1ra-1262/2019 — art. 42 alin. 3, 46, 196 alin. 4, 42 alin. 3, 46, 190 alin. 5 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 42 alin. 3, 46, 196 alin. 4, 42 alin. 3, 46, 190 alin. 5 CP
- Temei legal
- art. 427 al. 1 pct. 6, 8, 10, 13, 14 CPP art. 6 CEDO
1ra-1262/2019 — art. 42 alin. 3, 46, 196 alin. 4, 42 alin. 3, 46, 190 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 1ra-1262/2019
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
05 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie, Ghervas Maria, Mardari Dumitru,
a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de
către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina, de
către avocatul Druță Boris în numele inculpatei Bejenar Elena și de către avocatul
Moraru Daniela în numele inculpatei Iovcev Laura, prin care solicită casarea
sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 30 iunie 2015 și a deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2019, în cauza penală
privindu-le pe
Bejenar Elena Xxxxx, născută la xxxx, originară
din or. xxxx și domiciliată în mun. xxx, str. xxxxx,
ap. x.
Iovcev Laura Xxxxxx, născută la xxxx, originară
din or. xxxși domiciliată în mun. xxxx, str. xxxxx.
Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:
15.11.2011 - 30.06.2015 (prima instanță);
10.08.2015 - 28.11.2016 (instanța de apel);
17.01.2017 – 21.03.2017 (instanța de recurs ordinar);
02.05.2017 – 25.02.2019 (instanța de apel);
21.05.2019 – 05.11.2019 (instanța de recurs ordinar).
Asupra principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor din dosar,
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 30 iunie 2015:
Bejenar Elena a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. 42 alin. (3), 46, 196 alin. (4) Cod penal și de art. 42 alin. (3), 46,
190 alin. (5) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza:
- art. 42 alin. (3), 46, 196 alin. (4) Cod penal, de 2 ani închisoare;
- art. 42 alin. (3), 46, 190 alin. (5) Cod penal, de 9 ani închisoare, cu
privarea de dreptul de a exercita activitate de gestionare a mijloacelor financiare pe
un termen de 5 ani.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial de pedepse aplicate, lui Bejenar Elena i s-a stabilit pedeapsa
1
definitivă de 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de
gestionare a mijloacelor financiare pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip închis, pentru femei.
Iovcev Laura a fost recunoscut vinovată de comiterea infracțiunilor
prevăzute de art. 42 alin. (5), 46, 196 alin. (4) Cod penal și de art. 42 alin. (5), 46,
190 alin. (5) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza:
- art. 42 alin. (5), 46, 196 alin. (4) Cod penal, de 2 ani închisoare;
- art. 42 alin. (5), 46, 190 alin. (5) Cod penal, de 8 ani închisoare, cu privarea
de dreptul de a exercita activitate de gestionare a mijloacelor financiare pe un
termen de 3 ani.
Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin
cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Iovcev Laura i-a fost stabilită pedeapsa
definitivă de 9 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita activitate de
gestionare a mijloacelor financiare pe un termen de 3 ani, cu executarea pedepsei
în penitenciar de tip închis, pentru femei.
Prin sentință a fost soluționată chestiunile ce țin de latura civilă, fiind dipusă
încasarea în mod solidar de la Bejenar Elena și Iovcev Laura prejudiciul material
cauzat prin infracțiune, în beneficiul lui Vulturescu Raisa - 16065 lei, Vșivcov
Maria – 5815 lei, Coșciug Serghei – 10010 lei, Grosu Gheorghe – 35000 lei,
Benciul Ion – 6722 lei.
S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Jardan Efimia
și dispusă încasarea în mod solidar de la Bejenar Elena și Iovcev Laura în
beneficiul lui Jardan Efimia prejudiciul material cauzat prin infracțiune în sumă de
17383,42 lei și suma de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest,
acțiunea civilă a părții vătămate Jardan Efimia privind încasarea prejudiciului
moral, a fost respinsă ca neîntemeiată.
A fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Golban Fedosia
privind încasarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune și dispusă încasarea
în beneficiul acesteia, în mod solidar de la Bejenar Elena și Iovcev Laura suma de
25350 lei.
Au fost admise parțial acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Chiriac
Vasile, Caminschii Dumitru, Portean Eduard, Orjehovschi Valentina, Panaghiu
Liubovi, Moisei Ecaterina, Iachim Veronica, Veșca Gheorghe, Spiridonov
Vladimir privind încasarea prejudiciului material și moral cauzat prin infracțiune și
dispusă încasarea de la Bejenar Elena și Iovcev Laura, în beneficiul lui Chiriac
Vasile suma de 31500 lei, Caminschii Dumitru suma de 11897 lei, Portean Eduard
suma de 9100 lei, Orjehovschi Valentina suma de 13955 lei, Panaghiu Liubovi
suma de 8000 lei, Moisei Ecaterina suma de 10200 lei, Iachim Veronica suma de
6670 lei, Veșca Gheorghe suma de 9511 lei, Spiridonov Vladimir suma de 23516
2
lei cu titlu de prejudiciu material, în rest acțiunile civile menționate în partea
prejudiciului moral au fost respinse ca neîntemeiate.
A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de partea vătămată SRL
„Chișinău-Gaz” privind încasarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune,
urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor, precum și asupra asigurării acțiunii
să hotărască instanța civilă.
Totodată, prin sentința s-a dispus ca corpul delict - lista consumatorilor care
au achitat pentru gazul consumat prin „Banca 10”, anexată la materialele cauzei
penale, să fie păstrate în continuare la materialele cauzei penale, iar corpurile
delicte - 2 caiete de culoare verde, care conțin codurile personale ale
consumatorilor de gaze, depistate și ridicate din biroul de serviciu a inculpatei
Bejenar Elena, care se păstrează în camera de păstrare a Procuraturii sect. Centru,
mun. Chișinău, s-a dispus să fie păstrate la materialele cauzei penale.
De asemenea, corpurile delicte - mijloacele bănești în sumă de 71098 lei și
1420 euro, care se păstrează în camera de păstrare a Procuraturii sect. Centru, mun.
Chișinău, s-a dispus să fie trecute în proprietatea statului.
1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că:
1.1.1. În perioada anilor 2006-2011, inculpata Bejenar Elena, activând în
funcția de contabil-șef adjunct la SRL „Chișinău - Gaz”, a organizat în prealabil o
reuniune de persoane și a condus activitatea grupului criminal organizat în vederea
cauzării de daune materiale societății SRL „Chișinău - Gaz”.
Pentru atingerea acestui scop criminal, inculpata Bejenar Elena, fiind în
înțelegere prealabilă cu colaboratorii SRL „Chișinău - Gaz” și alte persoane, știind
care este modalitatea achitării serviciilor prin sistemul de plată așa numit „Banca
10” pentru gazele naturale consumate, prestate consumatorilor de către SRL
„Chișinău Gaz”, furniza cu bună știință consumatorilor informația eronată că pot
achita serviciile cu reducere de la 20 % până la 50 % și având acces conform
funcției deținute la evidența achitărilor, introducea date denaturate în evidența
contabilă, precum că consumatorii achitau datoria pentru gazul consumat. De fapt,
consumatorii transmiteau incomplet, iar mijloacele financiare transmise n-au
parvenit pe conturile SRL „Chișinău - Gaz”.
La parvenirea de la SRL „Chișinău - Gaz” a ordinului de încasare a
numerarului la consumatorii care au achitat prin această schemă frauduloasă,
pentru luna următoare, la rubrica datorii era indicată suma „0”, adică achitat.
Astfel, inculpata Bejenar Elena, având rolul de organizator al grupului
criminal, a instigat-o pe Iovcev Laura și alte persoane contra unei remunerări
bănești, în vederea participării la cauzarea de daune materiale societății SRL
„Chișinău - Gaz”.
3
Conform rolurilor stabilite, Iovcev Laura și alte persoane de încredere
transmiteau lui Bejenar Elena ordinele de încasare a numerarului (facturile de
achitare pentru consumul de gaz) și mijloacele financiare, suma cărora era mai
mică decât cea indicată în ordinile de încasare primite de la consumatorii gazelor
naturale din mun. Chișinău. La rândul său, Bejenar Elena prezenta lista
consumatorilor operatorului SRL „Infosapr” pentru a introduce date false în baza
unică a societății SRL „Chișinău - Gaz”, precum că consumatorii în cauză au
achitat gazul consumat. Apoi Bejenar Elena, folosind funcția sa de serviciu,
introducea date denaturate în evidența contabilă precum că consumatorii achitau
datoria pentru gazul consumat, indicând că mijloacele financiare achitate sunt în
curs de expediție, iar de fapt, banii nu au fost transferați pe contul SRL „Chișinău -
Gaz”.
Pe parcursul anilor 2006-2011, membrii grupului criminal organizat au
cauzat daune materiale prin înșelăciune și abuz de încredere societății SRL
„Chișinău - Gaz” în sumă totală de 21.477.682 lei.
Neajunsurile financiare pe parcursul perioadei de șapte ani nu se depistau
din motive că contabilul-șef adjunct al societății, Bejenar Elena, la întocmirea
dărilor de seamă în această perioadă nu reflecta datele și introducea informație
denaturată.
Prima instanță a indicat că a calificat acțiunile inculpatei Bejenar Elena în
baza art. 42 alin. (3), 46, 196 alin. (4) Cod penal, ca cauzarea în calitate de
organizator, de către un grup criminal organizat, de daune materiale în proporții
deosebit de mari prin înșelăciune și abuz de încredere.
1.1.2. Tot ea, prin înțelegere prealabilă cu Iovcev Laura, și o altă persoană în
privința căreia s-a dispus încetarea urmăririi penale și alte persoane neidentificate,
acționând din intenție directă, a participat la activitatea unui grup de persoane
reunit în scopul dobândirii bunurilor altei persoane prin înșelăciune și abuz de
încredere.
În perioada anilor 2006-2011, activând în funcția de contabil-șef adjunct la
SRL „Chișinău - Gaz”, Bejenar Elena a organizat și a condus cu activitatea unui
grup criminal organizat în vederea sustragerii mijloacelor financiare de la
consumatorii de gaze naturale. Pentru atingerea acestui scop criminal, Bejenar
Elena, în înțelegere prealabilă cu alți angajați ai SRL „Chișinău - Gaz”, printre care
și Iovcev Laura precum și cu o altă persoană în privința căreia s-a dispus încetarea
urmăririi penale, și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală,
furniza cu bună știință consumatorilor informația eronată, precum că pot achita
serviciile cu reducere de la 20 % până la 50%.
Având acces conform funcției deținute la evidența achitărilor, Bejenar Elena
introducea date denaturate în evidența contabilă precum că consumatorii achitau
4
datoria pentru gazul consumat prin sistemul de plată „Banca 10”, iar de fapt,
consumatorii transmiteau membrilor grupului criminal mijloace financiare pentru
achitarea gazului consumat, iar mijloacele financiare transmise nu au parvenit pe
conturile SRL „Chișinău - Gaz”, fiind însușite de participanții grupului criminal
organizat.
Consumatorii, care au achitat serviciile pentru gaz prin această schemă
frauduloasă, primeau ordinul de încasare a numerarului de la SRL „Chișinău -
Gaz”, pentru luna următoare, la rubrica datorii fiind indicată suma „0”, adică
achitat, astfel consumatorii fiind încrezuți că au achitat furnizorului gazul
consumat.
Conform rolurilor stabilite Iovcev Laura și alte persoane de încredere,
transmiteau lui Bejenar Elena ordinile de încasare a numerarului (facturile de
achitare pentru consumul de gaz) și mijloacele financiare, suma cărora era mai
mică decât cea indicată în ordinele de încasare, primite de la consumatorii gazelor
naturale ai mun. Chișinău pentru a achita gazul livrat de SRL „Chișinău - Gaz”. La
rândul său, Bejenar Elena prezenta lista consumatorilor operatorului SRL
„Infosapr” pentru a introduce date false în baza unică a societății SRL „Chișinău -
Gaz”, precum că consumatorii în cauză au achitat gazul consumat. Apoi Bejenar
Elena folosind funcția sa de serviciu, introducea date denaturate în evidența
contabilă precum că consumatorii achitau datoria pentru gazul consumat, indicând
că mijloacele financiare achitate sunt în curs de expediție, iar de fapt, banii nu au
fost transferați pe contul SRL „Chișinău - Gaz”.
