1ra-642/2016 — art.187 alin.5, 188 alin.3 lit.b CP

1ra-642/2016 — art.187 alin.5, 188 alin.3 lit.b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Dosarul nr. 1ra-642/2016

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

D E C I Z I E

27 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul lărgit în următoarea componență:

Președinte: Ursache Petru

Judecători: Toma Nadejda, Nicolaev Ghenadie, Timofti Vladimir și Moraru Petru

judecînd, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de avocatul

Popescu Ion în numele inculpatului Jaman Andrei, de avocatul Spînu Ludmila în

numele inculpatului Chirilov Vladimir, de avocatul Sandu Daniela în numele

inculpatului Pavlov Ruslan, de avocatul Caldîba Vitalie în numele inculpatului

Grigoreț Ion, de avocatul Robu Tatiana în numele inculpatului Tudoroglo

Anatolie, de avocatul Briceac Andrei în numele inculpatului Balan Andrian, de

inculpatul Tudoroglo Anatolie, de avocatul Valuța Vladimir în numele

inculpatului Tudoroglo Anatolie, prin care se solicită casarea sentinței

Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 06 august 2012, și deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 16 noiembrie 2015, în cauza penală în

privința lui

Tudoroglo Anatolie Vasile, născut la

08.08.1985, originar din s. Cioara, r-

nul Hîncești, domiciliat în or. Hîncești,

str. Kogălniceanu 1/A, ap.27.

Chirilov Vladimir Ion, născut la

12.05.1991, originar și domiciliat în s.

Cocieri, r-nul Dubăsari,

Grigoreț Ion Hariton, născut la

29.01.1992, originar și domiciliat în s.

Dancu, r-nul Hîncești.

Jaman Andrian Slavic, născut la

25.04.1990, orginar și domiciliat în s.

Călmățui, r-nul Hîncești.

Balan Andrian Vitalie, născut la

16.12.1991, în sat. Medeleni, r-nul

1

Ungheni, domiciliat în mun. Chișinău,

str. Suceava 154/2, od.65.

Pavlov Ruslan Nicolae, născut la

25.12.1980, în sat. Cocieri, r-nul

Dubăsari, domiciliat în mun. Chișinău,

str. Șciuseva 70, ap.10.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 07.10.2011 - 06.08.2012;

Instanța de apel: 13.09.2012 - 20.11.2013;

03.11.2014 – 16.11.2015;

Instanța de recurs: 11.03.2014 - 30.09.2014;

09.02.2016 – 27.09.2016.

A C O N S T A T A T :

fost recunoscuți vinovați și condamnați:

Tudoroglo Anatolie - în baza art. 188 alin. (5) Cod penal la 13 ani închisoare,

iar în temeiul art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa dată i-a fost

adăugată partea neexecutată a pedepsei fixate prin sentința Judecătoriei

Hîncești din 17.09.2010, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă de 13 ani și 6 luni

închisoare, cu executarea ei în penitenciar de tip închis;

Chirilov Vladimir - în baza art. 188 alin. (5) Cod penal la 10 ani închisoare,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

Grigoreț Ion - în baza art. 188 alin. (5) Cod penal la 11 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

Jaman Andrian - în baza art. 188 alin. (5) Cod penal la 10 ani închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis;

Pavlov Ruslan - în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, cu

aplicarea art. 79 Cod penal, la 4 ani și 10 luni închisoare, iar în temeiul art. 90

Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un

termen de probă de 2 ani.

Prin aceeași sentință Balan Andrian a fost achitat de sub învinuirea de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal, pe motiv că

fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, dispunându-se încasarea de la

Tudoroglo Anatolie, Chirilov Vladimir, Grigoreț Ion, Jaman Andrian în beneficiul

părții vătămate Vartic Eugen, prejudiciul material în sumă de 21500 euro și 20

dolari SUA și a cheltuielilor de judecată în mărime de 2000 lei. În rest, acțiunea

civilă în partea încasării prejudiciului material și moral a fost respinsă.

2

Tudoroglo Anatolie, Chirilov Vladimir, Grigoreț Ion și Jaman Andrian, în luna

aprilie 2011, având intenția unică de a comite atacul asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor în proporții deosebit de mari, l-au urmărit pe cet.

Vartic Eugen, stabilind că el este director al casei de schimb valutar SRL „Anerg

Schimb", amplasată pe str. Independenței, nr.15 mun. Chișinău și zilnic după

serviciu se deplasează la domiciliu, având asupra sa banii obținuți în urma

tranzacțiilor de vânzare - cumpărare a valutei, cât și faptul că acesta locuiește în

scara nr. 2, casa nr. 4 din str. Balcani, mun. Chișinău.

Astfel, la 14 aprilie 2011, aproximativ la ora 18.00, Chirilov Vladimir, fiind

împreună cu Jaman Anton și Balan Andrian, ultimii necunoscând despre

intențiile primului, au stat la pândă lângă casa nr.15 din str. Independenței și, în

momentul când cet. Vartic Eugen a plecat de la casa de schimb valutar, prin

intermediul telefonului mobil pe care l-a luat de la Balan Andrian sub pretextul

că la al său nu are bani pe cont, i-a înștiințat pe Tudoroglo Anatolie, Jaman

Andrian și Grigoreț Ion, care se aflau lângă casa nr. 4 din str. Balcani, mun.

Chișinău. Apoi, Jaman Andrian a stat de pândă la colțul casei victimei, iar când

Vartic Eugen a intrat în scara casei sale, Tudoroglo Anatolie și Grigoreț Ion l-au

atacat și, folosind violență periculoasă pentru viața și sănătatea acestuia, i-au

aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului,

cauzându-i părții vătămate, conform raportului de expertiză nr.1942/D din

08.08.2011, vătămări corporale ușoare, urmate de o dereglare a sănătății de

scurtă durată, după care l-au deposedat de rucsac, în care se aflau 478076,85 lei,

305 dolari SUA, echivalentul a 3550 lei, 22 485 euro, echivalentul 379683,95 lei,

2000 ruble rusești, echivalentul a 827,2 lei, 8760 hrivne ucrainești, echivalentul

a 12791,35 lei, 1712 lei românești, echivalentul a 7032,21 lei, un router pentru

internet de model Belchin cu încărcător de model Samsung la prețul de 20 dolari

SUA, echivalentul a 232,79 lei, cauzându-i părții vătămate Vartic Eugen o pagubă

materială în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 882194,35 lei.

Pentru a pleca de la locul infracțiunii, Grigoreț Ion l-a telefonat pe Pavlov

Maxim, care se afla în sect. Botanica mun. Chișinău cu automobilul prietenei sale

Rotaru Tatiana de model Peugeot 308, cu nr. î. italiene CR 008 JP, și i-a solicitat

să se deplaseze în sect. Buiucani, lângă benzinăria Lukoil, la intersecția cu șos.

Poltava, de unde au părăsit locul comiterii infracțiunii, iar deplasându-se spre

str. Grenoble 130/3, mun. Chișinău, în apropierea localității Durlești, au aruncat

rucsacul sustras de la Vartic Eugen.

Tot, Tudoroglo Anatolie și Chirilov Vladimir, acționând împreună și prin

înțelegere prealabilă cu Burlacu Victor (condamnat prin sentința Judecătoriei

Rîșcani, mun. Chișinău din 01.02.2011 și decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 01.04.2013 în baza art.188 alin.(3 lit. d) Cod penal la 5 ani

3

închisoare), la 04 mai 2011, au întocmit un plan criminal privind sustragerea

prin atac tâlhăresc a bunurilor altei persoane. Astfel, întru realizarea intențiilor

criminale, cu automobilul de model BMW 520, cu nr. î. HN AV 202, condus de

Tudoroglo Anatolie, aceștia s-au deplasat în s. Sculeni, r-nul Ungheni, unde

aproximativ la ora 04.00 Chirilov Vladimir și Burlacu Victor au intrat în

magazinul ÎI „Eugenia Țîuleanu" din str. Iașilor și au procurat trei sticle de bere

și un pachet de semințe, așteptând în ograda magazinului până când în magazin

nu vor fi clienți, apoi pe la ora 05.30, Chirilov Vladimir și Burlacu Victor au intrat

în magazin, unde Burlacu Victor a scos de sub centură un pistol de model

necunoscut, cu care era din timp înarmat și pe care l-a îndreptat spre

vânzătoarea Ciornei Oxana, a tras manșonul închizător, întrebând-o unde sunt

banii, iar Chirilov Vladimir, în acest timp, din aparatul de casă, deschis a sustras

bani în sumă de 1588 lei, după care cu automobilul lui Tudoroglo Anatolie au

părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate o daună materială

în proporții considerabile.

Tot ei, Tudoroglo Anatolie, Chirilov Vladimir și Burlacu Victor, la 09 mai

2011, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă, au întocmit un plan

criminal privind sustragerea prin atac tâlhăresc a bunurilor altei persoane și,

întru realizarea intențiilor criminale, l-au rugat pe Pavlov Ruslan, ca în calitate

de taximetrist, să-i transporte până în or. Ungheni. Ultimul, necunoscând de

intențiile criminale ale acestora, a dat acordul său. Astfel, Tudoroglo Anatolie,

Chirilov Vladimir și Burlacu Victor, cu automobilul de model BMW 520, cu nr. î. E

664 AP, condus de Pavlov Ruslan, s-au deplasat în or. Ungheni, unde au coborât

lângă salonul jocurilor de noroc SRL „Play Manya" din str. V. Alecsandri 2,

solicitându-i lui Pavlov Ruslan să-i aștepte la casa de nunți din centrul orașului.

Aproximativ la orele 03.00, după ce au observat că nu sunt clienți la aparatele de

joc, Tudoroglo Anatolie a rămas afară la pândă, iar Chirilov Vladimir și Burlacu

Victor au intrat în salon, unde Burlacu Victor a scos de sub centură un pistol de

model nestabilit, cu care era înarmat și pe care l-a îndreptat spre operatoarea

Cotovici Aliona și a tras manșonul închizător, lovind-o cu pumnul în regiunea

capului, în rezultatul căruia aceasta a căzut jos, apoi împreună cu Chirilov

Vladimir i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale

corpului, cauzându-i echimoze care, conform raportului de expertiză medico-

legală nr.1943/D din 11.08.2011, se califică ca vătămări corporale fără cauzarea

prejudiciului sănătății. Apoi, Chirilov Vladimir a încercat să-i lege mâinile lui

Cotovici Aliona, iar Burlacu Victor a sustras din aparatul de casă suma de 6340

lei, care aparținea SRL „Play Manya", iar din geanta lui Cotovici Aliona - telefonul

mobil de model Samsung SGH-B520 cu nr. de IMEI 35532602549168, în care se

afla cartela SIM nr.078281545, în sumă de 1000 lei, după care l-au telefonat pe

Pavlov Ruslan spunându-i să iasă la traseul central, de unde i-a luat și s-au întors

4

în or. Chișinău, astfel cauzându-i părților vătămate daune materiale în proporții

considerabile.

Tot, Tudoroglo Anatolie, Chirilov Vladimir, Grigoreț Ion și Burlacu Victor, la

11 mai 2011, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă, au întocmit un

plan criminal privind sustragerea prin atac a bunurilor altei persoane. Întru

realizarea intențiilor criminale Burlacu Victor l-a rugat pe Pavlov Ruslan să-i

transporte cu automobilul de model BMW 520, cu nr. î. E 664 AP până la str.

Petricani, mun. Chișinău. Așa, dânșii la ora 23.00, cu automobilul condus de

Pavlov Ruslan s-au deplasat spre depozitul nr.15 din str. Petricani, mun.

Chișinău, ce aparținea agentului economic SRL „Augur Perla", unde Pavlov

Ruslan a rămas să aștepte, iar Tudoroglo Anatolie, Chirilov Vladimir, Grigoreț

Ion și Burlacu Victor au pătruns în depozitul SRL „Augur Perla", unde Burlacu

Victor a scos de sub centură un pistol de model nestabilit, pe care l-a îndreptat

spre operatoarea Pîntea Natalia, a tras manșonul închizător, a apucat-o de după

gât și a doborât-o la podea cu fața în jos, după care au început să caute mijloace

bănești prin sertare, însă auzind zgomotul unui automobil care s-a apropiat de

depozit, au părăsit locul infracțiunii sustrăgând deschis de pe masă două

telefoane mobile de model Samsung GT-S5239W, cu nr. de IMEI

35457S04M62766, în care se afla cartela SIM cu nr.068326082 la prețul de 2700

lei și Nokia 1202, cu nr. de IMEI 35692003633035, în care se afla cartela SIM cu

nr.069870405 la prețul de 600 lei, cauzându-i părții vătămate Pîntea Natalia un

prejudiciu material considerabil, în sumă totală de 3300 lei.

De către organul de urmărire penală Balan Andrian a fost pus sub învinuire

pentru faptul, că în luna aprilie 2011, acționând cu intenție directă și împreună

cu Tudoroglo Anatolie, Jaman Andrian, Grigoreț Ion, Pavlov Maxim, Chirilov

Vladimir, Pavlov Ruslan, Burlacu Victor și o persoană neidentificată de către

organul de urmărire penală, organizându-se în prealabil, au constituit o

reuniune stabilă de persoane pentru a comite atacuri tâlhărești asupra

persoanelor fizice.

Întru înfăptuirea intențiilor sale Balan Andrian împreună cu Tudoroglo

Anatolie, Jaman Andrian, Grigoreț Ion, Pavlov Maxim, Chirilov Vladimir și o

persoană neidentificată de către organul de urmărire penală, au întocmit un plan

criminal privind atacarea persoanelor în scopul sustragerii bunurilor acestora în

proporții deosebit de mari, împărțind din timp rolurile între ei. Așa, întru

realizarea intenției unice, orientate la comiterea atacului asupra persoanei în

scopul sustragerii bunurilor în proporții deosebit de mari conform rolurilor

împărțite, Tudoroglo Anatolie, Jaman Andrian, Grigoreț Ion și persoana

neidentificată l-au urmărit pe cet.Vartic Eugen, stabilind că el este director al

casei de schimb valutar SRL „Anerg Schimb", amplasată pe str. Independenței,

nr. 15 mun. Chișinău și zilnic după serviciu se deplasează la domiciliu, având

5

asupra sa banii obținuți în urma tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a valutei,

cât și faptul că acesta locuiește în scara nr. 2, casa nr.4 din str. Balcani, mun.

Chișinău. La data de 14.04.2011, aproximativ la ora 18.00, Balan Andrian

împreună cu Chirilov Vladimir au stat de pândă lângă casa nr. 15 din str.

Independenței și la momentul plecării lui Vartic Eugen de la casa de schimb

valutar, prin intermediul telefonului mobil, i-a înștiințat pe Tudoroglo Anatolie,

Jaman Andrian și Grigoreț Ion, care au fost transportați de Pavlov Maxim cu

automobilul de model Peugeot 307, cu nr. î. italiene CR 008 JP, lângă casa nr. 4

din str. Balcani, mun. Chișinău, în continuare, Jaman Andrian a stat de pândă la

colțul casei, iar când Vartic Eugen a intrat în scara casei indicate, Tudoroglo

Anatolie și Grigoreț Ion l-au atacat și, aplicând violență periculoasă pentru viața

și sănătatea acestuia, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în

diferite regiuni ale corpului cauzându-i, conform raportului de expertiză

nr.1942/D din 08.08.2011, vătămări corporale ușoare, urmate de o dereglare a

sănătății de scurtă durată. Apoi, Tudoroglo Anatolie și Grigoreț Ion l-au

deposedat pe Vartic Eugen de rucsacul în care se aflau 478 076,85 lei, 305 dolari

SUA, echivalentul a 3550 lei, 22485 euro, echivalentul 379683,95 lei, 2000 ruble

rusești, echivalentul a 827,2 lei, 8760 hrivne ucrainești, echivalentul a 12791,35

lei, 1712 lei românești, echivalentul a 7032,21 lei, un router pentru internet de

model Belchin cu încărcător de model Samsung la prețul de 20 dolari SUA,

echivalentul a 232,79 lei, astfel cauzându-i părții vătămate Vartic Eugen o daună

materială în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 882194,35 lei, după

care cu automobilul lui Pavlov Maxim au părăsit locul comiterii infracțiunii.

Tot el, Balan Andrian, a fost învinuit, că la 04 mai 2011, acționând împreună

și prin înțelegere prealabilă cu Tudoroglo Anatolie, Chirilov Vladimir și Burlacu

Victor, împărțind rolurile între ei, au întocmit un plan criminal privind

sustragerea prin atac tâlhăresc a bunurilor altei persoane. Astfel, întru realizarea

intențiilor criminale, aceștia cu automobilul de model BMW 520, cu nr. î. HN AV

202, condus de Tudoroglo Anatolie, s-au deplasat în s. Sculeni, r-nul Ungheni,

unde aproximativ la ora 04.00, Chirilov Vladimir și Burlacu Victor au intrat în

magazinul ÎI „Eugenia Țîuleanu" din str. Iașilor, unde au procurat trei sticle de

bere și un pachet de semințe, așteptând în ograda magazinului până când în

magazin nu vor fi clienți. Apoi, pe la ora 05.30, conform rolurilor împărțite,

Chirilov Vladimir a rămas afară la pândă, Tudoroglo Anatolie îi aștepta în

automobil, iar Burlacu Victor împreună cu Balan Andrian, care avea pe față o

cagulă de culoare haki, au intrat în magazin, unde Burlacu Victor a scos de sub

centură un pistol de model necunoscut, cu care era din timp înarmat și pe care

l-a îndreptat spre vânzătoarea Ciornei Oxana, a tras manșonul închizător

întrebând-o unde sunt banii. În acest timp, Balan Andrian, din aparatul de casă,

deschis a sustras bani în sumă de 1588 lei, care aparțin ÎI „Eugenia Țîuleanu",

6

după care cu automobilul lui Tudoroglo Anatolie au părăsit locul comiterii

infracțiunii, cauzându-i părții vătămate daune materiale în proporții

considerabile.

În așa mod, în perioada lunilor aprilie-mai 2011, Balan Andrian, în cadrul

grupului criminal organizat, a contribuit la sustragerea prin atacuri tâlhărești a

bunurilor proprietarilor în sumă totală de 883782, 35 lei, ceea ce constituie

proporții deosebit de mari.

inculpații A.Tudoroglo, V.Chirilov, A.Jaman, I.Grigoreț, avocații V.Tatarciuc,

I.Popescu și T.Robu în numele inculpaților A.Tudoroglo, A.Jaman și V.Chirilov.

