1ra-782/2018 — Art. 217 alin. 4/1 lit. b, d, 27, 46, 248 alin. 5 lit. d CP

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 martie 2016:  Procop Viorel a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d), 27, 46, 248 alin. (5) Cod penal, din motiv că faptele nu au fost săvârșite de inculpat; 1  Stegărescu Simion a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d), 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza: - art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, de 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceutic, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, pe un termen de 5 ani; - art. 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, de 3 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Stegărescu Simion i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 7 ani 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceutic, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip închis;  Hîrcîială Ruslan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d), 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa în baza: - art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, de 7 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceutic, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, pe un termen de 5 ani; - art. 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, de 3 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Hîrcîială Ruslan i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 7 ani 6 luni închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceutic, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar de tip închis. De asemenea, prima instanță s-a expus în privința corpurilor delicte. 1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Stegărescu Simion și Hîrcîială Ruslan, de comun acord, împreună cu alte persoane, nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, în scop de înstrăinare, acționând prin participație complexă, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de autori, pentru păstrare, expediere, transportare. În circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, au obținut substanța narcotică - hașiș, cu masa totală de 9.392 kg, ce constituie proporții deosebit de mari, pe care au păstrat-o până la 20.03.2015, când Hîrcîială Ruslan a fost reținut pe bd. Dacia 47, mun. Chișinău, iar în cadrul percheziției automobilului de model AUDI A4, cu n/î xxxxxx în Federația Rusă, într-un ascunziș 2 special amenajat în portbagaj, au fost depistate și ridicate 19 sacoșe din polietilenă, cu a câte cinci brichete presate, cu substanța menționată supra. Prima instanță a calificat aceste a acțiuni ale inculpaților Stegărescu Simion și Hîrcîială Ruslan în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, adică punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice, prin păstrarea, expedierea, transportarea, săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari, de mai multe persoane. Totodată, prima instanță a menționat că a exclus din învinuire agravanta prevăzută de lit. b) alin. (4) art. 2171 Cod penal – săvârșită de un grup criminal organizat, înlocuind-o cu agravanta săvârșită de mai multe persoane, prin participație complexă. Prima instanță a mai constatat că Stegărescu Simion și Hîrcîială Ruslan, de comun acord și împreună cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participare complexă, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautori, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuind de controlul vamal, prin ascundere în loc special pregătit și adaptat în automobilul de model AUDI A4, cu n/î xxxxxx, în Federația Rusă, intenționau să transporte ilegal, hașiș, cu masa totală de 9.392 kg, ce constituie proporții deosebit de mari, prin contrabandă, peste frontiera de stat a RM, prin punctul de control și trecere a frontierei de stat pentru a o înstrăina în Federația Rusă, însă acțiunile lui Stegărescu Simion și Hîrcîiala Ruslan îndreptate nemijlocit spre săvârșirea infracțiunii, nu și-au produs efectul, din cauze independente de voința făptuitorilor, deoarece la 20.03.2015, Hîrcîiala Ruslan a fost reținut pe bd. Dacia 47, mun. Chișinău. Prima instanță a calificat aceste acțiuni ale inculpaților Stegărescu Simion și Hîrcîială Ruslan în baza art. 27, 248 alin. (5), lit. b), d) Cod penal, adică tentativa de contrabandă - trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, săvărșite de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari. De asemenea prima instanță a notat că a exclus din învinuire agravanta prevăzută de art. 46 Cod penal – infracțiunea săvârșită de un grup criminal organizat, înlocuind-o cu agravanta – săvârșită de mai multe persoane, prin participație complexă. Totodată, prima instanță a mai constatat că Procop Vitalie este învinuit precum că, de comun acord și împreună cu Stegărescu Simion și Hîrcîială Ruslan și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub formă de grup criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare, în circumstanțe nestabilite 3 de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică - hașiș, pe care a păstrat- o până la 20.03.2015, când în timp ce intenționa să o transporte ilegal prin contrabandă, cu automobilul de model AUDI A4, cu n/î ale Federației Ruse xxxxxx, peste frontiera de stat a Republicii Moldova, prin punctul de control și trecere a frontierei de stat pentru a o înstrăina în Federația Rusă, în flagrant, pe bd. Dacia 47, mun. Chișinău au fost reținuți membrii grupării criminale Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel, iar în cadrul percheziției acestui mijloc de transport, într-un ascunziș special amenajat în portbagaj, fiind camuflate au fost depistate și ridicate 19 sacoșe din polietilenă, în care se conțineau câte cinci brichete presate a unei substanțe cleioase, în formă de paralelipiped de culoare brună, în număr total de 95 de brichete, care, conform raportului de expertiză chimică nr. 3623 din 24.03.2015, reprezintă substanță narcotică - hașiș, cu masa totală de 9.392 kg. Tot el, Procop Viorel, potrivit actului de învinuire, a fost învinuit în faptul că, de comun acord și împreună cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație, în formă de grup criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică - hașiș care a păstrat-o la sine până la 20.03.2015, când, în timp ce intenționa să o transporte ilegal prin contrabandă, cu automobilul de model AUDI A4, cu n/î ale Federației Ruse xxxxxx peste frontiera de stat a Republicii Moldova, prin punctul de control și trecere a frontierei stat pentru a o înstrăina în Federația Rusă, în flagrant, pe bd. Dacia 47, mun. Chișinău au fost reținuți membrii grupării criminale Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel, iar în cadrul percheziției acestui mijloc de transport, într-un ascunziș special amenajat în portbagaj, fiind camuflate, au fost depistate și ridicate 19 sacoșe din polietilenă, în care se conțineau a câte cinci brichete presate a unei substanțe cleioase, în formă de paralelipiped de culoare brună, în număr total de 95 de brichete, care, conform raportului de expertiză chimică nr. 3623 din 24.03.2015, reprezintă substanță narcotică - hașiș, cu masa totală de 9,392 kg. Prima instanța a notat că organul de urmărire penală a calificat aceste acțiuni ale lui Procop Viorel în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, - punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice, prin prepararea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea substanțelor narcotice, săvârșite în scop de înstrăinare, precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită în proporții deosebit de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat, precum și în baza art. 27, 46, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal – trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor 4 narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari, dacă din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta nu și- a produs efectul.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către: 2.1. Procuror, care a solicitat casarea sentinței și a încheierii din 03.09.2015, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Stegărescu Simion, Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, cu aplicarea unei pedepse de 15 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercializării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani, în privința lui Stegărescu Simion și Hîrcîială Ruslan, iar în privința lui Procop Viorel, de aplicat pedeapsa de 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercializării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani, precum și recunoașterea lui Stegărescu Simion vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 46, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, și ai aplica pedeapsa de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, și recunoașterea lui Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 46, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal și aplicarea unor pedepse de 6 ani, cu executare în penitenciar de tip închis. Totodată, a indicat că conform art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Hîrcîială Ruslan, Stegărescu Simion și Procop Viorel să le fie stabilite pedepsele definitive de 20 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - prima instanță a comis o eroare de fapt și de drept, prin excluderea din învinuirea inculpaților agravanta - săvârșită de un grup criminal organizat, pe motiv că procurorul nu a dovedit statornicia grupului, în calitate de exemplu invocând faptul că inculpatul Stegărescu Simion și inculpatul Hîrcîială Ruslan nu se cunoșteau anterior, precum și semnele: preparare, prelucrare, procurare, distribuire și vânzare; - prima instanță, constatând prin sentință că inculpații într-adevăr au săvârșit infracțiunile care au fost menționate, urma să ia în considerare toate circumstanțele cauzei, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite de inculpați, de faptul că ei vina nu și-au recunoscut-o, de comportamentul acestora în timpul și după consumarea infracțiunii, precum și de faptul că infracțiunile incriminate au fost săvârșite prin participație sub forma unui grup criminal organizat, care nu au colaborat sub nici o formă la descoperirea infracțiunilor cu organul de 5 urmărire penală, ba din contra inculpatul Hîrcîială Ruslan , deși la faza de urmărire penală a recunoscut vina integral, facând declarații veridice de divulgare a faptelor criminale comise de el și ceilalți membri ai grupării criminale date, declarații confirmate prin totalitatea de probe utile, pertinente și concludente ale cauzei, în instanța de judecată și-a schimbat poziția, facând declarații contradictorii, eronate și lipsite de sens, prin invocarea unor versiuni inexistente, în vederea evitării răspunderii celorlalți inculpați, alți membri ai grupării criminale date, pentru faptele comise; - prima instanță urma să țină cont și de personalitatea inculpaților, și anume că aceștia nu erau/sunt implicați în activitate stabilă și utilă societății, nu locuiesc pe teritoriul Republicii Moldova, că infracțiunile de care sunt învinuiți sunt din categoria celor deosebit de grave, precum și de faptul că traficul ilicit de substanțe narcotice și consumul abuziv de droguri este problema majoră a societății, care își menține tendințele de influență negativă atât asupra situației infracționale, cât și asupra sănătății publice. În această ordine de idei, reieșind din scopul pedepsei penale - restabilirea echității sociale, corectarea condamnaților, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane, stabilirea unei pedepse prea blânde, prin invocarea inventată și artificială de încălcare a unor bariere procesuale de către organul de urmărire penală la efectuarea acțiunilor de urmărire penală, inclusiv prin interpretarea părtinitoare a normelor juridice în vigoare, poate doar să încurajeze comiterea pe viitor de către inculpați și alte persoane a altor infracțiuni; - prima instanță neîntemeiat a exclus și agravanta - săvârșită de un grup criminal organizat, prevăzută de art. 46 Cod penal, din învinuirea inculpaților la incriminarea contrabandei, motivând că acuzarea nu a dovedit pe deplin intenția unică și continuă a inculpaților de a transporta ilegal, prin contrabandă substanțe narcotice peste frontiera vamală a RM, care de fapt și de drept, include toate faptele infracționale incriminate acestora până la privarea lor de libertate; - prima instanță a comis o eroare de fapt și de drept la constatarea nevinovăției inculpatului Procop Viorel, la comiterea infracțiunilor incriminate, potrivit învinuirii înaintate, pe când, potrivit probelor administrate și prezentate în instanță, în special declarațiilor inculpatului Hîrcîială Ruslan, de la faza de urmărire penală în calitate de bănuit, date citirii în ședință de judecată, inclusiv cu prezentarea înregistrării video a declarațiilor acestuia, în prezența apărătorului său, confirmate și prin declarațiile date în calitate de învinuit, în fața procurorului, ulterior, la înaintarea învinuirii, unde acesta a relatat detaliat etapele săvârșirii infracțiunilor incriminate, rolul fiecărui membru al ierarhiei criminale, inclusiv și rolul lui Procop Viorel, care, cunoscându-se cu unul din capii acestei grupări criminale, în schimbul unui profit financiar, a acceptat propunerea ultimului de a transporta ilegal, prin contrabandă din RM în Federația Rusă a unui lot de substanțe narcotice - hașiș, cu un mijloc de 6 transport, pus la dispoziție de același membru al grupării criminale date, fapte confirmate integral și prin măsura specială de investigație - interceptarea convorbirilor telefonice dintre inculpați; - prima instanță la administrarea probelor prezentate de partea acuzării, urma să le aprecieze în ansamblul lor obiectiv și sub toate aspectele, și nu doar declarațiile inculpaților, din cadrul cercetării judecătorești, unde nu au recunoscut vinovăția, și sunt în contradicție cu toate probele din cauza penală. 