Astfel, Bejenar Elena prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit
în perioada 20.01.2010-22.02.2011 de la Grosu G., bani în sumă de 35000 lei sub
pretextul achitării furnizorului SRL „Chișinău - Gaz”, pentru gazul natural
consumat de către ultimul.
Tot ea, prin aceeași schemă frauduloasă, în perioada 26.02.2010 -
25.02.2011, a dobândit prin înșelăciune și abuz de încredere de la Cebotari G. bani
în sumă de 21000 lei, pe care i-au sustras.
Tot ea, prin aceeași schemă frauduloasă, în perioada 20.10.2009 -
25.02.2011 a dobândit prin înșelăciune și abuz de încredere de la Maslihov S. bani
în sumă de 1681 lei, pe care i-au sustras.
În același mod, Bejenar Elena, în comun acord cu complicii săi, în perioada
28.02.2010 - 26.01.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de
la Portean E. bani în sumă de 9100 lei, pe care i-au sustras.
În același mod, Bejenar Elena, în comun acord cu complicii săi, în perioada
31.12.2007 - 31.01.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de
la Spiridonov V. bani în sumă de 23516 lei, pe care i-au sustras.
5
În același mod, Bejenar Elena, în comun acord cu complicii săi, în perioada
27.01.2011 - 21.02.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de
la Iachim V. bani în sumă de 6670 lei, pe care i-au sustras.
În același mod, Bejenar Elena, în comun acord cu complicii săi, în perioada
26.04.2010- 27.01.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de la
Benciul I. bani în sumă de 6722 lei, pe care i-au sustras.
În același mod, Bejenar Elena, în comun acord cu complicii săi, în perioada
22.02.2010 - 27.01.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de
la Caminschii D. bani în sumă de 11 897 lei, pe care i-au sustras.
În același mod, Bejenar Elena, în comun acord cu complicii săi, în perioada
28.12.2009 - 31.01.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de
la Coșciug S. bani în sumă de 10010 lei, pe care i-au sustras.
În același mod, Bejenar Elena, în comun acord cu complicii săi, în perioada
20.01.2010- 31.01.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de la
Veșca G. bani în sumă de 9511 lei pe care i-au sustras.
În același mod, Bejenar Elena, în comun acord cu complicii săi, în perioada
29.02.2008 - 28.01.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de
la Jardan E. bani în sumă de 17383 lei, pe care i-au sustras.
În același mod, Bejenar Elena, în comun acord cu complicii săi, în perioada
01.02.2006 - 14.03.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de
la Golban F. bani în sumă de 25350 lei, pe care i-au sustras.
În același mod Bejenar Elena, în comun acord cu complicii săi, în perioada
01.02.2004 - 28.01.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de
la Vulturescu R., bani în sumă de 16065 lei, pe care i-au sustras.
În același mod, Bejenar Elena, în comun acord cu complicii săi, în perioada
28.02.2010 - 14.03.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de
la Vșivcov M., bani în sumă de 5815 lei, pe care i-au sustras.
În același mod, Bejenar Elena, în comun acord cu complicii săi, în perioada
22.03.2010 - 31.01.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de
la Moisei E. bani în sumă de 10200 lei, pe care i-au sustras.
În același mod Bejenar Elena, în comun acord cu complicii săi, în perioada
28.01.2010 - 18.01.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de
la Chiriac V. bani în sumă de 31500 lei, pe care i-au sustras.
În același mod, Bejenar Elena, în comun acord cu complicii săi, în perioada
31.01.2011- 01.03.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de la
Panaghiu L. bani în sumă de 13416 lei, pe care i-au sustras.
În același mod, Bejenar Elena, în comun acord cu complicii săi, în perioada
ianuarie 2010 - februarie 2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit
ilicit de la Orjehovschi V. bani în sumă de 13955 lei, pe care i-au sustras.
6
În perioada anilor 2006-2011 grupul criminal organizat condus de către
Bejenar Elena, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit bunurile
consumatorilor gazelor naturale din mun. Chișinău și anume bani în sumă de
209920 lei, ce constituie proporții deosebit de mari.
Prima instanță a calificat acțiunile inculpatei Bejenar Elena în baza art. 42
alin. (3), 46, 190 alin. (5) Cod penal, ca escrocheria săvârșită în proporții deosebit
de mari, de către un grup criminal organizat, în calitate de organizator,
1.1.3. Inculpata Iovcev Laura, prin înțelegere prealabilă cu Bejenar Elena,
care avea rolul de organizator, o persoană în privința căreia cauza penală a fost
disjunsă și alte persoane neidentificate, acționând din intenție directă, a participat
la activitatea unui grup criminal organizat reunit în scopul comiterii cauzării de
daune materiale prin înșelăciune și abuz de încredere în următoarele circumstanțe.
Astfel, Bejenar Elena, în perioada anilor 2006-2011, activând în funcția de
contabil-șef adjunct la SRL „Chișinău - Gaz”, a organizat în prealabil o reuniune
stabilă de persoane și a condus cu activitatea grupului criminal organizat în
vederea cauzării de daune materiale societății SRL „Chișinău - Gaz”.
Pentru atingerea acestui scop criminal, Bejenar Elena, fiind în înțelegere
prealabilă cu colaboratorii SRL „Chișinău - Gaz” și alte persoane, știind care este
modalitatea achitării serviciilor prin sistemul de plată așa numit „Banca 10” pentru
gazele naturale consumate prestate consumatorilor de către SRL „Chișinău - Gaz”,
furniza cu bună știință consumatorilor informația eronată că pot achita serviciile cu
reducere de la 20% până la 50%, și, având acces, conform funcției deținute la
evidența achitărilor, introducea date denaturate în evidența contabilă precum că
consumatorii achitau datoria pentru gazul consumat. De fapt, consumatorii
transmiteau incomplet, iar mijloacele financiare transmise nu au parvenit pe
conturile SRL „Chișinău - Gaz”.
La parvenirea de la SRL „Chișinău - Gaz” a ordinului de încasare a
numerarului la consumatori, care au achitat prin această schemă frauduloasă,
pentru luna următoare, la rubrica datorii era indicată suma „0”, adică achitat.
Conform rolurilor stabilite, Iovcev Laura și alte persoane de încredere
transmiteau lui Bejenar Elena ordinele de încasare a numerarului (facturile de
achitare pentru consumul de gaz) și mijloace financiare, suma cărora era mai mică
decât cea indicată în ordinile de încasare, primite de la consumatorii gazelor
naturale din mun. Chișinău. La rândul său, Bejenar Elena prezenta lista
consumatorilor operatorului SRL „Infosapr” pentru a introduce date false în baza
unică a societății SRL „Chișinău - Gaz”, precum că consumatorii în cauză au
achitat gazul consumat. Apoi Bejenar Elena, folosind funcția sa de serviciu,
introducea date denaturate în evidența contabilă, precum că consumatorii achitau
datoria pentru gazul consumat, indicând că mijloacele financiare achitate sunt în
7
curs de expediție, iar de fapt, banii nu au fost transferați pe contul SRL „Chișinău -
Gaz”.
Pe parcursul anilor 2006-2011, membrii grupului criminal organizat au
cauzat daune materiale prin înșelăciune și abuz de încredere societății SRL
„Chișinău - Gaz” în sumă totală de 21477682 lei.
Neajunsurile financiare pe parcursul perioadei de șapte ani nu se depistau
din motive că contabilul - șef adjunct al societății Bejenar Elena la întocmirea
dărilor de seamă în această perioadă nu reflecta datele și introducea informație
denaturată.
Prima instanță a calificat acțiunile inculpatei Iovcev Laura în baza art. 42
alin. (5), 46, 196 alin. (4) Cod penal, ca cauzarea în calitate de complice, de către
un grup criminal organizat, de daune materiale în proporții deosebit de mari prin
înșelăciune si abuz de încredere.
1.1.4. Tot ea, Iovcev Laura, prin înțelegere prealabilă cu Bejenar Elena, o
persoană în privința căreia cauza penală a fost disjunsă și alte persoane
neidentificate, acționând din intenție directă, a participat la activitatea unui grup de
persoane reunit în scopul dobândirii bunurilor altei persoane prin înșelăciune și
abuz de încredere.
În perioada anilor 2006-2011, activând în funcția de contabil-șef adjunct la
SRL „Chișinău - Gaz”, Bejenar Elena a organizat și a condus cu activitatea unui
grup criminal organizat în vederea sustragerii mijloacelor financiare de la
consumatorii de gaze naturale. Pentru atingerea acestui scop criminal, Bejenar
Elena, în înțelegere prealabilă cu alți angajați ai SRL „Chișinău - Gaz”, printre care
și Iovcev Laura, precum și cu o persoană în privința căruia s-a dispus încetarea
urmăririi penale, și alte persoane neidentificate de organul de urmărire penală,
furniza cu bună știință consumatorilor informația eronată, precum că pot achita
serviciile cu reducere de la 20 % până la 50%.
Având acces conform funcției deținute la evidența achitărilor, Bejenar Elena
introducea date denaturate în evidența contabilă, precum că consumatorii achitau
datoria pentru gazul consumat prin sistemul de plată „Banca 10”, iar de fapt,
consumatorii transmiteau membrilor grupului criminal mijloace financiare pentru
achitarea gazului consumat, iar mijloacele financiare transmise nu au parvenit pe
conturile SRL „Chișinău - Gaz”, fiind însușite de participanții grupului criminal
organizat.
Consumatorii, care au achitat serviciile pentru gaz prin această schemă
frauduloasă, primeau ordinul de încasare a numerarului de la SRL „Chișinău -Gaz”
pentru luna următoare, la rubrica datorii fiind indicată suma „0”, adică achitat,
astfel consumatorii fiind încrezuți că au achitat furnizorului gazul consumat.
8
Conform rolurilor stabilite Iovcev Laura și alte persoane de încredere
transmiteau lui Bejenar Elena, ordinile de încasare a numerarului (facturile de
achitare pentru consumul de gaz) și mijloacele financiare, suma cărora era mai
mică decât cea indicată în ordinele de încasare, primite de la consumatorii gazelor
naturale din mun. Chișinău pentru a achita gazul livrat de SRL „Chișinău Gaz”. La
rândul său, Bejenar Elena prezenta lista consumatorilor operatorului SRL
„Infosapr” pentru a introduce date false în baza unică a societății SRL „Chișinău -
Gaz”, precum că consumatorii în cauză au achitat gazul consumat. Apoi, Bejenar
Elena folosind funcția sa de serviciu, introducea date denaturate în evidența
contabilă precum că consumatorii achitau datoria pentru gazul consumat, indicând
că mijloacele financiare achitate sunt în curs de expediție, iar de fapt, banii nu au
fost transferați pe contul SRL „Chișinău - Gaz”.
Așadar, Iovcev Laura, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit
în perioada 01.02.2006 - 14.03.2011, de la Golban F. bani în sumă de 25350 lei
sub pretextul achitării furnizorului SRL „Chișinău - Gaz” pentru gazul natural
consumat de către ultimul.
În același mod, Iovcev Laura, în comun acord cu complicii săi, în perioada
29.02.2008 - 28.01.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de
la Jardan E. bani în sumă de 17383 lei, pe care i-au sustras.
În același mod, Iovcev Laura, în comun acord cu complicii săi, în perioada
01.02.2004 - 28.01.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de
la Vulturescu R. bani în sumă de 16065 lei, pe care i-au sustras.
În același mod, Iovcev Laura, în comun acord cu complicii săi, în perioada
28.02.2010 - 14.03.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de
la Vșivcov M. bani în sumă de 5815 lei, pe care i-au sustras.