3.1. Procurorul, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie condamnați în baza

art.188 alin.(5) Cod penal, și anume A.Tudoroglo, cu aplicarea art. 85 Cod penal,

definitiv la 18 ani închisoare, I.Grigoreț la 14 ani închisoare, V.Chirilov la 14 ani

închisoare, A.Jaman la 12 ani închisoare, A.Balan la 12 ani închisoare, iar

R.Pavlov în baza art. 188 alin. (3) Cod penal la 8 ani închisoare, invocând că

instanța constatând că prin acțiunile sale inculpații au comis infracțiunile

incriminate, neîntemeiat a exclus din învinuirea acestora calificativul "grup

criminal organizat" recalificând acțiunile inculpatului R.Pavlov din prevederile

art. 188 alin.(3) lit. b) în cele ale art. 188 alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, pe

când probele administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în cadrul

judecării cauzei dovedesc integral vinovăția acestora de săvârșirea faptelor

imputate, deoarece aceștia au comis mai multe infracțiuni similare într-un

anumit interval de timp, iar fiecare infracțiune era planificată, organizată și

pregătită detaliat de ei, în acest scop dânșii au închiriat un apartament, unde

aveau loc întâlnirile întru pregătirea infracțiunilor și unde se păstrau armele

folosite la comiterea infracțiunilor și bunurile sustrase, ceea ce demonstrează că

dânșii aveau un înalt grad de coordonare și statornicie, cu desemnarea rolurilor

și funcțiilor membrilor grupului; instanța neîntemeiat l-a achitat pe A.Balan de

comiterea faptelor incriminate, deoarece acesta în cadrul grupului criminal

organizat a contribuit la sustragerea prin atacuri tâlhărești a bunurilor

proprietarilor în sumă totală de 883782,35 lei, ceea ce constituie proporții

deosebit de mari, iar la baza soluției de achitare a luat în considerație doar

declarațiile inculpatului A.Balan și a martorilor R.Balan și O.Ciornei, pe când

acestea urmau a fi apreciate critic, deoarece vin în contradicție cu probele

administrate de organul de urmărire penală și declarațiile inculpatului date la

urmărirea penală, a martorului A.Lungu, cărora instanța nu le-a dat nicio

apreciere.

3.2. Partea vătămată E.Vartic, a solicitat casarea sentinței în latura civilă și

pronunțarea unei noi hotărâri în partea dată, prin care să fie admisă integral

7

acțiunea civilă și dispusă încasarea în beneficiul său de la inculpați prejudiciul

material în sumă de 881194,35 lei, prejudiciul moral în sumă de 500000 lei și

cheltuielile de judecată în sumă de 3500 lei, invocând că instanța neîntemeiat a

dispus încasarea în folosul lui doar a sumei de 21500 euro cu titlu de prejudiciu

material, în rest respingând acțiunea civilă, constatând că restul mijloacelor

bănești nu aparțineau lui, dar persoanei juridice SRL"Anger Schimb" a cărui

director și fondator este E.Vartic.

3.3. Avocatul V.Tatarciuc în numele inculpatului A.Tudoroglo și inculpatul,

au solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri de

achitare, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat, cu respingerea acțiunii

civile înaintate de E.Vartic și anularea încheierii, prin care a fost respins

demersul cu privire la administrarea probelor și excluderea din listă a acestora,

argumentând că instanța neîntemeiat l-a recunoscut vinovat pe inculpat pentru

faptele de care a fost învinuit, deoarece probele administrate de organul de

urmărire penală, care au stat la baza soluției instanței, au fost dobândite cu

încălcarea normelor de procedură penală, prin ce a fost încălcat dreptul

inculpatului la un proces contradictoriu; instanța în partea motivată a sentinței a

exclus semnul calificativ din învinuirea inculpatului „săvârșirea infracțiunii de

un grup criminal organizat", însă în partea rezolutivă a acesteia, contrar

prevederilor art. 396 pct. 2) Cod de procedură penal nu s-a expus asupra acestui

capăt de învinuire; incorect instanța a constatat, că inculpatul a săvârșit trei

episoade de atacuri tâlhărești cu aplicarea armei de foc, cu ajutorul căreia

deposedau proprietarii de bunurile materiale, cauzându-le prejudicii materiale

considerabile, deoarece niciuna din aceste părți vătămate nu a înaintat acțiune

civilă, iar pistolul cu care ar fi fost atacate părțile vătămate nu a fost recunoscut

de acestea, iar conform raportului de expertiză s-a constatat că pistolul nu este

armă de foc, ci brichetă; instanța a lăsat fără apreciere declarațiile inculpaților

A.Jaman și V.Chirilov, care au afirmat că au fost amenințați și duși în eroare de

către colaboratorii organului de urmărire penală să confirme faptul că

A.Tudoroglo și alții au luat parte la comiterea atacului tâlhăresc în privința lui

E.Vartic, pe când infracțiunea a fost comisă doar de către ei doi; instanța

neîntemeiat a pus la baza soluției de condamnare doar declarațiile părții

vătămate E.Vartic, a martorilor I.Triboi, M.Triboi, I.Vartic, I.Colun, pe când

acestea urmau a fi apreciate critic, din motiv că martorii sunt rude cu partea

vătămată și au dat declarații cu scopul de a-i crea o situație favorabilă lui

E.Vartic și neîntemeiat a luat în considerație declarațiile date de E.Vartic la

14.04.2011 și 15.04.2011, pe când procesul penal a fost pornit la 17.04.2011, în

care ultimul a afirmat că nu poate să identifice persoanele care l-au atacat, din

motiv că aceștia purtau cagule pe cap și era întuneric în scara blocului;

neîntemeiat a fost admisă de instanță și acțiunea civilă a lui E.Vartic.

8

3.4. Avocatul I.Popescu în numele inculpatului A.Jaman și inculpatul, au

solicitat casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

acțiunile sale să fie reîncadrate din prevederile art. 188 alin. (5) Cod penal în

cele ale art. 187 alin. (5) Cod penal, iar pedeapsa să-i fie stabilită cu aplicarea art.

79 Cod penal, pe motiv că recunoaște parțial vina, însă consideră că neîntemeiat

a fost condamnat pentru tâlhărie, deoarece suma sustrasă de la partea vătămată

E.Vartic constituia 17000 euro, în momentul sustragerii nu a aplicat violență

periculoasă pentru viața și sănătatea acestuia, nu l-a amenințat cu aplicarea unei

asemenea violențe, ori cu aplicarea armei; instanța nu a ținut seama că acuzarea,

atât în cadrul urmăririi penale, cât și în cadrul cercetării judecătorești nu a

prezentat probe ce ar dovedi vinovăția lui în cele incriminate, și anume în

amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea

persoanei în scopul deposedării de bunuri; instanța nu a luat în considerație că

inculpatul nu și-a susținut declarațiile date la urmărirea penală, privind

participarea inculpaților A.Tudorglo și I.Grigoreț la săvîrșirea infracțiunii

încriminate, susținând că a fost influențat de colaboratorii de poliție să declare

astfel în scopul eliberării sale, că infracțiunea în privința părții vătămate E.Vartic

a fost comisă împreună cu V.Chirilov, căruia și i-a venit ideea de a deposeda

partea vătămată de bani, iar în ziua sustragerii, în rucsacul acestuia erau bani în

sumă de 17000 euro de diferite valute; instanța neîntemeiat a admis acțiunea

civilă nefiind prezentate probe în confirmarea faptului, că acesta ar fi avut 21500

euro; instanța la baza soluției de condamnare urma să nu-și întemeieze

concluziile doar pe declarațiile părții vătămate, care urmau a fi apreciate critic;

instanța a lăsat fără apreciere raportul de expertiză medico-legală, prin care

părții vătămate i-au fost cauzate doar leziuni corporale ușoare, care potrivit

Regulamentului de apreciere medico-legală a gravității vătămării corporale, nu

sunt periculoase pentru viața și sănătatea persoanei și că în cauză nu a fost

depistat și ridicat obiectul folosit în calitate de armă în momentul comiterii

infracțiunii, prin urmare instanța a dat faptei săvârșite o încadrare juridică

greșită.

3.5. Avocatul T.Robu în numele inculpatului V.Chirilov și inculpatul, au

solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunile

inculpatului să fie reîncadrate din prevederile art. 188 alin. (5) în cele ale

art.187 alin. (5) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse mai blânde, deoarece cea

aplicată este prea aspră, la care instanța nu a ținut cont de faptul că dânsul și-a

recunoscut vina pentru fapta comisă, se căiește sincer de cele săvârșite, că

anterior nu a fost tras la răspundere penală și este de acord să restituie

prejudiciul material cauzat.

3.6. Inculpatul I.Grigoreț, a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei

hotărâri de achitare, deoarece nu a comis fapta de care este învinuit, organul de

9

urmărire penală nu a prezentat probe prin care s-ar fi demonstrat vinovăția sa,

iar instanța și-a întemeiat concluziile doar pe declarațiile părții vătămate

E.Vartic.

2013, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de avocații V.Tatarciuc,

I.Popescu și T.Robu în numele inculpaților A.Tudoroglo, A.Jaman și V.Chirilov, de

inculpații A.Tudoroglo, A.Jaman și V.Chirilov și I.Grigoreț, și admise apelurile

declarate de procuror și partea vătămată E.Vartic, casată parțial sentința și

pronunțată o nouă hotărâre în privința inculpatului Balan Andrian, care a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 188 alin. (5) Cod penal la 10 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial, încasându-se de la A.Tudoroglo,

A.Jaman, V.Chirilov, A.Balan, în mod solidar, în beneficiul lui E.Vartic a

prejudiciului material în sumă de 478076,85 lei, 305 dolari SUA, 22485 euro,

2000 ruble rusești, 8760 hrivne ucrainești și 1712 lei românești, la data

executării, a prejudiciului moral în sumă de 10000 lei și a cheltuielilor de

judecată în sumă de 3500 lei. În rest, sentința a fost menținută.

Andrian, în luna aprilie 2011, acționând cu intenție directă, împreună cu

Tudoroglo Anatolie, Jaman Andrian, Grigoreț Ion, Pavlov Maxim, Chirilov

Vladimir, Pavlov Ruslan, Burlacu Victor și o persoană neidentificată de către

organul de urmărire penală, organizându-se în prealabil, au constituit o

reuniune stabilă de persoane pentru a comite atacuri tâlhărești asupra

persoanelor fizice.

Întru înfăptuirea intențiilor sale Balan Andrian împreună cu Tudoroglo

Anatolie, Jaman Andrian, Grigoreț Ion, Pavlov Maxim, Chirilov Vladimir și o

persoană neidentificată de către organul de urmărire penală, au întocmit un plan

criminal privind atacarea persoanelor în scopul sustragerii bunurilor acestora în

proporții deosebit de mari, împărțind din timp rolurile între ei. Așa, întru

realizarea intenției unice, orientate la comiterea atacului asupra persoanei în

scopul sustragerii bunurilor în proporții deosebit de mari conform rolurilor

împărțite, Tudoroglo Anatolie, Jaman Andrian, Grigoreț Ion și persoana

neidentificată l-au urmărit pe cet. Vartic Eugen, stabilind că el este director al

casei de schimb valutar SRL „Anerg Schimb", amplasată pe str. Independenței,

nr. 15 mun. Chișinău și zilnic după serviciu se deplasează la domiciliu, avînd

asupra sa banii obținuți în urma tranzacțiilor de vânzare - cumpărare a valutei,

cât și faptul că acesta locuiește în scara nr.2, casa nr.4 din str. Balcani, mun.

Chișinău. La 14.04.2011, aproximativ la ora 18.00, Balan Andrian împreună cu

Chirilov Vladimir au stat de pândă lângă casa nr. 15 din str. Independenței și la

momentul plecării lui Vartic Eugen de la casa de schimb valutar, prin

10

intermediul telefonului mobil, i-a înștiințat pe Tudoroglo Anatolie, Jaman

Andrian și Grigoreț Ion, care au fost transportați de Pavlov Maxim cu

automobilul de model Peugeot 307, cu nr. î. italiene CR 008 JP, lângă casa nr. 4

din str. Balcani, mun. Chișinău. În continuare, Jaman Andrian a stat de pândă la

colțul casei, iar când Vartic Eugen a intrat în scara casei indicate, Tudoroglo

Anatolie și Grigoreț Ion l-au atacat și, aplicând violență periculoasă pentru viața

și sănătatea acestuia, i-au aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele în

diferite regiuni ale corpului cauzându-i, conform raportului de expertiză

nr.1942/D din 08.08.2011, vătămări corporale ușoare, urmate de o dereglare a

sănătății de scurtă durată, după care Tudoroglo Anatolie și Grigoreț Ion l-au

deposedat pe Vartic Eugen de rucsacul în care se aflau 478076,85 lei, 305 dolari

SUA, echivalentul a 3550 lei, 22485 euro, echivalentul 379683,95 lei, 2000 ruble

rusești, echivalentul a 827,2 lei, 8760 hrivne ucrainești, echivalentul a 12791,35

lei, 1712 lei românești, echivalentul a 7032,21 lei, un router pentru internet de

model Belchin cu încărcător de model Samsung la prețul de 20 dolari SUA,

echivalentul a 232,79 lei, astfel cauzându-i părții vătămate Vartic Eugen o daună

materială în proporții deosebit de mari, în sumă totală de 882194,35 lei, după

care cu automobilul lui Pavlov Maxim au părăsit locul comiterii infracțiunii.

Tot el, Balan Andrian, la 04 mai 2011, acționând împreună și prin înțelegere

prealabilă cu Tudoroglo Anatolie, Chirilov Vladimir și Burlacu Victor, împărțind

rolurile între ei, au întocmit un plan criminal privind sustragerea prin atac

tâlhăresc a bunurilor altei persoane. Întru realizarea intențiilor criminale,

aceștia cu automobilul de model BMW 520, cu nr. î. HN AV 202, condus de

Tudoroglo Anatolie, s-au deplasat în s. Sculeni, r-nul Ungheni, unde aproximativ

la ora 04.00, Chirilov Vladimir și Burlacu Victor au intrat în magazinul II

„Eugenia Țîuleanu" din str. Iașilor, unde au procurat trei sticle de bere și un

pachet de semințe, așteptând în ograda magazinului până când în magazin nu

vor fi clienți. Apoi, pe la ora 05.30, conform rolurilor împărțite, Chirilov Vladimir

a rămas afară la pândă, Tudoroglo Anatolie îi aștepta în automobil, iar Burlacu

Victor împreună cu Balan Andrian, care avea pe față o cagulă de culoare haki, au

intrat în magazin, unde Burlacu Victor a scos de sub centură un pistol de model

necunoscut, cu care era din timp înarmat și pe care l-a îndreptat spre

vânzătoarea Ciornei Oxana, a tras manșonul închizător, întrebând-o unde sunt

banii. În acest timp, Balan Andrian, din aparatul de casă, deschis a sustras bani în

sumă de 1588 lei, care aparțin II „Eugenia Țîuleanu", după care cu automobilul

lui Tudoroglo Anatolie au părăsit locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții

vătămate daune materiale în proporții considerabile.

În așa mod, în perioada lunilor aprilie-mai 2011, Balan Andrian, în cadrul

grupului criminal organizat, a contribuit la sustragerea prin atacuri tâlhărești a

11

bunurilor proprietarilor în sumă totală de 883782, 35 lei, ceea ce constituie

proporții deosebit de mari.

Instanța de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe

baza probelor examinate de prima instanță, totodată audiind suplimentar

inculpații A.Tudoroglo, V.Chirilov, A.Jaman, I.Grigoreț, A.Balan, R.Pavlov, a

conchis că vinovăția lor de săvârșirea infracțiunilor incriminate a fost dovedită

pe deplin prin depozițiile părților vătămate E.Vartic, N.Pîntea, A.Cotovici,

A.Smolovic, O.Ciornei, E.Țîuleanu, a martorilor A.Lungu, A.Jaman, I.Robu, I.Vartic,

Gh.Apostu, Ig.Brițchi, N.Erhan, T.Rotaru, V.Tudoroglo, V.Tudoroglo, I.Colun,

M.Triboi, I.Triboi, R.Balan, E.Cudlea, cît și probele scrise - procesele-verbale de

cercetare la fața locului din 11.05.2011 și tabelul fotografic, de examinare și

cercetare a descifrărilor convorbirilor telefonice, de recunoaștere a persoanei

din 20.07.2011, de percheziție la domiciliul lui R.Pavlov, de ridicare din

12.05.2011, raportul de expertiză nr.40 din 20.07.2011, care analizate în

ansamblu dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților A.Tudorglo, V.Chirilov,

A.Jaman, I.Grigoreț, A.Balan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin.

(5) Cod penal și a lui R.Pavlov în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188

alin. (2) lit. b), d), e), f) Cod penal, acțiuni ce au primit o încadrare juridică justă.

Instanța a considerat neîntemeiate afirmațiile inculpaților A.Tudoroglo,

I.Grigoreț și A.Jaman, A.Balan, precum că nu au atacat părțile vătămate și au

aplicat violență în privința acestora, de rînd ce vinovăția lor a fost dovedită pe

deplin prin probe pertinente, concludente, veridice și utile, iar acțiunile

inculpaților corect au fost încadrate în baza art. 188 alin.(5) Cod penal - tâlhăria,

adică atacul săvârșit asupra unei persoane, cu scopul sustragerii bunurilor,

însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate și

de amenințare cu aplicarea unei asemenea violențe, prin pătrundere în încăpere,

cu aplicarea armei, în proporții deosebit de mari, iar ale lui R.Pavlov - în baza art.

188 alin.(2) lit. b), d), e), f) Cod penal - tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei

persoanei în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru

viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, cu aplicarea armei de foc, prin pătrundere în încăpere,

săvârșită de două sau mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, fiind exclus din acțiunile inculpaților calificativul - „grup criminal

organizat".

De asemenea, instanța de apel a conchis, că declarațiile inculpatului A.

Balan, referitor la nevinovăția sa, au fost combătute prin probele administrate la

cauză, care nu au fost apreciate de prima instanță la justa valoare și că vinovăția

acestuia se mai confirmă prin descifrările convorbirilor telefonice ale

inculpatului din 03 și 04 mai 2011, prin care se demonstrează că dânsul la 03

mai 2011 nu s-a deplasat în or. Ungheni cu trenul de la ora 17.45, deoarece până

12

la 23.43 s-a aflat în mun. Chișinău, ceea ce dovedește complicitatea acestuia la

comiterea atacurilor tâlhărești în privința părților vătămate E.Vartic și O.Ciornei.

Instanța de apel a apreciat critic declarațiile martorilor R.Balan și D.Strug,

deoarece vin în contradicție cu restul probelor, care sunt pertinente,

concludente și utile, ce au fost administrate în conformitate cu prevederile

legale, corect puse la baza soluției de condamnare.

