1ra-1031/2016 — art. 188 alin. 5, art. 145 alin. 2 lit a, b, i,j, k, art. 208 al. 3 lit. c, art. 290 al. 2 lit. b, art. 317 al. 1 CP

1ra-1031/2016 — art. 188 alin. 5, art. 145 alin. 2 lit a, b, i,j, k, art. 208 al. 3 lit. c, art. 290 al. 2 lit. b, art. 317 al. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr.1ra-1031/2016

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Ursache Petru,

Judecători - Timofti Vladimir, Nicolaev Ghenadie, Toma Nadejda, Moraru Petru,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Sâli Radu, avocatul

Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, avocatul Culeac-Reul Natalia în

numele inculpatului Fuștei Veaceslav, avocatul Popescu Ion în numele inculpatului

Bordeianu Alexandru, inculpata Grigorița Natalia cu avocatul său Tarsîna Vasile,

inculpatul Coroian Mihail cu avocatul său Popușoi Sergiu, prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2016, în cauza

penală privindu-i pe

Milicenco Viaceslav Mihai, născut la 13 martie

1988, originar din mun. Chișinău și domiciliat în

mun. Chișinău, com. Colonița, str. Haiducilor 1;

Fuștei Veaceslav Mihail, născut la 22 iulie 1990,

originar din r-nul Hîncești, s. Logănești și domiciliat

în r-nul Hîncești, s. Cărpineni, str. Iu. Gagarin 7;

Coroian Mihail Ilie, născut la 09 decembrie 1994,

originar din mun. Chișinău și domiciliat în r-nul

Ialoveni, s. Țîpala;

Bordeianu Alexandru Victor, născut la 01

decembrie 1986, originar și domiciliat în mun.

Chișinău, com. Colonița, str. București 6;

Grigorița Natalia Ion, născută la 05 decembrie

1991, originară din mun. Chișinău și domiciliată în

r-nul Ialoveni, s. Răzeni;

Cașu Olga Nicolae, născută la 14 iunie 1996,

originară din r-nul Fălești, s. Sărata Veche,

domiciliată în r-nul Ungheni, s. Vasilica, str.

Fîntînilor 26.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

1

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Milicenco Viaceslav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod

penal, art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, art. 290 alin.(2) lit. b) Cod penal, art. 317

alin. (1) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa:

- în baza art. 188 alin. (5) Cod penal – 12 (doisprezece) ani închisoare;

- în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal - 15 (cincisprezece) ani

închisoare;

- în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - 5 (cinci) ani închisoare;

- în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal - 5 (cinci) ani închisoare;

- în baza art. 317 alin. (1) Cod penal – 2 (doi) ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Milicenco

Viaceslav i-a fost stabilită prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa

definitivă de 18 (optsprezece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip

închis.

Conform art. 84 alin. (4) Cod penal, la pedeapsa numită, a fost adăugată parțial

pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 10 iulie

2012 în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă lui

Milicenco Viaceslav - 20 (douăzeci) ani închisoare, cu executare în penitenciar de

tip închis.

Fuștei Veaceslav a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod

penal, art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i

aplicată pedeapsa:

- în baza art. 188 alin. (5) Cod penal - 12 (doisprezece) ani închisoare;

- în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal - 15 (cincisprezece) ani

închisoare;

- în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal – 5 (cinci) ani închisoare;

- în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal – 5 (cinci) ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, lui Fuștei Veaceslav

i-a fost stabilit prin cumul parțial al pedepselor aplicate pedeapsa definitivă de 17

(șaptesprezece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Bordeianu Alexandru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i

aplicată pedeapsa:

- în baza art. 188 alin. (5) Cod penal - 10 (zece) ani închisoare;

- în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - 5 (cinci) ani închisoare.

2

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, lui Bordeianu

Alexandru i-a fost stabilit prin cumul parțial al pedepselor aplicate pedeapsa

definitivă - 12 (doisprezece) ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Grigorița Natalia a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 42 alin. (4), (5), art. 188 alin. (5) Cod penal, art. 208 alin. (3) lit. b)

Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa:

- în baza art. 42 alin. (4), alin. (5), art. 188 alin. (5) Cod penal - 10 ( zece) ani

închisoare;

- în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - 4 (patru) ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Grigorița Natalia

i-a fost stabilită prin cumul parțial al pedepselor aplicate pedeapsa definitiva -11

(unsprezece) ani închisoare, cu executare în penitenciar pentru femei de tip închis.

Coroian Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod

penal, art. 290 alin (2) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea art.

70 alin. (3) Cod penal:

- în baza art. 188 alin. (5) Cod penal - 7 ( șapte) ani și 6 (șase) luni închisoare;

- în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal - 10 (zece) ani

închisoare;

- în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal - 2 (doi) ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni lui Coroian Mihail

i-a fost stabilită prin cumul parțial al pedepselor aplicate, pedeapsa definitivă - 12

(doisprezece) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis.

Conform art. 85 Cod penal, la pedeapsa stabilită a fost adăugat parțial

pedeapsa neexecutată, numită prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din

20 decembrie 2011, în baza art.187 alin. (2) lit. f) Cod penal, pedeapsa definitivă

fiindu-i stabilită lui Coroian Mihail -12 (doisprezece) ani și 10 (zece) luni închisoare

cu executare în penitenciar de tip închis.

Cașu Olga a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 188 alin. (5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa cu aplicarea art. 79 Cod penal

- 6 (șase) ani și 8 (opt) luni închisoare cu executare în penitenciar pentru femei de

tip închis.

Natalia la 29 ianuarie 2012, aflându-se în apartamentul nr. 40, situat pe str. Alba

Iulia 10, mun. Chișinău, unde locuia la gazdă, urmărind scopul sustragerii în

proporții deosebit de mari a bunurilor altei persoane, i-a instigat pe cunoscuții săi

Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail,

care în acel moment se aflau la ea în ospeție, să sustragă prin tâlhărie bani și alte

bunuri materiale de la cunoscutul ei de origine turcă Bayindir Ismet Ismail Ahmet,

născut la 01.04.1950, spunându-le că acesta are careva afaceri în Republica Moldova

și situația sa materială este bună, asigurându-i totodată că se va întâlni cu acesta și

3

va afla adresa unde locuiește și ulterior le va oferi informația necesară pentru

comiterea atacului tâlhăresc, cu ce ultimii au căzut de acord.

Ulterior, inculpații Grigorița Natalia, Bordeianu Alexandru, Milicenco

Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, acționând prin participație sub

forma grupului criminal organizat, având intenția săvârșirii atacului asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața

și sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, înțelegându-se în prealabil și distribuind preventiv rolurile fiecăruia, de

comun acord au întocmit un plan criminal al atacului asupra victimei Bayindir Ismet

și sustragerii bunurilor acestuia.

Conform planului criminal întocmit de ultimii, Grigorița Natalia urma să facă

legătură cu Bayindir Ismet și sub orice pretext să-l convingă să o i-a în ospeție la el

acasă pentru a vedea unde locuiește, iar în momentul când se va afla în locuința

acestuia să facă legătură telefonică cu Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav,

Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, pentru a le indica adresa unde se află, care

ulterior urmau să vină pe adresa indicată și când ea va ieși din locuința lui Bayindir

Ismet, aceștia urmau să pătrundă în locuința acestuia unde prin tâlhărie îi vor

sustrage bani și alte bunuri materiale.

Astfel, acționând conform planului criminal întocmit în prealabil, la

30.01.2012, aproximativ la orele 14.00, inculpata Grigorița Natalia de pe telefonul

său mobil cu numărul 069482695, la telefonat pe cunoscutul său Bayindir Ismet la

telefonul mobil cu numărul 069434247, și în discuție ducându-l intenționat în eroare

că se numește „Ana” și că a aflat numărul lui de telefon de la un prieten, i-a propus

insistent să se întâlnească să facă cunoștință, spunându-i concomitent că este

împreună cu o prietenă. În cadrul acestei discuții s-au înțeles să se întâlnească spre

seară și la această întâlnire Bayindir Ismet urma să vină cu un prieten de al său.

Imediat după discuția avută cu Bayindir Ismet, inculpata Grigorița Natalia de

pe telefonul său mobil cu numărul 069482695, la telefonat pe Bordeianu Alexandru

la telefonul mobil cu numărul 069808212, căruia i-a comunicat că a făcut legătură

cu Bayindir Ismet și totodată i-a solicitat să-i găsească o domnișoară, deoarece a

inițiat o întâlnire cu Bayindir Ismet, la care acesta urma să vină cu un prieten de al

său, convenind până la urmă cu Bordeianu Alexandru să plece la această întâlnire cu

cunoscuta lor comună Cașu Olga. Ulterior, aproximativ pe la orele 17.00, Bordeianu

Alexandru, ajungând la domiciliul său din s. Colonița, mun. Chișinău, unde în acel

moment se afla Cașu Olga, a determinat-o pe ultima să se ducă cu Grigorița Natalia

să se întâlnească cu Bayindir Ismet, spunându-i că este necesar de a intra într-o

afacere, însă despre ce merge vorba îi va explica Grigorița Natalia. În continuare,

Bordeianu Alexandru împreună cu Cașu Olga s-au deplasat în regiunea

cinematografului „Flacăra” din sec. Buiucani, mun. Chișinău, unde aproximativ la

orele 18.35 s-au întâlnit cu Grigorița Natalia, cu care a și rămas Cașu Olga pentru a

pleca să se întâlnească cu Bayindir Ismet, iar Bordeianu Alexandru a plecat la casa

4

situată pe str. Ghioceilor - 25, mun. Chișinău, unde locuia temporar, și unde în acel

moment se aflau Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail,

înțelegându-se cu Grigorița Natalia și Cașu Olga să se telefoneze ulterior pentru a

discuta referitor la comiterea atacului tâlhăresc asupra lui Bayindir Ismet.

După aceasta Cașu Olga a plecat cu Grigorița Natalia în apartamentul nr. 40

situat pe str. Alba Iulia - 10, mun. Chișinău, unde ultima i-a spus lui Cașu Olga

despre planul său criminal întocmit în prealabil cu cunoscuții lor comuni Bordeianu

Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail și anume de a

sustrage prin tâlhărie bani și alte bunuri materiale de la cunoscutul ei de origine turcă

Bayindir Ismet, cu care acestea urmau să se întâlnească ulterior, instigând-o astfel și

pe Cașu Olga la comiterea acestei infracțiuni. Concomitent Grigorița Natalia i-a

comunicat lui Cașu Olga că urmează să se întâlnească cu doi bărbați de origine turcă,

dintre care unul este Bayindir Ismet și că la această întâlnire ea se va prezenta pe

nume „Ana”, iar Cașu Olga pe nume „Lica”, și că trebuie sub orice pretext să-1

convingă pe Bayindir Ismet să le ia în ospeție la el acasă, pentru a vedea unde

locuiește, iar în momentul când se va afla în locuința acestuia vor face legătură

telefonică cu Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și

Coroian Mihail pentru a le indica adresa unde ele se află, care vor veni pe adresa

indicată și când ele vor ieși din locuința lui Bayindir Ismet, aceștea urmau să

pătrundă în locuința acestuia unde prin tâlhărie îi vor sustrage bani și alte bunuri

materiale, cu ce ultima a căzut de acord, aderând la grupul criminal organizat și

acționând în continuare conform planului criminal întocmit.

Ulterior la 31.01.2012, aproximativ la orele 20.10 Grigorița Natalia după ce a

discutat la telefonul mobil cu Bayindir Ismet și au stabilit locul unde urmau să se

întâlnească, împreună cu Cașu Olga s-au deplasat la „Andy’s Pizza” situată pe bd.

Moscovei - 6, mun. Chișinău, unde s-au întâlnit cu Bayindir Ismet și prietenul

acestuia care s-a prezentat pe nume „Amir”, cu care au stat împreună la masă. În

timp ce se aflau în localul indicat, Grigorița Natalia a discutat la telefonul mobil cu

Bordeianu Alexandru, căruia i-a comunicat că împreună cu Cașu Olga, Bayindir

Ismet și prietenul acestuia se află la „Andy’s Pizza” din sec. Rîșcani, mun. Chișinău,

și că în grabă se vor deplasa la locul de trai a lui Bayindir Ismet, dându-i de înțeles

lui Bordeianu Alexandru că ulterior împreună cu Milicenco Viaceslav, Fuștei

Veaceslav și Coroian Mihail, după apelul ei sau a lui Cașu Olga, să se prezinte pe

adresa indicată de ele, adică la locul de trai a lui Bayindir Ismet. Aproximativ pe la

orele 21.30, Grigorița Natalia, Cașu Olga, ,,Amir” și Bayindir Ismet au plecat la

locul de trai al ultimului, pe adresa mun. Chișinău – 2, bl. Moscovei, ap. 200, de

unde Cașu Olga la apelat la telefonul mobil pe Bordeianu Alexandru, spunîndu-i că

deja sunt la locul de trai a lui Bayindir Ismet, indicîndu-i adresa unde urmează să

vină.

Tot atunci, inculpații Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav, Fuștei

Veaceslav și Coroian Mihail, aflându-se în casa situată pe str. Ghioceilor 25, mun.

5

Chișinău, s-au înarmat cu un pistol pneumatic de model „MP - 654 K” calibru 4,5

mm, au luat cu ei balonaș cu gaze, cagule, mănuși pentru construcție, ciorapi,

costume salopete și scotci, după ce cu un taxi de ocazie s-au deplasat în fața blocului

locativ situat pe bd. Moscovei 2, mun. Chișinau, unde din cauza că nu cunoșteau

codul la ușa de la intrare în scara blocului, de mai multe ori au contactat-o la telefonul

mobil pe Grigorița Natalia și Cașu Olga, pentru a le spune codul de la ușă și numărul

exact al apartamentului în care locuia Bayindir Ismet. În discuție, Grigorița Natalia

i-a comunicat lui Bordeianu Alexandru că este necesar de amânat atacul tâlhăresc

planificat asupra lui Bayindir Ismet pe o altă dată, motivând că acesta a recunoscut-

o. Atunci, Bordeianu Alexandru revoltându-se pe aceasta, i-a indicat că în așa caz să

lase telefonul ei mobil în apartament la Bayindir Ismet, pentru ca ulterior să aibă

temei să revină cu ei în acest apartament, după ce Bordeianu Alexandru, Milicenco

Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail s-au întors pe jos în casa situată pe

str. Ghioceilor 25, mun.Chișinău.

Ulterior, pe 31.01.2012, aproximativ la orele 01.30, Cașu Olga cu Grigorița

Natalia au plecat de la Bayindir Ismet, lăsându-l în apartament de unul singur,

deoarece prietenul acestuia pe nume „Amir” plecase înaintea lor. La ieșire, Grigorița

Natalia după cum se înțelesese în prealabil cu Bordeianu Alexandru, a lăsat în

apartament la Bayindir Ismet telefonul său mobil, deplasându-se apoi cu Cașu Olga

în apartamentul nr. 40, situat pe str. Alba Iulia - 10, mun. Chișinau, unde au ajuns

aproximativ la orele 02.00. În același timp, pe adresa indicată au venit Bordeianu

Alexandru, Milicenco Viaceslav și Fuștei Veaceslav, care au intrat în conflict cu

Grigorița Natalia din cauza că nu le-a permis să intre în apartament la Bayindir Ismet

și să comită atacul tâlhăresc planificat asupra acestuia, întrebând-o totodată dacă a

lăsat la acesta în apartament telefonul său mobil, după cum s-au înțeles, la ce aceasta

a răspuns afirmativ, da. Apoi, Grigorița Natalia la cerința acestora la telefonat pe

Bayindir Ismet și i-a comunicat că a uitat la el telefonul său mobil, spunându-i să

lase deschisă ușa apartamentului, deoarece ea vine să-și ia telefonul.

Tot atunci, Bordeianu Alexandru, Milicenco Viaceslav și Fuștei Veaceslav, i-

au cerut lui Cașu Olga să meargă cu ei să le arate ușa apartamentului în care locuiește

Bayindir Ismet, cu ce aceasta a căzut de acord, trecând mai întâi împreună cu aceștia

pe la casa situată pe str. Ghioceilor 25, mun. Chișinău, de unde l-au luat cu ei pe

Coroian Mihail și obiectele necesare pentru comiterea atacului tâlhăresc, pe care le

pregătiseră anterior.

În continuare, la 31.01.2012, aproximativ la orele 03.30, Bordeianu

Alexandru împreună și de comun acord cu Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav,

Coroian Mihail și Cașu Olga, acționând conform planului criminal întocmit de

către ei în prealabil și urmărind scopul sustragerii în proporții deosebit de mari a

bunurilor cet. Bayindir Ismet prin tâlhărie, s-au deplasat la locul de trai a ultimului

pe adresa mun. Chișinău, bd. Moscovei 2, ap. 200, unde Milicenco Viaceslav, Fuștei

Veaceslav și Coroian Mihail fiind înarmați cu pistolul pneumatic de model „MP -

6

654 K” calibru 4,5 mm, și având la ei scotci necesar pentru comiterea infracțiunii,

și-au îmbrăcat cagule pe cap și mănuși pentru construcție pe mâini, iar Milicenco

Viaceslav și-a îmbrăcat și ciorapi deasupra încălțămintei, și apoi s-au ascuns după

ascensor între etajele 4-5, așteptând ca Bayindir Ismet la solicitarea lui Cașu Olga să

deschidă ușa și ei să pătrundă în apartament, iar Bordeianu Alexandru și Cașu Olga

urma să le asigure securitatea acțiunilor sale.

Ulterior, conform înțelegerii prealabile, Cașu Olga a apăsat în soneria

apartamentului indicat, în care în acel moment se afla Bayindir Ismet, căruia sub

pretextul că a venit după telefonul mobil a lui Grigorița Natalia, pe care ultima îl

lăsase intenționat în acea seară la indicația lui Bordeianu Alexandru în apartamentul

în cauză, cu scopul de avea temei să pătrundă în apartament pentru a comite un atac

tâlhăresc, i-a solicitat lui Bayindir Ismet să deschidă ușa apartamentului. Tot atunci

Bayindir Ismet înarmându-se cu pistolul său de model „CZ 85 B”, calibru 9 mm,

încărcat cu cartușe de luptă, a deschis ușa la cererea lui Cașu Olga și i-a transmis

acesteia telefonul mobil a lui Grigorița Natalia, discutînd ceva cu aceasta.

În acel moment, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail

folosindu-se de faptul că Bayindir Ismet a deschis ușa, au pătruns în apartamentul în

cauză, unde întru imobilizarea și înfrângerea rezistenței, i-au aplicat lui Bayindir

Ismet multiple lovituri cu mâinile și picioarele peste diferite părți ale corpului, apoi

împingându-l în odaie pe pat, i-au luat pistolul din mână și amenințându-l cu

aplicarea armei cu care erau ei înarmați și violenței periculoase pentru viață și

sănătate, au cerut de la acesta informația privind locul păstrării mijloacelor

financiare și a obiectelor de preț precum și transmiterea acestora. În continuare,

văzînd că Bayindir Ismet cerea ajutor și încearca să opună rezistență fizică,

Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail acționând cu o deosebită

cruzime, i-au provocat acestuia acțiuni de tortură, încercând să-i lege mâinele și gura

cu scotci, iar apoi Milicenco Viaceslav și Coroian Mihail i-au aplicat cu arma cu

care erau ei înarmați și cu arma victimei mai multe lovituri peste cap și picioare,

legându-i ulterior mâinile la spate cu șireturi, care au fost scoase de la o pereche de

cizme ce se aflau în antreu, însă Bayindir Ismet luptându-se cu ei a reușit să-și

dezlege mâinile, încercând în continuare să se apere. Tot atunci și tot acolo

Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, depășind intenția unică ce

o aveau conform planului criminal întocmit în prealabil de comun acord cu

Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Cașu Olga îndreptată spre sustragerea în

proporții deosebit de mari a bunurilor cet. Bayindir Ismet prin metoda tâlhăriei,

acționînd în exces de autor, urmărind scopul omorului intenționat din interes

material al acestuia, precum și scopul înlesnirii săvârșirii și ascunderii însușirii în

proporții deosebit de mari a bunurilor, folosind violența periculoasă pentru viața

persoanei agresate, i-au legat lui Bayindir Ismet gura, mâinele și picioarele cu fire

electrice, lăsându-l în stare inconștientă pe patul din odaie.

7

Ca rezultat al acțiunilor criminale ale inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei

Veaceslav și Coroian Mihail, lui Bayindir Ismet conform raportului de expertiză

medico - legală nr. 251 din 05.03.2012, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă

de: șase plăgi contuze în partea piloasă a capului, revărsate sangvine în țesuturile

moi a capului, hemoragii subarahnoidiene în creier, sector de excoriații pe față,

hemoragii în globul ocular din stânga, hemoragii în țesuturile moi a gâtului, revărsate

sangvine subarahnoidiene în învelișurile medulare și intramedulare la nivelul

cervical C-6-C-7 a măduvei spinării, excoriații circulare pe ambele antebrațe,

excoriații și echimoze pe mîini și picioare, hemoragii în țesuturile moi a spatelui,

coapsei drepte, care în comun se califică ca vătămări corporale grave, periculoase

pentru viață, care a decedat la fața locului în urma hemoragiilor intramedulare, ca

rezultat a traumei vertebro-medulare închise.

În continuare, inculpații Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian

Mihail, au sustras din apartamentul în cauză: bani în sumă de 20 dolari SUA,

echivalent a 235,69 lei; 10 Euro, echivalent a 154,67 lei MD; 180 RON, echivalent

a 641,95 lei MD; o brățară din aur încrustată cu briliante cu inscripția „Ismet” la

prețul de 35000 dolari SUA, echivalent a 412450,5 lei MD; un notebook de model

„Lenovo” la prețul de 1500 dolari SUA, echivalent a 17676,45 lei MD; două

telefoane mobile de model „Nokia” la prețul de 300 Euro ambele, echivalent a

4640,22 lei MD, un ceas de mână de model „Beverly Hills Polo Club Sapphire” la

prețul de 5000 dolari SUA, echivalent a 58921,5 lei MD, un portsigaret din argint la

prețul de 300 dolari SUA, echivalent a 3535,29 lei MD și un pistol de model „CZ 85

B”, calibru 9 mm, nr. A477025, încărcat cu cartușe de luptă la prețul de 10520 lei ,

pe care le-au pus într-o geantă de la notebook, iar în total bani și bunuri materiale în

proporții deosebit de mari în valoare de 508776,27 lei, ce aparțineau victimei

Bayindir Ismet.

Însușind bunurile și banii sustrași de la victima Bayindir Ismet, Milicenco

Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail au părăsit locul comiterii infracțiunii,

după ce, întîlnindu-se în scara blocului locativ situat pe bd. Moscovei 2, mun.

Chișinău, cu Bordeianu Alexandru și Cașu Olga care le asigura securitatea acțiunilor

sale, s-au deplasat împreună în casa situată pe str. Ghioceilor 25, mun. Chișinău,

unde locuiau temporar.

La fel, Milicenco Viaceslav, împreună și de comun acord cu Fuștei

Veaceslav și Coroian Mihail, la 31.01.2012, aproximativ la orele 03.30, acționând

conform planului criminal întocmit în prealabil și urmărind scopul sustragerii în

proporții deosebit de mari a bunurilor cet. Bayindir Ismet prin tâlhărie, au pătruns în

apartamentul nr. 200 situat pe bd. Moscovei 2, mun. Chișinău unde locuia ultimul,

de unde împreună cu alte bunuri materiale au sustras și pistolul de model „CZ 85 B”

calibru 9 mm, nr. A477025, încărcat cu cartușe de luptă pe care victima îl deținea

legal în baza permisului de portarmă 21/13703 eliberat la 06.03.2008, care ulterior

a fost purtat și păstrat ilegal de către Milicenco Viaceslav.

8

La 03.02.2012 în cadrul efectuării percheziției la domiciliul cet. Cucer Vitalie

din s. Fintînița, r-nul Drochia unde au fost reținuti Milicenco Viaceslav, Fuștei

Veaceslav și Coroian Mihail a fost depistat și ridicat pistolul de model „CZ 85 B”,

calibru 9 mm, nr. A477025, încărcat cu 10 cartușe de luptă.

Conform raportului de expertiză nr. 53 din 10.02.2012, s-a constatat că

pistolul de model „CZ 85 B” nr. A477025 ridicat la 03.02.2012, în cadrul efectuării

percheziției la domiciliul cet. Cucer Vitalie din s. Fintînița, r-nul Drochia prezintă o

armă de foc, calibru 9 mm, de producere industrială, fiind util pentru trageri, iar cele

10 cartușe, calibru 9 mm, prezintă muniții de luptă de producere industrială, fiind

apte pentru trageri.

