1ra-1031/2016 — Art. 188 alin. 5, art. 145 alin. 2 lit a, b, i,j, k, art. 208 al. 3 lit. c, art. 290 al. 2 lit. b, art. 317 al. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 30 iunie 2014: Milicenco Viaceslav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, art. 290 alin.(2) lit. b) Cod penal, art. 317 alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa: - în baza art. 188 alin. (5) Cod penal – 12 (doisprezece) ani închisoare; - în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal - 15 (cincisprezece) ani închisoare; - în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - 5 (cinci) ani închisoare; - în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal - 5 (cinci) ani închisoare; - în baza art. 317 alin. (1) Cod penal – 2 (doi) ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Milicenco Viaceslav i-a fost stabilită prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa definitivă de 18 (optsprezece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa numită, a fost adăugată parțial pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 10 iulie 2012 în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă lui Milicenco Viaceslav - 20 (douăzeci) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Fuștei Veaceslav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa: - în baza art. 188 alin. (5) Cod penal - 12 (doisprezece) ani închisoare; - în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal - 15 (cincisprezece) ani închisoare; - în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal – 5 (cinci) ani închisoare; - în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal – 5 (cinci) ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, lui Fuștei Veaceslav i-a fost stabilit prin cumul parțial al pedepselor aplicate pedeapsa definitivă de 17 (șaptesprezece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Bordeianu Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa: - în baza art. 188 alin. (5) Cod penal - 10 (zece) ani închisoare; - în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - 5 (cinci) ani închisoare. 2 Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, lui Bordeianu Alexandru i-a fost stabilit prin cumul parțial al pedepselor aplicate pedeapsa definitivă - 12 (doisprezece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Grigorița Natalia a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (4), (5), art. 188 alin. (5) Cod penal, art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa: - în baza art. 42 alin. (4), alin. (5), art. 188 alin. (5) Cod penal - 10 ( zece) ani închisoare; - în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - 4 (patru) ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Grigorița Natalia i-a fost stabilită prin cumul parțial al pedepselor aplicate pedeapsa definitiva -11 (unsprezece) ani închisoare, cu executare în penitenciar pentru femei de tip închis. Coroian Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, art. 290 alin (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea art. 70 alin. (3) Cod penal: - în baza art. 188 alin. (5) Cod penal - 7 ( șapte) ani și 6 (șase) luni închisoare; - în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal - 10 (zece) ani închisoare; - în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal - 2 (doi) ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Coroian Mihail i-a fost stabilită prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa definitivă - 12 (doisprezece) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost adăugat parțial pedeapsa neexecutată, numită prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20 decembrie 2011, în baza art.187 alin. (2) lit. f) Cod penal, pedeapsa definitivă fiindu-i stabilită lui Coroian Mihail -12 (doisprezece) ani și 10 (zece) luni închisoare cu executare în penitenciar de tip închis. Cașu Olga a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea art. 79 Cod penal - 6 (șase) ani și 8 (opt) luni închisoare cu executare în penitenciar pentru femei de tip închis.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că inculpata Grigorița Natalia la 29 ianuarie 2012, aflându-se în apartamentul nr. 40, situat pe str. Alba Iulia 10, mun. Chișinău, unde locuia la gazdă, urmărind scopul sustragerii în proporții deosebit de mari a bunurilor altei persoane, i-a instigat pe cunoscuții săi Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, care în acel moment se aflau la ea în ospeție, să sustragă prin tâlhărie bani și alte bunuri materiale de la cunoscutul ei de origine turcă Bayindir Ismet Ismail Ahmet, născut la 01.04.1950, spunându-le că acesta are careva afaceri în Republica Moldova și situația sa materială este bună, asigurându-i totodată că se va întâlni cu acesta și 3 va afla adresa unde locuiește și ulterior le va oferi informația necesară pentru comiterea atacului tâlhăresc, cu ce ultimii au căzut de acord. Ulterior, inculpații Grigorița Natalia, Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, acționând prin participație sub forma grupului criminal organizat, având intenția săvârșirii atacului asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, înțelegându-se în prealabil și distribuind preventiv rolurile fiecăruia, de comun acord au întocmit un plan criminal al atacului asupra victimei Bayindir Ismet și sustragerii bunurilor acestuia. Conform planului criminal întocmit de ultimii, Grigorița Natalia urma să facă legătură cu Bayindir Ismet și sub orice pretext să-l convingă să o i-a în ospeție la el acasă pentru a vedea unde locuiește, iar în momentul când se va afla în locuința acestuia să facă legătură telefonică cu Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, pentru a le indica adresa unde se află, care ulterior urmau să vină pe adresa indicată și când ea va ieși din locuința lui Bayindir Ismet, aceștia urmau să pătrundă în locuința acestuia unde prin tâlhărie îi vor sustrage bani și alte bunuri materiale. Astfel, acționând conform planului criminal întocmit în prealabil, la 30.01.2012, aproximativ la orele 14.00, inculpata Grigorița Natalia de pe telefonul său mobil cu numărul 069482695, la telefonat pe cunoscutul său Bayindir Ismet la telefonul mobil cu numărul 069434247, și în discuție ducându-l intenționat în eroare că se numește „Ana” și că a aflat numărul lui de telefon de la un prieten, i-a propus insistent să se întâlnească să facă cunoștință, spunându-i concomitent că este împreună cu o prietenă. În cadrul acestei discuții s-au înțeles să se întâlnească spre seară și la această întâlnire Bayindir Ismet urma să vină cu un prieten de al său. Imediat după discuția avută cu Bayindir Ismet, inculpata Grigorița Natalia de pe telefonul său mobil cu numărul 069482695, la telefonat pe Bordeianu Alexandru la telefonul mobil cu numărul 069808212, căruia i-a comunicat că a făcut legătură cu Bayindir Ismet și totodată i-a solicitat să-i găsească o domnișoară, deoarece a inițiat o întâlnire cu Bayindir Ismet, la care acesta urma să vină cu un prieten de al său, convenind până la urmă cu Bordeianu Alexandru să plece la această întâlnire cu cunoscuta lor comună Cașu Olga. Ulterior, aproximativ pe la orele 17.00, Bordeianu Alexandru, ajungând la domiciliul său din s. Colonița, mun. Chișinău, unde în acel moment se afla Cașu Olga, a determinat-o pe ultima să se ducă cu Grigorița Natalia să se întâlnească cu Bayindir Ismet, spunându-i că este necesar de a intra într-o afacere, însă despre ce merge vorba îi va explica Grigorița Natalia. În continuare, Bordeianu Alexandru împreună cu Cașu Olga s-au deplasat în regiunea cinematografului „Flacăra” din sec. Buiucani, mun. Chișinău, unde aproximativ la orele 18.35 s-au întâlnit cu Grigorița Natalia, cu care a și rămas Cașu Olga pentru a pleca să se întâlnească cu Bayindir Ismet, iar Bordeianu Alexandru a plecat la casa 4 situată pe str. Ghioceilor - 25, mun. Chișinău, unde locuia temporar, și unde în acel moment se aflau Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, înțelegându-se cu Grigorița Natalia și Cașu Olga să se telefoneze ulterior pentru a discuta referitor la comiterea atacului tâlhăresc asupra lui Bayindir Ismet. După aceasta Cașu Olga a plecat cu Grigorița Natalia în apartamentul nr. 40 situat pe str. Alba Iulia - 10, mun. Chișinău, unde ultima i-a spus lui Cașu Olga despre planul său criminal întocmit în prealabil cu cunoscuții lor comuni Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail și anume de a sustrage prin tâlhărie bani și alte bunuri materiale de la cunoscutul ei de origine turcă Bayindir Ismet, cu care acestea urmau să se întâlnească ulterior, instigând-o astfel și pe Cașu Olga la comiterea acestei infracțiuni. Concomitent Grigorița Natalia i-a comunicat lui Cașu Olga că urmează să se întâlnească cu doi bărbați de origine turcă, dintre care unul este Bayindir Ismet și că la această întâlnire ea se va prezenta pe nume „Ana”, iar Cașu Olga pe nume „Lica”, și că trebuie sub orice pretext să-1 convingă pe Bayindir Ismet să le ia în ospeție la el acasă, pentru a vedea unde locuiește, iar în momentul când se va afla în locuința acestuia vor face legătură telefonică cu Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail pentru a le indica adresa unde ele se află, care vor veni pe adresa indicată și când ele vor ieși din locuința lui Bayindir Ismet, aceștea urmau să pătrundă în locuința acestuia unde prin tâlhărie îi vor sustrage bani și alte bunuri materiale, cu ce ultima a căzut de acord, aderând la grupul criminal organizat și acționând în continuare conform planului criminal întocmit. Ulterior la 31.01.2012, aproximativ la orele 20.10 Grigorița Natalia după ce a discutat la telefonul mobil cu Bayindir Ismet și au stabilit locul unde urmau să se întâlnească, împreună cu Cașu Olga s-au deplasat la „Andy’s Pizza” situată pe bd. Moscovei - 6, mun. Chișinău, unde s-au întâlnit cu Bayindir Ismet și prietenul acestuia care s-a prezentat pe nume „Amir”, cu care au stat împreună la masă. În timp ce se aflau în localul indicat, Grigorița Natalia a discutat la telefonul mobil cu Bordeianu Alexandru, căruia i-a comunicat că împreună cu Cașu Olga, Bayindir Ismet și prietenul acestuia se află la „Andy’s Pizza” din sec. Rîșcani, mun. Chișinău, și că în grabă se vor deplasa la locul de trai a lui Bayindir Ismet, dându-i de înțeles lui Bordeianu Alexandru că ulterior împreună cu Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, după apelul ei sau a lui Cașu Olga, să se prezinte pe adresa indicată de ele, adică la locul de trai a lui Bayindir Ismet. Aproximativ pe la orele 21.30, Grigorița Natalia, Cașu Olga, ,,Amir” și Bayindir Ismet au plecat la locul de trai al ultimului, pe adresa mun. Chișinău – 2, bl. Moscovei, ap. 200, de unde Cașu Olga la apelat la telefonul mobil pe Bordeianu Alexandru, spunîndu-i că deja sunt la locul de trai a lui Bayindir Ismet, indicîndu-i adresa unde urmează să vină. Tot atunci, inculpații Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, aflându-se în casa situată pe str. Ghioceilor 25, mun. 5 Chișinău, s-au înarmat cu un pistol pneumatic de model „MP - 654 K” calibru 4,5 mm, au luat cu ei balonaș cu gaze, cagule, mănuși pentru construcție, ciorapi, costume salopete și scotci, după ce cu un taxi de ocazie s-au deplasat în fața blocului locativ situat pe bd. Moscovei 2, mun. Chișinau, unde din cauza că nu cunoșteau codul la ușa de la intrare în scara blocului, de mai multe ori au contactat-o la telefonul mobil pe Grigorița Natalia și Cașu Olga, pentru a le spune codul de la ușă și numărul exact al apartamentului în care locuia Bayindir Ismet. În discuție, Grigorița Natalia i-a comunicat lui Bordeianu Alexandru că este necesar de amânat atacul tâlhăresc planificat asupra lui Bayindir Ismet pe o altă dată, motivând că acesta a recunoscut- o. Atunci, Bordeianu Alexandru revoltându-se pe aceasta, i-a indicat că în așa caz să lase telefonul ei mobil în apartament la Bayindir Ismet, pentru ca ulterior să aibă temei să revină cu ei în acest apartament, după ce Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail s-au întors pe jos în casa situată pe str. Ghioceilor 25, mun.Chișinău. Ulterior, pe 31.01.2012, aproximativ la orele 01.30, Cașu Olga cu Grigorița Natalia au plecat de la Bayindir Ismet, lăsându-l în apartament de unul singur, deoarece prietenul acestuia pe nume „Amir” plecase înaintea lor. La ieșire, Grigorița Natalia după cum se înțelesese în prealabil cu Bordeianu Alexandru, a lăsat în apartament la Bayindir Ismet telefonul său mobil, deplasându-se apoi cu Cașu Olga în apartamentul nr. 40, situat pe str. Alba Iulia - 10, mun. Chișinau, unde au ajuns aproximativ la orele 02.00. În același timp, pe adresa indicată au venit Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav și Fuștei Veaceslav, care au intrat în conflict cu Grigorița Natalia din cauza că nu le-a permis să intre în apartament la Bayindir Ismet și să comită atacul tâlhăresc planificat asupra acestuia, întrebând-o totodată dacă a lăsat la acesta în apartament telefonul său mobil, după cum s-au înțeles, la ce aceasta a răspuns afirmativ, da. Apoi, Grigorița Natalia la cerința acestora la telefonat pe Bayindir Ismet și i-a comunicat că a uitat la el telefonul său mobil, spunându-i să lase deschisă ușa apartamentului, deoarece ea vine să-și ia telefonul. Tot atunci, Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav și Fuștei Veaceslav, i- au cerut lui Cașu Olga să meargă cu ei să le arate ușa apartamentului în care locuiește Bayindir Ismet, cu ce aceasta a căzut de acord, trecând mai întâi împreună cu aceștia pe la casa situată pe str. Ghioceilor 25, mun. Chișinău, de unde l-au luat cu ei pe Coroian Mihail și obiectele necesare pentru comiterea atacului tâlhăresc, pe care le pregătiseră anterior. În continuare, la 31.01.2012, aproximativ la orele 03.30, Bordeianu Alexandru împreună și de comun acord cu Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail și Cașu Olga, acționând conform planului criminal întocmit de către ei în prealabil și urmărind scopul sustragerii în proporții deosebit de mari a bunurilor cet. Bayindir Ismet prin tâlhărie, s-au deplasat la locul de trai a ultimului pe adresa mun. Chișinău, bd. Moscovei 2, ap. 200, unde Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail fiind înarmați cu pistolul pneumatic de model „MP - 6 654 K” calibru 4,5 mm, și având la ei scotci necesar pentru comiterea infracțiunii, și-au îmbrăcat cagule pe cap și mănuși pentru construcție pe mâini, iar Milicenco Viaceslav și-a îmbrăcat și ciorapi deasupra încălțămintei, și apoi s-au ascuns după ascensor între etajele 4-5, așteptând ca Bayindir Ismet la solicitarea lui Cașu Olga să deschidă ușa și ei să pătrundă în apartament, iar Bordeianu Alexandru și Cașu Olga urma să le asigure securitatea acțiunilor sale. Ulterior, conform înțelegerii prealabile, Cașu Olga a apăsat în soneria apartamentului indicat, în care în acel moment se afla Bayindir Ismet, căruia sub pretextul că a venit după telefonul mobil a lui Grigorița Natalia, pe care ultima îl lăsase intenționat în acea seară la indicația lui Bordeianu Alexandru în apartamentul în cauză, cu scopul de avea temei să pătrundă în apartament pentru a comite un atac tâlhăresc, i-a solicitat lui Bayindir Ismet să deschidă ușa apartamentului. Tot atunci Bayindir Ismet înarmându-se cu pistolul său de model „CZ 85 B”, calibru 9 mm, încărcat cu cartușe de luptă, a deschis ușa la cererea lui Cașu Olga și i-a transmis acesteia telefonul mobil a lui Grigorița Natalia, discutînd ceva cu aceasta. În acel moment, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail folosindu-se de faptul că Bayindir Ismet a deschis ușa, au pătruns în apartamentul în cauză, unde întru imobilizarea și înfrângerea rezistenței, i-au aplicat lui Bayindir Ismet multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, apoi împingându-l în odaie pe pat, i-au luat pistolul din mână și amenințându-l cu aplicarea armei cu care erau ei înarmați și violenței periculoase pentru viață și sănătate, au cerut de la acesta informația privind locul păstrării mijloacelor financiare și a obiectelor de preț precum și transmiterea acestora. În continuare, văzînd că Bayindir Ismet cerea ajutor și încearca să opună rezistență fizică, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail acționând cu o deosebită cruzime, i-au provocat acestuia acțiuni de tortură, încercând să-i lege mâinele și gura cu scotci, iar apoi Milicenco Viaceslav și Coroian Mihail i-au aplicat cu arma cu care erau ei înarmați și cu arma victimei mai multe lovituri peste cap și picioare, legându-i ulterior mâinile la spate cu șireturi, care au fost scoase de la o pereche de cizme ce se aflau în antreu, însă Bayindir Ismet luptându-se cu ei a reușit să-și dezlege mâinile, încercând în continuare să se apere. Tot atunci și tot acolo Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, depășind intenția unică ce o aveau conform planului criminal întocmit în prealabil de comun acord cu Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Cașu Olga îndreptată spre sustragerea în proporții deosebit de mari a bunurilor cet. Bayindir Ismet prin metoda tâlhăriei, acționînd în exces de autor, urmărind scopul omorului intenționat din interes material al acestuia, precum și scopul înlesnirii săvârșirii și ascunderii însușirii în proporții deosebit de mari a bunurilor, folosind violența periculoasă pentru viața persoanei agresate, i-au legat lui Bayindir Ismet gura, mâinele și picioarele cu fire electrice, lăsându-l în stare inconștientă pe patul din odaie. 7 Ca rezultat al acțiunilor criminale ale inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, lui Bayindir Ismet conform raportului de expertiză medico - legală nr. 251 din 05.03.2012, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de: șase plăgi contuze în partea piloasă a capului, revărsate sangvine în țesuturile moi a capului, hemoragii subarahnoidiene în creier, sector de excoriații pe față, hemoragii în globul ocular din stânga, hemoragii în țesuturile moi a gâtului, revărsate sangvine subarahnoidiene în învelișurile medulare și intramedulare la nivelul cervical C-6-C-7 a măduvei spinării, excoriații circulare pe ambele antebrațe, excoriații și echimoze pe mîini și picioare, hemoragii în țesuturile moi a spatelui, coapsei drepte, care în comun se califică ca vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, care a decedat la fața locului în urma hemoragiilor intramedulare, ca rezultat a traumei vertebro-medulare închise. În continuare, inculpații Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, au sustras din apartamentul în cauză: bani în sumă de 20 dolari SUA, echivalent a 235,69 lei; 10 Euro, echivalent a 154,67 lei MD; 180 RON, echivalent a 641,95 lei MD; o brățară din aur încrustată cu briliante cu inscripția „Ismet” la prețul de 35000 dolari SUA, echivalent a 412450,5 lei MD; un notebook de model „Lenovo” la prețul de 1500 dolari SUA, echivalent a 17676,45 lei MD; două telefoane mobile de model „Nokia” la prețul de 300 Euro ambele, echivalent a 4640,22 lei MD, un ceas de mână de model „Beverly Hills Polo Club Sapphire” la prețul de 5000 dolari SUA, echivalent a 58921,5 lei MD, un portsigaret din argint la prețul de 300 dolari SUA, echivalent a 3535,29 lei MD și un pistol de model „CZ 85 B”, calibru 9 mm, nr. A477025, încărcat cu cartușe de luptă la prețul de 10520 lei , pe care le-au pus într-o geantă de la notebook, iar în total bani și bunuri materiale în proporții deosebit de mari în valoare de 508776,27 lei, ce aparțineau victimei Bayindir Ismet. Însușind bunurile și banii sustrași de la victima Bayindir Ismet, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail au părăsit locul comiterii infracțiunii, după ce, întîlnindu-se în scara blocului locativ situat pe bd. Moscovei 2, mun. Chișinău, cu Bordeianu Alexandru și Cașu Olga care le asigura securitatea acțiunilor sale, s-au deplasat împreună în casa situată pe str. Ghioceilor 25, mun. Chișinău, unde locuiau temporar. La fel, Milicenco Viaceslav, împreună și de comun acord cu Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, la 31.01.2012, aproximativ la orele 03.30, acționând conform planului criminal întocmit în prealabil și urmărind scopul sustragerii în proporții deosebit de mari a bunurilor cet. Bayindir Ismet prin tâlhărie, au pătruns în apartamentul nr. 200 situat pe bd. Moscovei 2, mun. Chișinău unde locuia ultimul, de unde împreună cu alte bunuri materiale au sustras și pistolul de model „CZ 85 B” calibru 9 mm, nr. A477025, încărcat cu cartușe de luptă pe care victima îl deținea legal în baza permisului de portarmă 21/13703 eliberat la 06.03.2008, care ulterior a fost purtat și păstrat ilegal de către Milicenco Viaceslav. 8 La 03.02.2012 în cadrul efectuării percheziției la domiciliul cet. Cucer Vitalie din s. Fintînița, r-nul Drochia unde au fost reținuti Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail a fost depistat și ridicat pistolul de model „CZ 85 B”, calibru 9 mm, nr. A477025, încărcat cu 10 cartușe de luptă. Conform raportului de expertiză nr. 53 din 10.02.2012, s-a constatat că pistolul de model „CZ 85 B” nr. A477025 ridicat la 03.02.2012, în cadrul efectuării percheziției la domiciliul cet. Cucer Vitalie din s. Fintînița, r-nul Drochia prezintă o armă de foc, calibru 9 mm, de producere industrială, fiind util pentru trageri, iar cele 10 cartușe, calibru 9 mm, prezintă muniții de luptă de producere industrială, fiind apte pentru trageri. La fel, Milicenco Viaceslav de comun acord cu Grigorița Natalia, Bordeianu Alexandru și Fuștei Veaceslav știind cu certitudine că Coroian Mihail născut la 09.12.1994 și Cașu Olga născută la 14.06.1996 nu au atins vîrsta de 18 ani și sunt minori, în perioada 29-31.01.2012, i-au determinat pe aceștia să participe împreună cu ei la sustragerea prin tâlhărie a bunurilor de la cetățeanul de origine turcă Bayindir Ismet Ismail Ahmet, născut la 01.04.1950, atrăgîndu-i astfel pe ultimii într-un grup criminal organizat, întocmind în prealabil de comun acord un plan criminal al atacului asupra victimei Bayindir Ismet și sustragerii bunurilor acestuia, distribuind preventiv rolurile fiecăruia. Astfel, la 31.01.2012, aproximativ la orele 03.30, Bordeianu Alexandru împreună și de comun acord cu Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail și Cașu Olga, acționînd conform planului criminal întocmit de către ei în prealabil și urmărind scopul sustragerii în proporții deosebit de mari a bunurilor cet. Bayindir Ismet prin tâlhărie, s-au deplasat la locul de trai a ultimului pe adresa mun. Chișinău, bd. Moscovei 2, ap. 200, unde Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail fiind înarmați cu pistolul pneumatic de model „MP - 654 K”, calibru 4,5 mm, și avînd la ei scotci necesar pentru comiterea infracțiunii, și-au îmbrăcat cagule pe cap și mănuși pentru construcție pe mâini, iar Milicenco Viaceslav și-a îmbrăcat și ciorapi deasupra încălțămintei și apoi s-au ascuns după ascensor între etajele 4-5, așteptînd ca Bayindir Ismet la solicitarea lui Cașu Olga să deschidă ușa și ei să pătrundă în apartament, iar Bordeianu Alexandru și Cașu Olga urma să le asigure securitatea acțiunilor sale. Ulterior, conform înțelegerii prealabile, Cașu Olga a apăsat în soneria apartamentului indicat în care în acel moment se afla Bayindir Ismet, căruia sub pretextul că a venit după telefonul mobil a lui Grigorița Natalia, pe care ultima îl lăsase intenționat în acea seară la indicația lui Bordeianu Alexandru în apartamentul în cauză, cu scopul de a avea temei să pătrundă în apartament pentru a comite un atac tâlhăresc, i-a solicitat lui Bayindir Ismet să deschidă ușa apartamentului. Tot atunci, Bayindir Ismet înarmîndu-se cu pistolul său de model „CZ 85 B”, calibru 9 mm, încărcat cu cartușe de luptă, a deschis ușa la cererea lui Cașu Olga și i-a transmis acesteia telefonul mobil a lui Grigorița Natalia, discutând ceva cu aceasta. 9 În acel moment, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail folosindu-se de faptul că Bayindir Ismet a deschis ușa, au pătruns în apartamentul în cauză, unde întru imobilizarea și înfrîngerea rezistenței, i-au aplicat lui Bayindir Ismet multiple lovituri cu mâinele și picioarele peste diferite părți ale corpului, apoi acționând cu o deosebită cruzime, i-au provocat acestuia acțiuni de tortură, încercând să-i lege mâinile și gura cu scotci, după ce Milicenco Viaceslav și Coroian Mihail i- au aplicat cu arma, cu care erau ei înarmați și cu arma victimei mai multe lovituri peste cap și picioare, legîndu-i ulterior mâinile la spate cu șireturi. Tot atunci și tot acolo, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, depășind intenția unică ce o aveau conform planului criminal întocmit în prealabil de comun acord cu Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Cașu Olga îndreptată spre sustragerea în proporții deosebit de mari a bunurilor cet. Bayindir Ismet prin metoda tâlhăriei, acționând în exces de autor, urmărind scopul omorului intenționat din interes material al acestuia, precum și scopul înlesnirii săvîrșirii și ascunderii însușirii în proporții deosebit de mari a bunurilor, folosind violența periculoasă pentru viața persoanei agresate, i-au legat lui Bayindir Ismet gura, mâinile și picioarele cu fire electrice, lăsîndu-1 în stare inconștientă pe patul din odaie. Ca rezultat al acțiunilor criminale ale lui Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, lui Bayindir Ismet conform raportului de expertiză medico-legală nr. 251 din 05.03.2012, i-au fost cauzate vătămări corporale grave periculoase pentru viață, care a decedat la fața locului în urma hemoragiilor intramedulare, ca rezultat a traumei vertebro - medulare închise. În continuare, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail au sustras din apartamentul în cauză bani și bunuri materiale în proporții deosebit de mari, în valoare de 508776,27 lei, ce aparțineau victimei Bayindir Ismet. Însușind bunurile și banii sustrași de la victimă, aceștia au părăsit locul comiterii infracțiunii, după ce întîlnindu-se în scara blocului locativ situat pe bd. Moscovei 2, mun. Chișinău, cu Bordeianu Alexandru și Cașu Olga, care le asigura securitatea acțiunilor sale, s-au deplasat împreună în casa situată pe str. Ghioceilor 25, mun.Chișinău, unde locuiau temporar. La fel, Milicenco Viaceslav la 04.02.2012, fiind reținut de către organul de urmărire penală în baza art. 166 Cod de Procedură Penală, pe cauza penală nr. 2012020186 pornită la 31.01.2012 de către SUP a CPS Râșcani al CGP mun. Chișinău, conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) Cod Penal, pe faptul omorului intenționat al cetățeanului Turciei, Bayindir Ismet Ismail Ahmet, născut la 01.04.1950, căruia la 06.02.2012 i-a fost înaintată învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j, k) Cod penal - omor intenționat. Tot la 06.02.2012, de către Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, la demersul Procuraturii mun. Chișinău, în privința învinuitului Milicenco Viaceslav a fost 10 aplicată măsura preventivă sub formă de arest preventiv, cu eliberarea mandatului de arest pe un termen de 30 zile, cu calcularea termenului din momentul reținerii, adică pînă la 05.03.2012, orele 01.00. La 20.02.2012, Milicenco Viaceslav a fost plasat pentru a fi deținut sub arest preventiv în Izolatorul de Detenție Provizorie al CGP mun. Chișinău, situat pe str.Tighina