În opinia instanței de apel, vinovăția inculpaților se mai dovedește prin

sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 01.02.2011 în privința lui

V.Burlacu adoptată în baza acordului de recunoaștere a vinovăției și prin decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01.02.2013, cât și declarațiile

inculpatului V.Burlacu.

Totodată, instanța de apel, reieșind din circumstanțele cauzei, având în

vedere recunoașterea parțială a vinei de către V.Chirilov și A.Jaman, a conchis că

pedeapsa stabilită de prima instanță acestora, cât și lui A.Tudoroglo și I.Grigoreț

este un corectă, iar la stabilirea pedepsei lui A.Balan, ținând seama de

prevederile art. 75, 76 Cod penal, precum și de lipsa antecedentelor penale, că

inculpatul a fost angajat în câmpul muncii, a conchis că corijarea și reeducarea

lui poate avea loc doar în condițiile privării de libertate.

Cu referire la apelul părții vătămate referitor la încasarea prejudiciului

material, moral și a cheltuielilor de judecată, instanța de apel a conchis că acesta

este unul fondat, urmând a fi admisă acțiunea civilă în mărimea solicitată, în

afară de prejudiciul moral, considerând mărimea acestuia de 100000 lei,

solicitată de partea vătămată, exagerată, ce nu corespunde gradului suferințelor

fizice și psihice suportate, apreciindu-l la suma de 10000 lei.

procurorul, avocații V.Tatarciuc, I.Popescu, T.Robu, A.Briceac, V.Caldîba în

numele inculpaților A.Tudoroglo, A.Jaman,V.Chirilov, A.Balan, I.Grigoreț și

inculpatul V.Chirilov.

6.1. Procurorul, invocând temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct.6),

10), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu dispunerea

rejudecării cauzei de aceeași instanță, deoarece instanța de apel a emis o

hotărâre cu încălcarea prevederilor art. 394 alin. (2) pct. 2) și 3) Cod de

procedură penală, deoarece nu a cercetat pe deplin toate probele prezentate de

procuror în susținerea acuzării, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, nu a indicat motivul respingerii probelor, care confirmă faptul,

că inculpații au acționat ca grup criminal organizat, neîntemeiat excluzând din

învinuirea acestora calificativul dat, deoarece infracțiunile au fost comise într-un

interval îndelungat de timp, fiecare infracțiune fiind planificată, organizată și

pregătită detaliat, având un grad înalt de coordonare și statornicie, cu

desemnarea rolurilor și funcțiilor membrilor grupului, în acest scop dânșii au

13

închiriat și un apartament, unde se reuneau și planificau săvârșirea

infracțiunilor, păstrau obiectele sustrase și arma folosită de ei la comiterea

faptelor incriminate; instanța de apel nu s-a expus asupra motivului aplicării

prevederilor art. 79, 90 Cod penal în privința inculpatului R.Pavlov și nu a

corectat eroarea primei instanțe, care fără a stabili în privința ultimului careva

circumstanțe excepționale, i-a stabilit o pedeapsă sub limita minimă prevăzută

de sancțiunea normei penale de care a fost recunoscut vinovat, ceea ce

contravine prevederilor art. 394 alin. (2) pct. 3) Cod de procedură penală.

6.2. Avocatul V.Tatarciuc în numele inculpatului A.Tudoroglo, invocând

temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea hotărârilor pronunțate în cauză și pronunțarea unei hotărâri de

achitare, pe motiv, că instanțele au adoptat hotărâri nemotivate, bazate pe

presupuneri, pe probe neadmisibile și declarațiile părților vătămate

contradictorii, niciuna din părțile vătămate nu a recunoscut, că au fost atacate

anume cu pistolul ridicat de la R.Pavlov, mai mult că pistolul ridicat nu era armă

de foc, dar brichetă; instanțele nu au dat nicio apreciere declarațiilor lui A.Jaman

și V.Chirilov, care au declarat că au fost amenințați să indice că infracțiunea a

fost comisă împreună cu A.Tudoroglo și I.Grigoreț; instanța a admis acțiunea

civilă integral doar pe presupuneri, fără a avea careva probe incontestabile

referitor la suma sustrasă; instanța de apel și-a bazat concluziile privind

vinovăția inculpatului pe probe inadmisibile, dobândite cu încălcarea esențială a

normelor de procedură penală privind admisibilitatea probelor.

6.3. Avocatul I.Popescu în numele inculpatului A.Jaman, invocând temeiurile

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de aceeași

instanță, pe motiv că a fost adoptată în baza unor probe contradictorii, bazate

doar pe presupuneri și în lipsa unor dovezi incontestabile ce ar confirma

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate; nu și-a găsit

confirmare faptul că inculpații au folosit un obiect în calitate de armă, iar potrivit

raportului de expertiză medico-legală lui E.Vartic i-au fost cauzate vătămări

corporale ușoare, astfel instanțele au dat o încadrare juridică greșită acțiunilor

inculpatului, care urmează a fi reîncadrate în prevederile art. 187 alin. (5) Cod

penal și stabilirea unei pedepse cu aplicarea art. 79 și 90 Cod penal.

6.4. Avocatul T.Robu în numele inculpatului V.Chirilov și inculpatul, au

solicitat casarea deciziei de apel și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

acțiunile inculpatului să fie reîncadrate în prevederile art. 187 alin. (5) Cod

penal și, cu aplicarea art. 79 Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă,

deoarece a recunoscut vina, s-a căit de cele comise, se caracterizează pozitiv,

este tânăr și anterior nu a fost condamnat, la săvârșirea infracțiunilor nu a fost

14

aplicată arma de foc, nu a aplicat violență periculoasă pentru viața și sănătatea

părților vătămate și nu a amenințat cu astfel de violență.

6.5. Avocatul A. Briceac în numele inculpatului A.Balan, a solicitat casarea

deciziei, cu menținerea sentinței, pe motiv că concluzia instanței de apel este

bazată pe presupuneri, deoarece în cauză lipsesc probe pertinente ce ar

demonstra vinovăția lui A.Balan în comiterea infracțiunii incriminate, iar acelea

la care a făcut referire instanța de apel nicidecum nu demonstrează vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate, ci dimpotrivă infirmă

participarea lui la comiterea faptei din 04.05.2011 și 14.04.2011, și anume

declarațiile atât ale lui A.Balan, cât și a inculpaților V.Chirilov, A.Jaman,

procesele-verbale de prezentare spre recunoaștere din 24.06.2011 și

20.07.2011, raportul de expertiză dactiloscopică a amprentelor digitale,

declarațiile părții vătămate O.Ciornei, a martorului R.Balan, cărora instanța de

apel neîntemeiat le-a dat o apreciere critică și care analizate în ansamblu, denotă

că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

6.6. Avocatul V.Caldîba în numele inculpatului I.Grigoreț, invocând

temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea atât a sentinței, cât și a deciziei, cu pronunțarea unei hotărâri de

achitare, pe motiv că ansamblul de probe prezentate de partea acuzării și

acceptate necondiționat de instanțele de fond, nu confirmă existența nici a

chestiunilor de fapt, nici de drept necesare întru recunoașterea lui I.Grigoreț

vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5) Cod penal,

nefiind dovedite circumstanțele pe care se întemeiază concluziile de vinovăție,

cât și din cauza erorilor procesuale comise în cauză; instanțele de fond au dat o

încadrare juridică greșită acțiunilor inculpatului și nu au ținut seama că

I.Grigoreț, potrivit ordonanței din 21.07.2011, a fost pus sub învinuire în baza

art. 42 alin.(2), 187 alin.(5) Cod penal, ca apoi să fie recunoscut vinovat în baza

art. 188 alin.(5) Cod penal, pe când de către inculpat nu a fost realizată latura

obiectivă a infracțiunii de tâlhărie, deoarece lipsește atacul însoțit de violența

periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, reieșind din raportul

de expertiză medico-legală nr.1609 din 16.04.2011 și 1942/D din 16.08.2011 a

părții vătămate, prin care s-a stabilit o dereglare a sănătății de scurtă durată și în

baza acestui criteriu, aceste vătămări corporale au fost calificate ca ușoare, ceea

ce denotă lipsa unui pericol real pentru viața sau sănătatea persoanei; acțiunile

procesuale au fost efectuate cu încălcarea prevederilor art.116 Cod de procedură

penală, deoarece până la prezentarea spre recunoaștere a persoanei, partea

vătămată nu a fost audiată asupra semnelor și particularităților distinctive, după

care ar putea eventual s-o recunoască, acesta a fost adus la cunoștință și

contrasemnat de I.Grigoreț, la acest act procesual nu au fost anexate fotografiile

15

persoanelor prezentate spre recunoaștere și nici nu a fost semnat de ofițerul

care a întocmit actul.

septembrie 2014, au fost admise recursurile ordinare declarate de procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Gavriliță Vitalie și avocații

Tatarciuc Victor, Popescu Ion, Robu Tatiana, Caldîba Vitalie și Briceac Andrian în

numele inculpaților Tudoroglo Anatolie, Jaman Andrian, Chirilov Vladimir,

Grigoreț Ion, Balan Andrian și a inculpatului Chirilov Vladimir, casată total

decizia instanței de apel și dispusă rejudecarea cauzei în aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

apel a admis erori procesuale, care nu pot fi corectate în ordinea procedurii de

recurs ordinar și anume nepronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în

apelurile declarate în susținerea cerințelor privind casarea hotărârii primei

instanțe sau s-a pronunțat arbitrar, fără o argumentare cuvenită, și anume

asupra:

- motivelor invocate în apelul procurorului, privind netemeinicia excluderii

din învinuirea inculpaților a semnului calificativ „grup criminal organizat",

solicitând ca acesta să fie reținut în învinuirea inculpaților și la pronunțarea

hotărârii să se țină cont de sentința pronunțată în privința lui V.Burlacu, cît și

acordul de recunoaștere a vinovăției și declarațiile acestuia;

- motivelor invocate în apelul avocatului V.Tatarciuc, referitor la faptul că

instanțele nu au luat în considerație că în procesul săvârșirii infracțiunilor

inculpații nu au aplicat careva obiecte adaptate în calitate de armă în scopul

deposedării părților vătămate de bunurile materiale; - că instanța a lăsat fără

apreciere declarațiile inculpaților A.Jaman și V.Chirilov, care au afirmat că au

fost amenințați de colaboratorii organului de urmărire penală să confirme faptul

că A.Tudoroglo și alții au luat parte la comiterea atacului tâlhăresc în privința lui

E.Vartic, pe când acesta a fost comis doar de ei doi; - că instanța neîntemeiat a

luat în considerație declarațiile date de E.Vartic la 14.04.2011 și 15.04.2011, pe

cînd procesul penal a fost pornit la 17.04.2011; - că instanța neîntemeiat a admis

și acțiunea civilă înaintată de partea vătămată E.Vartic, deoarece acesta nu a

adus probe verosimile în confirmarea sumei sustrase;

- motivelor invocate în apelul avocatului I.Popescu, privind netemeinicia

concluziilor instanței, precum că în momentul sustragerii inculpatul A.Jaman ar

fi aplicat violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, și

anume în privința părții vătămate E.Vartic; - că faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită, deoarece instanța neîntemeiat pe episodul lui E.Vartic

l-a recunoscut vinovat în baza art. 188 Cod penal, neținând seama de raportul de

expertiză medico-legală, prin care părții vătămate i-au fost cauzate doar leziuni

16

corporale ușoare ce, potrivit Regulamentului de apreciere medico-legală a

gravității vătămării corporale, nu sunt periculoase pentru viața și sănătatea

persoanei, astfel că acțiunile lui urmau corect a fi încadrate în baza art. 187 Cod

penal; - că inculpatul a fost influențat de colaboratorii de poliție să declare că la

săvârșirea crimei au participat și inculpații A.Tudoroglo și I.Grigoreț; - că partea

vătămată E.Vartic nu a confirmat prin careva probe că în rucsac în ziua

sustragerii s-au aflat bani în sumă de 21000 euro, cum a fost dispusă spre

încasare; - că instanța incorect a constatat că inculpații au folosit arma de foc la

săvârșirea infracțiunilor pe celelalte episoade, de rând ce aceasta nu a fost

depistată;

- motivelor invocate în apelul avocatului T.Robu, referitor la faptul că

instanța nu a reținut raportul de expertiză nr.1942/D din 08.08.2011, prin care

părții vătămate E.Vartic i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare, urmată de o

dereglare a sănătății de scurtă durată și în asemenea situație acțiunile

inculpatului V.Chirilov, care și-a recunoscut fapta, incorect au fost calificate în

baza art.188 alin.(5) Cod penal, pe când urmau a fi încadrate corect în baza art.

187 alin. (5) Cod penal; - că instanța incorect a admis acțiunea civilă a părții

vătămate E.Vartic în mărime de 21500 euro, bazându-se doar pe declarațiile lui

I.Colun, care a confirmat că i-ar fi transmis lui E.Vartic suma dată de bani, în lipsa

unui înscris ce ar fi confirmat faptul dat.

Astfel, Colegiul penal a constatat, că instanța de apel, unilateral a examinat

probele administrate, fără ca acestea să fie minuțios cercetate, analizate și

apreciate în ansamblu cu alte probe, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de

procedură penală, care în opinia procurorului confirmă vinovăția inculpaților în

cele incriminate, și anume că aceștia au comis infracțiunea în cadrul grupului

criminal organizat, iar în opinia avocaților și inculpaților - că acțiunile acestora

urmează a fi calificate în baza art. 187 Cod penal, prin urmare nu au fost

înlăturate incertitudinile ridicate de procuror și partea apărării în recurs.

De asemenea, instanța de apel, reieșind din probele administrate în cauză, a

conchis că prin acestea se demonstrează vinovăția inculpatului A.Balan de

comiterea faptelor de care a fost acuzat, calificând acțiunile acestuia în baza art.

188 alin.(5) Cod penal, ca tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau

sănătatea persoanei agresate sau de amenințare cu aplicarea unei asemenea

violențe, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei, în proporții deosebit

de mari. Totodată, a constatat fapta comisă de acesta împreună cu inculpații

A.Tudoroglo, V.Chirilov, A.Jaman, I.Grigoreț și R.Pavlov, așa cum i-a fost înaintată

învinuirea, adică că „în perioada lunilor aprilie-mai 2011, Balan Andrian în

cadrul grupului criminal organizat, a contribuit la sustragerea prin atacuri

17

tâlhărești a bunurilor proprietarilor în sumă totală de 883782,35 lei, ce

constituie proporții deosebit de mari".

Astfel, concluziile instanței de apel la acest capitol sunt contradictorii,

inclusiv în raport și cu calificarea acțiunilor celorlalți inculpați, din învinuirea

cărora a fost exclus semnul calificativ "grup criminal organizat".

Instanța de apel, menținând sentința primei instanțe pe episodul părții

vătămate E.Vartic, prin care acțiunile inculpaților A.Tudoroglo, V.Chirilov,

A.Jaman, I.Grigoreț au fost încadrate în baza art. 188 alin.(5) Cod penal, iar a lui

R.Pavlov reîncadrate în baza art. 188 alin.(2) lit. b), d), e), f) Cod penal, și l-a

recunoscut vinovat și condamnat pe A.Balan în baza art. 188 alin.(5) Cod penal,

nu s-a pronunțat asupra argumentelor avocaților și inculpaților cu privire la

încadrarea juridică greșită a faptelor acestora.

Reieșind din materialelor cauzei s-a constatat că, potrivit concluziilor

rapoartelor de expertiză nr.1609 din 16.04.2011 și nr.1942/D din 16.08.2011 a

părții vătămate E.Vartic, a fost stabilită doar o dereglare a sănătății de scurtă

durată, în baza cărui criteriu aceste leziuni corporale au fost calificate ca

vătămări corporale ușoare.

Astfel, instanța de apel, respingând apelurile părții apărării la acest capitol,

nu a ținut cont de Recomandarea Curții Supreme de Justiție nr.51 „Cu privire la

aplicarea semnului calificativ al art. 188 alin. (1) Cod penal".

Colegiul penal a stabilit, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

motivelor invocate de procuror referitor la faptul că prima instanță, la stabilirea

pedepsei inculpatului R.Pavlov, nu a argumentat aplicarea prevederilor art.79,

90 Cod penal - aplicarea pedepsei sub limita minimă prevăzută de lege, că nu a

stabilit și indicat care circumstanțe legate de persoana inculpatului le consideră

excepționale și oferă dreptul de a-i numi acestuia pedeapsa sub limita minimă

prevăzută de lege. Prin urmare, stabilindu-se, că concluziile instanței de apel în

ce privește corectitudinea individualizării pedepsei inculpatului R.Pavlov sunt

pripite.

Astfel, Colegiul penal a conchis că instanța de apel la judecarea apelurilor a

comis erori de drept, prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile

procurorului, a avocaților, cât și a inculpaților, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția adoptată.

La noua rejudecare a cauzei instanța de apel urmând să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de

casare a soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de

procedură penală, să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o

apreciere obiectivă probelor administrate în cauză, având în vedere prevederile

art. 93, 95, 101 Cod de procedură penală, să se pronunțe asupra tuturor

18

motivelor invocate în apel, cât și cele în recurs, și în dependență de datele

obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să

corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.

2015 au fost admis parțial apelurile declarate de procuror și de partea vătămată

Eugen Vartic, au fost admise parțial, din alte motive, apelurile declarate de

avocatul V. Tatarciuc în numele inculpatului A.Tudoroglo, de inculpații

A.Tudoroglo, V.Chirilov, A.Jaman, I.Grigoreț, au fost admise apelurile declarate

de avocatul T.Robu în numele inculpatului V.Chirilov, de avocatul I. Popescu în

numele inculpatului A. Jaman. și prin efect extensiv și în privința inculpaților

A.Tudoroglo, I.Grigoreț, și A.Balan pe episodul din 14.04.2011, casată parțial

sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care:

Tudoroglo Anatolie a fost recunoscut vinovat și condamnat, pe episodul din

14.04.2011, în baza art. 187 alin.(5) Cod penal, la 12 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis; pe episodul din 04.05.2011, în baza art.

188 alin.(3) lit. b) Cod penal, la 10 ani închisoare; pe episodul din 09.05.2011, în

baza art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 10 ani închisoare; pe episodul din

11.05.2011, în baza art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 10 ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prevăzute la art.

187 alin.(5) Cod penal și art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal, prin cumul parțial a

pedepselor, inculpatului Tudoroglo Anatolie i-a fost stabilită pedeapsă definitivă

de 14 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Conform art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, i-a fost adăugată parțial

la pedeapsa numită, partea neexecutată a pedepsei stabilită prin sentința

Judecătoriei Hâncești din 17.09.2010, stabilindu-i inculpatului Tudoroglo

Anatolie pedeapsă definitivă de 15 ani închisoare, cu executare în penitenciar de

tip închis.