2.2. Avocatul Vizdoga Ion în numele inculpatului Stegărescu Simion, în care solicită casarea sentinței, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care în conformitate cu prevederile art. 390 alin. (1), pct. 2) Cod procedură penală, Stegărescu Simion să fie achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunilor incriminate, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de el. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - fapta constatată de prima instanță și imputată lui Stegărescu Simion ca fiind neîntemeiată, contradictorie și lipsită de susținere probantă, pe motiv că fapta imputată lui Stegărescu Simion a fost comisă de o altă persoană, iar organul de urmărire penală intenționat a ascuns această persoană de actul de justiție, incriminându-i fapta ilegală lui Stegărescu Simion care nu are tangență cu activitatea ilegală de punere în circulație a drogurilor și contrabandă cu acestea; - contradicțiile dintre declarațiile martorilor Savca Alexandru, Bădilă Ion, Dimineață Vitalie, Mîrleanu Roman și Barbăscumpă Igor cu restul mijloacelor de probă administrate în prezenta cauză penală de către prima instanță nu au fost înlăturate în baza unei analize ample a tuturor probelor, precum și că prima instanță nu a reușit să dea o apreciere critică argumentată, celorlalte probe ce combat versiunea martorilor polițiști, în special declarațiilor martorilor Buciuceanu Vlad, care cu lux de amănunte a declarat că în ziua de 19.03.2015 el a fost personal la reparație cu automobilul de model BMW ce-i aparține lui Stegărescu Simion în perioada orelor 16:00 – 20:00 și nicidecum acest automobil nu putea să fie în fața stadionului Zimbru, unde de fapt a fost Stegărescu Simion cu o altă persoană cu un alt automobil de model Opel; - prima instanță nu a reușit să combată versiunea respectivă deoarece martorul Dogotari Igori a declarat la fel în detalii că a fost personal cu automobilul său de model Opel împreună cu Stegărescu Simion la stadionul Zimbru la orele 18:00 și acesta nu avea nici o sacoșă cu el, ci doar a transmis 500 lei unei persoane pentru medicamentele primite cu o zi înainte. În această situație instanța de judecată neargumentat le-a dat prioritate martorilor colaboratori de poliție care au declarat că la stadionul Zimbru în seara zilei de 19.03.2015 de la o distanță de aproximativ 100 metri l-au văzut pe Stegărescu Simion cum s-a apropiat cu autoturismul sau personal de model BMW și i-a transmis un pachet negru cu calendar lui Hîrcîială Ruslan, iar 7 ultimul ulterior, conținutul pachetului 1-a ascuns în locul special amenajat din salonul automobilului de model AUDI A4 timp de 10 minute; - prima instanță a lăsat fără apreciere poziția apărării vis-a-vis de imposibilitatea de a împacheta doar într-un singur pachet toată substanța de droguri - hașiș depistată în autoturismul de model AUDI A4, care a fost împachetată imediat după percheziție de către colaboratorii de poliție în 3 pachete la fel de mari, ca și cel descris de martorii acuzării, precum că văzut la Stegărescu Simion; - la examinarea drogurilor în instanța de judecată, s-a constatat cu certitudine imposibilitatea împachetării unei astfel de cantități mari de droguri după volum doar într-o singură pungă. Mai mult, cantitatea de 9,392 kg nu poate fi dusă doar întru-n pachet cum indică martorii polițiști, or acesta evident s-ar fi rupt; - prima instanță a evitat să aprecieze poziția apărării referitor la imposibilitatea reală de a ascunde în locul special amenajat din automobilul de model AUDI A4 a celor 95 pachete cu hașiș în timp de 10 minute, așa cum declarau martorii polițiști, în condiții că ambele uși din spatele automobilului au fost închise, iar accesul la ascunziș este imposibil fără a scoate bancheta din spate. Mai mult, conform înregistrărilor video a percheziției automobilului AUDI A4 prezentate de acuzare, se observă termenul cu mult mai îndelungat de 10 minute de scoatere a drogurilor din locul special amenajat chiar și dacă ușile automobilului au fost larg deschise, fapt ce denotă că aceste droguri au fost plasate în acel loc special amenajat în alte împrejurări și alt loc decât cel descris în sentință; - prima instanță nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor concludente în ce privește participația persoanei pe nume Sergiu, care apare în vizor precum că activează la stația de reparație auto de lângă METROU, de unde a fost luat autoturismul de model AUDI A4 și unde s-a aflat timp de aproape de un an la reparație. Această persoană cu numele Sergiu este descrisă de către inculpatul Hîrcîială Ruslan și totodată apare în înscrisurile extrase din geanta acestuia în instanța de judecată. De fapt aceste înscrisuri ascunse în mod intenționat de acuzare și confirmă poziția inculpatului că automobilul AUDI A4 i-a fost transmis de o persoană cu numele Sergiu, iar banii în sumă de cea 3800 Euro primiți din Moscova de la Curioglo Ion prin transfer au fost cheltuiți pentru reparația automobilului de model AUDI A4; - versiunea apărării precum că drogurile depistate în automobil au fost ascunse în acel ascunziș de către o altă persoană, decât Hîrcîială Ruslan, precum că primite de la Stegărescu Simion nu a fost combătută argumentat de către acuzare și prima instanță; - versiunea apărării se confirmă chiar și prin declarațiile martorului acuzării, polițist implicat în activitatea specială de investigație pe acest caz - Mîrleanu Roman. În instanța de judecată acesta la întrebarea apărării a declarat că ei nu au verificat stația de reparație auto unde s-a aflat automobilul AUDI A4, însă acest service 8 aparține lui Postovan Adrian, care la fel este membru activ al acestei grupări criminale și este prieten cu Tulum Victor. În această ordine de idei se constată legătura directă dintre membrii acestei grupări din Moscova (Curioglo, Tulum, etc.) cu cei ce au în posesie stația de reparație auto, unde de fapt și s-a aflat acest automobil, până a fi transmis lui Hîrcîială Ruslan, fapt ce exclude participația lui Stegărescu Simion în acest grup, deoarece el nici nu se cunoaște cu cei de la auto- service. Mai mult, implicarea lui Postovan Adrian la care face referință martorul Mîrleanu Roman în declarațiile sale, se confirma prin ordonanțele de pornire a urmăririi penale, de disjungere a materialelor cauzei penale, el fiind recunoscut prin aceste acte procesual-penale ca un membru activ al acestei grupări, iar de fapt reieșind din materialele cauzei penale se constată că în privința lui nu au fost întreprinse nici o acțiune pentru a-l identifica ca persoană posibil culpabilă în aceste infracțiuni; - prima instanță, la adoptarea soluției de condamnare a lui Stegărescu Simion, se bazează pe unele probe ce nu confirmă participația acestuia la comiterea infracțiunii incriminate, aceste probe confirmă în linii generale doar constatarea unor fapte care de fapt partea apărării nu le neagă; - partea apărării nu neagă că substanța ridicată prezintă droguri, iar Hîrcîială Ruslan are tangență direct cu aceste droguri, urmând să le transporte în F. Rusă, lipsa acestor îndoieli se bazează pe declarațiile sincere ale inculpatului Hîrcîială Ruslan, din ședința de judecată, la care apărarea a avut acces de a participa activ cu punerea diferitor întrebări, adică cu asigurarea apărării lui Stegărescu Simion la administrarea acestei probe; - deși apărarea a invocat nulitatea procesului-verbal de recunoștere a persoanei după fotografie efectuată cu încălcarea procedurii, deoarece la acel moment Stegărescu Simion deja era reținut și urma a fi efectuată această prezentare spre recunoaștere doar pe viu, prima instanță a lăsat fără apreciere aceste obiecții întemeiate ale apărării; - fiind audiat atât la urmărirea penală, cât și la examinarea cauzei penale în fond, inculpatul Stegărescu Simion a negat participația sa la comiterea infracțiunilor incriminate, este lipsit de culpabilitate și nu are nici o tangența cu fapta incriminată; - atât la faza urmăririi penale, cât și la examinarea cauzei penale în prima instanță, partea apărării a solicitat argumentat recunoașterea nulității mai multor acțiuni de urmărire penale și măsuri speciale de investigații cu excluderea mijloacelor de probă dobândite prin încălcarea legislației procesual-penale, de către persoane neîmputernicite și prin anumite promisiuni. La aceste argumente ale părții apărării, acuzarea nu a reacționat nici întru-n fel, iar prima instanță nu a găsit careva contra-argumente convingătoare apreciind aceste acțiuni ca fiind în linii generale legale, iar chiar și dacă au fost ilegale nu exclud vinovăția lui Stegărescu Simion în comiterea infracțiunii imputate; 9 - dobândirea probelor și a mijloacelor de probe a fost contrar prevederilor legale, iar transferul probelor dobândite prin măsuri speciale de investigație dintr-o cauză penală în această cauză penală nu au fost autorizate de judecătorul de instrucție; - acțiunile de urmărire penală și cele speciale de investigații au fost efectuate cu încălcarea legislației, iar probele în prezenta cauză au fost administrate cu încălcări flagrante a normelor procesual-penale și ca rezultat urmează excluderea acestora. 2.

Avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, prin care a solicitat repunerea în termen a apelului și casarea totală a sentinței, cu achitarea inculpatului Hîrcîială Ruslan de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, pe motiv că în acțiunile lui lipsesc elementele infracțiunii și recunoașterea lui Hîrcîială Ruslan vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (5) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse la limita minimă a sancțiunii, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - martorii au depus declarații nevedridice, contrare circumstanțelor din cauza penală; - instanța nu s-a expus referitor la examinarea înregistrărilor video în urma percheziției mijlocului de transport; - prima instanță nu a luat în considerare argumentele părții apărării cu referire la faptul că colaboratorul de poliție știa unde erau ascunse substanțele narcotice, precum și că substanțele narcotice nu puteau fi puse într-un pachet de polietilenă, acestea fiind prea voluminoase; - prima instanță nu s-a expus în privința obiecțiilor părții apărării ce țin de cercetarea descifrărilor telefonice; - în cadrul urmării penale inculpatului i-a fost încălcat dreptul la apărare prin respingerea solicitării de acordare a termenului pentru pregătirea de dezbateri judiciare; - instanța de judecată a indicat că au existat încălcări procesual penale care au dus la micșorarea pedepsei, însă nu au menționat care anume acte procesuale au fost obținute cu încălcări. 2.

