1ra-1343/16 — art.328 alin.3 lit.d CP, 42 alin.5, 328 alin.3 lit.d CP

1ra-1343/16 — art.328 alin.3 lit.d CP, 42 alin.5, 328 alin.3 lit.d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

Dosarul nr.1ra-1343/16

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 noiembrie 2016 mun.Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte Nicolae Gordilă,

Judecători Elena Covalenco, Liliana Catan, Iurie Diaconu, Ion Guzun

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 aprilie 2016, declarate de avocatul

Gîlcă Ilie în numele inculpatei Timofti Dina și inculpata, avocatul Munteanu Petru în numele

inculpatului Lungu Nicolae și inculpat, avocatul Gafton Vasile în numele inculpatului Iuteș

Gheorghe și inculpat, avocatul Frunză Iurie în numele inculpatului Dubrovschi Anatolie în

cauza penală în privința lui

Timofti Dina Efim, născută la 16 aprilie 1965,

originară din s.Olișcani, r-nul Șoldănești,

domiciliat în mun.Chișinău, str.Alecu Russo 18,

ap.5,

Lungu Nicolae Ion, născut la 22 noiembrie

1952, originar din or.Râșcani, domiciliat în

mun.Chișinău, str.Sihastrului 50/A,

Iuteș Gheorghe Tudor, născut la 21 august

1954, originar din s.Bălceana, r-nul Hîncești,

domiciliat în mun.Chișinău, str.N.Costin 55/1,

ap.8

și

Dubrovschi Anatolie Dumitru, născut la 26

ianuarie 1953, originar din s.Volintin, r-nul Ștefan

Vodă, domicilit în mun.Chișinău, str-la

Studenților 11/2, ap.57.

Termenul examinării cauzei:

14.08.2015 - 07.04.2015;

08.06.2016 - 22.11.2016.

C O N S T A T Ă:

Anatolie, Iuteș Gheorghe, Lungu Nicolae învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de

art.328 alin.(3) lit.d) Cod penal și Timofti Dina învinuită în comiterea infracțiunii prevăzute

la art.42 alin.(5), 328 alin.(3) lit.d) Cod penal, au fost achitați, pe motiv că fapta inculpaților

nu întrunește elementele infracțiunii.

1

Dina, au fost învinuiți:

Dubrovschi Anatolie, pentru faptul că, în perioada 01 ianuarie 2008 - 08 februarie

2010, activînd în calitate de director al întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei” în baza

ordinului de numire în funcție nr.67-P din 31.10.2006 al Aparatului Guvernului Republicii

Moldova - fondatorul căreia este Cancelaria de Stat al Guvernului Republicii Moldova,

deținînd funcția de persoană cu funcție de răspundere pe perioada activității sale, care datorită

modificărilor operate în legea penală prin Legea nr.245 din 02.12.2011 în vigoare la

03.02.2012, privind modificarea și completarea unor acte legislative, statutul special a fost

schimbat în persoană publică, a comis depășirea atribuțiilor de serviciu în următoarele

circumstanțe:

În perioada 01.01.2008 - 08.02.2010, Dubrovschi Anatolie, deținând funcția de

director al întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei”, depășind în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, contrar prevederilor art.165/1 din Codul muncii,

care stipulează că, „angajatorul este în drept să acorde anual salariaților ajutor material în

modul și condițiile prevăzute de contractul colectiv de muncă și/sau de actele normative în

vigoare”, iar Contractul colectiv al întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei”, înregistrat

de către Oficiul Forței de Muncă Chișinău, sub nr.116 din 09.09.2002, în pct.5 b) din Anexa

nr.2; pct.11.5 și pct.11.2 stipulează că „angajații ÎS Complexul „Casa Presei” beneficiază de

ajutoare materiale doar anual la concediu, căsătoria salariatului, nașterea sau înfierea unui

copil, decesul unei rude de gradul I, în cazuri excepționale, esențiale ale sănătății sau la

ameliorarea condițiilor locative, întreprinderea împreună cu sindicatul poate acorda din

fondul resurselor proprii un ajutor material în baza cererii scrise a salariatului”, contrar pct.l

al capitolului IV din Regulamentul „Cu privire la remunerarea angajaților ÎS Complexul

„Casa Presei”, elaborat la 04.02.2009, unde se menționează că „angajaților ÎS Complexul

„Casa Presei” li se oferă două ajutoare materiale în mărimea salariului mediu lunar, unul la

concediul anual, iar al doilea pe parcursul anului”, precum și contrar pct.2 al capitolului IV -

„Alte remunerări” din același Regulament, această prevedere oricum a fost încălcată și anume

„de a acorda în baza deciziei adunării comune a administrației și Comitetului sindical (decizie

care nu a existat) angajaților ajutoare materiale către datele jubiliare, sărbători naționale și

religioase”, a acordat ajutor material contrar prevederilor menționate personalului de

conducere și angajaților întreprinderii ÎS Complexul „Casa Presei” în sumă totală de 905

289,53 lei ( inclusiv pentru anul 2008 - 392 994,40 lei; pentru anul 2009 - 501 225,13 lei;

anul 2010 - 11 070 lei).