Termenul executării pedepsei inculpatului Tudoroglo Anatolie fiind calculat

din data de 16.11.2015 cu includerea în termenul de pedeapsă perioada

deținerii în stare de arest de la 19.07.2011 până la 16.11.2015, menținând în

privința acestuia măsura de reprimare - arestul.

Chirilov Vladimir, a fost recunoscut vinovat și condamnat, pe episodul din

14.04.2011, în baza art. 187 alin.(5) Cod penal, la 12 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis; pe episodul din 04.05.2011, în baza art.

188 alin.(3) lit. b) Cod penal, la 10 ani închisoare; pe episodul din 09.05.2011, în

baza art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 10 ani închisoare; pe episodul din

11.05.2011, în baza art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 10 ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prevăzute la art.

187 alin.(5) Cod penal și art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal, prin cumul parțial a

19

pedepselor, inculpatului Chirilov Vladimir i-a fost stabilită pedeapsă definitivă

de 13 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Termenul executării pedepsei inculpatului Chirilov Vladimir fiind calculat

din data de 16.11.2015 cu includerea în termenul de pedeapsă perioada

deținerii în stare de arest de la 19.07.2011 până la 16.11.2015, menținând în

privința acestuia măsura de reprimare - arestul.

Balan Andrian, a fost recunoscut vinovat și condamnat, pe episodul din

14.04.2011, în baza art. 187 alin.(5) Cod penal, la 12 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis; pe episodul din 04.05.2011, în baza art.

188 alin.(3) lit. b) Cod penal, la 10 ani închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prevăzute la art.

187 alin.(5) Cod penal și art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal, prin cumul parțial a

pedepselor, Balan Andrian i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 13 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Termenul executării pedepsei în privința inculpatului Balan Andrian

urmând a fi calculat din ziua reținerii, cu includerea în termenul de executare a

pedepsei perioada aflării în stare de arest.

Jaman Andrei, a fost recunoscut vinovat și condamnat, pe episodul din

14.04.2011, în baza art. 187 alin.(5) Cod penal, la 12 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis.

Termenul executării pedepsei inculpatului Jaman Andrei fiind calculat din

data de 16.11.2015 cu includerea în termenul de pedeapsă perioada deținerii în

stare de arest de la 19.07.2011 până la 16.11.2015, menținând în privința

acestuia măsura de reprimare - arestul.

Pavlov Ruslan, a fost recunoscut vinovat și condamnat, pe episodul din

09.05.2011, în baza art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 10 ani închisoare; pe

episodul din 11.05.2011, în baza art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 10 ani

închisoare.

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prevăzute la art.

188 alin. (3) lit. b) Cod penal, pe episoadele din 09.05.2011 și 11.05.2011, prin

cumul parțial a pedepselor, inculpatului Pavlov Ruslan i-a fost stabilită pedeapsă

definitivă de 11 ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

Termenul executării pedepsei în privința inculpatului Pavlov Ruslan

urmând a fi calculat din ziua reținerii, cu includerea în termenul de executare a

pedepsei perioada aflării în stare de arest.

Grigoreț Ion, a fost recunoscut vinovat și condamnat, pe episodul din

14.04.2011, în baza art. 187 alin.(5) Cod penal, la 12 ani închisoare, cu

executarea în penitenciar de tip închis; pe episodul din 11.05.2011, în baza art.

188 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 10 ani închisoare.

20

Conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni prevăzute la art.

187 alin.(5) Cod penal și art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal, prin cumul parțial a

pedepselor, Grigoreț Ion i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 13 ani

închisoare, cu executarea în penitenciar de tip închis.

Termenul executării pedepsei inculpatului Grigoreț Ion fiind calculat din

data de 16.11.2015 cu includerea în termenul de pedeapsă perioada deținerii în

stare de arest de la 19.07.2011 până la 16.11.2015, menținând în privința

acestuia măsura de reprimare - arestul.

A fost admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Vartic Eugen,

fiind dispusă încasarea în mod solidar din contul inculpaților Tudoroglo

Anatolie, Chirilov Vladimir, Jaman Andrei, Grigoreț Ion și Balan Andrian,

prejudiciul material în sumă de 882194 lei 35 bani, cheltuieli de judecată în

sumă de 2000 lei, și prejudiciul moral în sumă de 10000 lei de la fiecare inculpat.

Dispozitivul sentinței privind corpurile delicte, a fost menținut.

14.04.2011 Anatolie Tudoroglo, Vladimir Chirilov, Andrian Balan, Andrei Jaman,

și Ion Grigoreț prin înțelegere prealabilă constituind un grup criminal organizat

cu scop de sustragere deschisă a bunurilor altei persoane în timp ce Chirilov

Vladimir, fiind împreună cu Jaman Anton și Balan Andrian, au stat la pândă lângă

casa nr. 15 din str. Independenței mun. Chișinău și la momentul plecării lui

Eugen Vartic de la casa de schimb valutar în jurul orei 18.00, prin intermediul

telefonului mobil a lui Balan Andrian sub pretextul că la al său nu are bani pe

cont Vladimir Chirilov i-a înștiințat pe Tudoroglo Anatolie și Grigoreț Ion care se

aflau lîngă casa nr. 4 din str. Balcani mun. Chișinău că victima s-a pornit spre

casă. Mergînd cu mașina după Eugen Vartic inculpații Chirilov Vladimir, Andrian

Balan în sectorul Buiucani au așteptat în mașină la locul convenit din timp

complicele Andrei Jaman a stat la pândă la colțul casei până în momentul când

Eugen Vartic a intrat în scara casei unde domicilia, Tudoroglo Anatolie și

Grigoreț Ion l-au atacat și folosind violență nepericuloasă pentru viața și

sănătatea persoanei agresate, i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele pe

diferite regiuni ale corpului, cauzând victimei, conform raportului de expertiză

nr. 1942/D din 08.08.2011, vătămări corporale ușoare, urmate de o dereglare a

sănătății de scurtă durată. Tot atunci și tot acolo în timp ce A.Jaman stătea de

pândă, Tudoroglo Anatolie și Grigoreț Ion l-au deposedat pe Eugen Vartic de

rucsacul în care se aflau 478076,85 lei, 305 dolari SUA, ceea ce constituie suma

de 3550 lei, 22485 euro, ceea ce constituie suma de 379683,95 lei, 2000 ruble

rusești, ceea ce constituie suma de 827,2 lei, 8760 hrivne ucrainene, ceea ce

constituie suma de 12791,35 lei, 1712 lei românești, ceea ce constituie suma de

7032,21 lei, un router pentru internet de model Belchin cu încărcător de model

Samsung la prețul de 20 dolari SUA, ceea ce constituie suma de 232,79 lei astfel

21

cauzând părții vătămate Eugen Vartic o pagubă materială considerabilă în

proporții deosebit de mari în sumă de 882194,35 lei.

La data de 04.05.2011, Andrian Balan acționând împreună și prin înțelegere

prealabilă cu Tudoroglo Anatolie, Chirilov Vladimir și Victor Burlacu în privința

căruia cauza a fost disjunsă, constituind un grup criminal organizat, împărțind

rolurile între ei, au întocmit un plan criminal privind sustragerea deschisă prin

atac a bunurilor altei persoane. Întru realizarea intențiilor criminale, ei cu

automobilul de model BMW 520 cu nr.î. HN AV 202, condus de Tudoroglo

Anatolie, s-au deplasat în satul Sculeni r-nul Ungheni și aproximativ la ora 04.00

Chirilov Vladimir și Burlacu Victor au intrat în magazinul Î.I. „Eugenia Țîuleanu”,

din str. Iașilor, unde au procurat de la vânzătoarea Oxana Ciornei trei sticle de

bere Sokol și un pachet de semințe Zaraza, pe care le-au consumat în ograda

magazinului. Aproximativ la ora 05.30, când în magazin nu erau clienți, conform

rolurilor împărțite, Chirilov Vladimir a rămas afară la pândă, Tudoroglo Anatolie

îi aștepta în automobil, iar Burlacu Victor împreună cu Balan Andrian, care avea

pe față o cagulă de culoare haki, au intrat în magazin unde se afla vânzătoarea

Oxana Ciornei. Acolo Burlacu Victor a scos de sub centură un pistol de model

necunoscut, cu care era din timp înarmat și pe care l-a îndreptat spre vânzătoare

Oxana Ciornei prin amenințare de aplicare a violenței periculoase pentru viața și

sănătatea persoanei, a tras manșonul închizător întrebând unde sunt banii. În

acest timp Balan Andrian, din aparatul de casă deschis a sustras bani în sumă de

1588 lei, care aparțin Î.I. „Eugenia Țîuleanu”.

La data de 09.05.2011, Tudoroglo Anatolie, împreună cu Chirilov Vladimir,

Pavlov Ruslan și Victor Burlacu în privința căruia cauza a fost disjunsă

constituind un grup criminal organizat, acționând împreună și prin înțelegere

prealabilă, au întocmit un plan criminal privind sustragerea prin atac a

bunurilor altei persoane. Astfel Chirilov Vladimir, Burlacu Victor, Tudoroglo

Anatolie și Pavlov Ruslan cu automobilul de model BMW 520 cu nr.î. E 664 AP,

condus de Pavlov Ruslan, s-au deplasat în or. Ungheni, când au ajuns în or.

Ungheni lângă salonul jocurilor de noroc SRL „Play Manya”, situat pe str. V.

Alecsandri nr. 2, Tudoroglo Anatolie, Burlacu Victor și Chirilov Vladimir au

coborât din automobil, solicitându-i lui Pavlov Ruslan să-i aștepte la casa de

nunți din centrul orașului aproximativ 30 de minute. Aproximativ la orele 03.00,

după ce au observat că nu sunt clienți la aparatele de joc cu scopul sustragerii

bunurilor altei persoane Chirilov Vladimir și Burlacu Victor au intrat în interior,

unde se afla doar operatoarea Aliona Cotovici, între timp Tudoroglo Anatolie a

rămas afară la pândă, în incinta salonului jocurilor de noroc Burlacu Victor a

scos de sub centură un pistol de model nestabilit, cu care era înarmat și pe care

l-a îndreptat spre operatoarea Alina Cotovici și a tras manșonul închizător

amenințând-o cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea

22

persoanei agresate și prin aplicarea violenței periculoase pentru viața și

sănătatea persoanei agresate Burlacu Victor a lovit-o cu pumnul în regiunea

capului, în rezultatul căruia Aliona Cotovici a căzut jos, apoi împreună cu

Chirilov Vladimir au început a o lovi cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale

corpului. În urma loviturilor aplicate Aliona Cotovici, conform raportului de

expertiză nr. 1943/D din 11.08.2011 s-au constatat echimoze, care se califică ca

leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, în timp ce Chirilov

Vladimir încerca să-i lege mâinile lui Aliona Cotovici, Burlacu Victor a sustras din

aparatul de casă suma de 6340 lei, care aparțin SRL „Play Manya”, iar din geanta

lui Aliona Cotovici a sustras telefonul mobil de model Samsung SGH-B520 cu nr.

de IMEI 35532602549168, în care se afla cartela SIM nr. 078281545, în sumă de

1000 lei. După săvârșirea infracțiunii l-au telefonat pe Ruslan Pavlov și i-au

comunicat să iasă la traseul central, să-i ia și să se întoarcă la Chișinău, astfel

părăsind locul infracțiunii și deplasându-se cu automobilul lui Pavlov Ruslan

spre Chișinău, a cauzat părților vătămate daune materiale în proporții

considerabile.

La 11.05.2011 Tudoroglo Anatolie, Chirilov Vladimir, Grigoreț Ion și Pavlov

Ruslan, acționând împreună și prin înțelegere prealabilă constituind un grup

criminal organizat, au întocmit un plan privind sustragerea prin atac a bunurilor

altei persoane. Întru realizarea intențiilor criminale Pavlov Ruslan cu

automobilul său împreună cu ceilalți complici sau deplasat până la str. Petricani,

mun. Chișinău. Aproximativ la orele 23.00 ei cu automobilul de model BMW 520

cu nr.î. E 664 AP, condus de Pavlov Ruslan, s-au deplasat spre depozitul nr. 15

care aparține agentului economic SRL „Augur Perla” situat în mun. Chișinău str.

Petricani 21. După care Tudoroglo Anatolie, Chirilov Vladimir, Grigoreț Ion și

Burlacu Victor au pătruns în depozitul „Augur Perla”, unde se afla operatoarea

Pîntea Natalia, iar Burlacu Victor a scos de sub centură un pistol de model

nestabilit, pe care l-a îndreptat spre aceasta, a tras manșonul închizător cu

amenințare periculoasă pentru viață și sănătatea persoanei agresate și prin

aplicarea unei asemenea violențe periculoase pentru viață și sănătatea

persoanei a apucat-o de după gât și a doborât-o la podea cu fața în jos. După care

au început a căuta mijloace bănești prin sertarele depozitului. În timpul acesta,

auzind zgomotul unui automobil, care s-a apropiat de depozit, au părăsit locul

infracțiunii, sustrăgând deschis de pe masa operatoarei două telefoane mobile

de model Samsung GT-S5239W, cu nr. de IMEI: 354578041162766 , în care se

afla cartela SIM cu nr. 068326082 la prețul de 2700 lei și Nokia 1202, cu nr. de

IMEI 35692003633035, în care se afla cartela SIM cu nr. 069870405, la prețul de

600 lei, cauzându-i părții vătămate, Pîntea Natalia un prejudiciu material

considerabil în sumă de 3300 lei.

23

Instanța de apel a conchis, că deși inculpați nu și-au recunoscut vinovăția în

comiterea infracțiunilor incriminate, vina acestora se demonstrează prin

următoarele probe:

Pe episodul din 14.04.2011: declarațiile părții vătămate Vartic Eugen;

declarațiile martorilor Colun Ion, Triboi Maria, Triboi Ion, Vartic Irina, Rotaru

Tatiana; procesul verbal de cercetare la fața locului și tabelul foto anexat, din

14.04.2011 (f.d.56-58 vol. l); raportul de expertiză medico-legală nr. 1609 din

16.04.2011; raportul de expertiză medico-legală nr. 1942/D din 16.08.2011

(f.d.113 vol. IV); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 20.07.2011

(f.d.224- 225 vol. IV); procesul-verbal de ridicare din 19.07.2011 (f.d.209-211

vol. IV); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 20.07.2011 (f.d.210-

221 vol. IV); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 20.07.2011

(f.d.222-223 vol. IV); procesul-verbal de examinare al descifrărilor convorbirilor

telefonice din 06.09.2011 (f. d. 154-161 vol. IV4).

Pe episodul din 04.05.2011: declarațiile părții vătămate Ciornei Oxana și

Țauleanu Eugenia; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 04.05.2012 și

tabelul foto anexă (f.d.151 -156 vol. I); raportul de expertiză nr.78 din

29.07.2011 și planșa cu imagini anexă (f.d.68-80 vol. IV); procesul-verbal de

examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice prin care s-a constatat că

Tudoroglo Anatolie, Burlacu Victor și Balan la 04.05.2011, ora săvârșirii

infracțiunii 03:00-05:00 se aflau în satul Sculeni, r-nul Ungheni (f.d.139-192 vol.

IV); procesul-verbal de recunoaștere din 24.06.2011 (f.d.1-13 vol. V); procesul-

verbal de recunoaștere a persoanei din 20.07.2011 (f.d.14-15 vol. V); procesul-

verbal ridicare din 17.08.2011 (f.d.24-26 vol. V); descifrările convorbirilor

telefonice ale inculpatului Balan Andrian din data de 03 și 04 mai 2011 din care

rezultă, că acesta la 03 mai 2011 nu s-a deplasat la Ungheni cu trenul de la ora

17:45, deoarece până la ora 23:43 s-a aflat în mun. Chișinău.

Pe episodul din 09.05.2011: declarațiile părții vătămate Cotovici Aliona și

Smolovic Aliona; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09.05.2011 și

tabelul foto anexă (f.d.185-190 vol. I); raportul de examinare medico-legală nr.

184 din 09.05.2011 (f.d.191 vol. I); raportul de expertiză nr.78 din 29.07.2011 și

planșa cu imagini anexă (f.d.68- 80 vol. IV); raportul de expertiză medico-legală

nr. 1943/D din 11.08.2011 (f.d.112 vol. IV); procesul-verbal de examinare a

descifrărilor convorbirilor telefonice prin care s-a constatat că Tudoroglo

Anatolie, Burlacu V. și Balan A. la 09.05.2011, în intervalul de timp al comiterii

infracțiunii Tudoroglo A.. Pavlov R., Chirilov V. și Burlacu V. se aflau în

or.Ungheni (f.d.139-192 vol. IV); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei

din 20.07.2011 (f.d.47-48 vol. V); procesul-verbal de ridicare din 01.09.2011

(f.d.50-51 vol. V); procesul-verbal de ridicare din 10.05.2011 (f.d.58-59 vol. V);

procesul-verbal de examinare a obiectului din 23.08.2011 și foto tabelul anexă

24

(f.d.60-66 vol. V); procesul verbal de examinare a telefonului mobil de model

Samsung B520 ridicat de la Nina Erhan (f.d.119-120 vol. V).

Pe episodul din 11.05.2011: declarațiile părții vătămate Pîntea Natalia;

declarațiile martorului Apostu Gheorghe și Talpă Ion; procesul verbal de

cercetare la fața locului din 11.05.2011 și tabelul fotografic anexa (f.d.202-203

vol. I); raportul de expertiză nr.40 din 20.07.2011 și anexele fotografice (f.d.38-

42 vol. IV); proces-verbal de examinare a descifrărilor convorbirilor telefonice

(f.d. 139-192 vol. IV); procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din

20.07.2011 și tabelul foto anexă (f.d.73-74 vol. V); procesul-verbal de cercetare a

descifrărilor convorbirilor telefonice, de pe telefoanele mobile sustrase de la

partea vătămată Pîntea Natalia, în baza nr. de 1MEI 35692003633035 (Nokia

1202) și 3545804116276 (Samsung GT-S5230W) (f.d.230-248 vol. II); procesul-

verbal de percheziție la domiciliul învinuitului Pavlov Ruslan din mun. Chișinău

str. Valea - Crucii, 6 ap. 30 (f.d.125-126 vol. II); procesul-verbal de ridicare din

12.05.2011 (f.d.231 vol. I).

