1ra-376/20 — 217/1 alin. 4 lit. b, d, art.27, 46, 248 alin. 5 lit. d din Codul penal,

1ra-376/20 — 217/1 alin. 4 lit. b, d, art.27, 46, 248 alin. 5 lit. d din Codul penal, (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-376/20

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal în componența:

Președintele completului , judecătorul Dumitru Mardari

Mariana Pitic

judecătorii Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic, avocatul Dorian

Pîcălău în interesele inculpatului Procop Viorel, avocatul Andrei Briceac în interesele

inculpatului Stegărescu Simion, avocatul Igor Litvinenco în interesele inculpatului

Hîrcîiala Ruslan, prin care solicită casarea decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 6 iunie 2019, în cauza penală privindu-i pe

Stegărescu Simion xxx, născut la xxx,

originar din xxx, xxx, xxx, xxx, xxx, xxx,

xxx,

Hîrcîiala Ruslan xxx, născut la xxx,

originar din xxx, xxx, xxx, xxx, xxx, xxx,

xxx, și,

Procop Viorel xxx, născut la xxx,

originar din xxx, xxx, xxx, xxx, xxx, xxx,

xxx,,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d), art.27, 46, 248

alin. (5) lit. d) din Codul penal,

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.04.2015 – 18.03.2016;

Instanța de apel: 26.04.2016 – 12.01.2018;

Instanța de recurs: 14.03.2018 – 12.06.2018;

Instanța de apel: 30.10.2018 – 19.07.2019;

Instanța de recurs: 29.10.2019- 22.01.2020 ;

C O N S T A T Ă :

Prin sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 martie 2016 Procop

Viorel a fost achitat de învinuirea în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2171

1

alin. (4) lit. b), d), art. 27, 46, 248 alin. (5) Cod penal, din motiv că faptele nu au fost

săvârșite de inculpat;

- Stegărescu Simion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d), 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i

aplicată pedeapsa în baza: - art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, de 7 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a

exercita activitate în domeniul farmaceutic, circulației substanțelor narcotice,

psihotrope sau analoagelor lor, pe un termen de 5 ani; - art. 27, 248 alin. (5) lit. b), d)

Cod penal, de 3 ani închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui

Stegărescu Simion i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 7 ani 6 luni închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a

exercita activitate în domeniul farmaceutic, circulației substanțelor narcotice,

psihotrope sau analoagelor lor, pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei

închisorii în penitenciar de tip închis;

- Hîrcîială Ruslan a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor

prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d), 27, 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, fiindu-i

aplicată pedeapsa în baza: - art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, de 7 ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a

exercita activitate în domeniul farmaceutic, circulației substanțelor narcotice,

psihotrope sau analoagelor lor, pe un termen de 5 ani; - art. 27, 248 alin. (5) lit. b), d)

Cod penal, de 3 ani închisoare.

Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui

Hîrcîială Ruslan i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 7 ani 6 luni închisoare, cu privarea

de dreptul de a ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita

activitate în domeniul farmaceutic, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau

analoagelor lor, pe un termen de 5 ani, cu executarea pedepsei închisorii în penitenciar

de tip închis.

Potrivit sentinței, prima instanță a constatat că, Stegărescu Simion și Hîrcîială

Ruslan, de comun acord, împreună cu alte persoane, nestabilite de organul de urmărire

penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice, în scop de

înstrăinare, acționând prin participație complexă, distribuind preventiv rolurile

fiecăruia, activând în calitate de autori, pentru păstrare, expediere, transportare.

În circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală, au obținut substanța

narcotică - hașiș, cu masa totală de 9.392 kg, ce constituie proporții deosebit de mari,

pe care au păstrat-o până la 20 martie 2015, când Hîrcîială Ruslan a fost reținut pe bd.

Dacia 47, mun. Chișinău, iar în cadrul percheziției automobilului de model AUDI A4,

cu n/î xxx în Federația Rusă, într-un ascunziș special amenajat în portbagaj, au fost

depistate și ridicate 19 sacoșe din polietilenă, cu câte cinci brichete presate, cu

substanța menționată supra.

Stegărescu Simion și Hîrcîială Ruslan, de comun acord și împreună cu alte

persoane nestabilite de organul de urmărire penală, acționând prin participare

complexă, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautori,

urmărind scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor

narcotice, tăinuind de controlul vamal, prin ascundere în loc special pregătit și adaptat

în automobilul de model AUDI A4, cu n/î xxx, în Federația Rusă, intenționau să

2

transporte ilegal, hașiș, cu masa totală de 9.392 kg, ce constituie proporții deosebit de

mari, prin contrabandă, peste frontiera de stat a RM, prin punctul de control și trecere a

frontierei de stat pentru a o înstrăina în Federația Rusă, însă acțiunile lui Stegărescu

Simion și Hîrcîiala Ruslan îndreptate nemijlocit spre săvârșirea infracțiunii, nu și-au

produs efectul, din cauze independente de voința făptuitorilor, deoarece la 20 martie

2015, Hîrcîiala Ruslan a fost reținut pe bd. Dacia xxx, mun. Chișinău.

Procop Vitalie este învinuit precum că, de comun acord și împreună cu

Stegărescu Simion și Hîrcîială Ruslan și alte persoane nestabilite de organul de

urmărire penală, urmărind scopul punerii în circulație ilegală a substanțelor narcotice

în scop de înstrăinare, acționând prin participație, sub formă de grup criminal

organizat, distribuind preventiv rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor,

pentru preparare, păstrare, prelucrare, procurare, expediere, transportare, distribuire și

vânzare, în circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța

narcotică - hașiș, pe care a păstrat-o până la 20 martie 2015, când în timp ce intenționa

să o transporte ilegal prin contrabandă, cu automobilul de model AUDI A4, cu n/î ale

Federației Ruse xxx, peste frontiera de stat a Republicii Moldova, prin punctul de

control și trecere a frontierei de stat pentru a o înstrăina în Federația Rusă.