Tot el, Dubrovschi Anatolie, se învinuiește în faptul că, în perioada 01 ianuarie 2008 -

08 februarie 2010, contrar prevederilor art.7 al Hotărârii Guvernului R.Moldova „Cu privire

la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară” nr.743 din 11.06.2002 și pct.l

din capitolul II din Regulamentul „Cu privire la remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa

Presei”, care prevăd că indicii, mărimea și termenele premierii conducătorilor unităților cu

autonomie financiară se stabilesc de către patron sau organul de conducere ierarhic superior;

depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, ilegal a acordat

(fără acordul fondatorului) premii personalului de conducere, adică pentru sine în suma de 81

33,17 lei și contabilului-șef, Timofti Dina, în sumă 86 254,02 lei, ceea ce a contribuit la

cauzarea unui prejudiciu statului în sumă totală de 168 187,19 lei.

Iuteș Gheorghe se învinuiește de faptul că, în perioada 13 aprilie 2010 - 31

decembrie 2010, activînd în calitate de director al întreprinderii de Stat Complexul „Casa

Presei” în baza ordinului de numire în funcție nr.215-P din 13.04.2010 al Aparatului

2

Guvernului Republicii Moldova - fondatorul căreia este Cancelaria de Stat al Guvernului

Republicii Moldova, precum și a Contractului individual de muncă nr.13 din 13.04.2010 între

Fondator și administratorul ÎS Complexul „Casa Presei”, deținînd funcția de persoană cu

funcție de răspundere pe perioada activității sale, care datorită modificărilor operate în legea

penală prin Legea nr.245 din 02.12.2011, în vigoare la 03.02.2012, privind modificarea și

completarea unor acte legislative, statutul special a fost schimbat în persoană publică, a comis

depășirea atribuțiilor de serviciu în următoarele circumstanțe:

În perioada 13 aprilie 2010 - 31 decembrie 2010, Iuteș Gheorghe, deținînd funcția de

director al întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei”, depășind în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, acționînd de comun acord cu contabilul-șef al ÎS

„Casa Presei”, Timofti Dina, contrar prevederilor art.165/1 din Codul muncii, care stipulează

că „angajatorul este în drept să acorde anual salariaților ajutor material în modul și condițiile

prevăzute de contractul colectiv de muncă și/sau de actele normative în vigoare”, iar

Contractul colectiv a întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei”, înregistrat de către

Oficiul Forței de Muncă Chișinău, sub nr.116 din 09.09.2002, în pct.5 lit.b) din Anexa nr.2;

pct.11.5 și pct.11.2 stipulează că „angajații ÎS Complexul „Casa Presei” beneficiază de

ajutoare materiale doar anual la concediu, căsătoria salariatului, nașterea sau înfierea unui

copil, decesul unei rude de gradul I, în cazuri excepționale, esențiale ale sănătății sau la

ameliorarea condițiilor locative, întreprinderea împreună cu sindicatul poate acorda din

fondul resurselor proprii un ajutor material în baza cererii scrise a salariatului”, contrar pct. l

al capitolului IV din Regulamentul „Cu privire la remunerarea angajaților ÎS Complexul

„Casa Presei”, elaborat la 04.02.2009, unde se menționează că „angajaților ÎS Complexul

„Casa Presei” li se oferă două ajutoare materiale în mărimea salariului mediu lunar, unul la

concediul anual, iar al doilea pe parcursul anului”, precum și contrar pct.2 al capitolului IV -

„Alte remunerări” din același Regulament, această prevedere oricum a fost încălcată, și

anume „de a acorda în baza deciziei adunării comune a administrației și Comitetului sindical

(decizie care nu a existat) angajaților ajutoare materiale către datele jubiliare, sărbători

naționale și religioase”, a acordat ajutor material contrar prevederilor menționate personalului

de conducere și angajaților întreprinderii ÎS Complexul „Casa Presei” în sumă totală de 481

132,96 lei.

Tot el, Iuteș Gheorghe, se învinuiește că în perioada 13 aprilie 2010 - 31 decembrie

2010, acționînd de comun acord cu contabilul-șef al ÎS „Casa Presei”, Timofti Dina, contrar

prevederilor art.7 al Hotărârii Guvernului R.Moldova „Cu privire la salarizarea angajaților

din unitățile cu autonomie financiară” nr.743 din 11.06.2002 și pct.l din capitolul II din

Regulamentul „Cu privire la remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa Presei”, care

prevăd că indicii, mărimea și termenele premierii conducătorilor unităților cu autonomie

financiară se stabilesc de către patron sau organul de conducere ierarhic superior; depășind în

mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, ilegal a acordat (fără acordul

fondatorului) premii personalului de conducere, adică pentru sine în suma de 12 837 lei și

contabilului-șef, Timofti Dina, în sumă 20 775,8 lei, ceea ce a contribuit la cauzarea unui

prejudiciu statului în sumă totală de 33 612,8 lei.

Prin acțiunile sale infracționale Iuteș Gheorghe, depășind limitele drepturilor și

obligațiilor cu care era împuternicit în baza prevederilor legale, în calitatea sa de director al

ÎS Complexul „Casa Presei” stabilite anterior, precum și contrar art.8 lit.a) din Legea nr.146

din 16.06.1994 cu privire la întreprinderea de stat cu atribuții de conducere a activității

3

întreprinderii și asigurarea funcționării ei eficiente, precum și conform literei j) al aceluiași

articol, poartă răspundere materială pentru neexecutarea sau executarea necalitativă a

obligațiunilor stabilite în contract, fiind obligatoriu pentru orice persoană care deținea funcția

de director al întreprinderii de stat conform prevederilor art.3 alin.(2) din Legea nr.780 din

27.12.2001 cu privire la actele legislative, a provocat urmări grave intereselor publice,

exprimate prin cauzarea unui prejudiciu în sumă de 514 745,8 lei.