Astfel, instanța de apel, apreciind probele din dosar potrivit prevederilor

art. 101 Cod de procedură penală, a statuat, că deși conform rechizitoriului

Tudoroglo Anatolie, Grigoreț Ion, Chirilov Vladimir, Jaman Andrian și Balan

Andrian au fost învinuiți de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (5)

Cod penal, iar Pavlov Ruslan învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (3) lit. b) Cod penal, prima instanță în mod eronat și nemotivat a admis

încadrarea acțiunilor inculpaților Tudoroglo Anatolie, Grigoreț Ion, Chirilov

Vladimir și Jaman Andrian în baza art. 188 alin. (5) Cod penal - „tâlhăria, adică

atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de

violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate sau de

amenințare cu aplicarea unei asemenea violențe, prin pătrundere în încăpere, cu

aplicarea armei, de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari", și

nemotivat a recalificat acțiunile inculpatului Pavlov Ruslan în baza art. 188 alin.

(2) lit. b), d), e), f) Cod penal - ,,tâlhărie, adică atacul săvârșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru

viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe, săvârșit de două sau mai multe persoane, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei

de foc", totodată, în opinia instanței de apel, prima instanță nemotivat l-a achitat

pe inculpatul Balan Andrian învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (5) Cod penal.

Cu privire la încadrarea juridică a acțiunilor inculpaților Tudoroglo

Anatolie, Grigoreț Ion, Chirilov Vladimir, Jaman Andrian, Balan Andrian și Pavlov

Ruslan pentru comiterea faptei la data de 14.04.2011, instanța de apel a

considerat, că atât organul de urmărire penală cât și instanța de judecată au dat

25

o apreciere greșită faptelor și eronat au încadrat acțiunile lui Tudoroglo

Anatolie, Grigoreț Ion, Chirilov Vladimir, Jaman Andrei conform art. 188 alin. (5)

Cod penal și a lui Pavlov Ruslan, în baza art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal și de

către instanța de fond calificate conform art. 188 alin. (2) lit. b), d), e),f) Cod

penal, deoarece făptașii au urmărit victima și la momentul intrării în scara

blocului unde locuia fără a aplica careva acțiuni de violență periculoasă pentru

viața și sănătatea lui, fără a-l amenința cu aplicarea unei asemenea violențe au

smuls din mâinile lui gentuța în care păstra bani după care fără a întreprinde

careva acte de violență sau amenințare cu violență au părăsit locul crimei.

Instanța de apel a notat, că deși organul de urmărire penală a formulat

învinuire și în privința lui Balan Andrian conform art. 188 alin. (5) Cod penal

pentru faptele comise la 14.04.2011, în opinia instanței de apel, inculpatul A.

Balan a fost achitat ilegal de către prima instanță fără a se ține cont de

circumstanțele cauzei și implicarea lui în acțiuni de sustragerea bunurilor de la

E. Vartic și pentru fapta de sustragere de bunuri comisă la 04.05.2011 la Î.I.

„Eugenia Țîuleanu”.

Cu privire la învinuirea formulată pe episoadele din 04.05.2011, din

09.05.2011 și din 11.05.2011, instanța de apel a reținut, că prima instanță greșit

a apreciat faptele inculpaților și eronat a încadrat acțiunile inculpaților

Tudoroglo Anatolie, Grigoreț Ion, Chirilov Vladimir și Jaman Andrei în baza art.

188 alin. (5) și acțiunile inculpatului Pavlov Ruslan în baza art. 188 alin. (2) lit.

b), d), e), f) Cod penal.

Instanța de apel a concluzionat, că încadrarea faptelor infracționale pe

episodul din 14.04.2011 privind sustragerea bunurilor de la E.Vartic ca acțiuni

de jaf săvârșite în proporții deosebit de mari conform art. 187 alin. (5) Cod

penal, prin divizare de alte acțiuni realizate cu alte intenții și cu alt scop față de

faptele infracționale comise pe episoadele din 04.05.2011, 09.05.2011 și

11.05.2011 conform calificării apreciate ca acțiuni de tâlhărie comise de un grup

criminal organizat conform art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal, urmează a fi

distinse separat și care nu poate fi încadrate în baza art. 188 alin. (5) Cod penal,

deoarece sumele bunurilor sustrase în urma atacurilor tâlhărești nu depășesc

suma 5000 unități convenționale, mai mult ca atât acțiunile de jaf comise la

14.04.2011 au precedat celor de tâlhărie și nu au avut un caracter de infracțiune

unică.

Din cele indicate, instanța de apel a rezumat, că fiecare persoană, care intră

în grupul criminal organizat, nu este doar un simplu participant la acest grup, ci

membru al grupului, indiferent de locul și funcțiile executate, ce i-au fost

încredințate lui în cadrul desfășurării planului de activitate criminală, deoarece

săvârșirea tâlhăriei după semnul calificativ „un grup criminal organizat” are loc

atunci când fapta este comisă de o reuniune stabilă de persoane care s-au

26

organizat în prealabil pentru săvârșirea actelor de tâlhărie, precum și altor

infracțiuni.

Instanța de apel a conchis, că urmează a fi respinse motivele apelului

acuzatorului de stat, prin care a solicitat recunoașterea inculpaților Tudoroglo

Anatolie, Grigoreț Ion, Chirilov Vladimir, Jaman Andrian și Balan Andrian

vinovați pe episodul din 14.04.2011 de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (5) Cod penal, deoarece pe parcursul examinării cauzei nu au fost

prezentate probe și nu au fost stabilite în acțiunile acestora elementele

infracțiunii de tâlhărie în proporții deosebit de mari.

Totodată, partea vătămată Vartic Eugen în declarațiile sale nu a relatat prin

ce acțiuni concrete ar fi fost amenințat de inculpați cu aplicarea violenței

periculoase pentru viață sau sănătate și nu a declarat, că ar fi fost agresat prin

violență periculoasă pentru viața sa.

Reieșind din materialele cauzei cu privire la episodul cu partea vătămată E.

Vartic, instanța de apel a statuat, că potrivit concluziilor rapoartelor de expertiză

nr. 1609 din 16.04.2011 și nr. 1942/D din 16.08.2011 la partea vătămată E.

Vartic a fost stabilită, doar o dereglare a sănătății de scurtă durată, în baza cărui

criteriul acestei leziuni corporale au fost calificate ca vătămări corporale ușoare,

astfel nici după gravitatea vătămărilor corporale ele nu pot fi catalogate ca fiind

periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate.

Apelul avocatului T.Robu în numele inculpatului V.Chirilov și apelul

avocatului I.Popescu în numele inculpatului A.Jaman în partea ce ține de

reîncadrarea faptelor infracționale de la art. 188 alin. (5) Cod penal la art. 187

alin. (5) Cod penal, instanța de apel a considerat necesar de admis parțial și prin

efect extensiv și în privința inculpaților A.Tudoroglo, I.Grigoreț și A.Balan pe

episodul din 14.04.2011.

Instanța de apel a stabilit, că nu sunt întemeiate motivele apelului

acuzatorului de stat pe acest capăt de acuzare, deoarece atât în cadrul urmăririi

penale cât și în cadrul cercetării judecătorești, nu s-a stabilit prin care acțiuni s-a

manifestat amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau

sănătatea persoanei în scopul deposedării de bunuri, mai mult ca atât, în opinia

instanței de apel nu și-a găsit confirmarea nici prezența unei arme sau a unui

obiect folosit în calitate de armă și nu a fost stabilit prin care anume acțiuni s-a

manifestat amenințarea cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau

sănătatea victimei.

La acest capitol, instanța de apel a găsit întemeiate motivele invocate de

către avocatul Ion Popescu în numele inculpatului Jaman Andrei și de către

avocatul Tatiana Robu în numele inculpatului V. Chirilov cu privire la

recalificarea acțiunilor inculpaților pe art. 187 alin. (5) Cod penal, deoarece

declarațiile părții vătămate Vartic Eugen nu relatează situația reală a

27

circumstanțelor deposedării dânsului de rucsac și că aceste declarații urmează a

fi apreciate critic, deoarece se afla într-o situație neobișnuită și în stare de șoc

ceea ce l-a și făcut să aprecieze incorect situația creată și să conștientizeze greșit

rolul inculpaților.

Poziția de nevinovăție a inculpaților Todoroglo Anatolie și Grigoreț Ion în

comiterea jafului asupra părții vătămate Vartic Eugen, instanța de apel a

concluzionat necesar de a fi respinsă, deoarece vinovăția acestora a fost

dovedită întru totul și anume prin procesele verbale de recunoaștere a

persoanei din 20.07.2011, conform cărora partea vătămată Vartic Eugen a

recunoscut că cele două persoane care l-au atacat la 14.04.2011 pe str. Balcani,

4, sunt Todoroglo Anatolie și Grigoreț Ion.

Motivul apelului avocatului V. Tatarciuc, precum că la data de 14.04.2011

Tudoroglo A. se afla în orașul Hîncești împreună cu Cudlea Epistila, la stația de

alimentație cu petrol „Bemol” și exclude comiterea de către el a jafului asupra lui

Vartic E., instanța de apel a respins-o, deoarece au fost apreciate critic

declarațiile martorilor Cudlea Epistila și Brițchi Igor, din considerentul, că în

acest mod s-a urmărit crearea unei poziții favorabile inculpatului, care este

concubinul lui Cudlea Epistila și cunoscutul lui Brițchi Igor. La fel au fost

apreciate critic și depozițiile martorului Tudoroglo Victor referitor la faptul, că

s-a întâlnit cu fratele său Tudoroglo Anatolie la 14.04.2011, deoarece prin

declarațiile menționate se urmărește scopul de a duce în eroare instanța precum

că Tudoroglo Anatolie la data de 14.04.2011 se afla în orașul Hîncești.

În opinia instanței de apel, nu poate fi menținută nici poziția instanței de

fond cu privire la achitarea inculpatului Balan Andrian, deoarece prin

declarațiile sale neveridice acesta a încercat să evite răspunderea penală pentru

săvârșirea infracțiunii de jaf și tâlhărie. Totodată, inculpatul Balan Andrian la

urmărirea penală a recunoscut, că împreună cu Chirilov V. a participat la

urmărirea lui E. Vartic, iar după ce a plecat automobilul ,,Mazda” a stat împreună

cu Chirilov V. la apartamentul acestuia din str. Valea Crucii, 6 până aproximativ

la ora 24.00. Atunci au venit Grigoreț Ion și Jaman Andrei și pentru aceasta i-au

dat 700 lei.

Instanța de apel a considerat întemeiată cerința acuzatorului de stat privind

menținerea în acțiunile inculpaților a semnului calificativ; ,, grup criminal

organizat”, deoarece participarea nemijlocită a fiecăruia din ei la acțiuni

criminale, metoda și modul de realizare a intențiilor criminale denotă o

stabilitate de reuniune criminal organizată anume în scop de sustragere a

bunurilor altei persoane prin atacuri cu aplicare de violență fizică și psihică.

Drept neîntemeiate și lipsite de probe, instanța de apel a calificat afirmațiile

expuse în apelul avocatului V.Tatarciuc și avocatul I.Popescu prin care se insistă,

28

că inculpații la comiterea crimelor nu ar fi folosit arme, deoarece aceste afirmații

sunt combătute prin probele administrate la dosar.

Motivele expuse de către avocatul V.Tatarciuc cu referire la comiterea

faptelor de sustragere a bunurilor de la E. Vartic doar de A.Jaman și V.Chirilor,

instanța de apel le-a considerat neîntemeiate, deoarece circumstanțele stabilite

demonstrează cert, că în episodul din 14.04.2011 au fost implicați cu diferite

roluri și diferite sarcini și inculpații A.Tudoroglo, I.Grigoreț, A.Balan

circumstanțe confirmate prin totalitatea de probe pe acest capăt de acuzare, care

au fost puse la baza condamnării inculpaților.

Argumentele inculpaților V.Chirilov și A.Jaman potrivit cărora în cadrul

urmăririi penale au fost amenințați de poliție la depunerea declaraților prin care

au arătat implicarea celorlalți inculpați în comiterea crimei, instanța de apel le-a

considerat neîntemeiate, deoarece faptele criminale ale inculpaților au fost pe

deplin dovedite prin probele cercetate, iar versiunea, că ar fi dat declarații false

nu se confirmă prin careva probe.

Apreciind probele expuse din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării,

conform propriei convingeri, formate în rezultatul examinării sub toate

aspectele, în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege, instanța de apel a concluzionat

că vinovăția inculpaților Tudoroglo Anatolie, Chirilov Vladimir, Balan Andrian,

Jaman Andrei și Grigoreț Ion pe episodul din 14.04.2011 a fost pe deplin

dovedită și, prin urmare, fiind calificate acțiunile lor conform art. 187 alin. (5)

Cod penal pe semnele calificative de „jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor

altei persoane, săvârșită de două sau mai multe persoane, prin pătrundere în

încăpere, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe, fapte

comise de un grup criminal organizat, săvârșită în proporții deosebit de mari".

Instanța de apel a considerat pe deplin dovedită vinovăția inculpaților:

Tudoroglo Anatolie, Chirilov Vladimir, Balan Andrian pe episodul din

04.05.2011; Tudoroglo Anatolie, Pavlov Ruslan și Chirilov Vladimir pe episodul

din 09.05.2011; Tudoroglo Anatolie, Chirilov Vladimir, Grigoreț Ion pe episodul

din 11.05.2011 și a calificat acțiunile acestora pentru fiecare din aceste epizoade

separat, conform prevederilor art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal pe semnele

calificative de „tâlhărie"- adică atacul săvârșit asupra unei persoane de două sau

mai multe persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate și de amenințare cu

aplicarea unei asemenea violențe, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, prin pătrundere în încăpere, cu aplicarea armei, acțiuni comise de

un grup criminal organizat.

29

La stabilirea pedepsei inculpaților, conform art. 7, 61, 75-78, 84, 85 Cod

penal, instanța de apel a menționat că infracțiunile în baza căror inculpații au

fost recunoscuți vinovați, se califică ca grave și deosebit de grave care prevăd

pedeapsă cu închisoare.

Ținând cont de toate circumstanțele în ansamblu, instanța de apel a

considerat necesar a stabili inculpaților Tudoroglo Anatolie, Chirilov Vladimir,

Grigoreț Ion, Jaman Andrei, Pavlov Ruslan și Balan Andrian pedeapsa cu

închisoarea cu executarea pedepsei în locurile de detenție, ținând cont și de

faptul, că inculpații nu și-au recunoscut pe deplin vina și nu s-au căit sincer de

cele comise, mai mult ca atât sunt în prezența unui concurs de infracțiuni și nu

au recuperat paguba cauzată părților vătămate.

Cu referire la apelul declarat de către partea vătămată E. Vartic, ținând cont

că instanța de fond a admis parțial acțiunea civilă în partea prejudiciului

material, însă nepronunțându-se echitabil asupra prejudiciului cauzat, dând o

soluție greșită și în această parte, sentința urmând a fi desființată cu adoptarea

unei noi hotărâri, prin care conform art. 219, 221 Cod de procedură penală și art.

1422 alin. (1) și art. 1423 alin. (1) Cod Civil, instanța de apel a considerat că

suma solicitată de partea vătămată E.Vartic estimată la 500000 lei ca prejudiciul

moral cauzat acesteia, este absolut disproporțională în raport cu suferințele

psihice suportate, ținând cont de poziția socială a părților, de posibilitățile reale

de recuperare a unui astfel de prejudiciu, de gradul suferințelor fizice aduse

părții vătămate prin infracțiune și având în vedere și faptul că pedeapsa penală

de asemenea contribuie la recuperarea prejudiciului moral, prejudiciu care se va

încasa de la fiecare dintre inculpați în sume rezonabile a câte 10000 lei în raport

cu motivele și temeiurile expuse.

Totodată, instanța de apel a considerat ca fiind dovedit și prin urmare

necesar a fi admisă integral acțiunea civilă privind repararea prejudiciului

material cauzat prin infracțiune înaintată de E.Vartic în sumă de 882194 lei 35

bani și cheltuieli de judecată 2000 lei.

ordinare avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Jaman Andrei, avocatul

Spînu Ludmila în numele inculpatului Chirilov Vladimir, avocatul Sandu Daniela

în numele inculpatului Pavlov Ruslan, avocatul Caldîba Vitale în numele

inculpatului Grigoreț Ion, avocatul Robu Tatiana în numele inculpatului

Tudoroglo Anatolie, avocatul Briceac Andrei în numele inculpatului Balan

Andrei, inculpatul Tudoroglo Anatolie, și avocatul Valuța Vladimir în numele

inculpatului Tudoroglo Anatolie.

11.1. Avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Jaman Andrei, prin

recursul declarat la 13.01.2016, în termen, invocând temei de drept pct. 6) și 10)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a sentinței și a

30

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care lui Jaman

Andrei în baza art.187 alin.(5) Cod penal, a-i stabili pedeapsă mai blândă

conform art.79 Cod penal.

În motivarea cerințelor recurentul a invocat:

- instanța de apel nu și-a motivat soluția privind înăsprirea pedepsei de la

10 ani stabiliți prin sentință în privința inculpatului Jaman A. la 12 ani potrivit

deciziei adoptate;

- stabilindu-i pedeapsa inculpatului Jaman A., instanța de apel nu a ținut

cont de următoarele circumstanțe în privința acestuia și anume faptul, că a

contribuit activ la descoperirea infracțiunii și s-a căit sincer de comiterea

infracțiunii, are loc permanent de trai, este la prima abatere a sa de la legea

penală, promite că va restitui prejudiciul cauzat părții vătămate Vartic E., prin

infracțiune, a crescut fără tată, fiind lipsit de susținerea acestuia, circumstanțe

care, în viziunea recurentului, în cumul pot fi considerate ca fiind excepționale și

care permit aplicarea față de inculpat a prevederilor art. 79 Cod penal, adică

aplicarea unei pedepse mai blânde.

11.2. Avocatul Spînu Ludmila în numele inculpatului Chirilov Vladimir, prin

recursul declarat la 14.01.2016, în termen, invocând temei de drept pct. 6), 7),

9) și 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei

instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

Totodată, recurentul își exprimă dezacordul cu decizia instanței de apel și în

partea individualizării pedepsei inculpatului, eroare de drept prevăzută de pct.

10) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală.

În motivarea cerințelor recurentul a invocat:

- atât prima instanță cât și instanța de apel neîntemeiat au reținut în sarcina

inculpatului Chirilov V., semnul calificativ: grup criminal organizat și proporții

deosebit de mari.

În acest sens, recurentul menționează, că instanța de apel, recunoscându-l

vinovat pe Chirilov V. în comiterea infracțiunilor de jaf și tâlhărie, în ambele

cazuri a reținut comiterea infracțiunii de două și mai multe persoane și un grup

criminal organizat.

Cu referire la comiterea infracțiunii de către un grup criminal organizat,

recurentul consideră, că nu au fost administrate probe în acest sens, cu indicarea

separată a acțiunilor fiecărui membru al grupului criminal organizat.