În același mod, Iovcev Laura, în comun acord cu complicii săi, în perioada
22.03.2010 -31.01.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de la
Moisei E. bani în sumă de 10200 lei, pe care i-au sustras.
În același mod, Iovcev Laura, în comun acord cu complicii săi, în perioada -
28.01.2010 - 18.01.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de
la Chiriac V. bani în sumă de 31 500 lei, pe care i-au sustras.
În același mod, Iovcev Laura, în comun acord cu complicii săi, în perioada
31.01.2011 – 01.03.2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit ilicit de
la Panaghiu L. bani în sumă de 13.416 lei, pe care i-au sustras.
În același mod, Iovcev Laura, în comun acord cu complicii săi în perioada
ianuarie 2010 - februarie 2011, prin înșelăciune și abuz de încredere a dobândit
ilicit de la Orjehovschi V. bani în sumă de 13.955 lei, pe care i-au sustras.
În perioada anilor 2004-2011, Iovcev Laura, fiind membrul grupului
criminal organizat, condus de către Bejenar Elena, prin înșelăciune și abuz de
9
încredere a dobândit ilicit bunurile consumatorilor gazelor naturale din mun.
Chișinău și anume bani în sumă de 133684 lei, ce constituie proporții deosebit de
mari.
Prima instanță calificat acțiunile inculpatei Iovcev Laura în baza art. 42 alin.
(5), 46, 190 alin. (5) Cod penal, ca escrocheria, săvârșită în proporții deosebit de
mari, de către un grup criminal organizat, în calitate de complice.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către:
2.1. Procuror, care a solicitat casarea parțială a sentinței, în parte ce ține de
soluționarea corpurilor delicte, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte,
potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care mijloacele bănești în sumă
de 71098 lei și 1420 euro, să fie trecute în contul părților civile în scopul
recuperării prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în rest de menținut
sentința fără modificări.
În argumentarea apelului, procurorul a invocat că:
- în dispozitivul sentinței instanța incorect a soluționat chestiunile ce ține de
corpurile delicte - mijloacele bănești în sumă de 71098 lei și 1420 Euro, hotărând
de a fi trecute în proprietatea statului;
- în cadrul urmăririi penale mijloacele financiare menționate au fost depistate
și ridicate în cadrul cercetării la fața locului în biroul de serviciu al contabilei
Bejenar Elena la 25.03.2011;
- potrivit art. 106 alin. (2) lit. d) Cod penal - sunt supuse confiscării speciale
bunurile dobândite prin săvârșirea infracțiunii, dacă nu urmează a fi restituite
persoanei vătămate sau nu sunt destinate pentru despăgubirea acesteia;
- conform art. 162 alin. (1) pct. 4) Cod de procedură penală, la soluționarea
cauzei penale corpurile delicte - banii și alte valori dobândite pe cale criminală sau
asupra cărora au fost îndreptate acțiunile criminale se restituie proprietarului sau,
după caz, se trec în venitul statului;
- din învinuirea incriminată și conținutul sentinței de condamnare, rezultă că
prin acțiunile criminale ale condamnaților, părților vătămate le-a fost cauzat
prejudiciul material care urmează a fi recuperat de către persoanele vinovate în
mod solidar, iar pe parcursul urmăririi penale, precum și în cadrul examinării
judiciare a cauzei, părțile vătămate au înaintat și au susținut acțiunile civile privitor
la despăgubire. Mai mult, conform sentinței de condamnare, instanța a admis
acțiunile civile depuse de către părțile vătămate;
- prin soluția instanței în partea corpurilor delicte, rezultă că părțile vătămate
nu au fost despăgubite în mod prompt și primordial;
- sentința în partea ce ține de corpurile delicte - 71098 lei și 1420 euro
dispuse a fi trecute în contul statului, este neîntemeiată, or acestea urmează de
10
trecute în beneficiul părților civile, în scopul recuperării prejudiciului material
cauzat prin infracțiune.
2.2. Avocatul Druță Boris în numele inculpatei Bejenar Elena, care a
solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care Bejenar Elena să fie achitată de sub învinuirea
înaintată.
În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:
- prima insatnță urma să indice cu claritate motivele pe care își întemeiază
sentința de acuzare față de Bejenar Elena, în conformitate cu prevederile art.6 alin.
(1) CEDO;
- instanța nu a individualizat acțiunile lui Bejenar Elena, ci a copiat cele
expuse în rechizitoriu, astfel că toate episoadele incriminate ei de către organul de
urmărie penală sunt asemănătoare unul cu altul, ceea ce pune la îndoială
condamnarea ei și, poartă un caracter nedeterminat, neconcretizat, nedovedit;
- instanța a ignorat față de Bejenar Elena drepturile prevăzute de art. 6 § 1
din Convenția pentru Apărarea Dreptului Omului - un proces echitabil în fața unei
instanțe judecătorești, care în partea sa importantă enunță preemțiunea principiului
supremației dreptului ca element al statelor contractante, ca unul din elementele
fundamentale - principiile, procesul echitabil, admisibilitatea probelor;
- în ședințele judiciare, nu s-au respectat cerințele prevăzute de art. 51-53,
100, 101 Cod de procedură penală, art. 5, art. 13 CEDO, pentru a se stabili
adevărul și ocrotirea drepturilor constituționale;
- nu s-a contribuit la selectarea probelor solicitate pentru a desfășura o
examinare legală și întemeiată pe legislația în vigoare;
- declarativă și neîntemeiată pe condițiile art. 47 Cod penal este afirmația din
sentință, precum că Bejenar Elena pe parcursul anilor 2006-2011 în calitate de
organizator a unui grup criminal organizat a comis daune materiale în proporții
deosebit de mari prin înșelăciune și abuz de încredere. Atât în cadrul examinării
preventive, cât și în cea judiciară, nu a fost confirmat ca Bejenar Elena să fi fost
organizator al grupului criminal organizat;
- toate așa zisele părți vătămate, conștiincios activau autonom, fiecare după
propria convingere, cu scopul de a evita achitarea onestă a cantității consumului cu
gaze naturale. Acțiunile civile, depuse pe tot parcursul examinării judiciare, sunt
identice și neîntemeiate. La întrebările apărării, față de părțile vătămate de ce nu
mergeau să achite în mod corespunzător facturile, răspundeau că cineva le
promitea că este posibil să plătească minus 30% de la prețul consumului real. În
această categorie de părți vătămate sunt medici, ingineri, profesori, avocați, adică
intelectuali, care în mod conștient, cu intenție încălcau legea. Toți activau prin alte
persoane, pe care Bejenar Elena nu le cunoștea. La rândul lor, majoritatea părților
11
vătămate, nu o știau pe Bejenar Elena și o vedeau pentru prima oară în instanța de
judecată;
- pentru a confirma nevinovăția lui Bejenar Elena, era oportun să se clarifice
dacă ea a avut careva atribuție la delapidările stabilite de anchetă în perioadă
(2004-2011). SRL Chișinău este o subdiviziune a Companiei Moldova Gaz și, în
această perioadă s-au efectuat multiple verificări, controale de audit intern și
extern, inclusiv de către organizație de control americană;
- la examinarea cauzei în prima instanță, Bejenar Elena a invocat că nu a
avut atribuție la așa zisa „Banca 10”, nu a fost prezentat cadrul juridic, care erau
persoanele desemnate să o deservească la compania Infosapr SRL, iar la baza de
date prin care se făceau achitările manual, aveau acces majoritatea persoanelor;
- inculpatei Bejenar Elena i s-au încălcat flagrant drepturile procesuale, iar
prima instanță și-a întemeiat sentința de condamnare numai pe presupuneri, pe
deducții subiective, fără a le delimita, a le verifica, a le individualiza;
- în prima instanță a solicitat dispunerea unei expertize complexe, dar
solicitarea a fost respinsă neîntemeiat de prima instanță;
- în prima instanță, inculpatei nu i s-a oferit posibilitatea de a se expune pe
deplin în ultimul cuvânt, prin ce i-au fost încălcate drepturile procesuale.
2.3. Avocatul Ceclu Nicolae cu inculpata Iovcev Laura, care a solicitat
casarea sentinței și pronunțarea unei hotărâri de achitare a lui Iovcev Laura de sub
învinuirea înaintată.
În argumentarea apelului, apelantul a invocat că:
- Iovcev Laura, conform funcției deținute la SRL „Chișinău Gaz”, nu a avut
careva atribuție la bunurile acestei societăți și deci nu i-a cauzat careva daune.
Această afirmație se dovedește și prin faptul că instanța n-a avut probe de a
satisface acțiunea SRL „Chișinău Gaz” dispunând soluționarea ei de instanța civilă,
constatând că mărimea prejudiciului material la momentul examinării cauzei
penale nu este certă, adică nu este dovedit;
- în acțiunile inculpatei Iovcev Laura lipsesc elementele infracțiunilor
imputate;
- în baza ordonanței de pornire a urmăririi penale și ulterior de punere sub
învinuire a lui Iovcev Laura, a fost aplicat art. 42 alin. (5) și art. 46 Cod penal, cu
toate că ulterior s-a constatat faptul că aceasta nu are nici o atribuție, deoarece una
din persoanele așa-zisului „grup criminal organizat” a fost condamnată în baza art.
191 alin. (2) Cod penal, articol care nu a fost incriminat celorlalte persoane puse
sub învinuire, iar în privința altor persoane, care figurau în ordonanța de pornire a
urmăririi penale a fost încetată urmărirea penală. În baza acestor acte de urmărire
penală este demonstrată absența cerințelor art. 42 și art. 46 Cod penal. Această
afirmație este demonstrată și prin conținutul ordonanței de punere sub învinuire a
12
lui Iovcev Laura, care poartă un caracter declarativ, deoarece în ordonanță sunt
expuse niște concluzii generalizate, fără a fi soluționate și concretizate toate
circumstanțele de fapt și de drept;
- în cererea SRL „Chișinău Gaz” adresată IPS Râșcani nu este indicată
mărimea așa-zisei pagube materiale provocate. Deci, concluzia este că ei nu
cunoșteau despre existența sau inexistența „pagubei”. Cu referire la aceeași
situație, în ordonanța de punere sub învinuire nu este indicată proveniența valorii
pagubei de 21477682 lei;
- actul reviziei economico-financiare tematice din 30.06.2011a fost întocmit
în baza documentelor S.I. „Gaz”, dar nu ale SRL „Chișinău Gaz”, și care sunt în
disconcordanță cu actul Nr.5-647874 din 17.12.2010 a Inspectoratului Fiscal de
Stat și cu Hotărârea Nr.387 din 20.08.2010 a Agenției Naționale pentru
reglementare în energetică;
- învinuirea înaintată lui Iovcev Laura în baza art. 196 alin. (4) Cod penal, nu
și-a găsit confirmare în urma cercetării judecătorești. Astfel, suma indicată în
calitate de pagubă în ordonanță nu corespunde cu suma pagubei indicate în cererea
SRL „Chișinău Gaz”, iar ultimei nu i-a fost dovedit că prin acțiunile lui Iovcev
Laura i-ar fi pricinuită vre-o pagubă, ori Iovcev Laura ar fi primit careva beneficii;
- în privința învinuirii în baza art. 42 alin. (5), 46, 190 alin. (5) Cod penal, în
ședința de judecată nu s-a confirmat învinuirea, deoarece nu a fost probat faptul că
Iovcev Laura a participat la săvârșirea escrocheriei, or chiar părțile vătămate, pe
acest capăt de învinuire, la etapa urmăririi penale, au depus acțiuni civile în care
Iovcev Laura nu era vizată, iar ulterior în instanța de judecată, la insistența „cuiva”
au fost depuse alte acțiuni cu un alt conținut în care este vizată și Iovcev Laura;
- ordonanțele Judecătoriei sect. Rîșcani, cu privire la transmiterea bunului
gajat din 2009, 2010, copia carnetului de muncă și bonul de plată (anexate la
dosar) ne demonstrează faptul absenței relațiilor normale dintre Bejenar Elena și
Iovcev Laura în această perioadă de timp, ori în urma comportamentului lui
Bejenar Elena a fost impusă Iovcev Laura să achite creditul primit de Bejenar
Elena, pentru care fapt și-a înstrăinat apartamentul, iar părțile vătămate nu au
cunoscut-o pe Iovcev Laura până la ședința de judecată, fapt ce rezultă din
declarațiile părților vătămate făcute în ședința de judecată;
- declarațiile martorului Sopivnic A. și sentința de condamnare a cet. Macari
E. (anexată la dosar de acuzatorul de stat) nu pot servi drept probe veridice de
condamnare, dat fiind faptul că Macari E. n-a fost audiată în ședința de judecată,
deoarece acuzatorul de stat s-a refuzat de proba dată, iar declarațiile lui Sopivnic
A. au fost făcute sub influență ori el, Sopivnic A. în cauza dată a avut calitatea de
bănuit și ulterior a fost dispusă încetarea urmăririi penale.