În flagrant, pe bd. Dacia xxx, mun. Chișinău, au fost reținuți membrii grupării

criminale Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel, iar în cadrul percheziției acestui mijloc de

transport, într-un ascunziș special amenajat în portbagaj, fiind camuflate au fost

depistate și ridicate 19 sacoșe din polietilenă, în care se conțineau câte cinci brichete

presate a unei substanțe cleioase, în formă de paralelipiped de culoare brună, în număr

total de 95 de brichete, care, conform raportului de expertiză chimică nr. 3623 din 24

martie 2015, reprezintă substanță narcotică - hașiș, cu masa totală de 9.392 kg.

Tot el, Procop Viorel, potrivit actului de învinuire, a fost învinuit în faptul că, de

comun acord și împreună cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală,

acționând prin participație, în formă de grup criminal organizat, distribuind preventiv

rolurile fiecăruia, activând în calitate de coautor, urmărind scopul trecerii peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-le de

controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, în

circumstanțe nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanța narcotică -

hașiș care a păstrat-o la sine până la 20 martie 2015, când, în timp ce intenționa să o

transporte ilegal prin contrabandă, cu automobilul de model AUDI A4, cu n/î ale

Federației Ruse xxx peste frontiera de stat a Republicii Moldova, prin punctul de

control și trecere a frontierei stat pentru a o înstrăina în Federația Rusă.

În flagrant, pe bd. Dacia xxx, mun. Chișinău au fost reținuți membrii grupării

criminale Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel, iar în cadrul percheziției acestui mijloc de

transport, într-un ascunziș special amenajat în portbagaj, fiind camuflate, au fost

depistate și ridicate 19 sacoșe din polietilenă, în care se conțineau a câte cinci brichete

presate a unei substanțe cleioase, în formă de paralelipiped de culoare brună, în număr

total de 95 de brichete, care, conform raportului de expertiză chimică nr.3623 din 24

martie 2015, reprezintă substanță narcotică - hașiș, cu masa totală de 9,392 kg.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, fapta

inculpaților Stegărescu Simion și Hîrcîială Ruslan a fost calificată de drept de către

instanță în baza în baza art. 27, 248 alin. (5), lit. b), d) Cod penal, adică tentativa de

contrabandă - trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanțelor

3

narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite

sau adaptate în acest scop, săvârșite de mai multe persoane, în proporții deosebit de

mari. De asemenea, prima instanță a notat că a exclus din învinuire agravanta

prevăzută de art. 46 Cod penal – infracțiunea săvârșită de un grup criminal organizat,

înlocuind-o cu agravanta – săvârșită de mai multe persoane, prin participație

complexă.

Fapta inculpatului Procop Viorel a fost calificată de drept în baza art. 2171 alin.

(4) lit. b), d) Cod penal, - punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice, prin

prepararea, prelucrarea, transformarea, procurarea, păstrarea, expedierea,

transportarea, distribuirea substanțelor narcotice, săvârșite în scop de înstrăinare,

precum și înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită în proporții deosebit

de mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicinale

este interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat, precum și în baza art. 27, 46,

248 alin. (5) lit. d) Cod penal – trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a

substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri 5

special pregătite sau adaptate în acest scop, săvârșită de un grup criminal organizat, în

proporții deosebit de mari, dacă din cauze independente de voința făptuitorului, aceasta

nu și-a produs efectul.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea sentinței și

a încheierii din 3 septembrie 2015, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care :

Stegărescu Simion, Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel să fie recunoscuți vinovați

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal, cu

aplicarea unei pedepse de 15 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis, cu

privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul comercializării substanțelor

narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani,

lui Procop Viorel, de aplicat pedeapsa de 7 ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții în domeniul

comercializării substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de

5 ani,

recunoașterea lui Stegărescu Simion vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 27, 46, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal, și a-i aplica pedeapsa de 6 ani închisoare,

cu executare în penitenciar de tip închis,

și recunoașterea lui Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel vinovați de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 46, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal și aplicarea unor

pedepse de 6 ani, cu executare în penitenciar de tip închis.

Totodată, a indicat că prin prisma art. 84 Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Hîrcîială Ruslan, Stegărescu

Simion și Procop Viorel să le fie stabilite pedepsele definitive de 20 ani închisoare, cu

executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită

activitate în domeniul circulației substanțelor narcotice pe un termen de 5 ani.

Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, avocatul Vizdoga Ion acționând în

numele inculpatului Stegărescu Simion, a declarat apel solicitând casarea sentinței,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care, Stegărescu Simion să fie achitat de învinuirea în comiterea

infracțiunilor incriminate, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de el.

4

Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, avocatul Ceachir Anatolie

acționând în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, a declarat apel solicitând repunerea

în termen a apelului și casarea totală a sentinței, cu achitarea inculpatului Hîrcîială

Ruslan de învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d)

Cod penal, pe motiv că în acțiunile lui lipsesc elementele infracțiunii și recunoașterea

lui Hîrcîială Ruslan vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 248 alin. (5)

Cod penal, cu stabilirea unei pedepse la limita minimă a sancțiunii, cu aplicarea

prevederilor art. 90 din Codul penal.

Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, avocatul Doga Anatolie acționând

în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, a declarat apel solicitând casarea sentinței,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Hîrcîială

Ruslan să fie achitat de învinuirea de comitere a ambelor infracțiuni incriminate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie 2018,

au respinse ca fiind depuse peste termen apelurile declarate de avocații Doga Anatolie

și Ceachir Anatolie în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, și au fost admise din

oficiu, conform prevederilor art. 409 alin. (2), și art.411 din Codul de procedură

penală.