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra argumentelor invocate în apel cu

privire la incriminarea inculpatului Chirilov V. a semnului agravant proporții

deosebit de mari.

Pe episodul incriminat inculpatului privind comiterea infracțiunii de jaf,

recurentul menționează, că a invocat și în apel faptul, că la materialele cauzei

31

penale nu sunt anexate probe și anume înscrisuri care să confirme mărimea

daunelor cauzate prin infracțiune, activitatea desfășurată de partea vătămată.

- pedeapsa aplicată inculpatului nu a fost individualizată potrivit

prevederilor legale ținând cont de toate circumstanțele cauzei în acest sens în

privința inculpatului Chirilov V. care a comis infracțiune pentru prima oară, a

contribuit la descoperirea infracțiunii.

Consideră, că în privința inculpatului urma să fie aplicată pedeapsă minimă

prevăzută de legea penală.

Totodată consideră recurentul, că față de inculpat urmau a fi aplicate

prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, fiindu-i redusă pedeapsa

drept recompensă pentru faptul, că inculpatul se află de mai mult timp în stare

de arest, deși potrivit deciziei Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din

30.09.2014 a fost desființată decizia instanței de apel prin care a fost menținută

sentința fără a se pronunța asupra aplicării măsurii preventive – arestul în

privința inculpatului Chirilov V.

Menționează, că a solicitat instanței de apel eliberarea inculpatului de sub

arest, însă potrivit încheierii din 16.11.2015 a fost respinsă cererea avocatului în

acest sens, prin ce consideră recurentul, că inculpatului i-a fost încălcat dreptul

la un proces echitabil și cu privire la libertate, deoarece este lipsit de dreptul de

a se deplasa.

11.3. Avocatul Sandu Daniela în numele inculpatului Pavlov Ruslan, prin

recursul declarat la 15.01.2016, în termen, invocând temei de drept pct. 6)

alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de

apel, cu menținerea sentinței. Recurentul își exprimă dezacordul cu decizia

instanței de apel și în partea individualizării pedepsei inculpatului, eroare de

drept prevăzută de pct. 10) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală.

În motivarea cerințelor recurentul a invocat:

- instanța de apel greșit a reținut în acțiunile inculpatului Pavlov R.,

calificativul grup criminal organizat.

Consideră, că la materialele prezentei cauze penale nu sunt anexate probe

prin care să se confirme faptul că infracțiunea a fost comisă de un grup criminal

organizat, astfel acțiunile acestuia urmând a fi calificate în baza art. 188 alin. (2)

lit. b), d), e), f) Cod penal.

- la stabilirea pedepsei inculpatului instanța de apel nu a ținut cont de

următoarele circumstanțe: inculpatul Pavlov R. este căsătorit și are la întreținere

3 copii minori și 2 părinți pensionari, a recunoscut vinovăția și s-a căit sincer.

Consideră, că în circumstanțele menționate, în privința inculpatului Pavlov

R. urmează a fi aplicată o pedeapsă mai blândă în baza art. 188 alin.(2) Cod

penal, cu aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal să-i fie stabilită pedeapsă sub

32

formă de închisoare de 4 ani și 10 luni, iar conform art. 90 Cod penal a suspenda

condiționat pedeapsa în privința inculpatului pe un termen de probă de 2 ani.

11.4. Avocatul Caldîba Vitalie în numele inculpatului Grigoreț Ion, prin

recursul declarat la 15.01.2016, în termen, invocând temei de drept pct. 6) și 8)

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și a

deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

prin care inculpatul Grigoreț Ion, pe episodul din 14.04.2011, să fie achitat de

sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(5) Cod penal,

iar pe episodul din 11.05.2011 să fie recalificate acțiunile incriminate

inculpatului în baza art. 187 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal să fie exclus semnul

calificativ jaful săvârșit de un grup criminal organizat, cu stabilirea unei pedepse

potrivit prevederilor legale privind individualizarea acesteia.

În motivarea cerințelor recurentul a invocat:

- hotărârile atacate nu cuprind motivele pe care se întemeiază soluția,

acestea fiind expuse neclar;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii, incriminate inculpatului în

baza art. 188 alin. (5) Cod penal;

Consideră recurentul, că instanța de apel, condamnându-l pe inculpatul

Grigoreț I. în baza art. 187 alin.(5) Cod penal, și-a întemeiat soluția pe procesul

verbal de recunoaștere a persoanei din 20.07.2011 și pe declarațiile părții

vătămate Vartic Eugen, care, în opinia recurentului, nu au fost consecutive și

anume, că aceasta a declarat, că la 14.04.2011 în scara blocului unde a avut loc

infracțiunea era întuneric, lumina fiind stinsă, circumstanțe potrivit cărora se

exclude posibilitatea ca partea vătămată să poată observa și să recunoască

trăsăturile persoanei deghizate.

Acest fapt, în opinia recurentului, se confirmă și prin procesul verbal de

recunoaștere a persoanei din 20.07.2011 în care Vartic Eugen, recunoscând

persoana cu nr. 3, nu a indicat niște trăsături certe pentru identificarea

presupusului atacator.

Astfel, în consecință, recurentul subliniază, că procesul verbal privind

recunoașterea persoanei din 20.07.2011 nu poate fi admis ca probă.

Totodată recurentul menționează, că organul de urmărire penală, până a

prezenta persoana spre recunoaștere, nu a audiat partea vătămată asupra

semnelor și particularităților distincte după care eventual ar putea recunoaște

persoana.

Mai menționează, că în cadrul urmăririi penale au fost admise încălcări

procesuale și anume că procesul verbal de recunoaștere a persoanei din

20.07.2011 a fost adus la cunoștință inclusiv învinuitului Grigoreț Ion, contra

semnătură, fapt menționat în cererea depusă de avocatul învinuitului la

26.09.2011 și de procurorul Zaharia Lucreția prin ordonanța din 27.09.2011.

33

Subliniază, că la procesul verbal privind recunoașterea persoanei din

20.07.2011, nu au fost anexate fotografiile persoanelor prezentate spre

recunoaștere și a asistenților procedurali, iar tabelul fotografic nu poate fi

recunoscut ca parte integră a acestuia, deoarece nu a fost semnat de ofițerul de

urmărire penală, care a întocmit procesul verbal de recunoaștere a persoanei și

nici de persoanele care au participat la efectuarea acestei acțiuni procesuale.

Recurentul consideră ilegală soluția instanței de apel adoptată în privința

inculpatului Grigoreț Ion privind recunoașterea ultimului în calitate de autor și

coautor al infracțiunii de jaf din 14.04.2011, constatând în acest sens că

infracțiunea a fost comisă de două persoane și anume Jaman A. și Chirilov V.,

care și-au recunoscut vinovăția în acest sens, totodată instanța îi recunoaște în

calitate de coautori pe Grigoreț I. și Tudoroglo A., care nu și-au recunoscut

vinovăția pe acest episod, situație care vine în contradicție cu declarațiile părții

vătămate. Circumstanțe care nu au fost elucidate de către instanța de apel și care

în viziunea recurentului demonstrează faptul, că inculpatul Grigoreț Ion nu este

vinovat de comiterea infracțiunii pe episodul din 14.04.2011.

Totodată consideră, că pe episodul din 14.04.2011 în privința inculpatului

Grigoreț Ion nu pot fi reținute nici declarațiile martorilor Colun Ion, Triboi Ion,

Vartic Irina și Rotaru Tatiana, deoarece aceștia nu sunt martori oculari ai

infracțiunii, respectiv recurentul consideră, că prin declarațiile acestora nici într-

un mod nu poate fi constatat faptul implicării inculpatului Grigoreț Ion în jaful

din 14.04.2011.

Cu referire la calificativul reținut în privința inculpatului Grigoreț Ion

privind comiterea infracțiunii de un grup criminal organizat, recurentul

menționează în acest sens că la materialele cauzei penale nu au fost anexate

careva probe în acest sens, lipsind în cazul dat semnul distinct principal

stabilitatea reuniunii.

Cu referire la măsura de pedeapsă în privința inculpatului Grigoreț Ion,

recurentul menționează, că instanța de recurs urmează să țină cont de persoana

inculpatului, care a recunoscut vina și s-a căit sincer de cele comise, a făcut

concluzii necesare și a asigurat instanța că va porni pe o altă cale în viață,

anterior nu a fost judecat, nu se află la evidența medicului narcolog sau

psihiatru, se caracterizează pozitiv. În privința acestuia lipsesc circumstanțe

agravante, circumstanțe care în cumul servesc pentru aplicarea în privința

inculpatului a unei pedepse mai blânde.

11.5. Avocatul Robu Tatiana în numele inculpatului Tudoroglo Anatolie,

prin recursul declarat la 15.01.2016, în termen, fără a invoca expres vreun temei

de drept prevăzut de alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat

casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

34

hotărâri prin care inculpatul Tudoroglo Anatolie să fie achitat de sub învinuirea

infracțiunilor incriminate.

În motivarea cerințelor recurentul a invocat:

- fiind audiați martorii I. Triboi, M. Triboi, I. Vartic, I. Colun i-au creat o

situație favorabilă părții vătămate E. Vartic și nu s-a luat în considerație, că sunt

rude, iar declarațiile lor stau la baza condamnării;

- la locul comiterii infracțiunii nu a fost depistat și ridicat obiectul folosit în

calitate de armă, iar conform raportului de expertiză s-a constatat, că pistolul nu

este armă de foc, ci o simplă brichetă;

- la materialele dosarului nu au fost anexate careva probe ce ar fi confirmat

existența sumei de 883782,35 lei la firma SRL „Anerg Schimb", amplasată pe

strada Independenței, nr.15. În instanța de judecată nu a fost demonstrat, că în

ziua comiterii infracțiunii au fost efectuate careva transferuri sau schimbarea

valutei;

- instanța de apel nu a ținut cont de faptul, că în cadrul urmăririi penale

partea vătămată fiind audiată a declarat, că: "nu poate să recunoască persoana

care l-a atacat, deoarece în coridorul scării nu era iluminare";

- inculpatul, la 11.05.2011, aproximativ de la orele 23.00 până la orele

14.00-15.00 13.05.2011 a fost ținut în Comisariatul de Poliție al sectorului

Râșcani mun. Chișinău, fără a fi întocmit proces-verbal de reținere, fără prezența

unui apărător, nu a fost întocmit proces-verbal de percheziție corporală și

fiindu-i luate amprentele digitale;

- instanța de apel nu a dat apreciere faptului, că conform raportului de

expertiză medico-legală, părții vătămate i-au fost cauzate leziuni corporale

ușoare, care potrivit Regulamentului de apreciere medico-legală a gravității

vătămării corporale, nu sunt periculoase pentru viață și sănătatea persoanei.

Potrivit discursului acuzatorului de stat în cadrul instanței de judecată,

reținerea în sarcina inculpatului a calificativului grup criminal organizat, a avut

loc deoarece Balan Andrian și Jaman Andrei, închiriau un apartament împreună

din mun. Chișinău, str. Valea Crucii nr.6.

Menționează, că potrivit art. 394 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța

de judecată este obligată să motiveze stabilirea pedepsei cu închisoare, dacă

sancțiunea legii penale prevede și alte categorii de pedepse mai ușoare.

11.6. Avocatul Briceac Andrei în numele inculpatului Balan Andrian, prin

recursul declarat la 15.01.2016, în termen, invocând temei de drept pct. 6) 8) și

10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei

instanței de apel, cu menținerea sentinței.

În motivarea cerințelor recurentul a invocat:

- instanța de apel a casat sentința de achitare a inculpatului Balan Andrian

și l-a condamnat, fără a audia vreun martor al acuzării.

35

Procurorul a solicitat citarea și audierea a doi martori a acuzării, însă

ulterior nu a mai insistat la audierea acestora.

Astfel, fiind încălcat principiul egalității armelor în proces și dreptul

inculpatului Balan Andrian de a pune întrebări martorilor acuzării.

- decizia instanței de apel nu este motivată, deoarece nu se face trimitere la

probe, care ar susține învinuirea adusă inculpatului Balan Andrian.

Instanța de apel s-a limitat doar la enumerarea tuturor probelor din dosar,

condamnându-l pe Balan Andrian în rând cu ceilalți condamnați, deși probele nu

se referă la vinovăția lui Balan Andrian.

- instanța nu s-a pronunțat asupra argumentelor invocate de avocatul

inculpatului.

Ca argument al deciziei de condamnare a inculpatului instanța de apel

menționează declarațiile acestuia, audiat în calitate de martor la etapa urmăririi

penale, neținând cont de faptul, că aceste declarații au fost depuse sub influența

și constrângerea ofițerilor de urmărire penală, deși Balan Andrian a refuzat

expres la aceste declarații și a invocat că au fost date sub influența constrângerii

și a solicitat instanței de apel să le respingă, însă în decizia instanței de apel nu

se face nicio referință la aceste argumente, fapt prin care, în opinia recurentului

se confirmă că decizia instanței de apel nu este motivată.

Instanța de apel nu a dat apreciere faptului, că toți ceilalți condamnați, care

au recunoscut vina, au declarat că Balan Andrian nu a participat la comiterea

infracțiunilor de care este acuzat.

La fel, recurentul menționează, că instanța de apel nu a dat apreciere

faptului, că inculpatul are alibi confirmat de martori, potrivit cărora nu a comis

infracțiunea; partea vătămată nu l-a recunoscut pe Balan Andrian ca fiind

participant la infracțiune; expertiza dactiloscopică a amprentelor digitale nu a

constatat urmele lui Balan Andrian, deoarece în materialele cauzei penale nu

sunt anexate probe care confirmă vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunilor incriminate.

În continuare sub acest aspect, recurentul critică modul de apreciere al

următoarelor probe puse la baza condamnării inculpatului:

Pe episodul din 14 aprilie 2011: declarațiile părții vătămate Eugen Vartic;

declarațiile martorilor Jaman Anton, Lungu Aurelia; Colun Ion, Triboi Măria,

Triboi Ion, Vartic Irina, Rotaru Tatiana, descifrările convorbirilor telefonice;

procesele verbale de recunoaștere a persoanei din 20 iulie 2011.

Pe episodul din 4 mai 2011: descifrările convorbirilor telefonice.

În opinia recurentului nevinovăția inculpatului Balan A. în comiterea

infracțiunii din 14 aprilie 2011 incriminate se confirmă prin: declarațiile

inculpatului Balan Andrian, Chirilov Vladimir, Jaman Andrei, iar cu referire la

fapta incriminată inculpatului din 4 mai 2011: procesul-verbal de prezentare

36

spre recunoaștere din 24 iunie 2011 și din 20 iulie 2011; expertiza

dactiloscopică a amprentelor digitale; declarațiile părții vătămate Ciornei Oxana;

alibiul inculpatului Balan Andrian este că în ziua comiterii infracțiunii a fost în

satul Sculeni, acolo a învățat la liceu, are mulți colegi, prieteni cu care în acea

noapte s-au întâlnit la un bar din apropierea locului de muncă. În cadrul

procesului penal, inculpatul și avocatul au înaintat un demers procurorului prin

care au solicitat audierea persoanelor care s-au aflat în acea noapte cu el, însă

demersul a fost respins pe motiv că cauza era deja expediată în instanța de

judecată; declarațiile martorului Balan Rodion care a confirmat că la orele 22.30

a venit la el în ospeție, fiind cu prietenii l-au luat cu ei și au plecat la unul dintre

prieteni acasă, ulterior pe la ora 01.00 a plecat cu mașina proprie la Sculeni,

acolo a fost într-un cafe-bar „Apetit”, ulterior s-au mai alăturat câțiva colegi de a

lui Balan, îl ține minte numai pe Roma din colegii lui Balan, în acel local s-au

distrat până la 06.00, ulterior s-au întors cu toții acasă în or. Ungheni, Balan a

plecat spre Chișinău cu rutiera.

Astfel consideră recurentul, că instanța de apel a încălcat dreptul

inculpatului Balan A. la un proces echitabil, principiul egalității armelor în

proces, deoarece instanța de apel a pronunțat o hotărâre de condamnare a

inculpatului Balan A., exclusiv pe probele puse la baza sentinței de achitare a

inculpatului de către prima instanță.

Menționează, că ședința de examinare a cauzei penale a fost amânată de

mai multe ori pentru ca procurorul să asigure prezența martorilor acuzării -

Aurelia Lungu și Anton Jaman, instanța considerând important și necesar de a

audia martorii acuzării, în condițiile în care a amânat de mai multe ori ședința de

judecată pentru a asigura prezența martorilor. Ulterior, dat fiind faptul că

martorii nu s-au prezentat, iar procurorul nu a mai insistat asupra prezenței

acestora, instanța de apel a purces la examinarea în continuare a cauzei.

Declarațiile martorilor menționați în opinia recurentului sunt

contradictorii, urmând a fi concretizate or respinse.

Mai menționează recurentul, că în prezenta cauză penală a fost încălcat

termenul de examinare al cauzei în termen rezonabil. Astfel consideră, că în

speță drept circumstanță atenuantă urmează să fie recunoscută examinarea

cauzei cu încălcarea termenului rezonabil. Cauza penală fiind intentată în anul

2011, aflându-se pe rol timp de 5 ani, fiind remisă o dată la rejudecare în

instanța de apel pentru motive ce nu depind de Andrian Balan.

Sub acest aspect, recurentul consideră, că instanța de recurs urmează să

constate încălcarea dreptului inculpatului Andrian Balan la examinarea cauzei

într-un termen rezonabil, garantat de Articolul 6 § 1 CEDO și să aplice

corespunzător remediile prevăzute de lege pentru această încălcare.

37

11.7. Inculpatul Tudoroglo Anatolie, prin recursul declarat la 11.01.2016

prin intermediul oficiului poștal, în termen, fără a invoca vreun temei de drept

prevăzut de alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei

instanței de apel, indicând că neîntemeiat a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunilor incriminate.

Consideră, că probele administrate în dosar nu fost acumulate cu grave

încălcări procesuale.

11.8. Avocatul Valuța Vladimir în numele inculpatului Tudoroglo Anatolie,

prin recursul declarat la 18.01.2016 prin intermediul oficiului poștal, în termen,

invocând temei de drept pct. 8) și 12) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală,

a solicitat casarea sentinței și a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Tudoroglo Anatolie să fie

achitat de sub învinuirea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(5) Cod penal și

art.188 alin.(3) lit. b) Cod penal.