13
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 noiembrie
2016, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de avocatul Druță Boris în
numele inculpatei Bejenar Elena și de avocatul Ceclu Nicolae cu inculpata Iovcev
Laura și admis apelul declarat de procuror, casată în partea corpurilor delicte-
mijloace bănești în sumă de 71098 lei și 1420 Euro sentința, cu pronunțarea unei
noi hotărâri în această parte potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin
care:
- Corpurile delicte corpurile delicte - mijloace bănești în sumă de 71098 lei
și 1420 euro, care se păstrează în camera de păstrare a Procuraturii s. Centru, mun.
Chișinău, s-a dispus a fi restituite părților civile conform cotelor din sumele
încasate, Vulturescu R. - 16065 lei, Vșivcov M. - 5815 lei, Coșciug S. – 10010 lei,
Grosu G. – 35000 lei, Benciul I. – 6722 lei, Jardan E. – 17383 lei, Golban F. –
25350 lei, Chiriac V. – 31500 lei, Caminschii D. – 11.897 lei, Portean E. – 9100
lei, Orjehovschi V. – 13955 lei, Panaghiu L. – 8000 lei, Moisei E. – 10.200 lei,
Iachim V. – 6670 lei, Veșca G. - 9511 lei, Spiridonov V. – 23.516 lei, în scopul
recuperării prejudiciului cauzat prin infracțiune.
În rest, sentința a fost menținută.
3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat reieșind din faptul că
mijloacele financiare au fost depistate și ridicate în cadrul cercetării la fața locului
în biroul de serviciu al inculpatei Bejenar Elena la 25.03.2011, că este întemeiat ca
corpurile delicte - mijloacele bănești în sumă de 71098 lei și 1420 euro, care se
păstrează în camera de păstrare a Procuraturii sectorului Centru, mun. Chișinău, de
restituit părților civile conform cotelor din sumele încasate, în scopul recuperării
prejudiciului cauzat prin infracțiune.
Decizia instanței de apel din 28 noiembrie 2016 a fost atacată cu recurs
ordinar de către:
4.1. Inculpata Iovcev Laura, care a indicat temeiurile pentru recurs prevăzute
de art. 427 alin. (1) pct. 2) și 6) Cod de procedură penală, și a solicitat casarea
sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată, pe motiv că nu a comis
infracțiunile incriminate.
4.2. Avocații Daguța Liuba și Prodan Svetlana în numele inculpatei Iovcev
Laura, care au indicat temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct.
6), 8) Cod de procedură penală, care au solicitat casarea sentinței primei instanțe și
deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.
4.3. Avocatul Druță Boris, în numele inculpatei Bejenar Elena, care a indicat
temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 12), 13) Cod de
procedură penală și a solicitat casarea hotărârilor menționate, cu dispunerea
rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
14
Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 21
martie 2017, au fost admise recursurile ordinare declarate și casată total decizia
instanței de apel din 28 noiembrie 2016, fiind dispusă rejudecarea cauzei de către
aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
5.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs ordinar a constatat că prima
instanță nu a constatat prezența sau lipsa în acțiunile inculpatelor a semnului
calificativ esențial, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) și 196 alin.
(4) Cod penal - „în proporții deosebit de mari”, nu a apreciat fiecare probă separat,
din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate
probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu
circumstanțele de fapt și de drept indicate în rechizitoriu. Nu a indicat în hotărâre
motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării.
De asemenea, instanța de recurs ordinar a stabilit că prima instanță nu a
judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o
hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea
soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.
În continuare, instanța de recurs ordinar a atestat că instanța de apel nu a
reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de prima
instanță, repetându-le întocmai, nu a desființat sentința și nu a rejudecat cauza
potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând
o sentință nemotivată legal și a depășit limitele învinuirii.
Mai mult, instanța de recurs ordinar a notat că instanța de apel nu a apreciat
fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și
veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării
lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și de drept indicate în rechizitoriu. Nu a
indicat în hotărâre motivele pentru care a respins probele și versiunile apărării.
Totodată, instanța nu a soluționat în niciun fel demersul apărării privind
cercetarea suplimentară a probelor incluse în lista înaintată de avocatul Șeremet V.
(f.d. 64, vol. XII), aceste probe nefiind verificate și cercetate suplimentar, și
instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în apelurile apărării și
repetate în recursurile ordinare.
Astfel, instanța de recurs ordinar a concluzionat că circumstanțele expuse
atestă că ambele instanțe nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au
adoptat hotărâri care nu cuprind motive legale pe care se întemeiază soluția,
motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, că instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, și că recursurile de pe rol sunt
întemeiate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 februarie
2019, au fost admise apelurile declarate, casată parțial sentința și pronunțată o nouă
15
hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Bejenar Elena și
Iovcev Laura au fost achitate de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute
de art. 42 alin. (5), 46, 196 alin. (4) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatelor nu
întrunește elementele infracțiunii.
Acțiunea civilă înaintată de SRL „Chișinău-Gaz” privind încasarea
prejudiciului material cauzat prin infracțiune a fost lăsată fără examinare.
Corpurile delicte: mijloacele bănești în sumă de 71098 lei și 1420 Euro, care
se păstrează în camera de păstrare a Procuraturii sect. Centru, mun. Chișinău, a fost
dispus să fie restituite părților civile Vulturescu R., Vșicov M., Coșciug S., Grosu
Gh., Benciul I., Jardan E., Golban F., Chiriac V., Caminschii D., Portean E.,
Orjehovschi V., Panaghiu L., Moisei E., Iachim V., Veșca Gh., Spiridonov Vl., în
scopul recuperării prejudiciului cauzat prin infracțiune.
În rest, sentința primei instanțe a fost menținută.
6.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel verificând legalitatea și
temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, a
constatat că inculpata Bejenar Elena se învinuiește în aceea că în perioada anilor
2006-2011, activând în funcția de contabil-șef adjunct la SRL „Chișinău-Gaz”, a
organizat în prealabil o reuniune stabilă de persoane și a condus cu activitatea
grupului criminal organizat în vederea cauzării de daune materiale societății
„Chișinău-Gaz”.
Pentru atingerea acestui scop criminal, Bejenar Elena, fiind în înțelegere
prealabilă cu colaboratorii SRL „Chișinău-Gaz” și alte persoane, știind că este
modalitatea achitării serviciilor prin sistemul de plată așa numit „Banca 10” pentru
gazele naturale consumate prestate consumatorilor de către SRL „Chișinău-Gaz”,
furniza cu bună știință consumatorilor informația eronată că pot achita serviciile cu
reducere de la 20% până la 50%, și, având acces conform funcției deținute la
evidența achitărilor, introducea date denaturate în evidența contabilă precum că
consumatorii achitau datoria pentru gazul consumat. De fapt, consumatorii
transmiteau incomplet, iar mijloacele financiare transmise n-au parvenit pe
conturile SRL „Chișinău-Gaz”.
La parvenirea de la SRL „Chișinău Gaz” a ordinului de încasare a
numerarului la consumatori, care au achitat prin această schemă frauduloasă,
pentru luna următoare, la rubrica datorii era indicată suma „0”, adică achitat.
Astfel, Bejenar Elena, având rolul de organizator a grupului criminal, a
instigat-o pe Iovcev Laura și alte persoane contra unei remunerări bănești în
vederea participării la cauzarea de daune materiale societății „Chișinău-Gaz”.
Conform rolurilor stabilite Iovcev Laura și alte persoane de încredere
transmiteau lui Bejenar Elena ordinele de încasare a numerarului (facturile de
achitare pentru consumul de gaz) și mijloace financiare, suma cărora era mai mică
16
decât cea indicată în ordinile de încasare, primite de la consumatorii gazelor
naturale ale municipiului Chișinău. La rândul său, Bejenar Elena prezenta lista
consumatorilor operatorului SRL „Infosapr” pentru a introduce date false în baza
unică a societății „Chișinău-Gaz”, precum că consumatorii în cauză au achitat
gazul consumat. Apoi Bejenar Elena, folosind funcția sa de serviciu, introducea
date denaturate în evidența contabilă precum că consumatorii achitau datoria
pentru gazul consumat, indicând că mijloacele financiare achitate sunt în curs de
expediție, iar de fapt, banii n-au fost transferați pe contul SRL „Chișinău-Gaz”.
Pe parcursul anilor 2006-2011, membrii grupului criminal organizat au
cauzat daune materiale prin înșelăciune și abuz de încredere societății „Chișinău
Gaz” în sumă totală de 21477682 lei.
Neajunsurile financiare pe parcursul perioadei de șapte ani nu se depistau
din motive că contabilul-șef adjunct al societății Bejenar Elena la întocmirea
dărilor de seamă în această perioadă nu reflecta datele și introducea informație
denaturată.
Instanța de apel a indicat că de către organul de urmărire penală s-au
calificat acțiunile inculpatei Bejenar Elena în baza art. 42 alin. (3), 46, 196 alin. (4)
Cod penal - cauzarea în calitate de organizator, de către un grup criminal organizat,
de daune materiale în proporții deosebit de mari, prin înșelăciune și abuz de
încredere.
Totodată, instanța de apel a mai constatat că inculpata Iovcev Laura se
învinuiește în aceea că, prin înțelegere prealabilă cu Bejenar Elena, care avea rolul
de organizator, S. A. și alte persoane neidentificate acționând din intenție directă a
participat la activitatea unui grup criminal organizat reunit în scopul comiterii
cauzării de daune materiale prin înșelăciune și abuz de încredere în următoarele
circumstanțe.
Astfel, Bejenar Elena, în perioada anilor 2006-2011, activând în funcția de
contabil-șef adjunct la SRL „Chișinău-Gaz”, a organizat în prealabil o reuniune
stabilă de persoane și a condus cu activitatea grupului criminal organizat în
vederea cauzării de daune materiale societății „Chișinău-Gaz”.
Pentru atingerea acestui scop criminal, Bejenar Elena, fiind în înțelegere
prealabilă cu colaboratorii SRL „Chișinău-Gaz” și alte persoane, știind care este
modalitatea achitării serviciilor prin sistemul de plată așa numit „Banca 10” pentru
gazele naturale consumate prestate consumatorilor de către SRL „Chișinău-Gaz”,
furniza cu bună-știință consumatorilor informația eronată că pot achita serviciile cu
reducere de la 20% până la 50%, și, având acces conform funcției deținute la
evidența achitărilor, introducea date denaturate în evidența contabilă precum că
consumatorii achitau datoria pentru gazul consumat. De fapt, consumatorii
17
transmiteau incomplet, iar mijloacele financiare transmise n-au parvenit pe
conturile SRL „Chișinău-Gaz”.
La parvenirea de la SRL „Chișinău Gaz” a ordinului de încasare a
numerarului la consumatori, care au achitat prin această schemă frauduloasă,
pentru luna următoare, la rubrica datorii era indicată suma „0”, adică achitat.