La fel, Milicenco Viaceslav de comun acord cu Grigorița Natalia,

Bordeianu Alexandru și Fuștei Veaceslav știind cu certitudine că Coroian Mihail

născut la 09.12.1994 și Cașu Olga născută la 14.06.1996 nu au atins vîrsta de 18

ani și sunt minori, în perioada 29-31.01.2012, i-au determinat pe aceștia să participe

împreună cu ei la sustragerea prin tâlhărie a bunurilor de la cetățeanul de origine

turcă Bayindir Ismet Ismail Ahmet, născut la 01.04.1950, atrăgîndu-i astfel pe

ultimii într-un grup criminal organizat, întocmind în prealabil de comun acord un

plan criminal al atacului asupra victimei Bayindir Ismet și sustragerii bunurilor

acestuia, distribuind preventiv rolurile fiecăruia.

Astfel, la 31.01.2012, aproximativ la orele 03.30, Bordeianu Alexandru

împreună și de comun acord cu Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian

Mihail și Cașu Olga, acționînd conform planului criminal întocmit de către ei în

prealabil și urmărind scopul sustragerii în proporții deosebit de mari a bunurilor cet.

Bayindir Ismet prin tâlhărie, s-au deplasat la locul de trai a ultimului pe adresa mun.

Chișinău, bd. Moscovei 2, ap. 200, unde Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și

Coroian Mihail fiind înarmați cu pistolul pneumatic de model „MP - 654 K”, calibru

4,5 mm, și avînd la ei scotci necesar pentru comiterea infracțiunii, și-au îmbrăcat

cagule pe cap și mănuși pentru construcție pe mâini, iar Milicenco Viaceslav și-a

îmbrăcat și ciorapi deasupra încălțămintei și apoi s-au ascuns după ascensor între

etajele 4-5, așteptînd ca Bayindir Ismet la solicitarea lui Cașu Olga să deschidă ușa

și ei să pătrundă în apartament, iar Bordeianu Alexandru și Cașu Olga urma să le

asigure securitatea acțiunilor sale.

Ulterior, conform înțelegerii prealabile, Cașu Olga a apăsat în soneria

apartamentului indicat în care în acel moment se afla Bayindir Ismet, căruia sub

pretextul că a venit după telefonul mobil a lui Grigorița Natalia, pe care ultima îl

lăsase intenționat în acea seară la indicația lui Bordeianu Alexandru în apartamentul

în cauză, cu scopul de a avea temei să pătrundă în apartament pentru a comite un

atac tâlhăresc, i-a solicitat lui Bayindir Ismet să deschidă ușa apartamentului. Tot

atunci, Bayindir Ismet înarmîndu-se cu pistolul său de model „CZ 85 B”, calibru 9

mm, încărcat cu cartușe de luptă, a deschis ușa la cererea lui Cașu Olga și i-a transmis

acesteia telefonul mobil a lui Grigorița Natalia, discutând ceva cu aceasta.

9

În acel moment, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail

folosindu-se de faptul că Bayindir Ismet a deschis ușa, au pătruns în apartamentul în

cauză, unde întru imobilizarea și înfrîngerea rezistenței, i-au aplicat lui Bayindir

Ismet multiple lovituri cu mâinele și picioarele peste diferite părți ale corpului, apoi

acționând cu o deosebită cruzime, i-au provocat acestuia acțiuni de tortură, încercând

să-i lege mâinile și gura cu scotci, după ce Milicenco Viaceslav și Coroian Mihail i-

au aplicat cu arma, cu care erau ei înarmați și cu arma victimei mai multe lovituri

peste cap și picioare, legîndu-i ulterior mâinile la spate cu șireturi.

Tot atunci și tot acolo, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian

Mihail, depășind intenția unică ce o aveau conform planului criminal întocmit în

prealabil de comun acord cu Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Cașu Olga

îndreptată spre sustragerea în proporții deosebit de mari a bunurilor cet. Bayindir

Ismet prin metoda tâlhăriei, acționând în exces de autor, urmărind scopul omorului

intenționat din interes material al acestuia, precum și scopul înlesnirii săvîrșirii și

ascunderii însușirii în proporții deosebit de mari a bunurilor, folosind violența

periculoasă pentru viața persoanei agresate, i-au legat lui Bayindir Ismet gura,

mâinile și picioarele cu fire electrice, lăsîndu-1 în stare inconștientă pe patul din

odaie.

Ca rezultat al acțiunilor criminale ale lui Milicenco Viaceslav, Fuștei

Veaceslav și Coroian Mihail, lui Bayindir Ismet conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 251 din 05.03.2012, i-au fost cauzate vătămări corporale grave

periculoase pentru viață, care a decedat la fața locului în urma hemoragiilor

intramedulare, ca rezultat a traumei vertebro - medulare închise.

În continuare, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail au

sustras din apartamentul în cauză bani și bunuri materiale în proporții deosebit de

mari, în valoare de 508776,27 lei, ce aparțineau victimei Bayindir Ismet. Însușind

bunurile și banii sustrași de la victimă, aceștia au părăsit locul comiterii infracțiunii,

după ce întîlnindu-se în scara blocului locativ situat pe bd. Moscovei 2, mun.

Chișinău, cu Bordeianu Alexandru și Cașu Olga, care le asigura securitatea

acțiunilor sale, s-au deplasat împreună în casa situată pe str. Ghioceilor 25,

mun.Chișinău, unde locuiau temporar.

La fel, Milicenco Viaceslav la 04.02.2012, fiind reținut de către organul de

urmărire penală în baza art. 166 Cod de Procedură Penală, pe cauza penală nr.

2012020186 pornită la 31.01.2012 de către SUP a CPS Râșcani al CGP mun.

Chișinău, conform elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 145

alin. (2) Cod Penal, pe faptul omorului intenționat al cetățeanului Turciei, Bayindir

Ismet Ismail Ahmet, născut la 01.04.1950, căruia la 06.02.2012 i-a fost înaintată

învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j, k)

Cod penal - omor intenționat.

Tot la 06.02.2012, de către Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău, la demersul

Procuraturii mun. Chișinău, în privința învinuitului Milicenco Viaceslav a fost

10

aplicată măsura preventivă sub formă de arest preventiv, cu eliberarea mandatului

de arest pe un termen de 30 zile, cu calcularea termenului din momentul reținerii,

adică pînă la 05.03.2012, orele 01.00.

La 20.02.2012, Milicenco Viaceslav a fost plasat pentru a fi deținut sub arest

preventiv în Izolatorul de Detenție Provizorie al CGP mun. Chișinău, situat pe

str.Tighina 6.

La 29.02.2012, aproximativ la orele 15.38, deținutul Milicenco Viaceslav

fiind lăsat fără supraveghere în curtea pentru plimbări a Izolatorului de Detenție

Provizorie al CGP mun. Chișinău, a deteriorat gratiile plasei metalice din partea de

sus a curții pentru plimbări și a evadat din locul de deținere sub arest preventiv, fiind

ulterior reținut la 01.03.2012 în satul Maximovca, r-nul Anenii Noi.

Astfel, acțiunile inculpatului Milicenco Viaceslav au fost încadrate de prima

instanță:

- în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvîrșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața

și sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, săvîrșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea

armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a

sănătății, prin tortură, săvîrșită în proporții deosebit de mari;

- în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal – omorul intenționat

săvîrșit cu premeditare, din interes material, de două sau mai multe persoane, cu o

deosebită cruzime, cu scopul de a ascunde o altă infracțiune și de a înlesni săvîrșirea

ei;

- în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal – purtarea și păstrarea ilegală a

armelor și munițiilor, sustragerea lor;

- în baza art. 317 alin. (1) Cod penal – evadarea din locurile de detenție,

săvîrșită de persoana care se afla sub arest preventiv;

- în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal – atragerea minorilor la săvîrșirea

infracțiunilor într-un grup criminal organizat.

Acțiunile inculpatului Fuștei Veaceslav, au fost calificate de către prima

instanță:

- în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria - atacul săvîrșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața

și sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, săvîrșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea

armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a

sănătății, prin tortură, săvîrșită în proporții deosebit de mari;

- în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal - omorul intenționat

săvîrșit cu premeditare, din interes material, de două sau mai multe persoane, cu o

deosebită cruzime, cu scopul de ascunde o altă infracțiune și de a înlesni săvîrșirea

ei;

11

- în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal - purtarea și păstrarea ilegală a

armelor și munițiilor, sustragerea lor;

- în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - atragerea minorilor la săvîrșirea

infracțiunilor într-un grup criminal organizat.

Acțiunile inculpatului Coroian Mihail au fost calificate de către prima

instanță:

- în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria - atacul săvîrșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața

și sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, săvîrșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea

armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a

sănătății, prin tortură, săvîrșită în proporții deosebit de mari;

- în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal - omorul intenționat

săvîrșit cu premiditare din interes material, de două sau mai multe persoane, cu o

deosebită cruzime, cu scopul de ascunde o altă infracțiune și de a înlesni săvîrșirea

ei;

- în baza art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal - purtarea și păstrarea ilegală a

armelor și munițiilor, sustragerea lor.

Acțiunile inculpatului Bordeianu Alexandru, au fost calificate de prima

instanță:

- în baza art. 188 alin. (5) Cod penal - atacul săvîrșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viață și sănătatea

persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe,

săvîrșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei, de un

grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății,

prin tortură, săvîrșită în proporții deosebit de mari;

- în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - atragerea minorilor la săvîrșirea

infracțiunilor într-un grup criminal organizat.

Acțiunile inculpatei Grigorița Natalia, au fost calificate de către prima

instanță:

- în baza art. 42 alin. (4), (5) și art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria -

participație sub formă de instigare și complicitate la atacul săvîrșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața

și sănătatea persoanei agresate precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, săvîrșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea

armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a

sănătății, prin tortură, săvîrșită în proporții deosebit de mari;

- în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal - atragerea minorilor la săvîrșirea

infracțiunilor într-un grup criminal organizat.

Acțiunile inculpatei Cașu Olga, au fost calificate de către prima instanță:

12

- în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, tâlhăria - atacul săvîrșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața

și sănătatea persoanei agresate, precum și de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, săvîrșit de persoane mascate, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea

armei, de un grup criminal organizat, cu vătămarea gravă a integrității corporale și a

sănătății, prin tortură, săvîrșită în proporții deosebit de mari.

Cît privește învinuirea inculpaților, Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav,

Bordeianu Alexandru și Grigorița Natalia în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

208 alin. (3) lit. b) Cod penal, prima instanță a reținut că deși de către procuror

acțiunile inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru

și Grigorița Natalia au fost apreciate drept atragere a minorilor la activitate criminală

prin atragerea acestora în cadrul unui grup criminal organizat, în mod mecanic, în

rechizitoriu a fost indicată lit. c) alin. (3) art. 208 Cod penal și nu lit.b).

Totodată, prima instanță, verificînd probele administrate, sub toate aspectele,

complet și obietiv, apreciind fiecare probă conform art. 100 alin. (4), 101 Cod de

procedură penală, a reîncadrat acțiunile inculapților Milicenco Viaceslav, Fuștei

Veceslav, Bordeianu Alexandru și Grigorița Natalia, din prevederile art. 208 alin.

(3) lit. c) Cod penal, în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal – atragerea minorilor

Coroian Mihail și Cașu Olga la săvîrșirea infracțiunilor, într-un grup criminal

organizat.

3.1. Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Balan Veaceslav, solicitînd

casarea sentinței din motivul blândeții pedepselor aplicate, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care:

Milicenco Viaceslav să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 188 alin. (5) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de 15

ani închisoare;

- art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j) și k) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă

sub formă de detențiune pe viață;

- art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de

7 ani închisoare;

- art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de

7 ani închisoare;

- art. 317 alin. (1) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de 3 ani

închisoare.

Prin aplicarea art. 84 alin. (5) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa - detențiune

pe viață cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Prin aplicarea art. 85 alin. (3), (4) Cod penal, pedeapsa neexecutată din

sentința aplicată la 10.07.2012 de judecătoria Ciocana, mun. Chișinău, privind

condamnarea lui Milicenco Viaceslav pe art. 186 alin. (5) Cod penal, la 8 ani

13

închisoare cu executare în penitenciar închis prin cumularea sentințelor, să-i fie

stabilită pedeapsa definitivă sub formă de detențiune pe viață cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip închis.

Fuștei Veaceslav să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 188 alin. (5) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 15 ani;

- art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 20 ani;

- art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 7 ani;

- art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal și a-i stabili o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 7 de ani.

Prin aplicarea prevederilor art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită

pedeapsa definitivă pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, sub formă de

închisoare pe un termen de 25 de ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

Coroian Mihail să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 188 alin. (5) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 7 ani;

- art. 145 alin. (2) lit. a) b), i), j) și k) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă

sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani;

- art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 3 ani.

Prin aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă

pentru concurs de intracțiuni prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un

termen de 12 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Prin aplicarea art. 84 alin. (4) Cod penal, pedeapsa neexecutată din sentința

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 20.11.2011, privind condamnarea lui

Coroian Mihail în baza art. 187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 6 ani închisoare cu

suspendarea condiționată pe un termen de probă de un an, prin cumularea sentințelor,

să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 15 de

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Bordeianu Alexandru să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 188 alin. (5) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 15 ani;

- art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 7 ani.

14

Prin aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa definitivă

pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un

termen de 20 de ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Grigorița Natalia să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 42 alin. (4), (5), art. 188 alin. (5) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 15 ani;

- art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 7 de ani.

Prin aplicarea art. 84 alin. (1) Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsa definitivă

pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial, sub formă de închisoare pe un

termen de 20 de ani, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei de tip închis.

Cașu Olga să fie recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 188 alin. (5) Cod penal și să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 7 ani și 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar pentru femei.

În motivarea apelului, procurorul a invocat că:

- prima instanță nu a luat în considerație gravitatea infracțiunilor incriminate

și nu a stabilit o pedeapsă care ar duce la corectarea și reeducarea inculpaților

Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru, Cașu Olga și

Grigorița Natalia;

- prima instanță nu a dat aprecierea juridică și socială a acțiunilor lor, sub

aspectul prejudiciului cauzat relațiilor sociale ocrotite de legea penală;

- prima instanță la stabilirea pedepselor penale, necesita să atragă o atenție

deosebită la personalitatea inculpaților și anume că inculpatul Milicenco Viaceslav

anterior a fost tras la răspundere penală: prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 29.12.2003, fiind condamnat în baza art. 186 alin. (2) Cod penal, la 1

an închisoare, decizia Curții de Apel - 1440 lei amendă; la 20.10.2009 prin decizia

Curții Supreme de Justiție a fost condamnat în baza art. 217 alin. (2) Cod penal, la 1

an 6 luni închisoare, iar prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din

10.07.2012, a fost condamnat în baza art. 186 alin. (5) Cod penal, la 8 ani închisoare

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

- inculpatul Coroian Mihail care la momentul comiterii infracțiunilor era

minor, la fel anterior a fost tras la răspundere penală și anume prin sentința

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 20.12.2011, a fost condamnat în baza art.

187 alin. (2) lit. f) Cod penal, la 6 ani închisoare cu suspendarea condiționată pe

termen de probațiune de un an. Astfel, minorul Coroian Mihail, avînd un termen de

probațiune de un an, a comis infracțiunile incriminate, peste o lună după pronunțarea

sentinței;

- inculpatul Bordeianu Alexandru anterior a fost tras la răspundere penală prin

sentința Judecătoriei Ciocana, mun Chișinău din 22.12.2001, fiind condamnat în

baza art. 119 alin. (2) Cod penal, la 6 ani închisoare cu suspendarea condiționată pe

15

termen de probațiune de 3 ani, prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din

03.06.2001, a fost condamnat în baza art. 119 alin. (3) Cod penal, la 7 ani închisoare;

prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27.10.2008, a fost condamnat pentru

infracțiunile prevăzute de art. 195 alin. (2) art. 186 alin. (2) lit. b) Cod penal, la 3 ani

închisoare;

- inculpații fiind anterior condamnați, nu au folosit șansele acordate de

instanță în ceia ce privește conștientizarea acțiunilor infracționale, nu și-au făcut

concluziile necesare și din nou au comis infracțiuni, mai mult ca atât, au ales calea

infracțională organizându-se într-un grup criminal organizat, pentru a comite mai

multe infracțiuni, totodată atrăgând și minori în reuniunea dată, faptul dat

demonstrează că prin sancțiunile aplicate de prima instanță, nu va fi atins scopul

prevăzut de art. 61 Cod penal, conform căruia pedeapsa are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni din partea condamnaților;

- prin sentința dată, instanța nu a aplicat inculpaților Milicenco Viaceslav,

Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail, Bordeianu Alexandru, Cașu Olga și Grigorița

Natalia o pedeapsă echitabilă, conform cerințelor art. 75 Cod penal.

3.2. Avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Bordeianu Alexandru, prin

care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Bordeianu

Alexandru, să fie achitat de sub învinuirea imputată, pe motiv că faptele nu au fost

săvîrșite de inculpat, invocînd că:

- sentința contestată reprezintă o imitare a rechizitoriului prezentat de partea

acuzării, mai mult sentința a fost pronunțată declarându-se că probele acumulate

dovedesc integral vina inculpatului, însă din conținutul tuturor probelor este posibil

de a se referi doar la cele din instanța de judecată;

- în acțiunile inculpatului Bordeianu Alexandru lipsesc elementele

infracțiunilor incriminate, iar probele prezentate în acest scop și susținute în

învinuire sunt insuficiente și irevelante;

- instanța de judecată urma să țină cont de faptul că sentința de condamnare

trebuie să se bazeze pe probe exacte, când toate versiunile au fost verificate, iar

divergențele apărute au fost lichidate și apreciate corespunzător;

- fiind audiat în cadrul urmăririi penale, inculpatul Bordeianu Alexandru a

recunoscut vina parțial, declarând că nu este de acord cu lista și cu prețul bunurilor

prezentate în învinuire. Fiind audiat în instanța de judecată, inculpatul Bordeianu

Alexandru nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate, motiv

pentru care solicită achitarea;

- atât în cadrul urmăririi penale cît și a cercetării judecătorești, acuzarea nu a

prezentat probe incontestabile ce ar dovedi vinovăția inculpatului Bordeianu

Alexandru în comiterea infracțiunilor incriminate;

16

- inculpatul Bordeianu Alexandru în cadrul urmăririi penale a negat vinovăția

sa în comiterea tâlhăriei și atragerii minorilor la activitate criminală și a explicat că

nu a participat în nici un fel la sustragerea bunurilor de la partea vătămată Bayindir

Ismet. În timpul în care au fost sustrase bunurile, el s-a aflat în scara blocului și în

stradă în fața blocului. Careva înțelegeri prealabile de a comite careva acțiuni de

sustragere sau de maltratare în apartament nu a avut, cu Coroian Mihail, Grigorița

Natalia și Cașu Olga s-au deplasat pe bd. Moscovei 2, ap. 200, mun. Chișinău, doar

cu intenția de a avea o discuție cu Bayindir Ismet în apartamentul căruia împotriva

voinței minorei Cașu Olga au întreținut cu ultima un raport sexual;

- acțiunile întreprinse de Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian

Mihail în apartamentul în cauză, nu au fost coordonate cu Bordeianu Alexandru,

ultimul se afla la o distanță mare de apartamentul în cauză, știa ce se petrece în

apartamentul nr. 200 de pe bd. Moscovei 2, mun. Chișinău, între Bayindir Ismet și

Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail;

- despre sustragerea a careva bunuri din apartamentul nr. 200 de pe bd.

Moscovei 2, inculpatul Bordeianu Alexandru a aflat numai după ce a ajuns la

apartamentul pe care îl închiriau pe str. Ghioceilor, mun. Chișinău și se recunoaște

vinovat doar de comercializarea bunurilor despre care a știut de la inculpații

Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail că au fost obținute pe cale

criminală;

- nu susține declarațiile depuse în calitate de bănuit semnate de el în cadrul

urmăririi penale, deoarece la momentul reținerii era în stare de ebrietate alcoolică și

sub influența substanțelor narcotice, au fost maltratați de către colaboratorii de

poliție, care i-au reținut și fiind în CPS Rîșcani, până la sosirea apărătorului a fost

influențat și impus să dea declarații pregătite de persoanele ce petreceau investigații.

Fiind obosit în timp de noapte târzie și fiind audiat în prezența avocatului a dat

declarațiile propuse de către colaboratorii ce petreceau investigațiile pe această

cauză;

- colaboratorii de poliție au profitat de starea lui critică, l-au influențat în lipsa

apărării de a depune în prezența avocatului declarații de recunoaștere a vinei. A fost

impus de circumstanțe de a se autodenunța mincinos. Nu a citit acele declarații, era

incapabil, avea dureri de cap, și a fost impus de colaboratorii de poliție să servească

băuturi alcoolice;

- inculpatul Bordeianu Alexandru regretă cele întâmplate, se căiește sincer și

se consideră vinovat în măsura circumstanțelor relatate în instanța de judecată și nu

după circumstanțele indicate de acuzatorul de stat în rechizitoriu;

- declarațiile depuse de reprezentantul succesorului părții vătămate, Nicoară

Vasile urmează a fi apreciate critic, deoarece ele nu relatează situația reală a

circumstanțelor, deoarece sunt bazate pe niște presupuneri, sunt neclare,

neconvingătoare, sunt relatate din spusele altor persoane, care nu au fost în

Republica Moldova și nu poate confirma proveniența bunurilor sustrase, nu poate

17

prezenta careva confirmări despre costul sau valoarea lor, nu poate să ne relateze

convingător din ce surse pretind că decedatul Bayindir Ismet ar fi avut în posesie

bunurile pretinse ca fiind sustrase de inculpați. Nu au fost aduse careva semne

distincte a bunurilor dispărute, nu au fost prezentate careva bonuri de plată sau alte

materiale probatorii despre faptul că bunurile au fost declarate la vamă, atunci când

au fost aduse în Republica Moldova de către Bayindir Ismet. Bunurile au fost

apreciate după presupunerile personale a succesorului decedatului, neindicând

vechimea acestor bunuri, uzura, starea lor materială;

- în calitate de probe, care după părerea acuzării demonstrează vinovăția

inculpaților, sunt puse declarațiile martorilor Andoni Serghei, Mororeț Nicolae,

Lupușor Vitalie, Ursu Tudor, Tulbure Eugen, însă martorii acuzării au dat declarații,

fără a descrie circumstanțele prezentate de acuzator în învinuire, bazate pe

presupuneri;

- inculpatul Bordeianu Alexandru este învinuit de acuzatorul de stat ca fiind

coautor al infracțiunii comise față de Bayindir Ismet. Bordeianu Alexandru nu a știut

despre intenția lui Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail de a

obține careva bunuri de la Bayindir Ismet. Nu a fost demonstrată intenția

inculpatului de a comite acțiuni de jaf sau tâlhărie în privința lui Bayindir Ismet,

precum și nu a fost dovedit faptul că Bordeianu Alexandru cunoștea despre această

intenție a inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail;

- infracțiunile asupra lui Bayindir Ismet au avut loc ca urmare a excesului de

autor manifestat de către inculpații Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian

Mihail;

- conform art. 94 Cod de procedură penală, în procesul penal nu pot fi admise

ca probe și prin urmare nu pot fi puse la baza sentinței datele care au fost obținute:

prin aplicarea violenței, amenințărilor sau altor mijloace de constrângere, prin

violarea drepturilor și libertăților persoanei, prin utilizarea metodelor ce contravin

prevederilor științifice, cu încălcări esențiale de către organul de urmărire penală a

dispozițiilor prezentului cod, violarea drepturilor și libertăților persoanei;

- din materialele cauzei rezultă că inculpații au fost audiați în calitate de

bănuiți pe timp de noapte, fiind în stare de ebrietate, fiind cu puțin în urmă maltratați,

și aveau dureri de cap, pe față și corp aveau leziuni corporale și la acel moment aveau

urgent necesitatea de a fi examinați de un medic pentru a primi tratament. Au fost

puși sub condiția ca mai întâi să dea declarații de recunoașterea vinei în

circumstanțele propuse. Au acceptat să semneze declarațiile propuse, cu care la acel

moment au căzut de acord, având intenția ca după ce va primi tratamentul necesar

să depună plângere, ce au și făcut în timpul apropiat. Despre starea de sănătate a

inculpaților la momentul cercetării lor în calitate de bănuiți se vede din pozele

inculpaților la acțiunea de cercetare la fața locului;

- legislația procesual penală, art. 104 alin. (1) Cod de procedură penală, nu

permite audierea bănuitului, învinuitului, inculpatului în stare de oboseală, precum

18

și în timpul nopții, atunci se poate conclude că și în cazul când inculpatul este bolnav

(fiind maltratat) în stare de ebrietate, el nu va participa nici la acțiunea procesuală

de audiere în calitate de bănuit. Situația de drept urmează a fi calificată ca tratament

inuman, în sensul art. 3 din Convenția Europeană;

- a fost comisă încălcarea esențială a art. 6 din Convenția Europeană ... ’’orice

persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, (...) a cauzei sale, de către o

instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra

temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa, (...) orice

acuzat are în special dreptul; a) să fie informat în termenul cel mai scurt, într-o

limbă pe care o înțelege și în mod amănunțit, asupra naturii cauzei acuzației aduse

împotriva sa, b) să dispună de timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării

sale”;

- încălcările menționate în sensul art. 251 Cod de procedură penală, atrag

nulitatea actelor procedurale, ce nu poate fi înlăturată în nici un mod. Datele

administrate cu astfel de încălcări de procedură penală sunt ilegale și nu pot fi puse

la baza unei sentințe de condamnare. În cadrul urmăririi penale nu au fost dobândite

careva probe legitime care cu certitudine ar fi dovedit vinovăția inculpatului

Bordeianu Alexandru;

- circumstanțele invocate în ordonanța de punere sub învinuire cît și cele din

rechizitoriu nu corespund circumstanțelor și probelor dobândite în cadrul anchetei

judiciare;

- toate erorile comise de către persoanele ce au făcut investigații pe cauza

penală dată cât și contradicțiile neînlăturate dau convingerea de a concluziona că

Bordeianu Alexandru nu este vinovat. Vina lui nu a fost dovedită. Vina nu poate fi

întemeiată pe contradicții, erori și greșeli. Astfel, în acțiunile sale lipsesc elementele

constitutive ale infracțiunii;

- nu au fost prezentate probe suficiente ce ar dovedi cu certitudine vinovăția

inculpatului Bordeianu Alexandru în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188

alin. (5) și art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal;

- cât privește condamnarea inculpatului Bordeianu Alexandru în baza art. 208

alin. (3) lit. b) Cod penal, în învinuirea înaintată și în rechizitoriu nu este o asemenea

învinuire, dar există învinuirea pe art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal. Instanța de fond

nu și-a motivat soluția dată și a depășit împuternicirile procesuale;

- acțiunile inculpatului Bordeianu Alexandru puteau fi reîncadrate de pe art.