Apelurile declarate de către procuror și de către avocatul Vizdoga Ion în numele

inculpatului Stegărescu Simion, au fost admise casată în latura penală și pronunțată o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care :

Procop Viorel, Stegărescu Simion și Hîrcîială Ruslan au fost recunoscuți

vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26, 248 alin. (5) lit. d) Cod penal,

fiind aplicată fiecăruia pedeapsa, cu aplicarea prevederilor art. 81 alin. (2) Cod penal,

sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani;

Procop Viorel, Stegărescu Simion și Hîrcîială Ruslan au fost recunoscuți

vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. b), d) Cod penal,

fiind aplicată fiecăruia, pedeapsa de 10 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în

domeniul farmaceutic, circulației substanțelor narcotice, psihotrope sau analoagelor

lor, pe un termen de 5 ani.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Stegărescu Simion, Hîrcîială

Ruslan și Procop Viorel a fost stabilită fiecăruia pedeapsa definitivă de 12 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa

funcții de administrare în societăți farmaceutice și de a exercita activitate în domeniul

farmaceutic, pe un termen de 5 ani.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 12 iunie

2018, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Briceac

Andrei în numele inculpatului Stegărescu Simion.

S-au admis recursurile ordinare declarate de avocatul Pîcălău Dorian în numele

inculpatului Procop Viorel, avocatul Doga Anatolie în numele inculpatului Hîrcîială

Ruslan, avocatul Ceachir Anatolie în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, avocatul

Litvinenco Igor în numele inculpatului Hîrcîială Ruslan, avocatul Vizdoga Ion în

numele inculpatului Stegărescu Simion

S-a casat decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 ianuarie

2018, cu dispunerea rejudecării cauzei de către Curtea de Apel Chișinău în alt complet

5

de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 6 iunie 2019, au fost respinse apelurile

avocaților Ceachir Anatolie și Doga Anatolie în interesele inculpatului Hîrcîială

Ruslan, declarate împotriva sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18

martie 2016, ca depuse peste termen.

S-a admis apelul procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Pavel Vinițchi,

apelul avocatului Vîzdoga Ion în interesele inculpatului Stegărescu Simion, declarate

împotriva sentinței Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 martie 2016, casată

sentința atacată în partea penală, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de

procedură penală, pronunțând o nouă hotărâre în această parte potrivit modului stabilit

pentru prima instanță prin care:

S-a recunoscut culpabil Procop Viorel în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, în baza căruia i s-a stabilit pedeapsa penală sub formă

de închisoare pe un termen de 7 ani, cu privarea de dreptul de ocupa funcții și a

exercita activitate în domeniul farmaceutic, circulației drogurilor, substanțelor

psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani.

S-a recunoscut culpabil Procop Viorel în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

27, 248 alin. (2) Cod penal, în baza căruia i s-a stabilit pedeapsa penală sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) din Codul penal prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Procop Viorel pedeapsa definitivă sub

formă de 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de ocupa

funcții și a exercita activitate în domeniul farmaceutic, circulației drogurilor,

substanțelor psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani.

Pedeapsa cu închisoarea stabilită lui Procop Viorel de executat în penitenciar de

tip închis.

Termenul executării pedepsei cu închisoarea stabilite lui Procop Viorel de

calculat din data reținerii, cu includerea în acest termen durata aflării sub arest din 20

martie 2015 până la 18 martie 2016.

S-a recunoscut culpabil Hîrcîială Ruslan în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 2171 alin. (4) lit. d) din Cod penal, în baza căruia i s-a stabilit pedeapsa penală sub

formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu privarea de dreptul de ocupa funcții și a

exercita activitate în domeniul farmaceutic, circulației drogurilor, substanțelor

psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani.

S-a recunoscut culpabil Hîrcîială Ruslan în comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 27, 248 alin. (2) Cod penal, în baza căruia i s-a numit pedeapsa penală sub formă

de închisoare pe un termen de 2 ani.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) din Codul penal, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Hîrcîială Ruslan pedeapsa definitivă sub

formă de 7 (șapte) ani 8 (opt) luni închisoare, cu privarea de dreptul de ocupa funcții și

a exercita activitate în domeniul farmaceutic, circulației drogurilor, substanțelor

psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani.

Pedeapsa cu închisoarea stabilită lui Hîrcîială Ruslan de executat în penitenciar

de tip închis.

S-a recunoscut culpabil Stegărescu Simion în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2171 alin. (4) lit. d) Cod penal, în baza căruia i s-a stabilit pedeapsa penală sub

6

formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu privarea de dreptul de ocupa funcții și a

exercita activitate în domeniul farmaceutic, circulației drogurilor, substanțelor

psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani.

S-a recunoscut culpabil Stegărescu Simion în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 27, 248 alin. (2) Cod penal, în baza căruia i s-a stabilit pedeapsa penală sub

formă de închisoare pe un termen de 3 ani.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) din Codul penal, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, i s-a stabilit lui Stegărescu Simion pedeapsa definitivă

sub formă de 7 (șapte) ani 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de ocupa

funcții și a exercita activitate în domeniul farmaceutic, circulației drogurilor,

substanțelor psihotrope sau analoagelor lor pe un termen de 5 ani.

Pedeapsa cu închisoarea stabilită lui Stegărescu Simion de executat în

penitenciar de tip închis.

Totodată, prin prisma art. 385 alin. (5) din Codul de procedură penală,

constatând încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, lui Stegărescu Simion și Hîrcîială

Ruslan s-a redus pedeapsa cu închisoarea, calculându-se două zile de închisoare pentru

o zi de arest preventiv, pentru perioada 18 martie 2015 până la 12 ianuarie 2018 și din

12 iunie 2018 până la 6 iunie 2019, încât pedeapsa cu închisoarea stabilită lui

Stegărescu Simion s-a constatat executată, eliberându-l de sub arest imediat din sala de

ședință, iar lui Hîrcîială Ruslan s-a constatat executat din termenul pedepsei cu

închisoarea stabilit prin prezenta decizie de 7 ani 6 (șase) luni, la data emiterii

prezentei decizii de 6 iunie 2019.