La 29.02.2012, aproximativ la orele 15.38, deținutul Milicenco Viaceslav fiind lăsat fără supraveghere în curtea pentru plimbări a Izolatorului de Detenție Provizorie al CGP mun. Chișinău, a deteriorat gratiile plasei metalice din partea de sus a curții pentru plimbări și a evadat din locul de deținere sub arest preventiv, fiind ulterior reținut la 01.03.2012 în satul Maximovca, r-nul Anenii Noi. Astfel, acțiunile inculpatului Milicenco Viaceslav au fost încadrate de prima instanță: - în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvîrșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății, prin tortură, săvîrșită în proporții deosebit de mari; - în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal – omorul intenționat săvîrșit cu premeditare, din interes material, de două sau mai multe persoane, cu o deosebită cruzime, cu scopul de a ascunde o altă infracțiune și de a înlesni săvîrșirea ei; - în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal – purtarea și păstrarea ilegală a armelor și munițiilor, sustragerea lor; - în baza art. 317 alin. (1) Cod penal – evadarea din locurile de detenție, săvîrșită de persoana care se afla sub arest preventiv; - în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal – atragerea minorilor la săvîrșirea infracțiunilor într-un grup criminal organizat. Acțiunile inculpatului Fuștei Veaceslav, au fost calificate de către prima instanță: - în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria - atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvîrșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății, prin tortură, săvîrșită în proporții deosebit de mari; - în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal - omorul intenționat săvîrșit cu premeditare, din interes material, de două sau mai multe persoane, cu o deosebită cruzime, cu scopul de ascunde o altă infracțiune și de a înlesni săvîrșirea ei; 11 - în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal - purtarea și păstrarea ilegală a armelor și munițiilor, sustragerea lor; - în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - atragerea minorilor la săvîrșirea infracțiunilor într-un grup criminal organizat. Acțiunile inculpatului Coroian Mihail au fost calificate de către prima instanță: - în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria - atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvîrșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății, prin tortură, săvîrșită în proporții deosebit de mari; - în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal - omorul intenționat săvîrșit cu premiditare din interes material, de două sau mai multe persoane, cu o deosebită cruzime, cu scopul de ascunde o altă infracțiune și de a înlesni săvîrșirea ei; - în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal - purtarea și păstrarea ilegală a armelor și munițiilor, sustragerea lor. Acțiunile inculpatului Bordeianu Alexandru, au fost calificate de prima instanță: - în baza art. 188 alin. (5) Cod penal - atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață și sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvîrșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății, prin tortură, săvîrșită în proporții deosebit de mari; - în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - atragerea minorilor la săvîrșirea infracțiunilor într-un grup criminal organizat. Acțiunile inculpatei Grigorița Natalia, au fost calificate de către prima instanță: - în baza art. 42 alin. (4), (5) și art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria - participație sub formă de instigare și complicitate la atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvîrșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății, prin tortură, săvîrșită în proporții deosebit de mari; - în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - atragerea minorilor la săvîrșirea infracțiunilor într-un grup criminal organizat. Acțiunile inculpatei Cașu Olga, au fost calificate de către prima instanță: 12 - în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria - atacul săvîrșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvîrșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății, prin tortură, săvîrșită în proporții deosebit de mari. Cît privește învinuirea inculpaților, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru și Grigorița Natalia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, prima instanță a reținut că deși de către procuror acțiunile inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru și Grigorița Natalia au fost apreciate drept atragere a minorilor la activitate criminală prin atragerea acestora în cadrul unui grup criminal organizat, în mod mecanic, în rechizitoriu a fost indicată lit. c) alin. (3) art. 208 Cod penal și nu lit.b). Totodată, prima instanță, verificînd probele administrate, sub toate aspectele, complet și obietiv, apreciind fiecare probă conform art. 100 alin. (4), 101 Cod de procedură penală, a reîncadrat acțiunile inculapților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veceslav, Bordeianu Alexandru și Grigorița Natalia, din prevederile art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal, în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal – atragerea minorilor Coroian Mihail și Cașu Olga la săvîrșirea infracțiunilor, într-un grup criminal organizat. 3. Sentința a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Balan Veaceslav, solicitînd casarea sentinței din motivul blândeții pedepselor aplicate, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care: Milicenco Viaceslav să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 188 alin. (5) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de 15 ani închisoare; - art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) și k) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de detențiune pe viață; - art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de 7 ani închisoare; - art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de 7 ani închisoare; - art. 317 alin. (1) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de 3 ani închisoare. Prin aplicarea art. 84 alin. (5) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa - detențiune pe viață cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Prin aplicarea art. 85 alin. (3), (4) Cod penal, pedeapsa neexecutată din sentința aplicată la 10.07.2012 de judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, privind condamnarea lui Milicenco Viaceslav pe art. 186 alin. (5) Cod penal, la 8 ani 13 închisoare cu executare în penitenciar închis prin cumularea sentințelor, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de detențiune pe viață cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Fuștei Veaceslav să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 188 alin. (5) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani; - art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 20 ani; - art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani; - art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 de ani. Prin aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un termen de 25 de ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Coroian Mihail să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 188 alin. (5) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani; - art. 145 alin. (2) lit. a) b), i), j) și k) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani; - art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani. Prin aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă pentru concurs de intracțiuni prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un termen de 12 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Prin aplicarea art. 84 alin. (4) Cod penal, pedeapsa neexecutată din sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 20.11.2011, privind condamnarea lui Coroian Mihail în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 6 ani închisoare cu suspendarea condiționată pe un termen de probă de un an, prin cumularea sentințelor, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 15 de ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Bordeianu Alexandru să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 188 alin. (5) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani; - art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani. 14 Prin aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un termen de 20 de ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Grigorița Natalia să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 42 alin. (4), (5), art. 188 alin. (5) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani; - art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 de ani. Prin aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un termen de 20 de ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis. Cașu Olga să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei. În motivarea apelului, procurorul a invocat că: - prima instanță nu a luat în considerație gravitatea infracțiunilor incriminate și nu a stabilit o pedeapsă care ar duce la corectarea și reeducarea inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru, Cașu Olga și Grigorița Natalia; - prima instanță nu a dat aprecierea juridică și socială a acțiunilor lor, sub aspectul prejudiciului cauzat relațiilor sociale ocrotite de legea penală; - prima instanță la stabilirea pedepselor penale, necesita să atragă o atenție deosebită la personalitatea inculpaților și anume că inculpatul Milicenco Viaceslav anterior a fost tras la răspundere penală: prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 29.12.2003, fiind condamnat în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, la 1 an închisoare, decizia Curții de Apel - 1440 lei amendă; la 20.10.2009 prin decizia Curții Supreme de Justiție a fost condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 1 an 6 luni închisoare, iar prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 10.07.2012, a fost condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; - inculpatul Coroian Mihail care la momentul comiterii infracțiunilor era minor, la fel anterior a fost tras la răspundere penală și anume prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 20.12.2011, a fost condamnat în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 6 ani închisoare cu suspendarea condiționată pe termen de probațiune de un an. Astfel, minorul Coroian Mihail, avînd un termen de probațiune de un an, a comis infracțiunile incriminate, peste o lună după pronunțarea sentinței; - inculpatul Bordeianu Alexandru anterior a fost tras la răspundere penală prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun Chișinău din 22.12.2001, fiind condamnat în baza art. 119 alin. (2) Cod penal, la 6 ani închisoare cu suspendarea condiționată pe 15 termen de probațiune de 3 ani, prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 03.06.2001, a fost condamnat în baza art. 119 alin. (3) Cod penal, la 7 ani închisoare; prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27.10.2008, a fost condamnat pentru infracțiunile prevăzute de art. 195 alin. (2) art. 186 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani închisoare; - inculpații fiind anterior condamnați, nu au folosit șansele acordate de instanță în ceia ce privește conștientizarea acțiunilor infracționale, nu și-au făcut concluziile necesare și din nou au comis infracțiuni, mai mult ca atât, au ales calea infracțională organizându-se într-un grup criminal organizat, pentru a comite mai multe infracțiuni, totodată atrăgând și minori în reuniunea dată, faptul dat demonstrează că prin sancțiunile aplicate de prima instanță, nu va fi atins scopul prevăzut de art. 61 Cod penal, conform căruia pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea condamnaților; - prin sentința dată, instanța nu a aplicat inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail, Bordeianu Alexandru, Cașu Olga și Grigorița Natalia o pedeapsă echitabilă, conform cerințelor art. 75 Cod penal. 3.2. Avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Bordeianu Alexandru, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Bordeianu Alexandru, să fie achitat de sub învinuirea imputată, pe motiv că faptele nu au fost săvîrșite de inculpat, invocînd că: - sentința contestată reprezintă o imitare a rechizitoriului prezentat de partea acuzării, mai mult sentința a fost pronunțată declarându-se că probele acumulate dovedesc integral vina inculpatului, însă din conținutul tuturor probelor este posibil de a se referi doar la cele din instanța de judecată; - în acțiunile inculpatului Bordeianu Alexandru lipsesc elementele infracțiunilor incriminate, iar probele prezentate în acest scop și susținute în învinuire sunt insuficiente și irevelante; - instanța de judecată urma să țină cont de faptul că sentința de condamnare trebuie să se bazeze pe probe exacte, când toate versiunile au fost verificate, iar divergențele apărute au fost lichidate și apreciate corespunzător; - fiind audiat în cadrul urmăririi penale, inculpatul Bordeianu Alexandru a recunoscut vina parțial, declarând că nu este de acord cu lista și cu prețul bunurilor prezentate în învinuire. Fiind audiat în instanța de judecată, inculpatul Bordeianu Alexandru nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate, motiv pentru care solicită achitarea; - atât în cadrul urmăririi penale cît și a cercetării judecătorești, acuzarea nu a prezentat probe incontestabile ce ar dovedi vinovăția inculpatului Bordeianu Alexandru în comiterea infracțiunilor incriminate; 16 - inculpatul Bordeianu Alexandru în cadrul urmăririi penale a negat vinovăția sa în comiterea tâlhăriei și atragerii minorilor la activitate criminală și a explicat că nu a participat în nici un fel la sustragerea bunurilor de la partea vătămată Bayindir Ismet. În timpul în care au fost sustrase bunurile, el s-a aflat în scara blocului și în stradă în fața blocului. Careva înțelegeri prealabile de a comite careva acțiuni de sustragere sau de maltratare în apartament nu a avut, cu Coroian Mihail, Grigorița Natalia și Cașu Olga s-au deplasat pe bd. Moscovei 2, ap. 200, mun. Chișinău, doar cu intenția de a avea o discuție cu Bayindir Ismet în apartamentul căruia împotriva voinței minorei Cașu Olga au întreținut cu ultima un raport sexual; - acțiunile întreprinse de Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail în apartamentul în cauză, nu au fost coordonate cu Bordeianu Alexandru, ultimul se afla la o distanță mare de apartamentul în cauză, știa ce se petrece în apartamentul nr. 200 de pe bd. Moscovei 2, mun. Chișinău, între Bayindir Ismet și Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail; - despre sustragerea a careva bunuri din apartamentul nr. 200 de pe bd. Moscovei 2, inculpatul Bordeianu Alexandru a aflat numai după ce a ajuns la apartamentul pe care îl închiriau pe str. Ghioceilor, mun. Chișinău și se recunoaște vinovat doar de comercializarea bunurilor despre care a știut de la inculpații Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail că au fost obținute pe cale criminală; - nu susține declarațiile depuse în calitate de bănuit semnate de el în cadrul urmăririi penale, deoarece la momentul reținerii era în stare de ebrietate alcoolică și sub influența substanțelor narcotice, au fost maltratați de către colaboratorii de poliție, care i-au reținut și fiind în CPS Rîșcani, până la sosirea apărătorului a fost influențat și impus să dea declarații pregătite de persoanele ce petreceau investigații. Fiind obosit în timp de noapte târzie și fiind audiat în prezența avocatului a dat declarațiile propuse de către colaboratorii ce petreceau investigațiile pe această cauză; - colaboratorii de poliție au profitat de starea lui critică, l-au influențat în lipsa apărării de a depune în prezența avocatului declarații de recunoaștere a vinei. A fost impus de circumstanțe de a se autodenunța mincinos. Nu a citit acele declarații, era incapabil, avea dureri de cap, și a fost impus de colaboratorii de poliție să servească băuturi alcoolice; - inculpatul Bordeianu Alexandru regretă cele întâmplate, se căiește sincer și se consideră vinovat în măsura circumstanțelor relatate în instanța de judecată și nu după circumstanțele indicate de acuzatorul de stat în rechizitoriu; - declarațiile depuse de reprezentantul succesorului părții vătămate, Nicoară Vasile urmează a fi apreciate critic, deoarece ele nu relatează situația reală a circumstanțelor, deoarece sunt bazate pe niște presupuneri, sunt neclare, neconvingătoare, sunt relatate din spusele altor persoane, care nu au fost în Republica Moldova și nu poate confirma proveniența bunurilor sustrase, nu poate 17 prezenta careva confirmări despre costul sau valoarea lor, nu poate să ne relateze convingător din ce surse pretind că decedatul Bayindir Ismet ar fi avut în posesie bunurile pretinse ca fiind sustrase de inculpați. Nu au fost aduse careva semne distincte a bunurilor dispărute, nu au fost prezentate careva bonuri de plată sau alte materiale probatorii despre faptul că bunurile au fost declarate la vamă, atunci când au fost aduse în Republica Moldova de către Bayindir Ismet. Bunurile au fost apreciate după presupunerile personale a succesorului decedatului, neindicând vechimea acestor bunuri, uzura, starea lor materială; - în calitate de probe, care după părerea acuzării demonstrează vinovăția inculpaților, sunt puse declarațiile martorilor Andoni Serghei, Mororeț Nicolae, Lupușor Vitalie, Ursu Tudor, Tulbure Eugen, însă martorii acuzării au dat declarații, fără a descrie circumstanțele prezentate de acuzator în învinuire, bazate pe presupuneri; - inculpatul Bordeianu Alexandru este învinuit de acuzatorul de stat ca fiind coautor al infracțiunii comise față de Bayindir Ismet. Bordeianu Alexandru nu a știut despre intenția lui Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail de a obține careva bunuri de la Bayindir Ismet. Nu a fost demonstrată intenția inculpatului de a comite acțiuni de jaf sau tâlhărie în privința lui Bayindir Ismet, precum și nu a fost dovedit faptul că Bordeianu Alexandru cunoștea despre această intenție a inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail; - infracțiunile asupra lui Bayindir Ismet au avut loc ca urmare a excesului de autor manifestat de către inculpații Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail; - conform art. 94 Cod de procedură penală, în procesul penal nu pot fi admise ca probe și prin urmare nu pot fi puse la baza sentinței datele care au fost obținute: prin aplicarea violenței, amenințărilor sau altor mijloace de constrângere, prin violarea drepturilor și libertăților persoanei, prin utilizarea metodelor ce contravin prevederilor științifice, cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a dispozițiilor prezentului cod, violarea drepturilor și libertăților persoanei; - din materialele cauzei rezultă că inculpații au fost audiați în calitate de bănuiți pe timp de noapte, fiind în stare de ebrietate, fiind cu puțin în urmă maltratați, și aveau dureri de cap, pe față și corp aveau leziuni corporale și la acel moment aveau urgent necesitatea de a fi examinați de un medic pentru a primi tratament. Au fost puși sub condiția ca mai întâi să dea declarații de recunoașterea vinei în circumstanțele propuse. Au acceptat să semneze declarațiile propuse, cu care la acel moment au căzut de acord, având intenția ca după ce va primi tratamentul necesar să depună plângere, ce au și făcut în timpul apropiat. Despre starea de sănătate a inculpaților la momentul cercetării lor în calitate de bănuiți se vede din pozele inculpaților la acțiunea de cercetare la fața locului; - legislația procesual penală, art. 104 alin. (1) Cod de procedură penală, nu permite audierea bănuitului, învinuitului, inculpatului în stare de oboseală, precum 18 și în timpul nopții, atunci se poate conclude că și în cazul când inculpatul este bolnav (fiind maltratat) în stare de ebrietate, el nu va participa nici la acțiunea procesuală de audiere în calitate de bănuit. Situația de drept urmează a fi calificată ca tratament inuman, în sensul art. 3 din Convenția Europeană; - a fost comisă încălcarea esențială a art. 6 din Convenția Europeană ... ’’orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, (...) a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa, (...) orice acuzat are în special dreptul; a) să fie informat în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit, asupra naturii cauzei acuzației aduse împotriva sa, b) să dispună de timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale”; - încălcările menționate în sensul art. 251 Cod de procedură penală, atrag nulitatea actelor procedurale, ce nu poate fi înlăturată în nici un mod. Datele administrate cu astfel de încălcări de procedură penală sunt ilegale și nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare. În cadrul urmăririi penale nu au fost dobândite careva probe legitime care cu certitudine ar fi dovedit vinovăția inculpatului Bordeianu Alexandru; - circumstanțele invocate în ordonanța de punere sub învinuire cît și cele din rechizitoriu nu corespund circumstanțelor și probelor dobândite în cadrul anchetei judiciare; - toate erorile comise de către persoanele ce au făcut investigații pe cauza penală dată cât și contradicțiile neînlăturate dau convingerea de a concluziona că Bordeianu Alexandru nu este vinovat. Vina lui nu a fost dovedită. Vina nu poate fi întemeiată pe contradicții, erori și greșeli. Astfel, în acțiunile sale lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii; - nu au fost prezentate probe suficiente ce ar dovedi cu certitudine vinovăția inculpatului Bordeianu Alexandru în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5) și art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal; - cât privește condamnarea inculpatului Bordeianu Alexandru în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, în