Lungu Nicolae, pentru faptul că, în perioada 05.02.2010 - 13.04.2010, activînd în

calitate de director al întreprinderii de Stat Complexul „Casa Presei” în baza ordinului de

numire în funcție nr. 27-P din 05.02.2010, al Aparatului Guvernului Republicii Moldova -

fondatorul căreia este Cancelaria de Stat al Guvernului Republicii Moldova, deținînd funcția

de persoană cu funcție de răspundere pe perioada activității sale, care datorită modificărilor

operate în legea penală prin Legea nr.245 din 02.12.2011 în vigoare la 03.02.2012 privind

modificarea și completarea unor acte legislative, statutul special a fost schimbat în persoană

publică, a comis depășirea atribuțiilor de serviciu în următoarele circumstanțe:

În perioada 05 februarie 2010 - 13 aprilie 2010, Lungu Nicolae, deținînd funcția de

director al întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei”, depășind în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, acționînd de comun acord cu contabilul-șef al ÎS

„Casa Presei”, Timofti Dina, contrar prevederilor art.165/1 din Codul muncii, care stipulează

că, „angajatorul este în drept să acorde anual salariaților ajutor material în modul și condițiile

prevăzute de contractul colectiv de muncă și/sau de actele normative în vigoare”, iar

Contractul colectiv a întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei”, înregistrat de către

Oficiul Forței de Muncă Chișinău, sub nr.116 din 09.09.2002, în pct.5 lit.b) din Anexa nr.2;

pct.11.5 și pct.11.2 stipulează că „angajații ÎS Complexul „Casa Presei” beneficiază de

ajutoare materiale doar anual la concediu, căsătoria salariatului, nașterea sau înfierea unui

copil, decesul unei rude de gradul I, în cazuri excepționale, esențiale ale sănătății sau la

ameliorarea condițiilor locative, întreprinderea împreună cu sindicatul poate acorda din

fondul resurselor proprii un ajutor material în baza cererii scrise a salariatului”, contrar pct.l

capitolului IV din Regulamentul „Cu privire la remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa

Presei”, elaborat la 04.02.2009, unde se menționează că, „angajaților ÎS Complexul „Casa

Presei” li se oferă două ajutoare materiale în mărimea salariului mediu lunar, unul la

concediul anual, iar al doilea pe parcursul anului”, precum și contrar pct.2 al capitolului IV-

„Alte remunerări” din același Regulament, această prevedere oricum a fost încălcată și anume

„de a acorda în baza deciziei adunării comune a administrației și Comitetului sindical (decizie

care nu a existat) angajaților ajutoare materiale către datele jubiliare, sărbători naționale și

religioase” a acordat ajutor material contrar prevederilor menționate personalului de

conducere și angajaților întreprinderii ÎS Complexul „Casa Presei” în sumă totală de 59

655,50 lei.

Tot el, în perioada 05.02.2010 - 13.04.2010, acționînd de comun acord cu contabilul-

șef al ÎS „Casa Presei”, Timofti Dina, contrar prevederilor art.7 al Hotărârii Guvernului R.

Moldova „Cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară” nr.743

din 11.06.2002 și pct.l din capitolului II din Regulamentul „Cu privire la remunerarea

angajaților ÎS Complexul „Casa Presei”, care prevăd că indicii, mărimea și termenele

premierii conducătorilor unităților cu autonomie financiară se stabilesc de către patron sau

organul de conducere ierarhic superior; depășind în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, ilegal a acordat (fără acordul fondatorului) premii personalului

4

de conducere, adică pentru sine în sumă de 25 285,72 lei și contabilului-șef, Timofti Dina, în

sumă de 35 046 lei, ceea ce a contribuit la cauzarea unui prejudiciu statului în sumă totală de

60 331,72 lei.

Prin acțiunile sale infracționale, Lungu Nicolae, depășind limitele drepturilor și

obligațiilor cu care era împuternicit în baza prevederilor legale, în calitatea sa de director al

ÎS Complexul „Casa Presei”, a provocat urmări grave intereselor publice, exprimate prin

cauzarea unui prejudiciu în sumă de 119 987,22 lei.

Timofti Dina, i s-a înaintat învinuirea pentru faptul că, în perioada 01.01.2008 -

08.02.2010, activînd în calitate de contabil-șef al întreprinderii de stat Complexul „Casa

Presei" în baza ordinului de numire în funcție nr.30 din 16.07.2007 al Aparatului Guvernului

Republicii Moldova - fondatorul căreia este Cancelaria de Stat al Guvernului Republicii

Moldova, deținînd funcția de persoană cu funcție de răspundere pe perioada activității sale,

care datorită modificărilor operate în legea penală prin Legea nr.245 din 02.12.2011 în

vigoare la 03.02.2012 privind modificarea și completarea unor acte legislative, statutul

special a fost schimbat în persoană publică, a cooperat cu intenție cu directorul ÎS „Casa

Presei”, Dubrovschi Anatolie, prin aceasta contribuind la realizarea intenției infracționale a

ultimului în calitate de complice, în următoarele circumstanțe:

În perioada 01.01.2008 - 08.02.2010, Timofti Dina, deținînd funcția de contabil-șef al

ÎS Complexul „Casa Presei”, acționînd de comun acord cu directorul ÎS „Casa Presei”,

Dubrovschi Anatolie, a executat ordine vădit ilegale emise de către ultimul, privind acordarea

ajutoarelor materiale angajaților întreprinderii, pentru ultimul și pentru sine, în sumă totală de