Avocatul Doga Anatolie în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Hîrcîială Ruslan să fie achitat de sub învinuirea de comitere a ambelor infracțiuni incriminate. În argumentarea apelului, apelantul a invocat că: - a fost încălcată competența la desfășurarea urmăririi penale, iar în conformitate cu prevederile art. 94 alin. (4) pct. 4) Cod de procedură penală, probele 10 dobândite cu încălcarea competenței se exclud din materialele cauzei penale și nu pot fi puse la baza condamnării unei persoane; - organul de urmărire penală în prezenta cauză a efectuat un transfer de probe dobândite prin mijloacele speciale de investigație, dintr-o cauză penală în alta, contrar normelor procesual penale; - probele prezentate în prima instanță trezesc îndoieli privind obiectivitatea lor, acestea fiind dobândite cu încălcări flangrante a normelor de procedură penală; - declarațiile martorilor Bădilă Ion, Savca Alexandru, Dimineață Vitalie, Mîrleanu Roman, Barbăscumpă Igor sunt contradictorii între ele, dar și cu declarațiile martorilor Bargan Constantin, Buciuceanu Igor și Dogotari Igor, prin care se constată că infracțiunea a fost comisă nu de către Hîrcîială Ruslan dar de o altă persoană, astfel nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare; - martorii enumerați sunt ofițeri de investigație, având atribuit statutul de ofițeri de urmărire penală și au interes profesional; - probele din sentință nu confirmă vinovăția inculpatului; - instanța de judecată nu a verificat versiunea inculpatului Hîrcîială Ruslan, privind maltratarea lui de către colaboratorii de poliție; - sentința e întemeiată doar pe presupuneri. 3. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2018, au respinse ca fiind depuse peste termen apelurile declarate de avocații Doga Anatolie și Ceachir Anatolie în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, și au fost admise din oficiu, conform prevederilor art. 409 alin. (2), 411 Cod de procedură penală, apelurile declarate de către procuror și de către avocatul Vizdoga Ion în numele inculpatului Stegărescu Simion, casată în latura penală sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Procop Viorel, Stegărescu Simion și Hîrcîială Ruslan au fost recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, fiind aplicată fiecăruia pedeapsa, cu aplicarea prevederilor art. 81 alin. (2) Cod penal, sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani. Procop Viorel, Stegărescu Simion și Hîrcîială Ruslan au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, fiind aplicată fiecăruia, pedeapsa de 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceutic, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor, pe un termen de 5 ani. În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Stegărescu Simion, Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel li s-a stabilit fiecăruia pedeapsa definitivă de 12 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa 11 funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul farmaceutic, pe un termen de 5 ani. În rest, sentința în partea corpurilor delicte a fost menținută. 3.1. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că inculpații Stegărescu Simion, Hîrcîială Ruslan, de comun acord și împreună cu Procop Viorel, și alte persoane, nestabilite de organul de urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, în scop de înstrăinare, acționând ca grup criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, pentru păstrare, expediere, transportare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, au obținut substanța narcotică - hașiș, cu masa totală de 9.392 kg, ce constituie proporții deosebit de mari, pe care au păstrat-o până la 20.03.2015, când Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel au fost reținuți pe bd. Dacia 47, mun. Chișinău, iar în cadrul percheziției automobilului de model AUDI A4, cu n/î xxxxxx, înregistrat în Federația Rusă, într-un ascunziș special amenajat în portbagaj, au fost depistate și ridicate 19 sacoșe din polietilenă, cu a câte cinci brichete presate, cu substanța menționată supra. Instanța de apel a încadrat acțiunile inculpaților Stegărescu Simion, Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel, în baza art. 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice, prin păstrarea, expedierea, transportarea, săvârșite în scop de înstrăinare, săvârșită de un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. În continuare, instanța de apel a mai constatat că Stegărescu Simion, Hîrcîială Ruslan, de comun acord și împreună cu Procop Viorel și alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuind de controlul vamal, prin ascundere în loc special pregătit și adaptat în automobilul de model AUDI A4, cu n/î xxxxxx, înmatriculat în Federația Rusă, au pregătit pentru a fi transportat ilegal, hașiș, cu masa totală de 9.392 kg, ce constituie proporții deosebit de mari, prin contrabandă, peste frontiera de stat a RM, prin punctul de control și trecere a frontierei de stat, pentru a-l înstrăina în Federația Rusă, însă acțiunile lui Hîrcîială Ruslan, Stegărescu Simion și Procop Viorel îndreptate nemijlocit spre săvârșirea infracțiunii, nu și-au produs efectul, din cauze independente de voința făptuitorilor, deoarece la 20.03.2015, Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel au fost reținuți pe bd. Dacia 47, mun. Chișinău și în cadrul percheziției în automobilul de model AUDI A4, cu n/î xxxxxx, înmatriculat în Federația Rusă, dintr-un ascunziș special amenajat în portbagajul acestei mașini, au fost depistate și ridicate 19 sacoșe din polietilenă cu câte 5 brichete, în total 95 brichete de substanță narcotică, - hașiș, cu masa totală de 9.392 kg, ce constituie proporții deosebit de mari. 12 Instanța de apel a încadrat aceste acțiuni ale inculpaților Stegărescu Simion, Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel în baza art. 26, 248 alin. (5), lit. d) Cod penal, după indicii calificativi, pregătirea de contrabandă, adică pregătirea de trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcoticé, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, acționând ca grup criminal organizat, săvârșite în proporții deosebit de mari. Totodată, instanța de apel a conchis că la pronunțarea sentinței, prima instanță eronat a apreciat probele, fără a ține cont de cerințele art. 101 Cod de procedură penală, și a concluzionat greșit în privința achitării lui Procop Viorel, învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal și art. 27, 46, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, din motiv că faptele nu au fost săvârșite de inculpat și de a-i recunoaște vinovați pe Stegărescu Simion și Hîrcîială Ruslan în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal. În continuare, instanța de apel a notat că vinovăția inculpaților Procop Viorel, Stegărescu Simion, Hîrcîială Ruslan în comiterea infracțiunilor incriminate, este dovedită prin următoarea sistemă de probe veridice, concludente, pertinente și utile, care coroborează între ele, cum ar fi: - declarațiile din prima instanță și din instanța de apel a martorului Barbăscumpă Igor, Mîrleanu Roman, Savca Alexandru; - declarațiile din prima instanță a martorilor Dimineața Vasile, Bădilă Ion; - procesul-verbal de percheziție a automobilului de model AUDI A4, cu n/î XXXXXX, în Federația Rusă și procesul-verbal de examinare a obiectului (f.d. 152- 157, vol. II); - înregistrarea video a percheziției automobilului din care s-a reținut că la 20.03.2015, de la ora 8:30 până la 09:15 a fost efectuată percheziția automobilului, în care au fost depistate și ridicate, la cele arătate de inculpatul Hîrcîială Ruslan, 19 sacoșe din polietilenă, cu a câte cinci brichete presate, cu substanța narcotică hașiș, 2 telefoane mobile și o tabletă, cu semnele de identificare indicate în proces. La examinarea automobilului, a fost depistat un ascunziș, cu acces atât din interiorul automobilului, cât și din afară; - procesul-verbal de percheziție corporală a lui Hîrcîială Ruslan din 20.03.2015, potrivit căruia de la acesta s-au ridicat: un telefon mobil de model Iphone, cu IMEL013071000488680, cu cartela Sim compania Megafone, cartelă Visa cu nr. 4276880088696921; două cartele SIM compania Bilain; 210 euro, 8 lei, o factură, datată cu 18.03.2015 privind transferul mijloacelor bănești prin intermediul sistemului de transfer bancar Unistream, în sumă de 3800 Euro; pașaportul pe numele lui Hîrcîială Ruslan (f. d. 187, vol. II); - procesele-verbale de percheziție din 20.03.2015, potrivit cărora s-a constatat că în urma percheziției la domiciliu și percheziției corporale, de la 13 Stegărescu Simion au fost ridicate: un telefon mobil de model Nokia (pachetul nr. 3905); un telefon mobil de model Philips, cu cartela SIM Orange și Main (pachetul nr.3918); planșetă (Tabletă) IPad (pachetul nr.3917); card bancar Master Card, Mobiasbancă; procesul-verbal cu privire la contravenție pe numele lui Stegărescu Simion din 16.02.2015; o cartelă compania Molcell; planșetă de model Lenovo, A60044 (pachetul nr.3909); un telefon mobil model Nokia 105, și cartela SIM a companiei Moldcell (pachetul nr.3908); un - telefon mobil model Samsung cu IMEI și cartela SIM a companiei Moldcell (pachetul nr.3907); un telefon mobil de model Samsung, și cartela SIM Orange ( pachetul nr.3906); un iPad (pachetul nr.3916); un telefon mobil model Nokia (pachetul nr.3914); telefon mobil model Samsung cu ( pachetul nr.3915); un telefon mobil model Nokia și cartela SIM a companiei Moldcell (pachetul nr.3911); un telefon mobil model Nokia (pachetul nr.3913); un telefon mobil model Nokia cu cartela Sim a companiei Orange (pachetul nr.3912); un telefon mobil model Iphone, model CE0682, cu husă (sticla deteriorată) ( pachetul nr.3910); un aparat foto de model Panasonic Lumix DMC-FX9, cu husă; o camera video de model Sanyo, culoare roz; o cameră video de model Sony DCR- DVD205E, cu husă, un disc (pachetul nr.3933); cartele SIM, a diferitor companii în număr de 16 bucăți (pachetul nr.3948); Laptop de model „HP Pavilion G6” și laptop de model „SONY” (pachetele nr. 1919 și 3920), bunuri care sunt anexate la dosar; - declarațiile lui Hîrcîială Ruslan, în calitate de bănuit și învinuit inclusiv și vizionarea înregistrării audio-video, potrivit cărora se stabilește că Hîrcîială Ruslan a venit în Republica Moldova la propunerea lui C. I. să aducă automobilul de model AUDI, în interiorul căruia este amenajat un ascunziș special în care va fi hașiș. Pentru activitatea respectivă urma să i se achite 1000 euro. Substanța narcotică urma să o ia de la o persoană, care ulterior a aflat că se numește Stegărescu Simion. C. I. a trimis din Rusia 3800 euro, dintre care: 300 euro i-a achitat pentru reparația automobilului, restul 3500 euro i-a transmis persoanei, cu care s-a contactat la indicația lui C. Întâlnirea cu Stegărescu Simion a avut loc la Mcdonalds, Botanica. L-a contactat de pe telefonul Philips, pe care i l-a dat Curioglo. Automobilul AUDI se afla la un service, fiind reparat de un meșter pe nume Sergiu, la indicația lui C. I. (f. d. 193-195, 206-208, vol. II); - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 20.03.2015, din care rezultă că Hîrcîială Ruslan, după foto, l-a recunoscut pe Stegărescu Simion, căruia i se mai spunea Pletosul, ca persoana care i-a transmis substanța narcotică (f. d. 197-198, vol. II); - factura din 18.03.2015, anexată ca corp delict, care are relevanță directă cu cele menționate de inculpatul Hîrcîială Ruslan, care fiind audiat în calitate de bănuit și învinuit, referitor la acțiunile lui Stegărescu Simion și C. I., din care rezultă faptul că Curioglo Ion îi transferă lui Hîrîcîială Constantin, tatăl inculpatului Hîrîcîială Ruslan, suma de 3800 euro; 14 - raportul de expertiză nr. 3623 din 24.03.2015, din care s-a conchis că substanța solidă-cleioasă de culoare cafenie-închisă în formă de 95 brichete, ridicate în cadrul percheziției automobilului, reprezintă - hașiș, care se atribuie la substanțe narcotice, cu masa totală de 9.392 kg (f. d. 169-171, vol. II); - procesele-verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigații, anexate la materialele dosarului, interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice între persoanele care se aflau sub vizorul organului de drept, urmărirea vizuală, documentarea cu ajutorul metodelor și mijloacelor tehnice, localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziționare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice, colectarea informației de la furnizorii de servicii de comunicații electronice, rezultatele efectuării cărora au fost consemnate în procese verbale, la care au fost anexate stenogramele și discuri DVD, care conțin înregistrări de imagini și convorbiri, din analiza cumulară a cărora instanța de apel a concluzionat în privința legăturii dintre Hîrcîială Ruslan și Stegărescu Simion privind circulația ilegală de substanțe narcotice, precum și cu alte persoane, în privința cărora dosarele sunt disjunse (f. d. 51-56, vol. II); - raportul ofițerului principal de investigație al Direcției nr. 4 a INI MAI (f.d. 13, 14, vol. II); - procesele-verbale de examinare și atașare a corpurilor delicte, toate bunurile după examinare în cadrul ședinței, au fost transmise în camera de păstrare a corpurilor delicte la Judecătoria Botanica mun. Chișinău (f. d. 98-102, vol. II). Astfel, instanța de apel a atestat că aceste probe, documente, coroborează cu declarațiile martorilor Barbăscumpă Igor, Dimineața Vasile, Mîrleanu Roman, Bădilă Ion și Savca Alexandru, analizate, demonstrează cu certitudine că inculpații Procop Viorel, Stegărescu Simion și Hîrcîială Ruslan au comis infracțiunile imputate lor. Totodată, instanța de apel a menționat că la baza nevinovăției inculpaților, partea apărării a invocat declarațiile din prima instanță a martorilor Dogotari Igor, Bargari Constantin, Buciceanu Vladislav. La acest capitol, instanța de apel a notat că declarațiile martorilor Dogotari Igor, Bargan Constantin și Buciceanu Vladislav, nu pot servi drept temei de achitare a inculpaților, deoarece sunt date în scopul exonerării lui Stegărescu Simion de la răspunderea penală, or toți acești martori sunt cunoscuți de ai inculpatului Stegărescu Simion, motiv din care instanța de apel a apreciat critic declarațiile lor și, mai indicând că acestea se combat de întreaga sistemă de probe analizată mai sus, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice, și coroborează între ele și demonstrează cu certitudine că anume inculpații Hîrcîială Ruslan, Stegărescu Simion xxxxxx și Procop Viorel au comis infracțiunile imputate lor, anume ei, de comun acord, au urmărit scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, 15 în scop de înstrăinare, precum și au urmărit scopul trecerii acestor substanțe narcotice peste frontiera vamală a Republicii Moldova. Subsidiar, instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatului Hîrcîială Ruslan, precum că a primit