învinuirea înaintată și în rechizitoriu nu este o asemenea învinuire, dar există învinuirea pe art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal. Instanța de fond nu și-a motivat soluția dată și a depășit împuternicirile procesuale; - acțiunile inculpatului Bordeianu Alexandru puteau fi reîncadrate de pe art. 188 alin. (5) Cod penal în baza art. 199 Cod penal, dobândirea sau comercializarea bunurilor despre care se știe că au fost obținute pe cale criminală; - la aprecierea acțiunilor lui Bordeianu Alexandru atât acuzatorul de stat cât și instanța de fond s-au condus doar de consecințele survenite, dar nu și de cauzele care au dus la ele. Învinuirea este subiectivă și bazată doar pe presupuneri; - e un dosar lipsit practic de material probatoriu care ar putea sta la baza acuzării lui Bordeianu Alexandru în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 19 alin. (5) și art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, un dosar vag, incomplet și neconvingător, lipsit de o perspectivă de acuzare efectivă și justificată a lui Bordeianu Alexandru de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5) și art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal; - dat fiind faptul că inculpatul este învinuit de comiterea unei infracțiuni deosebit de grave, ar fi firesc ca probele care stau la baza acestei învinuiri să fie astfel cum prevede art. 95 alin. (1) Cod de procedură penală, pertinente, concludente și utile. Conform art. 93 alin. (1) Cod de procedură penală, probele administrate trebuie să conducă la constatarea existenței infracțiunii incriminate, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției și stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei. La incriminarea și demonstrarea vinovăției de astfel de infracțiuni probele urmează a fi directe, excluzând admiterea probelor mediane în acest sens. Aceste aspecte însă nu au fost îndeplinite în urma cercetării penale a cauzei în discuție și nici în urma cercetării judecătorești. Acuzatorul de stat a adus discursul său în fața instanței pentru susținerea învinuirii unilateral, a omis obligațiunea sa în vederea faptului, stabilirii tuturor circumstanțelor, adică cît cele de învinuire atât cele de dezvinovăție; - nu sunt stabilite elementele infracțiunilor incriminate, adică lipsește temeiul juridic al răspunderii penale; - învinuirea înaintată și starea de fapt constatată de instanța de fond nu și-a găsit deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate de către acuzatorul de stat au fost apreciate în mod greșit, existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine lipsa în acțiunile inculpatului Bordeianu Alexandru a elementelor infracțiunilor în care este învinuit; - modalitatea de motivare a soluției pe cauza dată denotă faptul că instanța de fond nu a apreciat probele la justa valoare, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, luând la bază doar unele fragmente din declarațiile martorilor, ignorând în același timp faptul că aceste declarații sunt contradictorii; - sentința de condamnare a lui Bordeianu Alexandru nu se bazează pe probe exacte. Concluzia despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu poate fi pe baza presupunerilor. Dacă lipsesc probe care confirmă, dovedesc cu certitudine învinuirea și dacă se epuizează toate posibilitățile de administrare a altor probe, procesul penal este clasat sau este pronunțată o sentință de achitare. Concluziile judecătorești cu privire la vinovăția sau nevinovăția inculpatului trebuie să fie motivate în sentință, indicându-se probele cercetate. În cazul dat, nu au fost verificate toate versiunile, iar divergențele apărute nu au fost înlăturate și apreciate în modul corespunzător. 3.3. Avocatul Tarsîna Vasile în numele inculpatei Grigorița Natalia, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpata să fie achitată de sub învinuirea imputată, din motivul lipsei componenței de infracțiune, invocînd că: 20 - sentința este neîntemeiată și neobiectivă, emisă cu încălcarea prevederilor art. 9 alin. (1) Cod de procedură penală, care stipulează că: toți sânt egali în fața legii, a organelor de urmărire penală și a instanței de judecată fără deosebire de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație; - probele au fost acumulate în cadrul urmăririi penale unilateral, tendențios, încălcându-se principiul unei cercetări imparțiale ale circumstanțelor și care ulterior au fost puse la baza sentinței de condamnare; - atât în cadrul urmăririi penale cît și în cadrul cercetării judecătorești inculpata Grigorița Natalia nu a recunoscut vina de comiterea infracțiunilor imputate și a solicitat achitarea sa, în temeiul de fapt că nu a instigat și nu a fost complice la comiterea atacului tâlhăresc asupra cetățeanului de origine turcă Bayandir Ismet Ismail Ahmet; - sentința referitor la capătul de acuzare prevăzut de art. 42 alin. (4), (5), art. 188 alin.(5) Cod penal, este ilegală; - reieșind din materialele cercetării judecătorești și din probele acumulate în cadrul urmăririi penale, scopul plecării lui Milicenco Viaceslav, Bordeianu Alexandru, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail la domiciliul victimei a fost de a stabili persoana care a avut relații sexuale cu Cașu Olga și nu de comitere a unui atac la instigația condamnatei Grigorița Natalia; - suntem în fața excesului executorilor, care au sustras arma personală a victimei, calculatorul, fără a fi o înțelegere prealabilă între inculpați, astfel nu au fost probate așa criterii ca stabilitatea grupului, prezența organizatorului, pregătirea unui plan de activitate infracțională, repartizarea obligatorie a rolurilor; - partea acuzării nu a motivat, iar la cercetarea judecătorească nu a fost stabilit în temeiul căror circumstanțe de fapt s-a ajuns la concluzia că Grigorița Natalia intenționat a lăsat telefonul său mobil la victimă în apartament, acestea fiind doar niște presupuneri neconfirmate prin alte probe pertinente și utile. Dacă se pretinde că telefonul mobil a fost lăsat intenționat de inculpata Grigorița Natalia în apartamentul lui Bayandir Ismet Ismail Ahmet, pentru a organiza pe viitor un eventual atac când ea va veni după telefon, atunci nu există logică de ce după telefon s-a dus minora Cașu Olga, cu toate că Grigorița Natalia nu a rugat-o; - în cadrul cercetării judecătorești partea apărării în interesele inculaptei Grigorița Natalia, a solicitat prin intermediul instanței de fond prezentarea de către organul de urmărire penală a descifrărilor telefonice a sunetelor efectuate de la telefonul mobil care aparține martorului Lupușor Vitalie și a victimei Bayindir Ismet Ismail Ahmet, care conform informației prezentate de compania „Orange” au fost transmise organelor de urmărire penală, dar care din motive necunoscute nu au fost anexate la materialele cauzei penale. Descifrările menționate urmau a fi folosite de partea apărării în scopul apărării intereselor inculpatei Grigorița Natalia. Prin 21 răspunsul primit de la CPS Râșcani, prima instanță a fost informată că toate informațiile primite de la operatorul de telefonie mobilă „Orange” au fost anexate la materialele cauzei penale și transmise la secția urmărire penală a CGP Chișinău. La ședința din 06.06.2014, apărătorul inculpatei Grigorița Natalia a solicitat instanței de fond prezentarea de către CGP Chșinău a descifrărilor menționate, însă cererea apărării a fost respinsă neîntemeiat, pretinzându-se că acesta este un motiv de a tergiversa cercetarea cazului. Judecătorii urmând să plece în concediul anual; - reieșind din prevederile art. 96 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, în cadrul urmăririi penale și a judecării cauzei penale trebuie să se dovedească faptele referitoare la existența elementelor infracțiunii, precum și cauzele care înlătură caracterul penal al faptei; - a fost constatat cu certitudine că inculpata Grigorița Natalia la data de 31.01.2012, în jurul orelor 06:30 a venit în apartamentul cunoscutului său de naționalitate turc - Bayindir Ismet Ismail Ahmet, care se află în or. Chișinău bd. Moscovei 2 ap. 200, pentru a-și lua telefonul mobil uitat acolo în ajun. În apartamentul deschis a depistat cadavrul acestuia cu semne de moarte violentă. Imediat, inculpata Grigorița Natalia, fiind un cetățean conștiincios, a alertat vecinii de apartament ai victimei, pentru a chema serviciul „Salvare” și de la care a anunțat telefonic organele de drept despre crima depistată. Pentru a relata circumstanțele cunoscute referitoare la depistarea cadavrului, inculpata Grigorița Natalia a fost adusă la CPS Râșcani din mun. Chișinău, unde prin încălcarea flagrantă a drepturilor sale constituționale ea a fost determinată să semneze actele procedurale, o lămurire și proces-verbal de audiere în calitate de bănuită în lipsa avocatului, care ulterior au fost puse la baza învinuirii. Astfel, lămurirea semnată de inculpata Grigorița Natalia la 31.12.2012 (f.d. 48-52, vol. 1) a fost primită de ofițerul de urmărire penală Caun A., calitatea procesuală a inculpatei la acel moment de organele de urmărire penală nefiind stabilită; - în situația când în versiunea organului de urmărire penală existau temeiuri rezonabile de a bănui că Grigorița Natalia poate fi implicată într-un mod sau altul în moartea violentă a cetățeanului turc Bayindir Ismet Ismail Ahmet, urmau a fi aplicate respectiv prevederile art. 63 alin. (7), art. 64 alin. (2) pct. 1-7, 10, 12, 15 Cod de procedură penală, cele mai flagrante încălcări comise împotriva ei fiind, interzicerea audierii în calitate de martor a persoanei față de care există anumite probe că a comis o infracțiune, încălcarea dreptului la apărare și la dreptul de a nu da declarații. Contrar prevederilor enunțate, în loc să recunoască calitatea de bănuit a reținutei Grigorița Natalia, și să-i lămurească drepturile în prezența unui apărător, ofițerul de urmărire penală Caun A. în lipsa unui apărător a întocmit o lămurire fără a indica data și ora audierii, echivalată cu o declarație a martorului; - în cadrul ședinței de judecată inculpata Grigorița Natalia a declarat că la aducerea sa în CPS Râșcani, de colaboratori de poliție necunoscuți a fost determinată să consume alcool tare, sub pretextul scoaterii stresului, această metodă ilegală fiind 22 folosită deseori de către serviciile operative ale MAI pentru dobândirea cărorva informații. Luând în considerare faptul că inculpata Grigorița Natalia nu a dormit o noapte întreagă, alcoolul a avut un efect puternic asupra ei, făcând-o parțial iresponsabilă la acel moment. La fel, inculpata Grigorița Natalia a fost impusă să semneze lămurirea menționată, fiind șantajată că nu-și va vedea copilul de 9 luni, care la acel moment era internat în spital. Ulterior la 31.01.2012, ora nu este cunoscută, a fost emisă ordonanță de recunoaștere în calitate de bănuit a inculpatei Grigorița Natalia (f.d. 198 vol. III), pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, semnată de OUP, Efremov Ana, care se pretinde că în aceeași zi a audiat-o pe Grigorița Natalia, între orele 18:30 - 19:30, în calitate de bănuit (f.d. 200-205 vol. III); - audierea a fost efectuată cu încălcarea flagrantă a prevederilor art. 104 alin. (1) Cod de procedură penală, care stipulează că audierea bănuitului, învinuitului, inculpatului se face numai în prezența unui apărător ales sau a unui avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, imediat după reținerea bănuitului sau. după caz, după punerea sub învinuire, dacă acesta acceptă să fie audiat. Nu se permite audierea bănuitului, învinuitului, inculpatului în stare de oboseală, precum și în timpul nopții, decât doar la cererea persoanei audiate în cazurile ce nu suferă amânare, care vor fi motivate în procesul-verbal al audierii; - conform procesului-verbal de audiere a bănuitului, Grigorița Natalia recunoaște parțial vina de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, însă din conținutul documentului nu este evident că inculpata a participat sau a asistat la comiterea omorului, nefiind elucidate din care considerente ea s-a declarat parțial vinovată; - audierea inculpatei în calitatea de bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, (f.d. 200-205 vol. III) de facto nu a avut loc. Probe pertinente și concludente sunt conținutul procesul-verbal de audiere a bănuitei Grigorița Natalia (f.d. 200-205 vol. III) semnat de ofițerul de urmărire penală Efremov A., a fost copiat integral cuvânt cu cuvânt din lămurirea întocmită de alt ofițer de urmărire penală - Caun A. în lipsa apărătorului (f.d. 48-52 , vol. I). - apărătorul Barbacari Zinaida nu a fost prezentă la primirea lămuririi de către OUP Caun A., dar s-a limitat la depunerea mandatului și contrasemnarea unui text din procesul verbal al bănuitei fără a asista la depunerea declarațiilor de către bănuită; - în ședințele de judecată inculpata Grigorița Natalia a declarat că avocatul din oficiu a discutat cu ea 10 minute și a plecat, la careva acțiuni procesuale nu a asistat, iar eliberarea unui mandat de apărător și semnarea procesului-verbal copiat de pe forma electronică a altui document nu însemnă garantarea unui drept la apărare, dimpotrivă a demonstrat încălcarea acestui drept; - declarațiile inculpatei Grigorița Natalia date în ședința de judecată la 12.11.2013 (f.d. 10-24, 31-35, vol. IX), sunt unicele declarații care pot fi considerate 23 veridice și legale prin prisma Codului de procedură penală, în raport cu declarațiile date la urmărirea penală (f.d. 48-52, vol. I, f.d. 200-205, vol. III); - concluzia primei instanțe, privind întocmirea unui plan criminal al atacului tâlhăresc asupra victimei de către inculpata Grigorița Natalia în colaborare cu ceilalți condamnați, care se pretinde că a avut loc la 29.01.2012 în apartamentul acesteia, nu are nici un suport probant; - inculpata Grigorița Natalia în ședințele de judecată a declarat că la rugămintea lui Bordeianu Alexandru i-a primit pe Milicenco Viaceslav și Fuștei Veaceslav să înnopteze în apartamentul închiriat, iar a doua zi i-a alungat când a văzut că aceștia și-au adus lucruri ca televizor și calculator, înțelegând din comportamentul dat că ei pretind să rămână acolo mai mult timp. La fel au declarat și inculpații Bordeianu Alexandru, Fuștei Veaceslav și Milicenco Viaceslav, astfel fiind stabilit cu certitudine că inculpații s-au despărțit la 30.01.2012 fiind certați, ori după aceasta Milicenco Viaceslav a fost nevoit să închirieze casa particulară de pe str. Ghioceilor 25 din mun. Chișinau; - versiunea întocmirii unui plan criminal cu împărțirea rolurilor este o presupunere nedemonstrată a acuzatorilor, care nu a fost confirmată prin alte probe pertinente și nu colaborează cu celelalte probe din dosar. Dimpotrivă, este dovedită cu certitudine versiunea inculpatei Grigorița Natalia, privind scopul contactării telefonice a victimei la 30.01.2012 și anume de a împrumuta bani pentru achitarea chiriei apartamentului, fapt despre care cunoștea numai Bordeianu Alexandru, care datora această achitare; - prin declarațiile inculpaților Cașu Olga, Bordeianu Alexandru, Fuștei Veaceslav, Milicenco Viaceslav, depuse în ședințele de judecată cât și la urmărirea penală este stabilit cu certitudine că Grigorița Natalia a venit de la victima Bayandir Ismet Ismail Ahmet cu suma de 650 lei, care i-a fost luată cu forța de către ceilalți inculpați; - prin prisma declarațiilor inculpatei Grigorița Natalia depuse la cercetarea judecătorească, ea urma să se întâlnească singură cu victima Bayandir Ismet Ismail Ahmet în timpul zilei de 30.01.2012, la oficiul acestuia, însă nu a reușit, pe motiv că trebuia să vină proprietara apartamentului închiriat ca să-și primească plata pentru chirie; - nu a fost probată necesitatea prezenței la întâlnire a minorei Cașu Olga și inițierea acesteia în presupusul plan de atac asupra victimei, plecarea ultimei împreună cu inculpata Grigorița Natalia. Cașu Olga la întâlnirea cu Bayandir Ismet Ismail Ahmet a fost întâmplător, dat fiind faptului curiozității acesteia; - în ședința de judecată și reieșind din totalitatea de materiale ale cauzei penale nu a fost probată formarea și existența unui grup criminal organizat la care ar fi aderat inculpata Grigorița Natalia, nu a fost probată întocmirea unui plan de atac asupra victimei, nu a fost probată nici atragerea minorei Cașu Olga în pretinsul grup organizat de către Grigorița Natalia, din lipsa totală a acestor evenimente; 24 - versiunea acuzării privind existența unui grup criminal organizat, împărțirea rolurilor în acest grup, întocmirea unui plan criminal, instigarea și complicitatea inculpatei Grigorița Natalia la comiterea atacului asupra locuinței lui Bayandir Ismet Ismail Ahmet sunt doar presupuneri neconfirmate prin probe pertinente și utile. Mai mult, instanța de fond neîntemeiat a acceptat aceste acuzații aduse inculpatei Grigorița Natalia fără cel mai mic dubiu, ca o axiomă, fără a le contrapune probelor prezentate de partea apărării și fără a-și motiva sentința, în partea admiterii unor probe și respingerea altor probe; - dovada neimplicării inculpatei Grigorița Natalia la instigarea în comiterea atacului tâlhăresc este prezentă chiar în declarațiile inculpatei minore Cașu Olga, date citirii în ședința de judecată de către acuzator, conform cărora Grigorița Natalia și-a uitat telefonul mobil în apartamentul victimei în seara de 30-31.01.2012 și nu a putut să-l ia tot atunci, deoarece nu cunoștea codul numeric de la ușa de intrare în bloc (f.d.245-248 vol.III). Mai mult ca atât, Cașu Olga a declarat că Grigorița Natalia a cerut telefonul său ca să-l sune pe Bayandir Ismet Ismail Ahmet ca acela să deschidă ușa, dar ea nu avea bani pe cont; - prima instanță a omis să dea apreciere în sentința sa și altor circumstanțe care dovedesc nevinovăția inculpatei Grigorița Natalia și care urmau a fi tratate în favoarea condamnatei la emiterea sentinței; - conform raportului de expertiză medico-legală nr. 15/S din 01.02.2012, la inculpata Grigorița Natalia au fost depistate leziuni corporale sub formă de echimoze la nivelul gâtului care au fost cauzate prin strangulare și sugrumare, în seara de 31.01.2012 de către condamnatul Bordeianu Alexandru, în apartamentul din str. Alba Iulia 10/40; - reieșind din materialele cauzei penale, inculpata Grigorița Natalia, pe 31.01.2012, în jurul orelor 01:30 a venit acasă împreună cu minora Cașu Olga din ospeție de la Bayandir Ismet Ismail Ahmet, de la care a împrumutat 650 lei, unde era așteptată de Bordeianu Alexandru, Fuștei Veaceslav și Milicenco Viaceslav; - inculpatul Bordeianu Alexandru, pretinzând din convorbirea telefonică cu minora Cașu Olga că aceasta a fost violată de un cetățean turc în timp ce se afla împreună cu Grigorița Natalia, a solicitat ultimei să indice adresa cetățeanului turc Bayandir Ismet Ismail Ahmet pentru a cere acestuia lămuriri. Primind refuzul inculpatei Grigorița Natalia de a indica adresa și apartamentul victimei, Bordeianu Alexandru a strangulat-o cu fularul de la gât, până ce Grigorița Natalia și-a pierdut cunoștința, dar cu toate acestea ea nu a indicat adresa victimei chiar și în situația când propria viață a fost pusă în pericol; - inculpata Cașu Olga în declarațiile sale la fel a declarat că l-a contactat telefonic pe Bordeianu Alexandru, din apartamentul victimei Bayandir Ismet Ismail Ahmet, deoarece oaspetele acestuia pretindea la o relație sexuală și a solicitat ca Bordeianu Alexandru să vină s-o ia de acolo, indicând adresa; 25 - din totalitatea de declarații și probe concludente, descifrări telefonice, este stabilit cu certitudine, că inițiatorul chemării celorlalți inculpați la apartamentul victimei Bayandir Ismet Ismail Ahmet a fost minora Cașu Olga, sub pretextul aflării sale în pericol, fapt despre care Grigorița Natalia nu a cunoscut; - versiunea acuzării privind participarea inculpatei Grigorița Natalia la un grup criminal organizat, instigare și complicitate la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, nu este viabilă și nu a fost probată, din care considerente nu poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare; - pe parcursul urmăririi penale cât și la faza de cercetare judecătorească, de acuzatorul de stat nu a fost probat faptul împărțirii rolurilor între participanți, în rechizitoriu nu a fost indicat cine este conducătorul grupului criminal organizat, ce rol i-a revenit inculpatei Grigorița Natalia, fiind relatat numai la susținerile verbale ale acuzatorului că grupul era condus de Milicenco Viaceslav; - reieșind din declarațiile inculpatei Cașu Olga, ea s-a dus și a arătat celorlalți inculpați apartamentul victimei, fiindu-i frică după ce a văzut cum Grigorița Natalia a fost strangulată cu cruzime pentru faptul că nu dorea să indice unde este locuința victimei. Prin prisma acestor declarații este evident că nici Cașu Olga care era minoră nu putea cunoaște care sunt intențiile reale ale lui Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav și Fuștei Veaceslav, de a se clarifica cu victima privind pretențiile sexuale ale lui „Amir” sau de a-l deposeda de bunuri. Mai mult ca atât, ea nu cunoștea nici faptul că Milicenco Viaceslav are armă, că se va deghiza împreună cu alți inculpați în timp ce ea a sunat la ușa victimei pentru a cere telefonul mobil uitat acolo de inculpata Grigorița Natalia; - din materialele cauzei penale instanța de fond a constatat că victima Bayandir Ismet Ismail Ahmet, era deținătorul legal a unei arme de foc de model „CZ-85 B”, calibrul 9 mm, nr. A477025, fapt pe care-l cunoștea cu certitudine inculpata Grigorița Natalia. În noaptea de 31.01.2012, când victima a deschis apartamentul la solicitarea minorei Cașu Olga, era înarmat cu acest pistol, fapt ce denotă că el nu avea încredere în minoră și pentru el i-a devenit suspect că după telefon nu a venit Grigorița Natalia. Prezența armei de foc la victimă i-a derutat și i- a speriat pe inculpații Milicenco Viaceslav, Coroian Mihail și Fuștei Veaceslav, pentru ei acest fapt a fost neașteptat; - prima instanță a lăsat din nou fără apreciere aceste fapte ce dovedesc nevinovăția inculpatei Grigorița Natalia, ori în conformitate cu p. 25 a Hotăririi Plenului CSJ nr. 23 din 28.06.2004, acțiunile persoanelor care nu au luat parte la săvârșirea sustragerii, dar au contribuit la comiterea acesteia prin sfaturi, indicații, prin promisiunea prealabilă că vor tăinui urmele infracțiunii, vor vinde bunurile sustrase etc. trebuie calificate drept complicitate la sustragere, cu referire la alin. (5) art. 42 Cod penal; - toate acțiunile inculpatei Grigorița Natalia în coraborare cu alte probe din dosarul penal, stabilesc cu certitudine că ea nu a instigat și nu a contribuit cu sfaturi, 26 indicații și promisiuni de a tăinui urmele infracțiunii, ea nu a informat pe pretinșii „participanți” a grupului din care este învinuită că face parte, că victima atacului este înarmată, cu toate că cunoștea cu certitudine despre acest fapt; - a fost comisă o eroare de încadrare a acțiunilor lui Grigorița Natalia conform prevederilor art. 42 alin. (4) și (5), art. 188 alin. (5) Cod penal, iar prima instanță a lăsat fără apreciere juridică aceste argumente ale apărării. Partea apărării consideră ilegală încadrarea acțiunilor inculpaților conform semnului calificativ, în proporții deosebit de mari; - prin probe incontestabile ale părții apărării, în speță certificatul Departamentului Vamal al Republicii Moldova (f.d. 177, vol. VII), a fost dovedit cu certitudine faptul că la intrarea sa în Republica Moldova, Bayandir Ismet Ismail Ahmet nu a declarat brățară din aur de mână încrustată cu aproximativ 30 de briliante cu greutatea totală mai mare de 40 grame în valoare de 35 000 dolari SUA, un ceas de mână în valoare de 5000 dolari SUA; - consideră exagerat prejudiciului material cauzat prin infracțiune, ori Grigorița Natalia nu a văzut la victimă bijuteriile pretinse a fi sustrase în urma atacului tâlhăresc. Incriminarea sustragerii unor anumite bunuri numai în baza unei fotografii a victimei care are pe mână o brățară și un ceas și a declarațiilor fiicei victimei care a pierdut demult legătura cu tatăl său, este cel puțin ridicolă; - martorul acuzării Morozinschii Nicolai a relatat instanței de judecată că brățara vândută lui de condamnatul Bordeianu Alexandru era din metal galben, dar nu a confirmat că ea avea careva diamante sau pietre scumpe incrustate. Declarații similare privind brățara din aur a depus și martorul Tulbure Eugen; - este evident că brățara despre care se pretinde că a fost sustrasă de inculpat este diferită după descriere de brățara văzută de martorii acuzării. În aceste circumstanțe, ilegal au fost incluse în învinuire o brățară din aur incrustată cu briliante la prețul de 35000 dolari