În rest sentința Judecătoriei Botanica, mun. Chișinău din 18 martie 2016, s-a

menținut.

Pentru a decide astfel instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpaților

Procop Viorel, Hîrcîială Ruslan și Stegărescu Simion se încadrează juridic în baza

art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal.

Partea acuzării nu a demonstrat cu nici o probă, nici în privința vreunui inculpat,

existența modalităților „prepararea, prelucrarea, transformarea, procurarea, expedierea,

distribuirea substanțelor narcotice”, fiind demonstrate doar modalitățile „păstrarea și

transportarea substanțelor narcotice”.

Însăși cantitatea de substanță narcotică – hașiș, cu masa totală de 9,392 kg,

presupune existența unui singur scop – al celui de înstrăinare, consumarea personală de

către cei trei inculpați a cantității respective de substanță narcotică este improbabilă, cu

atât mai mult că au hotărât să o transporte în Federația Rusă .

Organul de urmărire penală a calificat incorect acțiunile inculpaților în baza

art.27, 46, 248 alin.(5) lit. d) Cod penal, or anume alin.(2) al normei date prevede

răspunderea penală pentru trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a

substanțelor narcotice indiferent de proporțiile lor.

Ca urmare, acțiunile inculpaților Procop Viorel, Hîrcîială Ruslan și Stegărescu

Simion au fost încadrate în prevederile art.27, 248 alin.(2) Cod penal, ca tentativă de

contrabandă, adică de trecere peste frontiera vamală a Republicii Moldova a

substanțelor narcotice, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special

pregătite sau adaptate în acest scop, în proporții deosebit de mari.

7

Cu referire la pedeapsa instanța a ținut cont de circumstanțele reale și personale,

de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunilor săvârșite, de persoanele

inculpaților și circumstanțele cauzei.

În ceea ce privește gravitatea infracțiunilor comise, infracțiunea prevăzută de

art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal este una deosebit de gravă și la data comiterii

acesteia, se pedepsea cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Infracțiunea prevăzută de art.27, 248 alin.(2) Cod penal este una mai puțin gravă

și la data comiterii acesteia se pedepsea cu amendă în mărime de la 200 la 600 unități

convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani.

Colegiul penal a conchis că, restabilirea echității sociale, corectarea și

reeducarea inculpaților precum și prevenire săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

acestuia, cât și din partea altor persoane, poate avea loc doar prin aplicarea unei

pedepse penale sub formă de închisoare în limitele sancțiunii prevăzute de art. 2171

alin. (4) lit. d) Cod penal și art. 27, 248 alin. (2) Cod penal.

Totodată, instanța a reținut că, că inculpații Stegărescu Simion și Hîrcîială

Ruslan au fost deținuți în condiții inumane și degradante în Penitenciarul 13 –

Chișinău, astfel beneficiază de mecanismul agreat de reducere a pedepsei stabilit de

art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală.

Astfel, în baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, fiind constată

încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, conform

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, lui Stegărescu Simion și Hîrcîială

Ruslan le-a fost redusă pedeapsa cu închisoarea, calculându-se două zile de închisoare

pentru o zi de arest preventiv, pentru perioada 18 martie 2015 până la 12 ianuarie 2018

și din 12 iunie 2018 până la 6 iunie 2019, pedeapsa cu închisoarea stabilită lui

Stegărescu Simion a fost constatat executată, eliberându-l de sub arest imediat din sala

de ședință, iar lui Hîrcîială Ruslan a fost constatat executat din termenul pedepsei cu

închisoarea stabilit prin prezenta decizie de 7 ani și 6 luni, la data emiterii prezentei

decizii de 6 iunie 2019.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 6 iunie 2019 s-a înlăturat eroarea

materială evidentă din conținutul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 6 iunie 2019, substituind din dispozitivul deciziei „art.217 alin.(4) lit. d) Cod penal

cu textul „art.2171 alin.(4) lit. d) Cod penal.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 6 iunie 2019 s-a înlăturat eroarea

materială evidentă din conținutul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 6 iunie 2019, substituind din dispozitivul deciziei a-i stabili lui Hîrcîiala Ruslan

pedeapsa definitivă sub formă de 7 ani și opt luni închisoare cu textul „a-i stabili lui

Hîrcîiala Ruslan pedeapsa definitivă sub formă de 7 ani , 9 luni 6 zile închisoare”

precum și textul „18.03.2015 cu textul „20.03.2015” ce reprezintă începutul perioadei

aflării inculpatului Hîrcîiala Ruslan sub arest.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de procuror în

procuratura de circumscripție Chișinău – Cătălin Scutelnic care, invocând prevederile

art.427 alin.(1) pct.10), Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea

8

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 6 iunie 2019 în partea

pedepselor aplicate inculpaților și în această parte rejudecarea cauzei în instanța de

apel.

În susținerea recursului declarat procurorul a indicat că, instanța de apel în mod

corecta calificat acțiunile lui Stegărescu Simion, Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel în

baza art. 2171 alin.(4) lit. d) și art. 27, 248 alin.(2) Cod penal, și astfel, în acest sens

decizia nu o contestă.

Însă, acuzarea consideră greșită concluzia instanței de apel cu privire la

pedeapsa aplicată inculpaților. Fără careva temeiuri legale privind aplicarea unei

pedepse în derogare de la principiile procesual penale, instanța a pronunțat o soluție

eronată.