905 289,53 lei (inclusiv pentru anul 2008 - 392 994,40 lei; pentru anul 2009 - 501 225,13 lei;

pentru anul 2010 - 11 070 lei), contrar prevederilor: art.1651 din Codul muncii, care

stipulează că, „angajatorul este în drept să acorde anual salariaților ajutor material în modul și

condițiile prevăzute de contractul colectiv de muncă și/sau de actele normative în vigoare”,

iar Contractul colectiv a întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei”, înregistrat de către

Oficiul Forței de Muncă Chișinău, sub nr. l16 din 09.09.2002, în pct.5 lit.b) din Anexa nr.2;

pct.11.5 și pct.11.2 stipulează că „angajații ÎS Complexul „Casa Presei” beneficiază de

ajutoare materiale doar anual la concediu, căsătoria salariatului, nașterea sau înfierea unui

copil, decesul unei rude de gradul I, în cazuri excepționale, esențiale ale sănătății sau la

ameliorarea condițiilor locative, întreprinderea împreună cu sindicatul poate acorda din

fondul resurselor proprii un ajutor material în baza cererii scrise a salariatului”, contrar pct.l

al capitolului IV din Regulamentul „Cu privire la remunerarea angajaților ÎS Complexul

„Casa Presei”, elaborat la 04.02.2009, unde se menționează că „angajaților ÎS Complexul

„Casa Presei” li se oferă două ajutoare materiale în mărimea salariului mediu lunar, unul la

concediul anual, iar al doilea pe parcursul anului”, precum și contrar pct.2 al capitolului IV -

„Alte remunerări” din același Regulament, această prevedere oricum a fost încălcată și anume

„de a acorda în baza deciziei adunării comune a administrației și Comitetului sindical (decizie

care nu a existat) angajaților ajutoare materiale către datele jubiliare, sărbători naționale și

religioase”.

Tot ea, în perioada 01.01.2008 - 08.02.2010, acționînd de comun acord cu directorul

ÎS „Casa Presei”, Dubrovschi Anatolie, a executat ordine vădit ilegale emise de către ultimul,

privind acordarea premiilor care au fost emise contrar prevederilor art.7 al Hotărârii

Guvernului R.Moldova „Cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie

financiară” nr.743 din 11.06.2002 și pct.l din capitolul II din Regulamentul „Cu privire la

5

remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa Presei” care prevăd că indicii, mărimea și

termenele premierii conducătorilor unităților cu autonomie financiară se stabilesc de către

patron sau organul de conducere ierarhic superior; calculînd pentru sine, premii în suma de

86 254,02 lei și directorului Dubrovschi Anatolie, în sumă de 81 933,17 lei, ceea ce a

contribuit la cauzarea întreprinderii de stat a unui prejudiciu în sumă totală de 168 187,19 lei.

Prin acțiunile sale infracționale Timofti Dina, a contribuit la realizarea intenției

criminale a directorului ÎS Complexul „Casa Presei”, Dubrovschi Anatolie în calitate de

complice, deoarece emiterea dispozițiilor de plată intră în obligațiilor ei de serviciu, deci ea

nu a depășit în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiile acordate prin lege, dar a contribuit

la săvîrșirea faptei respective de către directorul al ÎS Complexul „Casa Presei”. Astfel,

provocînd urmări grave intereselor publice, exprimate prin cauzarea unui prejudiciu statului

în sumă de 1 073 476,72 lei.

Tot ea, se învinuiește că în perioada 13.04.2010 - 31.12.2010, activînd în calitate de

contabil-șef al întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei” în baza ordinului de numire în

funcție nr.30 din 16.07.2007, al directorului întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei” -

fondatorul căreia este Cancelaria de Stat al Guvernului Republicii Moldova, deținînd funcția

de persoană cu funcție de răspundere pe perioada activității sale, care datorită modificărilor

operate în legea penală prin Legea nr.245 din 02.12.2011, în vigoare la 03.02.2012 privind

modificarea și completarea unor acte legislative, statutul special a fost schimbat în persoană

publică, a cooperat cu intenție cu directorul ÎS „Casa Presei”, Iuteș Gheorghe, prin aceasta

contribuind la realizarea intenției infracționale a ultimului în calitate de complice, în

următoarele circumstanțe:

În perioada 13.04.2010 - 31.12.2010, Timofti Dina, deținînd funcția de contabil-șef al

ÎS Complexul „Casa Presei”, acționînd de comun acord cu directorul ÎS „Casa Presei”, Iuteș

Gheorghe, a executat ordine vădit ilegale emise de către ultimul, privind acordarea

ajutoarelor materiale angajaților întreprinderii, pentru acesta și pentru sine, în sumă totală de

481 132,96 Iei, contrar prevederilor: art.165/1 din Codul muncii, care stipulează că

„angajatorul este în drept să acorde anual salariaților ajutor material în modul și condițiile

prevăzute de contractul colectiv de muncă și/sau de actele normative în vigoare”, iar

Contractul colectiv a ÎS Complexul „Casa Presei”, înregistrat de către Oficiul Forței de

Muncă Chișinău, sub nr.116 din 09.09.2002, în pct.5 lit.b) din Anexa nr.2; pct.11.5 și pct.