SUA, echivalent a 412450 lei, ceas de mână evaluat la 5000 dolari SUA echivalent a 58921 lei, brichetă metalică la prețul de 300 dolari SUA, fără stabilirea valorii reale și urmează a fi excluse, ca fiind neprobate; - în conformitate cu pct. 21 a Hotărârii Plenului CSJ nr. 23 din 28.06.2004, „Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor” - valoarea bunurilor sustrase ca semn calificativ al componenței de infracțiune, care prevede răspunderea pentru sustragere, se determină conform art. 126 Cod penal, ținîndu-se cont de unitatea convențională de amendă stabilită de legislație la momemntul săvîrșirii infracțiunii. Mărimea prejudiciului cauzat prin sustragere se determină conform prețurilor libere de piață la momentul examinării cauzei, în lipsa datelor cu privire la prețul bunurilor sustrase, valoarea lor poate fi stabilită în baza raportului experților; - este ilegală și neîntemeiată stabilirea valorii brățării din aur reieșind din declarațiile reprezentantului victimei Bayindir Burcu Bașac (f.d. 195, vol. I) și a avocatului acestuia Nicoară Vasile, depuse în ședințele judiciare, ori stabilirea 27 valorii bunurilor menționate, conform Hotărârii Plenului CSJ nr. 23 din 28.06.2004 ar influența eventual calificarea corectă a infracțiunii, reieșind din valoarea prejudiciului material cauzat. În același mod, eronat a fost stabilită și valoarea celorlalte bunuri sustrase, în speță, portsigaret din argint, notebook „Lenovo”, 2 telefoane mobile de model „Nokia”, ori reieșind din prețurile actuale de piață valoarea lor este vădit exagerată; - proba cu fotografia victimei Bayindir Ismet Ismail Ahmet (f.d. 196, vol. I), pe mâna căruia se vede o brățară, nu este pertinentă, ori din fotografie nu se poate stabili din ce material este confecționată brățara, are sau nu diamante; - instanța de fond urma să excludă din învinuire incriminarea sustragerii brățării din aur încrustată cu diamante la preț de 35000 dolari SUA echivalent a 412450 lei, ceas „Beverly Hills Polo Club Sapphire” la preț de 5000 dolari SUA, echivalent a 58921 lei, ca neprobate, ori în final aceste încălcări comise la emiterea sentinței, duc la încadrarea juridică incorectă a acțiunilor inculpaților; - în cazul excluderii eventuale din învinuire a bunurilor sus indicate a căror existență nu a fost probată în modul stabilit de lege, valoarea totală a cărora este de 471371 lei, suma prejudiciului material relativ probat, adus prin infracțiune este de 37405,27 lei, caz în care acțiunile condamnaților urmează a fi încadrate în componența de infracțiune prevăzută de art. 188 alin. (2) Cod penal; - faptul că inculpata Grigorița Natalia și-a uitat telefonul în apartamentul victimei a fost un eveniment întâmplător, nu a fost planificat din timp în scopul pătrunderii în apartamentul victimei, fapt confirmat și de inculpata Cașu Olga (f.d. 238-241 vol.I), însă pe acest eveniment acuzarea a construit o învinuire care până la urmă nu și-a găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești; - este neîntemeiată și ilegală sentința Judecătoriei Centru în partea condamnării lui Grigorița Natalia pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal; - la baza acestei condamnări a fost pusă doar prezența în materialele cauzei penale a copiilor adeverințelor de naștere a minorilor Cașu Olga și Coroian Mihail. Pe lângă faptul că Grigorița Natalia nu recunoaște vina în comitere a infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (4) , (5), 188 alin. (5) Cod penal, comisă conform sentinței în grup și cu minorii Cașu Olga și Coroian Mihail, instanța a lăsat fără apreciere argumentele apărării, precum că Grigorița Natalia, o cunoștea de puțin timp pe Cașu Olga, ultima era dezvoltată fizic și psihologic normal, ducea o viață independentă inclusiv și sexuală, în aceste circumstanțe este greu de a stabili și a da apreciere că o anumită persoană este minoră sau a atins majoratul fără a-i verifica actele; - din materialele dosarului penal cât și în cadrul cercetării judecătorești nu a fost probat că Grigorița Natalia a cunoscut vârsta minorei Cașu Olga la data de 31.01.2012. Mai mult ca atât, fiind audiată în ședința de judecată din 01.02.2013, Cașu Olga a declarat că numai Bordeianu Alexandru cunoștea vârsta ei, altcineva nu o cunoștea, inclusiv nici inculpata Grigorița Natalia; 28 - în sentința motivată din 30.06.2014, pag. 8, prima instanță eronat a indicat că în declarațiile sale Bordeianu Alexandru i-a comunicat inculpatei Grigorița Natalia la 30.01.2012, că să aibă grijă de Cașu Olga că este minora, ori așa declarații conform procesului-verbal de audiere a bănuitului Bordeianu Alexandru din 04.02.2012, de verificare a depozițiilor la fața locului din 07.02.2012, nu au fost date; - inculpata Grigorița Natalia nu a putut cunoaște și nu a cunoscut vârsta lui Coroian Mihail la data de 31.01.2012, cu atât mai mult pe Coroian Mihail 1-a văzut doar de câteva ori în anturajul lui Bordeianu Alexandru, iar alte date despre vârsta lui Coroian Mihail nu cunoștea. Conform dezvoltării fizice, Coroian Mihail nu părea a fi minor și inculpata Grigorița Natalia nu putea cunoaște că el este minor; - prima instanță la emiterea sentinței pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal, a încălcat flagrant prevederile legale ale art. 384 alin. (3), (4) Cod de procedură penală, care stipulează că sentința trebuie să fie legală, întemeiată și motivată, instanța își întemeiază sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată, art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală - judecarea cauzei în prima instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu; - conform rechizitoriului remis instanței de judecată, Grigorița Natalia, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru și Milicenco Viaceslav sânt învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit c) Cod penal, care prevede răspunderea penală pe semnul calificativ de atragerea minorului la săvârșirea unei infracțiuni cu caracter terorist. Aceiași componență de infracțiune îi este incriminată inculpatei Grigorița Natalia în ordonanța de punere sub învinuire definitivă din 17.05.2012; - reieșind din prevederile art. 13411 Cod penal, art. 188 Cod penal nu face parte din categoria infracțiunilor cu caracter terorist, în aceste circumstanțe inculpata Grigorița Natalia urmează a fi achitată pe acest capăt de învinuire din lipsa în acțiunile ei a componenței de infracțiune prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal; - prima instanță fără nici un temei, bazîndu-se eronat pe art. 100 alin. (4) și art. 101 Cod de procedură penală, din oficiu a reîncadrat acțiunile inculpatei Grigorița Natalia din art. 208 alin. (3) lit. c), în art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, motivând decizia sa prin comiterea unei erori tehnice la întocmirea rechizitoriului, fără a lua în considerație că același calificativ a acțiunilor inculpatei Grigorița Natalia a fost dat și în ordonanța de punere sub învinuire, deci nu a fost comisă o eroare mecanică la încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților; - prima instanță și-a depășit vădit competența, asumându-și atribuțiile acuzatorului de stat ca parte a procesului penal, acțiuni care au dus la emiterea unei sentințe imparțiale, tendențioase și ilegale, cu încălcarea principiilor de bază prevăzute de art. 7, 8, 9, 10 Cod de procedură penală, cât și a tratatelor internaționale 29 la care a aderat Republica Moldova, fapt prin care au fost încălcate drepturile inculpatei Grigorița Natalia la un proces echitabil și imparțial; - instanța de fond tendențios a apreciat și cumulul de încălcări ale drepturilor inculpatei Grigorița Natalia în cadrul urmăririi penale, care în totalitatea lor au demonstrat că întreg dosarul penal în privința acuzării ei de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin.(4), (5), art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal a fost falsificat, în principiu fiind condamnată o persoană nevinovată, care prin comportamentul său conștiincios de cetățean a contribuit la descoperirea rapidă a unei infracțiuni deosebit de grave și izolarea persoanelor vinovate de comiterea acestei infracțiuni; - prin actele procesuale anexate la dosarul penal au fost probate cu certitudine încălcarea drepturilor inculpatei Grigorița Natalia la următoarele acțiuni procesual- penale petrecute cu participarea sa: audierea inculpatei Gogorița Natalia pe data de 31.01.2012 de către OUP Caun A., fără stabilirea statutului acesteia de martor sau de bănuită; atragerea în calitate de bănuită la 31.01.2012 în lipsa unui avocat, în stare de oboseală fizică și psihică extremă, fără audierea bănuitei de către OUP Efremov Ana, prin transpunerea variantei electronice a lămuririi primite de alt ofițer de urmărire penală pe procesul verbal de audiere a bănuitei, cu determinare prin înșelăciune a bănuitei să-l semneze, pentru a-i permite să plece la copilul aflat la spital, colectarea mostrelor de unghii, sânge, amprente digitale fără întocmirea proceselor verbale respective, impunerea la darea declarațiilor în fața camerei video, conform unui text prealabil pregătit, falsificarea probelor privind audierea taxistului Cucoș Oleg (f.d. 89-90, vol.I) și a procesului-verbal de recunoaștere de către acest martor a inculpatei Grigorița Natalia pe planșeta foto, în situația când conform raportului inspectorului poliției criminale a CPS Râșcani, Bechir A. (f.d.27-29, vol.IV) la volanul taxiului în care a urcat Grigorița Natalia se afla o altă persoană, pe nume Bîzgu Petru; - atât în cadrul urmăririi penale cât și la cercetarea judecătorească acțiunile inculpatei Grigorița Natalia au fost eronat încadrate în semnele componențelor de infracțiune incriminate; - martorul Lupușor Vitalie a relatat că a dus-o cu taxiul pe Grigorița Natalia pe o adresă din sectorul Rîșcani, ea nu avea bani căci a fost jefuită, ceea ce corespundea adevărului ori banii îi fuseseră luați de Bordeianu Alexandru cu forța și prin violență. Acest fapt a fost lăsat fără nici o reacție de organele de urmărire penală, ca urmare a constatării comiterii unei infracțiunii împotriva inculpatei Grigorița Natalia de către pretinșii membri ,,ai grupului criminal organizat” din care se pretinde că face parte și ea. La fel, a confirmat martorul că Grigorița Natalia de multiple ori a telefonat de la telefonul lui unei persoane ca să-i deschidă ușa de la intrarea în bloc, care nu-i răspundea, deoarece intrarea în bloc era închisă cu lăcată codată. Spre dimineață el a reușit să deschidă ușa blocului, a urcat împreună cu Grigorița Natalia la etajul 8 sau 9 după ce a plecat urmând să predea automobilul; 30 - martorul Lupușor Vitalie a declarat că a văzut 3 persoane, recunoscând pe Milicenco Viaceslav, Coroian Mihail și Bordeianu Alexandru ieșind din scara blocului de la distanța de 100 metri, din automobilul parcat cu partea din spate spre scara blocului, în condiții de iluminare artificială, prin sticla din spate a automobilului care era tonată; - în analiza declarațiilor martorului Lupușor Vitalie, prima instanță a evitat să menționeze aceste amănunte stabilite în ședința de judecată, le-a trecut sub tăcere, însă proba cu planșeta fotografică prezentată de partea apărării, prin care este probată incontestabil imposibilitatea chiar la lumina zilei de a recunoaște o anumită persoană la față, de la distanța și de la locul unde se afla automobilul acestui martor, a fost respinsă ca neîntemeiată; - prin prisma celor invocate era imposibil și pentru inculpata Grigorița Natalia care se afla în automobilul martorului Lupușor Vitalie, să-i recunoască cu certitudine pe ceilalți condamnați, care o strangulaseră și o deposedaseră de bani cu câteva ore mai înainte. Mai mult ca atât, inculpata Grigorița Natalia, având anumite bănuieli că aceștia pot fi Bordeianu Alexandru, care a venit cu Cașu Olga ca să se lămurească în ce privește raportul sexual pretins, a încercat să solicite martorului Lupușor Vitalie, care este colaborator al BPDS „Fulger”, ca să cheme eventual poliția, ca să prevină careva consecințe pentru Bayandir Ismet Ismail Ahmet, însă acesta a convins-o că nu are rost de chemat poliția în baza unor presupuneri ale ei; - din cele relatate de martor este evident că Grigorița Natalia nu a acționat în cârdășie cu ceilalți inculpați, ori un instigator și un complice nu ar fi procedat în final așa cum a procedat ea, când descoperind crima și având posibilitate să închidă ușa apartamentului victimei, apoi să plece neobservată, nu a profitat de această ocazie, dimpotrivă a alertat vecinii de la care au anunțat organele de drept; - instanța de judecată adjudecă ca probă care dovedește vina inculpatei Grigorița Natalia, informația din Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente ale CPS Rîșcani, solicitate de partea apărării, din care este dovedit incontestabil că la 31.01.2012, orele 06:50, la telefonul 902 a fost primită informația despre depistarea cadavrului victimei cu semne de moarte violentă. Anume inculpata Grigorița Natalia a informat vecinii despre cele descoperite, care la rândul lor au efectuat sunetul la nr. 902, în aceste circumstanțe prima instanță nu a motivat în baza căror probe a ajuns la concluzia că inculpata Grigorița Natalia a fost complice la comiterea atacului tâlhăresc asupra victimei Bayandir Ismet Ismail Ahmet; - nu a fost probat prin probe concludente faptul că Grigorița Natalia a fost instigatorul comiterii acestei infracțiuni, bazându-se doar pe declarațiile celorlalți inculpați date la urmărirea penală, nefiind în coroborare cu declarațiile de la cercetarea judecătorească. 3.4. Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit 31 modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpata Cașu Olga să fie achitată de sub învinuirea imputată, invocînd că: - prima instanță la emiterea sentinței nu a motivat din care cauză au fost respinse argumentele invocate de apărător în sensul emiterii unei sentințe de achitare; - s-a invocat aplicabilitatea art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii, întrucât în rezultatul examinării cauzei s-a constatat lipsa laturii subiective a infracțiunii - intenția directă, cât și a laturii obiective - nu a fost demonstrată prin probe cauzarea prejudiciului în proporții deosebit de mari; - această poziție este argumentată prin: declarațiile date de către inculpata Cașu Olga în cadrul ședințelor de judecată la 01 februarie 2013 (f. d. 56, vol. VII) și audierea suplimentară din 20 martie 2013 (f. d. 125-126, vol.VII), unde a declarat că „vina în comiterea tâlhăriei nu recunoaște, dar recunoaște faptul că a fost în locuința părții vătămate iar ulterior a indicat locul unde domiciliază partea vătămată, dar atât, când a ieșit Milicenco Viaceslav din casa nu știa ce era în rucsac, pistolul și cagulele le-am văzut când am ajuns la apartament” (f. d. 56, vol. VII), „băieții mi-au zis că doreau să vorbească cu el (turcul), de ce a vorbit cu Grigorița Natalia că m-a dat la celălalt turc” (f.d. 125, vol. VII), „eu l-am telefonat pe Bordeianu Alexandru din baie, sa vină să mă ia, că trebuie să întrețin relații sexuale. Scopul era să mă ia” (f.d. 125, vol. VII), declarațiile inculpaților: Grigorița Natalia în ședința de judecată din 12.11.2013, Milicenco Viaceslav (f. d. 128, vol. VII); Cașu Olga l-a telefonat pe Bordeianu Alexandru și plângea, Bordeianu Alexandru în ședința de judecată din data de 08.04.2013 a declarat că „temporar locuia la mine Cașu Olga. Am întrebat-o dacă vrea sa meargă la Chișinău sa se întâlnească cu Grigorița Natalia. Detalii nu i-am dat. Despre toate îi va lămuri Grigorița Natalia, m-a sunat Cașu Olga și după părerea mea era speriată, m-a sunat să merg sa o i-au de la Rîșcani, că vor sa-și bată joc de ea”; declarațiile lui Fuștei Veaceslav (f.d. 1, verso, vol. IX) ,”a sunat o domnișoară și plângea ca vor să o violeze; Probele acuzării, inclusiv depozițiile martorilor acuzării date în ședința de judecata: Morozinschi N. la 21 septembrie (f.d. 71); Tulbure Eugen în 28 septembrie 2012 (f.d. 106) - demonstrează numai unele fapte, maximum faptul că inculpata s- ar fi aflat în anumite locuri, de exemplu în blocul unde locuia partea vătămată, fapt care de altfel nici nu a fost negat de inculpata minoră Cașu Olga, dar nicidecum nu demonstrează prezenta intenției în comiterea tâlhăriei în acțiunile ultimei; - prejudiciul care ar fi fost cauzat părții vătămate a fost calculat în baza unor presupuneri, precum ca ultima ar fi deținut bunuri de o anumită valoare și aprecierea acestora a avut loc arbitrar; - s-a invocat aplicabilitatea art. 390 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală - exista una din cauzele care înlătura caracterul penal al faptei; 32 - chiar dacă s-ar admite ipotetic că este valabilă versiunea acuzării și sânt întrunite elementele infracțiunii, oricum urmează să fie adoptată sentință de achitare în baza art. 390 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, întrucât inculpata minoră Cașu Olga, conform raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 35a- 2014 din 24.01.2014, “prezintă diagnoza Tulburare de personalitate dependență la momentul comiterii infracțiunii ce i se impută...avea redusă capacitatea de dirijare acțiunilor din care considerente nu își putea da seama în volum deplin de caracterul și consecințele acțiunilor sale, nu putea să le dirijeze în volum deplin din care considerente ultima a acționat în stare de discernământ diminuat și acțiunile acesteia cad sub incidența art. 23/1 Cod penal”, respectiv inculpata minoră a acționat cu responsabilitate redusă; - în ședința de judecată inculpata a afirmat că a arătat locul unde locuia partea vătămată fiindu-i frică, întrucât inculpatul Bordeianu Alexandru a strâns-o de gât cu un fular până a leșinat (în prezența minorei) pe inculpata Grigorița Natalia, pentru refuzul acesteia de a indica domiciliul victimei: „Mă gândeam că daca nu am să arăt unde locuiește turcul, ei mă vor bate și pe mine; era în pericol viața lui Grigorița Natalia când o strangula” (f.d. 56, vol. VII), „mă temeam să nu mă bată și pe mine, deoarece am văzut cum Bordeianu Alexandru a bătut-o pe Grigorița” (f.d. 58 vol. VII)”; - depozițiile sânt confirmate și de către inculpatul Bordeianu Alexandru în ședința de judecată din 08.04.2013, care a declarat că: „Grigorița Natalia avea un fular la gât, eu m-am speriat și am tras-o de fular prea tare și ea a leșinat” precum și de către inculpata Grigorița Natalia în ședința de judecată din 12.11.2013, „Bordeianu Alexandru a început să mă stranguleze… Bordeianu Alexandru sau Fuștei Veaceslav m-au strâns cu fularul de gât. Eu mi-am pierdut cunoștința” (f.d. 15 vol. IX), „Cașu Olga era în odaie când mă strangulau” (f.d. 22 verso, vol. IX); - avînd în vedere că inculpata Cașu Olga este minoră, dar mai ales diagnoza stabilită de medici în Raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 35a- 2014 din 24.01.2014 “Tulburare de personalitate dependentă, structura personalității disarmonică, care marchează caracterul indecis al acesteia, voința redusă sine...Este hipervigilentă, cu sentimentul pronunțat de neajutorare, necesitate în atașament și afiliere...Este anxioasă și indecisă în situațiile când este influențată de personalități mai autoritare ca ea...este ușor sugestibilă, credulă și poate fi ușor influențată”; - reieșind din faptul că sănătatea sau chiar viața inculpatei minore Cașu Olga era pusă în pericol de acțiunile lui Bordeianu Alexandru, sau cel puțin așa au fost interpretate la moment de către minoră, este prezentă cauza care înlătură caracterul penal al faptei prevăzută la art. 35 lit. c) Cod penal - starea de extremă necesitate; - luând în considerare standardele interaționale în domeniul protecției drepturilor omului, se constată că toate convențiile au același obiectiv, toate regulile care le conțin sunt elaborate în funcție de același criteriu, toate drepturile 33 recunoscute minorului în societate și în familie sunt orientate în aceeași direcție: interesul superior al minorului; - CtEDO veghează ca minorul să nu fie tratat ca un major. Astfel, CEDO estimează că dreptul la un proces echitabil este respectat prin prezența unui minor delincvent la audiență cu condiția ca el să fie tratat într-o manieră ținând cont de vârsta sa, maturitatea sa și capacitățile pe plan intelectual și emoțional; - prin sentință, prima instanță a stabilit că termenul ispășirii pedepsei de către Cașu Olga a-l socoti din 30 iunie 2014. A-i include în termenul ispășirii pedepsei timpul deținerii sub arest de la 04.02.2012 până la 19 noiembrie 2013. Este o prevedere ilegală, întrucât Cașu Olga s-a aflat în arest până la e 24.11.2013 ora 21.55 min, iar în data de 19 noiembrie 2014 a fost numai emisă încheierea judecătorească, din conținutul căreia Cașu Olga se eliberează din arest după expirarea termenului numit anterior (termenul a expirat și inculpata a fost eliberată la 24 noiembrie 2013). 3.5. Avocatul Păun Petru în numele inculpatului Fuștei Veaceslav, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului Fuștei Veaceslav să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă decît cea prevăzută de lege, în cazul infracțiunii săvîrșite prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal și să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3) lit. c), art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, invocînd că: - pe parcursul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești inculpatul Fuștei Veaceslav a recunoscut că a participat alături de Milicenco Viaceslav și Coroian Mihail, la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 Cod penal, contribuind totodată activ la descoperirea acesteia; - potrivit raportului de expertiză medico - legală nr. 251 din 05.03.2012, cet- lui Bayindir Ismet, i-au fost cauzate leziuni corporale periculoase pentru viață, în rezultatul cărora ultimul a decedat în urma hemoragiilor intramedulare, ca consecință a traumei vertebro - medulare închise. După cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală, cetățeanul de origine turcă a decedat ca rezultat al loviturilor aplicate în regiunea capului; - potrivit declarațiilor făcute de inculpații Fuștei Veaceslav (f.d. 66 – 69, vol. III), Milicenco Viaceslav (în cadrul cercetărilor judecătorești) și Coroian Mihail (f.d. 110 – 112, vol. III ), loviturile decisive aplicate în regiunea capului cet. turc care au contribuit la decesul acestuia, nu au fost aplicate de Fuștei Veaceslav; - având în vedere că inculpatul Fuștei Veaceslav, nu a întreprins careva acțiuni directe ce au dus la moartea lui Bayindir Ismet și a contribuit activ la descoperirea infracțiunii săvârșite în grup, apărarea a solicitat să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de lege, în condițiile art. 79 Cod penal; - acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe concludente, pertinente și utile, ce ar demonstra incontestabil valoarea bunurilor sustrase, decât doar presupunerile martorului Bayindir Burcu Bașak, care este fiica cet-lui Bayindir Ismet; 34 - acuzatorul de stat, nu a prezentat nici un document ce ar confirma valoarea bunurilor sustrase, nu s-a făcut nici măcar o expertiză, care ar fi stabilit cu aproximație valoarea bunurilor găsite la inculpați; - în cadrul cercetărilor judecătorești, nu s-a demonstrat incontestabil că bunurile sustrase se încadrează în proporții deosebit de mari, iar după cum instanța nu are dreptul să emită o sentință de condamnare, având la bază doar presupuneri, inculpatul Fuștei Veaceslav, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, urmează a fi achitat; - prima instanță a pronunțat o sentință de condamnare în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, fără să țină cont de declarațiile făcute de minori, potrivit cărora Fuștei Veaceslav, nu a avut nici o atribuție la determinarea acestora la săvârșirea cărorva infracțiuni; - referitor la învinuirea inculpatului Fuștei Veaceslav, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, se atrage atenția asupra declarațiilor făcute de inculpați în cadrul urmăririi penale, precum și în cadrul cercetărilor judecătorești, potrivit cărora arma din apartamentul cet-lui Bayindir Ismet, nu a fost sustrasă de Fuștei Veaceslav, inclusiv păstrarea și purtarea armei nu a fost realizată de acesta. 3.6. Inculpata Grigorița Natalia, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitată de sub învinuirea imputată, invocînd că: - sentința este ilegală, neîntemeiată pe starea reală a împrejurărilor, eronată și pasibilă de a fi casată; - în cadrul urmăririi penale a depus declarații în lipsa avocatului, fiind obosită, stresată și amenințată; - se consideră nevinovată invocînd în acest sens principiul prezumției nevinovăției. 3.