188 alin. (5) Cod penal în baza art. 199 Cod penal, dobândirea sau comercializarea

bunurilor despre care se știe că au fost obținute pe cale criminală;

- la aprecierea acțiunilor lui Bordeianu Alexandru atât acuzatorul de stat cât

și instanța de fond s-au condus doar de consecințele survenite, dar nu și de cauzele

care au dus la ele. Învinuirea este subiectivă și bazată doar pe presupuneri;

- e un dosar lipsit practic de material probatoriu care ar putea sta la baza

acuzării lui Bordeianu Alexandru în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188

19

alin. (5) și art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, un dosar vag, incomplet și

neconvingător, lipsit de o perspectivă de acuzare efectivă și justificată a lui

Bordeianu Alexandru de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5) și

art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal;

- dat fiind faptul că inculpatul este învinuit de comiterea unei infracțiuni

deosebit de grave, ar fi firesc ca probele care stau la baza acestei învinuiri să fie

astfel cum prevede art. 95 alin. (1) Cod de procedură penală, pertinente, concludente

și utile. Conform art. 93 alin. (1) Cod de procedură penală, probele administrate

trebuie să conducă la constatarea existenței infracțiunii incriminate, la identificarea

făptuitorului, la constatarea vinovăției și stabilirea altor împrejurări importante

pentru justa soluționare a cauzei. La incriminarea și demonstrarea vinovăției de

astfel de infracțiuni probele urmează a fi directe, excluzând admiterea probelor

mediane în acest sens. Aceste aspecte însă nu au fost îndeplinite în urma cercetării

penale a cauzei în discuție și nici în urma cercetării judecătorești. Acuzatorul de stat

a adus discursul său în fața instanței pentru susținerea învinuirii unilateral, a omis

obligațiunea sa în vederea faptului, stabilirii tuturor circumstanțelor, adică cît cele

de învinuire atât cele de dezvinovăție;

- nu sunt stabilite elementele infracțiunilor incriminate, adică lipsește temeiul

juridic al răspunderii penale;

- învinuirea înaintată și starea de fapt constatată de instanța de fond nu și-a

găsit deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate

de către acuzatorul de stat au fost apreciate în mod greșit, existând în cazul dat probe

suficiente care stabilesc cu certitudine lipsa în acțiunile inculpatului Bordeianu

Alexandru a elementelor infracțiunilor în care este învinuit;

- modalitatea de motivare a soluției pe cauza dată denotă faptul că instanța de

fond nu a apreciat probele la justa valoare, în ansamblu, din punct de vedere al

coroborării lor, luând la bază doar unele fragmente din declarațiile martorilor,

ignorând în același timp faptul că aceste declarații sunt contradictorii;

- sentința de condamnare a lui Bordeianu Alexandru nu se bazează pe probe

exacte. Concluzia despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu poate fi

pe baza presupunerilor. Dacă lipsesc probe care confirmă, dovedesc cu certitudine

învinuirea și dacă se epuizează toate posibilitățile de administrare a altor probe,

procesul penal este clasat sau este pronunțată o sentință de achitare. Concluziile

judecătorești cu privire la vinovăția sau nevinovăția inculpatului trebuie să fie

motivate în sentință, indicându-se probele cercetate. În cazul dat, nu au fost

verificate toate versiunile, iar divergențele apărute nu au fost înlăturate și apreciate

în modul corespunzător.

3.3. Avocatul Tarsîna Vasile în numele inculpatei Grigorița Natalia, prin care

a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpata să fie achitată de

sub învinuirea imputată, din motivul lipsei componenței de infracțiune, invocînd că:

20

- sentința este neîntemeiată și neobiectivă, emisă cu încălcarea prevederilor

art. 9 alin. (1) Cod de procedură penală, care stipulează că: toți sânt egali în fața

legii, a organelor de urmărire penală și a instanței de judecată fără deosebire de sex,

rasă, culoare, limbă, religie, opinie politică sau orice altă opinie, origine națională

sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă

situație;

- probele au fost acumulate în cadrul urmăririi penale unilateral, tendențios,

încălcându-se principiul unei cercetări imparțiale ale circumstanțelor și care ulterior

au fost puse la baza sentinței de condamnare;

- atât în cadrul urmăririi penale cît și în cadrul cercetării judecătorești

inculpata Grigorița Natalia nu a recunoscut vina de comiterea infracțiunilor imputate

și a solicitat achitarea sa, în temeiul de fapt că nu a instigat și nu a fost complice la

comiterea atacului tâlhăresc asupra cetățeanului de origine turcă Bayandir Ismet

Ismail Ahmet;

- sentința referitor la capătul de acuzare prevăzut de art. 42 alin. (4), (5), art.

188 alin.(5) Cod penal, este ilegală;

- reieșind din materialele cercetării judecătorești și din probele acumulate în

cadrul urmăririi penale, scopul plecării lui Milicenco Viaceslav, Bordeianu

Alexandru, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail la domiciliul victimei a fost de a

stabili persoana care a avut relații sexuale cu Cașu Olga și nu de comitere a unui atac

la instigația condamnatei Grigorița Natalia;

- suntem în fața excesului executorilor, care au sustras arma personală a

victimei, calculatorul, fără a fi o înțelegere prealabilă între inculpați, astfel nu au fost

probate așa criterii ca stabilitatea grupului, prezența organizatorului, pregătirea unui

plan de activitate infracțională, repartizarea obligatorie a rolurilor;

- partea acuzării nu a motivat, iar la cercetarea judecătorească nu a fost stabilit

în temeiul căror circumstanțe de fapt s-a ajuns la concluzia că Grigorița Natalia

intenționat a lăsat telefonul său mobil la victimă în apartament, acestea fiind doar

niște presupuneri neconfirmate prin alte probe pertinente și utile. Dacă se pretinde

că telefonul mobil a fost lăsat intenționat de inculpata Grigorița Natalia în

apartamentul lui Bayandir Ismet Ismail Ahmet, pentru a organiza pe viitor un

eventual atac când ea va veni după telefon, atunci nu există logică de ce după telefon

s-a dus minora Cașu Olga, cu toate că Grigorița Natalia nu a rugat-o;

- în cadrul cercetării judecătorești partea apărării în interesele inculaptei

Grigorița Natalia, a solicitat prin intermediul instanței de fond prezentarea de către

organul de urmărire penală a descifrărilor telefonice a sunetelor efectuate de la

telefonul mobil care aparține martorului Lupușor Vitalie și a victimei Bayindir Ismet

Ismail Ahmet, care conform informației prezentate de compania „Orange” au fost

transmise organelor de urmărire penală, dar care din motive necunoscute nu au fost

anexate la materialele cauzei penale. Descifrările menționate urmau a fi folosite de

partea apărării în scopul apărării intereselor inculpatei Grigorița Natalia. Prin

21

răspunsul primit de la CPS Râșcani, prima instanță a fost informată că toate

informațiile primite de la operatorul de telefonie mobilă „Orange” au fost anexate la

materialele cauzei penale și transmise la secția urmărire penală a CGP Chișinău. La

ședința din 06.06.2014, apărătorul inculpatei Grigorița Natalia a solicitat instanței

de fond prezentarea de către CGP Chșinău a descifrărilor menționate, însă cererea

apărării a fost respinsă neîntemeiat, pretinzându-se că acesta este un motiv de a

tergiversa cercetarea cazului. Judecătorii urmând să plece în concediul anual;

- reieșind din prevederile art. 96 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, în

cadrul urmăririi penale și a judecării cauzei penale trebuie să se dovedească faptele

referitoare la existența elementelor infracțiunii, precum și cauzele care înlătură

caracterul penal al faptei;

- a fost constatat cu certitudine că inculpata Grigorița Natalia la data de

31.01.2012, în jurul orelor 06:30 a venit în apartamentul cunoscutului său de

naționalitate turc - Bayindir Ismet Ismail Ahmet, care se află în or. Chișinău bd.

Moscovei 2 ap. 200, pentru a-și lua telefonul mobil uitat acolo în ajun. În

apartamentul deschis a depistat cadavrul acestuia cu semne de moarte violentă.

Imediat, inculpata Grigorița Natalia, fiind un cetățean conștiincios, a alertat vecinii

de apartament ai victimei, pentru a chema serviciul „Salvare” și de la care a anunțat

telefonic organele de drept despre crima depistată. Pentru a relata circumstanțele

cunoscute referitoare la depistarea cadavrului, inculpata Grigorița Natalia a fost

adusă la CPS Râșcani din mun. Chișinău, unde prin încălcarea flagrantă a drepturilor

sale constituționale ea a fost determinată să semneze actele procedurale, o lămurire

și proces-verbal de audiere în calitate de bănuită în lipsa avocatului, care ulterior au

fost puse la baza învinuirii. Astfel, lămurirea semnată de inculpata Grigorița Natalia

la 31.12.2012 (f.d. 48-52, vol. 1) a fost primită de ofițerul de urmărire penală Caun

A., calitatea procesuală a inculpatei la acel moment de organele de urmărire penală

nefiind stabilită;

- în situația când în versiunea organului de urmărire penală existau temeiuri

rezonabile de a bănui că Grigorița Natalia poate fi implicată într-un mod sau altul în

moartea violentă a cetățeanului turc Bayindir Ismet Ismail Ahmet, urmau a fi

aplicate respectiv prevederile art. 63 alin. (7), art. 64 alin. (2) pct. 1-7, 10, 12, 15

Cod de procedură penală, cele mai flagrante încălcări comise împotriva ei fiind,

interzicerea audierii în calitate de martor a persoanei față de care există anumite

probe că a comis o infracțiune, încălcarea dreptului la apărare și la dreptul de a nu

da declarații. Contrar prevederilor enunțate, în loc să recunoască calitatea de bănuit

a reținutei Grigorița Natalia, și să-i lămurească drepturile în prezența unui apărător,

ofițerul de urmărire penală Caun A. în lipsa unui apărător a întocmit o lămurire fără

a indica data și ora audierii, echivalată cu o declarație a martorului;

- în cadrul ședinței de judecată inculpata Grigorița Natalia a declarat că la

aducerea sa în CPS Râșcani, de colaboratori de poliție necunoscuți a fost determinată

să consume alcool tare, sub pretextul scoaterii stresului, această metodă ilegală fiind

22

folosită deseori de către serviciile operative ale MAI pentru dobândirea cărorva

informații. Luând în considerare faptul că inculpata Grigorița Natalia nu a dormit o

noapte întreagă, alcoolul a avut un efect puternic asupra ei, făcând-o parțial

iresponsabilă la acel moment. La fel, inculpata Grigorița Natalia a fost impusă să

semneze lămurirea menționată, fiind șantajată că nu-și va vedea copilul de 9 luni,

care la acel moment era internat în spital. Ulterior la 31.01.2012, ora nu este

cunoscută, a fost emisă ordonanță de recunoaștere în calitate de bănuit a inculpatei

Grigorița Natalia (f.d. 198 vol. III), pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.

145 alin. (2) lit. i) Cod penal, semnată de OUP, Efremov Ana, care se pretinde că în

aceeași zi a audiat-o pe Grigorița Natalia, între orele 18:30 - 19:30, în calitate de

bănuit (f.d. 200-205 vol. III);

- audierea a fost efectuată cu încălcarea flagrantă a prevederilor art. 104 alin.

(1) Cod de procedură penală, care stipulează că audierea bănuitului, învinuitului,

inculpatului se face numai în prezența unui apărător ales sau a unui avocat care

acordă asistență juridică garantată de stat, imediat după reținerea bănuitului sau.

după caz, după punerea sub învinuire, dacă acesta acceptă să fie audiat. Nu se

permite audierea bănuitului, învinuitului, inculpatului în stare de oboseală, precum

și în timpul nopții, decât doar la cererea persoanei audiate în cazurile ce nu suferă

amânare, care vor fi motivate în procesul-verbal al audierii;

- conform procesului-verbal de audiere a bănuitului, Grigorița Natalia

recunoaște parțial vina de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. i)

Cod penal, însă din conținutul documentului nu este evident că inculpata a participat

sau a asistat la comiterea omorului, nefiind elucidate din care considerente ea s-a

declarat parțial vinovată;

- audierea inculpatei în calitatea de bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 145 alin. (2) lit. i) Cod penal, (f.d. 200-205 vol. III) de facto nu a avut loc.

Probe pertinente și concludente sunt conținutul procesul-verbal de audiere a bănuitei

Grigorița Natalia (f.d. 200-205 vol. III) semnat de ofițerul de urmărire penală

Efremov A., a fost copiat integral cuvânt cu cuvânt din lămurirea întocmită de alt

ofițer de urmărire penală - Caun A. în lipsa apărătorului (f.d. 48-52 , vol. I).

- apărătorul Barbacari Zinaida nu a fost prezentă la primirea lămuririi de către

OUP Caun A., dar s-a limitat la depunerea mandatului și contrasemnarea unui text

din procesul verbal al bănuitei fără a asista la depunerea declarațiilor de către

bănuită;

- în ședințele de judecată inculpata Grigorița Natalia a declarat că avocatul din

oficiu a discutat cu ea 10 minute și a plecat, la careva acțiuni procesuale nu a asistat,

iar eliberarea unui mandat de apărător și semnarea procesului-verbal copiat de pe

forma electronică a altui document nu însemnă garantarea unui drept la apărare,

dimpotrivă a demonstrat încălcarea acestui drept;

- declarațiile inculpatei Grigorița Natalia date în ședința de judecată la

12.11.2013 (f.d. 10-24, 31-35, vol. IX), sunt unicele declarații care pot fi considerate

23

veridice și legale prin prisma Codului de procedură penală, în raport cu declarațiile

date la urmărirea penală (f.d. 48-52, vol. I, f.d. 200-205, vol. III);

- concluzia primei instanțe, privind întocmirea unui plan criminal al atacului

tâlhăresc asupra victimei de către inculpata Grigorița Natalia în colaborare cu ceilalți

condamnați, care se pretinde că a avut loc la 29.01.2012 în apartamentul acesteia, nu

are nici un suport probant;

- inculpata Grigorița Natalia în ședințele de judecată a declarat că la

rugămintea lui Bordeianu Alexandru i-a primit pe Milicenco Viaceslav și Fuștei

Veaceslav să înnopteze în apartamentul închiriat, iar a doua zi i-a alungat când a

văzut că aceștia și-au adus lucruri ca televizor și calculator, înțelegând din

comportamentul dat că ei pretind să rămână acolo mai mult timp. La fel au declarat

și inculpații Bordeianu Alexandru, Fuștei Veaceslav și Milicenco Viaceslav, astfel

fiind stabilit cu certitudine că inculpații s-au despărțit la 30.01.2012 fiind certați, ori

după aceasta Milicenco Viaceslav a fost nevoit să închirieze casa particulară de pe

str. Ghioceilor 25 din mun. Chișinau;

- versiunea întocmirii unui plan criminal cu împărțirea rolurilor este o

presupunere nedemonstrată a acuzatorilor, care nu a fost confirmată prin alte probe

pertinente și nu colaborează cu celelalte probe din dosar. Dimpotrivă, este dovedită

cu certitudine versiunea inculpatei Grigorița Natalia, privind scopul contactării

telefonice a victimei la 30.01.2012 și anume de a împrumuta bani pentru achitarea

chiriei apartamentului, fapt despre care cunoștea numai Bordeianu Alexandru, care

datora această achitare;

- prin declarațiile inculpaților Cașu Olga, Bordeianu Alexandru, Fuștei

Veaceslav, Milicenco Viaceslav, depuse în ședințele de judecată cât și la urmărirea

penală este stabilit cu certitudine că Grigorița Natalia a venit de la victima Bayandir

Ismet Ismail Ahmet cu suma de 650 lei, care i-a fost luată cu forța de către ceilalți

inculpați;

- prin prisma declarațiilor inculpatei Grigorița Natalia depuse la cercetarea

judecătorească, ea urma să se întâlnească singură cu victima Bayandir Ismet Ismail

Ahmet în timpul zilei de 30.01.2012, la oficiul acestuia, însă nu a reușit, pe motiv că

trebuia să vină proprietara apartamentului închiriat ca să-și primească plata pentru

chirie;

- nu a fost probată necesitatea prezenței la întâlnire a minorei Cașu Olga și

inițierea acesteia în presupusul plan de atac asupra victimei, plecarea ultimei

împreună cu inculpata Grigorița Natalia. Cașu Olga la întâlnirea cu Bayandir Ismet

Ismail Ahmet a fost întâmplător, dat fiind faptului curiozității acesteia;

- în ședința de judecată și reieșind din totalitatea de materiale ale cauzei penale

nu a fost probată formarea și existența unui grup criminal organizat la care ar fi

aderat inculpata Grigorița Natalia, nu a fost probată întocmirea unui plan de atac

asupra victimei, nu a fost probată nici atragerea minorei Cașu Olga în pretinsul grup

organizat de către Grigorița Natalia, din lipsa totală a acestor evenimente;

24

- versiunea acuzării privind existența unui grup criminal organizat, împărțirea

rolurilor în acest grup, întocmirea unui plan criminal, instigarea și complicitatea

inculpatei Grigorița Natalia la comiterea atacului asupra locuinței lui Bayandir Ismet

Ismail Ahmet sunt doar presupuneri neconfirmate prin probe pertinente și utile. Mai

mult, instanța de fond neîntemeiat a acceptat aceste acuzații aduse inculpatei

Grigorița Natalia fără cel mai mic dubiu, ca o axiomă, fără a le contrapune probelor

prezentate de partea apărării și fără a-și motiva sentința, în partea admiterii unor

probe și respingerea altor probe;

- dovada neimplicării inculpatei Grigorița Natalia la instigarea în comiterea

atacului tâlhăresc este prezentă chiar în declarațiile inculpatei minore Cașu Olga,

date citirii în ședința de judecată de către acuzator, conform cărora Grigorița Natalia

și-a uitat telefonul mobil în apartamentul victimei în seara de 30-31.01.2012 și nu a

putut să-l ia tot atunci, deoarece nu cunoștea codul numeric de la ușa de intrare în

bloc (f.d.245-248 vol.III). Mai mult ca atât, Cașu Olga a declarat că Grigorița Natalia

a cerut telefonul său ca să-l sune pe Bayandir Ismet Ismail Ahmet ca acela să

deschidă ușa, dar ea nu avea bani pe cont;

- prima instanță a omis să dea apreciere în sentința sa și altor circumstanțe care

dovedesc nevinovăția inculpatei Grigorița Natalia și care urmau a fi tratate în

favoarea condamnatei la emiterea sentinței;

- conform raportului de expertiză medico-legală nr. 15/S din 01.02.2012, la

inculpata Grigorița Natalia au fost depistate leziuni corporale sub formă de echimoze

la nivelul gâtului care au fost cauzate prin strangulare și sugrumare, în seara de

31.01.2012 de către condamnatul Bordeianu Alexandru, în apartamentul din str.

Alba Iulia 10/40;

- reieșind din materialele cauzei penale, inculpata Grigorița Natalia, pe

31.01.2012, în jurul orelor 01:30 a venit acasă împreună cu minora Cașu Olga din

ospeție de la Bayandir Ismet Ismail Ahmet, de la care a împrumutat 650 lei, unde

era așteptată de Bordeianu Alexandru, Fuștei Veaceslav și Milicenco Viaceslav;

- inculpatul Bordeianu Alexandru, pretinzând din convorbirea telefonică cu

minora Cașu Olga că aceasta a fost violată de un cetățean turc în timp ce se afla

împreună cu Grigorița Natalia, a solicitat ultimei să indice adresa cetățeanului turc

Bayandir Ismet Ismail Ahmet pentru a cere acestuia lămuriri. Primind refuzul

inculpatei Grigorița Natalia de a indica adresa și apartamentul victimei, Bordeianu

Alexandru a strangulat-o cu fularul de la gât, până ce Grigorița Natalia și-a pierdut

cunoștința, dar cu toate acestea ea nu a indicat adresa victimei chiar și în situația

când propria viață a fost pusă în pericol;

- inculpata Cașu Olga în declarațiile sale la fel a declarat că l-a contactat

telefonic pe Bordeianu Alexandru, din apartamentul victimei Bayandir Ismet Ismail

Ahmet, deoarece oaspetele acestuia pretindea la o relație sexuală și a solicitat ca

Bordeianu Alexandru să vină s-o ia de acolo, indicând adresa;

25

- din totalitatea de declarații și probe concludente, descifrări telefonice, este

stabilit cu certitudine, că inițiatorul chemării celorlalți inculpați la apartamentul

victimei Bayandir Ismet Ismail Ahmet a fost minora Cașu Olga, sub pretextul aflării

sale în pericol, fapt despre care Grigorița Natalia nu a cunoscut;

- versiunea acuzării privind participarea inculpatei Grigorița Natalia la un grup

criminal organizat, instigare și complicitate la comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 188 alin. (5) Cod penal, nu este viabilă și nu a fost probată, din care considerente

nu poate fi pusă la baza unei sentințe de condamnare;

- pe parcursul urmăririi penale cât și la faza de cercetare judecătorească, de

acuzatorul de stat nu a fost probat faptul împărțirii rolurilor între participanți, în

rechizitoriu nu a fost indicat cine este conducătorul grupului criminal organizat, ce

rol i-a revenit inculpatei Grigorița Natalia, fiind relatat numai la susținerile verbale

ale acuzatorului că grupul era condus de Milicenco Viaceslav;

- reieșind din declarațiile inculpatei Cașu Olga, ea s-a dus și a arătat celorlalți

inculpați apartamentul victimei, fiindu-i frică după ce a văzut cum Grigorița Natalia

a fost strangulată cu cruzime pentru faptul că nu dorea să indice unde este locuința

victimei. Prin prisma acestor declarații este evident că nici Cașu Olga care era

minoră nu putea cunoaște care sunt intențiile reale ale lui Bordeianu Alexandru,

Milicenco Viaceslav și Fuștei Veaceslav, de a se clarifica cu victima privind

pretențiile sexuale ale lui „Amir” sau de a-l deposeda de bunuri. Mai mult ca atât, ea

nu cunoștea nici faptul că Milicenco Viaceslav are armă, că se va deghiza împreună

cu alți inculpați în timp ce ea a sunat la ușa victimei pentru a cere telefonul mobil

uitat acolo de inculpata Grigorița Natalia;

- din materialele cauzei penale instanța de fond a constatat că victima

Bayandir Ismet Ismail Ahmet, era deținătorul legal a unei arme de foc de model

„CZ-85 B”, calibrul 9 mm, nr. A477025, fapt pe care-l cunoștea cu certitudine

inculpata Grigorița Natalia. În noaptea de 31.01.2012, când victima a deschis

apartamentul la solicitarea minorei Cașu Olga, era înarmat cu acest pistol, fapt ce

denotă că el nu avea încredere în minoră și pentru el i-a devenit suspect că după

telefon nu a venit Grigorița Natalia. Prezența armei de foc la victimă i-a derutat și i-

a speriat pe inculpații Milicenco Viaceslav, Coroian Mihail și Fuștei Veaceslav,

pentru ei acest fapt a fost neașteptat;

- prima instanță a lăsat din nou fără apreciere aceste fapte ce dovedesc

nevinovăția inculpatei Grigorița Natalia, ori în conformitate cu p. 25 a Hotăririi