prin transfer, din Federația Rusă, 3800 euro pentru repararea automobilului, or aceste declarații se combat prin declarațiile martorilor Barbăscumpă Igor, Dimineața Vasile, Mîrleanu Roman, Bădilă Ion și Savca Alexandru. Astfel, instanța de apel a precizat că înscrisurile anexate la materialele cauzei (f. d. 56-62, vol. VI), precum că pentru reparația automobilului AUDI a fost cheltuită o anumită sumă de bani nu confirmă versiunea inculpatului și denotă faptul că banii primiți de către inculpatul Hîrcîială Ruslan, din Federația Rusă au fost primiți în scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, precum și pregătirea acestora de contrabandă, iar altă versiune în cazul dat nu are putere probantă. Mai mult, s-a indicat că aceste înscrisuri nici nu prezintă probe confirmative, or prin factura de la (f.d. 60, vol. VI), nu se confirmă faptul că lucrările au fost efectuate anume pentru repararea automobilului de model AUDI A4, cu n/î XXXXXX. În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că deși în factura anexată la dosar (f. d. 56, 57, vol. VI) este indicat că pentru repararea automobilului de model AUDI A4, cu n/î XXXXXX s-a estimat o anumită sumă de bani, această factură nu prezintă un act de predare-primire a lucrărilor efectuate și nu conține nici semnătura și nici autentificarea persoanei responsabile de efectuarea acestor lucrări. Mai mult, instanța de apel a apreciat critic afirmațiile inculpaților Procop Viorel și Hîrcîială Ruslan, precum că nu cunosc proveniența substanțelor depistate de colaboratorii de poliție în automobilul AUDI A4, cu n/î XXXXXX, deoarece ele nu corespund adevărului și sunt date de către inculpați în scopul de a se eschiva de la răspunderea penală, deoarece sunt combătute de celelalte probe analizate și apreciate prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, și care demonstrează cu certitudine vinovăția lor în comiterea infracțiunilor imputate. La fel, instanța de apel a considerat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpații Procop Viorel, Stegărescu Simion și Hîrcîială Ruslan, în privința circulației ilegale a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare și pregătirea acestora pentru contrabandă nu echivalează cu achitarea lor or, circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de către aceștia a infracțiunilor imputate și a calificat-o ca o metodă de apărare, menționând că persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de bănuit, învinuit sau inculpat nu poate fi urmărită penal pentru depunerea declarațiilor intenționat false, decât în cazurile expres prevăzute de legea procesual penală, iar nerecunoașterea vinovăției de către Procop Viorel, Stegărescu Simion și Hîrcîială Ruslan pe întreg procesul penal se apreciază ca un drept al acestora și ca o metodă de apărare. 16 În acest context, instanța de apel a atestat că este nefondat argumentul avocatului Vizdoga Ion, precum că niciuna din probele acumulate de către organul de urmărire penală nu confirmă direct sau indirect participația lui Stegărescu Simion la comiterea infracțiunilor incriminate or, acesta este combătut prin declarațiile lui Hîrcîială Ruslan, audiat în calitate de bănuit, iar ulterior în calitate de învinuit (f. d. 193-195, 206-208, vol. II). Cu referire la poziția apelantului, apărătorului Vizdoga Ion în numele inculpatului Stegărescu Simion, precum că de către prima instanță au fost încălcate prevederile art. 90 alin. (3), p. 4) Cod de procedură penală, la aprecierea declarațiilor martorilor Savca Alexandru, Bădilă Ion, Dimineață Vitalie, Mîrleanu Roman și Barbăscumpă Igor, instanța de apel a notat că acești martori au efectuat în privința inculpaților un spectru larg de măsuri speciale de investigație și anume interceptarea convorbirilor telefonice, urmărirea vizuală, înregistrarea de imagini și convorbiri, fiind audiați în calitate de martori în legătură cu participarea lor la reținerea în flagrant delict a inculpaților și de cercetare a probelor dobândite prin intermediul lor, nefiind încălcate în cazul dat prevederile art. 90 alin. (3), p. 4) Cod de procedură penală, iar învinuirea adusă inculpaților nu este bazată doar pe declarațiile exclusive a acestor martori. Totodată, s-a apreciat că declarațiile acestor martori coroborează cu celelalte probe administrate nemijlocit în ședința de judecată, cu analiza fiecărei probe din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, care confirmă cu certitudine vinovăția inculpaților Stegărescu Simion, Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel, în săvârșirea infracțiunilor incriminate. De asemenea, instanța de apel a considerat nefondat argumentul apelantului, apărătorului Vizdoga Ion în numele inculpatului Stegărescu Simion, precum că prima instanță nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor concludente în ce privește participația persoanei pe nume Sergiu, care apare în vizor precum că activează la stația de reparație auto de lângă METROU, de unde a fost luat autoturismul de model AUDI A4 și unde s-a aflat timp de aproape de un an la reparație și această persoană cu numele Sergiu este descrisă de către inculpatul Hîrcîială Ruslan și totodată apare în înscrisurile extrase din geanta acestuia în instanța de judecată, specificând că potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală „Judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu”. Totodată, instanța de apel a respins ca nefondată aprecierea primei instanțe, ca fiind întemeiate argumentele apărării, referitor la unele încălcări ale organului de urmărire penală ce țin de disjungerea cauzelor penale și presupusa nulitate a actelor procedurale, pe motiv că procurorul și-a depășit competența la investigarea cauzelor 17 pe art. 27, 248 alin. (5) Cod penal, examinarea comunicărilor și imaginilor extrase de pe suporturile electronice, ridicate în urma percheziției la domiciliul lui Stegărescu Simion, fără încuviințarea din partea unui judecător de instrucție, neinvestigarea de către procuror a plângerii lui Hîrcîială Ruslan, privind presupusa maltratare de către ofițerii de investigație, prin prisma Protocolului de la Istanbul, invocând în acest sens recomandările CSJ nr. 38, decizia CSJ din 27.02.2014, privind examinarea recursului în interesul Legii și decizia CSJ din 07.05.2013, privind examinarea recursului în interesul Legii, iar în același context, ca fiind neîntemeiată luarea în considerare de către instanță a presupuselor încălcări, menționate mai sus, la individualizarea pedepsei aplicată în privința inculpaților, prin prisma prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală. La acest capitol, instanța de apel a indicat că prima instanță urma să constate faptul că, partea apărării în acest caz a interpretat greșit prevederile art. 22 Cod de procedura penală și prevederile art. 7 alin. (2) Cod penal, potrivit cărora nimeni nu poate fi urmărit de organele de urmărire penală, judecat sau pedepsit de instanța judecătorească de mai multe ori pentru aceeași faptă, or, nimeni nu poate fi supus de două ori urmăririi penale și pedepsei penale pentru una și aceeași faptă, deoarece pe cauza penală dată persoanele învinuite, anterior nu au fost urmărite sau pedepsite pentru faptele incriminate lor, la prezenta cauză penală, disjunsă din materialele cauzei penale nr. 2014030589, pe faptul acțiunilor membrilor unei grupări criminale, din care face parte și inculpatul Stegărescu Simion, implicat în traficul internațional ilicit de droguri, a fost conexată cauza penală nr. 2015030690, pornită prin autosesizarea organului de urmărire penală pe anumite fapte infracționale concrete (episoade) depistate ca rezultat al efectuării acțiunilor de urmărire penală pe cauza penală nr. 2014030589, acestea de fapt, constituind un tot întreg, prin prisma prevederilor art. 2791 Cod de procedură penală, iar disjungerea unei cauze penale în privința învinuiților Stegărescu Simion, Hîrcîiala Ruslan și Procop Viorel, fiind necesară pe motiv că împrejurările cauzei la acel moment o cereau, urmărirea penală în privința ultimilor a fost terminată, urmând trimiterea cauzei în instanța de judecată pentru examinare în fond, disjungere care nu s-a răsfrâns negativ asupra efectuării depline și obiective a urmăririi penale și cercetării judecătorești. Instanța de apel, făcând referire la recomandările din decizia Plenului Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 07 mai 2013, asupra recursului în interesul legii, cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 270 alin. (9), coroborat cu alin. (7) Cod de procedură penală, a menționat că prima instanță urma să aprecieze faptul că, urmărirea penală în cauza penală dată a fost exercitată nemijlocit de către procuror, în raza teritoriului deservit, iar pe cauzele penale aflate în gestiunea organului de urmărire penală a Serviciului Vamal, conducerea urmăririi penale, potrivit prevederilor art. 257 Cod de procedură penală, se efectuează de către procurorul din raza teritoriului unde a fost săvârșită infracțiunea iar, în acest sens, 18 legiuitorul nu a instituit o procuratură specializată de a conduce urmărirea penală pe cauzele aflate în gestiunea organului de urmărire penală a Serviciului Vamal, competența fiind una generală. Cu referire la pretinsele încălcări ale organului de urmărire penală instanța de apel a notat că potrivit procesului-verbal din 10.04.2015 (f.d. 164, 165, vol. III), de prezentare învinuitului și apărătorului său a materialelor de urmărire penală, după ce a luat cunoștință cu materialele de la urmărirea penală, apărătorul Vizdoga Ion în numele învinuitului Stegărescu Simion a avut anumite obiecții referitor la efectuarea urmăririi penale, înaintând o cerere prin care a solicitat excluderea mijloacelor de probă dobândite cu încălcarea flagrantă a procedurii penale și scoaterea lui Stegărerscu Simion de sub urmărire penală (f.d. 166, 167, vol. III), iar prin ordonanța din 10.04.2015 a procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Vinițchi Pavel (f. d. 169-174, vol. III), a fost respinsă cererea menționată. Prin urmare, instanța de apel a conchis că încălcările invocate de către partea apărării sunt neîntemeiate în partea nominalizată, deoarece avocatul și inculpatul au avut anumite obiecții referitor la efectuarea urmăririi penale, solicitând să fie încetată urmărirea penală în privința lui Stegărescu Simion, în termenul prevăzut de lege, adică la terminarea urmăririi penale, și ei au pierdut dreptul de a invoca presupusele carențe ale organului de urmărire penală ulterior, adică în instanțele de judecată, iar prima instanță, potrivit art. 251 Cod de procedură penală, nici nu avea temei și suport legal pentru a declara nulitatea anumitor acțiuni de urmărire penală și declararea nulității cărorva acte procedurale de la urmărirea penală, or verificarea legalității acestora ține de competența procurorului ierarhic superior, iar potrivit art. 313 alin (1) Cod de procedură penală, plângerile împotriva acțiunilor și actelor ilegale ale organului de urmărire penală și ale organelor care exercită activitate specială de investigații pot fi înaintate judecătorului de instrucție de către bănuit, învinuit, apărător, partea vătămată, de alți participanți la proces sau de către alte persoane drepturile și interesele legitime ale cărora au fost încălcate de aceste organe, în cazul în care persoana nu este de acord cu rezultatul examinării plângerii sale de către procuror sau nu a primit răspuns la plângerea sa de la procuror în termenul prevăzut de lege. În privința argumentelor apelanților, precum că la urmărirea penală Hîrcîială Ruslan a fost maltratat, instanța de apel le-a respins, notând că conform ordonanței din 28.03.2016 (f. d. 212, vol. VI), s-a refuzat în pornirea urmăririi penale. Mai mult, nici în prima instanță, nici în instanța de apel nu s-au confirmat aceste declarații ale inculpatului Hîrcîială Ruslan, ele fiind pur declarative, fără careva suport probatoriu și astfel, instanța de apel le-a calificat ca mincinoase, date pentru a pune la îndoială declarațiile date de către ultimul la urmărirea penală în calitate de bănuit. Subsidiar, instanța de apel a conchis că în speță lipsește tentativa de comitere a infracțiunii de contrabandă, acțiunile inculpaților fiind, de fapt, o pregătire de 19 infracțiune, deoarece nu a fost realizată latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă, limitându-se doar la etapa de pregătire a infracțiunii și din aceste considerente instanța de apel a considerat oportun de a admite, și din oficiu, conform prevederilor art. 409 alin. (2) și 411 Cod de procedură penală, apelurile procurorului și a apărătorului Vizdoga Ion în numele inculpatului Stegărescu Simion, și, conform prevederilor art. 411 Cod de procedură penală, aplicând efectul extensiv al apelului, de a casa această sentință în partea penală și de a încadra acțiunile inculpaților Stegărescu Simion, Hîrcîială Ruslan de comun acord și împreună cu Procop Viorel, în baza art. 26, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, ca pregătirea de săvârșire a infracțiunii de contrabandă, și nu tentativa de comitere a contrabandei. Instanța de apel cu referire la pedeapsa aplicată a menționat că a ținut cont de unele circumstanțe reale și personale, cum ar fi: caracterul și gradul de pericol social a infracțiunilor, că infracțiunile au fost săvârșite intenționat, conform prevederilor art. 16 Cod penal, se referă la infracțiuni grave și deosebit de grave, de personalitatea infractorilor, care sunt fără antecedente penale, lipsa circumstanțelor atenuate și agravante. Totodată, s-a indicat că necesitatea aplicării unor astfel de categorii de pedepse rezultă și din comportamentul inculpaților în cadrul urmăririi penale și cercetării judecătorești, care n-au recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, au dat declarații mincinoase, îndreptate spre denaturarea faptelor evidente și în consecință eschivarea de răspunderea pentru faptele comise, iar aplicarea față de Stegărescu Simion, Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel a pedepselor sub formă de închisoare va contribui la atingerea scopului prevăzut de art. 2 alin. (2) Cod penal. Mai mult, instanța de apel a conchis că sunt tardive apelurile declarate de către avocații Ceachir Anatolie și Doga Anatolie în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, menționând că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 17.03.2016 (f. d. 128, voi. VI), avocatul Ceachir Anatolie și inculpatul Hîrcîială Ruslan au fost prezenți la ședința de judecată, când a fost amânată pronunțarea sentinței integrale pentru data de 18 martie 2016 ora 14:00 (f.d. 128 verso, vol. Vl). La fel, s-a atestat că la 18 martie 2016, ora 14:00 inculpatul Hîrcîială Ruslan a fost prezent la pronunțarea sentinței integral redactate (f.d. 128 verso, vol. VI), și a primit copia sentinței integral redactate, semnând personal în recipisă, astfel, termenul legal de declarare a apelului pentru dânsul și în favoarea lui a fost până la data de 4 aprilie 2016, însă dânsul în genere n-a depus apel, astfel, a omis termenul legal de depunere a apelului, iar apărătorul Ceachir Anatolie a înaintat apelul peste termen, la data 07.04.2016, adică cu 3 zile întârziere, iar apărătorul Doga Anatolie a depus apelul la 07.02.2017, cu omiterea termenului de depunere a apelului, fără motive întemeiate, 4. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către: 20 4.1. Avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpatului Procop Viorel, care fără a face referire la nici un temei de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită casarea decizei instanței de apel, cu menținerea sentinței primei instanțe. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - în acțiunile lui Procop Viorel nu sunt prezente elementele constituitive ale componențelor de infracțiuni incrimiante, deoarece acestea nu sunt confirmate prin probele prezentate; - la momentul percheziției autovehiculului, de către organul de urmărire penală au fost încălcate flagrant prevederile art. 63, 64, 127 -128, 131, 132 Cod de procedură penală, dat fiind faptul, că lui Procop Viorel nu i-a fost explicat, precum și asigurat dreptul la apărător, precum și nu i-a fost înmânat în mod obligatoriu copia procesului - verbal de percheziție, - fapte ce sunt reflectate prin însuși procesul- verbal dat, precum și lipsa mențiunii despre aceasta în actul procedural, inclusiv și lipsa în înregistrarea audio-video de la fața locului, percheziției date al acțiunilor obligatorii din partea colaboratorilor operativi; - în conformitate cu prevederile pct. 2 și 7 art. 94 Cod de procedură penală, nu pot fi admise ca probe și nu pot fi puse la baza sentinței de condamnare datele, care au fost obținute prin încălcarea dreptului la apărare; - în cadrul judecării în ordine de apel, a solicitat să fie reprodusă înregistrarea video al percheziției autovehiculului în ședință, însă nemotivat i-a fost respinsă solicitarea, cu toate că normele procesuale indică la faptul, că aceasta este obligatoriu, reieșind din însuși natura sentinței de achitare emise, care deduce la examinarea din nou al tuturor probelor din dosar; - Procop Viorel nu a recunoscut, atât de la momentul reținerii, precum și ulterior, inclusiv în cadrul examinării judiciare, despre aceste circumstanțe, dat fiind, că fizic nu cunoștea aceste circumstanțe; - declarațiile lui Procop Viorel sunt confirmate de către inculpatul Hîrcîială Ruslan, care a declarat instanței același fapt, totodată confirmând că Procop Viorel nu cunoștea despre substanțele interzise, aflate în automobil; - instanțele de judecată nu au apreciat corect probele administrate, iar o parte de probe au fost obținute ilegal și nu puteau fi admise ca probe. 4.2. Avocatul Doga Anatolie în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 10), 12) Cod de procedură penală și solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art.30, 31 și 33; 21 - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - instanța de judecată nu a fost compusă potrivit legii, or judecătorul Bulhac Ion, anterior a participat în componența altui complet de judecată, și anume, examinînd cauza inculpatului Curioglo Ion, care a fost desjungată din dosarul penal de învinuire a inculpaților: Hîrcîială Ruslan, Stegărescu Simion și Procop Viorel. Curioglo Ion a fost condamnat, anume pentru faptul că împreuna cu Hîrcîială Ruslan, Stegărescu Simion și Procop Viorel și cu alte persoane, au comis aceliași infracțiuni, cu același obiect al infracțiunii, și cu aceleași articole incriminate; - instanța de apel a încălcat dreptul la apărare a inculpatului Hîrcîială Ruslan respingând neîntemeiat, și nelegitim, apelurile avocaților ca fiind tardive; - instanța de apel nu a examinat în ședința de judecată repunerea apelului în termen, nu a ascultat părțile pe marginea repunerii apelului în termen, nu a cercetat în ședința de apel motivele repunerii apelului în termen și nu a cercetat în ședința de judecată certificatul de boală prezentat. Mai mult, instanța de apel examinând cauza și apelurile prezentate de avocați pe perioada de examinare a cauzei a permis participarea lor în ședința de apel cu toate drepturile procesuale; - instanța de apel a încălcat dreptul la apărare a inculpatului Hîrcîială Ruslan, și nu a examinat motivele depuse în apelurile avocaților; - inculpatul Hîrcîială Ruslan a declarat în ședința primei instanțe că a fost maltratat fizic și psihic, de către lucrătorii operativi de investigație, și anume de polițistul Savca Alexandru și al altor lucrători operativi, în rezultatul căruia a fost nevoit să depună declarațiile de recunoaștere a vinovăției. În materialele dosarului, (f.d. 33 vol. IV), este plângerea inculpatului Hîrcîială Ruslan adresată Procurorului General din 21.04.2015, pentru a investiga acțiunile coloboratorilor de poliție în ce privește maltratarea lui anume în timpul interogării, însă răspuns la această plângere din partea Procuraturii nu este, iar instanța de apel a ignorat acest fapt și nu a investigat, prin ce i-au fost încălcate inculpatului Hîrcîială Ruslan drepturile fundamentale la apărare și la un proces echitabil; - în materialele dosarului există o ordonanță a procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Stoicev Dumitru, cu privire la refuzul în pornirea urmăririi penale. Această ordonanță este lipsită de suport juridic, și este emisă în urma unui raport a procurorului Vinițchi Pavel, care este și a fost procurorul de urmărire penală și procurorul care a susținut învinuirea în prima instanță pe cauza dată. Această ordonanță cu privire la refuzul urmăririi penale, anume demonstrează că a avut loc maltratarea fizică și psihică a inculpatului Hîrcîială Ruslan; 22 - în materialele dosarului este procesul verbal din 20.03.2015 a bănuitului Hîrcîială Ruslan care a fost audiat anume de către polițistul de investigație Savca Alexandru, care nu are și nu avea împuterniciri de ofițer de urmărire penală, și nu era în drept să interogheze în calitate de bănuit pe Hîrcîială Ruslan. Fiind audiat de către polițistul de investigație Savca Alexandru, bănuitul Hîrcîială Ruslan a fost maltratat fizic și psihic în rezultatul cărui fapt a dat declarații de recunoaștere a vinovăției. Anume în plângerea sa din 21.04.2015 adresată Procurorului General, bănuitul s-a plâns și descris faptul maltratării lui de către polițist. Acest proces- verbal de audiere în calitate de bănuit din 20.03.2015 de către polițistul Savca Alexandru, nu are putere juridică, nu poate să stea la baza vinovăției inculpatului Hîrcîială Ruslan, și trebuie să fie declarat nul din motivul că a fost dobândit cu încălcări grave de legislație; - în dosar sunt mai multe ordonanțe a procurorului privind desjungarea mai multor cauze penale pe același articol și pe aceeași inculpați. La 06.10.2014, în această cauză penală, în baza a două ordonanțe s-a dispus formarea grupului de procurori, ofițer de urmărire penală, și ofițer de investigații operative. La 30.03.2014 s-a dispus disjungarea a unei cauze penale aparte în privința lui Stegărescu, Postovan, Tulum, Curioglo și Hîrcîială. Din conținutul ordonanțelor organului de urmărire penală se constată pornirea urmăririi penale pe aceleași fapte în privința acelorași persoane de două ori, acțiuni inadmisibile ce vin în contradicție cu prevederile art. 22 Cod de procedură penală și art. 7 alin. (2) Cod penal; - în această cauză penală s-a încălcat grav competența organului împuternicit de a desfășura urmărirea penală. În materialele cauzei lipsesc careva ordonanțe a Procurorului General de a stabili competența. Conform prevederilor art. 266 Cod de procedură penală, organul de urmărire penală al MAI, este competent de a desfășura urmărirea penală pe art. 2171 Cod penal, iar conform prevederilor art. 268 Cod de procedură penală, infracțiunile prevăzute de art. 248 Cod penal, este competent de a le examina organul de urmărire penală al Serviciului Vamal, prin urmare, se constată încălcarea competenței la desfășurarea urmăririi penale în această cauză penală, iar conform prevederilor art. 94 alin. (1) pct. 4 Cod de procedură penală, probele dobândite cu încălcarea competenței se exclud din materialele cauzei penale, și nu pot fi puse la baza condamnării; - nici organul de urmărire penală și nici instanța de judecată nu au stabilit: cine concret a adus în Republica Moldova substanțe narcotice care au fost depistate în automobil, cine anume a instalat aceste substanțe narcotice în automobilul dat, când și de cine a fost adus în Republica Moldova automobilul de model AUDI A4,cu n/î xxxxxx, nu a fost cercetat automobilul AUDI A4, de către un specialist sau expert care ar face o concluzie că în automobilul dat este special pregătit un „ascunziș”, unde se află acest „ascunziș”, prin ce metode a fost făcut acest „ascunziș”, și cât de 23 voluminos este acest „ascunziș”. Fără a stabili aceste circumstanțe, este imposibil de a face o concluzie despre persoanele care pot fi vinovate; - nu a fost examinată versiunea inculpatului Hîrcîială Ruslan că automobilul AUDI A4 a fost luat de la o stație de reparare a automobilelor, unde acolo a și avut loc tăinuirea substanțelor narcotice în automobil. Nu au fost stabilite persoanele de la stația de reparare și nu au fost audiate, deși lucrătorii operativi de poliție știau despre acest fapt, în materialele dosarului au fost prezentate documente de reparație a acestui automobil, care demonstrează versiunea inculpatului Hîrcîială Ruslan; - instanța de apel a condamnat inculpații Hîrcîială Ruslan, Stegărescu Simion și Procop Viorel în baza art. 26, 248 alin.(5) lit. (d) Cod penal, adică pregătirea de infracțiune de contrabandă, însă la urmărirea penală acestora le-a fost înaintată învinuirea pe art. 27, 248 alin (5), lit.(b) și (d), adică tentativa de infracțiune de contrabandă. Astfel, instanța de apel și-a depășit atribuțiile și neîntemeiat a aplicat art. 26 Cod penal. Mai mult, instanța de apel nu a argumentat aplicarea art. 26 și nu art. 27 Cod penal. Pregătirea de infracțiune și tentativa de infracțiune, sunt etapele activității infracționale și se stabilesc concret în cadrul înaintării învinuirii; - instanța de apel greșit a individualizat pedeapsa aplicată inculpaților, or inculpatul Hîrcîială Ruslan a recunoscut vina și în baza declarațiilor lui au fost condamnați inculpații, astfel acestuia urma să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă ca celorlalți inculpați. 4.3. Avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10, 16) Cod de procedură penală, încălcarea art. 5, 6 CEDO, și solicită casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri sau după caz, rejudecarea cauzei de către instanța de apel. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție; - instanța de apel nu a respectat prevederile art. 8, 417 alin. (8) Cod de procedură penală; 24 - în dispozitivul deciziei s-a comis o eroare, or s-a indicat că sentința a fost pronunțată de către Judecătoria Căușeni sediul Central din 17 noiembrie 2017, dar în speță sentința a fost pronunțată de Judecătoria Botanica mun. Chișinău din 18 martie 2016; - motivele admiterii din oficiu a apelului nu au fost examinate de părți în cadrul ședinței de judecată, la fel, deși instanța de apel a admis apelul declarat de avocatul Vizdoga Ion, aceasta nu s-a expus asupra motivelor invocate în apelul său; - instanța de apel ilegal și nemotivat a respins apelul apărătorului Ceachir Anatolie ca tardiv, deoarece: - copia sentinței motivate a fost adusă la cunoștință doar la 23 martie 2016; apelul a fost depus la data de 07.04.2016, prin care s-a solicitat repunerea termenului, ca motiv întemeiat a servit starea sănătății, fiind confirmat prin extrasul medical anexat la cererea de apel (f.d. 120, verso, vol. VI); în cadrul instanței de apel la solicitarea procurorului s-a verificat extrasul medical în original care a confirmat imposibilitatea deplasării în termenul până la 07.04.2016, totodată fiind indicat un termen mai îndelungat de tratament. Careva obiecții nu au parvenit de la participanții procesului nici la instanță; - art. 404 Cod de procedură penală, prevede declararea apelului peste termen. Participantul la proces care a lipsit atât la judecarea, cât și la pronunțarea sentinței și nu a fost informat despre adoptarea sentinței, poate declara apel și peste termen, dar nu mai târziu de 15 zile de la data începerii executării pedepsei sau încasării despăgubirilor materiale. Instanța de apel a constatat că la data de 18.03.2016, pronunțarea sentinței a fost în lipsa avocatului Ceachir A. (pct.76 a deciziei), și (f.d. 128 vol. VI, a cauzei penale), iar sentința motivată a fost înmânată avocatului la data de 24.03.2016, fapt ce impune dreptul de a declara apel și peste termen; - conform prevederilor art. 402 alin. (5) Cod de procedură penală, dacă inculpatul declară apel în termen și își înlocuiește apărătorul, noul apărător, în termen de 15 zile de la data primirii de către parte a copiei apelului declarat, poate declara apel suplimentar pentru inculpat, în care poate invoca motive adăugătoare de apel. Conform mandatului avocatului Doga Anatolie se confirmă faptul că a intervenit ca apărător doar după ce s-a depus apelul lui Ceachir Anatolie, neparticipând anterior în această cauză, iar instanța de apel neîntemeiat a respins apelul ca tardiv; - respingerea apelurilor apărătorilor Ceachir Anatolie și Doga Anatolie în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, afectează grav drepturile inculpatului la un proces echitabil, egalitatea părților, dreptul la apărare și accesul la justiție, prevăzute de art. 6 CEDO, și art. 17, 19, 24 Cod de procedură penală; - este greșită argumentarea instanței de apel privind competența materială, or concluzia dată contravine prevederilor art. 94, 268, 270 Cod de procedură penală, iar conform art. 251 Cod de procedură penală, actele procesuale întocmite duc la nulitatea lor; 25 - conducerea urmăririi penale a cauzelor ce ține de competența exclusivă a Serviciului Vamal (art. 268 Cod de procedură penală) la aceea etapă (anii 2014- 2015) se efectua de Procuratura Generală, Secția conducere a urmăririi penale a organelor centrale ale MAI și Serviciului Vamal, (actualmente PCCOCS), dar nu de orice procuratură teritorială cum se invocă în decizie. Este inadmisibilă această situație, deoarece se încalcă principiile fundamentale ale procesului penal, anume; imparțialitatea, obiectivitatea, legalitatea, încălcarea dreptului la un proces echitabil etc...; - instanța de apel își motivează soluția prin probele cercetate de prima instanță și verificate în ordine de apel, doar pe declarațiile martorilor colaboratori al INI IGP al MAI, cum sunt: Barbăscumpă Igor, Dimineața Vasile, Mîrleanu Roman, Bădilă Ion și martorului Savca Alexandru, și pe baza probelor, documente (procese-verbale ale acțiunilor de urmărire penală). Însă aceste persoane nu pot fi admise ca martori deoarece, acest fapt contravine prevederilor art. 90 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală; - fiind audiați, martorii au depus declarații neveridice, contrare circumstanțelor cauzei penale, acțiunile fiecăruia, nu au putut reda locul, timpul, descrierea împrejurărilor, etc, la fel ce ține de modul de fixare a urmăririi vizuale au declarat că au fixat cu mijloacele tehnice, însă la solicitarea de a prezenta foto, video imaginilor au refuzat; - potrivit prevederilor art. 8, 389 Cod de procedură penală, hotărârea de condamnare nu se poate întemeia, în măsură determinantă, pe declarațiile martorului protejat sau pe probele obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații; - contrar prevederilor art. 100 și 101 Cod de procedură penală, instanța de apel nu a verificat probele sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective; - instanța de apel nu a asigurat accesul părților în egală măsură la verificarea probelor, nu a respectat principiul nemijlocirii, oralității și contradictorialității judecării cauzei, adică nu a soluționat legal fondul cauzei. 