Inculpatul Bordeianu Alexandru, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea imputată, invocînd că: - la materialele cauzei nu există probe care să confirme vinovăția sa în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, nu a sustras careva bunuri și nu a fost în înțelegere cu nimeni; - referitor la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal, acțiunile sale au fost apreciate greșit, fiind condamnat ilegal. 3.

Inculpatul Fuștei Veaceslav, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă decît cea prevăzută de lege, cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, invocînd că: - nu au fost stabilite careva circumstanțe atenuante în sensul art. 76 Cod penal, și anume: căința sinceră de cele comise, lipsa antecedentelor penale, săvârșirea faptei 35 ca urmare a imoralității acțiunii victimei ce a provocat acțiunea de răspuns exprimată sub formă de frică, loviturile au fost cu scopul de a imobiliza victima, nicidecum cu scopul de a-l omorî, caracterul extrem de agresiv al victimei ce a ajuns până la amentințarea reală de a aplica arma de foc, victima era în stare de ebrietate avansată, iar acțiunile sale aveau un caracter imprevizibil; - starea sănătății este destul de deplorabilă, motiv pentru care solicită aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal. 3.

Inculpatul Coroian Mihail, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) și art. 188 alin. (5) Cod penal și aplicarea unei pedepse mai blînde în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, invocînd că: - prima instanță la stabilirea pedepsei a încălcat esențial prevederile art. 385 alin. 1), 2), 6) Cod de procedură penală, nu a stabilit dacă fapta a fost săvârșită sau nu de către inculpat, dacă există circumstanțe care atenuează vinovăția inculpatului, în cazul său de săvârșire a infracțiunii de care au fost învinuiți mai mulți inculpați, astfel instanța urma să soluționeze dacă a avut loc fapta săvârșită anume de către inculpat sau nu; - în cadrul examinării cauzei penale a fost stabilit că la data evenimentelor imputate din 31.01.2012, Coroian Mihail era minor și nu avea atinsă vârsta de 18 ani, fiind născut la data de 09.12.1994 ,Coroian Mihail avea vârsta de doar 17 ani, astfel instanța la pronunțarea sentinței urma să țină cont de minoratul inculpatului. Potrivit art. 76 alin. (1) lit. (b) Cod penal, săvârșirea infracțiunii de către un minor se consideră circumstanță atenuantă; - instanța nu a expus careva dovezi concludente și pertinente prin care s-ar demonstra faptul că el a deținut arma, dubiile nu puteau constitui temei de incriminare inculpatului a infracțiunii prevăzută de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod penal, or, nu au fost prezentate careva probe că el a deținut această armă la momentul reținerii; - în mod neîntemeiat i-a fost stabilită pedeapsa în temeiul art. 188 alin. (5) Cod penal. El urma să fie achitat și pe marginea art. 188 alin. (5) Cod penal, din motiv că la materialele pricinii nu sunt careva probe care ar demonstra că prejudiciul a fost săvârșit în proporții deosebit de mari; - la materialele cauzei nu au fost prezentate probe justificative care ar demonstra cu certitudine că dauna pricinuită victimei a fost în proporție deosebit de mare, declarațiile martorilor nu pot constitui probe incontestabile în situația în care aceste declarații nu pot fi confirmate documental, printr-un raport sau expertiză realizată de către specialiști calificați în domeniu. Aprecierea prejudiciului material în baza declarațiilor verbale constituie o incriminare nejustificată bazată pe presupuneri și aprecieri eronate; 36 - chiar dacă în cadrul ședinței de judecată el a declarat că se căiește sincer de cele întîmplate, evenimentele care au avut loc și care au fost fără ca acesta să conștiintizeze caracterul premejdios al acțiunilor din cauza minoratului și influențării negative din partea adulților, instanța nu a luat aceasta în considerare; - prima instanță nu a luat în considerare că el a participat activ la stabilirea adevărului la etapa urmăririi penale, a omis cu desăvârșire să țină cont de circumstanța atenuantă prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. g) Cod penal și anume, ilegalitatea sau imoralitatea acțiunilor victimei or, anume victima împreună cu prietenul său au intrat în relații cu persoane mult mai mici de vîrsta lor și chiar minore, ceea ce de fapt a și provocat comiterea infracțiunii. Lipsa relațiilor neordinare pe care li-a avut victima cu persoane de sex feminin, minore, ar fi aplanat evoluția evenimentelor negative din 31.01.2012; - în cadrul urmăririi penale el a declarat ca nu a avut niciun scop de a omorî victima, careva probe pertinente n-au fost prezentate de către acuzare și instanța de fond pentru a justifica incriminarea inculpatului a infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit.(a) Cod penal și anume omor cu premiditare; - în motivarea sentinței nu a fost prezentată nici o dovadă plauzibilă precum că el ar fi sâvărșit omorul cu premiditare; - instanța nu a luat în considerare norma materială care urma să fie aplicată în privința lui, art. 79 alin. (1) Cod penal, chiar dacă a fost stabilit cu certitudine el era minor în perioada evenimentelor imputate; - erorile admise de către prima instanță la stabilirea pedepsei constituie o încălcare flagrantă în privința lui a art. 6 CEDO, dreptul la un proces echitabil, iar aceste erori urmează să fie corectate de către instanța de apel. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2016, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința fără modificări. 5. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că circumstanțele prin care inculpații au săvîrșit infracțiunile incriminate, de către prima instanță au fost constatate corect din totalitatea de probe administrate la cauza penală și care au fost apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, iar vina inculpaților în săvârșirea infracțiunilor se dovedește pe deplin prin cumulul de probe verificate în instanța de apel, cum ar fi: - declarațiile inculpaților Cașu Olga, Milicenco Viaceslav, Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail, audiați în ședința de judecată a primei instanțe; - declarațiile reprezentantului legal al inculpatei minore Cașu Olga - Cașu Natalia, reprezentantului părții vătămate-avocatul Nicoară Vasile, martorilor Andoni Serghei, Morozinschi Nicolai, Lupușor Vitalie, Ursu Tudor, 37 Tulbure Eugen, Maticiuc Sergiu, Antoci Albert, Turchin Victor, Baciu Alexei, Cucer Vitalie. Instanța de apel a reținut că vina inculpaților se mai dovedește prin materialele dosarului penal, prezentate și cercetate în prima instanță și verificate în instanța de apel, cum ar fi: - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31.01.2012, cu fototablițele anexate unde locul cercetării este apartamentul nr. 200 situat pe bul. Moscova nr.2, mun. Chișinău (f.d. 27-38, vol. I); - îndreptarea cadavrului la examinare medico-legală din 31.01.2012, și anume, cadavrul cet. Bayindir Ismet, care la data de 31.01.2012 a fost depistat decedat pe adresa mun. Chișinău, bl. Moscova nr.2, apartamentul 200, la orele 07.00, fiind legat; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31.01.2012 cu anexarea fototablițelor unde obiectul cercetării este suspus automobilul de model „Audio Q 7” cu n/î România-B 68 BA (f.d. 40-44, vol. I); - recipisa eliberată lui Hamza Bayindir cu domiciliul în Turcia, unde se indică primirea de către acesta de la organele de urmărire penală a automobilului de model „Audio Q 7” cu n/îB-68-BAY, cheile de la automobil, certificat de înmatriculare românesc pe automobilul sus indicat, pașaportul R. Turcia pe numele lui Ismet Ismail Bayindir, seria TR-Pnr.326422, permis de ședere a cetățeanului străin pe numele lui Ismet Ismail Bayindir, seria A nr.00033896, buletinul intern al Republicii Turcia pe numele lui Bayindir Ismet, permis de ședere a României pe numele lui Bayindir Ismet, permis de conducere românesc pe numele lui Bayindir Ismet. (f.d. 118 -120, vol. I); - răspunsul pentru Ambasada Turciei în R. Moldova din 31.01.2012 (nr.2012 KISI/131083), prin care s-a permis efectuarea expertizelor necesare asupra cadavrului cet. Turciei Ismet Ismail Bayinidir (f.d. 65, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 01.02.2012, unde martorul Cucoș Oleg a recunoscut persoana sub nr. 3 din fotografiile prezentate, care sa dovedit a fi Grigorția Natalia 1991 a.n, fiind anume această persoană, care la data de 31 ianuarie 2012 în jurul orei 03.15 urcase în automobilul său, rugându-1 să o ducă gratis în sectorul Rîșcani, a recunoscut-o după ovalul feței, ochi, nas, gură (f.d. 91-92, vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 02.02.2012, unde de la martorul Andonii Serghei a fost depistat și ridicat telefonul mobil de model „LG” cu nr. 3538120 4059 3023, fabricat în China, seria 1310i (f.d. 96, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 02.02.2012, unde martorul Morozinschi Nicolai a recunoscut persoana de pe fotografia sub nr. 5, care este Bordeianu Alexandru și care s-a dovedit a fi persoana, care la 31 ianuarie 2012 i-a realizat brățara din aur, îl recunoaște după trăsăturile feței, ovalul feței, forma sprâncenelor, ochilor, nasului și a buzelor (f.d. 101, vol. I); 38 - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 03.02.2012, unde martorul Ursu Tudor a recunoscut persoana de pe fotografia sub nr. 2 - Bordeianu Alexandru, ca fiind persoana transportată de el cu automobilul și alte persoane, fiind recunoscut după trăsăturile feței, sprîncenele lungite, buzele drepte, forma ochilor, a nasului (f.d. 149-150, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 03.02.2012 unde martorul Ursu Tudor a recunoscut persoana de pe fotografia sub nr. 4 (fiind Fuștei Veaceslav) ca fiind transportată cu alte persoane de el cu automobilul, la recunoscut după forma sprâncenelor, a ochilor, nasului, a buzelor (f.d. 151, vol. I); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 03.02.2012 unde martorul Ursu Tudor a recunoscut persoana din fotografie sub nr.6 (Milicenco Viaceslav), ca persoană pe care el a transportat-o cu automobilul împreună cu„Sașa” și alte persoane, l-a recunoscut după trăsăturile generale ale feței, forma rotundă a ochilor, forma sprâncenelor, a nasului, a buzelor, ovalul feței (f.d. 153-154, vol. I); - procesul-verbal de percheziție din 03.02.2012, unde de la martorul Cucer Vitalii în cadrul percheziție efectuate la domiciliul în s. Fîntînița, raionul Drochia, au fost depistate și ridicate următoarele lucruri: telefon mobil de model „Samsung” în care se aflau două cartele, ceas de mână SIGIN cu brățară de metal, telefon mobil de model „Nokia”, brichetă din metal galben inscripția „GOLD”, pistol de culoare neagră MP-654 K calibru 4,5 mm cu nr. TM014006, trei seturi de halice împachetate în trei pungi de celofan, pistol de culoare neagră model „CZ 85 B”, calibru 9 mm, cu nr. A 477025 cu încărcător în care se află zece cartușe, încărcător pentru pistol CZ; două chei cu inscripția „GALE”, și „GULER”, rugzac de culoare verde cu inscripția „GODBE” (f.d. 158-159, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectelor din 04.02.2012, cu anexarea fototablițelor obiectelor, unde examinării sunt supuse următoarele obiecte ce au fost depistate în timpul efectuării percheziției la domiciliul martorului Cucer Vitalii, și anume: Un rugzac din material textil culoare verzuie cu inscripțiile „GOLDBE” format din trei secțiuni, unde în secțiunea principală se află o sacoșă din polietilenă în care se aflau următoarele lucruri: 1) pistolul de model „CZ 85 B”, cal. 9 ,,cu inscripțiile „CZ 85 B, cal. 9 LUGER, made în Czech Republic, cu numărul 08 A 477025 cu 2 încărcătoare, dintre care unul este fără cartușe, iar în al 2-lea încărcător sunt încărcate 10 cartușe, unde pe suprafața bazei rozetelor cartușelor sunt inscripțiile „S&B 9mm 9x1908” și o periuță din sârmă metalică; 2) pistolul de model „MP-654 K” cu inscripțiile „MP-654 K”, cal. 4,5mm, T 11014096, made in Russia, Baikal” cu numărul T 11014096, cu încărcător metalic format dintr-un tub de gaz, cu inscripțiile „LISS 12g CO 2CARTR1DGE” și baza metalică cu inscripția 014096, în care se aflau încărcate 10 bile metalice de culoare galbenă, cu pașaportul- instrucțiune de la pistolul „MP-654 K”din 23 pagini; 3) trei pachețele din polietilenă străvezie, cu inscripțiile „MAGNUM” în care se află câte 150 bile metalice culoarea galbenă, cal. 177/4 4,5 mm; 4) ceas de mână cu corpul și brasletul metalic, unde pe 39 ciferblat are inscripția „SIG1N OYSTER PERPETUAL QUARTZ” 5) o brichetă cu corpul din metal de culoare galbenă, cu inscripțiile „GOLD 999,9 Made in The World Over”, 6) o cheie metalică, cu inscripțiile „GULER AP 3 B” 7) o cheie metalică, cu inscripțiile „KALE C” 8) telefonul mobil de model „NOKIA 6101” cu codul IMEI: 352729019684966, cu acumulator „BL-4C 860 mAh” în care se află cartela SIM „ORANGE” cu inscripțiile „110908003278 3” 9) Cartela SIM „ORANGE,, cu inscripțiile 1111 0811 66362” 10) telefonul mobil de model „SAMSUNG” cu codul IMEI: 358561036029410, cu acumulator MODEL:BST 5268BE TYPE: 3,7V Li-ion. în care se afla cartela SIM „ORANGE” cu inscripțiile 1111 0815 9829 0, 11) suplimentul la buletinul de identitate pe numele lui Milicenco Viaceslav, 13.03.1988 a.n, seria RAA10038270 rupt în 3 fragmente, 12) 2 fragmente de hârtie cu notițe manuscrise cu pix; 13) formularul seria PA 004811027551 pe numele lui Milicenco Viaceslav, eliberat la data de 01.12.2011 de oficiul SEDP Ciocana (164-168, vol. I); - ordonanța de ridicare din 06.02.2012, unde au fost ridicate de la Centru de medicină legală hainele, frânghiile și cablurile cu care a fost legată victima Bayindir Ismet Ismail 01.04.1950 a.n, precum și alte obiecte care se aflau pe corpul acestuia (f.d. 170-171, vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 06.02.2012, unde a fost efectuată ridicarea lucrurilor personale ale victimei Bayindir Ismet și anume: o pereche de chiloți albaștri în dungi alb-sure verticale-orizontale, maiou în dungi albastru-deschise și sure, cablu culoare sură, cablu culoare neagră, cablu culoare neagră, două fragmente de șiret cafeniu (f.d. 172, vol. I); - procesul-verbal de examinare a obiectelor din 06.02.2012, cu anexarea fototablițelor unde examinării au fost supuse: 1) un tricou în dungi orizontale de culoare sură și verzui, cu inscripția pe piept în față „CALIFORNIA X.85” cu multiple pete de culoare brun roșietică, care are din față câte o gaură cu diametrul de 2 cm în regiunea umerilor stâng și drept și 2 găuri în regiunea abdomenului, în total 4 găuri din față și o gaură analogică în spate din partea omoplatului drept; 2) o pereche de chiloți bărbătești în pătrățele de culoare combinată albastru-închis, din față au o etichetă de culoare neagră cu inscripția „LCWAIKIKI UNDERWEAR” din partea stângă cu o ruptură cu lungimea de 10 cm, din spate au câte o gaură cu diametrul aproximativ de 3 cm, una în partea stângă de jos și alta din partea dreaptă de sus; 3) un fragment de cablu electric de culoare neagră are la mijloc un nod de la care vin trei capete, unul fără furcă la capăt, cu lungimea de 35 cm, unul cu furcă pentru priză cu lungimea de 70 cm și unul cu furcă pentru conectare la calculator cu lungimea de 45 cm; 4) un fragment de cablu electric de culoare albă sub formă de prelungitor, cu lungimea aproximativă de 3 m, care la un capăt are o priză pentru prelungitor cu 4 secțiuni, iar celălalt capăt este tăiat și cu 3 noduri, pe care se observă multiple pete de culoare brun roșietică; 5) un fragment de cablu electric de culoare albă, cu lungimea aproximativ de 35 cm cu furcă pentru priză la un capăt și în nod; 40 6) un fragment de cablu electric de culoare sură, cu un nod la mijloc de la care vin 3 capete, unul dintre care lungimea aproximativ de 20 cm cu o furcă pentru priză și alte două capete cu lungimile aproximativ de 30 și 25 cm pe care se observă multiple pete de culoare brun roșietică; 7) un fragment de cablu electric de culoare neagră înnodat și încotocit de la care 4 capete, un capăt dintre care are furcă de conectare de adaptor la calculator și un adaptor de culoare neagră cu inscripția „LENOVO” pe care se observă multiple pete de culoare brun roșietică; 8) 2 fragmente de șireturi înnodate, de culoare cafeniu-închisă, cu lungimile aproximative de 18 și 24 de cm (f.d . 173-175, vol. I); - procesul-verbal de percheziție din 08.02.2012, unde la domiciliul cet. Barbăneagră Iu., în soba casei de locuit situată pe str. M. Iliade nr. 10, mun. Chișinău, au fost depistate și ridicate rămășițe arse ale aparatelor de telefon, aparat de fotografiat și calculator notbook, la fel pe pat în odaie a fost depistată o bilă aurie (f.d. 180-181, vol. I); - tabelul fotografie la percheziția domiciliului din str. Ghioceilor 25, mun. Chișinău, din 08.02.2012, la cauza dată (f.d. 182-189, vol. I); - ordonanța de ridicare din 10.02.2012, unde de la cet. Bayindir Burcu Bașac (fiica victimei) a fost ridicată fotografia, unde este indicat tatăl său Bayindir Ismet Ismail cu ceasul de mână și brățara la mână (f.d. 196, vol. I); - procesul-verbal de ridicare din 10.02.2012, unde de la Bayindir Burcu Bașac au fost ridicate o fotografie color de dimensiuni A4, unde pe o fotografie este portretul cet. Bayindir Ismet Ismail, așezat la masă și la mâini se văd ceasul de mână pe stânga iar pe mîna dreaptă o brățară ( f.d. 197, vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09.02.2012, unde obiectul cercetării este supus apartamentul nr. 200 situat pe bl. Moscova 2, mun. Chișinău, în care au fost depistate bunuri materiale ce aparțineau lui Bayindir Ismet și anume: permis de port armă pe numele lui Bayindir Ismet, permis de ședere pe același nume, permis de conducere turcesc pe același nume, permis de farmacist pe același nume, pașaport străin R. Turcia pe același nume nevalabil, permis pe același nume, permis de voluntar pe același nume, o insignă cu inscripția „TIAD”, o ștampilă rotundă cu inscripția „Bayindir” și altele (f.d. 215-217, vol. I); - fișa persoanei juridice ICS „TODAY GROUP” SRL, unde administratorul este indicat Bayindir Ismet Ismail, cu adresa în mun. Chișinău, str. Tighina 49/4, și extrasul din Registrul de Stat al Populației unde este indicat Bayindir Ismet Ismail, și fotografia acestuia (f.d. 219-220, vol. I); - procesele-verbale de verificare a depozițiilor la fața locului din 07.02.2012, ale inculpaților Fuștei Veaceslav și Bordeianu Alexandru (f.d. 234-245, vol. I); - procesul verbal din 07.02.2012 de verificare a declarațiilor inculpatei Cașu Olga la locul infracțiunii pe bul. Moscova nr.2, ap. 200, mun. Chișinău (f.d. 6-8, vol. II); 41 - procesul-verbal de reconstituire a faptei din 29 martie 2012, de către Cașu Olga (f.d. 15-17, vol. II); - raportul de expertiză medico-legală nr 251 din 05 martie 2012, conform căruia la examinarea medico-legală a cadavrului cet. Bayindir Ismet, au fost depistate leziuni corporale sub formă de șase plăgi contuze în partea piloasă a capului, revărsate sangvine în țesuturile moi a capului. Hemoragii subarahnoidiene în creier, sector de excoriații pe față, hemoragii în globul ocular din stânga. Hemoragii în țesuturile moi a gâtului, revărsate sangvine subarahnoidiene în învelișurile medulare și intramedulare la nivelul cervical C-6-C-7 a măduvei spinării, excoriații circulare pe ambele antebrațe, excoriații și echimoze pe mâni și picioare, hemoragii în țesuturile moi a spatelui, coapsei drepte, care în comun se califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață, care a decedat la fața locului în urma hemoragiilor intramedulare, ca rezultat a traumei vertebro - medulare închise nu mai mult de 24 ore înainte de examinarea medico-legală (f.d. 30-39, vol. II); - fototablițele victimei decedate Bayindir Ismet (f.d. 38-39, vol. II); - raportul de constatare tehnico-științifică nr. 499 din 06 martie 2012, cu anexarea fototablițelor unde se indică, că în urma analizei obiectelor prezentate la examinare în prima sacoșă sunt detalii arse care se atribuie la bunuri din categoria telefoanelor mobile, în sacoșa nr. 2 au fost extrase mai multe detalii carbonizate din care se pot identifica două baterii de standartul,,AA” și detalii arse a unui telefon mobil. În sacoșa nr. 3 au fost extrase mai multe obiecte carbonizate care sunt caracteristice ca detalii ce apațin unui laptop. În sacoșa nr. 2, în urma analizei bunurilor și anume detaliilor carbonizate ale unui telefon mobil, luînd în considerație dimensiunile, poziția butoanelor, poziționării portului „mini USB” amplasarea șuruburilor și a cartelei sim, amplasarea obiectivului de la camera foto, coincid cu telefonul mobil marca „NOKIA”, model ,,nr. 95”. (f.d. 143-145, vol. II); - raportul de expertiză suplimentară din 23.02.2012 și planșa fotografică potrivit căruia o urmă digitală depistată pe suprafața paharului de pe masa de la bucătărie și copiată pe folie în cadrul cercetării la fața locului în apartamentul 200 amplasat pe bul. Moscova nr. 2, mun. Chișinău, la data de 31.01.2012 a fost creată de cet. Grigorița Natalia cu degetul mare a mâinii stângi (f.d. 242-244, vol. II); - procesul-verbal de examinare din 10 mai 2012, unde obiectul examinării sunt supuse 26 file de culoare albă de format A4, pe care cu litere și cifre de tipar de culoare neagră este imprimată lista apelurilor de intrare și ieșire a numerelor de telefoane care se foloseau inculpații, și anume în perioada de 30-31.01.2012 ( f. d. 57, vol. IV); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29.02.2012 unde obiectul cercetării este supus Izolatorul de Detenție Provizoriu din incinta CGP mun. Chișinău situat pe str.Tighina nr. 6, mun. Chișinău (f.d. 74-77, vol. IV); 42 - tabelul fotografic anexat la procesul verbal de cercetare la fața locului în incinta IDP al CGP, mun. Chișinău, din 29.02.2012, locul evadării inculpatului Milicenco Viaceslav (f.d. 79-86, vol. IV); - dosarul cu anexarea anchetei arestatului Milicenco Viaceslav (f.d. 91-113, vol. IV); - procesul-verbal de examinare din 02 martie 2012, unde examinării este supus purtătorul de informație electronică de tip DVD-R de model „LG” înregistrări video din curtea de plimblări a IDP al CGP, mun. Chișinău, 27-29.02.2012, care a fost ridicat la 29.02.2012, în cadrul cercetării la fața locului efectuate în IDP al CGP, mun. Chișinău, pe faptul evadării deținutului Milicenco Viaceslav (f.d. 173-174, vol. IV); - registrul de evidență al persoanelor deținute în IDP al CGP mun.Chișinău (f.d. 177-180, vol. IV); - raportul de expertiză psihiatrică legală staționară nr. 32s - 2014 din 13 mai 2014, în privința inculpatului Milicenco Viaceslav, prin care se confirmă faptul că nu suferă de maladii psihice cronice. În perioada comiterii infracțiunilor ce i se impută (31.01.2012), el tulburări psihice de intensitate psihotică nu a manifestat, a acționat cu discernămînt, având capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale păstrată, deci Milicenco Viaceslav în privința faptelor ce i se impută urmează a fi