Plenului CSJ nr. 23 din 28.06.2004, acțiunile persoanelor care nu au luat parte la

săvârșirea sustragerii, dar au contribuit la comiterea acesteia prin sfaturi, indicații,

prin promisiunea prealabilă că vor tăinui urmele infracțiunii, vor vinde bunurile

sustrase etc. trebuie calificate drept complicitate la sustragere, cu referire la alin. (5)

art. 42 Cod penal;

- toate acțiunile inculpatei Grigorița Natalia în coraborare cu alte probe din

dosarul penal, stabilesc cu certitudine că ea nu a instigat și nu a contribuit cu sfaturi,

26

indicații și promisiuni de a tăinui urmele infracțiunii, ea nu a informat pe pretinșii

„participanți” a grupului din care este învinuită că face parte, că victima atacului este

înarmată, cu toate că cunoștea cu certitudine despre acest fapt;

- a fost comisă o eroare de încadrare a acțiunilor lui Grigorița Natalia conform

prevederilor art. 42 alin. (4) și (5), art. 188 alin. (5) Cod penal, iar prima instanță a

lăsat fără apreciere juridică aceste argumente ale apărării. Partea apărării consideră

ilegală încadrarea acțiunilor inculpaților conform semnului calificativ, în proporții

deosebit de mari;

- prin probe incontestabile ale părții apărării, în speță certificatul

Departamentului Vamal al Republicii Moldova (f.d. 177, vol. VII), a fost dovedit cu

certitudine faptul că la intrarea sa în Republica Moldova, Bayandir Ismet Ismail

Ahmet nu a declarat brățară din aur de mână încrustată cu aproximativ 30 de briliante

cu greutatea totală mai mare de 40 grame în valoare de 35 000 dolari SUA, un ceas

de mână în valoare de 5000 dolari SUA;

- consideră exagerat prejudiciului material cauzat prin infracțiune, ori

Grigorița Natalia nu a văzut la victimă bijuteriile pretinse a fi sustrase în urma

atacului tâlhăresc. Incriminarea sustragerii unor anumite bunuri numai în baza unei

fotografii a victimei care are pe mână o brățară și un ceas și a declarațiilor fiicei

victimei care a pierdut demult legătura cu tatăl său, este cel puțin ridicolă;

- martorul acuzării Morozinschii Nicolai a relatat instanței de judecată că

brățara vândută lui de condamnatul Bordeianu Alexandru era din metal galben, dar

nu a confirmat că ea avea careva diamante sau pietre scumpe incrustate. Declarații

similare privind brățara din aur a depus și martorul Tulbure Eugen;

- este evident că brățara despre care se pretinde că a fost sustrasă de inculpat

este diferită după descriere de brățara văzută de martorii acuzării. În aceste

circumstanțe, ilegal au fost incluse în învinuire o brățară din aur incrustată cu

briliante la prețul de 35000 dolari SUA, echivalent a 412450 lei, ceas de mână

evaluat la 5000 dolari SUA echivalent a 58921 lei, brichetă metalică la prețul de 300

dolari SUA, fără stabilirea valorii reale și urmează a fi excluse, ca fiind neprobate;

- în conformitate cu pct. 21 a Hotărârii Plenului CSJ nr. 23 din 28.06.2004,

„Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre sustragerea bunurilor” -

valoarea bunurilor sustrase ca semn calificativ al componenței de infracțiune, care

prevede răspunderea pentru sustragere, se determină conform art. 126 Cod penal,

ținîndu-se cont de unitatea convențională de amendă stabilită de legislație la

momemntul săvîrșirii infracțiunii. Mărimea prejudiciului cauzat prin sustragere se

determină conform prețurilor libere de piață la momentul examinării cauzei, în lipsa

datelor cu privire la prețul bunurilor sustrase, valoarea lor poate fi stabilită în baza

raportului experților;

- este ilegală și neîntemeiată stabilirea valorii brățării din aur reieșind din

declarațiile reprezentantului victimei Bayindir Burcu Bașac (f.d. 195, vol. I) și a

avocatului acestuia Nicoară Vasile, depuse în ședințele judiciare, ori stabilirea

27

valorii bunurilor menționate, conform Hotărârii Plenului CSJ nr. 23 din 28.06.2004

ar influența eventual calificarea corectă a infracțiunii, reieșind din valoarea

prejudiciului material cauzat. În același mod, eronat a fost stabilită și valoarea

celorlalte bunuri sustrase, în speță, portsigaret din argint, notebook „Lenovo”, 2

telefoane mobile de model „Nokia”, ori reieșind din prețurile actuale de piață

valoarea lor este vădit exagerată;

- proba cu fotografia victimei Bayindir Ismet Ismail Ahmet (f.d. 196, vol. I),

pe mâna căruia se vede o brățară, nu este pertinentă, ori din fotografie nu se poate

stabili din ce material este confecționată brățara, are sau nu diamante;

- instanța de fond urma să excludă din învinuire incriminarea sustragerii

brățării din aur încrustată cu diamante la preț de 35000 dolari SUA echivalent a

412450 lei, ceas „Beverly Hills Polo Club Sapphire” la preț de 5000 dolari SUA,

echivalent a 58921 lei, ca neprobate, ori în final aceste încălcări comise la emiterea

sentinței, duc la încadrarea juridică incorectă a acțiunilor inculpaților;

- în cazul excluderii eventuale din învinuire a bunurilor sus indicate a căror

existență nu a fost probată în modul stabilit de lege, valoarea totală a cărora este de

471371 lei, suma prejudiciului material relativ probat, adus prin infracțiune este de

37405,27 lei, caz în care acțiunile condamnaților urmează a fi încadrate în

componența de infracțiune prevăzută de art. 188 alin. (2) Cod penal;

- faptul că inculpata Grigorița Natalia și-a uitat telefonul în apartamentul

victimei a fost un eveniment întâmplător, nu a fost planificat din timp în scopul

pătrunderii în apartamentul victimei, fapt confirmat și de inculpata Cașu Olga (f.d.

238-241 vol.I), însă pe acest eveniment acuzarea a construit o învinuire care până la

urmă nu și-a găsit confirmarea în cadrul cercetării judecătorești;

- este neîntemeiată și ilegală sentința Judecătoriei Centru în partea

condamnării lui Grigorița Natalia pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208

alin. (3) lit. b) Cod penal;

- la baza acestei condamnări a fost pusă doar prezența în materialele cauzei

penale a copiilor adeverințelor de naștere a minorilor Cașu Olga și Coroian Mihail.

Pe lângă faptul că Grigorița Natalia nu recunoaște vina în comitere a infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (4) , (5), 188 alin. (5) Cod penal, comisă conform sentinței

în grup și cu minorii Cașu Olga și Coroian Mihail, instanța a lăsat fără apreciere

argumentele apărării, precum că Grigorița Natalia, o cunoștea de puțin timp pe Cașu

Olga, ultima era dezvoltată fizic și psihologic normal, ducea o viață independentă

inclusiv și sexuală, în aceste circumstanțe este greu de a stabili și a da apreciere că

o anumită persoană este minoră sau a atins majoratul fără a-i verifica actele;

- din materialele dosarului penal cât și în cadrul cercetării judecătorești nu a

fost probat că Grigorița Natalia a cunoscut vârsta minorei Cașu Olga la data de

31.01.2012. Mai mult ca atât, fiind audiată în ședința de judecată din 01.02.2013,

Cașu Olga a declarat că numai Bordeianu Alexandru cunoștea vârsta ei, altcineva nu

o cunoștea, inclusiv nici inculpata Grigorița Natalia;

28

- în sentința motivată din 30.06.2014, pag. 8, prima instanță eronat a indicat

că în declarațiile sale Bordeianu Alexandru i-a comunicat inculpatei Grigorița

Natalia la 30.01.2012, că să aibă grijă de Cașu Olga că este minora, ori așa declarații

conform procesului-verbal de audiere a bănuitului Bordeianu Alexandru din

04.02.2012, de verificare a depozițiilor la fața locului din 07.02.2012, nu au fost

date;

- inculpata Grigorița Natalia nu a putut cunoaște și nu a cunoscut vârsta lui

Coroian Mihail la data de 31.01.2012, cu atât mai mult pe Coroian Mihail 1-a văzut

doar de câteva ori în anturajul lui Bordeianu Alexandru, iar alte date despre vârsta

lui Coroian Mihail nu cunoștea. Conform dezvoltării fizice, Coroian Mihail nu părea

a fi minor și inculpata Grigorița Natalia nu putea cunoaște că el este minor;

- prima instanță la emiterea sentinței pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal, a încălcat flagrant prevederile legale ale art.

384 alin. (3), (4) Cod de procedură penală, care stipulează că sentința trebuie să fie

legală, întemeiată și motivată, instanța își întemeiază sentința numai pe probele care

au fost cercetate în ședința de judecată, art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală -

judecarea cauzei în prima instanță se efectuează numai în privința persoanei puse

sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu;

- conform rechizitoriului remis instanței de judecată, Grigorița Natalia, Fuștei

Veaceslav, Bordeianu Alexandru și Milicenco Viaceslav sânt învinuiți de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit c) Cod penal, care prevede răspunderea

penală pe semnul calificativ de atragerea minorului la săvârșirea unei infracțiuni cu

caracter terorist. Aceiași componență de infracțiune îi este incriminată inculpatei

Grigorița Natalia în ordonanța de punere sub învinuire definitivă din 17.05.2012;

- reieșind din prevederile art. 13411 Cod penal, art. 188 Cod penal nu face parte

din categoria infracțiunilor cu caracter terorist, în aceste circumstanțe inculpata

Grigorița Natalia urmează a fi achitată pe acest capăt de învinuire din lipsa în

acțiunile ei a componenței de infracțiune prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. c) Cod

penal;

- prima instanță fără nici un temei, bazîndu-se eronat pe art. 100 alin. (4) și

art. 101 Cod de procedură penală, din oficiu a reîncadrat acțiunile inculpatei

Grigorița Natalia din art. 208 alin. (3) lit. c), în art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal,

motivând decizia sa prin comiterea unei erori tehnice la întocmirea rechizitoriului,

fără a lua în considerație că același calificativ a acțiunilor inculpatei Grigorița

Natalia a fost dat și în ordonanța de punere sub învinuire, deci nu a fost comisă o

eroare mecanică la încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților;

- prima instanță și-a depășit vădit competența, asumându-și atribuțiile

acuzatorului de stat ca parte a procesului penal, acțiuni care au dus la emiterea unei

sentințe imparțiale, tendențioase și ilegale, cu încălcarea principiilor de bază

prevăzute de art. 7, 8, 9, 10 Cod de procedură penală, cât și a tratatelor internaționale

29

la care a aderat Republica Moldova, fapt prin care au fost încălcate drepturile

inculpatei Grigorița Natalia la un proces echitabil și imparțial;

- instanța de fond tendențios a apreciat și cumulul de încălcări ale drepturilor

inculpatei Grigorița Natalia în cadrul urmăririi penale, care în totalitatea lor au

demonstrat că întreg dosarul penal în privința acuzării ei de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 42 alin.(4), (5), art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3) lit. c) Cod penal

a fost falsificat, în principiu fiind condamnată o persoană nevinovată, care prin

comportamentul său conștiincios de cetățean a contribuit la descoperirea rapidă a

unei infracțiuni deosebit de grave și izolarea persoanelor vinovate de comiterea

acestei infracțiuni;

- prin actele procesuale anexate la dosarul penal au fost probate cu certitudine

încălcarea drepturilor inculpatei Grigorița Natalia la următoarele acțiuni procesual-

penale petrecute cu participarea sa: audierea inculpatei Gogorița Natalia pe data de

31.01.2012 de către OUP Caun A., fără stabilirea statutului acesteia de martor sau

de bănuită; atragerea în calitate de bănuită la 31.01.2012 în lipsa unui avocat, în stare

de oboseală fizică și psihică extremă, fără audierea bănuitei de către OUP Efremov

Ana, prin transpunerea variantei electronice a lămuririi primite de alt ofițer de

urmărire penală pe procesul verbal de audiere a bănuitei, cu determinare prin

înșelăciune a bănuitei să-l semneze, pentru a-i permite să plece la copilul aflat la

spital, colectarea mostrelor de unghii, sânge, amprente digitale fără întocmirea

proceselor verbale respective, impunerea la darea declarațiilor în fața camerei video,

conform unui text prealabil pregătit, falsificarea probelor privind audierea taxistului

Cucoș Oleg (f.d. 89-90, vol.I) și a procesului-verbal de recunoaștere de către acest

martor a inculpatei Grigorița Natalia pe planșeta foto, în situația când conform

raportului inspectorului poliției criminale a CPS Râșcani, Bechir A. (f.d.27-29,

vol.IV) la volanul taxiului în care a urcat Grigorița Natalia se afla o altă persoană,

pe nume Bîzgu Petru;

- atât în cadrul urmăririi penale cât și la cercetarea judecătorească acțiunile

inculpatei Grigorița Natalia au fost eronat încadrate în semnele componențelor de

infracțiune incriminate;

- martorul Lupușor Vitalie a relatat că a dus-o cu taxiul pe Grigorița Natalia

pe o adresă din sectorul Rîșcani, ea nu avea bani căci a fost jefuită, ceea ce

corespundea adevărului ori banii îi fuseseră luați de Bordeianu Alexandru cu forța

și prin violență. Acest fapt a fost lăsat fără nici o reacție de organele de urmărire

penală, ca urmare a constatării comiterii unei infracțiunii împotriva inculpatei

Grigorița Natalia de către pretinșii membri ,,ai grupului criminal organizat” din care

se pretinde că face parte și ea. La fel, a confirmat martorul că Grigorița Natalia de

multiple ori a telefonat de la telefonul lui unei persoane ca să-i deschidă ușa de la

intrarea în bloc, care nu-i răspundea, deoarece intrarea în bloc era închisă cu lăcată

codată. Spre dimineață el a reușit să deschidă ușa blocului, a urcat împreună cu

Grigorița Natalia la etajul 8 sau 9 după ce a plecat urmând să predea automobilul;

30

- martorul Lupușor Vitalie a declarat că a văzut 3 persoane, recunoscând pe

Milicenco Viaceslav, Coroian Mihail și Bordeianu Alexandru ieșind din scara

blocului de la distanța de 100 metri, din automobilul parcat cu partea din spate spre

scara blocului, în condiții de iluminare artificială, prin sticla din spate a

automobilului care era tonată;

- în analiza declarațiilor martorului Lupușor Vitalie, prima instanță a evitat să

menționeze aceste amănunte stabilite în ședința de judecată, le-a trecut sub tăcere,

însă proba cu planșeta fotografică prezentată de partea apărării, prin care este probată

incontestabil imposibilitatea chiar la lumina zilei de a recunoaște o anumită persoană

la față, de la distanța și de la locul unde se afla automobilul acestui martor, a fost

respinsă ca neîntemeiată;

- prin prisma celor invocate era imposibil și pentru inculpata Grigorița Natalia

care se afla în automobilul martorului Lupușor Vitalie, să-i recunoască cu certitudine

pe ceilalți condamnați, care o strangulaseră și o deposedaseră de bani cu câteva ore

mai înainte. Mai mult ca atât, inculpata Grigorița Natalia, având anumite bănuieli că

aceștia pot fi Bordeianu Alexandru, care a venit cu Cașu Olga ca să se lămurească

în ce privește raportul sexual pretins, a încercat să solicite martorului Lupușor

Vitalie, care este colaborator al BPDS „Fulger”, ca să cheme eventual poliția, ca să

prevină careva consecințe pentru Bayandir Ismet Ismail Ahmet, însă acesta a

convins-o că nu are rost de chemat poliția în baza unor presupuneri ale ei;

- din cele relatate de martor este evident că Grigorița Natalia nu a acționat în

cârdășie cu ceilalți inculpați, ori un instigator și un complice nu ar fi procedat în final

așa cum a procedat ea, când descoperind crima și având posibilitate să închidă ușa

apartamentului victimei, apoi să plece neobservată, nu a profitat de această ocazie,

dimpotrivă a alertat vecinii de la care au anunțat organele de drept;

- instanța de judecată adjudecă ca probă care dovedește vina inculpatei

Grigorița Natalia, informația din Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor

referitoare la infracțiuni și incidente ale CPS Rîșcani, solicitate de partea apărării,

din care este dovedit incontestabil că la 31.01.2012, orele 06:50, la telefonul 902 a

fost primită informația despre depistarea cadavrului victimei cu semne de moarte

violentă. Anume inculpata Grigorița Natalia a informat vecinii despre cele

descoperite, care la rândul lor au efectuat sunetul la nr. 902, în aceste circumstanțe

prima instanță nu a motivat în baza căror probe a ajuns la concluzia că inculpata

Grigorița Natalia a fost complice la comiterea atacului tâlhăresc asupra victimei

Bayandir Ismet Ismail Ahmet;

- nu a fost probat prin probe concludente faptul că Grigorița Natalia a fost

instigatorul comiterii acestei infracțiuni, bazându-se doar pe declarațiile celorlalți

inculpați date la urmărirea penală, nefiind în coroborare cu declarațiile de la

cercetarea judecătorească.

3.4. Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, prin care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

31

modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpata Cașu Olga să fie achitată

de sub învinuirea imputată, invocînd că:

- prima instanță la emiterea sentinței nu a motivat din care cauză au fost

respinse argumentele invocate de apărător în sensul emiterii unei sentințe de

achitare;

- s-a invocat aplicabilitatea art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală,

fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii, întrucât în rezultatul

examinării cauzei s-a constatat lipsa laturii subiective a infracțiunii - intenția directă,

cât și a laturii obiective - nu a fost demonstrată prin probe cauzarea prejudiciului în

proporții deosebit de mari;

- această poziție este argumentată prin: declarațiile date de către inculpata

Cașu Olga în cadrul ședințelor de judecată la 01 februarie 2013 (f. d. 56, vol. VII) și

audierea suplimentară din 20 martie 2013 (f. d. 125-126, vol.VII), unde a declarat

că „vina în comiterea tâlhăriei nu recunoaște, dar recunoaște faptul că a fost în

locuința părții vătămate iar ulterior a indicat locul unde domiciliază partea

vătămată, dar atât, când a ieșit Milicenco Viaceslav din casa nu știa ce era în

rucsac, pistolul și cagulele le-am văzut când am ajuns la apartament” (f. d. 56, vol.

VII), „băieții mi-au zis că doreau să vorbească cu el (turcul), de ce a vorbit cu

Grigorița Natalia că m-a dat la celălalt turc” (f.d. 125, vol. VII), „eu l-am telefonat

pe Bordeianu Alexandru din baie, sa vină să mă ia, că trebuie să întrețin relații

sexuale. Scopul era să mă ia” (f.d. 125, vol. VII), declarațiile inculpaților: Grigorița

Natalia în ședința de judecată din 12.11.2013, Milicenco Viaceslav (f. d. 128, vol.

VII); Cașu Olga l-a telefonat pe Bordeianu Alexandru și plângea, Bordeianu

Alexandru în ședința de judecată din data de 08.04.2013 a declarat că „temporar

locuia la mine Cașu Olga. Am întrebat-o dacă vrea sa meargă la Chișinău sa se

întâlnească cu Grigorița Natalia. Detalii nu i-am dat. Despre toate îi va lămuri

Grigorița Natalia, m-a sunat Cașu Olga și după părerea mea era speriată, m-a sunat

să merg sa o i-au de la Rîșcani, că vor sa-și bată joc de ea”; declarațiile lui Fuștei

Veaceslav (f.d. 1, verso, vol. IX) ,”a sunat o domnișoară și plângea ca vor să o

violeze; Probele acuzării, inclusiv depozițiile martorilor acuzării date în ședința de

judecata: Morozinschi N. la 21 septembrie (f.d. 71); Tulbure Eugen în 28 septembrie

2012 (f.d. 106) - demonstrează numai unele fapte, maximum faptul că inculpata s-

ar fi aflat în anumite locuri, de exemplu în blocul unde locuia partea vătămată, fapt

care de altfel nici nu a fost negat de inculpata minoră Cașu Olga, dar nicidecum nu

demonstrează prezenta intenției în comiterea tâlhăriei în acțiunile ultimei;

- prejudiciul care ar fi fost cauzat părții vătămate a fost calculat în baza unor

presupuneri, precum ca ultima ar fi deținut bunuri de o anumită valoare și aprecierea

acestora a avut loc arbitrar;

- s-a invocat aplicabilitatea art. 390 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală

- exista una din cauzele care înlătura caracterul penal al faptei;

32

- chiar dacă s-ar admite ipotetic că este valabilă versiunea acuzării și sânt

întrunite elementele infracțiunii, oricum urmează să fie adoptată sentință de achitare

în baza art. 390 alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală, întrucât inculpata minoră

Cașu Olga, conform raportului de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 35a-

2014 din 24.01.2014, “prezintă diagnoza Tulburare de personalitate dependență la

momentul comiterii infracțiunii ce i se impută...avea redusă capacitatea de dirijare

acțiunilor din care considerente nu își putea da seama în volum deplin de caracterul

și consecințele acțiunilor sale, nu putea să le dirijeze în volum deplin din care

considerente ultima a acționat în stare de discernământ diminuat și acțiunile

acesteia cad sub incidența art. 23/1 Cod penal”, respectiv inculpata minoră a

acționat cu responsabilitate redusă;

- în ședința de judecată inculpata a afirmat că a arătat locul unde locuia partea

vătămată fiindu-i frică, întrucât inculpatul Bordeianu Alexandru a strâns-o de gât cu

un fular până a leșinat (în prezența minorei) pe inculpata Grigorița Natalia, pentru

refuzul acesteia de a indica domiciliul victimei: „Mă gândeam că daca nu am să

arăt unde locuiește turcul, ei mă vor bate și pe mine; era în pericol viața lui

Grigorița Natalia când o strangula” (f.d. 56, vol. VII), „mă temeam să nu mă bată

și pe mine, deoarece am văzut cum Bordeianu Alexandru a bătut-o pe Grigorița”

(f.d. 58 vol. VII)”;

- depozițiile sânt confirmate și de către inculpatul Bordeianu Alexandru în

ședința de judecată din 08.04.2013, care a declarat că: „Grigorița Natalia avea un

fular la gât, eu m-am speriat și am tras-o de fular prea tare și ea a leșinat” precum

și de către inculpata Grigorița Natalia în ședința de judecată din 12.11.2013,

„Bordeianu Alexandru a început să mă stranguleze.... Bordeianu Alexandru sau

Fuștei Veaceslav m-au strâns cu fularul de gât. Eu mi-am pierdut cunoștința” (f.d.

15 vol. IX), „Cașu Olga era în odaie când mă strangulau” (f.d. 22 verso, vol. IX);

- avînd în vedere că inculpata Cașu Olga este minoră, dar mai ales diagnoza

stabilită de medici în Raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 35a-

2014 din 24.01.2014 “Tulburare de personalitate dependentă, structura

personalității disarmonică, care marchează caracterul indecis al acesteia, voința

redusă sine...Este hipervigilentă, cu sentimentul pronunțat de neajutorare,

necesitate în atașament și afiliere...Este anxioasă și indecisă în situațiile când este

influențată de personalități mai autoritare ca ea...este ușor sugestibilă, credulă și

poate fi ușor influențată”;

- reieșind din faptul că sănătatea sau chiar viața inculpatei minore Cașu Olga

era pusă în pericol de acțiunile lui Bordeianu Alexandru, sau cel puțin așa au fost

interpretate la moment de către minoră, este prezentă cauza care înlătură caracterul

penal al faptei prevăzută la art. 35 lit. c) Cod penal - starea de extremă necesitate;

- luând în considerare standardele interaționale în domeniul protecției

drepturilor omului, se constată că toate convențiile au același obiectiv, toate regulile

care le conțin sunt elaborate în funcție de același criteriu, toate drepturile

33

recunoscute minorului în societate și în familie sunt orientate în aceeași direcție:

interesul superior al minorului;

- CtEDO veghează ca minorul să nu fie tratat ca un major. Astfel, CEDO

estimează că dreptul la un proces echitabil este respectat prin prezența unui minor

delincvent la audiență cu condiția ca el să fie tratat într-o manieră ținând cont de

vârsta sa, maturitatea sa și capacitățile pe plan intelectual și emoțional;

- prin sentință, prima instanță a stabilit că termenul ispășirii pedepsei de către

Cașu Olga a-l socoti din 30 iunie 2014. A-i include în termenul ispășirii pedepsei

timpul deținerii sub arest de la 04.02.2012 până la 19 noiembrie 2013. Este o

prevedere ilegală, întrucât Cașu Olga s-a aflat în arest până la e 24.11.2013 ora 21.55

min, iar în data de 19 noiembrie 2014 a fost numai emisă încheierea judecătorească,

din conținutul căreia Cașu Olga se eliberează din arest după expirarea termenului

numit anterior (termenul a expirat și inculpata a fost eliberată la 24 noiembrie 2013).

