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei

adoptate, din care considerent se impune soluția inadmisibilității recursului declarat, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Referitor la recursul ordinar declarat la data de 28 ianuarie 2022 de către avocatul

Istrati Adrian în numele inculpatei Chirinciuc-Rudico Elena, Colegiul penal constată că

acesta este inadmisibil, din următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de

apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea

acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este declarat peste termen.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs a

deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Totodată, se constată că recursul nominalizat a fost declarat la data de 28.01.2022, iar

decizia instanței de apel a fost pronunțată la data de 14.12.2021. Prin urmare, termenul de

declarare a recursului ordinar în prezenta cauză penală, începe a curge la data de 15.12.2021

și expira la data de 14.01.2022.

Din cele reținute mai sus, rezultă cu certitudine că recurentul a declarat recurs ordinar

peste termenul legal, rezervat de legiuitorul autohton pentru calea de atac – recursul

ordinar.

În această ordine de idei, Colegiul penal subliniază că termenul de recurs este absolut

și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita

calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv,

deoarece legea procesual penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar,

nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

De asemenea, Colegiul penal reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea pronunțată

în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea nr. 7516/10), în care Curtea

a statuat că admiterea cererii de recurs după o perioadă de timp considerabilă și în absența

oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul pentru care partea s-a aflat în

imposibilitate de a se adresa mai devreme, s-a soldat cu ignorarea unui întreg proces

judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea principiului securității raporturilor juridice

și a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6§1 CEDO.

Așadar, art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală impune obligația îndeplinirii în

termen a actelor de procedură, sub sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului. Astfel,

12

neexecutarea în termen a unui drept procesual, conform sancțiunii menționate, duce la

pierderea acestuia.

Prin urmare, Colegiul penal, constatând încălcarea de către recurent a prevederilor

art. 422 Cod de procedură penală, ajunge la concluzia inadmisibilității recursului oridnar

declarat la data de 28 ianuarie 2022 de către avocatul Istrati Adrian în numele inculpatei

Chirinciuc-Rudico Elena, din motiv că este depus peste termen.

penal,

D E C I D E:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către procurorul în Procuratura

de Circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina și de către avocatul Istrati Adrian în numele

inculpatei Chirinciuc-Rudico Elena, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 04 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Chirinciuc-Rudico Elena XXXXX,

din motiv că recursurile procurorului în Procuratura de Circumscripție Bălți, Gavdiuc

Valentina și al avocatului Istrati Adrian în numele inculpatei Chirinciuc-Rudico Elena din

data de 29.12.2021 sunt vădit neîntemeiate, iar recursul avocatului Istrati Adrian în numele

inculpatei Chirinciuc-Rudico Elena din data de 28.01.2022 este declarat peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 06 decembrie 2022.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Guzun Ion

Plămădeală Ghenadie

13