Prin acțiunile intenționate Stegărescu Simion, Hîrcîială Ruslan și Procop Viorel

au săvârșit punerea în circulație ilegală a substanțelor narcotice în scop de înstrăinare,

prin prepararea, prelucrarea, transportarea, procurarea, păstrarea, expedierea,

transportarea, distribuirea substanțelor narcotice, săvârșite în scop de înstrăinare,

precum înstrăinarea ilegală a substanțelor narcotice, săvârșită în proporții deosebit de

mari, cu utilizarea substanțelor narcotice a căror circulație în scopuri medicale este

interzisă, săvârșită de un grup criminal organizat.

La fel, prin acțiunile intenționate Stegărescu Simion, Hîrcîială Ruslan și Procop

Viorel au săvârșit tentativa de contrabandă, adică trecerea peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a substanțelor narcotice, tăinuindu-i-le de controlul vamal, prin

ascunderea în locuri special pregătite în acest scop, săvârșită de un grup criminal

organizat, în proporții deosebit de mari, însă din cauze independente de voința

făptuitorilor aceștia nu și-au produs efectul.

Acuzarea a indicat că, instanța de apel în mod eronat a interpretat și aplicat la

caz prevederile art. 75 din Codul penal, iar la aplicarea pedepsiei inculpaților nu a ținut

cont de circumstanțele cauzei și de consecințele survenite.

Instanța de apel a acționat cu derogare de la prevederile art. 409 alin.(2) din

Codul de procedură penală.

La stabilirea pedepsei instanța nu a ținut cont de faptul că, faptele săvârșite de

inculpați sunt de o rezonanță socială sporită, rolul și scopul pedepsei penale este de a

curma și preîntâmpina săvârșirea de noi infracțiuni.

La aplicarea pedepsei instanța de apel urma să țină cont și de prevederile art. 75

alin.(1) din Codul penal.

În opinia acuzării concluzia instanței de apel este neîntemeiată și pripită, și care

nu corespunde cu prevederile art.61 din Codul penal.

Stabilind o pedeapsă minimă inculpaților, instanța nu a ținut cont de coraportul

circumstanțelor atenuante care lipsesc la caz și celor agravante stabilite, precum și de

faptul că, pedeapsa redusă până la minimul prevăzut de sancțiune se consideră

echitabilă atunci când nu s-au constatat un cumul de circumstanțe atenuante din cele

prevăzute de art. 76 Cod penal.

Instanța de apel nu a judecat fondul cauzei în latura pedepsei penale în

conformitate cu rigorile legale și astfel, a aplicat inculpaților o pedeapsă

individualizată contrar prevederilor legale.

Procurorul a invocat că, instanța de apel nu a apreciat argumentele acuzării, nu a

dat o analiză fiecărei probe, nu le-a apreciat conform art. 101 din Codul de procedură

9

penală.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Dorian

Pîcălău în interesele lui Procop Viorel, solicită admiterea recursului, casarea în parte a

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 6 iunie 2019, și menținerea

sentinței din 18 martie 2016 prin саrе Рrосор Viоrеl а fost achitat în сееа се privește

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 2171 alin. (4) lit. b), d), art. 27, 46, 248

alin. (5) lit. d) din Codul penal.

În subsidiar, remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În susținerea recursului declarat a indicat că, nu este de acord cu decizia

instanței de apel.

În urma analizei probelor și examinării cazului penal, se constată lipsa de

vinovăție a lui Procop Viorel în infracțiunea imputată, dat fiind faptul, că în sensul

învinuirii formulate de către procuror în cadrul rechizitoriului, aceasta nu și-a găsit

reflectarea obiectivă.

În acțiunile lui Procop Viorel nu sunt prezente elementele constitutive ale

componențelor de infracțiuni, conform rechizitoriului și învinuirii susținută de către

procuror în cadrul procesului penal, precum și ulterior, în cadrul susținerii învinuirii în

cadrul examinării în ordine de apel, deoarece acestea nu sunt confirmate însuși prin

probele prezentate.

Înaintarea bănuielii rezonabile, învinuirii și respectiv al expedierii rechizitoriului

în privința lui Procop Viorel, a fost rezultatul unei cumul de circumstanțe, de exagerare

al responsabilității acestuia, precum și al creării în mod artificial, al unei grupări

criminale, în componența căreia a fost inclus și Procop Viorel.

În cadrul percheziției autovehiculului lui Procop Viorel nu a fost înregistrat

video-audio, ca persoană ce ar cunoaște fie ar recunoaște faptul, că știa în prealabil, că

în autovehiculul de model Audi, cu numere de înmatriculare al Federației Ruse, aflat

sub conducerea lui Hîrcîială Ruslan, s-ar fi aflat droguri, substanțe narcotice fie alte

mijloace de acest gen.

Apărarea consideră că, organul de urmărire penală și colaboratorii operativi,

cunoșteau cu certitudine în prealabil despre faptul lipsei implicării lui Procop Viorel în

punerea în circulație al substanțelor nominalizate, dat fiind faptul, că lipsește

reflectarea pe imaginile video, ca acestuia să-i fie adresate careva întrebări de acest gen

din partea colaboratorilor de poliție.

Procop Viorel nici o dată nu a recunoscut, atât de la momentul reținerii, precum

și ulterior, inclusiv în cadrul examinării judiciare, despre aceste circumstanțe, dat fiind,

că fizic nu cunoștea aceste circumstanțe, comunicând că s-a aflat în perioada lunii

martie 2015 în Republica Moldova, deoarece urma să participe la perfectarea unor

documente de ordin notarial ca urmare al decesului tatălui său, deoarece expira

termenul de acceptare fie de refuz în moștenire în favoarea mamei sale.

În cadrul convorbirilor date, nu sunt evidente careva fapte și temeiuri, care ar

indica că Procop Viorel ar fi cunoscut în prealabil, până la reținere, despre faptul, că în

autovehiculul nominalizat s-ar fi aflat substanțe interzise.