3.5. Avocatul Păun Petru în numele inculpatului Fuștei Veaceslav, prin care a

solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin

care inculpatului Fuștei Veaceslav să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă decît cea

prevăzută de lege, în cazul infracțiunii săvîrșite prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. a),

b), i), j), k) Cod penal și să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor

prevăzute de art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3) lit. c), art. 290 alin. (2) lit. b) Cod

penal, invocînd că:

- pe parcursul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești inculpatul

Fuștei Veaceslav a recunoscut că a participat alături de Milicenco Viaceslav și

Coroian Mihail, la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 Cod penal,

contribuind totodată activ la descoperirea acesteia;

- potrivit raportului de expertiză medico - legală nr. 251 din 05.03.2012, cet-

lui Bayindir Ismet, i-au fost cauzate leziuni corporale periculoase pentru viață, în

rezultatul cărora ultimul a decedat în urma hemoragiilor intramedulare, ca

consecință a traumei vertebro - medulare închise. După cum rezultă din raportul de

expertiză medico-legală, cetățeanul de origine turcă a decedat ca rezultat al

loviturilor aplicate în regiunea capului;

- potrivit declarațiilor făcute de inculpații Fuștei Veaceslav (f.d. 66 – 69, vol.

III), Milicenco Viaceslav (în cadrul cercetărilor judecătorești) și Coroian Mihail (f.d.

110 – 112, vol. III ), loviturile decisive aplicate în regiunea capului cet. turc care au

contribuit la decesul acestuia, nu au fost aplicate de Fuștei Veaceslav;

- având în vedere că inculpatul Fuștei Veaceslav, nu a întreprins careva acțiuni

directe ce au dus la moartea lui Bayindir Ismet și a contribuit activ la descoperirea

infracțiunii săvârșite în grup, apărarea a solicitat să-i fie aplicată o pedeapsă mai

blândă decât cea prevăzută de lege, în condițiile art. 79 Cod penal;

- acuzatorul de stat nu a prezentat careva probe concludente, pertinente și utile,

ce ar demonstra incontestabil valoarea bunurilor sustrase, decât doar presupunerile

martorului Bayindir Burcu Bașak, care este fiica cet-lui Bayindir Ismet;

34

- acuzatorul de stat, nu a prezentat nici un document ce ar confirma valoarea

bunurilor sustrase, nu s-a făcut nici măcar o expertiză, care ar fi stabilit cu

aproximație valoarea bunurilor găsite la inculpați;

- în cadrul cercetărilor judecătorești, nu s-a demonstrat incontestabil că

bunurile sustrase se încadrează în proporții deosebit de mari, iar după cum instanța

nu are dreptul să emită o sentință de condamnare, având la bază doar presupuneri,

inculpatul Fuștei Veaceslav, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188

alin. (5) Cod penal, urmează a fi achitat;

- prima instanță a pronunțat o sentință de condamnare în baza art. 208 alin. (3)

lit. b) Cod penal, fără să țină cont de declarațiile făcute de minori, potrivit cărora

Fuștei Veaceslav, nu a avut nici o atribuție la determinarea acestora la săvârșirea

cărorva infracțiuni;

- referitor la învinuirea inculpatului Fuștei Veaceslav, în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, se atrage atenția asupra declarațiilor

făcute de inculpați în cadrul urmăririi penale, precum și în cadrul cercetărilor

judecătorești, potrivit cărora arma din apartamentul cet-lui Bayindir Ismet, nu a fost

sustrasă de Fuștei Veaceslav, inclusiv păstrarea și purtarea armei nu a fost realizată

de acesta.

3.6. Inculpata Grigorița Natalia, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care să fie achitată de sub învinuirea imputată, invocînd că:

- sentința este ilegală, neîntemeiată pe starea reală a împrejurărilor, eronată și

pasibilă de a fi casată;

- în cadrul urmăririi penale a depus declarații în lipsa avocatului, fiind obosită,

stresată și amenințată;

- se consideră nevinovată invocînd în acest sens principiul prezumției

nevinovăției.

3.7. Inculpatul Bordeianu Alexandru, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea imputată, invocînd că:

- la materialele cauzei nu există probe care să confirme vinovăția sa în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, nu a sustras careva

bunuri și nu a fost în înțelegere cu nimeni;

- referitor la comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. c) Cod

penal, acțiunile sale au fost apreciate greșit, fiind condamnat ilegal.

3.8. Inculpatul Fuștei Veaceslav, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să-i fie aplicată o

pedeapsă mai blîndă decît cea prevăzută de lege, cu aplicarea prevederilor art. 79

Cod penal, invocînd că:

- nu au fost stabilite careva circumstanțe atenuante în sensul art. 76 Cod penal,

și anume: căința sinceră de cele comise, lipsa antecedentelor penale, săvârșirea faptei

35

ca urmare a imoralității acțiunii victimei ce a provocat acțiunea de răspuns exprimată

sub formă de frică, loviturile au fost cu scopul de a imobiliza victima, nicidecum cu

scopul de a-l omorî, caracterul extrem de agresiv al victimei ce a ajuns până la

amentințarea reală de a aplica arma de foc, victima era în stare de ebrietate avansată,

iar acțiunile sale aveau un caracter imprevizibil;

- starea sănătății este destul de deplorabilă, motiv pentru care solicită aplicarea

prevederilor art. 79 Cod penal.

3.9. Inculpatul Coroian Mihail, prin care a solicitat casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care să fie achitat de sub învinuirea de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 290 alin. (2) lit. b) și art. 188 alin. (5) Cod penal și aplicarea unei

pedepse mai blînde în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, invocînd

că:

- prima instanță la stabilirea pedepsei a încălcat esențial prevederile art. 385

alin. 1), 2), 6) Cod de procedură penală, nu a stabilit dacă fapta a fost săvârșită sau

nu de către inculpat, dacă există circumstanțe care atenuează vinovăția inculpatului,

în cazul său de săvârșire a infracțiunii de care au fost învinuiți mai mulți inculpați,

astfel instanța urma să soluționeze dacă a avut loc fapta săvârșită anume de către

inculpat sau nu;

- în cadrul examinării cauzei penale a fost stabilit că la data evenimentelor

imputate din 31.01.2012, Coroian Mihail era minor și nu avea atinsă vârsta de 18

ani, fiind născut la data de 09.12.1994 ,Coroian Mihail avea vârsta de doar 17 ani,

astfel instanța la pronunțarea sentinței urma să țină cont de minoratul inculpatului.

Potrivit art. 76 alin. (1) lit. (b) Cod penal, săvârșirea infracțiunii de către un minor

se consideră circumstanță atenuantă;

- instanța nu a expus careva dovezi concludente și pertinente prin care s-ar

demonstra faptul că el a deținut arma, dubiile nu puteau constitui temei de

incriminare inculpatului a infracțiunii prevăzută de art. 290 alin. (2), lit. b) Cod

penal, or, nu au fost prezentate careva probe că el a deținut această armă la momentul

reținerii;

- în mod neîntemeiat i-a fost stabilită pedeapsa în temeiul art. 188 alin. (5)

Cod penal. El urma să fie achitat și pe marginea art. 188 alin. (5) Cod penal, din

motiv că la materialele pricinii nu sunt careva probe care ar demonstra că prejudiciul

a fost săvârșit în proporții deosebit de mari;

- la materialele cauzei nu au fost prezentate probe justificative care ar

demonstra cu certitudine că dauna pricinuită victimei a fost în proporție deosebit de

mare, declarațiile martorilor nu pot constitui probe incontestabile în situația în care

aceste declarații nu pot fi confirmate documental, printr-un raport sau expertiză

realizată de către specialiști calificați în domeniu. Aprecierea prejudiciului material

în baza declarațiilor verbale constituie o incriminare nejustificată bazată pe

presupuneri și aprecieri eronate;

36

- chiar dacă în cadrul ședinței de judecată el a declarat că se căiește sincer de

cele întîmplate, evenimentele care au avut loc și care au fost fără ca acesta să

conștiintizeze caracterul premejdios al acțiunilor din cauza minoratului și

influențării negative din partea adulților, instanța nu a luat aceasta în considerare;

- prima instanță nu a luat în considerare că el a participat activ la stabilirea

adevărului la etapa urmăririi penale, a omis cu desăvârșire să țină cont de

circumstanța atenuantă prevăzută de art. 76 alin. (1) lit. g) Cod penal și anume,

ilegalitatea sau imoralitatea acțiunilor victimei or, anume victima împreună cu

prietenul său au intrat în relații cu persoane mult mai mici de vîrsta lor și chiar

minore, ceea ce de fapt a și provocat comiterea infracțiunii. Lipsa relațiilor

neordinare pe care li-a avut victima cu persoane de sex feminin, minore, ar fi aplanat

evoluția evenimentelor negative din 31.01.2012;

- în cadrul urmăririi penale el a declarat ca nu a avut niciun scop de a omorî

victima, careva probe pertinente n-au fost prezentate de către acuzare și instanța de

fond pentru a justifica incriminarea inculpatului a infracțiunii prevăzute de art. 145

alin. (2) lit.(a) Cod penal și anume omor cu premiditare;

- în motivarea sentinței nu a fost prezentată nici o dovadă plauzibilă precum

că el ar fi sâvărșit omorul cu premiditare;

- instanța nu a luat în considerare norma materială care urma să fie aplicată în

privința lui, art. 79 alin. (1) Cod penal, chiar dacă a fost stabilit cu certitudine el era

minor în perioada evenimentelor imputate;

- erorile admise de către prima instanță la stabilirea pedepsei constituie o

încălcare flagrantă în privința lui a art. 6 CEDO, dreptul la un proces echitabil, iar

aceste erori urmează să fie corectate de către instanța de apel.

2016, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința fără

modificări.

care inculpații au săvîrșit infracțiunile incriminate, de către prima instanță au fost

constatate corect din totalitatea de probe administrate la cauza penală și care au fost

apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, iar vina inculpaților în săvârșirea

infracțiunilor se dovedește pe deplin prin cumulul de probe verificate în instanța de

apel, cum ar fi:

- declarațiile inculpaților Cașu Olga, Milicenco Viaceslav, Bordeianu

Alexandru, Grigorița Natalia, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail, audiați în

ședința de judecată a primei instanțe;

- declarațiile reprezentantului legal al inculpatei minore Cașu Olga -

Cașu Natalia, reprezentantului părții vătămate-avocatul Nicoară Vasile,

martorilor Andoni Serghei, Morozinschi Nicolai, Lupușor Vitalie, Ursu Tudor,

37

Tulbure Eugen, Maticiuc Sergiu, Antoci Albert, Turchin Victor, Baciu Alexei,

Cucer Vitalie.

Instanța de apel a reținut că vina inculpaților se mai dovedește prin materialele

dosarului penal, prezentate și cercetate în prima instanță și verificate în instanța de

apel, cum ar fi:

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31.01.2012, cu fototablițele

anexate unde locul cercetării este apartamentul nr. 200 situat pe bul. Moscova nr.2,

mun. Chișinău (f.d. 27-38, vol. I);

- îndreptarea cadavrului la examinare medico-legală din 31.01.2012, și

anume, cadavrul cet. Bayindir Ismet, care la data de 31.01.2012 a fost depistat

decedat pe adresa mun. Chișinău, bl. Moscova nr.2, apartamentul 200, la orele 07.00,

fiind legat;

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31.01.2012 cu anexarea

fototablițelor unde obiectul cercetării este suspus automobilul de model „Audio Q

7” cu n/î România-B 68 BA (f.d. 40-44, vol. I);

- recipisa eliberată lui Hamza Bayindir cu domiciliul în Turcia, unde se indică

primirea de către acesta de la organele de urmărire penală a automobilului de model

„Audio Q 7” cu n/îB-68-BAY, cheile de la automobil, certificat de înmatriculare

românesc pe automobilul sus indicat, pașaportul R. Turcia pe numele lui Ismet

Ismail Bayindir, seria TR-Pnr.326422, permis de ședere a cetățeanului străin pe

numele lui Ismet Ismail Bayindir, seria A nr.00033896, buletinul intern al Republicii

Turcia pe numele lui Bayindir Ismet, permis de ședere a României pe numele lui

Bayindir Ismet, permis de conducere românesc pe numele lui Bayindir Ismet. (f.d.

118 -120, vol. I);

- răspunsul pentru Ambasada Turciei în R. Moldova din 31.01.2012 (nr.2012

KISI/131083), prin care s-a permis efectuarea expertizelor necesare asupra

cadavrului cet. Turciei Ismet Ismail Bayinidir (f.d. 65, vol. I);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 01.02.2012,

unde martorul Cucoș Oleg a recunoscut persoana sub nr. 3 din fotografiile

prezentate, care sa dovedit a fi Grigorția Natalia 1991 a.n, fiind anume această

persoană, care la data de 31 ianuarie 2012 în jurul orei 03.15 urcase în automobilul

său, rugându-1 să o ducă gratis în sectorul Rîșcani, a recunoscut-o după ovalul feței,

ochi, nas, gură (f.d. 91-92, vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 02.02.2012, unde de la martorul Andonii

Serghei a fost depistat și ridicat telefonul mobil de model „LG” cu nr. 3538120 4059

3023, fabricat în China, seria 1310i (f.d. 96, vol. I);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 02.02.2012,

unde martorul Morozinschi Nicolai a recunoscut persoana de pe fotografia sub nr.

5, care este Bordeianu Alexandru și care s-a dovedit a fi persoana, care la 31 ianuarie

2012 i-a realizat brățara din aur, îl recunoaște după trăsăturile feței, ovalul feței,

forma sprâncenelor, ochilor, nasului și a buzelor (f.d. 101, vol. I);

38

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 03.02.2012,

unde martorul Ursu Tudor a recunoscut persoana de pe fotografia sub nr. 2 -

Bordeianu Alexandru, ca fiind persoana transportată de el cu automobilul și alte

persoane, fiind recunoscut după trăsăturile feței, sprîncenele lungite, buzele drepte,

forma ochilor, a nasului (f.d. 149-150, vol. I);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 03.02.2012

unde martorul Ursu Tudor a recunoscut persoana de pe fotografia sub nr. 4 (fiind

Fuștei Veaceslav) ca fiind transportată cu alte persoane de el cu automobilul, la

recunoscut după forma sprâncenelor, a ochilor, nasului, a buzelor (f.d. 151, vol. I);

- procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 03.02.2012

unde martorul Ursu Tudor a recunoscut persoana din fotografie sub nr.6 (Milicenco

Viaceslav), ca persoană pe care el a transportat-o cu automobilul împreună cu„Sașa”

și alte persoane, l-a recunoscut după trăsăturile generale ale feței, forma rotundă a

ochilor, forma sprâncenelor, a nasului, a buzelor, ovalul feței (f.d. 153-154, vol. I);

- procesul-verbal de percheziție din 03.02.2012, unde de la martorul Cucer

Vitalii în cadrul percheziție efectuate la domiciliul în s. Fîntînița, raionul Drochia,

au fost depistate și ridicate următoarele lucruri: telefon mobil de model „Samsung”

în care se aflau două cartele, ceas de mână SIGIN cu brățară de metal, telefon mobil

de model „Nokia”, brichetă din metal galben inscripția „GOLD”, pistol de culoare

neagră MP-654 K calibru 4,5 mm cu nr. TM014006, trei seturi de halice împachetate

în trei pungi de celofan, pistol de culoare neagră model „CZ 85 B”, calibru 9 mm,

cu nr. A 477025 cu încărcător în care se află zece cartușe, încărcător pentru pistol

CZ; două chei cu inscripția „GALE”, și „GULER”, rugzac de culoare verde cu

inscripția „GODBE” (f.d. 158-159, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectelor din 04.02.2012, cu anexarea

fototablițelor obiectelor, unde examinării sunt supuse următoarele obiecte ce au fost

depistate în timpul efectuării percheziției la domiciliul martorului Cucer Vitalii, și

anume: Un rugzac din material textil culoare verzuie cu inscripțiile „GOLDBE”

format din trei secțiuni, unde în secțiunea principală se află o sacoșă din polietilenă

în care se aflau următoarele lucruri: 1) pistolul de model „CZ 85 B”, cal. 9 ,,cu

inscripțiile „CZ 85 B, cal. 9 LUGER, made în Czech Republic, cu numărul 08 A

477025 cu 2 încărcătoare, dintre care unul este fără cartușe, iar în al 2-lea încărcător

sunt încărcate 10 cartușe, unde pe suprafața bazei rozetelor cartușelor sunt

inscripțiile „S&B 9mm 9x1908” și o periuță din sârmă metalică; 2) pistolul de model

„MP-654 K” cu inscripțiile „MP-654 K”, cal. 4,5mm, T 11014096, made in Russia,

Baikal” cu numărul T 11014096, cu încărcător metalic format dintr-un tub de gaz,

cu inscripțiile „LISS 12g CO 2CARTR1DGE” și baza metalică cu inscripția 014096,

în care se aflau încărcate 10 bile metalice de culoare galbenă, cu pașaportul-

instrucțiune de la pistolul „MP-654 K”din 23 pagini; 3) trei pachețele din polietilenă

străvezie, cu inscripțiile „MAGNUM” în care se află câte 150 bile metalice culoarea

galbenă, cal. 177/4 4,5 mm; 4) ceas de mână cu corpul și brasletul metalic, unde pe

39

ciferblat are inscripția „SIG1N OYSTER PERPETUAL QUARTZ” 5) o brichetă cu

corpul din metal de culoare galbenă, cu inscripțiile „GOLD 999,9 Made in The

World Over”, 6) o cheie metalică, cu inscripțiile „GULER AP 3 B” 7) o cheie

metalică, cu inscripțiile „KALE C” 8) telefonul mobil de model „NOKIA 6101” cu

codul IMEI: 352729019684966, cu acumulator „BL-4C 860 mAh” în care se află

cartela SIM „ORANGE” cu inscripțiile „110908003278 3” 9) Cartela SIM

„ORANGE,, cu inscripțiile 1111 0811 66362” 10) telefonul mobil de model

„SAMSUNG” cu codul IMEI: 358561036029410, cu acumulator MODEL:BST

5268BE TYPE: 3,7V Li-ion. în care se afla cartela SIM „ORANGE” cu inscripțiile

1111 0815 9829 0, 11) suplimentul la buletinul de identitate pe numele lui Milicenco

Viaceslav, 13.03.1988 a.n, seria RAA10038270 rupt în 3 fragmente, 12) 2 fragmente

de hârtie cu notițe manuscrise cu pix; 13) formularul seria PA 004811027551 pe

numele lui Milicenco Viaceslav, eliberat la data de 01.12.2011 de oficiul SEDP

Ciocana (164-168, vol. I);

- ordonanța de ridicare din 06.02.2012, unde au fost ridicate de la Centru de

medicină legală hainele, frânghiile și cablurile cu care a fost legată victima Bayindir

Ismet Ismail 01.04.1950 a.n, precum și alte obiecte care se aflau pe corpul acestuia

(f.d. 170-171, vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 06.02.2012, unde a fost efectuată ridicarea

lucrurilor personale ale victimei Bayindir Ismet și anume: o pereche de chiloți

albaștri în dungi alb-sure verticale-orizontale, maiou în dungi albastru-deschise și

sure, cablu culoare sură, cablu culoare neagră, cablu culoare neagră, două fragmente

de șiret cafeniu (f.d. 172, vol. I);

- procesul-verbal de examinare a obiectelor din 06.02.2012, cu anexarea

fototablițelor unde examinării au fost supuse: 1) un tricou în dungi orizontale de

culoare sură și verzui, cu inscripția pe piept în față „CALIFORNIA X.85” cu

multiple pete de culoare brun roșietică, care are din față câte o gaură cu diametrul de

2 cm în regiunea umerilor stâng și drept și 2 găuri în regiunea abdomenului, în total

4 găuri din față și o gaură analogică în spate din partea omoplatului drept; 2) o

pereche de chiloți bărbătești în pătrățele de culoare combinată albastru-închis, din

față au o etichetă de culoare neagră cu inscripția „LCWAIKIKI UNDERWEAR”

din partea stângă cu o ruptură cu lungimea de 10 cm, din spate au câte o gaură cu

diametrul aproximativ de 3 cm, una în partea stângă de jos și alta din partea dreaptă

de sus; 3) un fragment de cablu electric de culoare neagră are la mijloc un nod de la

care vin trei capete, unul fără furcă la capăt, cu lungimea de 35 cm, unul cu furcă

pentru priză cu lungimea de 70 cm și unul cu furcă pentru conectare la calculator cu

lungimea de 45 cm; 4) un fragment de cablu electric de culoare albă sub formă de

prelungitor, cu lungimea aproximativă de 3 m, care la un capăt are o priză pentru

prelungitor cu 4 secțiuni, iar celălalt capăt este tăiat și cu 3 noduri, pe care se observă

multiple pete de culoare brun roșietică; 5) un fragment de cablu electric de culoare

albă, cu lungimea aproximativ de 35 cm cu furcă pentru priză la un capăt și în nod;

40

6) un fragment de cablu electric de culoare sură, cu un nod la mijloc de la care vin 3

capete, unul dintre care lungimea aproximativ de 20 cm cu o furcă pentru priză și

alte două capete cu lungimile aproximativ de 30 și 25 cm pe care se observă multiple

pete de culoare brun roșietică; 7) un fragment de cablu electric de culoare neagră

înnodat și încotocit de la care 4 capete, un capăt dintre care are furcă de conectare

de adaptor la calculator și un adaptor de culoare neagră cu inscripția „LENOVO” pe

care se observă multiple pete de culoare brun roșietică; 8) 2 fragmente de șireturi

înnodate, de culoare cafeniu-închisă, cu lungimile aproximative de 18 și 24 de cm

(f.d . 173-175, vol. I);

- procesul-verbal de percheziție din 08.02.2012, unde la domiciliul cet.

Barbăneagră Iu., în soba casei de locuit situată pe str. M. Iliade nr. 10, mun.

Chișinău, au fost depistate și ridicate rămășițe arse ale aparatelor de telefon, aparat

de fotografiat și calculator notbook, la fel pe pat în odaie a fost depistată o bilă aurie

(f.d. 180-181, vol. I);

- tabelul fotografie la percheziția domiciliului din str. Ghioceilor 25, mun.

Chișinău, din 08.02.2012, la cauza dată (f.d. 182-189, vol. I);

- ordonanța de ridicare din 10.02.2012, unde de la cet. Bayindir Burcu Bașac

(fiica victimei) a fost ridicată fotografia, unde este indicat tatăl său Bayindir Ismet

Ismail cu ceasul de mână și brățara la mână (f.d. 196, vol. I);

- procesul-verbal de ridicare din 10.02.2012, unde de la Bayindir Burcu Bașac

au fost ridicate o fotografie color de dimensiuni A4, unde pe o fotografie este

portretul cet. Bayindir Ismet Ismail, așezat la masă și la mâini se văd ceasul de mână

pe stânga iar pe mîna dreaptă o brățară ( f.d. 197, vol. I);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09.02.2012, unde obiectul

cercetării este supus apartamentul nr. 200 situat pe bl. Moscova 2, mun. Chișinău, în

care au fost depistate bunuri materiale ce aparțineau lui Bayindir Ismet și anume:

permis de port armă pe numele lui Bayindir Ismet, permis de ședere pe același nume,

permis de conducere turcesc pe același nume, permis de farmacist pe același nume,

pașaport străin R. Turcia pe același nume nevalabil, permis pe același nume, permis

de voluntar pe același nume, o insignă cu inscripția „TIAD”, o ștampilă rotundă cu

inscripția „Bayindir” și altele (f.d. 215-217, vol. I);

- fișa persoanei juridice ICS „TODAY GROUP” SRL, unde administratorul

este indicat Bayindir Ismet Ismail, cu adresa în mun. Chișinău, str. Tighina 49/4, și

extrasul din Registrul de Stat al Populației unde este indicat Bayindir Ismet Ismail,

și fotografia acestuia (f.d. 219-220, vol. I);

- procesele-verbale de verificare a depozițiilor la fața locului din 07.02.2012,

ale inculpaților Fuștei Veaceslav și Bordeianu Alexandru (f.d. 234-245, vol. I);

- procesul verbal din 07.02.2012 de verificare a declarațiilor inculpatei Cașu

Olga la locul infracțiunii pe bul. Moscova nr.2, ap. 200, mun. Chișinău (f.d. 6-8, vol.

II);

41

- procesul-verbal de reconstituire a faptei din 29 martie 2012, de către Cașu

Olga (f.d. 15-17, vol. II);

- raportul de expertiză medico-legală nr 251 din 05 martie 2012, conform

căruia la examinarea medico-legală a cadavrului cet. Bayindir Ismet, au fost

depistate leziuni corporale sub formă de șase plăgi contuze în partea piloasă a

capului, revărsate sangvine în țesuturile moi a capului. Hemoragii subarahnoidiene

în creier, sector de excoriații pe față, hemoragii în globul ocular din stânga.