Conform rolurilor stabilite, Iovcev Laura și alte persoane de încredere
transmiteau lui Bejenar Elena ordinele de încasare a numerarului (facturile de
achitare pentru consumul de gaz) și mijloace financiare, suma cărora era mai mică
decât cea indicată în ordinele de încasare, primite de la consumatorii gazelor
naturale ale municipiului Chișinău. La rândul său, Bejenar Elena prezenta lista
consumatorilor operatorului SRL „Infosapr” pentru a introduce date false în baza
unică a societății „Chișinău-Gaz”, precum că consumatorii în cauză au achitat
gazul consumat. Apoi Bejenar Elena, folosind funcția sa de serviciu introducea
date denaturate în evidența contabilă precum că consumatorii achitau datoria
pentru gazul consumat, indicând că mijloacele financiare achitate sunt în curs de
expediție, iar de fapt, banii n-au fost transferați pe contul SRL „Chișinău-Gaz”.
Pe parcursul anilor 2006-2011 membrii grupului criminal organizat au
cauzat daune materiale prin înșelăciune și abuz de încredere societății „Chișinău
Gaz” în sumă totală de 21477682 lei.
Neajunsurile financiare pe parcursul perioadei de șapte ani nu se depistau
din motive că contabilul-șef adjunct al societății Bejenar Elena la întocmirea
dărilor de seamă în această perioadă nu reflecta datele și introducea informație
denaturată.
Instanța de apel a notat că organul de urmărire penală a calificat acțiunile
inculpatei Iovcev Laura în baza art. 42 alin. (5), 46, 196 alin. (4) Cod Penal al RM
- cauzarea în calitate de participație, de către un grup criminal organizat, de daune
materiale în proporții deosebit de mari, prin înșelăciune și abuz de încredere.
Instanța de apel a indicat că cercetând în cumul probele administrate în
ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludentei, utilității
și veridicității raportată la declarațiile părților date în ședința de judecată și probele
administrate, a considerat că inculpata Bejenar Elena învinuită în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 46, 196 alin. (4) Cod penal - săvârșirea în
calitate de organizator a cauzării de daune materiale de către un grup criminal
organizat în proporții deosebit de mari prin înșelăciune și abuz de încredere și
inculpata Iovcev Laura învinuită în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin.
(5), 46, 196 alin. (4) Cod penal - săvârșirea în calitate de complice a cauzării de
daune materiale de către un grup criminal organizat în proporții deosebit de mari
prin înșelăciune și abuz de încredere, urmează a fi achitate, deoarece fapta
18
inculpatelor nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, în temeiul art.
390 alin. (1), pct. 3) Cod de procedură penală.
În acest sens, cu privire la acest capăt de învinuire, instanța de apel a
menționat că potrivit sentinței, prima instanță și-a întemeiat concluziile asupra
vinovăției inculpatelor Bejenar Elena și Iovcev Laura în baza actului reviziei
economico-financiare tematice efectuată la SRL „Chișinău-Gaz” din 30.06.2011,
conform căruia în perioada 01.01.2005 - 28.02.2011 în rezultatul introducerii
manuale în subcontul „Contabilitate Chișinău-Gaz” în baza de date S.I. „Gaz” a
informației privind achitarea datoriilor persoanelor fizice pentru gazele naturale
livrate, fără ca informația respectivă să fie confirmată prin careva documente
justificative primare, întreprinderii SRL „Chișinău-Gaz” a fost cauzat un prejudiciu
prin diminuarea neîntemeiată a datoriilor debitoare ale consumatorilor, în sumă
totală de 21477682 lei.
Instanța de apel a specificat că actul respectiv a fost întocmit de către
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției în scopul inspectării
factorilor ce influențează protecția intereselor consumatorilor și evaluarea
procedurilor stabilite întru evitarea eventualelor fraude și delapidări la
comercializarea gazelor în cadrul SRL „Chișinău-Gaz”.
De asemenea, instanța de apel a relevat că fapta prejudiciabilă a laturii
obiective a infracțiunii prevăzute de art. 196 Cod penal se materializează prin
acțiunea sau inacțiunea principală de cauzare a daunelor materiale, precum și
acțiunea adiacentă care se exprimă prin înșelăciune sau abuz de încredere.
Acuzatorul de stat a statuat în actul de învinuire înaintat inculpatelor Bejenar
Elena și Iovcev Laura, precum că acestea „având acces conform funcției deținute
la evidența achitărilor, introduceau date denaturate în evidența contabilă precum
că consumatorii achitau datoria pentru gazul consumat. De fapt, consumatorii
transmiteau incomplet, iar mijloacele financiare transmise n-au parvenit pe
conturile SRL „Chișinău-Gaz”. Pe parcursul anilor 2006-2011 membrii grupului
criminal organizat au cauzat daune materiale, prin înșelăciune și abuz de
încredere societății „Chișinău-Gaz” în sumă totală de 21477682 lei. Neajunsurile
financiare pe parcursul perioadei de șapte ani nu se depistau din motiv că
contabilul-șef adjunct al societății Bejenar Elena la întocmirea dărilor de seamă
în această perioadă nu reflecta datele și introducea informație denaturată”.
Instanța de apel a reținut că în cazul infracțiunii prevăzute de art. 196 Cod
penal, de regulă, făptuitorul folosește bunurile proprietarului și îi cauzează acestuia
daună materială în modalitatea prescrisă de dispoziția acestui articol, adică fie prin
înșelăciune, fie prin abuz de încredere, însă bunul material rămâne a fi în
continuare în proprietatea aceleiași persoane.
19
La fel, s-a relevat că specific pentru infracțiunea reglementată la art. 196
Cod Penal „cauzarea de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere”
constă că „fapta comisă să nu constituie o însușire”, cu toate acestea, prima
instanță a constatat că „mijloacele financiare nu au parvenit pe conturile SRL
„Chișinău-Gaz”, fiind însușite.
Mai mult, instanța de apel a notat că potrivit rechizitoriului, inculpatelor
Bejenar Elena și Iovcev Laura li s-a incriminat comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 196 alin. (4) Cod penal - „cauzarea de daune materiale proprietarului prin
înșelăciune sau abuz de încredere”, în perioada anilor 2004-2011, cauzând SRL
„Chișinău-Gaz” o daună în mărime de 21477682 lei.
În contextul laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) Cod
penal și incriminate inculpatelor, instanța de apel a specificat că aceasta presupune
folosirea bunurilor altuia în vederea tragerii de foloase patrimoniale, săvârșită
contrar intereselor proprietarului acestor bunuri și în interesele personale ale
făptuitorului (sau a terților). În acest fel, se exercită o influențare nemijlocită
infracțională asupra drepturilor proprietarului bunurilor de care făptuitorul este
obligat să se folosească în corespundere cu prevederile contractului de muncă sau
ale contractului comercial. Totodată, bunurile victimei sunt folosite în mod gratuit,
în lipsa unei contraprestații corespunzătoare.
În speță, instanța de apel a apreciat critic proba invocată de acuzatorul de
stat, și anume - actul reviziei economico financiare tematice efectuată la SRL
„Chișinău-Gaz” din 30.06.2011, și care a fost reținută ca fiind o probă
incontestabilă de către prima instanță la baza sentinței de condamnare, instanța de
apel menționând că prin aceasta nu se dovedește faptul că inculpatele ar fi folosit
mijloacele bănești în vederea tragerii de foloase patrimoniale și nici nu se probează
faptul cauzării de daune materiale prin înșelăciune și abuz de încredere.
În acest context, instanța de apel a indicat că au fost admise cererile părții
apărării de a fi efectuată expertiza judiciară contabilă, financiar-bancară în comisie,
repetate, fiind întocmit raportul de expertiză judiciară nr. 56 din 17 ianuarie 2019,
prin care s-a constatat că expertul nu poate confirma careva prejudiciu real cauzat
SRL „Chișinău-Gaz” în perioada de învinuire a inculpatelor Bejenar Elena și
Iovcev Laura - 2006-2011, din cauza neprezentării documentelor contabile primare
(care au fost nimicite - scrisoarea nr. 923 din 24.05.2018) și a lipsei inventarierii
debitorilor (persoanele răuplatnice de gaze naturale) pe perioada respectivă, iar
suma de 6862435 lei (21477682 lei-14615247 lei) este o datorie debitorială
înregistrată în contabilitatea entității. Prejudiciul real cauzat SRL „Chișinău-Gaz”
în perioada 2006-2011 nu poate fi confirmat din cauza neprezentării documentelor
contabile primare (care au fost nimicite - scrisoarea nr. 923 din 24.05.2018).
20
Totodată, instanța de apel a notat că a apreciat prin prisma prevederilor art.
101 Cod de procedură penală și actul reviziei economico-financiare tematice
efectuată la SRL „Chișinău-Gaz” din 30.06.2011 și pe de altă parte concluziile
formulate în raportul de expertiză judiciară nr. 56 din 17 ianuarie 2019, și instanța
de apel a atestat că vinovăția inculpatelor Bejenar Elena și Iovcev Laura nu a fost
dovedită „dincolo de orice dubiu rezonabil”.
În această ordine de idei, instanța de apel a indicat că pentru a fi stabilită
vinovăția inculpatelor Bejenar Elena și Iovcev Laura, acuzatorul de stat urma să
dovedească existența unui prejudiciu material în proporții deosebit de mari,
exprimat prin urmările prejudiciabile, care constituie element obligatoriu al laturii
obiective a infracțiunii, în speță în sumă de 21477682 lei, însă, prin raportul de
expertiză judiciară nr. 56 din 17 ianuarie 2019 s-a concluzionat că nu poate fi
confirmat careva prejudiciu real cauzat SRL „Chișinău-Gaz” în perioada de
învinuire a inculpatelor Bejenar Elena și Iovcev Laura - 2006-2011.
Cu referire la actul reviziei economico-financiare tematice efectuată la SRL
„Chișinău-Gaz” din 30.06.2011, prin care inițial s-a stabilit că întreprinderii SRL
„Chișinău-Gaz” i-a fost cauzat un prejudiciu prin diminuarea neîntemeiată a
datoriilor debitoare ale consumatorilor în sumă totală de 21477682 lei, instanța de
apel a atestat că acest act prezintă rezerve semnificative, care însă nu pot fi
suplinite prin declarațiile martorilor sau declarațiilor părților vătămate, avându-se
în vedere complexitatea acestui subiect.
Având în vedere circumstanțele expuse supra, precum și concluziile
raportului de expertiză judiciară nr. 56 din 17 ianuarie 2019, instanța de apel a
conchis că nu poate determina legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă
exprimată prin acțiunea de cauzare a daunelor materiale, prin înșelăciune sau abuz
de încredere și urmările prejudiciabile, având în vedere că însăși existența
prejudiciului nu poate fi dovedită prin probe pertinente și concludente.
Totodtă, cu referire la acțiunea civilă înaintată de SRL „Chișinău-Gaz”
privind încasarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în temeiul art. 387
alin. (2) pct. 2) Cod procedură penală, instanța de apel a lăsat-o fără examinare.
Cu referire la capătul de învinuire incriminat inculpatei Bejenar Elena
în baza art. 42 alin. (3), 46, 190 alin. (5) Cod penal și inculpatei Iovcev Laura
în baza art. 42 alin. (5), 46, 190 alin. (5) Cod penal.
Instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatelor pe aceste capete de
acuzare a fost pe deplin confirmată în cadrul ședinței de judecată, de către
acuzatorul de stat, reținând în acest sens ca pertinente și concludente declarațiile
părților vătămate Spiridonov Vladimir, Benciu Ion, Chiriac Vasile, Jardan Efimia,
Caminschii Dumitru, Portean Eduard, Coșciug Serghei, Iachim Veronica, Moisei
Ecaterina, Orjehovschi Valentina, Panaghiu Liubovi, Veșca Gheorghe, Vșivcov
21
Maria, Volturescu Raisa, Golban Fedosia, prin care se confirmă schema
infracțională prin intermediul căreia au operat inculpatele, și anume se propuneau
consumatorilor să achite facturile de plată pentru consumul gazelor naturale cu
reduceri, aceștia primeau ordinul de încasare a numerarului de la SRL „Chișinău-
Gaz” pentru luna următoare, la rubrica datorii fiind indicată suma „0”, astfel
consumatorii fiind încrezuți că au achitat furnizorului gazul consumat.