4.4. Avocatul Litvinenco Igor în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 8), 11), 12) Cod de procedură penală și solicită casarea sentinței primei instanțe și a deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă achitarea inculpatului Hîrcîială Ruslan de sub învinuirea imputată, iar în cazul în care nu se constată suficiente temeiuri de achitare, să fie recalificată fapta acestuia în baza art. 2171 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse nonprivative de libertate. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: 26 - nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărîre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde; - persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceea- și faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege; - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - argumentele ce rezultă din declarațiile inculpatului Hîrcîială Ruslan, nu au fost combătute de către instanța de apel; - în acțiunile inculpatului Hîrcîială Ruslan, nu există nici componență de infracțiune de contrabandă, și nici componență de infracțiune de punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice, prin păstrarea, expedierea, transportatrea, săvârșite în scop de înstrăinare, în proporții deosebit de mari, de un grup criminal organizat; - unicul fapt de care este vinovat Hîrcîială Ruslan este că a acceptat să codnucă o unitate de transport, în care a intuit că s-ar putea afla obiecte interzise; 4.

Avocatul Vizdoga Ion în numele inculpatului Stegărescu Simion, care indică temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 16) Cod de procedură penală, încălcarea art. 5, 6 CEDO, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție; - instanța de apel în dispozitivul deciziei dispunând admiterea apelului apărătorului Vizdoga Ion în numele inculpatului Stegărescu Simion, în descriptivul deciziei nu se expune și nu idică care argumente din apelul avocatului au fost totuși admise, în baza cărora instanța a considerat întemeiat de a interveni cu modificări în sentința instanței de fond în favoarea apărării. Prin această neclaritate se constată că partea descriptivă a deciziei instanței de apel este în contradicție cu partea dispozitivă al deciziei, ceea ce constituie temei juridic de a consideră că hotărârea 27 atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și această soluție este expusă neclar; - motivele admiterii apelului din oficiu de către instanța de apel, în ce privește recalificarea acțiunilor de contrabandă din art. 27, 248 alin. (5) Cod penal în art. 26, 248 alin. (5) Cod penal, adică din tentativă de contrabandă în pregătire de contrabandă, nu au fost puse în discuție și examinate de către părți în cadrul apelului; - ce ține de argumentarea instanței de apel privitor la competența materială (pct. 60 a deciziei) este complet aberantă și inventată. Or concluzia dată contravine prevederilor art. 94, 268, 270 Cod de procedură penală, iar conform art. 251 Cod de procedură penală actele procesuale întocmite duc la nulitatea lor; - conducerea urmăririi penale a cauzelor ce ține de competența exclusivă a Serviciului Vamal (art. 268 Cod de procedură penală) la aceea etapă (anii 2014- 2015) se efectua de Procuratura Generală, Secția conducere a urmăririi penale a organelor centrale ale MAI și Serviciului Vamal, (actualmente PCCOCS), dar nu de orice procuratură teritorială cum se invocă în decizia sa. Este inadmisibilă această situație deoarece se încalcă principiile fundamentale ale procesului penal, anume; imparțialitatea, obiectivitatea, legalitatea, încălcarea dreptului la un proces echitabil etc...; - o mulțime de acte procedurale au fost întocmite de către ofițerii de investigație ai Direcției nr.4 a INI al MAI și nu numai de către procuror, fapt ce denotă că nu s-a exercitat urmărirea penală exclusiv de către procuror, cum se invocă în decizie. (a se vedea ordonanța de pornire a urmăriii penale, rechizitoriul și ordonanța de punere sub învinuire); - instanța de apel își motivează soluția de condamnare a inculpaților prin probele cercetate de prima instanță și verificate în ordine de apel, doar pe declarațiile martorilor colaboratori al INI IGP al MAI, cum sunt: Barbăscumpă Igor, Dimineața Vasile, Mîrleanu Roman, Bădilă Ion și martorului Savca Alexandru, și pe baza probelor, documente (procese-verbale ale acțiunilor de urmărire penală). Partea apărării, atât în prima instanță, cât și în ordine de apel a solicitat ca să nu fie admiși ca martori aceste persoane deoarece acest fapt contravine prevederilor art. 90 alin. (3) pct. 4) Cod de procedură penală; - fiind audiați martorii au depus declarații neveridice, contrare circumstanțelor cauzei penale, acțiunile fiecărui nu au putut reda locul, timpul, descrierea împrejurărilor, etc, la fel ce ține de modul de fixare a urmăririi vizuale au declarat că au fixat cu mijloacele tehnice, însă la solicitarea de a prezenta foto, video imaginilor au refuzat; - contradicțiile dintre declarațiile acestor martori cu restul mijloacelor de probă administrate în prezenta cauză penală de către instanța de judecată nu au fost înlăturate în baza unei analize ample a tuturor probelor; 28 - instanța nu a reușit să dea o apreciere critică argumentată, celorlalte probe ce combat versiunea martorilor polițiști, în special declarațiilor martorilor Buciuceanu Vlad, care a declarat că în ziua de 19.03.2015 el a fost personal la reparație cu automobilul de model BMW ce-i aparține lui Stegărescu Simion în perioada orelor 16:00-20:00 și nicidecum acest automobil nu putea să fie în fața stadionului Zimbru, unde de fapt a fost Stegărescu Simion cu o altă persoană cu un alt automobil de model Opel; - instanța nu a reușit să combată versiunea respectivă, deoarece martorul Dogotari Igori a declarat că a fost personal cu automobilul său de model Opel împreună cu Stegărescu Simion la stadionul Zimbru la ora 18:00 și acesta nu avea nici o sacoșă cu el, ci doar a transmis 500 lei unei persoane pentru medicamentele primite cu o zi până la asta; - instanța de judecată nu a argumentat de ce le-a dat prioritate martorilor colaboratori de poliție, care au declarat că la stadionul Zimbru în seara zilei de 19.03.2015 de la o distanță de cca 100 metri l-au văzut pe Stegărescu Simion cum s- a apropiat cu autoturismul său personal de model BMW și i-a transmis un pachet negru cu calendar lui Hîrcîială Ruslan, iar ultimul ulterior, conținutul pachetului 1- a ascuns în locul special amenajat din salonul automobilului de model AUDI A4 timp de 10 minute; - instanța de judecată declarativ și nemotivat a interpretat prezența elementelor infracțiunii incriminate, prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b) Cod penal în acțiunile inculpatului Stegărescu Simion; - contrar prevederilor art. 100 și 101 Cod de procedură penală, instanța de apel nu a verificat probele sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective; - instanța de apel nu a asigurat accesul părților în egală măsură la verificarea probelor, nu a respectat principiul nemijlocirii, oralității și contradictioralității judecării cauzei, adică nu a soluționat în mod legal fondul cauzei; - instanța de apel a lăsat fără apreciere poziția apărării vis-a-vis de imposibilitatea de a împacheta doar într-un singur pachet toată substanța de droguri - hașiș depistată în autoturismul de model AUDI A4, care a fost împachetată imediat după percheziție de către colaboratorii de poliție în 3 pachete la fel de mari, ca și cel descris de martorii acuzării, precum că a văzut la Stegărescu Simion. La examinarea drogurilor în instanța de judecată s-a constatat cu certitudine imposibilitatea împachetării unei cantități mari de droguri după volum doar într-o singură pungă. Mai mult, cantitatea de 9,392 kg nu poate fi dusă doar într-un pachet cum indică martorii polițiști, care evident s-ar fi deteriorat; 29 - respingerea cererii apărării de examinare a probelor și anume a automobilului de model AUDI A4 cu n/î ale Federației Ruse H328 EA 750 la examinarea cauzei penale în fond și în apel grav afectează drepturile inculpatului, precum și principiile generale ale procesului penal, și anume: principiul contradictorialității în procesul penal, accesul liber la justiție, asigurarea dreptului la apărare, prezumția nevinovăției; - instanța de apel nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor concludente în ce privește participația persoanei pe nume Sergiu, care apare în vizor precum că activează la stația de reparație auto de lîngă METRO de unde a fost luat autoturismul de model AUDI A4 și unde s-a aflat timp de aproape de un an la reparație. Această persoană cu numele Sergiu este descrisă de către inculpatul Hîrcîială Ruslan și totodată apare în înscrisurile extrase din geanta acestuia în instanța de judecată; - versiunea apărării precum că drogurile depistate în automobil au fost ascunse în acel ascunziș de către o altă persoană, decât Hircîială Ruslan, precum că primite de la Stegărescu Simion așa și nu a fost combătută argumentat de către instanța de apel. Mai mult, versiunea apărării se confirmă chiar și prin declarațiile martorului acuzării; - deși apărarea a invocat nulitatea procesului verbal de recunoștere a persoanei după fotografie efectuată de fapt cu încălcarea procedurii deoarece la acel moment Stegărescu Simion deja era reținut și urma a fi efectuată această prezentare spre recunoaștere doar pe viu, instanța de apel a lăsat fără apreciere aceste obiecții întemeiate ale apărării, neexpunându-se asupra lor; - atât la faza urmăririi penale, la examinarea cauzei penale în prima instanță precum și în instanța de apel, partea apărării a solicitat argumentat recunoașterea nulității mai multor acțiuni de urmărire penale și măsuri speciale de investigație cu excluderea mijloacelor de probă dobândite prin încălcarea legislației procesual- penale, de către persoane neîmputernicite și prin anumite promisiuni. La aceste argumente ale părții apărării, instanța de apel nu a găsit careva contrargumente convingătoare, apreciind aceste acțiuni ca fiind în linii generale legale, indicând că chiar dacă au fost ilegale, acest fapt nu exclude vinovăția lui Stegărescu Simion în comiterea infracțiunii imputate; - în cauza penală care a fost examinată în instanța de judecată se constată că atât dispunerea cât și efectuarea măsurilor speciale de investigație și a acțiunilor de urmărire penală s-au desfășurat de persoane care nu erau împuternicite conform normelor penale, fapt ce duce la nulitatea atât a mijloacelor de probă cât și a probelor dobândite. Mai mult, dobândirea probelor și a mijloacelor de probe a fost contrar prevederilor legale, iar transferul probelor dobândite prin măsuri speciale de investigație dintr-o cauză penală în această cauză penală nu au fost autorizate de judecătorul de instrucție; 30 - reieșind din conținutul ordonanțelor organului de urmărire penală, se constată pornirea urmăririi penale de către OUP pe aceleași fapte în privința acelorași persoane de două ori, acțiune inadmisibilă ce vine în contradicție cu prevederile art. 22 Cod procedură penală și art. 7 alin. (2) Cod penal; - măsurile speciale de investigații au fost dispuse și efectuate în cauza penală cu nr. 2014030589, iar datele dobândite prin aceste măsuri speciale de investigații nu au fost transferate în cauzele penale cu nr. 2015030689 și nr. 2015030690 în modul și ordinea prevăzută de legislația națională în vigoare, fapt pentru care aceste date nu pot constitui ca mijloace de probe în condamnare; - prin prisma jurisprudenței CtEDO, în cauza Ștefan vs. România din 26.04.2010, s-a invocat că „statul este cel care trebuie să-și asume erorile comise de Parchet sau de o instanță de judecată și că acele erori nu trebuie reparate în detrimentul persoanei vizate în procedura în cauză. În cauza dată, CEDO a reținut faptul că instanța de apel a considerat că procurorul are obligația de a rectifica erorile comise cu privire la competența urmăririi penale înainte de a sesiza instanța de judecată, ceea ce nu s-a întâmplat în speță”. În speță, procurorul nu a întreprins careva măsuri pentru a înlătura divergențele de competență apărute, ba dimpotrivă, în mod tacit acțiunile ilegale au continuat în aceeași manieră. Lipsa acestor măsuri generează nulitatea actelor procedurale dar și a probelor, atât în conformitate cu normele procesual penale cât și din prisma jurisprudenței CtEDO; - din probele administrate de organul de urmărire penală, pe lângă faptul că acestea au fost administrate cu încălcarea flagrantă a normelor ce reglementează competența în conducerea și exercitarea urmăririi penale, se constată că acestea au fost dobândite cu încălcări flagrante a legii procesual penale dar și a CEDO, după care în mod abuziv instanța de judecată le-a apreciat drept pertinente, punându-le la baza condamnării; - în prezenta cauză penală, probele au fost fabricate; - organul de urmărire penală în prezenta cauză penală a efectuat un transfer de probe dobândite prin mijloace speciale de investigație dintr-o cauză penală în alta contrar normelor procesual penale. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 1325, alin. (9) Cod de procedură penală, judecătorul de instrucție poate dispune, prin încheiere motivată, folosirea datelor obținute în urma efectuării măsurilor speciale de investigații dintr-o cauză penală în alta, dar nu mai târziu de 3 luni din momentul obținerii informației. În prezenta cauză penală se constată lipsa transferului de probe dobândite prin mijloacele speciale de investigație din cauza penală cu numărul de înregistrare 2014030589 în cauzele penale cu nr. 2015030689 și 2015030690, care astăzi și se judecă în instanță. În special a proceselor verbale de consemnare a măsurilor speciale de investigație cu foto și video anexate, iar în special al interceptărilor convorbirilor telefonice; 31 4.