11.2 stipulează că „angajații ÎS Complexul „Casa Presei” beneficiază de ajutoare materiale

doar anual la concediu, căsătoria salariatului, nașterea sau înfierea unui copil, decesul unei

rude de gradul I, în cazuri excepționale, esențiale ale sănătății sau la ameliorarea condițiilor

locative, întreprinderea împreună cu sindicatul poate acorda din fondul resurselor proprii un

ajutor material în baza cererii scrise a salariatului”, contrar pct.l al capitolului IV din

Regulamentul „Cu privire la remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa Presei”, elaborat la

04.02.2009, unde se menționează că, „angajaților ÎS Complexul „Casa Presei” li se oferă

două ajutoare materiale în mărimea salariului mediu lunar, unul la concediul anual, iar al

doilea pe parcursul anului”, precum și contrar pct. 2 al capitolului IV- „Alte remunerări” al

aceluiași Regulament, această prevedere oricum a fost încălcată și anume „de a acorda în

baza deciziei adunării comune a administrației și Comitetului sindical (decizie care nu a

existat) angajaților ajutoare materiale către datele jubiliare, sărbători naționale și religioase”.

Tot ea, Timofti Dina, se învinuiește că în perioada 13.04.2010-31.12.2010, acționînd

de comun acord cu directorul ÎS „Casa Presei”, Iuteș Gheorghe, a executat ordine vădit

6

ilegale emise de către ultimul, privind acordarea premiilor care au fost emise contrar

prevederilor art.7 al Hotărârii Guvernului R.Moldova „Cu privire la salarizarea angajaților

din unitățile cu autonomie financiară” nr.743 din 11.06.2002 și pct.l din capitolul II din

Regulamentul „Cu privire la remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa Presei” care

prevăd că indicii, mărimea și termenele premierii conducătorilor unităților cu autonomie

financiară se stabilesc de către patron sau organul de conducere ierarhic superior; calculînd

pentru sine, premii în suma de 20 775,8 lei și directorului Iuteș Gheorghe, în sumă de 12 837

lei, ceea ce a contribuit la cauzarea întreprinderii de stat a unui prejudiciu în sumă totală de

33 612,8 lei.

Prin acțiunile sale infracționale Timofti Dina, a contribuit la realizarea intenției criminale

a directorului ÎS Complexul „Casa Presei”, Iuteș Gheorghe, în calitate de complice, deoarece

emiterea dispozițiilor de plată intră în obligațiile ei de serviciu, deci ea nu a depășit în mod

vădit limitele drepturilor și atribuțiile acordate prin lege, dar a contribuit la săvîrșirea faptei

respective de către directorul ÎS Complexul „Casa Presei” prin promiterea dinainte că îl va

favoriza. Astfel, provocînd urmări grave intereselor publice, exprimate prin cauzarea unui

prejudiciu statului în sumă totală de 514 745,8 lei.

Tot ea, în perioada 05.02.2010 - 13.04.2010, activînd în calitate de contabil-șef al

întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei” în baza ordinului de numire în funcție nr. 30

din 16.07.2007, al directorului ÎS Complexul „Casa Presei” - fondatorul căreia este

Cancelaria de Stat al Guvernului Republicii Moldova, deținînd funcția de persoană cu funcție

de răspundere pe perioada activității sale, care datorită modificărilor operate în legea penală

prin Legea nr.245 din 02.12.2011 în vigoare la 03.02.2012 privind modificarea și

completarea unor acte legislative, statutul special a fost schimbat în persoană publică, a

cooperat cu intenție cu directorul ÎS „Casa Presei”, Lungu Nicolae, prin aceasta contribuind

la realizarea intenției infracționale a ultimului în calitate de complice, în următoarele

circumstanțe:

În perioada 05.02.2010 - 13.04.2010, Timofti Dina, deținînd funcția de contabil-șef al

ÎS Complexul „Casa Presei”, acționînd de comun acord cu directorul ÎS „Casa Presei”, Lungu

Nicolae, a executat ordine vădit ilegale emise de către ultimul, privind acordarea ajutoarelor

materiale angajaților întreprinderii, pentru acesta și pentru sine, în sumă totală de 59 655,50

lei, contrar prevederilor: art.1651 din Codul muncii, care stipulează că „angajatorul este în

drept să acorde anual salariaților ajutor material în modul și condițiile prevăzute de contractul

colectiv de muncă și/sau de actele normative în vigoare”, iar Contractul colectiv a

întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei”, înregistrat de către Oficiul Forței de Muncă

Chișinău, sub nr.116 din 09.09.2002, în pct.5 lit.b) din Anexa nr.2; pct.11.5 și pct.11.2

stipulează că „angajații ÎS Complexul „Casa Presei” beneficiază de ajutoare materiale doar

anual la concediu, căsătoria salariatului, nașterea sau înfierea unui copil, decesul unei rude de

gradul I, în cazuri excepționale, esențiale ale sănătății sau la ameliorarea condițiilor locative,

întreprinderea împreună cu sindicatul poate acorda din fondul resurselor proprii un ajutor

material în baza cererii scrise a salariatului”, contrar pct.l al capitolului IV din Regulamentul

„Cu privire la remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa Presei”, elaborat la 04.02.2009,

unde se menționează că „angajaților ÎS Complexul „Casa Presei” li se oferă două ajutoare

materiale în mărimea salariului mediu lunar, unul la concediul anual, iar al doilea pe

parcursul anului”, precum și contrar pct.2 al capitolului IV - „Alte remunerări” din același

Regulament, această prevedere oricum a fost încălcată și anume „de a acorda în baza deciziei

7

adunării comune a administrației și Comitetului sindical (decizie care nu a existat) angajaților

ajutoare materiale către datele jubiliare, sărbători naționale și religioase”.