Astfel, instanța de apel a atestat că conform rolurilor stabilite Iovcev Laura
și alte persoane de încredere, transmiteau lui Bejenar Elena ordinile de încasare a
numerarului (facturile de achitare pentru consumul de gaz) și mijloacele financiare,
suma cărora era mai mică decât cea indicată în ordinele de încasare, primite de la
consumatorii gazelor naturale ai mun. Chișinău pentru a achita gazul livrat de SRL
„Chișinău - Gaz”. La rândul său, Bejenar Elena prezenta lista consumatorilor
operatorului SRL „Infosapr” pentru a introduce date false în baza unică a societății
SRL „Chișinău -Gaz”, precum că consumatorii în cauză au achitat gazul consumat.
Apoi, inculpata Bejenar Elena folosind funcția sa de serviciu introducea date
denaturate în evidența contabilă precum că consumatorii achitau datoria pentru
gazul consumat, indicând că mijloacele financiare achitate sunt în curs de
expediție, iar de fapt, banii nu au fost transferați pe contul SRL „Chișinău - Gaz”
Instanța de apel a reținut că inculpata Bejenar Elena a fost cea care a
organizat săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 190 alin. (5) Cod penal, prin
crearea unui grup anumit de persoane de încredere, care urmau să furnizeze
consumatorilor de gaze informația neveridică privind pretinsele reduceri la achitări
pentru gazele natural consumate, printre care a figurat și inculpata Iovcev Laura.
Totodată, aceste persoane îi aduceau lui Bejenar Elena facturile și mijloacele
bănești ale consumatorilor respectivi.
La fel, instanța de apel a stabilit că inculpata Bejenar Elena a dirijat
săvârșirea infracțiunii prin prezentarea listei consumatorilor operatorului SRL
„Infosapr” pentru a introduce date false în baza unică a societății „Chișinău-Gaz”
precum că consumatorii în cauză au achitat gazul consumat. Apoi, Bejenar Elena,
folosind funcția sa de serviciu introducea date denaturate în evidența contabilă
precum că consumatorii achitau datoria pentru gazul consumat, indicând că
mijloacele financiare achitate sunt în curs de expediție, banii nefiind, de fapt,
transferați pe contul SRL „Chișinău-Gaz” și, în final, în acest scop, creând un grup
criminal organizat.
De asemenea, s-a constatat că inculpata Iovcev Laura a avut calitatea de
complice, or, aceasta se ocupa de furnizarea informației privind înlesnirile la
achitări, ocupând totodată funcția de intermediar dintre banii consumatorilor și
Bejenar Elena, fapt confirmat de declarațiile martorului Sopivnic Anatolie, date în
ședința de judecată, precum și de procesul-verbal de examinare din 28.07.2011,
22
prin care a fost supusă examinării lista consumatorilor care au achitat gazul
consumat prin „Bancal 10”, prin intermediul lui Bejenar Elena și Iovcev Laura, în
cadrul examinării căreia s-a stabilit că în această listă sunt incluse și persoane care
achitau gazul prin intermediul lui Macari Elena, Vrabie Maria și Sopivnic
Anatolie, care transmiteau facturile inculpatei Iovcev Laura.
În acest sens, instanța de apel a reținut că considerentele primei instanțe sunt
motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, sub
aspectul că vinovăția inculpatelor în săvârșirea faptelor prejudiciabile de
escrocherie este dovedită în cadrul procesului penal.
Instanța de apel a respins ca nefondate argumentele inculpatei Iovcev Laura
precum că ultima nu a înșelat pe nimeni și nu a primit careva bunuri materiale de la
părțile vătămate, care au fost recunoscute în cauza penală, din considerentul că
declarațiile acesteia nu coroborează cu probele anexate la cauza penală, având
scopul da a o eschiva pe inculpată de la răspunderea penală și împiedicarea aflării
adevărului.
Mai mult, instanța de apel a stabilit că însăși inculpata Iovcev Laura a
recunoscut în ședință că, „în luna noiembrie - decembrie 2009, luna ianuarie-
februarie 2010, într-adevăr ea a luat bonurile de plată de la d-na Macari și d-na
Vrabie și le transmitea lui Bejenar Elena, deoarece avea probleme cu ea, cu
creditul ipotecar și cu casa pusă în gaj. Despre reducerea de 50% a aflat în
convorbire cu Bejenar Elena. Ulterior, a comunicat lui Macari și Vrabie despre
aceste reduceri. Ea nu a achitat cu aceste reduceri serviciile pentru consumul de
gaze naturale, deoarece ea cunoaște, că serviciile comunale trebuie achitate la
bancă”.
Instanța de apel a notat că inculpata a dat declarații evazive, evitând careva
detalii concrete ce se referă la faptele incriminate. Aceasta a declarat că știe, că
persoanele fizice urmează să achite prin intermediul băncilor sau poștă, în același
moment, fiind în imposibilitate de a explica de ce nu achita prin banca comercială
facturile transmise ei cu bani de la alte persoane.
Subsidiar, instanța de apel a indicat că fiind audiată la urmărirea penală în
calitate de învinuită, Iovcev Laura a menționat că, la propunerea contabilei șef-
adjunct al SRL „Chișinău-Gaz”, Bejenar Elena de a găsi persoane doritoare să
achite gazul consumat cu reducere de 50 %, a apelat la cunoscuții săi Sopivnic
Anatol, Macari Elena și Vrabie Maria. Declară că a primit facturile și banii pentru
gaz colectate de la mai mulți consumatori prin intermediul acestor persoane.
Facturile și banii pentru gaz cu reducere de 50 %, erau transmise lui Bejenar Elena.
(f.d. 81, vol. VIII).
Totodată, instanța de apel a atestat că inculpata Iovcev Laura și-a schimbat
declarațiile și a negat faptul discuției cu Sopivnic Anatolie despre achitarea gazului
23
consumat cu reducere și primirii de la acesta a facturilor și banii altor persoane
fizice și transmiterea lor lui Bejenar Elenei (f.d. 124-125, vol. X), contrar celor
declarate de martorul Sopivnic Anatolie, care a confirmat, prin declarațiile date în
ședința de judecată, participația lui Iovcev Laura în schema infracțională.
Cu referire la apelul declarat de procuror:
Instanța de apel a reținut temeinicia acestui apel, în temeiul art. 106 alin. (2)
lit. d) Cod penal și art. 162 alin. (1), pct. 4) Cod de procedură penală, menționând
că din învinuirea incriminată și conținutul sentinței de condamnare rezultă că prin
acțiunile criminale ale condamnaților, părților vătămate le-a fost cauzat prejudiciul
material, care urmează a fi recuperat de către persoanele vinovate în mod solidar.
Astfel, instanța de apel a considerat întemeiat ca corpurile delicte -
mijloacele bănești în sumă de 71098,0 lei și 1420,0 Euro, care se păstrează în
camera de păstrare a Procuraturii sectorului Centru, mun. Chișinău, de restituit
părților civile.
Decizia instanței de apel din 25 februarie 2019, este atacată cu recurs
ordinar de către:
7.1. Procuror, care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin.
(1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală și solicită casarea parțială a deciziei
instanței de apel în partea achitării inculpatei Bejenar Elena de sub învinuirea de
comitere a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 46, 196 alin. (4) Cod penal și a
inculpatei Iovcev Laura de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de
art. 42 alin. (5), 46, 196 alin. (4) Cod penal, cu menținerea în rest a sentinței primei
instanțe.
În argumentarea recursului, recurentul invocă că:
- instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,
hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea
soluției contrazice cu dispozitivul hotărârii și este expus neclar;
- instanța de apel a ignorat circumstanțele de fapt și de drept, că inculpatele
au săvârșit infracțiunile incriminate și organul de urmărire penală a încadrat corect
acțiunile lui Bejenar Elena în baza art. 42 alin. (3), 46, 196 alin. (4) Cod penal și a
lui Iovcev Laura în baza art. 42 alin. (5), 46, 196 alin. (4) Cod penal, iar prima
instanță corect a reținut infracțiunile incriminate;
- deși în ședința instanței de apel de către partea acuzării au fost prezentate
probe, care au fost acumulate de către organul de urmărire penală în strictă
conformitate cu prevederile legislației procesual-penale și în conformitate cu
prevederile art. 101 Cod de procedură penală și care coroborează între ele, ce
confirmă vinovăția lui Bejenar Elena în comiterea infracțiunilor și Iovcev Laura
incriminate, probe ce au fost apreciate eronat de instanța de apel;
24
- instanța de apel nu a respectat în deplină măsură prevederile normelor
prevăzute de art. 101 alin. (1), 394 alin. (1) pct. 1), 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct.
8), 419 Cod de procedură penală, prin ce s-au comis erori de drept, or
nepronunțarea asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea
fondului apelului.
7.2. Avocatul Druță Boris în numele inculpatei Bejenar Elena, care indică
temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 13), 14) Cod de
procedură penală, art. 6 §1 CEDO, solicită casrea sentinței primei instanțe și a
deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, de achitare a lui Bejenar
Elena de sub învinuirea înaintată în baza art. 42 alin. (5), 46, 190 alin. (5) Cod
penal.
În argumentarea recursului, recurentul invocă că:
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel
sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau
instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;
- nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o
hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a
fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în
baza unei legi mai blânde;
- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;
- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;
- a intervenit o lege penală mai favorabilă condamnatului;
- Curtea Constituțională a recunoscut neconstituțională prevederea legii
aplicate în cauza respectivă;
- instanțele de judecată au ignorat principiul individualizării faptelor
inculpatelor, nefiind luat în calcul că nu a o fost stabilită o perioadă concretă în
care Bejenar Elena e învinuită că a comis infracțiunea imputată, precum și sumele
însușite de Iovcev Laura;
- instanțele au ignorat principiul individualizării pedepsei, or inculpatele nu
au activat împreună la contabilitatea companiei SRL „Chișinău-Gaz”;
- infracțiunea care i se incriminează lui Bejenar Elena ține de infracțiunile
economice, volumul căreia este determinat de suma exact confirmată a
prejudiciului, care determină calificarea, așa cum prevede art. 126 Cod penal.