Avocatul Briceac Andrei în numele inculpatului Stegărescu Simion, care indică temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 10), 16) Cod de procedură penală, încălcarea art. 6 CEDO, și solicită casarea sentinței primei instnațe, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Stegărescu Simion să fie achitat de sub învinuirea imputată. În argumentarea recursului, recurentul invocă că: - hotărârarea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar; - în acțiunile inculpatului nu au fost întrunite elementele infracțiunii; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale; - norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție; - nu există nici o probă directă care ar confirma vinovăția lui Stegărescu Simion în comiterea faptelor imputate, la baza condamnării fiind puse doar probe indirecte, în principal declarațiile ofițerilor de investigație. Aceste probe urmau să fie excluse din dosar, deoarece contravin normelor imperative de procedură penală, cum ar fi art. 90 alin. (3) Cod de procedură penală; - declarațiile martorului Dimineața Vitalie sunt imprecise și neclare, neconfirmate prin alte probe coroborate - motiv din care, urmau a fi apreciate critic de către instanțele de judecată ierarhic inferioare. Totodată, martorul în cauză face parte din grupul de ofițeri de investigație care au participat la acțiunile ilegale de urmărire penală. Or, prin acestea nu se demonstrează că Stegărescu Simion i-a transmis lui Hîrcîială Ruslan „punga cu droguri”; - nici unul dintre demersurile organului de urmărire penală privind autorizarea măsurilor speciale de investigație, interceptărilor telefonice, etc. nu a fost înregistrat prin cancelaria judecătoriei respective. Ignorând absolut toate regulile generale privind înregistrarea unei cereri/demers, organul de urmărire penală depunea demersurile privind autorizarea măsurilor speciale de investigație direct la judecătorul de instrucție „comod” organelor de urmărire penală; - încălcarea procedurii de înregistrare a demersurilor încalcă grav modul de repartizare aleatorie a dosarului și pune la îndoială obiectivitatea organului de urmărire penală și imparțialitatea judecătorului de instrucție. Prin aceste acțiuni ilegale ale organului de urmărire penală s-a încălcat grav dreptul lui Stegărescu Simion la secretul corespondenței; - probele puse la baza învinuirii au fost probe dobândite prin intermediul interceptărilor telefonice - probe dobândite ilegal, cu încălcarea art. 344 Cod de procedură penală; - dreptul la un proces echitabil s-a încălcat prin neglijarea standardului „dincolo de un dubiu rezonabil” (Articolul 6 CEDO); 32 - instanțele inferioare au neglijat neîntemeiat declarațiile martorilor apărării. De asemenea, instanța nu a indicat anume care probe combat declarațiile martorilor apărării. Prin constatările făcute, atât prima instanță, cât și instanța de apel au încălcat grav principiul egalității armelor într-un proces penal, garantat de art. 8, 24 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO; - acuzarea și condamnarea lui Stegărescu Simion s-a bazat doar pe presupuneri și pe probe indirecte, care nu sunt suficiente să răstoarne prezumția nevinovăției; - contrar prevederilor imperative ale Codului de procedură penală, instanțele au acceptat și au pus la baza condamnării o probă administrată de organul de urmărire penală la etapa de urmărire penală, neglijând proba cercetată în instanța de judecată. Este vorba de declarațiile învinuitului Hîrcîială Ruslan privitor la „rolul” lui Stegărescu Simion; - declarațiile lui Hîrcîială Ruslan de la faza de urmărire penală, vin în contradicție cu declarațiile acestuia date în ședință de judecată, fără influența colaboratorilor de poliție. Mai mult, Hîrcîială Ruslan este condamnat de comiterea unui concurs de infracțiuni deosebit de grave și este cointeresat ca Stegărescu Simion să fie condamnat în baza declarațiilor sale, pentru a beneficia de o reducere a pedepsei penale; - principiul egalității armelor în procesul penal a fost încălcat grav, art. 6 CEDO, prin faptul că la 06 aprilie 2015 și respectiv 09 aprilie 2015, avocatul Belinschi Maxim, în calitate de apărător a lui Stegărescu Simion a depus o cerere către organul de urmărire penală prin care a solicitat efectuarea expertizei dactiloscopice a celor 19 sacose de polietilenă în care se conținea substanța narcotică. La 10 aprilie 2015, procurorul a emis o ordonanță prin care a respins cererea avocatului privind efectuarea expertizei dactiloscopice. Procurorul și-a motivat soluția precum că, efectuarea expertizei nu este necesară pentru aflarea adevărului pe cauza penală dată. La caz, anume expertiza dactiloscopică, ar fi acel mijloc de probă care ar demonstra cu certitudine că Stegărescu Simion nu a avut vre- o tangență cu drogurile și nici nu a transmis drogurile lui Hîrcîială Ruslan; - pe de o parte, instanța de apel își motivează decizia făcând aluzie la săvârșirea infracțiunii de contrabandă prin participație de către un grup criminal organizat, iar pe de altă parte, adoptă o soluție fără a face referire la art. 46 Cod penal (Grup criminal organizat). Prin urmare partea motivantă a deciziei vine în contradicție cu soluția adoptată de către instanța de apel; - fraza din decizia instanței de apel că acțiunile lor (inculpaților) urmează a fi încadrate în baza art. 26-248 alin. (5) lit. d) Cod penal după semnele: au săvârșit infracțiunea prevăzută de 2171 alin. (4) lit. b) și d) Cod penal și [...] art. 26-248 alin. 33 (5) lit. d) Cod penal, este absolut neclară. Or, nu poate fi săvârșită o infracțiune după semnele altor două infracțiuni. Decizia instanței trebuie să fie clară, cu interpretare univocă; - instanța nu și-a motivat soluția privitor la agravanta prevăzută la lit. b) art. 2171 alin. (4) Cod penal. De asemenea instanța nu a concretizat care este rolul lui Stegărescu Simion în presupusul grup criminal organizat; - instanța de apel nu a motivat prin ce s-a manifestat presupusa păstrare și transportare a substanțelor narcotice de către Stegărescu Simion; - referitor la presupusa transportare a substanțelor narcotice, instanța nu a menționat ce cantitate, din ce lot și unde ar fi transportat Stegărescu Simion substanțele narcotice. Mai mult, la materialele dosarului nu există vreo probă directă care ar demonstra că Stegărescu Simion ar fi păstrat și/sau transportat careva substanțe narcotice; - instanța de apel nu a motivat prin ce acțiuni Stegărescu Simion ar fi comis păstrarea și transportarea substanțelor narcotice; - în speță, la fel ca și în cazul Vetrenko v. Moldova, instanțele de judecată l- au condamnat pe Stegărescu Simion în absența probelor suficiente, desconsiderând circumstanțele care arătau nevinovăția acestuia și/sau demonstrau că învinuirea adusă acestuia se bazează exclusiv pe presupuneri neprobate. În rezultat, dreptul lui Stegărescu Simion la un proces echitabil, garantat de Articolul 6 (1) CEDO a fost încălcat; - inculpatul Stegărescu Simion a fost condamnat în baza a două articole diferite din Codul penal, însă pentru aceleași acțiuni inculpatului i s-a aplicat de două ori agravanta în proporții deosebit de mari. Acest fapt este inacceptabil și care contravine grav principiului legalității. Or. conform art. 3 alin. (2) Cod penal: „Interpretarea extensivă defavorabilă și aplicarea prin analogie a legii penale sunt interzise”; - la caz, nu există nici o probă privind existența acestei modalități de săvârșire a infracțiunii - expedierea substanțelor narcotice. Nici în actul de învinuire nu este menționat despre faptul că infracțiunea ar fi fost săvârșită prin expedierea substanțelor narcotice; - inculpatul Stegărescu Simion are la întreținere 2 (doi) copii minori, fapt menționat în partea introductivă a instanței de apel. Această împrejurare urma a fi interpretată în beneficiul inculpatului ca fiind o circumstanță atenuantă. Însă-și Curtea Supremă de Justiție recunoaște că întreținerea părinților inapți de muncă urmează a fi apreciată ca circumstanță atenuantă. 5. La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul care menționează că la 18.01.2017, dosarul în cauză, pentru examinare în ordine de apel 34 a fost repartizat judecătorului raportor – Ulianovschi X., în complet cu judecătorii Furdui S. și Balmuș S. (f.d. 1, vol. VII). Ulterior, judecătorul Furdui S. și-a luat declarație de abținere, ce a fost admisă prin încheierea din 25.04.2017. Prin încheierea Președintelui Curții de Apel Chișinău din 28.04.2017, a fost dispusă formarea completului de judecată pentru examinarea acestei cauze, în următoarea componență: judecător raportor – Ulianovschi X., Balmuș S., Bulhac I. (f.d. 83, vol. VII), și acest complet de judecată a adoptat decizia contestată de recurenți. Totodată, mai invocă că completul de judecată în componența: Melinteanu I. – președinte, și judecătorii Bulhac I., Mînăscurtă Ig., au examinat în ordine de apel și au adoptat decizia definitivă și executorie pe cauza penală nr. 1a-147/17, în privința inculpatului Curioglo Ion, condamnat pentru infracțiuni săvârșite împreună cu inculpații în prezenta cauză penală – Hîrcîială Ruslan, Stegărescu Simion, Procop Viorel, învinuiți pentru aceleași fapte, comise de aceleași persoane, în același timp și loc. Mai mult, ce ține de recursul ordinar declarat de avocatul Briceac Andrei în numele inculpatului Stegărescu Simion, a menționat că este tardiv, fiind depus cu nerespectarea termenului de 30 zile de la data pronunțării deciziei, prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală. 6. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Briceac Andrei în numele inculpatului Stegărescu Simion. Judecând recursul ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că acesta este inadmisibil, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs, judecând recursul declarat împotriva hotărârii instanței de apel, este în drept să respingă recursul ca inadmisibil. În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. La caz se reține că, decizia motivată a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2018, a fost pronunțată la 06 februarie 2018 (f.d. 171, vol. VII), fiind înmânată copia acesteia inclusiv și inculpatului Stegărescu Simion și avocatului acestuia Vizdoga Ion, pentru ce aceștia s-au și semnat în recipisa de primire (f.d. 219, vol. VII). Astfel, Colegiul penal lărgit menționează că termenul de declarare a recursului împotriva deciziei instanței de apel pronunțate integral la 06 februarie 2018 a expirat pe 09 martie 2018, care a fost declarată de Guvernul Republicii Moldova zi de odihnă, astfel ultima zi pentru depunerea recursului a fost pe 12 martie 2018. 35 În acest context, Colegiul penal lărgit reține că la 18 aprilie 2018, conform ștampilei Curții Supreme de Justiție, secția grefă Colegiul penal de pe foaia recursului declarat (f.d. 167, vol. VIII), avocatul Briceac Andrei în numele inculpatului Stegărescu Simion a depus recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, ce este evident peste termenul legal de declarare a recursului ordinar. Totodată, Colegiul penal lărgit atestă că recurentul a invocat că recursul dat reprezintă un supliment la recursul declarat de avocatul Vizdoga Ion în numele inculpatului Stegărescu Simion, ce nu poate fi acceptat, din considerentul că termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul ordinar declarat după expirarea termenului (chiar dacă este denumit ca supliment la recursul declarat în termen – după cum invocă recurentul (f.d. 168, vol. VIII)), se va respinge ca tardiv, deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului sau depunerea suplimentelor la recursurile ordinare declarate în termen, deja după expirarea a termenului legal de 30 zile de la pronunțarea deciziei instanței de apel. În consecință, Colegiul penal lărgit conchide, că recursul ordinar declarat la 18 aprilie 2018, de către avocatul Briceac Andrei în numele inculpatului Stegărescu Simion urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind declarat peste termen.