Tot ea, Timofti Dina, în perioada 05.02.2010 - 13.04.2010, acționînd de comun acord

cu directorul ÎS „Casa Presei”, Lungu Nicolae, a executat ordine vădit ilegale emise de către

ultimul, privind acordarea premiilor care au fost emise contrar prevederilor art.7 al Hotărârii

Guvernului R.Moldova „Cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie

financiară” nr.743 din 11.06.2002 și pct.l din capitolul II din Regulamentul „Cu privire la

remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa Presei” care prevăd că indicii, mărimea și

termenele premierii conducătorilor unităților cu autonomie financiară se stabilesc de către

patron sau organul de conducere ierarhic superior; calculînd pentru sine, premii în suma de

35 046 lei și directorului Lungu Nicolae, în sumă de 25 285,72 lei, ceea ce a contribuit la

cauzarea întreprinderii de stat a unui prejudiciu în sumă totală de 60 331,72 lei.

Prin acțiunile sale infracționale Timofti Dina, a contribuit la realizarea intenției

criminale a directorului ÎS Complexul „Casa Presei”, Lungu Nicolae, în calitate de complice,

deoarece emiterea dispozițiilor de plată intră în obligațiile ei de serviciu, deci ea nu a depășit

în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiile acordate prin lege, dar a contribuit la săvîrșirea

faptei respective de către directorul al ÎS Complexul „Casa Presei” prin promiterea dinainte

că îl va favoriza. Astfel, provocînd urmări grave intereselor publice, exprimate prin cauzarea

unui prejudiciu în sumă de 119 987,22 lei.

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care inculpații A.Dubrovschi, Gh.Iuteș, N.Lungu să fie recunoscuți vinovați în

comiterea infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(3) lit.d) Cod penal, la închisoare pe un termen

de 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 2 ani, pentru

fiecare, iar Timofti Dina să fie recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute la

art.42 alin.(5), 328 lin.(3) lit.d) Cod penal, la închisoare pe un termen de 6 ani, cu privarea de

dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de 2 ani, invocînd că instanța eronat și în

contradicție cu probele cercetate a ajuns la concluzia că faptele inculpaților nu pot fi calificate

drept abatere disciplinară, din motiv că ordonanțele de punere sub învinuire și rechizitoriile

nu cuprind date exprese referitoare la atribuțiile inculpaților ca persoane publice, actul

normativ care reglementează aceste atribuții, precum și inexistența unei fișe de post potrivit

căreia inculpații urmau a se conduce în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pe cînd fișele de

post au fost anexate la materialele cauzei, cu excepția celei ale inculpatului Lungu Nicolae,

care a fost angajat pe o perioadă de doar două luni, din care motiv nu i-a fost înmînată;

acordarea ajutoarelor materiale salariaților ÎS „Casa Presei” fără a fi înaintată o cerere scrisă

de către aceștia, constituie o încălcare a statutului întreprinderii, a contractului colectiv de

muncă și a legislației în vigoare.

declarat a fost admis, casată total sentința, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului

stabilit de prima instanță, prin care:

Dubrovschi Anatolie, Iuteș Gheorghe, Lungu Nicolae au fost recunoscuți vinovați în

comiterea infracțiunii prevăzute la art.328 alin.(3) lit.d) Cod penal, iar prin aplicarea

prevederilor art.79 Cod penal, li s-a stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere sau de a exercita o anumită

activitate în domeniul administrării publice pe un termen de 3 ani, pentru fiecare, iar în

8

temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost suspendată pe un termen de

probă de 3 ani, pentru fiecare.

Timofti Dina a fost recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzute la art.42

alin.(5), 328 lin.(3) lit.d) Cod penal, iar prin aplicarea prevederilor art.79 Cod penal, i s-a

stabilit o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a

ocupa funcții de răspundere sau de a exercita o anumită activitate în domeniul contabilității

pe un termen de 2 ani, iar în temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii a fost

suspendată pe un termen de probă de 2 ani.

Acțiunea civilă a fost admisă în principiu, urmînd ca asupra cuantumului

despăgubirilor să se pronunțe instanța contencioasă.

4.1. Instanța de apel a constatat fapta inculpaților Dubrovschi Anatolie, Iuteș

Gheorghe, Lungu Nicolae și Timofti Dina, de comiterea infracțiunii prevăzute de art.328

alin.(3) lit.d) Cod penal și 42 alin.(5), 328 alin.(3) lit.d) Cod penal.

Instanța de apel a constatat că, probele prezentate în sprijinul învinuirii, care au fost

cercetate sumplimentar în cadrul judecării cauzei în în instanța de apel, confirmă vinovăția

inculpaților în comiterea infracțiunii imputate lor, acțiunile lor corect fiind încadrate în

prevederile art.328 alin.(3) lit.d) Cod penal și 42 alin.(5), 328 alin.(3) lit.d) Cod penal, fiind

bazate pe probele materiale din care fac parte procesele-verbale, ordinele emise, cît și

concluziile reviziei economico-financiare tematice efectuate la ÎS Complexul „Casa

Presei” din 09.12.2011 și întocmite de Direcția Generală Control și Revizie din

cadrul CCCEC, în urma căreia fiind verificată corectitudinea și legalitatea acordării

ajutoarelor materiale, achitate personalului de conducere și angajaților ÎS Complexul