Pentru aceasta, atât organul de urmărire penală, prima instanță, reieșind din
principiul egalității armelor, stipulate de CEDO) erau obligate să efectuieze toate
modalitățile de acumulare a probelor legale. Să nu-și întemeieze condamnarea pe
acțiunile civile prezentate la materialele dosarului;
25
- prima instanță, și instanța de apel au ignorant cerințele art.219-223 din
Codul de procedură penală, or atunci când probele la acțiunea civilă sunt
neîntemeiate, neconcrete, neconfirmate, instanța poate doar a admite acțiunea
civilă;
- în decizie se menționează că Bejenar Elena a pricinuit pierderi materiale
așa ziselor părți vătămate împreună cu „alte persoane de încredere” a specifica cine
sunt acele persoane și așa zisele părți vătămate, care au încălcat legea și au inițiat
achitarea consumului de gaz, evitând ordinea stabilită, de a merge cu bonul la
bancă;
- în instanța de judecată toate părțile vătămate au afirmat că nu au cunoscut-
o anterior pe Bejenar Elena, nu i-au transmis careva mijloace bănești, decât doar
unor persoane terțe, care nu au fost identificate și nu s-a stabilit vreo legătură
cauzală între Bejenar Elena și aceștia;
- părțile vătămate în instanță, la întrebările de ce nu mergeau să achite
bonurile pentru consumul de gaze la bancă, au răspuns că recurgeau la procedura,
propusă de alte persoane, care ar fi fost reprezentate de o firmă rusească ce acordă
facilități de achitare. Aceste persoane (părți pătimașe) conștient au mers la
încălcarea gravă a legii;
- organul de urmărire penală nu a clarificat și nu a identificat toate
persoanele vinovate de comiterea încălcărilor din rândul colaboratorilor SRL
„Chișinău-Gaz” și a unit toate neajunsurile financiare cauzate părților pătimite în
sarcina lui Bejenar Elena și Iovcev Laura;
- atât Bejenar Elena cât și Iovcev Laura sunt condamnate pentru cauzarea
daunei în proporții deosebit de mari. dar atât în rechizitoriu, în sentință și în
decizie, toate sumele imputate lor sunt presupuneri, aproximative și neclare, iar la
aețiunile civile înainte nu sunt anexate probe (facturi, conturi la concret), iar
conținutul lor este unul și același;
- instanțele au ignorat cu desăvârșire faptul că până în anul 2011, între SRL
„Chișinău-Gaz” și compania Infosapr nu a existat contract de colaborare reciprocă,
cu determinarea persoanelor responsabile în introducerea dalelor consumatorilor de
gaze, persoane fizice. Instanțele un au determinat care din persoanele ce activau la
aceste companii (circa 50 de colaboratori!) mai aveau acces la baza de date;
- urmează să fie luate în considerare declarațiile inculpatei Bejenar Elena,
prin care se declară nevinovată și explică că nu a organizat comiterea infracțiunii
imputate și că la baza de date IS Gaz, aveau acces încă cinci contabili ce activau în
funcție, contabilul șef, care verifica zilnic și lunar datele de achitare de la
consumatorii mari industriali și persoane fizice, iar în fișa de post în obligațiile de
funcție nu era specificat că îndeplinea introducerea datelor de achitare a
consumatorilor de gaze, majoritatea părților vătămate îi sunt necunoscute;
26
- reieșind din modificările legislației în vigoare, care în art. 64 Cod penal, s-a
stipulat că unitatea convențională la pedeapsa cu amendă constituie din 07
noiembrie 2016, 50 de lei, iar suma care i se impută lui Bejenar Elena de 71098 și
1420 euro, nu se încadrează în proporțiile prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod penal,
- nu s-a luat în calcul nici faptul că în conformitate cu Hotărârea Guvernului
RM din 18.01.2019. salariul mediu pe economic îl constituie suma de 6 975 lei. În
asemenea situație s-au ignorat cerințele din art. 10 Cod penal, față de care s-a
expus Curtea Coinstituțională;
- sentința de condamnare a lui Bejenar Elena se întemeiază pe declarațiile
persoanelor terțe, prin ce a fost încălcat dreptul acesteia la un proces echitabil
garantat de art. 6§1 CEDO;
7.3. Avocatul Moraru Daniela în numele inculpatei Iovcev Laura, care
indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de
procedură penală și art. 6 CEDO, solicită casarea parțială a deciziei instanței de
apel și a sentinței prime instanțe, cu dispunerea achitării inculpatei Iovcev Laura de
sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 46, 190 alin.
(5) Cod penal, pe motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, cu
menținerea în rest a deciziei instanței de apel din 25 februarie 2019.
În argumentarea recursului, recurentul invocă că:
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate de
avocat, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,
instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței de
apel și nu au fost întrunite elementele infracțiunii;
- instanța de apel superficial a examinat cauza penală, nu au fost audiați în
instanța de apel toate părțile vătămate, martorii acuzării, instanța de apel a adoptat
o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția și incorect
au stabilit vinovăția lui Iovcev Laura în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42
alin. (5), 46, 190 alin. (5) Cod penal;
- simpla enumerare a probelor din dosar fără a da o argumentare coerentă,
logică nu permite recunoașterea vinovăției lui Iovcev Laura în săvârșirea
infracțiunii imputate;
- instanța de apel a examinat fotocopiile ordinilor de plată ( f.d. 55-57 fără a
fi indicat volumul) nu au fost examinate originalele acestor ordine de plată. Astfel,
în hotărârea CtEDO Georgios Papageorgiou versus Grecia Curtea a constatat că
procedurile împotriva reclamantului nu au întrunit cerințele unui proces echitabil
pe motiv că, în pofida numeroaselor cereri ale reclamantului, probe esențiale nu au
fost prezentate în mod adecvat și discutate in cadrul procesului în prezența
reclamantului;
27
- probele reflectate în decizie, în temeiul cărora instanța de apel a constatat
vinovăția inculpatei Iovcev Laura în comiterea infracțiunii de escrocherie nu
demonstrează vinovăția acesteia în circumstanțele descrise în rechizitoriu;
- din declarațiile părților vătămate rezultă că doar Golban Fedosia a declarat
că banii care au fost transmiși lui Macari Elena au fost transmiși lui Iovcev Laura,
astfel, doar indirect se poate presupune că 25530 lei au fost transmiși de la Macari
Elena lui Iovcev Laura;
- urmează a fi apreciate critic declarațiile martorului Sopivnic Anatolie, care
nu a fost audiat în instanța de apel, dar a declarat în prima instanță că sumele de la
Vșicov Maria, Moisei Ecaterina, Chiriac Vasile, Panaghiu Liubovi, Orjehovschi,
au fost transmise lui Iovcev Laura;
- învinuirea adusă că Iovcev Laura că a acționat în cadrul unui grup criminal
organizat este lipsită de logică și motivație legală, or nu a existat o reuniune stabilă
între Iovcev Laura și Bejenar Elena, care ar fi pus la cale săvârșirea infracțiunii
incriminate;
- în procedura de examinare a apelului care a examinat cauza conform
modului de examinare în prima instanță, instanța de apel urma să audieze toate
persoanele audiate în prima instanță;
- instanța de apel nu a acordat deplină deficiență prevederilor legale și a
constatat vinovăția lui Iovcev Laura bazându-se preponderent pe probele cercetate
de prima instanță, cărora li s-a dat citire, însă instanța de apel nu a audiat nemijlocit
martorii acuzării, a căror declarații au influențat direct soluționarea cauzei;
- învinuirea formulată lui Iovcev Laura, care a ș fost condamnată în baza art.
42 alin. (5), 46, 190 alin. (5) Cod penal, este o acuzație imprecisă, formulată la
general, ce constituie în sine o încălcare esențială a art. 6 CEDO;
La recursul ordinar declarat de procuror, în conformitate cu prevederile
art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Druță
Boris în numele inculpatei Bejenar Elena, care pledează pentru inadmisibilitatea
acestuia, ca fiind neîntemeiat, or la materialele cauzei penale nu au fost
administrate suficiente probe care să demonstreze vinovăția inculpatei Bejenar
Elena în comiterea infracțiunilor incriminate, de către instanțele de judecată nefiind
examinate toate chestiunile esențiale, motiv din care consideră că inculpata Bejenar
Elena necesită să fie achitată.
Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, Colegiul penal
lărgit constată că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile din următoarele
considerente.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, judecând recursul, îl respinge ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii
atacate.
28
Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de
recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427
Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de
recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
9.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de procuror:
La caz se reține, că potrivit textului recursului, procurorul invocă temeiurile
de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, sub
aspectele că: „instanța nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel,
hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori
motivarea soluției contrazice cu dispozitivul hotărârii și este expus neclar, faptei
săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită”.
Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal
lărgit reține că motivele și temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în
urma cercetării materialelor cauzei.
Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat de către procuror, prevăzut de art.
427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma cazurilor specificate de
recurent, Colegiul penal lărgit constată că acest temei nu este incident în speță, dat
fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art.
414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin
hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în
apelul declarat de către procuror descrise și în pct. 2.1. a prezentei decizii,
întemeindu-și soluția în baza probelor cercetate, verificate și reapreciate corect de
instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și analizate
în decizie, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția
corectă de admitere a apelurilor declarate și de casare parțială a sentinței primei
instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri de achitare a lui Bejenar Elena și Iovcev
Laura de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 46,
196 alin. (4) Cod penal, din motiv că fapta inculpatelor nu întrunește elementele
constitutive a infracțiunii, motivând că în speță nu au fost administrate suficiente
probe care ar confirma latura obiectivă și anume legătura cauzală dintre prejudiciul
cauzat prin infracțiune și acțiunile inculpatelor (f.d. 73-75, vol. XV), totodată
acțiunea civilă înaintată de SRL „Chișinău-Gaz” a fost lăsată fără soluționare și a
fost soluționată soarta corpurilor delicte – mijloacelor bănești, care au fost
restituite părților civile în scopul recuperării prejudiciului cauzat prin infracțiune,
în rest sentința a fost menținută, fără ca instanța de apel să admită omisiuni ce ar
afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate.
29
Mai mult, deși recurentul indică că instanța de apel a omis să se expună
asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal lărgit verificând partea
descriptivă a deciziei instanței de apel (f.d. 33-82, vol. XV, pct. 9) și conținutul
cererii de apel înaintată de procuror (f.d. 55-60, vol. XI), rezultă că acesta a
contestat sentința primei instanțe doar în partea soluției ce ține de corpurile delicte,
fără a invoca alte argumente cu referire la soluția primei instanțe în partea
vinovăției, pedepsei, încadrării faptei sau a altor erori de fapt sau de drept, prin
urmare, instanța de apel s-a expus pe toate chestiunile esențiale invocate în apelul
declarat de procuror, iar criticile invocate de procuror că instanța de apel nu s-a
expus pe motivele din apel se resping ca inadmisibile.
La fel, se reține din analiza textului recursului declarat (f.d. 103-104, vol.
XV) că acesta, primordial, este întemeiat pe dezacordul cu aprecierea probelor de
către instanțele ierarhic inferioare, precum și recurentul prin motivele invocate face
o proprie analiză subiectivă a probelor apreciate de prima instanță și instanța de
apel, argumentând că probele administrate de partea acuzării demonstrează
vinovăția inculpatelor Bejenar Elena și Iovcev Laura în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 42 alin. (5), 46, 196 alin. (4) Cod penal, iar probele administrate
de partea apărării nu combat acest lucru, în privința cărora Colegiul penal lărgit
reține că nu pot fi acceptate, instanța de recurs ordinar nu poate da o nouă apreciere
probelor administrate în speță, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și
a instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară,
examinează cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima
instanță și cea de apel la judecarea cauzei, care în cauza dată nu s-au identificat.
Totodată, deși în textul cererii de recurs procurorul indică și temeiul de
recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, acesta nu
reflectă în cererea de recurs nici un argument în susținerea acestui temei de recurs.
9.2. Cu referire la recursurile ordinare declarate de avocatul Druță
Boris în numele inculpatei Bejenar Elena și de avocatul Moraru Daniela în
numele inculpatei Iovcev Laura:
Astfel, ce ține de temeiul de recurs invocat de recurenți, prevăzut de art. 427
alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma cazurilor specificate de
aceștia, Colegiul penal lărgit constată că acest temei nu este incident în speță, dat
fiind faptul că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat prevederile art.
414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin
hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în
apelurile declarate, descrise și în pct. 2.2. și 2.3. a prezentei decizii, întemeindu-și
soluția în baza probelor cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect și
de instanța de apel prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, descrise și
analizate în decizia atacată (f.d. 35-82, vol. XV), decizia instanței de apel cuprinde
30
motivele pe care își întemeiază soluția corectă de menținere a sentinței primei
instanțe de condamnare a inculpatelor Bejenar Elena în baza art. 42 alin. (3), 46,
190 alin. (5) Cod penal și Iovcev Laura în baza art. 42 alin. (5), 46, 190 alin. (5)
Cod penal, or în speță instanțele ierarhic inferioare corect au constatat că au fost
administrate suficiente probe care confirmă prezența elementelor infracțiunii
incriminate în acțiunile inculpatelor Bejenar Elena și Iovcev Laura, fără ca instanța
de apel să admită omisiuni ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei
contestate, fiind respectat în speță dreptul inculpatelor la un proces echitabil
garantat de art. 6 CEDO.
Totodată, având în vedere cele expuse supra, se resping ca inadmisibile și
argumentele recurenților invocate prin prisma temeiului de recurs prevăzut de art.