Hemoragii în țesuturile moi a gâtului, revărsate sangvine subarahnoidiene în

învelișurile medulare și intramedulare la nivelul cervical C-6-C-7 a măduvei

spinării, excoriații circulare pe ambele antebrațe, excoriații și echimoze pe mâni și

picioare, hemoragii în țesuturile moi a spatelui, coapsei drepte, care în comun se

califică ca vătămări corporale grave periculoase pentru viață, care a decedat la fața

locului în urma hemoragiilor intramedulare, ca rezultat a traumei vertebro - medulare

închise nu mai mult de 24 ore înainte de examinarea medico-legală (f.d. 30-39, vol.

II);

- fototablițele victimei decedate Bayindir Ismet (f.d. 38-39, vol. II);

- raportul de constatare tehnico-științifică nr. 499 din 06 martie 2012, cu

anexarea fototablițelor unde se indică, că în urma analizei obiectelor prezentate la

examinare în prima sacoșă sunt detalii arse care se atribuie la bunuri din categoria

telefoanelor mobile, în sacoșa nr. 2 au fost extrase mai multe detalii carbonizate din

care se pot identifica două baterii de standartul,,AA” și detalii arse a unui telefon

mobil. În sacoșa nr. 3 au fost extrase mai multe obiecte carbonizate care sunt

caracteristice ca detalii ce apațin unui laptop. În sacoșa nr. 2, în urma analizei

bunurilor și anume detaliilor carbonizate ale unui telefon mobil, luînd în considerație

dimensiunile, poziția butoanelor, poziționării portului „mini USB” amplasarea

șuruburilor și a cartelei sim, amplasarea obiectivului de la camera foto, coincid cu

telefonul mobil marca „NOKIA”, model ,,nr. 95”. (f.d. 143-145, vol. II);

- raportul de expertiză suplimentară din 23.02.2012 și planșa fotografică

potrivit căruia o urmă digitală depistată pe suprafața paharului de pe masa de la

bucătărie și copiată pe folie în cadrul cercetării la fața locului în apartamentul 200

amplasat pe bul. Moscova nr. 2, mun. Chișinău, la data de 31.01.2012 a fost creată

de cet. Grigorița Natalia cu degetul mare a mâinii stângi (f.d. 242-244, vol. II);

- procesul-verbal de examinare din 10 mai 2012, unde obiectul examinării sunt

supuse 26 file de culoare albă de format A4, pe care cu litere și cifre de tipar de

culoare neagră este imprimată lista apelurilor de intrare și ieșire a numerelor de

telefoane care se foloseau inculpații, și anume în perioada de 30-31.01.2012 ( f. d.

57, vol. IV);

- procesul-verbal de cercetare la fața locului din 29.02.2012 unde obiectul

cercetării este supus Izolatorul de Detenție Provizoriu din incinta CGP mun.

Chișinău situat pe str.Tighina nr. 6, mun. Chișinău (f.d. 74-77, vol. IV);

42

- tabelul fotografic anexat la procesul verbal de cercetare la fața locului în

incinta IDP al CGP, mun. Chișinău, din 29.02.2012, locul evadării inculpatului

Milicenco Viaceslav (f.d. 79-86, vol. IV);

- dosarul cu anexarea anchetei arestatului Milicenco Viaceslav (f.d. 91-113,

vol. IV);

- procesul-verbal de examinare din 02 martie 2012, unde examinării este supus

purtătorul de informație electronică de tip DVD-R de model „LG” înregistrări video

din curtea de plimblări a IDP al CGP, mun. Chișinău, 27-29.02.2012, care a fost

ridicat la 29.02.2012, în cadrul cercetării la fața locului efectuate în IDP al CGP,

mun. Chișinău, pe faptul evadării deținutului Milicenco Viaceslav (f.d. 173-174, vol.

IV);

- registrul de evidență al persoanelor deținute în IDP al CGP mun.Chișinău

(f.d. 177-180, vol. IV);

- raportul de expertiză psihiatrică legală staționară nr. 32s - 2014 din 13 mai

2014, în privința inculpatului Milicenco Viaceslav, prin care se confirmă faptul că

nu suferă de maladii psihice cronice. În perioada comiterii infracțiunilor ce i se

impută (31.01.2012), el tulburări psihice de intensitate psihotică nu a manifestat, a

acționat cu discernămînt, având capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor

sale păstrată, deci Milicenco Viaceslav în privința faptelor ce i se impută urmează a

fi recunoscut RESPONSABIL, în prezent tulburări cu semnificație psihiatrico -

legală nu depistează, tratament pentru constrângere nu necesită, poate fi supus

anchetei penale, conform stării psihice a fost apt de a percepe corect împrejurările în

care s-au consumat faptele cu conținut infracțional și poate depune mărturii veridice

în cadrul dosarului ( f.d. 192-194 vol. IX);

- raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 44a-2014 din 28

ianuarie, în privința inculpatului Fuștei Veaceslav, prin care se confirmă faptul că,

Fuștei Veaceslav de maladii psihice cronice nu suferă, este fără dereglări psihice. La

momentul comiterii infracțiunii, ce i se impută (31.01.2012), el careva dereglări

psihice de intensitate psihotică, nu a evidențiat, avea păstrată capacitatea de

prevedere și deliberare a acțiunilor sale, putea acționa cu discernământ, din care

considerente Fuștei Veaceslav poate fi recunoscut RESPONSABIL de fapta ce i se

impută. În prezent tulburări de semnificație psihiatrică legală nu evidențiază.

Conform stării sale psihice este pasibil de pedeapsă penală (f.d. 166-168, vol. IX);

- raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr.30a-2014 din 21

ianuarie, în privința inculpatului Bordeianu Alexandru prin care se confirmă faptul

că, Bordeianu Alexandru, maladii psihice cronice nu suferă, prezintă dg: ,,Tulburare

de personalitate de tip emoțional-instabil”, fapt confirmat prin datele anamnestice

despre caracterul lui hiperdinamic și îndărătnic din copilărie, care s-a cristalizat și s-

a accentuat în perioada de adolescență prin implicare precoce în comportament

delincvent cu antecedente penale repetate, cât și despre comportamentul lui în

detenție spre încălcări, nesupunere și automutilări. Însă gradul particularităților

43

caracteriale depistate la el, nu este atât de pronunțat și nu echivalează cu noțiunea de

alienația mentală. La momentul comiterii infracțiunii ce i se impută (31.01.2012), el

careva dereglări psihice de intensitate psihotică nu a evidențiat, avea păstrată

capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale, putea acționa cu

discernământ, din care considerente Bordeianu Alexandru poate fi recunoscut

RESPONSABIL de fapta ce i se impută. În prezent tulburări de semnificație

psihiatrică legală nu evidențiază, este pasibil de pedeapsă penală (f. d. 170-172, vol.

IX);

- raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 29a-2014 din 21

ianuarie 2014, în privința inculpatei Grigorița Natalia prin care se confirmă faptul

că, Grigorița Natalia maladii psihice cronice nu suferă, este fără dereglări psihice.

La momentul comiterii infracțiunii, ce i se impută (31.01.2012), ea careva dereglări

psihice de intensitate psihotică nu a evidențiat, avea păstrată capacitatea de

prevedere și deliberare a acțiunilor sale, putea acționa cu discernămînt, din care

considerente, Grigorița Natalia poate fi recunoscută RESPONSABILĂ de fapta ce i

se impută. În prezent tulburări de semnificație psihiatrică legală nu evidențiază.

Conform stării sale psihică este pasibilă de pedeapsă penală (f.d. 174-176, vol. IX);

- raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr. 90-2014 din 18

februarie 2014, în privința inculpatului Coroian Mihail, prin care se confirmă faptul

că, Coroian Mihail maladii psihice cronice nu suferă, prezintă dg: „Tulburare de

personalitate emoțional-instabilă”, fapt confirmat prin datele anamnestice despre

caracterul lui hiperdinamic și îndărătnic din copilărie, care s-a cristalizat și s-a

accentuat în perioada de adolescență prin implicarea precoce în comportament

delincvent. Însă, gradul particularităților caracteriale depistate la el, nu este atât de

pronunțat și nu echivalează cu noțiunea de alienație mentală. La momentul comiterii

infracțiunii ce i se impută (31.01.2012), el careva dereglări psihice de intensitate

psihotică nu a evidențiat, avea păstrată capacitatea de prevedere și deliberare a

acțiunilor sale, putea acționa cu discernământ, din care considerente Coroian Mihail

poate fi recunoscut RESPONSABIL de fapta ce i se impută. În prezent tulburări de

semnificație psihiatrică legală nu evidențiază, nu necesită măsură de siguranță cu

carcater medical, este pasibil de pedeapsă penală (f.d. 178-180, vol. IX);

- raportul de expertiză psihiatrico-legală ambulatorie nr.35a-2014 din 24

ianuarie 2012, în privința inculpatei Cașu Olga, prin care se confirmă faptul că, Cașu

Olga maladii psihice cronice nu suferă, prezintă dg: „Tulburare de personalitate

dependentă”, fapt confirmat prin datele anamnestice despre persistența la ea din

perioada de adolescență a sigmelor discomportamentale, manifestate prin încălcări

de disciplină în timpul studiilor, despre traumă psihologică suportată în perioada

adolescenței (abandonul și lipsa suportului emoțional din partea mamei), despre

modul de viață dezorganizat cu lipsa controlului din partea persoanelor mature, cu

implicarea într-un cerc de comunicare cu persoane cu antecedente penale și trăsături

specifice de dominație. Însă, gradul particularităților caracteriale depistate la ea, nu

44

este atât de pronunțat și nu echivalează cu noțiunea de alienație mentală. La

momentul comiterii infracțiunii ce i se impută (31.01.2012), examinata careva

dereglări psihice de intensitate psihotică nu a evidențiat, însă datorită trăsăturilor

specifice ale personalității, depistate în cadrul examinării psihologice, avea redusă

capacitatea de dirijare voluntară a acțiunilor sale, din care considerente nu își putea

da seama în volum deplin de caracterul și consecințele acțiunilor sale, nu putea să le

dirijeze în volum deplin, din care considerente ultima a acționat în stare de

discernământ diminuat și acțiunile acesteia cad sub incidența art.23/1 Cod penal. În

prezent tulburări de semnificație psihiatrică legală nu evidențiază, poate oferi

declarații (f.d. 182-184, vol. IX);

- ancheta socială prezentată de către Direcția Asistenței Sociale, Protecției

Familiei și copilului Ungheni din 26 noiembrie 2013, cu privire la examinarea

condițiilor de trai ale minorei inculpatei Cașu Olga, a.n 1996 cu domiciliul în or.

Ungheni, str. Fîntînilor nr. 26 pe 2 file;

- copia din Registrul nr. 2 de evidență a înștiințărilor referitoare la infracțiuni

și incidente, care reflectă informația ,,902” înregistrată sub nr. 1197 din 31.01.2012

ora 06.50, privind depistarea cadavrului cu semne de moarte violentă pe 2 file.

Cu referire la apelul procurorului, instanța de apel a constatat că motivele

invocate de către acesta sunt neîntemeiate, iar prima instanță la stabilirea categoriei

pedepsei inculpaților, corect a aplicat prevederile legale, în conformitate cu art. 7,

75 Cod penal.

La fel, cu privire la motivele invocate în apelurile avocaților în numele

inculpaților și de către ultimii, instanța de apel a reținut că motivele invocate de către

aceștia sunt nefondate și neîntemeiate, or prin probele prezentate și cercetate în

prima instanță și verificate în instanța de apel, vina inculpaților în săvîrșirea

infracțiunilor incriminate a fost demonstrată pe deplin, prima instanță nu a comis

careva erori sau omisiuni, iar la baza sentinței a reținut probe veridice, utile și

pertinente, nu au fost stabilite careva încălcări după cum s-a invocat, nu au fost

constatate careva încălcări care ar atrage nulitatea actelor procedurale, iar sentința

pronunțată este legală și întemeiată. În același sens, prin probe veridice, pertinente

și utile a fost demonstrată mărimea prejudiciului cauzat prin infracțiune și prima

instanță corect a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 188 alin. (5) Cod penal,

totodată, corect a menționat reîncadrarea acțiunilor inculpaților din art. 208 alin. (3)

lit. c) în art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal și jusitificat a motivat decizia sa prin

comiterea unei erori tehnice la întocmirea rechizitoriului.

Cu privire la numirea pedepsei inculpaților, instanța de apel a menționat că

prima instanță stabilind circumstanțele sus menționate, ținând seama de

personalitatea inculpaților a numit inculpaților pedeapsă penală echitabilă.

Astfel, privitor la numirea pedepsei penale, instanța de apel a conchis că prima

instanță la stabilirea categoriei pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în

conformitate cu prevederile art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea

45

infracțiunilor săvărșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

La fel, instanța de apel a menționat că la stabilirea pedepsei inculpaților, prima

instanță just a ținut cont de faptul că inculpații Milicenco Viaceslav, Fuștei

Veaceslav, Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia au atras minorii Coroian Mihail

și Cașu Olga într-un grup criminal organizat, iar inculpata Grigorița Natalia a

îndeplinit rolul și de instigator și complice la atacul săvârșit.

Circumstanțe atenuante sau agravante în sensul prevederilor art. 76, 77 Cod

penal, la stabilirea pedepsei inculpaților Milicenco Viaceslav, Bordeianu Alexandru,

Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail, Grigorița Natalia nu au fost stabilite de către

prima instanță.

În acest sens instanța de apel a menționat că, la stabilirea pedepsei în privința

inculpaților prima instanță a reținut că: inculpatul Milicenco Viaceslav, necătând la

faptul că și-a recunoscut vina parțial, nu a regretat de cele întâmplate, anterior a fost

judecat, inculpatul Bordeianu Alexandru nu și-a recunoscut vina și nu a regretat de

cele întâmplate, anterior a fost judecat, inculpatul Fuștei Veaceslav nu și-a

recunoscut vina, nu a regretat de cele întâmplate, este fără antecedente penale;

inculpata Grigorița Natalia nu și-a recunoscut vina și nu a regretat de cele întâmplate,

este fără antecedente penale, la întreținere are un copil minor, inculpatul Coroian

Mihail, nu și-a recunoscut vina, anterior fiind judecat cu suspendarea pedepsei, din

nou, fiind în termen de probă a comis infracțiune, cât și de faptul că, infracțiunile

imputate au fost comise, fiind minor, inculpata Cașu Olga a săvârșit pentru prima

dată o infracțiune deosebit de gravă fiind minoră.

Instanța de apel făcînd trimitere la prevederile art. 75 alin. (1), (2), art. 84 alin.

(1), 85 alin. (1) Cod penal, a statuat că scopul prestabilit al legii penale va fi atins pe

deplin în cazul numirii inculpaților Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian

Mihail, Bordeianu Alexandru, Grigorița Natalia și Cașu Olga pedepse privative de

libertate.

6.1. Procurorul în procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sâli,

care indicînd temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea

rejudecării cauzei în instanța de apel, într-un alt complet de judecată, invocînd că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază concluzia ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- prima instanță și instanța de apel la aplicarea pedepselor nu au acordat

deplină eficiență prevederilor art. 61, 65, 75 Cod penal;

46

- ambele instanțe nu au ținut cont de gradul prejudiciabil al infracțiunilor

săvîrșite, de comportamentul inculpaților în momentul comiterii infracțiunilor și

după consumarea lor, de personalitatea lor, individualizînd greșit pedepsele aplicate,

acestea fiind în contradicție și cu probatoriul administrat la faza urmăririi penale și

cercetării judecătorești, nefiind conforme scopului legii penale, pronunțând hotărîri

neîntemeiate;

- inculpații au săvîrșit infracțiunile acționînd în condițiile unui grup criminal

ogranizat și avînd scopul de a săvîrși infracțiuni grave, deosebit de grave și

excepțional de grave, preponderent în mun. Chișinău;

- prima instanța și instanța de apel trebuiau să țină cont de personalitatea

inculpaților, și anume că Milicenco Viaceslav, a fost anterior tras la răspundere

penală, prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău din 29.12.2003, a fost

condamnat în baza art. 186 alin.(2) Cod penal, la 1 an închisoare, prin decizia Curții

de Apel 1440 lei amendă; prin decizia Curții Supreme de Justiție din la 20.10.2009

la condamnat pe art. 217 alin.(2) Cod penal, la 1 an 6 luni închisoare; iar prin sentința

Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău din 10.07.2012, a fost condamnat în baza art.

186 alin.(5) Cod penal, la 8 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis;

- inculpatul Coroian Mihail care la momentul comiterii infracțiunilor era

minor, la fel anterior a fost tras la răspundere penală și anume prin sentința

Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 20.12.2011, a fost condamnat în baza art.

187 alin.(2) lit. f) Cod penal, la 6 ani închisoare cu suspendarea condiționată pe un

termen de probațiune de un an. Astfel, minorul Coroian Mihail, avînd un termen de

probă de un an, a comis infracțiunile incriminate, peste o lună după pronunțarea

sentinței;

- inculpatul Bordeianu Alexandru anterior a fost tras la răspundere penală:

prin sentința judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 22.12.2001, a fost condamnat

în baza art. 119 alin. (2) Cod penal, la 6 ani închisoare cu suspendarea condiționată

pe termen de probațiune de 3 ani; prin sentința judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău

din 03.06.2001, a fost condamnat în baza art. 119 alin. (3) Cod penal, la 7 ani

închisoare; prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27.10.2008, a fost condamnat

pentru infracțiunile prevăzute de art. 195 alin. (2) Cod penal, art. 186 alin.(2) lit.b)

Cod penal, la 3 ani închisoare;

- faptul dat confirmă că inculpații fiind anterior condamnați, nu au

conștientizat și nu au folosit șansele acordate de instanță, în ceia ce privește

conștientizarea acțiunilor infracționale, nu și-au făcut concluziile necesare și din nou

au comis infracțiuni, mai mult ca atît, au ales calea infracțională organizîndu-se într-

un grup criminal organizat, pentru a comite mai multe infracțiuni, totodată atrăgînd

și minori în reuniunea dată, ce demonstrează că prin sancțiunile aplicate de către

instanțe, nu va fi atins scopul prevăzut de art. 61 Cod penal.

6.2. Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, care indicînd

temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 12) Cod de

47

procedură penală, solicită casarea sentinței și deciziei instanței de apel, pronunțarea

unei noi hotărâri prin care inculpata să fie achitată de sub învinuirea imputată,

deoarece fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii și există una din

cauzele care înlătură caracterul penal al faptei – extremă necesitate, totodată,

menționează că în cazul în care se vor constata că vinovăția inculpatei este dovedită,

atunci solicită rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunile

inculpatei Cașu Olga să fie recalificate din art. 188 alin. (5) Cod penal, în baza art.

188 alin. (2) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 79 și 89 Cod penal, în

coroborare cu art. 385 Cod de procedură penală, să-i fie stabilit un termen de

închisoare de cel mult 5 ani, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei,

invocînd că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- prima instanță în soluția adoptată nu a motivat respingerea argumentelor

părții apărării în sensul emiterii unei sentințe de achitare, deoarece fapta inculpatei

nu întrunește elementele infracțiunii și există una din cauzele care înlătură caracterul

penal al faptei;

- aceliași temeiuri au fost invocate și în apel, însă instanța de apel prin decizia

să nu numai că nu a luat în considerare argumentele expuse, dar nici nu a motivat

raționalitatea respingerii cererii de apel, pronunțîndu-se prin fraze de ordin general,

prin care a indict că prima instanța a examinat toate circumstanțele, sub toate

aspectele;

- instanța de apel nu s-a expus deloc asupra invocării aplicabilității art. 385

alin. (4) Cod de procedură penală;

- în aceste circumstanțe a fost încălcat dreptul la un proces echitabil consființit

în art. 6 §1 CEDO;

- fapta inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii;

- în rezultatul examinării cauzei s-a constatat lipsa laturii subiective a

infracțiunii – intenția directă, cît și a laturii obiective – nu a fost demonstrată prin

probe cauzarea prejudiciul în proporții deosebit de mari;

- este aplicabil art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, or fapta

inculpatei nu întrunește elementele infracțiunii și această poziție este argumentată

prin declarațiile inculpatei Cașu Olga, precum și declarațiile inculpaților Grigorița

Natalia din ședința de judecată din 12.11.2013, Milicenco Viaceslav (f.d. 128, vol.

VII), Bordeianu Alexandru, din ședința de judecată din 08.04.2013, Fuștei

Veaceslav (f.d. 1, verso, vol. IX), probele acuzării, inclusiv și declarațiile martorilor

date în ședința de judecată, care confirmă doar faptul că inculpata s-a aflat în anumite

locuri, dar nicidecum nu demonstrează prezența intenției în comiterea infracțiunii de

tâlhărie;

- există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei;

48

- inculpata minoră, conform raportului de expertiză psihiatrico-legală

ambulatorie nr. 35a-2014 din 24.01.2014 „..prezintă diagnoza de personalitate

dependentă….avea redusă capacitatea de dirijarea voluntară a acțiunilor sale… nu

își putea da seama în volum deplin de caracterul și consecințele acțiunilor sale, nu

putea să le dirijeze în volum deplin, din care considerente ultima a acționat în stare

de discernămînt diminuat și acțiunile acesteia cad sub incidența art. 231 Cod penal”,

respectiv minora a acționat cu responsabilitate redusă;

- în ședința de judecată inculpata a afirmat că a arătat locul unde locuia partea

vătămată, fiindu-i frică, întrucît Bordeianu Alexandru a strîns-o de gît cu un fular

pînă a leșinat (în prezența minorei) pe inculpata Grigorița Natalia, pentru refuzul

acesteia de a indica domiciliul victimei, acestea fiind confirmate și din declarațiile

inculpatului Bordeianu Alexandru și inculpata Grigorița Natalia;

- avînd în vedere că inculpata Cașu Olga era minoră, de diagnoza stabilită de

medici în raportul de expertiză psihiatrico-ambulatorie nr. 35a-2014 din 24.01.2014,

reieșind din particularitățile psihice ale inculpatei și că în prezența ei a fost

strangulată inculpata Grigorița Natalia, fapt perceput ca o amenințare în adresa sa,

în corespundere cu prevederile art. 39 alin. (2) Cod penal, fiind prezentă

constrîngerea psihică sau fizică, ceia ce denotă că inculpata a acționat în stare de

extremă necesitate, care este o cauză ce înlătură caracterul penal al faptei, conform

art. 35 lit. c) Cod penal;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- inculpata la momentul săvîrșirii faptei avea vîrsta de 15 ani;

- în procesul examinării cauzei, conform art. 475 Cod de procedură penală,

urmau să fie stabilite condițiile în care trăiește și este educat minorul, gradul de

dezvoltare intelectuală, volitivă și psihologică, particularitățile caracterului și

temperamentului, interesele și necesitățile lui;

- în sensul prevederilor internaționale, privind protecția drepturilor minorilor

și delicvența juvenilă, toate au același obiectiv, sub aspectul că toate drepturile pe

care le are minorul în societate și familie sunt orientate în aceiași direcție: interesul

superior al copilului;

- CtEDO estimează că dreptul la un proces echitabil este respectat prin

prezența unui minor delincvent la audiență cu condiția că el să fie tratat într-o

manieră ținînd cont de vîrsta sa, maturitatea sa și capacitățile pe plan intelectual și

emoțional, principiul caracterului excepțional al pedepselor privative de libertate,

derivă din principiul prioritar al măsurilor educative, reieșind din faptul că pedeapsa

cu închisoarea este ce mai mare, recurgerea la această necesită a fi justificată în

măsură în care celelalte pedepse nu vor avea menirea de a corecta și educa minorul;

- în privința inculpatei Cașu Olga erau aplicabile prevederile art. 53 lit. a) –

liberarea de răspundere penală a minorilor, art. 61 Cod penal, în sensul că inculpata

nu prezintă pericol social, ea nefiind un infractor înrăit, în caz contrar ar fi avut alt

comportament atît înainte de comiterea faptelor cît și ulterior;

49

- conform prevederilor art. 7, 75 Cod penal, deși fapta este calificată ca o

infracțiune deosebit de gravă (dar corect urmează a fi încadrată în categoria celor

grave), urmează a fi luat în considerare faptul că Cașu Olga se afla sub influența

fricii, se caracterizează pozitiv, a săvîrșit infracțiunea pentru prima dată, a dat

declarații de recunoaștere a faptei, circumstanțele atenuante - săvîrșirea infracțiunii

de către un minor, contribuirea activă la descoperirea infracțiunii, recunoașterea

vinovăției (chiar dacă parțial), căința sinceră, personalitatea inculpatei, aceasta se

bucură de sprijinul necondiționat al familiei și membrii ultimei garantează corijarea

inculpatei în afara instituțiilor penitenciare, astfel în privința acesteia fiind suficientă

aplicarea unei pedepse prin prisma art. 79 și 89 alin. (2) lit. a) Cod penal, aplicarea

pedepsei cu închisoare în privința acesteia fiind excesivă;

- apărarea a solicitat emiterea unei încheieri de solicitare a întocmirii unui

referat presentențial (f.d. 43, vol. IX), dar nu a fost întocmit un asemenea raport de

către Serviciul de Probațiune, în schimb a fost întocmit un aviz al Autorității Tutelare

(f.d. 104-105, vol. X), care nu examinează condițiile care au dus la comiterea faptei,

posibilitatea de reintegrare în societate a inculpatei minore;

- faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- constatările primei instanțe și a instanței de apel, privind existența grupului

criminal organizat nu are nici un suport probatoriu, fiind prezent în opinia apărării

excesul de autor, nefiind probată înțelegea prealabilă, stabilitatea grupului, prezența

organizatorului, pregătirea planului de activitate infracțională, repartizarea rolurilor,

acțiuni la care să fi luat parte Cașu Olga;

- acțiunile inculpatei Cașu Olga au fost încadrate în prevederile art. 188 alin.