recunoscut RESPONSABIL, în prezent tulburări cu semnificație psihiatrico - legală nu depistează, tratament pentru constrângere nu necesită, poate fi supus anchetei penale, conform stării psihice a fost apt de a percepe corect împrejurările în care s-au consumat faptele cu conținut infracțional și poate depune mărturii veridice în cadrul dosarului ( f.d. 192-194 vol. IX); - raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 44a-2014 din 28 ianuarie, în privința inculpatului Fuștei Veaceslav, prin care se confirmă faptul că, Fuștei Veaceslav de maladii psihice cronice nu suferă, este fără dereglări psihice. La momentul comiterii infracțiunii, ce i se impută (31.01.2012), el careva dereglări psihice de intensitate psihotică, nu a evidențiat, avea păstrată capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, putea acționa cu discernământ, din care considerente Fuștei Veaceslav poate fi recunoscut RESPONSABIL de fapta ce i se impută. În prezent tulburări de semnificație psihiatrică legală nu evidențiază. Conform stării sale psihice este pasibil de pedeapsă penală (f.d. 166-168, vol. IX); - raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr.30a-2014 din 21 ianuarie, în privința inculpatului Bordeianu Alexandru prin care se confirmă faptul că, Bordeianu Alexandru, maladii psihice cronice nu suferă, prezintă dg: ,,Tulburare de personalitate de tip emoțional-instabil”, fapt confirmat prin datele anamnestice despre caracterul lui hiperdinamic și îndărătnic din copilărie, care s-a cristalizat și s- a accentuat în perioada de adolescență prin implicare precoce în comportament delincvent cu antecedente penale repetate, cât și despre comportamentul lui în detenție spre încălcări, nesupunere și automutilări. Însă gradul particularităților 43 caracteriale depistate la el, nu este atât de pronunțat și nu echivalează cu noțiunea de alienația mentală. La momentul comiterii infracțiunii ce i se impută (31.01.2012), el careva dereglări psihice de intensitate psihotică nu a evidențiat, avea păstrată capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, putea acționa cu discernământ, din care considerente Bordeianu Alexandru poate fi recunoscut RESPONSABIL de fapta ce i se impută. În prezent tulburări de semnificație psihiatrică legală nu evidențiază, este pasibil de pedeapsă penală (f. d. 170-172, vol. IX); - raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 29a-2014 din 21 ianuarie 2014, în privința inculpatei Grigorița Natalia prin care se confirmă faptul că, Grigorița Natalia maladii psihice cronice nu suferă, este fără dereglări psihice. La momentul comiterii infracțiunii, ce i se impută (31.01.2012), ea careva dereglări psihice de intensitate psihotică nu a evidențiat, avea păstrată capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, putea acționa cu discernămînt, din care considerente, Grigorița Natalia poate fi recunoscută RESPONSABILĂ de fapta ce i se impută. În prezent tulburări de semnificație psihiatrică legală nu evidențiază. Conform stării sale psihică este pasibilă de pedeapsă penală (f.d. 174-176, vol. IX); - raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 90-2014 din 18 februarie 2014, în privința inculpatului Coroian Mihail, prin care se confirmă faptul că, Coroian Mihail maladii psihice cronice nu suferă, prezintă dg: „Tulburare de personalitate emoțional-instabilă”, fapt confirmat prin datele anamnestice despre caracterul lui hiperdinamic și îndărătnic din copilărie, care s-a cristalizat și s-a accentuat în perioada de adolescență prin implicarea precoce în comportament delincvent. Însă, gradul particularităților caracteriale depistate la el, nu este atât de pronunțat și nu echivalează cu noțiunea de alienație mentală. La momentul comiterii infracțiunii ce i se impută (31.01.2012), el careva dereglări psihice de intensitate psihotică nu a evidențiat, avea păstrată capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, putea acționa cu discernământ, din care considerente Coroian Mihail poate fi recunoscut RESPONSABIL de fapta ce i se impută. În prezent tulburări de semnificație psihiatrică legală nu evidențiază, nu necesită măsură de siguranță cu carcater medical, este pasibil de pedeapsă penală (f.d. 178-180, vol. IX); - raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr.35a-2014 din 24 ianuarie 2012, în privința inculpatei Cașu Olga, prin care se confirmă faptul că, Cașu Olga maladii psihice cronice nu suferă, prezintă dg: „Tulburare de personalitate dependentă”, fapt confirmat prin datele anamnestice despre persistența la ea din perioada de adolescență a sigmelor discomportamentale, manifestate prin încălcări de disciplină în timpul studiilor, despre traumă psihologică suportată în perioada adolescenței (abandonul și lipsa suportului emoțional din partea mamei), despre modul de viață dezorganizat cu lipsa controlului din partea persoanelor mature, cu implicarea într-un cerc de comunicare cu persoane cu antecedente penale și trăsături specifice de dominație. Însă, gradul particularităților caracteriale depistate la ea, nu 44 este atât de pronunțat și nu echivalează cu noțiunea de alienație mentală. La momentul comiterii infracțiunii ce i se impută (31.01.2012), examinata careva dereglări psihice de intensitate psihotică nu a evidențiat, însă datorită trăsăturilor specifice ale personalității, depistate în cadrul examinării psihologice, avea redusă capacitatea de dirijare voluntară a acțiunilor sale, din care considerente nu își putea da seama în volum deplin de caracterul și consecințele acțiunilor sale, nu putea să le dirijeze în volum deplin, din care considerente ultima a acționat în stare de discernământ diminuat și acțiunile acesteia cad sub incidența art.23/1 Cod penal. În prezent tulburări de semnificație psihiatrică legală nu evidențiază, poate oferi declarații (f.d. 182-184, vol. IX); - ancheta socială prezentată de către Direcția Asistenței Sociale, Protecției Familiei și copilului Ungheni din 26 noiembrie 2013, cu privire la examinarea condițiilor de trai ale minorei inculpatei Cașu Olga, a.n 1996 cu domiciliul în or. Ungheni, str. Fîntînilor nr. 26 pe 2 file; - copia din Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni și incidente, care reflectă informația ,,902” înregistrată sub nr. 1197 din 31.01.2012 ora 06.50, privind depistarea cadavrului cu semne de moarte violentă pe 2 file. Cu referire la apelul procurorului, instanța de apel a constatat că motivele invocate de către acesta sunt neîntemeiate, iar prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei inculpaților, corect a aplicat prevederile legale, în conformitate cu art. 7, 75 Cod penal. La fel, cu privire la motivele invocate în apelurile avocaților în numele inculpaților și de către ultimii, instanța de apel a reținut că motivele invocate de către aceștia sunt nefondate și neîntemeiate, or prin probele prezentate și cercetate în prima instanță și verificate în instanța de apel, vina inculpaților în săvîrșirea infracțiunilor incriminate a fost demonstrată pe deplin, prima instanță nu a comis careva erori sau omisiuni, iar la baza sentinței a reținut probe veridice, utile și pertinente, nu au fost stabilite careva încălcări după cum s-a invocat, nu au fost constatate careva încălcări care ar atrage nulitatea actelor procedurale, iar sentința pronunțată este legală și întemeiată. În același sens, prin probe veridice, pertinente și utile a fost demonstrată mărimea prejudiciului cauzat prin infracțiune și prima instanță corect a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, totodată, corect a menționat reîncadrarea acțiunilor inculpaților din art. 208 alin. (3) lit. c) în art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal și jusitificat a motivat decizia sa prin comiterea unei erori tehnice la întocmirea rechizitoriului. Cu privire la numirea pedepsei inculpaților, instanța de apel a menționat că prima instanță stabilind circumstanțele sus menționate, ținând seama de personalitatea inculpaților a numit inculpaților pedeapsă penală echitabilă. Astfel, privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că prima instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea 45 infracțiunilor săvărșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. La fel, instanța de apel a menționat că la stabilirea pedepsei inculpaților, prima instanță just a ținut cont de faptul că inculpații Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia au atras minorii Coroian Mihail și Cașu Olga într-un grup criminal organizat, iar inculpata Grigorița Natalia a îndeplinit rolul și de instigator și complice la atacul săvârșit. Circumstanțe atenuante sau agravante în sensul prevederilor art. 76, 77 Cod penal, la stabilirea pedepsei inculpaților Milicenco Viaceslav, Bordeianu Alexandru, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail, Grigorița Natalia nu au fost stabilite de către prima instanță. În acest sens instanța de apel a menționat că, la stabilirea pedepsei în privința inculpaților prima instanță a reținut că: inculpatul Milicenco Viaceslav, necătând la faptul că și-a recunoscut vina parțial, nu a regretat de cele întâmplate, anterior a fost judecat, inculpatul Bordeianu Alexandru nu și-a recunoscut vina și nu a regretat de cele întâmplate, anterior a fost judecat, inculpatul Fuștei Veaceslav nu și-a recunoscut vina, nu a regretat de cele întâmplate, este fără antecedente penale; inculpata Grigorița Natalia nu și-a recunoscut vina și nu a regretat de cele întâmplate, este fără antecedente penale, la întreținere are un copil minor, inculpatul Coroian Mihail, nu și-a recunoscut vina, anterior fiind judecat cu suspendarea pedepsei, din nou, fiind în termen de probă a comis infracțiune, cât și de faptul că, infracțiunile imputate au fost comise, fiind minor, inculpata Cașu Olga a săvârșit pentru prima dată o infracțiune deosebit de gravă fiind minoră. Instanța de apel făcînd trimitere la prevederile art. 75 alin. (1), (2), art. 84 alin. (1), 85 alin. (1) Cod penal, a statuat că scopul prestabilit al legii penale va fi atins pe deplin în cazul numirii inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail, Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Cașu Olga pedepse privative de libertate. 6. Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: 6.1. Procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sâli, care indicînd temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, într-un alt complet de judecată, invocînd că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază concluzia ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - prima instanță și instanța de apel la aplicarea pedepselor nu au acordat deplină eficiență prevederilor art. 61, 65, 75 Cod penal; 46 - ambele instanțe nu au ținut cont de gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvîrșite, de comportamentul inculpaților în momentul comiterii infracțiunilor și după consumarea lor, de personalitatea lor, individualizînd greșit pedepsele aplicate, acestea fiind în contradicție și cu probatoriul administrat la faza urmăririi penale și cercetării judecătorești, nefiind conforme scopului legii penale, pronunțând hotărîri neîntemeiate; - inculpații au săvîrșit infracțiunile acționînd în condițiile unui grup criminal ogranizat și avînd scopul de a săvîrși infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave, preponderent în mun. Chișinău; - prima instanța și instanța de apel trebuiau să țină cont de personalitatea inculpaților, și anume că Milicenco Viaceslav, a fost anterior tras la răspundere penală, prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău din 29.12.2003, a fost condamnat în baza art. 186 alin.(2) Cod penal, la 1 an închisoare, prin decizia Curții de Apel 1440 lei amendă; prin decizia Curții Supreme de Justiție din la 20.10.2009 la condamnat pe art. 217 alin.(2) Cod penal, la 1 an 6 luni închisoare; iar prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău din 10.07.2012, a fost condamnat în baza art. 186 alin.(5) Cod penal, la 8 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis; - inculpatul Coroian Mihail care la momentul comiterii infracțiunilor era minor, la fel anterior a fost tras la răspundere penală și anume prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20.12.2011, a fost condamnat în baza art. 187 alin.(2) lit. f) Cod penal, la 6 ani închisoare cu suspendarea condiționată pe un termen de probațiune de un an. Astfel, minorul Coroian Mihail, avînd un termen de probă de un an, a comis infracțiunile incriminate, peste o lună după pronunțarea sentinței; - inculpatul Bordeianu Alexandru anterior a fost tras la răspundere penală: prin sentința judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 22.12.2001, a fost condamnat în baza art. 119 alin. (2) Cod penal, la 6 ani închisoare cu suspendarea condiționată pe termen de probațiune de 3 ani; prin sentința judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 03.06.2001, a fost condamnat în baza art. 119 alin. (3) Cod penal, la 7 ani închisoare; prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27.10.2008, a fost condamnat pentru infracțiunile prevăzute de art. 195 alin. (2) Cod penal, art. 186 alin.(2) lit.b) Cod penal, la 3 ani închisoare; - faptul dat confirmă că inculpații fiind anterior condamnați, nu au conștientizat și nu au folosit șansele acordate de instanță, în ceia ce privește conștientizarea acțiunilor infracționale, nu și-au făcut concluziile necesare și din nou au comis infracțiuni, mai mult ca atît, au ales calea infracțională organizîndu-se într- un grup criminal organizat, pentru a comite mai multe infracțiuni, totodată atrăgînd și minori în reuniunea dată, ce demonstrează că prin sancțiunile aplicate de către instanțe, nu va fi atins scopul prevăzut de art. 61 Cod penal. 6.2. Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, care indicînd temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de 47 procedură penală, solicită casarea sentinței și deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata să fie achitată de sub învinuirea imputată, deoarece fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii și există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei – extremă necesitate, totodată, menționează că în cazul în care se vor constata că vinovăția inculpatei este dovedită, atunci solicită rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile inculpatei Cașu Olga să fie recalificate din art. 188 alin. (5) Cod penal, în baza art. 188 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 79 și 89 Cod penal, în coroborare cu art. 385 Cod de procedură penală, să-i fie stabilit un termen de închisoare de cel mult 5 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, invocînd că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - prima instanță în soluția adoptată nu a motivat respingerea argumentelor părții apărării în sensul emiterii unei sentințe de achitare, deoarece fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii și există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei; - aceliași temeiuri au fost invocate și în apel, însă instanța de apel prin decizia să nu numai că nu a luat în considerare argumentele expuse, dar nici nu a motivat raționalitatea respingerii cererii de apel, pronunțîndu-se prin fraze de ordin general, prin care a indict că prima instanța a examinat toate circumstanțele, sub toate aspectele; - instanța de apel nu s-a expus deloc asupra invocării aplicabilității art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală; - în aceste circumstanțe a fost încălcat dreptul la un proces echitabil consființit în art. 6 §1 CEDO; - fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii; - în rezultatul examinării cauzei s-a constatat lipsa laturii subiective a infracțiunii – intenția directă, cît și a laturii obiective – nu a fost demonstrată prin probe cauzarea prejudiciul în proporții deosebit de mari; - este aplicabil art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, or fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii și această poziție este argumentată prin declarațiile inculpatei Cașu Olga, precum și declarațiile inculpaților Grigorița Natalia din ședința de judecată din 12.11.2013, Milicenco Viaceslav (f.d. 128, vol. VII), Bordeianu Alexandru, din ședința de judecată din 08.04.2013, Fuștei Veaceslav (f.d. 1, verso, vol. IX), probele acuzării, inclusiv și declarațiile martorilor date în ședința de judecată, care confirmă doar faptul că inculpata s-a aflat în anumite locuri, dar nicidecum nu demonstrează prezența intenției în comiterea infracțiunii de tâlhărie; - există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei; 48 - inculpata minoră, conform raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 35a-2014 din 24.01.2014 „..prezintă diagnoza de personalitate dependentă….avea redusă capacitatea de dirijarea voluntară a acțiunilor sale… nu își putea da seama în volum deplin de caracterul și consecințele acțiunilor sale, nu putea să le dirijeze în volum deplin, din care considerente ultima a acționat în stare de discernămînt diminuat și acțiunile acesteia cad sub incidența art. 231 Cod penal”, respectiv minora a acționat cu responsabilitate redusă; - în ședința de judecată inculpata a afirmat că a arătat locul unde locuia partea vătămată, fiindu-i frică, întrucît Bordeianu Alexandru a strîns-o de gît cu un fular pînă a leșinat (în prezența minorei) pe inculpata Grigorița Natalia, pentru refuzul acesteia de a indica domiciliul victimei, acestea fiind confirmate și din declarațiile inculpatului Bordeianu Alexandru și inculpata Grigorița Natalia; - avînd în vedere că inculpata Cașu Olga era minoră, de diagnoza stabilită de medici în raportul de expertiză psihiatrico-ambulatorie nr. 35a-2014 din 24.01.2014, reieșind din particularitățile psihice ale inculpatei și că în prezența ei a fost strangulată inculpata Grigorița Natalia, fapt perceput ca o amenințare în adresa sa, în corespundere cu prevederile art. 39 alin. (2) Cod penal, fiind prezentă constrîngerea psihică sau fizică, ceia ce denotă că inculpata a acționat în stare de extremă necesitate, care este o cauză ce înlătură caracterul penal al faptei, conform art. 35 lit. c) Cod penal; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - inculpata la momentul săvîrșirii faptei avea vîrsta de 15 ani; - în procesul examinării cauzei, conform art. 475 Cod de procedură penală, urmau să fie stabilite condițiile în care trăiește și este educat minorul, gradul de dezvoltare intelectuală, volitivă și psihologică, particularitățile caracterului și temperamentului, interesele și necesitățile lui; - în sensul prevederilor internaționale, privind protecția drepturilor minorilor și delicvența juvenilă, toate au același obiectiv, sub aspectul că toate drepturile pe care le are minorul în societate și familie sunt orientate în aceiași direcție: interesul superior al copilului; - CtEDO estimează că dreptul la un proces echitabil este respectat prin prezența unui minor delincvent la audiență cu condiția că el să fie tratat într-o manieră ținînd cont de vîrsta sa, maturitatea sa și capacitățile pe plan intelectual și emoțional, principiul caracterului excepțional al pedepselor privative de libertate, derivă din principiul prioritar al măsurilor educative, reieșind din faptul că pedeapsa cu închisoarea este ce mai mare, recurgerea la această necesită a fi justificată în măsură în care celelalte pedepse nu vor avea menirea de a corecta și educa minorul; - în privința inculpatei Cașu Olga erau aplicabile prevederile art. 53 lit. a) – liberarea de răspundere penală a minorilor, art. 61 Cod penal, în sensul că inculpata nu prezintă pericol social, ea nefiind un infractor înrăit, în caz contrar ar fi avut alt comportament atît înainte de comiterea faptelor cît și ulterior; 49 - conform prevederilor art. 7, 75 Cod penal, deși fapta este calificată ca o infracțiune deosebit de gravă (dar corect urmează a fi încadrată în categoria celor grave), urmează a fi luat în considerare faptul că Cașu Olga se afla sub influența fricii, se caracterizează pozitiv, a săvîrșit infracțiunea pentru prima dată, a dat declarații de recunoaștere a faptei, circumstanțele atenuante - săvîrșirea infracțiunii de către un minor, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, recunoașterea vinovăției (chiar dacă parțial), căința sinceră, personalitatea inculpatei, aceasta se bucură de sprijinul necondiționat al familiei și membrii ultimei garantează corijarea inculpatei în afara instituțiilor penitenciare, astfel în privința acesteia fiind suficientă aplicarea unei pedepse prin prisma art. 79 și 89 alin. (2) lit. a) Cod penal, aplicarea pedepsei cu închisoare în privința acesteia fiind excesivă; - apărarea a solicitat emiterea unei încheieri de solicitare a întocmirii unui referat presentențial (f.d. 43, vol. IX), dar nu a fost întocmit un asemenea raport de către Serviciul de Probațiune, în schimb a fost întocmit un aviz al Autorității Tutelare (f.d. 104-105, vol. X), care nu examinează condițiile care au dus la comiterea faptei, posibilitatea de reintegrare în societate a inculpatei minore; - faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - constatările primei instanțe și a instanței de apel, privind existența grupului criminal organizat nu are nici un suport probatoriu, fiind prezent în opinia apărării excesul de autor, nefiind probată înțelegea prealabilă, stabilitatea grupului, prezența organizatorului, pregătirea planului de activitate infracțională, repartizarea rolurilor, acțiuni la care să fi luat parte Cașu Olga; - acțiunile inculpatei Cașu Olga au fost încadrate în prevederile art. 188 alin. (5) Cod penal, reieșind din valoarea prejudiciului cauzat, care depășește 100 000 lei; - instanța de judecată și-a motivat soluția privind valoarea prejudiciului infracțiunii săvîrșite și calificarea faptei în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, prin luarea în considerare a unei poze în care victima avea accesoriile respective (fără a fi stabilită unde și cînd a fost făcută poza) și a declarațiilor reprezentantului părții vătămate (f.d. 195, vol. I), fratelui și fiicei acestuia, ultima nu ținea legătură cu tatăl ei, iar martorul acuzării Morozinschi Nicolai a declarat că brățara vîndută de Bordeianu Alexandru era din metal galben, fără pietre, declarații similare fiind date și de martorul Tulbure Eugen; - în același mod a fost stabilită valoarea celorlalte bunuri sustrase: portsigaret, laptop, telefoane mobile; - nefiind probată valoarea bunurilor sustrase, prejudiciul real probat constituie 37405, 27 lei, acțiunile inculpaților încadrîndu-se în prevederile art. 188 alin. (2) Cod penal, chiar și în ipoteza unui grup criminal organizat în baza art. 188 alin. (3) Cod penal și nicidecum în baza art. 188 alin. (5) Cod penal; - în urma recalificării acțiunilor inculpatei, pedeapsa aplicabilă urma să fie micșorată la maxim 6 ani închisoare, conform art. 70 alin. (3) Cod penal, automat 50 infracțiunea comisă face parte din categoria celor grave, fiind aplicabile prevederile art. 90 Cod penal. 