427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, că „nu au fost întrunite elementele
infracțiunii”, deoarece se reține că din analiza sentinței primei instanțe și a deciziei
instanței de apel, că ambele instanțe au constatat just în temeiul probelor
administrate la urmărirea penală, cercetate de prima instanță, și verificate de
instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, că în
acțiunile inculpatei Bejenar Elena se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute
art. 42 alin. (3), 46, 190 alin. (5) Cod penal, iar a inculpatei Iovcev Laura
elementele infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5), 46, 190 alin. (5) Cod penal, iar
instanța de recurs ordinar nu a identificat nici un temei de a interveni în hotărârile
judecătorești contestate, sub acest aspect.
De asemenea, ce ține de argumentele recurenților descrise în cererile de
recurs și în pct. 7.2. și 7.3 a prezentei deczii, prin care aceștia își manifestă
dezacordul cu aprecierea probelor de către instanțele de judecată, și anume a
declarațiilor inculpatelor și a părților vătămate, a martorului Sopivnic Anatolie,
Colegiul penal lărgit reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că asemenea
critici nu constituie temeiuri de recurs, reprezentând doar opinia subiectivă a
recurentului, or, conform prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
esențiale comise de instanțele de fond și de apel.
Astfel, instanța de recurs ordinar nu poate da o nouă apreciere probelor
administrate la speța dată, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a
instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează
cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea
de apel la judecarea cauzei, ce în speță nu au fost identificate. Or, se atestă că atât
prima instanță cât și instanța de apel au apreciat probele prin prisma cerințelor
stipulate în art. 101 Cod de procedură penală, expunându-se în sentință și în decizia
instanței de apel cu privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și
31
acceptării probelor prezentate de partea acuzării, respectând rigorile dictate de
principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală.
La fel, din conținutul recursurilor ordinare declarate, reiese că recurenții fac
o proprie apreciere a probelor în temeiul cărora instanța de apel și-a întemeiat
soluția, argumentându-și astfel propria versiune privind circumstanțele cauzei,
susținând că în acțiunile inculpatelor Bejenar Elena și Iovcev Laura nu sunt
prezente elementele infracțiunii incriminate, iar instanța de recurs ordinar la acest
capitol invocă că nu poate fi acceptată această versiune, or contravine constatărilor
corecte a instanței de apel în prezenta speță, prin care au fost respinse argumentele
apelanților, concluzii ce au fost întemeiate just pe cumulul de probe descris și
apreciat de instanța de apel în decizia sa.
Ce ține de argumentele invocate de avocatul Druță Boris în numele
inculpatei Bejenar Elena, precum că: „nu au fost individualizate acțiunile
inculpatei Bejenar Elena, nu a fost reflectată perioada concretă de săvârșire a
infracțiunilor, nu s-au identificat toate persoanele vinovate de comiterea
încălcărilor din rândul colaboratorilor, iar prejudiciul calculat s-a întemeiat
primordial pe acțiunile civile înaintate de părțile vătămate”, Colegiul penal lărgit
analizând partea descriptivă a sentinței primei instanțe (f.d. 1 verso-2, vol.XI), în
care a fost constatată fapta comisă de inculpata Bejenar Elena, observă că este
reflectată clar perioada comiterii infracțiunii, 2006-2011, în condițiile în care a fost
săvârșită o infracțiune prelungită, fiind indicată clar care au fost acțiunile
inculpatei Bejenar Elena, delimitate de acțiunile inculpatei Iovcev Laura, iar prima
instanță just a reținut că prejudiciul cauzat părților vătămate prin înșelăciune se
confirmă prin declarațiile acestora în coroborare cu declarațiile martorilor și
înscrisurilor anexate la materialele cauzei penale, or atât părțile vătămate, cât ți
martorii au fost preveniți de răspundere penală pentru darea de declarații false,
declarațiile fiind depuse sub jurământ, concluzia corectă este menținută în urma
verificării materialelor cauzei și prin decizia instanței de apel, iar temeiuri de a
interveni în decizia instanței de apel pe aceste aspecte, nu se atestă de instanța de
recurs ordinar.
Totodată, deși avocatul Druță Boris în numele inculpatei Bejenar Elena,
specifică și dezacordul cu individualizarea pedepsei stabilite inculpatelor în speță,
ce cade sub incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod
de procedură penală, Colegiul penal notează că critica menționată este
neîntemeiată, or pedepsele stabilite inculpatelor Bejenar Elena de 9 ani închisoare
și Iovcev Laura de 8 ani închisoare, sunt diferite, la aplicarea cărora a fost luat în
considerare anume rolul fiecăreia la comiterea infracțiunii.
De asemenea, ce ține de temeiurile de recurs invocate de avocatul Druță
Boris în numele inculpatei Bejenar Elena prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 13),
32
14) Cod de procedură penală, precum și criticile specificate în susținerea acestora,
că „reieșind din modificările legislației în vigoare, care în art. 64 Cod penal, s-a
stipulat că unitatea convențională la pedeapsa cu amendă constituie din 07
noiembrie 2016, 50 de lei, iar suma care i se impută lui Bejenar Elena de 71098 și
1420 euro, nu se încadrează în proporțiile prevăzute la art. 190 alin. (5) Cod
penal, nu s-a luat în calcul nici faptul că în conformitate cu Hotărârea Guvernului
RM din 18.01.2019, salariul mediu pe economic îl constituie suma de 6 975 lei. În
asemenea situație s-au ignorat cerințele din art. 10 Cod penal, față de care s-a
expus Curtea Constituțională”, Colegiul penal lărgit atestă că sunt inadmisibile, or
reprezintă opinia subiectivă a recurentului întemeiată pe intepretarea eronată a
circumstanțelor speței în coraport cu normele legale, or instanțele de judecată
corect au constatat că prejudiciul cauzat de inculpata Bejenar Elena prin
escrocherie, nu constituie sumele de bani de 71098 lei și 1420 euro ridicate ca
corpuri delicte, dar suma totală reținută în fapta constatată este de 209920 lei.
Totodată, se notează că prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte
legislative nr. 207 din 29.07.2016 (în vigoare 07.11.2016), a fost modificată
modalitate de calculare a proporțiilor deosebit de mari, proporților mari, daunelor
considerabile și daune esențiale, fiind exclus ca criteriu unitatea convențională și
inclus ca criteriu de calcul mărimea salariului mediu pe economie prognozat,
stabilit prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei. Astfel,
în alin. (11) art. 126 Cod penal, după intrarea modificărilor menționate în vigoare,
se prevede că se consideră proporții deosebit de mari valoarea bunurilor sustrase,
dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, transportate, păstrate,
comercializate, trecute peste frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite de o
persoană sau de un grup de persoane, care depășește 40 de salarii medii lunare pe
economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul
săvîrșirii faptei.
Totodată, se reține că prin Decizia Curții Costituționale nr. 2 din 19.01.2017,
s-a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a
sintagmei „în vigoare la momentul săvârșirii faptei” din art. 126 alin. (1) și (11)
Cod penal, în pct. 28, 29 s-a statuat că „principiul aplicării legii penale mai
favorabile (lex mitior) nu este incident rațiunii dispozițiilor Legii nr.207 din 29
iulie 2016, care au instituit cert modalitatea de calcul a proporțiilor în legea
penală, și anume prin determinarea mărimii proporțiilor mari și deosebit de mari
în funcție de mărimea salariului mediu lunar pe economie prognozat, stabilit anual
prin hotărâre de Guvern, iar opțiunea legislativă de a lua în considerare salariul
mediu lunar pe economie prognozat, stabilit prin hotărâre de Guvern în vigoare la
momentul săvârșirii faptei, la determinarea proporțiilor mari și deosebit de mari
nu instituie pentru destinatarii legii penale un tratament diferențiat. Or, în situații
33
identice sau comparabile este aplicabil același mecanism de calcul al proporțiilor
mari și deosebit de mari”.
Astfel, instanța de recurs ordinar, având în vedere și constatările Curții
Constituționale specificate supra, conchide că recurentul eronat notează că
prejudiciul cauzat prin infracțiune urma a fi calculat în coraport cu mărimea
salariului mediu pe economie prognozat stabilit prin Hotărâre de Guvern pentru
anul 2019, or infracțiunea de escrocherie de săvârșirea căreia este învinuită
inculpata Bejenar Elena a fost consumată în anul 2011, respectiv conform Hotărârii
de Guvern Nr. 968 din 18.10.2010 s-a aprobat salariul mediu pe economie
prognozat pentru anul 2011, în cuantum de 3300 lei.
Prin urmare, instanța de recurs ordinar subliniază că 40 de salarii medii pe
economie pentru anul 2011 constituiau suma de 132000 lei, iar prejudiciul cauzat
în urma săvârșirii infracțiunii de escrocherie de Bejenar Elena s-a stabilit ca fiind
în mărime de 209920 lei și astfel se încadrează în proporțiile deosebit de mari,
respectiv nu sunt întemeiate invocările recurentului pe aceste aspecte.
Cu referire la argumentele din recursul declarat de avocatul Moraru Daniela
în numele inculpatei Iovcev Laura, precum că „în instanța de apel nu au fost
audiate toate părțile vătămate, martorii acuzării”, Colegiul penal lărgit le respinge
ca inadmisibile, or din materialele cauzei penale rezultă că în prezenta speță
sentința primei instanțe în privința inculpatei Iovcev Laura este una de condamnare
și nu de achitare, și astfel nu este obligatorie regula stipulată în art. 415 alin. (21)
Cod de procedură penală, ce prevede obligativitatea audierii învinuitului prezent,
precum și a martorilor acuzării solicitați de părți.
Mai mult, Colegiul penal lărgit stabilește că instanța de apel a verificat prin
citire (f.d. 47-49, vol. XIV) conform art. 414 alin. (2), (6) Cod de procedură
penală, probele cercetate în prima instanță, și subsidiar în ședința instanței de apel
au fost citate părțile vătămate, dar acestea nu s-au prezentat toate, iar conform
procesului-verbal al ședinței de judecată din instanța de apel, rezultă că au fost
audiate părțile vătămate care s-au prezentat în ședință - Orjehovschi Valentina,
Chiriac Vasile, Jardan Efimia, Portean Eduard, Caminschii Dumitru, Golban
Fedosia, reprezentantul părții vătămate, Minin Inga (f.d. 1-13, vol. XIV).
La fel, ce ține de alegația avocatului Moraru Daniela în numele inculpatei
Iovcev Laura, că „instanța de apel a examinat fotocopiile ordinelor de plată fără a
indica volumul, și nu au fost examinate originalele acestor ordine de plată, contrar
constatărilor CtEDO în cauza Georgios Papageorgiu vs Grecia”, Colegiul penal
lărgit constată că nu pot fi acceptate, or în decizia sa instanța de apel a enumerat și
analizat probele cercetate în ședință delimitându-le pe compartimente, cu referire la
volumul dosarului (f.d. 65-70, vol. XV). Totodată, instanța de recurs ordinar reține
că în ședința de judecată a instanței de apel, la finisarea cercetării judecătorești, de
34
către partea apărării nu s-a solicitat examinarea altor probe decât cele solicitate de
partea acuzării verificate prin citire în instanța de apel (f.d. 50, vol. XIV).
Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială
veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste
aspecte contestate și în prezentele recursuri, nu se identifică, or instanța de apel s-a
expus în decizia sa detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale
invocate în apelurile declarate, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea
corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o
acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care
în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că
art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu
poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de
Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces
echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o
instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse
atenției sale.
În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de
drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârile atacate sub aspectele
contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și
întemeiată, urmând a fi menținută, iar recursurile declarate urmează a fi respinse ca
inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.
Conducându-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de
procedură penală, Colegiul penal lărgit,
D E C I D E :
Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul
în Procuratura de circumscripție Chișinău, Bradu Valentina, de către avocatul
Druță Boris în numele inculpatei Bejenar Elena și de către avocatul Moraru
Daniela în numele inculpatei Iovcev Laura, împotriva deciziei Colegiului penal al
Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2019, în cauza penală privindu-le pe
Bejenar Elena Xxxx, Iovcev Laura Xxxx cu menținerea deciziei atacate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 05 decembrie 2019.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Ghervas Maria
Mardari Dumitru
35