(5) Cod penal, reieșind din valoarea prejudiciului cauzat, care depășește 100 000 lei;

- instanța de judecată și-a motivat soluția privind valoarea prejudiciului

infracțiunii săvîrșite și calificarea faptei în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, prin

luarea în considerare a unei poze în care victima avea accesoriile respective (fără a

fi stabilită unde și cînd a fost făcută poza) și a declarațiilor reprezentantului părții

vătămate (f.d. 195, vol. I), fratelui și fiicei acestuia, ultima nu ținea legătură cu tatăl

ei, iar martorul acuzării Morozinschi Nicolai a declarat că brățara vîndută de

Bordeianu Alexandru era din metal galben, fără pietre, declarații similare fiind date

și de martorul Tulbure Eugen;

- în același mod a fost stabilită valoarea celorlalte bunuri sustrase: portsigaret,

laptop, telefoane mobile;

- nefiind probată valoarea bunurilor sustrase, prejudiciul real probat constituie

37405, 27 lei, acțiunile inculpaților încadrîndu-se în prevederile art. 188 alin. (2)

Cod penal, chiar și în ipoteza unui grup criminal organizat în baza art. 188 alin. (3)

Cod penal și nicidecum în baza art. 188 alin. (5) Cod penal;

- în urma recalificării acțiunilor inculpatei, pedeapsa aplicabilă urma să fie

micșorată la maxim 6 ani închisoare, conform art. 70 alin. (3) Cod penal, automat

50

infracțiunea comisă face parte din categoria celor grave, fiind aplicabile prevederile

art. 90 Cod penal.

6.3. Avocatul Culeac-Reul Natalia în numele inculpatului Fuștei Veaceslav,

care fără a indica nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de

procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de

apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care Fuștei Veaceslav să fie achitat de sub învinuirea de

comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3), art. 290

alin. (2) lit. b) Cod penal, iar în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal,

să-i fie aplicată o pedeapsă mai blîndă cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal,

invocînd că:

- prima instanță și instanța de apel nu și-au motivat corespunzător soluția

adoptată, dînd o apreciere unilaterală probelor cercetate și acordînd prioritate doar

unor probe, în consecință ajungînd pripit la concluzia de condamnare a lui Fuștei

Veaceslav în baza art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3) lit. b), art. 290 alin. (2) lit. b)

Cod penal, iar pe capătul de acuzare în privința infracțiunii prevăzute de art. 145

alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă prea aspră în raport

cu circumstanțele cauzei;

- sentința și decizia în partea capătului de acuzare, privind săvîrșirea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, de către Fuștei Veaceslav, sunt

ilegale, deoarece reieșind din materialele cercetării judecătorești și din probele

administrare în cadrul urmăririi penale, scopul plecării lui Milicenco Viaceslav,

Bordeianu Alexandru, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail la domiciliul victimei a

fost de a stabili persoana care a întreținut un raport sexual cu inculpata Cașu Olga și

nu de comiterea unui atac la instigarea condamnatei Grigorița Natalia;

- este prezent excesul de autor, a persoanelor care au sustras arma victimei,

calculatorul, fără a fi o înțelegere prealabilă între inculpați, nefiind astfel probate

criteriile ce țin de stabilitatea grupului, prezența organizatorului, pregătirea unui plan

de activitate infracțională, repartizarea rolurilor;

- învinuirea este subiectivă și bazată doar pe presupuneri, deoarece atît

acuzatorul de stat cît și instanța de fond la aprecierea acțiunilor inculpatului Fuștei

Veaceslav s-au condus doar de urmările survenite, dar nu și de cauzele și

circumstanțele care au dus la ele;

- este un dosar lipsit de material probatoriu;

- este ilegală și neîntemeiată stabilirea valorii brățării din aur, doar reieșind

din declarațiile reprezentantului victimei (f.d. 195, vol. I) și a avoctului acestuia, ori

reieșind din prețurile actuale pe piață, valoarea acestora este vădit exagerată;

- în conformitate cu prevederile art. 94 alin. (1) pct. 6), 9) Cod de procedură

penală, proba cu fotografia victimei (f.d. 196, vol. I), pe mîna căruia se vede o

brățară, este pertinentă, ori din fotogografie nu poate fi stabilit din ce material este

confecționată brățara, astfel ambele instanțe urmau să excludă din învinuire,

51

incriminarea sustragerii brățarei din aur, încrustată cu diamante, la prețul de 35000

dolari SUA, ceasul de mână la prețul de 5000 dolari SUA, încălcări ce au dus la

încadrarea juridică incorectă a acțiunilor lui Fuștei Veaceslav și a celorlalți inculpați;

- referitor la capătul de acuzare, privind săvîrșirea infracțiunii de către

inculpatul Fuștei Veaceslav, prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, sentința

și decizia instanței de apel sunt ilegale, deoarece la baza acestei condamnări a fost

pusă doar prezența la materialele cauzei a certificatelor de naștere a minorilor Cașu

Olga și Coroian Mihail;

- nu a fost probat dacă Fuștei Veaceslav a cunoscut vîrsta minorilor Cașu Olga

și Coroian Mihail, deoarece fiind audiată în ședința de judecată din 01.02.2013, Cașu

Olga a declarat că doar Bordeianu Alexandru cunoștea vîrsta ei, iar conform

dezvoltării fizice, atît Cașu Olga cît și Coroian Mihail, nu păreau a fi minori, iar

Fuștei Veaceslav nu putea cunoaște că aceștia sunt minori;

- în privința capătului de acuzare, referitor la săvîrșirea infracțiunii prevăzute

de art. 290 alin. (2) lit. b) Cod penal, sentința și decizia sunt ilegale, deoarece din

declarațiile inculpaților, rezultă că arma din apartamentul victimei nu a fost sustrasă,

păstrată sau purtată de către Fuștei Veaceslav;

- referitor la stabilirea pedepsei în baza art. 145 alin. (2) lit. a), b), i), j), k) Cod

penal, prima instanță și instanța de apel nu au luat în considerare că inculpatul Fuștei

Veaceslav a contribuit la decoperirea infracțiunii, iar potrivit declarațiilor

inculpaților Fuștei Veaceslav (f.d. 66-69, vol. III), Coroian Mihail (f.d. 110-112, vol.

III) și Milicenco Viaceslav, loviturile care au dus la decesul victimei nu a fost

aplicate de către Fuștei Veaceslav, astfel în privința acestuia era posibilă aplicarea

unei pedepse mai blînde decît cea prevăzută de lege, potrivit prevederilor art. 79 Cod

penal.

6.4. Avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Bordeianu Alexandru, care

indicînd temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de

apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de

judecată, invocînd că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel;

- în acțiunile inculpatului Bordeianu Alexandru, nu au fost întrunite

elementele infracțiunilor prevăzute de art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3) lit. c) Cod

penal;

- sentința primei instanțe și decizia instanței de apel sunt emise în baza unor

probe contradictorii, bazate doar pe presupuneri și în lipsa unor dovezi incontestabile

ce ar confirma vinovăția lui Bordeianu Alexandru în comiterea infracțiunilor

imputate;

- inculpatul Bordeianu Alexandru în cadrul urmăririi penale a negat vinovăția

sa în comiterea tâlhăriei și a atragerii minorilor la activitate criminală și a explicat

că nu a participat în nici un fel la sustragerea bunurilor de la partea vătămată Bayindir

52

Ismet. În timpul în care au fost sustrase bunurile de la pătimitul Bayindir Ismet el s-

a aflat în scara blocului și în stradă în fața blocului. Careva înțelegeri prealabile de a

comite careva acțiuni de sustragere, sau de maltratare a cet. Bayindir Ismet nu au

avut cu Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav, Coroian Mihail, Grigorița Natalia și

Cașu Olga;

- despre sustragerea a careva bunuri din apartamentul 200 de pe bld.

Moscovei 2, inculpatul Bordeianu Alexandru a aflat numai după ce au ajuns la

apartamentul pe care îl închiriau pe strada Ghioceilor, mun. Chișinău, și se

recunoaște vinovat doar de comercializarea bunurilor despre care a știut de la

inculpații Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail, că au fost

obținute pe cale criminală;

- inculpatul nu susține declarațiile depuse în calitate de bănuit, semnate de el

în cadrul urmăririi penale, deoarece la momentul reținerii, el era în stare de ebrietate

alcoolică și sub influența substanțelor narcotice, au fost maltratați de către

colaboratorii de poliție care i-au reținut și fiind în CPS Rîșcani, până la sosirea

apărătorului a fost influențat și impus să dea declarații pregătite de persoanele ce

petreceau investigații. Fiind obosit, în timp de noapte târzie și fiind audiat în prezența

avocatului a dat declarațiile propuse de către colaboratorii ce petreceau investigațiile

pe această cauză penală;

- colaboratorii de poliție au profitat de starea lui critică, 1-au influențat în lipsa

apărării de a depune în prezența avocatului declarații de recunoaștere a vinei. A fost

impus de circumstanțe de a se autodenunța mincinos. Nu a citit acele declarații, era

incapabil, avea dureri de cap și a fost impus de colaboratorii de poliție să servească

băuturi alcoolice;

- inculpatul Bordeianu Alexandru regretă cele întâmplate, se căiește sincer, și

se consideră vinovat în măsura circumstanțelor relatate de el în instanța de judecată

și nu după circumstanțele indicate de acuzatorul de stat în invinuire;

- declarațiile depuse de reprezentantul succesorului părții vătămate Nicoară

Vasile, urmează să fie apreciate critic, deoarece ele nu relatează situația reală a

circumstanțelor, ele sunt bazate pe niște presupuneri, sunt neclare, neconvingătoare,

sunt relatate din spusele unor persoane, care nu au fost în Republica Moldova și nu

poate confirma provenința bunurilor sustrase, nu poate prezenta careva date despre

costul, sau valoarea lor, nu poate să ne relateze convingător din ce surse pretind că

decedatul Bayindir Ismet ar fi avut în posesie bunurile pretinse ca fiind sustrase de

inculpați. Nu au fost aduse careva semne distincte a bunurilor presupuse dispărute,

nu au fost prezentate careva bonuri de plată, sau alte materiale probatorii despre

faptul că bunurile au fost declarate la vamă, atunci când au fost aduse în Republica

Moldova de către Bayindir Ismet. Bunurile au fost apreciate după presupunerile

personale a succesorului decedatului, neindicând vechimea acestor bunuri, uzura,

starea lor materială;

53

- în calitate de probe care după părerea acuzării demonstrează vinovăția

inculpaților sunt puse declarațiile martorilor Andoni Serghei, Mororeț Nicolai,

Lupușor Vitalie, Ursu Tudor, Tulbure Eugen, iar în ceea ce privește declarațiile date

de către martorii aceștia au dat declarații diferite, fără a descrie circumstanțele

prezentate de acuzator în învinuire și sunt bazate pe presupuneri;

- nu a fost demonstrată intenția inculpatului Bordeianu Alexandru de a comite

acțiuni de jaf sau tâlhărie în privința lui Bayindir Ismet, precum și nu a fost dovedit

faptul că Bordeianu Alexandru cunoștea despre această intenție a inculpaților

Milicenco Viaceslav, Fuștei Veaceslav și Coroian Mihail;

- infracțiunile asupra lui Bayindir Ismet a avut loc ca urmare a excesului de

autor manifestat de către inculpații Milicenco Veaceslav, Fuștei Veaceslav și

Coroian Mihail;

- conform art. 94 Cod de procedură penală, nu pot fi admise și prin urmare nu

pot fi puse la baza sentinței datele care au fost obținute, prin aplicarea violenței,

amenințărilor sau a altor mijloace de constrângere, prin violarea drepturilor și

libertăților persoanei, iar din materialele cauzei penale, rezultă, că inculpații au fost

audiați în calitate de bănuiți, pe timp de noapte, fiind în stare de ebrietate, fiind cu

puțin în urmă maltratați și aveau dureri de cap, pe față și corp aveau leziuni

corporale, și la acel moment aveau urgent necesitatea de a fi examinați de un medic

pentru a primi tratament. Au fost puși sub condiția ca mai întâi să dea declarații de

recunoaștere a vinei în circumstanțele propuse. Au acceptat să semneze declarațiile

propuse, cu care la acel moment au căzut de acord, având intenția ca după ce va

primi tratamentul necesar o să depună plângere, ce a și facut în timpul apropiat;

- în aceste condiții a fost încălcate prevederile art. 104 alin. (1), art. 3, 6

CEDO, iar încălcările menționate, în sensul art. 251 Cod de procedură penală, atrag

nulitatea actelor procedurale, ce nu poate fi înlăturată în alt mod;

- în cadrul urmăririi penale nu au fost dobândite careva probe legitime care cu

certitudine ar fi dovedit vinovăția inculpatului Bordeianu Alexandru;

- cât privește condamnarea inculpatului Bordeianu Alexandru în baza art. 208

alin. (3) lit. b) Cod penal, că în învinuirea prezentată de procuror, cât și în rechizitoriu

nu este o asemenea învinuire, dar există învinuirea pe art. 208 alin. (3) lit. c) Cod

penal. Prima instanță nu și-a motivat decizia dată și a depășit împuternicirile

procesuale;

- acțiunile inculpatului Bordeianu Alexandru puteau fi reîncadrate de pe art.

188 alin. (5) Cod penal în baza art. 199 Cod penal - dobândirea sau comercializarea

bunurilor despre care se știe că au fost obținute pe cale criminală;

- la aprecierea acțiunilor lui Bordeianu Alexandru atât acuzatorul de stat, cât

și prima instanță și cea de apel s-au condus doar de consecințele survenite, dar nu și

de cauzele și circumstanțele care au adus la ele, iar învinuirea este subiectivă și

bazată doar pe presupuneri;

54

- atît la faza de urmărire penală cît și în urma cercetării judecătorești luînd

considerație că inculpatul este învinuit de comiterea unei infracțiuni deosebit de

grave, nu au fost respectate prevederile art. 93 alin. (1) și art. 95 alin. (1) Cod de

procedură penală, nefiind administrate probe pertinente, concludente și utile, la fel

probele administrate trebuie să conducă la constatarea existenței infracțiunii

incriminate, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției și la stabilirea

altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei. Mai mult ca atât la

incriminarea și demonstrarea vinovăției de astfel de infracțiuni probele urmează a fi

directe, excluzând admiterea probelor mediane în acest sens. Acuzatorul de stat a

adus discursul său în fața instanței pentru susținerea învinuirii unilateral, a omis

obligațiunea sa în vederea faptului, stabilirii tuturor circumstanțelor, adică cât cele

de învinuire atât și cele de dezvinovățire. Prin urmare, nu sunt stabilite elementele

infracțiunilor incriminate, adică lipsește temeiul juridic al răspunderii penale;

- învinuirea înaintată și starea de fapt constatată de instanța de fond nu și-au

găsit deplin confirmarea în cadrul cercetării judecătorești, iar probele administrate

de către acuzatorul de stat au fost apreciate în mod greșit, existând în cazul dat probe

suficiente care stabilesc cu certitudine lipsa în acțiunile inculpatului Bordeianu

Alexandru ale elementelor infracțiunilor în care este învinuit;

- modalitatea de motivare a soluției pe cauza dată, denotă faptul că prima

instanță nu a apreciat probele la justa valoare, în ansamblu, din punct de vedere al

coroborării lor, luând la bază doar unele fragmente din declarațiile martorilor,

ignorând în același timp faptul că aceste declarații sunt contradictorii;

- nu au fost verificate toate versiunile, iar divergențele apărute nu au fost

înlăturate și apreciate în modul corespunzător;

- instanțele de judecată superficial au motivat respingerea probelor apărării,

prin fraze declarative, nu au dat o apreciere probelor pe care își întemeiază concluzia

și motivele pentru care instanța a respins probele apărării. Instanțele de judecată erau

obligate să dea apreciere fiecărei probe a apărării în coroborare cu alte probe ale

pricinii, însă instanțele de judecată pur și simplu le-au ignorat;

- nu este convingătoare și întemeiată concluzia instanței de apel care a respins

argumentele apărării referitor la faptul maltratării inculpatului Bordeianu Alexandru.

Apărarea este pusă în imposibilitate de a proba faptul maltratării inculpatului

Bordeianu Alexandru, deoarece atât procurorul, cât și instanțele de judecată, au avut

un rol pasiv în a soluționa obiectiv și sub toate aspectele acest viciu;

- constatarea de fapte ce nu corespund cu realitatea, denaturate vădit la

adoptarea hotărârii de către instanțele de fond și de apel, urmează a fi apreciate ca

erori grave de fapt și de drept;

- instanța de apel, atât la judecarea cauzei, cât și în textul deciziei s-a limitat

exclusiv la redarea argumentelor invocate în sentință, fără a se expune relevant în

privința motivelor indicate în apărare, și nu a apreciat corect circumstanțele de fapt

la încadrarea juridică corectă a faptelor, fără a evalua în concret motivele invocate

55

de apelant și fără a analiza probele care conduc la aflarea adevărului în cauză, și fără

a respecta prevederile art. 419 Cod de procedură penală;

- instanța de apel, nu a apreciat fiecare probă separat, nu s-a expus în mod

convingător de ce respinge probele prezentate de inculpat, dar s-a expus în mod

general. Acest fapt denotă imparțialitatea judecătorului și manifestarea lui în

favoarea acuzării în detrimentul apărării, prin ce instanța a încălcat principiul

contradictorialității în procesul penal;

- nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate

echivalează cu nerezolvarea fondului apelului;

- nepronunțarea asupra erorii comise de instanțe, este o eroare de drept comisă

la judecarea cauzei, este un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente și a

afectat hotărârea atacată, astfel nu s-a respectat dreptul la un proces echitabil, care

este garantat de articolul 6 paragraful 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și Libertăților Fundamentale;

- prin neexpunerea, necercetarea și neanalizarea tuturor probelor administrate,

în coroborare cu celelalte probe, invocând în dispozitivul sentinței niște soluții lipsite

de un suport legal, neargumentate în fapt și în drept în descriptivul acestei hotărâri,

ambele instanțe nu au soluționat în fond cauza penală în privința lui Bordeianu

Alexandru, fapte ce constituie erori grave de drept.

6.5. Inculpata Grigorița Natalia cu avocatul său Tarsîna Vasile, care indicînd

temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură

penală, solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpata Grigorița

Natalia să fie achitată de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art.

42 alin. (4), (5), art. 188 alin. (5), art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motiv că în

acțiunile inculpatei lipsesc elementele infracțiunilor menționate, iar dacă se va

considera că vinovăția acesteia este probată, să fie reîncadrate acțiunile inculpatei

Grigorița Natalia, din art. 188 alin. (5) în baza art. 188 alin. (2) Cod penal, invocînd

în acest sens că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- partea apărării a invocat ilegalitatea acumulării probelor și audierii inculpatei

Grigorița Natalia la faza incipientă a urmăririi penale, audierea acesteia avînd loc

cînd ea se afla în stare de oboseală, a fost impusă să consume alcool, i-au fost făcute

promisiuni că-și va vedea copilul de 9 luni, care se afla internat în spital, au fost

prelevate probe biologice de la inculpată, fără a fi întocmit procesul-verbal respectiv,

nu au fost aplicate prevederile art. 63 alin. (7), art. 64 alin. (2) pct. 1-7, 10, 12, 15

56

Cod de procedură penală, cele mai flagrante încălcări fiind, interzicerea audierii în

calitate de martor a persoanei față de care există anumite probe că a comis o

infracțiune încălcarea dreptului la apărare și la dreptul de a nu da declarații;

- a fost încălcat flagrant dreptul la apărare, ori avocatul din oficiu a discutat

cu ea 10 minute și a plecat, la careva acțiuni procesuale nu a asistat, iar eliberarea

unui mandat de apărător și semnarea procesului-verbal copiat de pe forma

electronică a altui document nu înseamnă garantarea unui drept la apărare,

dimpotrivă a demonstrat încălcarea acestui drept;

- versiunea acuzării privind existența unui grup criminal organizat, împărțirea

rolurilor în acest grup, întocmirea unui plan criminal, instigarea și complicitatea

inculpatei Grigorița Natalia la comiterea atacului asupra locuinței lui Bayindir Ismet

Ismail Ahmet sînt doar presupuneri neconfirmate prin probe pertinente și utile;

- prima instanță și de apel au acceptat acuzațiile aduse inculpatei Grigorița

Natalia fără cel mai mic dubiu, fără a le contrapune probelor prezentate de partea

apărării și fără a-și motiva sentința, în partea admiterii unor probe și respingerea

altor probe;

- dovada neimplicării inculpatei Grigorița Natalia la instigarea în comiterea

atacului tâlhăresc este prezentă chiar în declarațiile inculpatei minore Cașu Olga,

date citirii în ședința de judecată de către acuzator, conform cărora Grigorița Natalia

și-a uitat telefonul mobil în apartamentul victimei în seara de 30-31.01.2012 și nu a

putut să-l ia tot atunci, deoarece nu cunoștea codul numeric de la ușa de intrare în

bloc (f.d.245- 248 vol. III);

- prima instanță și instanța de apel au omis să dea apreciere și altor

circumstanțe care dovedesc nevinovăția inculpatei Grigorița Natalia și care urmau a

fi tratate în favoarea inculpatei la emiterea sentinței;

- prin raportul de expertiză medico-legală nr. 15/S din 01.02.2012, a fost

probat faptul amenințării cu sugrumare a inculpatei Grigorița Natalia pentru a o

impune să indice locul de trai al victimei, însă la fel este probat că chiar fiind

amenințată cu moartea inculpata Grigorița Natalia nu a divulgat adresa sau locul de

trai a victimei;

- prin declarațiile inculpatei Cașu Olga a fost probat că ea a divulgat locul de

trai a victimei, aflîndu-se și ea sub pericolul aplicării violenței și speriată de ceea ce

s-a întîmplat cu Grigorița Natalia;

- aceste circumstanțe au probat că pînă la deplasarea la locul de trai a victimei

Bayindir Ismet Ismail Ahmet, între ceilalți inculpați și Grigorița Natalia nu a existat

nici o înțelegere prealabilă de comitere a atacului tâlhăresc, nu a existat o instigare

la comiterea infracțiunii din partea ultimei;

- prin declarațiile inculpaților reiese că scopul plecării lor la domiciliul

victimei a fost de a se lămuri cine a atentat la onoarea de domnișoară a minorei Cașu

Olga, iar omorul acestuia și sustragerea bunurilor a fost un exces a acestora, la care

inculpata Grigorița Natalia nu are nici o atribuție;

57

- pe parcursul urmăririi penale, în rechizitoriu cît și la faza de cercetare

judecătorească în prima instanță și de apel, acuzatorul de stat nu a indicat și nu a

probat faptul împărțirii rolurilor între participanți, nu a fost indicat cine este

conducătorul grupului criminal organizat, ce rol i-a revenit condamnatei Grigorița

Natalia, fiind relatat numai la susținerile verbale ale acuzatorului că grupul era

condus de Milicenco Viaceslav;

- inculpata Grigorița Natalia nu a comunicat nimănui despre arma de foc

deținută de victimă, ce în final denotă faptul că ea nu a participat la instigarea și

pregătirea atacului asupra cet. Bayindir Ismet;

- toate probele din dosarul penal dovedesc cu certitudine că inculpata

Grigorița Natalia nu a contribuit cu sfaturi, indicații și promisiuni de a tăinui urmele

infracțiunii, ea nu a informat pe pretinșii „participanți” a grupului din care este

învinuită că face parte, că victima atacului este înarmată, cu toate că cunoștea cu

certitudine despre acest fapt, dimpotrivă ea a comunicat organelor de poliție prin

intermediul vecinilor victimei, despre infracțiunea comisă;

- a fost comisă o eroare de încadrare acțiunilor lui Grigorița Natalia conform

prevederilor art. 42 alin. (5), art. 188 alin. (5) Cod penal, iar prima instanță a lăsat

fără apreciere juridică argumentele și probele apărării în acest sens;

- chiar dacă se va considera că acțiunile inculpatei Grigorița Natalia corect au

fost încadrate conform art. 42 alin. (5) Cod penal, calificarea acțiunilor inculpaților

în conformitate cu art. 188 alin. (5) Cod penal, conform semnului calificativ, în

proporții deosebit de mari este neîntemeiată și ilegală;

- prin proba certificatului departamentului vamal (f.d.177, vol. VII) apărarea

a dovedit incontestabil instanței de fond și de apel, faptul că la intrarea sa în

Republica Moldova victima Bayindir Ismet niciodată nu a declarat - brățară din aur

mînă încrustată cu aproximativ 30 de briliante cu greutatea totală mai mare de 40

grame, în valoare de 35 000 dolari SUA, un ceas de mînă în valoare de 5000 dolari

SUA. De asemenea nu a fost probată procurarea acestor bunuri pe teritoriul

Republicii Moldova de către victima infracțiunii;

- primei instanțe și instanței de apel nu a fost prezentată nici o probă pertinentă

că victima a deținut real brățara din aur și ceasul, nu a fost probată valoarea acestor

bunuri în modul stabilit, urmează să fie recalificate acțiunilor inculpaților în baza

art. 188 alin. (2) Cod penal, reieșind din valoarea bunurilor strase, prezența cărora la

victimă a fost probată nemijlocit în cadrul cerecetării judecătorești, care este de

37305,27 lei;

- este neîntemeiată și ilegală sentința în partea condamnării lui Grigorița

Natalia pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal.