Depozițiile lui Procop Viorel sunt confirmate pe deplin de către Hîrcîială

Ruslan, care a declarat că Procop Viorel nu cunoștea despre substanțele interzise aflate

în automobil.

10

Organele de anchetă nu au prezentat nicio probă veridică, care ar confirma

faptele indicate în rechizitoriu, iar în așa mod, martorii acuzării în cazul lui Procop

Viorel mai mult sunt de genul martorilor cheie al apărării, deoarece practic denunță

nevinovăția acestuia în infracțiunile ce i se impută.

Nici o probă pe dosarul penal în cauză, inclusiv cea cu martori, nu confirmă

faptul, că Procop Viorel a avut acces la careva droguri, în prealabil, inclusiv și la

momentul reținerii. Lipsesc depoziții ale martorilor, nu există poze fotografice,

înregistrări audio și video, interceptări telefonice care ar indica la aceasta din punct de

vedere real și obiectiv.

Astfel, în acțiunile lui Procop Viorel lipsesc elementele constitutive ale

infracțiunii.

Nu există latura obiectivă a infracțiunii, deoarece nu există acele acțiuni care ar

vorbi despre o careva intenție directă.

Apărarea a indicat că, potrivit depozițiile date de către inculpatul Hîrcîială

Ruslan în calitate de învinuit la etapa de urmărire penală, acesta spune doar un lucru

că presupune că Procop Viorel cunoștea, că în automobil se aflau droguri, afirmație ce

nu poate sta la baza unei sentințe de condamnare.

La 30 decembrie 2019, avocatul Dorian Pîcălău acționând în interesele lui

Procop Viorel a depus o cerere de recurs suplimentară. Invocând că, la judecarea

acuzei în ordine de apel, apărarea a dus la cunoștință instanței faptul că, după remiterea

la rejudecarea cauzei în instanța de apel Procop Viorel a fost reținut în Tenerife,

Spania, prezentând documente în sensul dat și faptul că i-a fost ridicat pașaportul

străin, astfel limitându-se deplasarea.

Apărarea a solicitat expedierea în adresa organelor de drept din Spania

solicitarea la prezentare lui Procop Viorel pentru judecarea în ordine de apel a cauzei,

dar acest fapt a fost ignorat de către instanța de apel, anunțându-l în căutare pe acesta,

cu toate că imposibilitatea de prezentare era motivată.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Andrei

Briceac în interesele lui Stegărescu Simion, solicită admiterea recursului, casarea

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 6 iunie 2019 și sentinței

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 martie 2016 în partea condamnării

inculpatului Stegărescu Simion și rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi decizii

prin care Stegărescu Simion să fie achitat pe ambele capete de acuzare.

În susținerea recursului declarat a indicat că, soluția instanței de apel este

eronată. Acțiunile lui Stegărescu Simion nu întrunesc elementele constitutive ale

infracțiunilor imputate.

Nu există nici o probă directă care a confirma vinovăția lui Stegărescu Simion

în comiterea faptelor.

La baza condamnării au stat probe indirecte, în principal declarațiile ofițerilor de

investigații, însă acestea urmau a fi excluse din dosar, deoarece contravin normelor

imperative de procedură penală.

Declarațiile martorului Dimineața Vitalie sunt imprecise și neclare, neconfirmate

prin alte probe coroborate, și astfel urmau a fi apreciate critic de către instanțele de

judecată.

Martorul în cauză face parte din grupul de ofițeri de investigație care au

participat la acțiunile ilegale de urmărire penală, interceptarea convorbirilor telefonice

11

ale inculpaților, urmărirea vizuală. Declarațiile acestuia nu pot constitui un temi

suficient de condamnare a lui Stegărescu Simion, dat fiind faptul că prin acestea nu se

demonstrează că Stegărescu Simion i-a transmis lui Hîrcîială Ruslan punga cu

droguri.

Condamnarea lui Stegărescu Simion se întemeiază pe presupuneri.

Presupunerile și bănuielile privind vinovăția/nevinovăția lui Stegărescu Simion

nu au fost înlăturate în mod corespunzător.

Instanțele inferioare au neglijat standardul de probațiune dincolo de orice

îndoială rezonabilă, adoptând eronat o soluție de condamnare.

Astfel, instanțele inferioare au încălcat dreptul lui Stegărescu Simion la un

proces echitabil, garantat de art. 6 al Convenție.

De asemenea, instanțele inferioare au neglijat neîntemeiat declarațiile martorilor

apărării și nu a motivat de ce declarațiile martorilor acuzării au prevalat asupra

declarațiilor martorilor apărării.

Concluzia instanței de apel precum că Stegărescu Simion cunoștea despre,

proveniența substanțelor narcotice în automobil poartă un caracter superficial.

Acuzarea nu a prezentat nici o probă care ar fi demonstrat că acesta ar fi

cunoscut acest fapt, iar instanța de apel fără a avea un temei probator a conchis eronat

că această împrejurare ar fi demonstrată prin probe.

Decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția.

Constatarea instanței de apel precum că, Stegărescu Simion ar fi comis

infracțiunea prevăzută de art. 2171 alin.(4) lit. d) Cod penal este neîntemeiată, nefiind

motivată presupusa păstrare și transportare a substanțelor narcotice.

La fel, instanța de apel a lăsat fără apreciere poziția apărării vis-a-vis de

imposibilitatea de a împacheta doar într-un singur pachet toată substanța de droguri

depistata în automobilul de model Audi A4, care a fost împachetată imediat după

percheziție de către colaboratorii de poliție în 3 pachete la fel de mari, ceea ce denotă

imposibilitatea împachetării unei astfel de cantități mari de droguri după volum doar

într-o singură pungă. Cantitatea de 9.392 kg. Nu poate fi dusă doar într-o singură

pungă, așa cum indică martorii acuzării.