În motivarea cerințelor recurentul a invocat:

- pe parcursul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești,

vinovăția inculpatului nu a fost dovedită prin probele administrate;

- instanțele judecătorești nu au luat în considerație că potrivit declarațiilor

martorilor Cudlea E., Brițchi I., Tudoroglo V., Chirilov V., Jaman A., Grigoreț I. și

Pavlov R., inculpatul Tudoroglo A. nu a săvârșit infracțiunile imputate;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra respingerii demersului cu privire

la administrarea probelor și excluderea din listă a probelor dobândite ilegal și

prin care Tudoroglo A., neîntemeiat a fost recunoscut vinovat.

Astfel, inculpatului fiindu-i încălcat dreptul la un proces echitabil.

pledând pentru respingerea acestora, deoarece argumentele invocate de

recurenți au constituit obiect de discuție în instanța de apel, asupra acestora

instanța s-a pronunțat motivându-și soluția, nefiind admise erori de drept.

lărgit concluzionează, că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, cu

menținerea hotărârii atacate, din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de

apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii

atacate.

Colegiul penal menționează că potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

38

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

13.1. Cu referire la erorile de drept invocate de recurenți prin prisma art.

427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței.

Analizând decizia atacată, Colegiul constată că temeiul invocat de către

recurenți, prevăzut în pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursurilor declarate, dat fiind faptul că,

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1),

(5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apelurile declarate, aceasta cuprinzând

motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată, așa cum este indicat în pct. 10

al prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și a cărei

reiterare nu o consideră necesară. Instanța de apel n-a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția acesteia.

În această ordine de idei, Colegiul remarcă faptul, că potrivit normelor art.

414 alin.(1) Cod de procedură penală instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel.

Potrivit art. 414 alin.(4) Cod de procedură penală, în vederea soluționării

apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin.(8) Cod de procedură penală decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Colegiul penal consideră că sunt neîntemeiate argumentele invocate în

recursul avocatului Briceac Andrei în numele inculpatului Balan A., potrivit

cărora instanța de apel a casat sentința de achitare a inculpatului Balan Andrian

și l-a condamnat fără respectarea prevederilor legale sus-menționate.

Colegiul penal reține, că potrivit practicii judiciare constante, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

oricăror probe noi prezentate în ședința instanței de apel. Or, art.414 alin.(2)

Cod de procedură penală prevede posibilitatea ca instanța să dea o nouă

apreciere probelor administrate în fața primei instanțe. În cadrul judecății în

39

apel, se poate proceda la cercetarea suplimentară a probelor administrate de

prima instanță (care pot fi, de asemenea, apreciate în mod diferit), precum și la

administrarea oricăror probe noi. Instanța de apel, soluționând apelul, poate să

caseze (desființeze) sentința primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Instanța de apel poate adopta

una din soluțiile pe care le poate pronunța prima instanță, apreciind temeinicia

sau netemeinicia învinuirii sau dispunând, după caz, condamnarea, achitarea

inculpatului sau încetarea procesului penal.

Prin urmare, ținând cont de faptul, că apelul are caracterul unei căi de atac

de reformare, Colegiul penal reține, că instanța de apel, după desființarea

hotărârii atacate, a procedat ea însăși, ca instanță de control judiciar, la

înlăturarea erorilor constatate, pronunțând o nouă hotărâre. Or, potrivit

prevederilor art. 415 alin. (1) pct. 2) și art. 419 din Codul de procedură penală,

termenul „rejudecare” nu desemnează o nouă desfășurare, de la început, a

întregii activități procesuale ce este îndeplinită de prima instanță, ci doar

efectuarea unor acte procesuale care nu au fost legal îndeplinite sau care sunt

necesare, dar nu au fost efectuate de prima instanță.

În acest sens se mai reține că, potrivit procesului verbal al ședinței în

instanța de apel, au fost audiați inculpații și părțile vătămate, au fost verificate

probele din dosar, iar apărarea în numele inculpatului Balan A., nu a solicitat

cercetarea cărorva probe suplimentare, inclusiv dintre cele care se referă la

alibiul înaintat de către inculpat, n-a solicitat apărarea nici verificarea cărorva

probe, nu a avut careva obiecții în cadrul verificării probelor în instanța de apel.

Totodată, Colegiul penal consideră neîntemeiate și afirmațiile din recursul

declarat de avocatul Briceac A. în numele inculpatului Balan A., potrivit cărora

instanța de apel nu a ținut cont de faptul, că procurorul a solicitat citarea și

audierea a doi martori ai acuzării, însă ulterior nu a mai insistat la audierea

acestora, astfel, fiind încălcat principiul egalității armelor în proces și dreptul

inculpatului Balan Andrian de a pune întrebări martorilor acuzării, or, în

jurisprudența CEDO, principiul egalității armelor semnifică tratarea egală a

părților pe toata durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca una

din ele sa fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces, prin urmare,

faptul că procurorul nu a insistat la prezentarea și audierea martorilor inițial

solicitați spre audiere în instanța de apel, nu poate fi tratată ca o încălcare al

principiului egalității armelor în procesul penal în privința inculpaților, inclusiv

a inculpatului Balan A., deoarece instanța de apel a pus în discuție chestiunea

privind prezentarea probelor suplimentare de către părți, precum și faptul dacă

este posibilă finisarea cercetării judecătorești, însă atât partea apărării cât și

partea acuzării nu a solicitat administrarea cărorva probe suplimentare,

considerând posibilă finisarea cercetării judecătorești.

40

Mai mult decât atât, partea apărării în numele inculpatului Balan A. nu a

contestat declarațiile persoanelor care au fost audiate în prima instanță, și nu a

solicitat ca persoanele, care le-au depus, să fie audiate în instanța de apel

conform regulilor generale pentru examinarea cauzelor în prima instanță.

Colegiul penal de asemenea consideră că este neîntemeiat și argumentul

recurentului precum că instanța de apel a pus la baza condamnării lui Balan

Andrian declarațiile acestuia în calitate de martor de la urmărirea penală,

declarații care au fost făcute sub influența colaboratorilor de poliție.

În acest sens Colegiul penal constată, că instanța de apel n-a pus la baza

condamnării aceste declarații, acestea nu figurează între probele care în opinia

instanței de apel dovedesc învinuirile aduse lui Balan A., iar însăși reclamantul

indică în recurs că instanța doar a făcut referire la aceste declarații și aceasta

doar în contextul faptului, că veridicitatea declarațiilor menționate a fost

contestată de către apărare. În aceste condiții invocarea de către apărare a

pretinsei influențe psihice a colaboratorilor de poliție asupra lui Balan A. nu are

careva relevanță la soluționarea cauzei.

În acest context însă este relevant faptul, că prin ordonanța din 31.01.2013

a procurorului în secția de conducere a urmăririi penale și organele centrale ale

MAI și SV Procuraturii Generale A. Zgureanu s-a dispus neînceperea urmăririi

penale și clasarea procesului penal pe pretinsele fapte de influență psihică a cet.

Andrei Jaman și Vladimir Chirilov, din motivul că nu s-a confirmat existența

faptului unei infracțiuni prevăzute de Codul penal al Republicii Moldova(f. d. 16

v.9). Această ordonanță, la solicitarea procurorului, a fost anexată la materialele

cauzei (f. d. 129 v. 9), apărarea neavând obiecții în acest sens. Mai mult decât

atât, la materialele cauzei nu sunt careva informații care ar confirma faptul , că

ordonanța indicată a fost atacată de către apărare.

Reieșind din cele sus-menționate, Colegiul lărgit conchide, că în speța dată

nu se constată prezența erorilor de drept prevăzută de pct. 6) alin.(1) art.427

Cod de procedură penală, invocate de recurenți.

13.2. Cu referire la erorile de drept invocate prin prisma art. 427 alin.(1)

pct. 7) și 9) Cod de procedură penală, de către avocatul Spînu Ludmila în numele

inculpatului Chirilov Vladimir, care prevăd, că hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel dacă: instanța a admis o cale de atac neprevăzută de lege sau apelul a

fost introdus tardiv; inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este

prevăzută de legea penală, Colegiul penal constată, că recursul nu conține o

motivare în acest sens, motiv din care instanța de recurs nu se va expune asupra

acestor argumente, ținând cont de faptul că potrivit prevederilor art. 424 alin.

(1) Cod de procedură penală, instanța de recurs judecă recursul numai cu

41

privire la persoana la care se referă declarația de recurs și numai în raport cu

calitatea pe care aceasta o are în proces.

13.3. Cu referire la eroarea de drept invocată de recurenți prin prisma art.

427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și anume că nu au fost întrunite

elementele infracțiunilor incriminate inculpaților, Colegiul penal constată, că

instanța de apel nu a admis o astfel de eroare de drept în cadrul examinării

cauzei, reieșind din următoarele considerente.

Colegiul lărgit reiterează că potrivit art.113 alin.(1) Cod penal, se consideră

calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii

exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței

infracțiunii, prevăzute de norma penală.

Colegiul conchide, că argumentul recurenților prin care se invocă, că în

acțiunile inculpaților nu sunt întrunite elementele infracțiunilor incriminate

acestora, este neîntemeiat, deoarece instanța de apel, a dat o apreciere probelor

cercetate și verificate, potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și

coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept,

ajungând la concluzia corectă privind condamnarea inculpaților: Tudoroglo

Anatolie, pe episodul din 14.04.2011, în baza art. 187 alin.(5) Cod penal; pe

episodul din 04.05.2011, în baza art. 188 alin.(3) lit. b) Cod penal; pe episodul

din 09.05.2011, în baza art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal și pe episodul din

11.05.2011, în baza art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal. Chirilov Vladimir pe

episodul din 14.04.2011, în baza art. 187 alin.(5) Cod penal; pe episodul din

04.05.2011, în baza art. 188 alin.(3) lit. b) Cod penal; pe episodul din

09.05.2011, în baza art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal și pe episodul din

11.05.2011, în baza art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal. Balan Andrian pe episodul

din 14.04.2011, în baza art. 187 alin.(5) Cod penal și pe episodul din 04.05.2011,

în baza art. 188 alin.(3) lit. b) Cod penal. Jaman Andrei pe episodul din

14.04.2011, în baza art. 187 alin.(5) Cod penal, la 12 ani închisoare. Pavlov

Ruslan pe episodul din 09.05.2011, în baza art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal și

pe episodul din 11.05.2011, în baza art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal. Grigoreț

Ion pe episodul din 14.04.2011, în baza art. 187 alin.(5) Cod penal și pe episodul

din 11.05.2011, în baza art. 188 alin. (3) lit. b) Cod penal, deoarece în acțiunile

acestora sunt întrunite elementele infracțiunilor menționate.

Criticile formulate de recurenți în acest sens au format obiectul examinării

la judecarea cauzei în instanța de apel și cărora aceasta le-a dat o motivare

corespunzătoare, argumentată și expusă în pct. 10 al prezentei decizii,

referindu-se la toate motivele invocate în apel, inclusiv de către partea apărării,

motivare pe care instanța de recurs și-a însușit-o pe deplin și a cărei reluare nu

se mai impune.

42

Mai mult ca atât, Colegiul penal consideră că sunt neîntemeiate argumentele

recursurilor declarate: de avocatul Briceac A. în numele inculpatului Balan A.

potrivit căror: decizia instanței de apel nu este motivată, deoarece nu se face

trimitere la probe care ar susține învinuirea inculpatului Balan Andrian, instanța

de apel limitându-se doar la enumerarea tuturor probelor din dosar

condamnându-l pe Balan Andrian în rând cu ceilalți condamnați, deși probele nu

se referă la vinovăția lui Balan Andrian; instanța de apel a pus la baza deciziei

declarațiile lui Balan A., audiat în calitate de martor la etapa urmăririi penale,

neținând cont de faptul că aceste declarații au fost depuse sub influența și

constrângerea ofițerilor de urmărire penală, deși Balan Andrian a refuzat expres

la aceste declarații și a invocat că au fost date prin constrângere; instanța de apel

nu a dat apreciere faptului că toți ceilalți condamnați, care au recunoscut vina,

au declarat că Balan Andrian nu a participat la comiterea infracțiunilor de care

este acuzat; instanța de apel nu a dat apreciere faptului că inculpatul Balan A.,

are alibi confirmat de martori potrivit căror nu a comis infracțiunea; partea

vătămată nu l-a recunoscut pe Balan Andrian ca fiind participant la infracțiune

iar expertiza dactiloscopică a amprentelor digitale nu a constatat urmele lui

Balan Andrian; de avocatul Caldîba V. în numele inculpatului Grigoreț I. potrivit

căror, instanța de apel, condamnându-l pe inculpatul Grigoreț I. în baza art.187

alin.(5) Cod penal, și-a întemeiat soluția pe procesul verbal de recunoaștere a

persoanei din 20.07.2011 și pe declarațiile părții vătămate Vartic Eugen care, în

opinia recurentului, nu au fost consecutive și anume că, aceasta a declarat că la

14.04.2011 în scara blocului unde a avut loc infracțiunea era întuneric, lumina

fiind stinsă, circumstanțe potrivit căror se exclude posibilitatea ca partea

vătămată să poată observa și să recunoască trăsăturile persoanei deghizate, fapt

confirmat, în opinia recurentului și prin procesul verbal de recunoaștere al

persoanei din 20.07.2011 în care Vartic Eugen, recunoscând persoana cu nr.3,

nu a indicat niște trăsături certe pentru identificarea presupusului atacator.

Considerente din care procesul verbal privind recunoașterea persoanei din

20.07.2011 nu poate fi admis ca probă; nu pot fi reținute nici declarațiile

martorilor Colun Ion, Triboi Ion, Vartic Irina și Rotaru Tatiana, deoarece aceștia

nu sunt martori oculari ai infracțiunii; este ilegală soluția instanței de apel

adoptată în privința inculpatului Grigoreț Ion privind recunoașterea ultimului în

calitate de autor și coautor al infracțiunii de jaf din 14.04.2011, constatând în

acest sens că infracțiunea a fost comisă de două persoane și anume Jaman A. și

Chirilov V., care și-au recunoscut vinovăția în acest sens, totodată instanța îi

recunoaște în calitate de coautori pe Grigoreț I. și Tudoroglo A., care nu și-au

recunoscut vinovăția pe acest episod, situație care vine în contradicție cu

declarațiile părții vătămate și învinuirea formulată în acest sens. Circumstanțe

care nu au fost elucidate de către instanța de apel și care în viziunea recurentului

43

demonstrează faptul că inculpatul Grigoreț Ion nu este vinovat de comiterea

infracțiunii pe episodul din 14.04.2011; de avocatul Robu T. în numele

inculpatului Tudoroglo A., potrivit căror fiind audiați martorii I. Triboi, M. Triboi,

I. Vartic, I. Colun i-au creat o situație favorabilă părții vătămate E. Vartic și nu s-a

luat în considerație că sunt rude, iar declarațiile lor stau la baza condamnării; la

locul comiterii infracțiunii nu a fost depistat și ridicat obiectul folosit în calitate

de armă, iar conform raportului de expertiză s-a constatat că pistolul nu este

armă de foc ci o simplă brichetă; la materialele dosarului nu au fost anexate

careva probe ce ar fi confirmat existența sumei de 883782,35 lei la firma SRL

„Anerg Schimb", amplasată pe strada Independenței, nr.15. În instanța de

judecată nu a fost demonstrat că în ziua comiterii infracțiunii au fost efectuate

careva transferuri sau schimbarea valutei; instanța de apel nu a ținut cont de

faptul că în cadrul urmăririi penale partea vătămată fiind audiată a declarat că:

"Nu poate să recunoască persoana care l-a atacat, deoarece în coridorul scării nu

era iluminare"; instanța de apel nu a dat apreciere faptului că, conform

raportului de expertiză medico-legală, părții vătămate i-au fost cauzate leziuni

corporale ușoare, care potrivit Regulamentului de apreciere medico-legală a

gravității vătămării corporale, nu sunt periculoase pentru viață și sănătatea

persoanei; de avocatul Valuța V. în numele inculpatului Tudoroglo A., potrivit

căror pe parcursul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești,

vinovăția inculpatului nu a fost dovedită prin probele administrate; instanțele

judecătorești nu au luat în considerație că potrivit declarațiilor martorilor

Cudlea E., Brițchi I., Tudoroglo V., Chirilov V., Jaman A., Grigoreț I. și Pavlov R.,

inculpatul Tudoroglo A. nu a săvârșit infracțiunile imputate, deoarece criticile

invocate de recurenți sub acest aspect se referă la modul de apreciere al

probelor de către instanța de apel, recurenții exprimându-și convingerea că

probele menționate supra nu confirmă vinovăția inculpaților în comiterea

infracțiunilor în baza cărora au fost condamnați. Totodată, este de menționat, că

motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală și astfel, criticile formulate de recurenții în

acest sens nu pot constitui temei sub aspectul casării hotărârii contestate, ca

fiind ilegală.

Reaprecierea probelor, în modul propus de către autorii recursurilor, nu se

încadrează în prevederile art. 427 Cod de procedură penală, iar o altă opinie

asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii instanței de fond, apoi

verificate de instanța de apel, prin continuarea judecării cauzei în fond, nu poate

servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Mai mult decât atât, Colegiul lărgit menționează, că potrivit prevederilor art.

27, 414 alin. (1) și (2) Codului de procedură penală, judecătorul apreciază

probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării

44

tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică

legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima

instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, că aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum îl propune

recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și

aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.

427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de

casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal.

Argumentele avocatului Briceac A., potrivit cărora instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra alibiului inculpatului Balan A. precum că el nu a participat la

săvârșirea infracțiunii, deoarece se afla într-un alt loc, Colegiul penal le

consideră neîntemeiate, deoarece instanța de apel, apreciind probele prin

prisma prevederilor art. 101, 414 Cod de procedură penală, a constatat că

acestea dovedesc cu certitudine faptul, că la data comiterii infracțiunilor,

inculpatul Balan A., s-a aflat la locul comiterii infracțiunilor, instanța de apel

respingînd alibiul lui Balan A. și motivîndu-și decizia în acest sens.

Colegiul penal de asemenea reține, că deși articolul 6 § 1 obligă instanțele

judecătorești să aducă motive pentru deciziile lor, acest lucru nu poate fi înțeles

ca cerând un răspuns detaliat la fiecare argument (a se vedea Van de Hurk v. the

Netherlands, hotărâre din 19 aprilie 1994, Seria A nr. 288, p. 20, §§ 59 și 61, și

Burg v. France (dec.), nr. 34763/02, ECHR 2003-II). Modul în care obligația de a

aduce motive se aplică poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie stabilit

în lumina circumstanțelor cauzei (a se vedea Ruiz Torija v. Spain și Hiro Balani v.