6.3. Avocatul Culeac-Reul Natalia în numele inculpatului Fuștei Veaceslav, care fără a indica nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Fuștei Veaceslav să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3), art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, invocînd că: - prima instanță și instanța de apel nu și-au motivat corespunzător soluția adoptată, dînd o apreciere unilaterală probelor cercetate și acordînd prioritate doar unor probe, în consecință ajungînd pripit la concluzia de condamnare a lui Fuștei Veaceslav în baza art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3) lit. b), art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar pe capătul de acuzare în privința infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă prea aspră în raport cu circumstanțele cauzei; - sentința și decizia în partea capătului de acuzare, privind săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, de către Fuștei Veaceslav, sunt ilegale, deoarece reieșind din materialele cercetării judecătorești și din probele administrare în cadrul urmăririi penale, scopul plecării lui Milicenco Viaceslav, Bordeianu Alexandru, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail la domiciliul victimei a fost de a stabili persoana care a întreținut un raport sexual cu inculpata Cașu Olga și nu de comiterea unui atac la instigarea condamnatei Grigorița Natalia; - este prezent excesul de autor, a persoanelor care au sustras arma victimei, calculatorul, fără a fi o înțelegere prealabilă între inculpați, nefiind astfel probate criteriile ce țin de stabilitatea grupului, prezența organizatorului, pregătirea unui plan de activitate infracțională, repartizarea rolurilor; - învinuirea este subiectivă și bazată doar pe presupuneri, deoarece atît acuzatorul de stat cît și instanța de fond la aprecierea acțiunilor inculpatului Fuștei Veaceslav s-au condus doar de urmările survenite, dar nu și de cauzele și circumstanțele care au dus la ele; - este un dosar lipsit de material probatoriu; - este ilegală și neîntemeiată stabilirea valorii brățării din aur, doar reieșind din declarațiile reprezentantului victimei (f.d. 195, vol. I) și a avoctului acestuia, ori reieșind din prețurile actuale pe piață, valoarea acestora este vădit exagerată; - în conformitate cu prevederile art. 94 alin. (1) pct. 6), 9) Cod de procedură penală, proba cu fotografia victimei (f.d. 196, vol. I), pe mîna căruia se vede o brățară, este pertinentă, ori din fotogografie nu poate fi stabilit din ce material este confecționată brățara, astfel ambele instanțe urmau să excludă din învinuire, 51 incriminarea sustragerii brățarei din aur, încrustată cu diamante, la prețul de 35000 dolari SUA, ceasul de mână la prețul de 5000 dolari SUA, încălcări ce au dus la încadrarea juridică incorectă a acțiunilor lui Fuștei Veaceslav și a celorlalți inculpați; - referitor la capătul de acuzare, privind săvîrșirea infracțiunii de către inculpatul Fuștei Veaceslav, prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, sentința și decizia instanței de apel sunt ilegale, deoarece la baza acestei condamnări a fost pusă doar prezența la materialele cauzei a certificatelor de naștere a minorilor Cașu Olga și Coroian Mihail; - nu a fost probat dacă Fuștei Veaceslav a cunoscut vîrsta minorilor Cașu Olga și Coroian Mihail, deoarece fiind audiată în ședința de judecată din 01.02.2013, Cașu Olga a declarat că doar Bordeianu Alexandru cunoștea vîrsta ei, iar conform dezvoltării fizice, atît Cașu Olga cît și Coroian Mihail, nu păreau a fi minori, iar Fuștei Veaceslav nu putea cunoaște că aceștia sunt minori; - în privința capătului de acuzare, referitor la săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, sentința și decizia sunt ilegale, deoarece din declarațiile inculpaților, rezultă că arma din apartamentul victimei nu a fost sustrasă, păstrată sau purtată de către Fuștei Veaceslav; - referitor la stabilirea pedepsei în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, prima instanță și instanța de apel nu au luat în considerare că inculpatul Fuștei Veaceslav a contribuit la decoperirea infracțiunii, iar potrivit declarațiilor inculpaților Fuștei Veaceslav (f.d. 66-69, vol. III), Coroian Mihail (f.d. 110-112, vol. III) și Milicenco Viaceslav, loviturile care au dus la decesul victimei nu a fost aplicate de către Fuștei Veaceslav, astfel în privința acestuia era posibilă aplicarea unei pedepse mai blînde decît cea prevăzută de lege, potrivit prevederilor art. 79 Cod penal. 6.4. Avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Bordeianu Alexandru, care indicînd temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată, invocînd că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel; - în acțiunile inculpatului Bordeianu Alexandru, nu au fost întrunite elementele infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal; - sentința primei instanțe și decizia instanței de apel sunt emise în baza unor probe contradictorii, bazate doar pe presupuneri și în lipsa unor dovezi incontestabile ce ar confirma vinovăția lui Bordeianu Alexandru în comiterea infracțiunilor imputate; - inculpatul Bordeianu Alexandru în cadrul urmăririi penale a negat vinovăția sa în comiterea tâlhăriei și a atragerii minorilor la activitate criminală și a explicat că nu a participat în nici un fel la sustragerea bunurilor de la partea vătămată Bayindir 52 Ismet. În timpul în care au fost sustrase bunurile de la pătimitul Bayindir Ismet el s- a aflat în scara blocului și în stradă în fața blocului. Careva înțelegeri prealabile de a comite careva acțiuni de sustragere, sau de maltratare a cet. Bayindir Ismet nu au avut cu Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail, Grigorița Natalia și Cașu Olga; - despre sustragerea a careva bunuri din apartamentul 200 de pe bld. Moscovei 2, inculpatul Bordeianu Alexandru a aflat numai după ce au ajuns la apartamentul pe care îl închiriau pe strada Ghioceilor, mun. Chișinău, și se recunoaște vinovat doar de comercializarea bunurilor despre care a știut de la inculpații Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, că au fost obținute pe cale criminală; - inculpatul nu susține declarațiile depuse în calitate de bănuit, semnate de el în cadrul urmăririi penale, deoarece la momentul reținerii, el era în stare de ebrietate alcoolică și sub influența substanțelor narcotice, au fost maltratați de către colaboratorii de poliție care i-au reținut și fiind în CPS Rîșcani, până la sosirea apărătorului a fost influențat și impus să dea declarații pregătite de persoanele ce petreceau investigații. Fiind obosit, în timp de noapte târzie și fiind audiat în prezența avocatului a dat declarațiile propuse de către colaboratorii ce petreceau investigațiile pe această cauză penală; - colaboratorii de poliție au profitat de starea lui critică, 1-au influențat în lipsa apărării de a depune în prezența avocatului declarații de recunoaștere a vinei. A fost impus de circumstanțe de a se autodenunța mincinos. Nu a citit acele declarații, era incapabil, avea dureri de cap și a fost impus de colaboratorii de poliție să servească băuturi alcoolice; - inculpatul Bordeianu Alexandru regretă cele întâmplate, se căiește sincer, și se consideră vinovat în măsura circumstanțelor relatate de el în instanța de judecată și nu după circumstanțele indicate de acuzatorul de stat în invinuire; - declarațiile depuse de reprezentantul succesorului părții vătămate Nicoară Vasile, urmează să fie apreciate critic, deoarece ele nu relatează situația reală a circumstanțelor, ele sunt bazate pe niște presupuneri, sunt neclare, neconvingătoare, sunt relatate din spusele unor persoane, care nu au fost în Republica Moldova și nu poate confirma provenința bunurilor sustrase, nu poate prezenta careva date despre costul, sau valoarea lor, nu poate să ne relateze convingător din ce surse pretind că decedatul Bayindir Ismet ar fi avut în posesie bunurile pretinse ca fiind sustrase de inculpați. Nu au fost aduse careva semne distincte a bunurilor presupuse dispărute, nu au fost prezentate careva bonuri de plată, sau alte materiale probatorii despre faptul că bunurile au fost declarate la vamă, atunci când au fost aduse în Republica Moldova de către Bayindir Ismet. Bunurile au fost apreciate după presupunerile personale a succesorului decedatului, neindicând vechimea acestor bunuri, uzura, starea lor materială; 53 - în calitate de probe care după părerea acuzării demonstrează vinovăția inculpaților sunt puse declarațiile martorilor Andoni Serghei, Mororeț Nicolai, Lupușor Vitalie, Ursu Tudor, Tulbure Eugen, iar în ceea ce privește declarațiile date de către martorii aceștia au dat declarații diferite, fără a descrie circumstanțele prezentate de acuzator în învinuire și sunt bazate pe presupuneri; - nu a fost demonstrată intenția inculpatului Bordeianu Alexandru de a comite acțiuni de jaf sau tâlhărie în privința lui Bayindir Ismet, precum și nu a fost dovedit faptul că Bordeianu Alexandru cunoștea despre această intenție a inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail; - infracțiunile asupra lui Bayindir Ismet a avut loc ca urmare a excesului de autor manifestat de către inculpații Milicenco Veaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail; - conform art. 94 Cod de procedură penală, nu pot fi admise și prin urmare nu pot fi puse la baza sentinței datele care au fost obținute, prin aplicarea violenței, amenințărilor sau a altor mijloace de constrângere, prin violarea drepturilor și libertăților persoanei, iar din materialele cauzei penale, rezultă, că inculpații au fost audiați în calitate de bănuiți, pe timp de noapte, fiind în stare de ebrietate, fiind cu puțin în urmă maltratați și aveau dureri de cap, pe față și corp aveau leziuni corporale, și la acel moment aveau urgent necesitatea de a fi examinați de un medic pentru a primi tratament. Au fost puși sub condiția ca mai întâi să dea declarații de recunoaștere a vinei în circumstanțele propuse. Au acceptat să semneze declarațiile propuse, cu care la acel moment au căzut de acord, având intenția ca după ce va primi tratamentul necesar o să depună plângere, ce a și facut în timpul apropiat; - în aceste condiții a fost încălcate prevederile art. 104 alin. (1), art. 3, 6 CEDO, iar încălcările menționate, în sensul art. 251 Cod de procedură penală, atrag nulitatea actelor procedurale, ce nu poate fi înlăturată în alt mod; - în cadrul urmăririi penale nu au fost dobândite careva probe legitime care cu certitudine ar fi dovedit vinovăția inculpatului Bordeianu Alexandru; - cât privește condamnarea inculpatului Bordeianu Alexandru în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, că în învinuirea prezentată de procuror, cât și în rechizitoriu nu este o asemenea învinuire, dar există învinuirea pe art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal. Prima instanță nu și-a motivat decizia dată și a depășit împuternicirile procesuale; - acțiunile inculpatului Bordeianu Alexandru puteau fi reîncadrate de pe art. 188 alin. (5) Cod penal în baza art. 199 Cod penal - dobândirea sau comercializarea bunurilor despre care se știe că au fost obținute pe cale criminală; - la aprecierea acțiunilor lui Bordeianu Alexandru atât acuzatorul de stat, cât și prima instanță și cea de apel s-au condus doar de consecințele survenite, dar nu și de cauzele și circumstanțele care au adus la ele, iar învinuirea este subiectivă și bazată doar pe presupuneri; 54 - atît la faza de urmărire penală cît și în urma cercetării judecătorești luînd considerație că inculpatul este învinuit de comiterea unei infracțiuni deosebit de grave, nu au fost respectate prevederile art. 93 alin. (1) și art. 95 alin. (1) Cod de procedură penală, nefiind administrate probe pertinente, concludente și utile, la fel probele administrate trebuie să conducă la constatarea existenței infracțiunii incriminate, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei. Mai mult ca atât la incriminarea și demonstrarea vinovăției de astfel de infracțiuni probele urmează a fi directe, excluzând admiterea probelor mediane în acest sens. Acuzatorul de stat a adus discursul său în fața instanței pentru susținerea învinuirii unilateral, a omis obligațiunea sa în vederea faptului, stabilirii tuturor circumstanțelor, adică cât cele de învinuire atât și cele de dezvinovățire. Prin urmare, nu sunt stabilite elementele infracțiunilor incriminate, adică lipsește temeiul juridic al răspunderii penale; - învinuirea înaintată și starea de fapt constatată de instanța de fond nu și-au găsit deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate de către acuzatorul de stat au fost apreciate în mod greșit, existând în cazul dat probe suficiente care stabilesc cu certitudine lipsa în acțiunile inculpatului Bordeianu Alexandru ale elementelor infracțiunilor în care este învinuit; - modalitatea de motivare a soluției pe cauza dată, denotă faptul că prima instanță nu a apreciat probele la justa valoare, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, luând la bază doar unele fragmente din declarațiile martorilor, ignorând în același timp faptul că aceste declarații sunt contradictorii; - nu au fost verificate toate versiunile, iar divergențele apărute nu au fost înlăturate și apreciate în modul corespunzător; - instanțele de judecată superficial au motivat respingerea probelor apărării, prin fraze declarative, nu au dat o apreciere probelor pe care își întemeiază concluzia și motivele pentru care instanța a respins probele apărării. Instanțele de judecată erau obligate să dea apreciere fiecărei probe a apărării în coroborare cu alte probe ale pricinii, însă instanțele de judecată pur și simplu le-au ignorat; - nu este convingătoare și întemeiată concluzia instanței de apel care a respins argumentele apărării referitor la faptul maltratării inculpatului Bordeianu Alexandru. Apărarea este pusă în imposibilitate de a proba faptul maltratării inculpatului Bordeianu Alexandru, deoarece atât procurorul, cât și instanțele de judecată, au avut un rol pasiv în a soluționa obiectiv și sub toate aspectele acest viciu; - constatarea de fapte ce nu corespund cu realitatea, denaturate vădit la adoptarea hotărârii de către instanțele de fond și de apel, urmează a fi apreciate ca erori grave de fapt și de drept; - instanța de apel, atât la judecarea cauzei, cât și în textul deciziei s-a limitat exclusiv la redarea argumentelor invocate în sentință, fără a se expune relevant în privința motivelor indicate în apărare, și nu a apreciat corect circumstanțele de fapt la încadrarea juridică corectă a faptelor, fără a evalua în concret motivele invocate 55 de apelant și fără a analiza probele care conduc la aflarea adevărului în cauză, și fără a respecta prevederile art. 419 Cod de procedură penală; - instanța de apel, nu a apreciat fiecare probă separat, nu s-a expus în mod convingător de ce respinge probele prezentate de inculpat, dar s-a expus în mod general. Acest fapt denotă imparțialitatea judecătorului și manifestarea lui în favoarea acuzării în detrimentul apărării, prin ce instanța a încălcat principiul contradictorialității în procesul penal; - nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului; - nepronunțarea asupra erorii comise de instanțe, este o eroare de drept comisă la judecarea cauzei, este un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente și a afectat hotărârea atacată, astfel nu s-a respectat dreptul la un proces echitabil, care este garantat de articolul 6 paragraful 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale; - prin neexpunerea, necercetarea și neanalizarea tuturor probelor administrate, în coroborare cu celelalte probe, invocând în dispozitivul sentinței niște soluții lipsite de un suport legal, neargumentate în fapt și în drept în descriptivul acestei hotărâri, ambele instanțe nu au soluționat în fond cauza penală în privința lui Bordeianu Alexandru, fapte ce constituie erori grave de drept. 6.5. Inculpata Grigorița Natalia cu avocatul său Tarsîna Vasile, care indicînd temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpata Grigorița Natalia să fie achitată de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 42 alin. (4), (5), art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motiv că în acțiunile inculpatei lipsesc elementele infracțiunilor menționate, iar dacă se va considera că vinovăția acesteia este probată, să fie reîncadrate acțiunile inculpatei Grigorița Natalia, din art. 188 alin. (5) în baza art. 188 alin. (2) Cod penal, invocînd în acest sens că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - partea apărării a invocat ilegalitatea acumulării probelor și audierii inculpatei Grigorița Natalia la faza incipientă a urmăririi penale, audierea acesteia avînd loc cînd ea se afla în stare de oboseală, a fost impusă să consume alcool, i-au fost făcute promisiuni că-și va vedea copilul de 9 luni, care se afla internat în spital, au fost prelevate probe biologice de la inculpată, fără a fi întocmit procesul-verbal respectiv, nu au fost aplicate prevederile art. 63 alin. (7), art. 64 alin. (2) pct. 1-7, 10, 12, 15 56 Cod de procedură penală, cele mai flagrante încălcări fiind, interzicerea audierii în calitate de martor a persoanei față de care există anumite probe că a comis o infracțiune încălcarea dreptului la apărare și la dreptul de a nu da declarații; - a fost încălcat flagrant dreptul la apărare, ori avocatul din oficiu a discutat cu ea 10 minute și a plecat, la careva acțiuni procesuale nu a asistat, iar eliberarea unui mandat de apărător și semnarea procesului-verbal copiat de pe forma electronică a altui document nu înseamnă garantarea unui drept la apărare, dimpotrivă a demonstrat încălcarea acestui drept; - versiunea acuzării privind existența unui grup criminal organizat, împărțirea rolurilor în acest grup, întocmirea unui plan criminal, instigarea și complicitatea inculpatei Grigorița Natalia la comiterea atacului asupra locuinței lui Bayindir Ismet Ismail Ahmet sînt doar presupuneri neconfirmate prin probe pertinente și utile; - prima instanță și de apel au acceptat acuzațiile aduse inculpatei Grigorița Natalia fără cel mai mic dubiu, fără a le contrapune probelor prezentate de partea apărării și fără a-și motiva sentința, în partea admiterii unor probe și respingerea altor probe; - dovada neimplicării inculpatei Grigorița Natalia la instigarea în comiterea atacului tâlhăresc este prezentă chiar în declarațiile inculpatei minore Cașu Olga, date citirii în ședința de judecată de către acuzator, conform cărora Grigorița Natalia și-a uitat telefonul mobil în apartamentul victimei în seara de 30-31.01.2012 și nu a putut să-l ia tot atunci, deoarece nu cunoștea codul numeric de la ușa de intrare în bloc (f.d.245- 248 vol. III); - prima instanță și instanța de apel au omis să dea apreciere și altor circumstanțe care dovedesc nevinovăția inculpatei Grigorița Natalia și care urmau a fi tratate în favoarea inculpatei la emiterea sentinței; - prin raportul de expertiză medico-legală nr. 15/S din 01.02.2012, a fost probat faptul amenințării cu sugrumare a inculpatei Grigorița Natalia pentru a o impune să indice locul de trai al victimei, însă la fel este probat că chiar fiind amenințată cu moartea inculpata Grigorița Natalia nu a divulgat adresa sau locul de trai a victimei; - prin declarațiile inculpatei Cașu Olga a fost probat că ea a divulgat locul de trai a victimei, aflîndu-se și ea sub pericolul aplicării violenței și speriată de ceea ce s-a întîmplat cu Grigorița Natalia; - aceste circumstanțe au probat că pînă la deplasarea la locul de trai a victimei Bayindir Ismet Ismail Ahmet, între ceilalți inculpați și Grigorița Natalia nu a existat nici o înțelegere prealabilă de comitere a atacului tâlhăresc, nu a existat o instigare la comiterea infracțiunii din partea ultimei; - prin declarațiile inculpaților reiese că scopul plecării lor la domiciliul victimei a fost de a se lămuri cine a atentat la onoarea de domnișoară a minorei Cașu Olga, iar omorul acestuia și sustragerea bunurilor a fost un exces a acestora, la care inculpata Grigorița Natalia nu are nici o atribuție; 57 - pe parcursul urmăririi penale, în rechizitoriu cît și la faza de cercetare judecătorească în prima instanță și de apel, acuzatorul de stat nu a indicat și nu a probat faptul împărțirii rolurilor între participanți, nu a fost indicat cine este conducătorul grupului criminal organizat, ce rol i-a revenit condamnatei Grigorița Natalia, fiind relatat numai la susținerile verbale ale acuzatorului că grupul era condus de Milicenco Viaceslav; - inculpata Grigorița Natalia nu a comunicat nimănui despre arma de foc deținută de victimă, ce în final denotă faptul că ea nu a participat la instigarea și pregătirea atacului asupra cet. Bayindir Ismet; - toate probele din dosarul penal dovedesc cu certitudine că inculpata Grigorița Natalia nu a contribuit cu sfaturi, indicații și promisiuni de a tăinui urmele infracțiunii, ea nu a informat pe pretinșii „participanți” a grupului din care este învinuită că face parte, că victima atacului este înarmată, cu toate că cunoștea cu certitudine despre acest fapt, dimpotrivă ea a comunicat organelor de poliție prin intermediul vecinilor victimei, despre infracțiunea comisă; - a fost comisă o eroare de încadrare acțiunilor lui Grigorița Natalia conform prevederilor art. 42 alin. (5), art. 188 alin. (5) Cod penal, iar prima instanță a lăsat fără apreciere juridică argumentele și probele apărării în acest sens; - chiar dacă se va considera că acțiunile inculpatei Grigorița Natalia corect au fost încadrate conform art. 42 alin. (5) Cod penal, calificarea acțiunilor inculpaților în conformitate cu art. 188 alin. (5) Cod penal, conform semnului calificativ, în proporții deosebit de mari este neîntemeiată și ilegală; - prin proba certificatului departamentului vamal (f.d.177, vol. VII) apărarea a dovedit incontestabil instanței de fond și de apel, faptul că la intrarea sa în Republica Moldova victima Bayindir Ismet niciodată nu a declarat - brățară din aur mînă încrustată cu aproximativ 30 de briliante cu greutatea totală mai mare de 40 grame, în valoare de 35 000 dolari SUA, un ceas de mînă în valoare de 5000 dolari SUA. De asemenea nu a fost probată procurarea acestor bunuri pe teritoriul Republicii Moldova de către victima infracțiunii; - primei instanțe și instanței de apel nu a fost prezentată nici o probă pertinentă că victima a deținut real brățara din aur și ceasul, nu a fost probată valoarea acestor bunuri în modul stabilit, urmează să fie recalificate acțiunilor inculpaților în baza art. 188 alin. (2) Cod penal, reieșind din valoarea bunurilor strase, prezența cărora la victimă a fost probată nemijlocit în cadrul cerecetării judecătorești, care este de 37305,27 lei; - este neîntemeiată și ilegală sentința în partea condamnării lui Grigorița Natalia pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal. Din materialele dosarului penal cît și în cadrul cercetării judecătorești nu a fost probe că Grigorița Natalia a cunoscut vîrsta minorei Cașu Olga. Mai mult ca atît, fiind audiată în ședința de judecată din 01.02.2013, Cașu Olga a declarat că numai 58 Bordeianu Alexandru cunoștea vîrsta ei, altcineva nu o cunoștea, inclusiv și inculpata Grigorița Natalia; - în sentința din 30.06.2014, pag. 8, prima instanță eronat a indicat că în declarațiile sale Bordeianu Alexandru i-a comunicat condamnatei Grigorița Natalia la 2012, să aibă grijă de Cașu Olga că este minora, ori așa declarații conform procesului-verbal de audiere a bănuitului Bordeianu Alexandru din 04.02.2012, de verificare a declarațiilor la fața locului din 07.02.2012, nu au fost date; - în mod similar, Grigorița Natalia nu a putut cunoaște și nu a cunoscut vîrsta lui Coroian Mihail la data de 31.01.2012, cu atît mai mult pe Coroian Mihail 1-a văzut doar cîteva ori în anturajul lui Bordeianu Alexandru, iar alte date despre vîrsta lui Coroian Mihail nu cunoștea; - în dosarul penal și în ședințele de judecată nu au fost prezentate probe care ar dovedi că inculpata Grigorița Natalia l-a inițiat pe Coroian Mihail în careva planuri criminale; - prima instanță contrar prevederilor art. 325 alin. (1), 384 alin. (4) Cod de procedură penală, deși conform rechizitoriului remis intanței de judecată, Grigorița Natalia, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru și Milicenco Viaceslav sînt învinuiți pentru comiterea acțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit c) Cod penal, care prevede răspunderea penală pe semnul calificativ de atragerea minorului la săvîrșirea unei infracțiuni cu cacter terorist. Aceeași componență de infracțiune îi este incriminată inculpatei Grigorița Natalia în ordonanța de punere sub învinuire din 17.05.2012, fără nici un temei bazîndu-se eronat pe art. 100 alin. (4) și 101 Cod de procedură penală, din oficiu a reîncadrat acțiunile inculpatei Grigorița Natalia din art. 208 alin. (3) lit. c) în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, motivînd decizia sa prin comiterea unei erori mecanice la întocmirea rechizitoriului, și nu a luat în considerație că același semn calificativ a acțiunilor inculpatei Grigorița Natalia a fost dat și în ordonanța de punere sub învinuire, deci nici într-un caz nu este vorba de comiterea unei erori mecanice la încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților; - instanța de fond și-a depășit vădit competența, asumîndu-și atribuțiile acuzatorului de stat ca parte a procesului penal, acțiuni care au dus la emiterea unei sentințe imparțiale, tendențioase și ilegale, cu încălcarea principiilor de prevăzute de art. 7, 8, 9, 10 Cod de procedură penală, cît și a tratatelor internaționale, fapt prin care au fost încălcate drepturile inculpatei Grigorița Natalia la un proces echitabil și imparțialitate; - instanța de apel practic nu a analizat motivele de fapt și drept invocate de apărare în apelul declarat în interesele inculpatei Grigorța Natalia, menținînd sentința fără nici un argument plauzibil; - instanța de apel face trimitere și acceptă poziția invocată de apărare în interesele inculpatei Grigorița Natalia, dar acceptă soluții contrar acestei poziții. 