Apărarea a invocat că, instanțele ierarhic inferioare au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul

Litvinenco Igor în interesele lui Hîrcîială Ruslan, solicită admiterea recursului, casarea

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 6 iunie 2019 și sentinței

Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 18 martie 2016 în partea condamnării

inculpatului Hîrcîială Ruslan și rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi decizii prin

care Hîrcîială Ruslan să fie achitat pe ambele capete de acuzare.

În susținerea recursului declarat a indicat că, decizia instanței de apel este

neîntemeiată.

În acțiunile lui Hîrcîială Ruslan, nu există componență de infracțiune de

contrabandă și nici de utilizarea unor plante ce conțin droguri în proporții deosebit de

mari.

Infracțiunea de contrabandă nu a fost confirmată în cadrul dezbaterilor judiciare.

Instanța de apel a neglijat încălcarea competenței la desfășurarea urmăririi penale.

12

Contrabanda nu a fost confirmată în cadrul dezbaterilor judiciare. Organul de

urmărire penală a efectuat un transfer de probe dobândite prin mijloace speciale de

investigație, dintr-o cauză penală în alta, contrar normelor procesual penale.

Probele dobândite de organul de urmărire penală și prezentate instanței trezesc

îndoieli privind obiectivitatea lor, fiind dobândite cu încălcări flagrante a normelor de

procedură penală.

Declarațiile martorilor acuzării sunt ofițeri de investigație, având atribuit statutul

de ofițeri de urmărire penală și au interese personal.

Instanța de judecată nu a verificat versiunea inculpatului Hîrcîială Ruslan

privind maltratarea acestuia de către colaboratorii de poliție.

Apelul depus de Hîrcîială Ruslan nu a fost obiectul examinării deoarece, instanța

de apel a constatat tardivitatea apelului său. Instanța nici nu a examinat repunerea

apelului în termen, nu a ascultat părțile pe marginea repunerii apelului în termen, nu a

cercetat în ședința de apel motivele repunerii apelului în termen și nu a cercetat în

ședința de judecată certificatul de boală prezentat.

La recursul ordinar declarat de procuror, în conformitate cu prevederile art. 431

alin. (1) pct. 11 ) Cod de procedură penală, la 26 noiembrie 2019 a depus referință

avocatul Andrei Briceac acționând în interesele lui Stegărescu Simion, care pledează

pentru inadmisibilitatea acestuia deoarece decizia instanței de apel este legală și

întemeiată.

A menționat că recursul acuzării este unul formal, nu conține argumente clare de

casare a deciziei instanței de apel, fiind o expunere vagă a unor împrejurări și norme cu

caracter generalist.

La fel, din conținutul recursului procurorului nu se deduce că există careva

temeiuri prevăzute de art. 427 din Codul de procedură penală.

Art.422 din Codul de procedură penală, stabilește că termenul de declarare a

recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de apel este de 30 de zile de la data

pronunțării deciziei.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursul ordinar în termen.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare, declarate de

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic, avocatul Dorian

Pîcălău în interesele inculpatului Procop Viorel, avocatul Andrei Briceac în interesele

inculpatului Stegărescu Simion, avocatul Igor Litvinenco, în raport cu materialele

cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestora, ca fiind vădit

neîntemeiate din următoarele considerente:

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) din Codul de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în

drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat

este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

13

Or, art. 427 alin. (1) din Codul de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, se reține că recurenții contestă decizia instanței de apel, indicând

temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură

penală, în sensul că: hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și că s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că temeiurile și motivele invocate de recurenți în susținerea acestor nu s-au confirmat

în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.

Soluția instanței de apel este întemeiată pe cumulul de probe, cercetate,

verificate și apreciate just prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate

probele în ansamblu din punct de vedere al corobororării lor, fără a fi admisă vreo

eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea deciziei instanței de apel, fapt ce

determină lipsa unor temeiuri justificative de a interveni în decizia instanței de apel

sub aspectele contestate de recurenți.

În acest sens, cu referire la argumentele recurenților prin care aceștia își

manifestă dezacordul cu soluția și motivarea instanței de apel prin care instanța i-a

recunoscut culpabili pe Procop Viorel, Hârcâială Ruslan și Stegărescu Simion în

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) și art. 27, 248 alin.(2)

Cod penal, Colegiul penal constată că sunt neîntemeiate și constituie opinia subiectivă,

ce contravine materialelor cauzei penale, iar fapta inculpaților a fost confirmată prin

probele refiletate și apreciate în decizia instanței de apel.

Colegiul penal conchide că, instanța de apel corect a reținut vinovăția

inculpaților Procop Viorel, Hârcâială Ruslan și Stegărescu Simion în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 2171 alin. (4) lit. d) și art. 27, 248 alin.(2) Cod penal,

motiv din care instanța de recurs ordinar respinge criticile recurenților în acest aspect.

În partea ce vizează invocarea cazului de casare, prevăzut la pct. 6) alin. (1) art.

427 Cod de procedură penală, precum că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor

motivelor invocate în apel, Colegiul menționează că, reieșind din materialele

dosarului, instanța de apel a dat răspuns la toate argumentele invocate atât de partea

acuzării cât și de partea apărării în ședințele instanței de apel, specificând motivele pe

care și-a întemeiat soluția adoptată, la caz, de admitere a apelului declarat de procuror

și a inculpatului Stegărescu Simion, pronunțând o nouă soluție.

În același timp, Colegiul atestă, că recurenții invocă tot sub aspectul pct. 6) alin.