„Casa Presei” în perioada 01.01.2008-31.12.2010, s-a stabilit că, în perioada de

administrare a întreprinderii (01.01.2008-08.02.2010), directorul A.Dubrovschi,

acționând de comun acord cu contabila D.Timofti, contrar prevederilor legislației, a

achitat ilegal ajutoare materiale angajaților în sumă de 905 289,53 lei; acordării

premiilor, achitate personalului de conducere ÎS Complexul „Casa Presei” în

perioada 01.01.2008-31.12.2010, s-a stabilit, că în perioada de administrare a

întreprinderii (01.01.2008-08.02.2010), directorul A.Dubrovschi, acționând de comun

acord cu contabila D.Timofti, contrar prevederilor legislației, a achitat ilegal premii

personalului de conducere în sumă de 81 933,17 lei; acordării ajutoarelor materiale,

achitate personalului de conducere și angajaților ÎS Complexul „Casa Presei” în

perioada 01.01.2008-31.12.2010, s-a stabilit, că în perioada de administrare a

întreprinderii (08.02.2010-13.04.2010), administratorul N.Lungu, acționând de

comun acord cu contabila D.Timofti, contrar prevederilor legislației, a achitat ilegal

ajutoare materiale angajaților în sumă de 67 373, 00 lei; acordării premiilor, achitate

personalului de conducere Î.S. Complexul „Casa Presei” în perioada 01.01.2008-

31.12.2010, s-a stabilit, că în perioada de administrare a întreprinderii (08.02.2010-

13.04.2010), administratorul N.Lungu, acționând de comun acord cu contabila

D.Timofti, contrar prevederilor legislației, a achitat ilegal premii personalului de

conducere în sumă de 25 287,72 lei; acordării ajutoarelor materiale, achitate

personalului de conducere și angajaților ÎS Complexul „Casa Presei” în perioada

01.01.2008-31.12.2010, s-a stabilit, că în perioada de administrare a întreprinderii

(13.04.2010-31.12.2010), administratorul Gh.Iuteș, acționând de comun acord cu

contabila D.Timofti, contrar prevederilor legislației, a achitat ilegal ajutoare

9

materiale angajaților în sumă de 481 132,96 lei; acordării premiilor, achitate

personalului de conducere Î.S. Complexul „Casa Presei” în perioada 01.01.2008-

31.12.2010, s-a stabilit, că în perioada de administrare a întreprinderii (13.04.2010-

31.12.2010), administratorul Gh.Iuteș, acționând de comun acord cu contabila

D.Timofti, contrar prevederilor legislației, a achitat ilegal premii personalului de

conducere în sumă de 20 775,80 lei.

Actul privind rezultatele reviziei economico-financiare tematice efectuate la ÎS

Complexul „Casa Presei” din 09.12.2011, nu este combătut și coroborează cu

celelalte probe prezentate în sprijinul învinuirii.

Astfel, conform pct.5 lit.b) din Anexa nr.2 „Suporturi la salariul de bază” și

pct.11.5 al Contractului Colectiv de Muncă pentru perioada 2002-2005, înregistrat de

către Oficiul Forței de Muncă Chișinău sub nr.116 din 09.09.2002, angajații ÎS

Complexul „Casa Presei” beneficiau de următoarele ajutoare materiale: anual la

concediu; căsătoria salariatului; nașterea sau înfierea unui copil; decesul unei rude de

gradul I.

Concomitent, conform pct.11.2 al Contractului colectiv de muncă, în cazuri

excepționale, esențiale ale sănătății sau la ameliorarea condițiilor locative,

întreprinderea împreună cu sindicatul poate acorda din fondul resurselor proprii un

ajutor material în baza cererii scrise a salariatului.

Reieșind din concluziile punctate de instanța de apel, s-a conchis asupra

vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate, nefiind stabilite careva

dubii care ar veni în contradicție cu aceasta.

Soluționînd chestiunea cu privire la pedeapsă, instanța de apel a luat în

considerație prevederile din art.7, 61, 75, 90 Cod penal, ținând-se cont de

circumstanțele cauzei, de persoana inculpaților, de gravitatea infracțiunii săvârșite,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpaților.

De asemenea, a fost reținut faptul că inculpații se caracterizează pozitiv,

anterior nu au fost condamnați, circumstanțe agravante nu s-au stabilit, astfel fiind

apreciată oportunitatea și rezonabilitatea stabilirii pedepsei prevăzute de lege -

închisoare, cu aplicarea art.90 Cod penal.

Cu privire la acțiunea civilă înaintată, s-a apreciat că, conform art.219-221,

225 și 387 Cod de procedură penală, pentru a stabili exact suma despăgubirilor

cuvenite, se consideră oportună soluția privind admiterea, în principiu, a acțiunii

civile, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța

civilă.

- procurorul care, invocînd ca temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1)

pct.6), 10) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a acesteia, în partea

individualizării pedepsei inculpaților, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași

instanță, în alt complet de judecată, pe motiv că instanța de apel a omis să se expună

în decizia adoptată referitor la oportunitatea și temeiurile aplicării prevederilor art.79

Cod penal, fără a indica care circumstanțe excepționale au determinat instanța de a

aplica o pedeapsă mai blîndă decît minimul prevăzut de lege;

- inculpatul Gh.Iuteș care, invocînd ca temei pentru recurs prevederile art.427

alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu menținerea

sentinței, pe motiv că fapta sa nu întrunește elementele infracțiunii.