6.6. Inculpatul Coroian Mihail cu avocatul său Popușoi Sergiu, care indicînd temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, 59 solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Coroian Mihail să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) și art. 188 alin. (5) Cod penal, și să-i fie aplicată o pedeapsă sub limita prevăzută de legea penală, invocînd că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; - în acțiunile lui Coroian Mihail, nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - s-au aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - decizia instanței de apel este ilegală, neîntemeiată și urmează să fie casată din motiv că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția instanței, instanța de apel în mod grav a distorsionat circumstanțele de fapt ale pricinii, în mod greșit a aplicat normele materiale și în mod arbitrar a interpretat practica Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului; - atît instanța de apel, cît și prima instanță la stabilirea pedepsei au încălcat prevederile art. 385 alin. (1), (2), (6) Cod de procedură penală, nu a stabilit dacă fapta a fost săvârșită sau nu de către Coroian Mihail, dacă există circumstanțe care atenuează vinovăția inculpatului, în speță de săvârșirea infracțiunii au fost învinuiți mai mulți inculpați, astfel instanța urma să soluționeze dacă a avut loc fapta săvârșită anume de către inculpat sau nu; - la data evenimentelor imputate din 31.01.2012, Coroian Mihail era minor și nu a atins vârsta de 18 ani, fiind născut la data de 09.12.1994, Coroian Mihail avea vîrsta de doar 17 ani, astfel instanța la pronunțarea sentinței urma să țină cont de minoratul inculpatului, iar potrivit art.76 alin. (1) lit. (b) Cod penal, săvârșirea infracțiunii de către un minor se consideră circumstanță atenuantă; - instanța de apel nu a dat nicio apreciere faptului, că la pronunțarea sentinței prima instanță nu s-a expus cu careva dovezi concludente și pertinente prin care s- ar demonstra faptul că recurentul a deținut arma, dubiile nu puteau constitui temei de incriminare inculpatului a infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit.b), Cod penal; - instanța de apel nu a dat o apreciere corectă nici în privința stabilirii greșite a pedepsei în temeiul art. 188 alin. (5) Cod penal. Inculpatul Coroian Mihail urma să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, din motiv că la materialele cauzei nu sunt careva probe care ar demonstra faptul că prejudiciul a fost săvârșit în proporții deosebit de mari; - la materialele cauzei nu au fost prezentate probe justificative care ar demonstra cu certitudine că dauna pricinuită victimei a fost în proporție deosebit de mari, declarațiile martorilor nu pot constitui probe incontestabile în situația în care aceste declarații nu pot fi confirmate documental, printr-un raport sau expertiză realizată de către specialiști calificați în domeniu; 60 - aprecierea prejudiciului material în baza declarațiilor verbale constituie o incriminare nejustificată bazată pe presupuneri și aprecieri eronate. Chiar dacă inculpatul Coroian Mihail în cadrul ședinței de judecată a declarat că se căiește sincer de cele întâmplate, evenimentele care au avut loc și care au fost fără ca acesta să conștiintizeze caracterului premejdios al acțiunilor din cauza minoratului și influențării negative din partea adulților, instanța de apel nu a luat aceasta în considerare, nefiind reținut nici faptul că inculpatul a participat activ la stabilirea adevărului la etapa urmăririi penale, fapt de care trebuia să se țină cont la pronunțarea sentinței; - instanța de apel nu a dat nici o apreciere faptului că instanța de fond a omis să țină cont de circumstanța atenuantă prevăzută de art.76 alin. (1) lit. (g) Cod penal și anume ilegalitatea sau imoralitatea acțiunilor victimei, or anume victima împreună cu prietenul său au intrat în relații cu persoane mult mai mici de vîrsta lor și chiar minore, ceea ce de fapt a și provocat comiterea infracțiunii. Lipsa relațiilor neordinare pe care le-a avut victima cu persoane de sex feminin, cu vîrste mult mai mici și chiar minore, ar fi aplanat evoluția evenimentelor negative din 31.01.2012; - ceea ce ține de calificarea infracțiunii în baza art. 145 alin. (2) lit. (a) Cod penal și anume omor cu premiditare, această calificare este greșită, or în cadrul urmăririi penale inculpatul Coroian Mihail a declarat că nu avut niciun scop de a omorî victima, careva probe pertinente n-au fost prezentate de către acuzare care ar demonstra cu certitudine că omorul victimei a fost comis cu premeditare și anume de către Coroian Mihail; - la pronunțarea sentinței, instanța nu a luat în considerație norma materială care urma să fie aplicată în privința inculpatului Coroian Mihail și anume art.79 alin. (1) Cod penal, chiar dacă a fost stabilit cu certitudine faptul că Coroian Mihail era minor în perioada evenimentelor imputate, iar potrivit normei materiale citate mai sus, minoratul persoanei care a săvârșit infracțiunea se consideră circumstanță excepțională. Instanța de apel a omis cu desăvârșire să ia în considerație minoratul inculpatului și să-i aplice o pedeapsă sub limita minima așa după cum prevede art.79 Cod penal; - instanța de apel nu a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, or potrivit părții descriptive a deciziei contestate, instanța de apel nu a reacționat în nici un fel asupra erorilor de drept comise de instanța de fond și le-a repetat întocmai; - asupra tuturor probelor nu s-a expus nici instanța de apel, care nu a argumentat în condițiile legii procesual penale soluția adoptată, instanța de apel a examinat pur formal apelul declarat, nu s-a clarificat care circumstanțe sunt relevante pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în legătură cu ce o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. Or, menținând sentința, instanța de apel și-a asumat și concluziile instanței de fond făcute în speța dată; 61 - decizia instanței de apel conține o descriere formală a actelor din dosar fără ca să fie apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coraborării lor; - nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului. 7. La recursul ordinar declarat de procuror, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, au depus referințe: 7.1. Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, prin care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, din motiv că: - cererea de recurs reprezintă o copie a cererii de apel; - temeiurile indicate în recurs, inclusiv că au fost aplicate pedepse în alte limite decît cele prevăzute de lege, se prezintă ca un argument steril, deoarece în cazul inculpatei Cașu Olga, există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, extrema necesitate, prevăzută de art. 38 Cod penal, iar conform raportului de expertiză psihiatrico-ambulatorie nr. 35a-2014 din 24.01.2014, acțiunile acesteia cad sub incidența prevederilor art. 231 Cod penal, iar conform art. 76 Cod penal, săvîrșirea faptei de o persoană cu responsabilitate redusă urma să fie luată în considerație ca o circumstanță atenunată; - unicul argument invocat de procuror în favoarea asprimei pedepsei inculpatei Cașu Olga este neaplicarea pedepselor neechitabile conform art. 75 Cod penal. 7.2. Avocatul Tarsîna Vasile în numele inculpatei Grigorița Natalia, care a pledat pentru inadmisibilitatea recursului ordinar depus de procuror, invocînd în acest sens că: - prima instanță și instanța de apel nu a dat o apreciere probelor care dovedesc anume nevinovăția inculpatei Grigorița Natalia, vina ei nefiind dovedită după cum pretinde acuzarea; - prima instanță și instanța de apel, eronat au menținut calificarea acțiunilor inculpaților în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, în situația în care probele prezentate de apărare au demonstrat cu certitudine că victima nu a deținut bunuri cu valoare de 35000 dolari SUA (brățară) și 5000 dolari SUA (ceas de mînă); - este eronată concluzia din recursul procurorului, precum că în privința inculpatei s-a aplicat pedeapsă prea blîndă, or din materialele cauzei s-a stabilit că Grigorița Natalia nu a fost anterior condamnată, ea a denunțat la organele de drept despre comiterea infracțiunilor, cu toate că avea posibilitatea să nu denunțe și să plece de la fața locului, ea a contribuit la stabilirea persoanelor implicate în comiterea infracțiunilor, se caracterizează pozitiv, astfel fiind respectate prevederile art. 75 Cod penal; - instanța de apel a menținut sentința de condamnare a lui Grigorița Natalia, pentru a evita o eventuală condamnare a Republicii Moldova la CtEDO, pentru 62 încălcarea drepturilor acesteia la o justiție echitabilă, pentru deținerea în condiții degradante și inumane, în urma cărui fapt Grigorița Natalia s-a contaminat cu tuberculoză în Penitenciarul nr. 13; - însăși faptul că inculpata Grigorița Natalia a comunicat poliției despre comiterea infracțiunilor, cu toate că asupra ei cu cîteva ori înainte avusese loc o tentativă de omor prin strangulare, pentru a o determina să spună adresa victimei, vorbește despre aceia că aceasta este un cetățean care respectă legea și nu este o persoană care ar urma să-i fie aplicată o pedeapsă de 20 ani închisoare, după cum cere partea acuzării. 8. Judecînd recursurile ordinare în baza actelor din dosar, ținînd seama de opiniile expuse în referințe, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărîrii pronunțate cu legea. Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. 63 Colegiul penal lărgit constată că recurenții invocă temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și verificînd legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, temeiul dat și-a găsit confirmarea în cauza dată, în sensul că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel”. În acest context, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în 9 apeluri declarate (f.d. 60-62, 64-69, 71-80, 81-85, 86-89, 91, 92, 94, 96, 97-99,vol. XI), descrise și în pct. 3.1-3.9 a prezentei decizii, invocate repetat și în recursurile ordinare, relatate la pct. 6.1 – 6.6 și nu a examinat nici chestiunile esențiale supuse atenției sale, cum ar fi: - critica privind individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, din apelul procurorului (f.d.60-62, vol. XI), în special în privința aplicării pedepsei sub formă de detențiune pe viață inculpatului Milicenco Veaceslav, organizatorul infracțiunilor de săvîrșirea cărora au fost învinuiți inculpații în prezenta cauză penală; - circumstanțele invocate în apel, de inculpatul Bordeianu Alexandru și apărătorul său, precum că ar fi fost maltratat la faza urmăririi penale și la momentul audierii în calitate de bănuit se afla sub influența substanțelor narcotice și era în stare de ebrietate alcoolică (f.d. 67, vol. XI), precum și inculpata Grigorița Natalia cu apărătorul său au indicat în apel (f.d.72-73, vol. XI), că la faza de urmărire penală, în timpul audierilor a fost impusă să consume băuturi alcoolice și că a dat declarații în stare de oboseală, contrar cerințelor legale prevăzute de art. 104 Cod de procedură penală; - inculpatul Coroian Mihail în prima instanță a declarat, că nu susține declarațiile de la urmărirea penală, deoarece a fost bătut; - inculpatul Fuștei Veaceslav în prima instanță a declarat că, la 13.03.2012 nu s-a aflat sub influența drogurilor. A fost nevoit să depună declarații false, fiind maltratat; - prima instanță a stabilit greșit includerea în termenul de pedeapsă pentru Cașu Olga, perioada din 04.02.2012 pînă pe 19.11.13, pe cînd corect era pînă pe 24.11.13, ora 2155; - starea de extremă necesitate prevăzută de art. 38 Cod penal, invocată în apelul declarat de apărător în numele inculpatei Cașu Olga (f.d. 83-84, vol. XI), precum că a fost constrînsă psihic fiind martoră la acțiunile violente asupra inculpatei Grigorița Natalia din partea celorlalți inculpați, participînd ulterior împreună cu inculpații la săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, totodată instanța de apel a lăsat fără apreciere raportul de expertiză psihiatrico legală ambulatorie din nr. 35 a-2014, din 24.01.2014 (f.d. 182-184, vol. IX), prin care s-a constatat că Cașu Olga a acționat în stare de discernămînt diminuat și acțiunile acesteia cad sub incidența art. 231 Cod penal, deși din procesul verbal al ședinței de judecată din instanța de apel din 05 februarie 2016 (f.d. 14, vol XII), este consemnat că acest raport de expertiză a fost verificat de instanța de apel; 64 - motivul comun al inculpaților și apărătorilor acestora, precum că nu a fost efectuată încadrarea juridică corectă a faptei, în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, deoarece nu a fost demonstrată prin careva probe că valoarea bunurilor sustrase constituie proporții deosebit de mari, în acest sens lipsind o expertiză privind determinarea valorii bunurilor. Astfel, asupra motivelor invocate în apel și acestor chestiuni esențiale relatate supra, instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără argumentarea cuvenită. Referitor la pretinsele maltratări, Colegiul penal lărgit atestă că la materialele cauzei lipsesc careva date sau acte procedurale ce ar confirma că aceste circumstanțe au fost investigate efectiv, pentru a exclude orice prezumție a încălcării drepturilor fundamentale ale persoanei, or conform jurisprudenței CtEDO în hotărîrea sa din cauza Corsacov vs. Republica Moldova din 4 aprilie 2006 în pct. 55, Curtea a statuat că atunci când unei persoane îi sunt cauzate leziuni corporale, în timp ce ea se află în detenție sau sub un alt control al poliției, orice astfel de leziune va crea o puternică prezumție că acea persoană a fost supusă maltratării (a se vedea Bursuc v. Romania, nr. 42066/98, § 80, 12 octombrie 2004), precum și în cauza Gurgurov vs. Republica Moldova din 16 iunie 2009, în pct. 55, Curtea a mai indicat că este sarcina statului să ofere o explicație plauzibilă cum au fost cauzate leziunile, în lipsa căreia se pune o problemă în sensul Articolului 3 din Convenție (Selmouni v. Franța nr. 25803/94, § 95, ECHR 1999-V), precum și în pct. 63 a subliniat că atunci cînd o persoană face o declarație credibilă precum, aflîndu-se în custodia poliției sau altor agenți similari ai statului, a suferit un tratament cu încălcarea Articolului 3, norma respectivă, luată în conexiune cu obligația generală a statelor conform Articolului 1 din Convenție de a garanta “oricărei persoane aflate sub jurisdicția lor drepturile și libertățile definite…” în Convenție, implică necesitatea unei investigații oficiale eficiente. Cum este în cazul investigației desfășurate în sensul Articolului 2, o astfel de anchetă trebuie să fie capabilă să conducă la identificarea și pedepsirea celor vinovați. În caz contrar, interdicția legală și principală a torturii și tratamentelor sau pedepselor inumane și degradante, necătînd la importanța sa fundamentală, ar fi ineficientă în practică și, în unele cazuri, ar exista posibilitatea pentru agenții statului să încalce drepturile persoanelor aflate sub controlul lor, cu o responsabilitate potențială (a se vedea, printre alte imperative, Labita v. Italia [MC], nr. 26772/95, § 131, ECHR 2000-IV). În acest sens, Colegiul penal lărgit mai reține că nepronunțîndu-se asupra motivelor invocate de apelanți, instanța de apel cu sîrguință le-a transcris (f.d. 98 – 122, vol. XII) și în motivare s-a redus la fraze generale, neconcrete, de genul: „[…] prin probe prezentate și cercetate în prima instanță și verificate în instanța de apel, vina inculpatului Bordeianu Alexandru, în comiterea tâlhăriei și atragerea minorilor la activitate criminală este demonstrată pe deplin […]”(f.d.100, vol. XII), „[…] prima instanță nu a comis careva erori sau omisiuni, nu au fost stabilite 65 careva încălcări din ordinul sus menționate, nu au fost constatate nici careva încălcări care ar atrage nulitatea actelor procedurale așa cum a fost invocat mai sus în apelul menționat […]”(f.d. 102,vol. XII) „[…] or, după cum am menționat mai sus, pe parcursul urmăririi penale, cît și la faza de cercetare judecătorească, de acuzatorul de stat a fost probat prin probe pertinente faptul împărțirii rolurilor între participanți […]”(f.d.110, vol. XII), etc., practic repetînd aceleași argumente pentru fiecare motiv invocat în apelurile declarate, fără a indica argumente concrete care au dus la respingerea apelurilor declarate, deși motivele din apel trebuie examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de drept, în coroborare cu materialul probator administrat la cauza penală. Deci, motivele invocate în apeluri, expuse în pct. 3.1-3.9 din prezenta decizie, de fapt, constituie fondul apelurilor și nepronunțarea asupra acestora echivalează cu neexaminarea apelurilor. Totodată, Colegiul penal lărgit menționează faptul că obligația de motivare a hotărîrilor judecătorești face parte din setul de garanții stabilit pentru existența unui proces echitabil. Conform jurisprudenței CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, o hotărîre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal, avînd posibilitatea ca această hotărîre să poată fi verificată în cadrul căilor de atac și oferă posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere de apel sau recurs. (Suominen c. Finlandei (2003), Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007), Albina c. Romîniei (2005), Boldea c. Romîniei (2007). 9. Prin urmare, Colegiul penal lărgit va admite recursurile ordinare declarate, constatînd că decizia instanței de apel urmează a fi casată total, cu trimiterea cauzei pentru rejudecare, fiindcă s-a confirmat prezența erorii de drept, prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, eroare care nu poate fi corectată de către instanța de recurs ordinar în speța dată. Colegiul penal lărgit subliniază că la examinarea cauzei instanța de apel trebuie să țină cont de prevederile art. 262 alin. (41) Cod de procedură penală, ce stipulează că „orice declarație, plîngere sau alte informații ce oferă temei de a presupune că persoana a fost supusă acțiunilor de tortură, tratament inuman sau degradant, prevăzute la art.1661 din Codul penal, urmează a fi prezentate sau transmise imediat procurorului pentru a fi examinate în conformitate cu art.274 alin.(31) din prezentul cod”, și de art. 274 alin. (31) Cod de procedură penală, în care se specifică că „în cazul în care din cuprinsul actului de sesizare sau de constatare rezultă bănuirea de săvîrșire a unei infracțiuni prevăzute la art.1661 din Codul penal, procurorul urmează să decidă asupra acesteia corespunzător alin.(1) din prezentul articol, într-un termen ce nu va depăși 15 zile”. La fel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu 66 prevederile Legii procesual – penale și a jurisprudenței relevante a CtEDO, asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, chestiunilor esențiale indicate în prezenta decizie și în măsura competenței sale, asupra motivelor din recursurile ordinare declarate și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

Conducîndu-se de prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sâli Radu, avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, avocatul Culeac-Reul Natalia în numele inculpatului Fuștei Veaceslav, avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Bordeianu Alexandru, inculpata Grigorița Natalia cu avocatul său Tarsîna Vasile, inculpatul Coroian Mihail cu avocatul său Popușoi Sergiu, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2016, în cauza penală privindu-i pe Milicenco Viaceslav Mihai, Fuștei Veaceslav Mihail, Coroian Mihail Ilie, Bordeianu Alexandru Victor, Grigorița Natalia Ion, Cașu Olga Nicolae, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 20 octombrie 2016. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Nicolaev Ghenadie Toma Nadejda Moraru Petru 67