(1) art. 427 Cod de procedură penală, ca temei de casare, precum că instanța de apel a

admis o eroare gravă de fapt, fără a specifica concret prin ce anume a fost admisă

aceasta, menționând-o doar în recursurile declarate, iar în continuare expunându-și

dezacordul cu concluziile despre vinovăția inculpaților în cele incriminate de partea

acuzării, considerentele instanței de apel la acest capitol, criticând conținutul probelor

ce au fost reținute la baza condamnării acestora.

La acest aspect, instanța de recurs menționează că, eroarea gravă de fapt trebuie

înțeleasă în sensul atribuit de legislator în art. 6 pct. 111 ) Cod de procedură penală, și

anume stabilirea eronată a faptelor, în existența sau inexistența lor, prin neluarea în

14

considerare a probelor care le confirmau sau prin denaturarea conținutului acestora.

Eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor.

Potrivit art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul

apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării

tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanțelor de fond privind doar aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o

competență și prerogativă legală a acestor instanțe și care nu este temei de drept,

separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală. Deci, invocarea

acestei chestiuni în recursul ordinar, este lipsită de orice suport legal.

Prin urmare, Colegiul statuează că, temeiul pentru recurs invocat și prevăzut de

pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, nu este incident în prezenta speță.

Așadar, din conținutul recursurilor declarate, Colegiul atestă că o bună parte a

criticilor se referă la dezacordul cu modalitatea de reapreciere a probelor administrate

în prezenta speță de către instanța de apel, însă aprecierea probelor ține de examinarea

cauzei în fapt și în drept, de către instanțele de fond, iar dezacordul părților în acest

sens nu constituie temei pentru desființarea unei hotărâri judecătorești și temei pentru

recurs, deoarece nu este prevăzut în alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

Instanța de recurs menționează, că avocatul Dorian Pîcălău acționând în

interesele inculpatului Procop Viorel invocă în prezenta cauză și incidența cazului de

casare prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, prin prisma

neîntrunirii elementelor infracțiunilor imputate în acțiunile inculpatului Procop Viorel,

solicitând menținerea sentinței prin care a fost achitat de săvârșirea celor incriminate.

Acest temei pentru recurs invocat și menționat mai sus este aplicabil atunci când

nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici

mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori

când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale

infracțiunii.

În privința temeiului de recurs invocat de recurenți, prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, prin prisma aspectelor invocate de recurenți, Colegiul

penal constată că nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei,

nefiind identificate careva circumstanțe care ar justifica incidența acestui temei de

recurs, dat fiind faptul că, instanța de apel, la judecarea apelului și adoptarea deciziei a

respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală. S-a expus detaliat și argumentat asupra motivelor relevante invocate în

apelurile părților, fiind reflectate clar motivele pe care se întemeiază soluția instanței

de apel.

Totodată, ce ține de alegațiile procurorului privind individualizarea pedepsei

stabilite inculpaților Procop Viorel, Hârcâială Ruslan și Stegărescu Simion, ce cad sub

incidența temeiului de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură

penală, Colegiul penal conchide că sunt inadmisibile.

15

Or instanța de apel în decizia sa și-a motivat corect soluția sa în baza art. 2171

alin. (4) lit. d) și art. 27, 248 alin.(2) Cod penal în privința inculpaților Procop Viorel,

Hârcâială Ruslan și Stegărescu Simion ținând cont în deplină măsură de criteriile

generale de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 7, 75, 76, 77, 90 Cod

penal, precum și de cerințele prevăzute de art. 61 alin. (2) Cod penal, în vederea

realizării scopului legii penale, de restabilire a echității sociale, corectare și reeducare

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea inculpaților, cât și a

altor persoane. Prevederi legale care au fost raportate just la circumstanțele cauzei

penale, gravitatea infracțiunilor săvârșite.

Prin urmare, se atestă că soluția instanței de apel este legală și întemeiată în

partea pedepselor stabilite inculpaților în baza art. 2171 alin. (4) lit. d) și art. 27, 248

alin.(2) Cod penal, o pedeapsă echitabilă, care își va atinge scopul pedepsei penale.

De asemenea, ce ține de argumentele recurenților, prin care aceștia își manifestă

dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de apel, precum că aprecierea

probelor a fost efectuată contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală,

Colegiul penal reține că nu pot fi acceptate, din considerentul că aceste alegații nu

constituie temeiuri de recurs.

Astfel, instanța de recurs nu consideră necesar de a da o nouă apreciere probelor

administrate la speța dată, ce este de competența exclusivă a primei instanțe și a

instanței de apel, iar instanța de recurs ca instanță ierarhic superioară, examinează

cauza doar sub aspectul prezenței erorilor de drept comise de prima instanță și cea de

apel la judecarea cauzei, ce în speță nu au fost identificate.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se

identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le

acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în

pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6

înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită

ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Reieșind din cele expuse, Colegiul penal reține că, corect au fost calificate

acțiunile inculpaților Procop Viorel, Hârcâială Ruslan și Stegărescu Simion în baza art.

2171 alin. (4) lit. d) și art. 27, 248 alin.(2) Cod penal, iar din ansamblu de probele

administrate, nu se constată prezența a careva dubii privind vinovăția inculpaților, în

săvârșirea infracțiunilor imputate și în cele din urmă temeiurile pentru recurs invocate,

nu și-au găsit confirmarea.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate

de recurenți ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectul contestat, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare

declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

Colegiul penal

D E C I D E :

16

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de procurorul în Procuratura de

Circumscripție Chișinău, Cătălin Scutelnic, avocatul Dorian Pîcălău în interesele

inculpatului Procop Viorel, avocatul Andrei Briceac în interesele inculpatului

Stegărescu Simion, avocatul Igor Litvinenco în interesele inculpatului Hîrcîiala Ruslan

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 6 iunie 2019, în

cauza penală privindu-i pe Procop Viorel, Hârcâială Ruslan și Stegărescu Simion, ca

fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 22 ianuarie 2020.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

17