Cu referire la recursurile ordinare declarate de avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpatului Procop Viorel, de către avocatul Doga Anatolie în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, de către avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, de către avocatul Litvinenco Igor în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, de către avocatul Vizdoga Ion în numele inculpatului Stegărescu Simion. Judecând recursurile ordinare în baza actelor din dosar, ținând cont de opinia expusă în referință, Colegiul penal lărgit constată că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursuri ordinare în termen. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună rejudecarea de către instanța de apel a cauzei, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Conducându-se de dispozițiile art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. 36 La caz, Colegiul penal lărgit atestă că recurenții invocă ca temeiuri de recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 2), 6), 8), 10), 11), 12), 16) Cod de procedură penală și anume cazurile când: „instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33 Cod de procedură penală, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contravine dispozitivului hotărârii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, persoana condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție”, precum și încălcarea drepturilor prevăzute de art. 5, 6 CEDO. Verificând materialele cauzei prin prisma aspectelor și temeiurilor de recurs invocate, Colegiul penal lărgit constată că în speță se confirmă temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, în sensul că instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33 Cod de procedură penală, din următoarele considerente. 7.1. Prin ordonanța din 30 martie 2015, din materialele cauzei penale nr. 2014030589 a fost disjunsă o cauză penală aparte în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d), 46, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal în privința lui Stegărescu Simion, Postovan Andrian, Tulum Victor, Curioglo Ion, Hîrcîială Ruslan (f.d. 1, vol. I). La fel, instanța de recurs evidențiază că potrivit fișei de repartizare a dosarului, cauza penală în privința lui Stegărescu Simion, Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel a fost repartizată judecătorului raportor Secrieru Ion (f.d. 203, vol. VI), ulterior în temeiul încheierii Președintelui Curții de Apel Chișinău din 02 ianuarie 2017 (f.d. 239, vol. VI) s-a dispus repartizarea repetată a cauzei nominalizate, iar conform fișei de repartizare repetată a dosarului, cauza dată a fost repartizată judecătorului Ulianovschi Xenofon, ce face parte din completul de judecată împreună cu judecătorii Furdui Sergiu și Balmuș Svetlana. În continuare se atestă că judecătorul Furdui Sergiu la 19 aprilie 2017 (f.d. 67, vol. VII) și-a luat declarație de abținere de la judecarea cauzei, declarație ce a fost admisă prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 25 aprilie 2017. În rezultat, prin încheierea Președintelui Curții de Apel Chișinău din 28 aprilie 2017, cauza nr. 1a-801/16 în ordine de apel în privința inculpaților Stegărescu Simion, Hîrcîială Ruslan, Procop Viorel, a fost stabilit de a fi examinată în completul 37 de judecată format din președintele ședinței – Ulianovschi Xenofon și judecătorii Balmuș Svetlana și Bulhac Ion. Astfel, completul de judecată nominalizat a pronunțat soluția în prezenta cauză penală, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2018 (f.d. 172-214, vol. VII), descrisă la pct. 3, 3.1 a prezentei decizii. Colegiul penal lărgit atestă că judecătorul din completul de judecată menționat – Bulhac Ion, anterior pronunțării deciziei în ordine de apel în cauza penală în privința lui Stegărescu Simion, Hîrcîială Ruslan, Procop Viorel, la 08 iunie 2017 a examinat în ordine de apel cauza penală în privința lui Curioglo Ion, prin care a fost menținută sentința de condamnare a lui Curioglo Ion în baza art. 2171 alin. (4) lit. b), d), 27, 46, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, prin care s-a constatat că „Inculpatul Curioglo Ion, de comun acord și împreună cu alte persoane stabilite de organul de urmărire penală și în privința cărora există sentința pronunțată de către Judecătoria Botanica mun. Chișinău din 18.03.2016, care este definitivă […] Urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub forma grupului criminal organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, pentru păstrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și vânzare, a obținut substanța narcotică – hașiș, pe care a păstrat-o până la 20 martie 2015, când în timp ce intenționa să o transporte ilegal prin contrabandă, cu automobil de model…… peste frontiera de stat a Republicii Moldova, prin punctul de control și trecere a frontieriei de stat pentru a o înstrăina în Federația Rusă, în flagrant, pe bd. Dacia 47, mun. Chișinău au fost reținuți Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel […]. Astfel, prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2017, pronunțată de Completul de judecată în componența: Melinteanu Iurie – președinte, Bulhac Ion și Mînăscurtă Igor – judecători, au fost respinse ca nefondate apelul procurorului, și avocatului în numele inculpatului, cu menținerea sentinței Judecătoriei Botanica din 29 noiembrie 2016 în privința inculpatului Curioglo Ion. În acest context, instanța de recurs relevă că, potrivit prevederilor art. 34 alin. (1) Cod de procedură penală, în cazul în care există circumstanțe prevăzute la art. 33, judecătorul este obligat să facă declarație de abținere de la judecarea cauzei. Totodată, potrivit art. 33 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală, judecătorul nu poate participa la judecarea cauzei și urmează a fi recuzat dacă există alte circumstanțe care pun la îndoială rezonabilă imparțialitatea judecătorului. Cu referire la prevederile legale citate, instanța de recurs notează, că la judecarea în ordine de apel a prezentei cauze penale, în privința judecătorui Bulhac Ion a fost incident cazul de incompatibilitate prevăzut la pct. 6) alin. (2) art. 33 Cod de procedură penală, deoarece același judecător a participat în completele de judecată, prin care s-a pronunțat în două hotărâri distincte pe două cauze penale, anterior disjungate, în privința acelorași fapte incriminate inculpaților Stegărescu 38 Simion, Hîrcîială Ruslan, Procop Viorel și Curioglo Ion, învinuiți că au acționat prin participație complexă, în cadrul unui grup criminal organizat. Astfel, Colegiul penal lărgit atestă că, judecătorul Bulhac Ion a participat în completul care a judecat prezenta cauză penală în ordine de apel, dând anterior apreciere materialelor și probelor din cauza penală în privința lui Curioglo Ion, pronunțându-se printr-o hotărâre judecătorească, care se află în legătură directă cu prezenta cauză penală. Pe cale de consecință, Colegiului penal lărgit conchide că, judecătorul Bulhac Ion era obligat să facă declarație de abținere de la judecarea prezentei cauze în ordine de apel, pentru a nu prejudicia percepția de imparțialitate, instituție consfințită și în lumina art. 6§1 CEDO, care stipulează că, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa. Elocvent, în acest sens s-a expus și CtEDO în speța Kyprianou c. Ciprului §118, și anume „Curtea reiterează la început că este foarte important într-o societate democratică ca tribunalele să inspire încredere în public și, mai presus de orice, în ceea ce privește acțiunile penale, în acuzat (a se vedea Padovani vs. Italia sentința din 26 februarie 1993, Seria A nr. 257-B, p. 20, § 27). În acest scop articolul 6 CEDO cere ca un tribunal care intră în incidența sa, să fie imparțial. Imparțialitatea denotă în mod normal absența de prejudiciu sau părtinire”. Prin urmare, instanța de recurs ordinar atestă, că prevederile cu privire la compunerea completului de judecată au fost încălcate de către instanța de apel, ce este invocat în recursul ordinar declarat de avocatul Doga Anatolie în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan și de către procuror în referință, iar potrivit dispozițiilor alin. (2) și (3) art. 251 Cod de procedură penală, încălcarea prevederilor legale referitoare la compunerea instanței atrage nulitatea actului procedural. Nulitatea respectivă nu se înlătură în nici un mod, poate fi invocată în orice etapă a procesului și se ia în considerare de instanță. 7.2. Totodată, Colegiul penal lărgit invocă că în speță se obsercă că acțiunile inculpaților au fost încadrate de instanța de apel în baza art. 26, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, adică comiterea pregătirii de contrabandă cu substanțe narcotice în proporții deosebit de mari, conform proporțiilor stabilite în Listele substanțelor narcotice aprobate de Guvernul Republicii Moldova, fără a se motiva sub aspectul jurisprudenței Curții Supreme de Justiție, prin care s-a statuat în mod constant că acțiunile legate de transportarea ilegală a substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor peste frontiera vamală a Republicii Moldova urmează a fi calificate în baza unui concurs ideal de infracțiuni prevăzute de art. 248 alin. (2) Cod penal, indiferent de proporțiile în care au fost comise - stabilite în Listele respective, 39 și, după caz, de art. 217 sau de art. 2171 Cod penal. Această interpretare vine de la regula fixată la alin. (2) din art. 3 Cod penal, potrivit căruia interpretarea extensivă defavorabilă a legii penale este interzisă.

În consecință, în temeiul celor expuse supra, Colegiul penal lărgit constată că recursul ordinar declarat de către avocatul Briceac Andrei în numele inculpatului Stegărescu Simion urmează a fi respins ca inadmisibil iar recursurile ordinare declarate specificate la pct. 6 a prezentei decizii urmează a fi admise, or s-a confirmat incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, în sensul că instanța nu a fost compusă potrivit legii ori au fost încălcate prevederile art. 30, 31 și 33 Cod de procedură penală, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și remiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererile de apel și în măsura competenței sale asupra motivelor din recursurilor ordinare declarate, nominalizate și în prezenta decizie, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea aprecierea cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa elementelor infracțiunilor imputate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, în baza probelor cercetate și verificate în ședința de judecată a instanței de apel, cu respectarea cerințelor art. 414, 415 Cod de procedură penală, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Briceac Andrei în numele inculpatului Stegărescu Simion. Admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Pîcălău Dorian în numele inculpatului Procop Viorel, de către avocatul Doga Anatolie în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, de către avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, de către avocatul Litvinenco Igor în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, de către avocatul Vizdoga Ion în numele inculpatului 40 Stegărescu Simion, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2018, în cauza penală privindu-i pe Stegărescu Simion Xxxxx, Hîrcîială Ruslan Xxxxxx și Procop Viorel Xxxxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată pronunțată la 06 iulie 2018. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Timofti Vladimir Alerguș Constantin Țurcan Anatolie Boico Victor 41