Din materialele dosarului penal cît și în cadrul cercetării judecătorești nu a fost probe

că Grigorița Natalia a cunoscut vîrsta minorei Cașu Olga. Mai mult ca atît, fiind

audiată în ședința de judecată din 01.02.2013, Cașu Olga a declarat că numai

58

Bordeianu Alexandru cunoștea vîrsta ei, altcineva nu o cunoștea, inclusiv și

inculpata Grigorița Natalia;

- în sentința din 30.06.2014, pag. 8, prima instanță eronat a indicat că în

declarațiile sale Bordeianu Alexandru i-a comunicat condamnatei Grigorița Natalia

la 2012, să aibă grijă de Cașu Olga că este minora, ori așa declarații conform

procesului-verbal de audiere a bănuitului Bordeianu Alexandru din 04.02.2012, de

verificare a declarațiilor la fața locului din 07.02.2012, nu au fost date;

- în mod similar, Grigorița Natalia nu a putut cunoaște și nu a cunoscut vîrsta

lui Coroian Mihail la data de 31.01.2012, cu atît mai mult pe Coroian Mihail 1-a

văzut doar cîteva ori în anturajul lui Bordeianu Alexandru, iar alte date despre vîrsta

lui Coroian Mihail nu cunoștea;

- în dosarul penal și în ședințele de judecată nu au fost prezentate probe care

ar dovedi că inculpata Grigorița Natalia l-a inițiat pe Coroian Mihail în careva

planuri criminale;

- prima instanță contrar prevederilor art. 325 alin. (1), 384 alin. (4) Cod de

procedură penală, deși conform rechizitoriului remis intanței de judecată, Grigorița

Natalia, Fuștei Veaceslav, Bordeianu Alexandru și Milicenco Viaceslav sînt

învinuiți pentru comiterea acțiunii prevăzute de art. 208 alin. (3) lit c) Cod penal,

care prevede răspunderea penală pe semnul calificativ de atragerea minorului la

săvîrșirea unei infracțiuni cu cacter terorist. Aceeași componență de infracțiune îi

este incriminată inculpatei Grigorița Natalia în ordonanța de punere sub învinuire

din 17.05.2012, fără nici un temei bazîndu-se eronat pe art. 100 alin. (4) și 101 Cod

de procedură penală, din oficiu a reîncadrat acțiunile inculpatei Grigorița Natalia din

art. 208 alin. (3) lit. c) în baza art. 208 alin. (3) lit. b) Cod penal, motivînd decizia sa

prin comiterea unei erori mecanice la întocmirea rechizitoriului, și nu a luat în

considerație că același semn calificativ a acțiunilor inculpatei Grigorița Natalia a fost

dat și în ordonanța de punere sub învinuire, deci nici într-un caz nu este vorba de

comiterea unei erori mecanice la încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților; -

instanța de fond și-a depășit vădit competența, asumîndu-și atribuțiile acuzatorului

de stat ca parte a procesului penal, acțiuni care au dus la emiterea unei sentințe

imparțiale, tendențioase și ilegale, cu încălcarea principiilor de prevăzute de art. 7,

8, 9, 10 Cod de procedură penală, cît și a tratatelor internaționale, fapt prin care au

fost încălcate drepturile inculpatei Grigorița Natalia la un proces echitabil și

imparțialitate;

- instanța de apel practic nu a analizat motivele de fapt și drept invocate de

apărare în apelul declarat în interesele inculpatei Grigorța Natalia, menținînd

sentința fără nici un argument plauzibil;

- instanța de apel face trimitere și acceptă poziția invocată de apărare în

interesele inculpatei Grigorița Natalia, dar acceptă soluții contrar acestei poziții.

6.6. Inculpatul Coroian Mihail cu avocatul său Popușoi Sergiu, care indicînd

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală,

59

solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Coroian

Mihail să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art.

290 alin. (2) lit. b) și art. 188 alin. (5) Cod penal, și să-i fie aplicată o pedeapsă sub

limita prevăzută de legea penală, invocînd că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și

cînd hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

- în acțiunile lui Coroian Mihail, nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

- s-au aplicate pedepse individualizate contrar prevederilor legale;

- decizia instanței de apel este ilegală, neîntemeiată și urmează să fie casată

din motiv că instanța de apel a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția

instanței, instanța de apel în mod grav a distorsionat circumstanțele de fapt ale

pricinii, în mod greșit a aplicat normele materiale și în mod arbitrar a interpretat

practica Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului;

- atît instanța de apel, cît și prima instanță la stabilirea pedepsei au încălcat

prevederile art. 385 alin. (1), (2), (6) Cod de procedură penală, nu a stabilit dacă

fapta a fost săvârșită sau nu de către Coroian Mihail, dacă există circumstanțe care

atenuează vinovăția inculpatului, în speță de săvârșirea infracțiunii au fost învinuiți

mai mulți inculpați, astfel instanța urma să soluționeze dacă a avut loc fapta săvârșită

anume de către inculpat sau nu;

- la data evenimentelor imputate din 31.01.2012, Coroian Mihail era minor și

nu a atins vârsta de 18 ani, fiind născut la data de 09.12.1994, Coroian Mihail avea

vîrsta de doar 17 ani, astfel instanța la pronunțarea sentinței urma să țină cont de

minoratul inculpatului, iar potrivit art.76 alin. (1) lit. (b) Cod penal, săvârșirea

infracțiunii de către un minor se consideră circumstanță atenuantă;

- instanța de apel nu a dat nicio apreciere faptului, că la pronunțarea sentinței

prima instanță nu s-a expus cu careva dovezi concludente și pertinente prin care s-

ar demonstra faptul că recurentul a deținut arma, dubiile nu puteau constitui temei

de incriminare inculpatului a infracțiunii prevăzute de art. 290 alin. (2), lit.b), Cod

penal;

- instanța de apel nu a dat o apreciere corectă nici în privința stabilirii greșite

a pedepsei în temeiul art. 188 alin. (5) Cod penal. Inculpatul Coroian Mihail urma

să fie achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.

(5) Cod penal, din motiv că la materialele cauzei nu sunt careva probe care ar

demonstra faptul că prejudiciul a fost săvârșit în proporții deosebit de mari;

- la materialele cauzei nu au fost prezentate probe justificative care ar

demonstra cu certitudine că dauna pricinuită victimei a fost în proporție deosebit de

mari, declarațiile martorilor nu pot constitui probe incontestabile în situația în care

aceste declarații nu pot fi confirmate documental, printr-un raport sau expertiză

realizată de către specialiști calificați în domeniu;

60

- aprecierea prejudiciului material în baza declarațiilor verbale constituie o

incriminare nejustificată bazată pe presupuneri și aprecieri eronate. Chiar dacă

inculpatul Coroian Mihail în cadrul ședinței de judecată a declarat că se căiește

sincer de cele întâmplate, evenimentele care au avut loc și care au fost fără ca acesta

să conștiintizeze caracterului premejdios al acțiunilor din cauza minoratului și

influențării negative din partea adulților, instanța de apel nu a luat aceasta în

considerare, nefiind reținut nici faptul că inculpatul a participat activ la stabilirea

adevărului la etapa urmăririi penale, fapt de care trebuia să se țină cont la

pronunțarea sentinței;

- instanța de apel nu a dat nici o apreciere faptului că instanța de fond a omis

să țină cont de circumstanța atenuantă prevăzută de art.76 alin. (1) lit. (g) Cod penal

și anume ilegalitatea sau imoralitatea acțiunilor victimei, or anume victima împreună

cu prietenul său au intrat în relații cu persoane mult mai mici de vîrsta lor și chiar

minore, ceea ce de fapt a și provocat comiterea infracțiunii. Lipsa relațiilor

neordinare pe care le-a avut victima cu persoane de sex feminin, cu vîrste mult mai

mici și chiar minore, ar fi aplanat evoluția evenimentelor negative din 31.01.2012;

- ceea ce ține de calificarea infracțiunii în baza art. 145 alin. (2) lit. (a) Cod

penal și anume omor cu premiditare, această calificare este greșită, or în cadrul

urmăririi penale inculpatul Coroian Mihail a declarat că nu avut niciun scop de a

omorî victima, careva probe pertinente n-au fost prezentate de către acuzare care ar

demonstra cu certitudine că omorul victimei a fost comis cu premeditare și anume

de către Coroian Mihail; - la pronunțarea sentinței, instanța nu a luat în considerație

norma materială care urma să fie aplicată în privința inculpatului Coroian Mihail și

anume art.79 alin. (1) Cod penal, chiar dacă a fost stabilit cu certitudine faptul că

Coroian Mihail era minor în perioada evenimentelor imputate, iar potrivit normei

materiale citate mai sus, minoratul persoanei care a săvârșit infracțiunea se consideră

circumstanță excepțională. Instanța de apel a omis cu desăvârșire să ia în

considerație minoratul inculpatului și să-i aplice o pedeapsă sub limita minima așa

după cum prevede art.79 Cod penal;

- instanța de apel nu a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), art. 417 alin.

(8) Cod de procedură penală, or potrivit părții descriptive a deciziei contestate,

instanța de apel nu a reacționat în nici un fel asupra erorilor de drept comise de

instanța de fond și le-a repetat întocmai;

- asupra tuturor probelor nu s-a expus nici instanța de apel, care nu a

argumentat în condițiile legii procesual penale soluția adoptată, instanța de apel a

examinat pur formal apelul declarat, nu s-a clarificat care circumstanțe sunt relevante

pentru prezenta cauză, a adoptat o soluție neargumentată la modul cuvenit, în

legătură cu ce o astfel de decizie nu poate fi menținută și urmează a fi casată cu

dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel. Or, menținând sentința, instanța de

apel și-a asumat și concluziile instanței de fond făcute în speța dată;

61

- decizia instanței de apel conține o descriere formală a actelor din dosar fără

ca să fie apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității și veridicității, iar toate în

ansamblu din punct de vedere al coraborării lor;

- nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate

echivalează cu nerezolvarea fondului.

431 alin. (1) pct. 11 Cod de procedură penală, au depus referințe:

7.1. Avocatul Pruteanu Natalia în numele inculpatei Cașu Olga, prin care a

pledat pentru inadmisibilitatea recursului, din motiv că:

- cererea de recurs reprezintă o copie a cererii de apel;

- temeiurile indicate în recurs, inclusiv că au fost aplicate pedepse în alte

limite decît cele prevăzute de lege, se prezintă ca un argument steril, deoarece în

cazul inculpatei Cașu Olga, există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, extrema

necesitate, prevăzută de art. 38 Cod penal, iar conform raportului de expertiză

psihiatrico-ambulatorie nr. 35a-2014 din 24.01.2014, acțiunile acesteia cad sub

incidența prevederilor art. 231 Cod penal, iar conform art. 76 Cod penal, săvîrșirea

faptei de o persoană cu responsabilitate redusă urma să fie luată în considerație ca o

circumstanță atenunată;

- unicul argument invocat de procuror în favoarea asprimei pedepsei

inculpatei Cașu Olga este neaplicarea pedepselor neechitabile conform art. 75 Cod

penal.

7.2. Avocatul Tarsîna Vasile în numele inculpatei Grigorița Natalia, care a

pledat pentru inadmisibilitatea recursului ordinar depus de procuror, invocînd în

acest sens că:

- prima instanță și instanța de apel nu a dat o apreciere probelor care dovedesc

anume nevinovăția inculpatei Grigorița Natalia, vina ei nefiind dovedită după cum

pretinde acuzarea;

- prima instanță și instanța de apel, eronat au menținut calificarea acțiunilor

inculpaților în baza art. 188 alin. (5) Cod penal, în situația în care probele prezentate

de apărare au demonstrat cu certitudine că victima nu a deținut bunuri cu valoare de

35000 dolari SUA (brățară) și 5000 dolari SUA (ceas de mînă);

- este eronată concluzia din recursul procurorului, precum că în privința

inculpatei s-a aplicat pedeapsă prea blîndă, or din materialele cauzei s-a stabilit că

Grigorița Natalia nu a fost anterior condamnată, ea a denunțat la organele de drept

despre comiterea infracțiunilor, cu toate că avea posibilitatea să nu denunțe și să

plece de la fața locului, ea a contribuit la stabilirea persoanelor implicate în

comiterea infracțiunilor, se caracterizează pozitiv, astfel fiind respectate prevederile

art. 75 Cod penal;

- instanța de apel a menținut sentința de condamnare a lui Grigorița Natalia,

pentru a evita o eventuală condamnare a Republicii Moldova la CtEDO, pentru

62

încălcarea drepturilor acesteia la o justiție echitabilă, pentru deținerea în condiții

degradante și inumane, în urma cărui fapt Grigorița Natalia s-a contaminat cu

tuberculoză în Penitenciarul nr. 13;

- însăși faptul că inculpata Grigorița Natalia a comunicat poliției despre

comiterea infracțiunilor, cu toate că asupra ei cu cîteva ori înainte avusese loc o

tentativă de omor prin strangulare, pentru a o determina să spună adresa victimei,

vorbește despre aceia că aceasta este un cetățean care respectă legea și nu este o

persoană care ar urma să-i fie aplicată o pedeapsă de 20 ani închisoare, după cum

cere partea acuzării.

opiniile expuse în referințe, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi

admise din următoarele considerente.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel poate

da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe

probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de

judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărîrile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atît în fapt, cît și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărîrii pronunțate cu legea. Necesită a se

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărîrii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare.

63

Colegiul penal lărgit constată că recurenții invocă temeiul prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și verificînd legalitatea deciziei atacate sub

aceste aspecte, temeiul dat și-a găsit confirmarea în cauza dată, în sensul că „instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel”.

În acest context, Colegiul penal lărgit conchide că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra motivelor invocate în 9 apeluri declarate (f.d. 60-62, 64-69, 71-80,

81-85, 86-89, 91, 92, 94, 96, 97-99,vol. XI), descrise și în pct. 3.1-3.9 a prezentei

decizii, invocate repetat și în recursurile ordinare, relatate la pct. 6.1 – 6.6 și nu a

examinat nici chestiunile esențiale supuse atenției sale, cum ar fi:

- critica privind individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, din apelul

procurorului (f.d.60-62, vol. XI), în special în privința aplicării pedepsei sub formă

de detențiune pe viață inculpatului Milicenco Veaceslav, organizatorul infracțiunilor

de săvîrșirea cărora au fost învinuiți inculpații în prezenta cauză penală;

- circumstanțele invocate în apel, de inculpatul Bordeianu Alexandru și

apărătorul său, precum că ar fi fost maltratat la faza urmăririi penale și la momentul

audierii în calitate de bănuit se afla sub influența substanțelor narcotice și era în stare

de ebrietate alcoolică (f.d. 67, vol. XI), precum și inculpata Grigorița Natalia cu

apărătorul său au indicat în apel (f.d.72-73, vol. XI), că la faza de urmărire penală,

în timpul audierilor a fost impusă să consume băuturi alcoolice și că a dat declarații

în stare de oboseală, contrar cerințelor legale prevăzute de art. 104 Cod de procedură

penală;

- inculpatul Coroian Mihail în prima instanță a declarat, că nu susține

declarațiile de la urmărirea penală, deoarece a fost bătut;

- inculpatul Fuștei Veaceslav în prima instanță a declarat că, la 13.03.2012 nu

s-a aflat sub influența drogurilor. A fost nevoit să depună declarații false, fiind

maltratat;

- prima instanță a stabilit greșit includerea în termenul de pedeapsă pentru

Cașu Olga, perioada din 04.02.2012 pînă pe 19.11.13, pe cînd corect era pînă pe

24.11.13, ora 2155;

- starea de extremă necesitate prevăzută de art. 38 Cod penal, invocată în

apelul declarat de apărător în numele inculpatei Cașu Olga (f.d. 83-84, vol. XI),

precum că a fost constrînsă psihic fiind martoră la acțiunile violente asupra

inculpatei Grigorița Natalia din partea celorlalți inculpați, participînd ulterior

împreună cu inculpații la săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod

penal, totodată instanța de apel a lăsat fără apreciere raportul de expertiză psihiatrico

legală ambulatorie din nr. 35 a-2014, din 24.01.2014 (f.d. 182-184, vol. IX), prin

care s-a constatat că Cașu Olga a acționat în stare de discernămînt diminuat și

acțiunile acesteia cad sub incidența art. 231 Cod penal, deși din procesul verbal al

ședinței de judecată din instanța de apel din 05 februarie 2016 (f.d. 14, vol XII), este

consemnat că acest raport de expertiză a fost verificat de instanța de apel;

64

- motivul comun al inculpaților și apărătorilor acestora, precum că nu a fost

efectuată încadrarea juridică corectă a faptei, în baza art. 188 alin. (5) Cod penal,

deoarece nu a fost demonstrată prin careva probe că valoarea bunurilor sustrase

constituie proporții deosebit de mari, în acest sens lipsind o expertiză privind

determinarea valorii bunurilor.

Astfel, asupra motivelor invocate în apel și acestor chestiuni esențiale relatate

supra, instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără

argumentarea cuvenită.

Referitor la pretinsele maltratări, Colegiul penal lărgit atestă că la materialele

cauzei lipsesc careva date sau acte procedurale ce ar confirma că aceste circumstanțe

au fost investigate efectiv, pentru a exclude orice prezumție a încălcării drepturilor

fundamentale ale persoanei, or conform jurisprudenței CtEDO în hotărîrea sa din

cauza Corsacov vs. Republica Moldova din 4 aprilie 2006 în pct. 55, Curtea a statuat

că atunci când unei persoane îi sunt cauzate leziuni corporale, în timp ce ea se află

în detenție sau sub un alt control al poliției, orice astfel de leziune va crea o puternică

prezumție că acea persoană a fost supusă maltratării (a se vedea Bursuc v. Romania,

nr. 42066/98, § 80, 12 octombrie 2004), precum și în cauza Gurgurov vs. Republica

Moldova din 16 iunie 2009, în pct. 55, Curtea a mai indicat că este sarcina statului

să ofere o explicație plauzibilă cum au fost cauzate leziunile, în lipsa căreia se pune

o problemă în sensul Articolului 3 din Convenție (Selmouni v. Franța nr. 25803/94,

o declarație credibilă precum, aflîndu-se în custodia poliției sau altor agenți similari

ai statului, a suferit un tratament cu încălcarea Articolului 3, norma respectivă, luată

în conexiune cu obligația generală a statelor conform Articolului 1 din Convenție de

a garanta “oricărei persoane aflate sub jurisdicția lor drepturile și libertățile

definite…” în Convenție, implică necesitatea unei investigații oficiale eficiente.

Cum este în cazul investigației desfășurate în sensul Articolului 2, o astfel de anchetă

trebuie să fie capabilă să conducă la identificarea și pedepsirea celor vinovați. În caz

contrar, interdicția legală și principală a torturii și tratamentelor sau pedepselor

inumane și degradante, necătînd la importanța sa fundamentală, ar fi ineficientă în

practică și, în unele cazuri, ar exista posibilitatea pentru agenții statului să încalce

drepturile persoanelor aflate sub controlul lor, cu o responsabilitate potențială (a se

vedea, printre alte imperative, Labita v. Italia [MC], nr. 26772/95, § 131, ECHR

2000-IV).

În acest sens, Colegiul penal lărgit mai reține că nepronunțîndu-se asupra

motivelor invocate de apelanți, instanța de apel cu sîrguință le-a transcris (f.d. 98 –

122, vol. XII) și în motivare s-a redus la fraze generale, neconcrete, de genul: „[…]

prin probe prezentate și cercetate în prima instanță și verificate în instanța de apel,

vina inculpatului Bordeianu Alexandru, în comiterea tâlhăriei și atragerea

minorilor la activitate criminală este demonstrată pe deplin […]”(f.d.100, vol. XII),

„[…] prima instanță nu a comis careva erori sau omisiuni, nu au fost stabilite

65

careva încălcări din ordinul sus menționate, nu au fost constatate nici careva

încălcări care ar atrage nulitatea actelor procedurale așa cum a fost invocat mai

sus în apelul menționat […]”(f.d. 102,vol. XII) „[…] or, după cum am menționat

mai sus, pe parcursul urmăririi penale, cît și la faza de cercetare judecătorească,

de acuzatorul de stat a fost probat prin probe pertinente faptul împărțirii rolurilor

între participanți […]”(f.d.110, vol. XII), etc., practic repetînd aceleași argumente

pentru fiecare motiv invocat în apelurile declarate, fără a indica argumente concrete

care au dus la respingerea apelurilor declarate, deși motivele din apel trebuie

examinate printr-o analiză obiectivă, completă și sub toate aspectele de fapt și de

drept, în coroborare cu materialul probator administrat la cauza penală.

Deci, motivele invocate în apeluri, expuse în pct. 3.1-3.9 din prezenta decizie,

de fapt, constituie fondul apelurilor și nepronunțarea asupra acestora echivalează cu

neexaminarea apelurilor.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează faptul că obligația de motivare a

hotărîrilor judecătorești face parte din setul de garanții stabilit pentru existența unui

proces echitabil. Conform jurisprudenței CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6

al Convenției, o hotărîre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul

procesului penal, avînd posibilitatea ca această hotărîre să poată fi verificată în

cadrul căilor de atac și oferă posibilitatea persoanelor interesate de a pregăti o cerere

de apel sau recurs. (Suominen c. Finlandei (2003), Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007),

Albina c. Romîniei (2005), Boldea c. Romîniei (2007).

constatînd că decizia instanței de apel urmează a fi casată total, cu trimiterea cauzei

pentru rejudecare, fiindcă s-a confirmat prezența erorii de drept, prevăzută de art.

427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că, instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, eroare care nu poate fi

corectată de către instanța de recurs ordinar în speța dată.

Colegiul penal lărgit subliniază că la examinarea cauzei instanța de apel

trebuie să țină cont de prevederile art. 262 alin. (41) Cod de procedură penală, ce

stipulează că „orice declarație, plîngere sau alte informații ce oferă temei de a

presupune că persoana a fost supusă acțiunilor de tortură, tratament inuman sau

degradant, prevăzute la art.1661 din Codul penal, urmează a fi prezentate sau

transmise imediat procurorului pentru a fi examinate în conformitate cu art.274

alin.(31) din prezentul cod”, și de art. 274 alin. (31) Cod de procedură penală, în care

se specifică că „în cazul în care din cuprinsul actului de sesizare sau de constatare

rezultă bănuirea de săvîrșire a unei infracțiuni prevăzute la art.1661 din Codul

penal, procurorul urmează să decidă asupra acesteia corespunzător alin.(1) din

prezentul articol, într-un termen ce nu va depăși 15 zile”.

La fel, la rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare

și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu

66

prevederile Legii procesual – penale și a jurisprudenței relevante a CtEDO, asupra

tuturor motivelor invocate în apeluri, chestiunilor esențiale indicate în prezenta

decizie și în măsura competenței sale, asupra motivelor din recursurile ordinare

declarate și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre

legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în procuratura de

nivelul Curții de Apel Chișinău, Sâli Radu, avocatul Pruteanu Natalia în numele

inculpatei Cașu Olga, avocatul Culeac-Reul Natalia în numele inculpatului Fuștei

Veaceslav, avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Bordeianu Alexandru,

inculpata Grigorița Natalia cu avocatul său Tarsîna Vasile, inculpatul Coroian

Mihail cu avocatul său Popușoi Sergiu, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 05 februarie 2016, în cauza penală privindu-i pe

Milicenco Viaceslav Mihai, Fuștei Veaceslav Mihail, Coroian Mihail Ilie,

Bordeianu Alexandru Victor, Grigorița Natalia Ion, Cașu Olga Nicolae, cu

dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată pronunțată la 20 octombrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Nicolaev Ghenadie

Toma Nadejda

Moraru Petru

67