Spain, hotărâri din 9 decembrie 1994, Seria A nr. 303-A și 303-B, p. 12, § 29, și,

respectiv, pp. 29-30, § 27, și Helle v. Finland, hotărâre din 19 decembrie 1997,

Reports of Judgments and Decisions 1997-VIII, § 55). Astfel, Colegiul penal

consideră, că instanța de apel s-a expus în hotărîrea sa asupra tuturor

argumentelor formulate în apeluri, motivîndu-și soluția.

Din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că temeiul invocat de

recurenți prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, nu și-a

găsit confirmare la examinarea recursurilor.

13.4. Referitor la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin.(1) pct.10) Cod

de procedură penală, Colegiul penal constată, că în prezenta cauză penală,

instanța de apel nu a admis o astfel de eroare de drept, reieșind din următoarele

considerente.

Cu referire la criticile din recursurile declarate de, avocatul Spînu Ludmila

în numele inculpatului Chirilov Vladimir, de avocatul Sandu Daniela în numele

inculpatului Pavlov Ruslan precum și de avocatul Popescu Ion în numele

inculpatului Jaman Andrei, prin care se invocă că instanța de apel nu a

45

individualizat corect pedeapsa inculpaților, Colegiul penal menționează, că

potrivit art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere

statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului și, respectiv, are

drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și

prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cît și a

altor persoane.

Analizând decizia instanței de apel, în raport cu argumentele recursului

privind aplicarea față de inculpați a unor pedepse prea aspre, Colegiul penal

subliniază, că instanța de apel corect a individualizat pedeapsa inculpaților,

ținînd cont în acest sens de prevederile art. 75 Cod penal, care prevede, că

persoanei recunoscute vinovată de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod în

strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La

stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat,

de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia. O pedeapsă mai aspră, din numărul celor

alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul

în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura

atingerea scopului pedepsei.

Colegiul penal, consideră întemeiată soluția instanței de apel privind

pedeapsa stabilită inculpaților și din motiv că aceștia nu și-au recunoscut

vinovăția și nu s-au căit sincer de faptele comise, nu au recuperat prejudiciul

cauzat părților vătămate prin infracțiunile comise.

La stabilirea pedepsei, inculpaților, instanța corect a aplicat prevederile

art.84 și 85 Cod penal.

Reieșind din prevederile legale menționate, instanța de recurs conchide că

inculpaților le-a fost aplicată pedeapsa în limita prevăzută de legea penală.

Din conținutul recursului declarat de avocatul Popescu Ion în numele

inculpatului Jaman Andrei, rezultă că instanța de apel nu și-a motivat soluția

privind înăsprirea pedepsei de la 10 ani stabiliți prin sentință în privința

inculpatului Jaman A. la 12 ani potrivit deciziei adoptate, iar la individualizarea

pedepsei instanța de apel nu a ținut cont de circumstanțele excepționale

existente în privința inculpatului care permit aplicarea față de inculpat a unei

pedepse mai blânde prin prisma prevederilor art. 79 Cod penal, Colegiul lărgit

constată că astfel de erori în cauza dată nu au fost admise reieșind din

următoarele considerente.

Potrivit sentinței, Jaman Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art. 188 alin.(5) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă de 10 ani închisoare.

46

Prin decizia instanței de apel, au fost admise parțial apelurile declarate de

procuror și de avocatul Popescu I. în numele inculpatul Jaman A., și pronunțată o

nouă hotărâre prin care Jaman Andrei a fost recunoscut vinovat și condamnat în

baza art.187 alin.(5) Cod penal, la 12 ani închisoare.

Sancțiunea art. 187 alin.(5) Cod penal prevede pedeapsă cu închisoare de la

8 până la 15 ani închisoare.

Potrivit art. 410 Cod de procedură penală instanțele de apel, soluționând

cauza, nu pot crea o situație mai gravă pentru persoana care a declarat apel.

Alin.(2) al art.410 Cod de procedură penală stipulează că aceeași regulă se

aplică și în cazul în care apelul a fost declarat în favoarea unei părți de către

procuror.

Colegiul lărgit menționează, că potrivit practicii judiciare constante, regula

neagravării situației se aplică tuturor titularilor dreptului de apel, cu excepția

cazului când procurorul atacă hotărârea în defavoarea inculpatului, iar instanța

de apel este în drept, după caz, de a-i agrava situația acestuia în orice sens.

Instanțele de apel vor avea în vedere și faptul, că regula neagravării situației

guvernează nu numai pedeapsa, dar și oricare alt aspect al laturii penale, cum ar

fi, spre exemplu, recunoașterea unor circumstanțe agravante, schimbarea

încadrării juridice a faptei într-o infracțiune mai gravă, chiar dacă pedeapsa nu

se va majora.

Reieșind din faptul, că împotriva sentinței a declarat apel, inclusiv și

procurorul, care a solicitat aplicare în privința inculpatului Jaman Andrei,

pedeapsă de 12 ani închisoare, Colegiul lărgit atestă, că soluția instanței de apel

privind aplicarea față de inculpatul A.Jaman a pedepsei de 12 ani închisoare este

motivată și nu constituie agravare a situației inculpatului Jaman A.

Referitor la argumentele recursurilor privind neaplicarea față de inculpați a

prevederilor art. 79 Cod penal, care stipulează, că în cazul condamnării

persoanelor adulte pentru comiterea infracțiunilor deosebit de grave, instanța

de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de legea

penală, dar constituind cel puțin două treimi din minimul pedepsei prevăzute de

prezentul cod pentru infracțiunea săvârșită, Colegiul penal menționează, că

aplicarea acestor prevederi legale față de inculpați, constituie un drept al

instanței de judecată, dar nu și o obligațiune.

Mai mult ca atât, instanța de recurs atestă, că în speță, instanța de apel, nu a

reținut careva circumstanțe excepționale, care ar face posibilă aplicarea în

privința inculpaților a prevederilor art. 79 Cod penal, prin urmare, se constată că

argumentul în cauză nu constituie temei de casare a hotărârii atacate.

Colegiul penal consideră neîntemeiate și argumentele recursului avocatului

Spînu Ludmila în numele inculpatului Chirilov Vladimir, potrivit căror în privința

inculpatului urma să fie aplicată pedeapsă minimă prevăzută de legea penală,

47

ținând cont de prevederile art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, fiindu-i

redusă pedeapsa drept recompensă pentru faptul că inculpatul se află de mai

mult timp în stare de arest, deși potrivit deciziei Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție din 30.09.2014 a fost desființată decizia instanței de apel

prin care a fost menținută sentința fără a se pronunța asupra aplicării măsurii

preventive – arestul în privința inculpatului Chirilov V. Or, instanța de fond,

stabilindu-i inculpatului pedeapsa reală cu închisoare, în baza art. 395 alin.(1)

pct. 5) Cod de procedură penală, i-a aplicat acestuia măsura preventivă arestul

preventiv până când sentința va deveni definitivă.

Astfel, o persoană condamnată de prima instanță, fie că a fost sau nu în

stare de arest până la acel moment, se găsește în situația precizată de art. 5 § 1

lit. a) din Convenția europeană a Drepturilor Omului, care autorizează privarea

de libertate a persoanelor pe baza condamnării, chiar și nedefinitive.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a menționat în acest sens, că după

pronunțarea unei hotărâri de condamnare, privarea de libertate a unei persoane,

chiar în timpul judecării propriului apel, este întemeiată pe cazul specificat în

art. 5 § 1 lit. a) din Convenție, neavând drept scop aducerea unei persoane în fața

autorității competente, după cum prevede art. 5 § 1 lit. c).

La fel, Colegiul penal menționează că reieșind din art. 329 alin. (2) Cod de

procedură penală, cât și art. 66 al Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție

nr. 1 din 15 aprilie 2013 „despre aplicarea de către instanțele judecătorești a

unor prevederi ale legislației de procedură penală privind arestarea preventivă

și arestarea la domiciliu" încheierea primei instanțe sau a instanței de apel

privind înlocuirea sau revocarea, precum și refuzul înlocuirii sau revocării

arestului în privința inculpatului, cu excepția încheierii privind aplicarea

arestului, nu este pasibilă de atacare în instanța ierarhic superioară, deoarece în

ședința de judecată inculpatului îi sunt garantate toate drepturile procesuale.

Prevederea unei căi de atac pentru asemenea încheieri ar periclita procesul de

judecare a cauzei într-un termen rezonabil.

Prin urmare, încheierea instanței de apel, prin care s-a respins ca nefondat

demersul avocatului privind înlocuirea măsurii preventive arestarea preventivă

cu o altă măsură preventivă non privativă de libertate, fiind irevocabilă, nu este

posibilă de-a fi atacată cu recurs.

Colegiul penal nu se va expune asupra solicitării avocatului Caldîba Vitalie

în numele inculpatului Grigoreț Ion privind stabilirea pedepsei acestuia,

deoarece instanța de recurs a respins argumentele recursului avocatului

Caldîba Vitalie în numele inculpatului Grigoreț Ion privind achitarea inculpatului

de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(5) Cod

penal, iar pe episodul din 11.05.2011 să fie recalificate acțiunile incriminate

inculpatului în baza art. 187 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal să fie exclus semnul

48

calificativ jaful săvârșit de un grup criminal organizat. Totodată, se reține că

recurentul nu critică decizia instanței de apel în partea ce ține de

individualizarea pedepsei clientului său.

Totodată, Colegiul penal nu se va expune nici asupra alegațiilor recursurilor

declarate de avocatul Robu Tatiana în numele inculpatului Tudoroglo Anatolie,

și ale avocatului Briceac Andrei în numele inculpatului Balan Andrian, potrivit

căror își exprimă dezacordul cu pedeapsa stabilită clienților săi, deoarece, de

fapt, recurenții pledează pentru achitarea inculpaților Tudoroglo Anatolie și

Balan Andrian.

13.5. Referitor la argumentele recurenților privind prezența în speță a

erorii de drept prevăzută de pct. 12) alin.(1) art. 427 Cod de procedură penală,

și anume: faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, Colegiul penal

reține că instanța de apel, constatând faptele comise de inculpați a reținut în

privința acestora comiterea infracțiunii de către un grup criminal organizat, prin

urmare sunt neîntemeiate argumentele avocatului Spînu Ludmila potrivit căror

atât prima instanță cât și instanța de apel neîntemeiat au reținut în sarcina

inculpatului Chirilov V., semnul calificativ grup criminal organizat, deoarece

instanța de apel, recunoscându-l vinovat pe Chirilov V. în comiterea

infracțiunilor de jaf și tâlhărie, în ambele cazuri a reținut comiterea infracțiunii

de un grup criminal organizat, dar nu de două și mai multe persoane.

Totodată, Colegiul penal consideră neîntemeiate argumentele recursului

declarat de avocatul Spînu L., potrivit căror, instanța de apel neîntemeiat a

reținut în sarcina inculpatului Chirilov V., calificativele agravante: grup criminal

organizat și proporții deosebit de mari, cât și argumentele avocaților Sandu D.

Caldîba V. și Robu T. în numele inculpaților Pavlov R., Grigoreț I., și Tudoroglo A.,

potrivit căror instanța de apel neîntemeiat a reținut în sarcina clienților săi

calificativul agravant grup criminal organizat, deoarece critica adusă de

recurenți sub acest aspect este axată pe faptul, că la materialele cauzei penale nu

sunt anexate probe în acest sens, însă potrivit deciziei adoptate, instanța de apel

apreciind probele potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând la

concluzia corectă că inculpatul Chirilov V. și Grigoreț I. și Tudoroglo A. au comis

infracțiunile prevăzute de art. Cod penal, iar

inculpatul Pavlov R., a comis infracțiunea prevăzută de art.

Cod penal.

Din considerentele menționate, Colegiul penal conchide că sunt

neîntemeiate argumentele recursurilor în acest sens, ținând cont și de faptul că

la pct.13.3 din prezenta decizie instanța de recurs a statuat asupra încadrării

corecte de către instanța de apel a faptelor săvârșite de inculpați, nefiind

49

necesară reiterarea concluziilor menționate, astfel constatându-se că în speță nu

a fost admisă o eroare de drept prevăzută de pct.12 alin.(1) art.427 Cod de

procedură penală.

Argumentele din recursul declarat de avocatul Valuța V. în numele

inculpatului Tudoroglo A., potrivit cărora probele acumulate în privința

inculpatului Tudoroglo A., au fost dobândite ilegal, precum și argumentele

recursului Caldîba V., în numele inculpatului Grigoreț I., potrivit cărora procesul

verbal de recunoaștere a persoanei din 20.07.2011 nu poate fi pus la baza

învinuirii clientului său, deoarece organul de urmărire penală, până a prezenta

persoana spre recunoaștere, nu a audiat partea vătămată asupra semnelor și

particularităților distincte după care eventual ar putea recunoaște persoana,

Colegiul penal le consideră neîntemeiate, deoarece instanța de apel a stabilit

vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate, apreciind în acest

sens cumulul de probe acumulate în cauza penală, iar careva temeiuri de a

declara nule probele din dosar nu s-au stabilit.

Pe lângă erorile de drept, invocate de recurenți prin prisma art. 427 alin.(1)

Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că în recursul declarat de

către avocatul Briceac A. în numele inculpatului Balan A. se pretinde că a fost

încălcat termenul rezonabil de examinare al cauzei.

În acest sens, Colegiul lărgit reține, că în prezenta cauză penală învinuirea a

fost înaintată în privința a șase inculpați, și anume Tudoroglo Anatolie, Chirilov

Valdimir, Grigoreț Ion, Jaman Andrian, Balan Andrian și Pavlov Ruslan, învinuiți

de comiterea a patru infracțiuni, prevăzute de art.188 alin.(5) și 188 alin.(3)

lit.b) Cod penal.

Prima instanță a examinat cauza în intervalul de timp 07.10.2011 -

06.08.2012. Împotriva sentinței au declarat apel: procurorul, partea vătămată

E.Vartic, inculpații A.Tudoroglo, V.Chirilov, A.Jaman, I.Grigoreț, avocații

V.Tatarciuc, I.Popescu și T.Robu în numele inculpaților A.Tudoroglo, A.Jaman și

V.Chirilov.

În instanța de apel cauza s-a aflat în examinare în perioada de timp

13.09.2012 - 20.11.2013. Ulterior împotriva hotărârilor judecătorești au

declarat recursuri ordinare procurorul, avocații V.Tatarciuc, I.Popescu, T.Robu,

A.Briceac, V.Caldîba în numele inculpaților A.Tudoroglo, A.Jaman,V.Chirilov,

A.Balan, I.Grigoreț și inculpatul V.Chirilov, cauza aflându-se în examinare în

instanța de recurs în perioada de timp 11.03.2014 - 30.09.2014, fiind admise

recursurile declarate și casată total decizia instanței de apel, cu rejudecarea

cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Cauza s-a aflat la

rejudecare în instanța de apel în perioada 03.11.2014 – 16.11.2015.

La moment, împotriva deciziei instanței de apel, fiind declarate recursuri

ordinare de către avocatul Popescu Ion în numele inculpatului Jaman Andrei,

50

avocatul Spînu Ludmila în numele inculpatului Chirilov Vladimir, avocatul Sandu

Daniela în numele inculpatului Pavlov Ruslan, avocatul Caldîba Vitale în numele

inculpatului Grigoreț Ion, avocatul Robu Tatiana în numele inculpatului

Tudoroglo Anatolie, avocatul Briceac Andrei în numele inculpatului Balan

Andrei, inculpatul Tudoroglo Anatolie, și avocatul Valuța Vladimir în numele

inculpatului Tudoroglo Anatolie, cauza aflându-se în examinare în instanța de

recurs de la 09.02.2016 până la 27.09.2016.

În acest sens Colegiul penal menționează, că criteriile de apreciere a

termenului rezonabil de judecare a cauzei au fost constatate de CEDO în cauza

Frydlender vs. France ([GC], nr. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII), astfel Curtea a

specificat că rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie evaluată în lumina

circumstanțelor cauzei, ținând cont de următoarele criterii: complexitatea

cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților relevante și importanța

cauzei pentru reclamant. Însă, necesitatea respectării termenelor rezonabile a

procesului de judecată nu poate justifica limitarea altor drepturi, prevăzute în

art. 6 din Convenția Europeană (de exemplu, dreptul la egalitatea procedurală

ale părților din proces, dreptul inculpatului de a pune o întrebare martorului

acuzării).

Astfel, instanța nu ar trebui sub pretextul respectării termenelor rezonabile

în cadrul procesului de judecată să refuze în cercetarea probelor necesare

pentru o completă și corectă soluționare a cazului, care pe cale de consecință ar

încălca principiul egalității armelor.

Unul din remediile interne eficiente de apărare a dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei a fost instituit prin Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011

„Privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului

la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești”. Prin adoptarea acestei legi a fost instituit un

mecanism clar prin care se asigură persoanei interesate posibilitatea de a

solicita urgentarea procedurilor în cursul procedurii judiciare.

În lumina celor sus menționate, reieșind și din materialele cauzei penale,

Colegiul lărgit conchide, că este neîntemeiat argumentul avocatului Briceac A.,

privind depășirea termenului rezonabil de examinare al cauzei ținând cont, în

speță, de complexitatea cauzei, precum și de comportamentul părților la proces,

care a impus efectuarea unui volum mare de lucru de către instanțele

judecătorești, în vederea soluționării cauzei cu respectarea drepturilor părților

la proces.

Astfel, reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit a ajuns la concluzia, că

temeiurile invocate de recurenți prin prisma erorilor de drept prevăzute de art.

427 alin.(1) pct. 6), 7), 8), 9), 10) și 12) Cod de procedură penală nu și-au găsit

confirmare la examinarea recursurilor declarate, deoarece la judecarea cauzei în

51

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.

413-418 Cod de procedură penală adoptând o hotărâre legală și întemeiată.

Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de avocatul

Popescu Ion în numele inculpatului Jaman Andrei, de avocatul Spînu Ludmila în

numele inculpatului Chirilov Vladimir, de avocatul Sandu Daniela în numele

inculpatului Pavlov Ruslan, de avocatul Caldîba Vitalie în numele inculpatului

Grigoreț Ion, de avocatul Robu Tatiana în numele inculpatului Tudoroglo

Anatolie, de avocatul Briceac Andrei în numele inculpatului Balan Andrian, de

inculpatul Tudoroglo Anatolie, de avocatul Valuța Vladimir în numele

inculpatului Tudoroglo Anatolie, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 16 noiembrie 2015, în cauza penală în privința lui Tudoroglo

Anatolie Vasile, Chirilov Valdimir Ion, Grigoreț Ion Hariton, Jaman Andrian Slavic,

Balan Andrian Vitalie și Pavlov Ruslan Nicolae cu menținerea hotărîrii atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 11 noiembrie 2016.

Președinte Ursache Petru

Judecători Toma Nadejda

Nicolaev Ghenadie

Timofti Vladimir

Moraru Petru

52