10

În susținerea nevinovăției sale a invocat că, actul de revizie privind rezultatele

economico-financiare tematice efectuate la ÎS „Casa Presei” nu corespund cerințelor

Regulamentului cu privire la efectuarea reviziilor economico-financiare aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr.253 din 10.03.2003, iar o asemenea probă nu poate fi admisă

ca una pertinentă, obiectivă, utilă și admisibilă, or, reieșind din cuprinsul actului de

revizie anexat la materialele cauzei penale, a fost constatat cu certitudine că acest act

nu corespunde cerințelor actului normativ sus indicat, deoarece lipsește delimitarea

concretă a activității fiecărui administrator în parte, inclusiv și a lui Gh.Iuteș, de

unde rezultă că învinuirea înaintată nu este formulată clar, nefiind stabilită suma

concretă care se pretinde a constitui un prejudiciu adus intereselor publice;

- avocatul P.Munteanu în numele inculpatului N.Lungu și inculpatul care, invocînd ca

temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că faptele inculpatului nu întrunesc

elementele infracțiunii, susținînd că acuzatorul de stat eronat a constatat în învinuirea

înaintată pretinsul prejudiciu material considerabil cauzat intereselor publice, deoarece ÎS

Complexul „Casa Presei” a efectuat transferuri la bugetul de stat în mărime de 30% din

venitul net anual, potrivit Hotărîrii Guvernului nr.985 din 2002, iar restul surselor rămînînd la

discreția întreprinderii; lipsește latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii incriminate,

întrucît inculpatul N.Lungu nu a acționat cu intenția de a aduce un oarecare prejudiciu

intereselor publice, precum prevede dispoziția art.328 Cod penal;

- avocatul I.Gîlca în numele inculpatei D.Timofti care, invocînd ca temei pentru recurs

prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea acesteia, cu

menținerea sentinței, deoarece instanța de apel nu a motivat nici un aspect al acțiunilor de

complicitate ale inculpatei, din contra, în decizie se constată că „ea nu a depășit în mod vădit

limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege”, iar în asemenea situație instanța de apel

nu era în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare, deoarece aceasta este bazată pe

presupuneri și comportă o doză înaltă de subiectivism, iar din învinuirea înaintată nu este clar

care anume acțiuni întreprinse de D.Timofti au constituit complicitate, or aceasta executa

ordinile directorilor de acordare a ajutoarelor materiale în baza ordinelor emise în acest sens.

Prin urmare, potrivit jurisprudenței CtEDO, orice acuzație penală înaintată unei persoane

trebuie să fie formulată clar, pe deplin, astfel încît aceasta din urmă să fie disponibilă de a-și

pregăti o apărare pe cît se poate de eficientă;

- avocatul Iu.Frunză în numele inculpatului A.Dubrovschi care, invocînd ca temei

pentru recurs prevederile art.427 alin.(1) pct.6), 8), 10) Cod de procedură penală, a solicitat

casarea acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește

elemente infracțiunii, invocînd că datele referitoare la sumele indicate în actul privind

rezultatele reviziei economico-financiară, întocmit de DG Control și Revizie din cadrul

CCCEC nu coincid, iar pe cale de consecință, învinuirea formulată inculpatului A.Dubrovschi

nu este una precisă, fiind incorectă și bazată pe grave încălcări procedurale; acordarea

ajutoarelor materiale fără a fi prezentată o solicitare scrisă de către salariați, urmează a fi

calificată ca o încălcare disciplinară, dar nicidecum drept o infracțiune prevăzută la art.328

Cod penal, precum a concluzionat instanța de apel, iar concluzia instanței asupra acțiunii

civile este una incorectă, întrucît o asemenea acțiune nu a fost înaintată în cadrul nici unei

ședințe de judecată.

admise recursurile procurorului, a inculpatului Gh.Iuteș, a avocatului P.Munteanu în numele

inculpatului N.Lungu și a inculpatului, a avocatului I.Gîlca în numele inculpatei D.Timofti și

11

a avocatului Iu.Frunză în numele inculpatului A.Dubrovschi, casată total decizia instanței de

apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță, pe motiv că instanța de apel nu a

soluționat dacă pedeapsa a fost individualizată și, respectiv, just aplicată, ceea ce echivalează

cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce atrage după sine casarea deciziei instanței de apel,

fiindcă la stabilirea pedepsei inculpaților pentru infracțiunea comisă, instanța de apel nu a

acordat deplină eficiență art.61 și 75 Cod penal, și nu a motivat soluția adoptată în partea

aplicării prevederilor art.79 Cod penal, nu a argumentat care sunt circumstanțele excepționale

ale cauzei, ce ar permite aplicarea pedepsei mai blînde decît cea prevăzută de lege.

admis apelul procurorului, casată sentința și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, prin care au fost recunoscuți vinovați și condamnați:

- Dubrovschi Anatolie, Iuteș Gheorghe și Lungu Nicolae în baza art.328 alin.(3) lit.d)

Cod penal, la cîte 6 ani închisoare, fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a exercita o anumită

activitate în domeniul administrării publice pe un termen de 3 ani, fiecare;

- Timofti Dina în baza art.42 alin.(5), 328 alin.(3) lit.d) Cod penal, la 6 ani închisoare, în

penitenciar de tip semiînchis pentru femei, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere și de a exercita o anumită activitate în domeniul administrării publice pe un

termen de 3 ani.

Instanța de apel a constatat că Dubrovschi Anatolie, în perioada 01 ianuarie 2008 -08

februarie 2010, activînd în calitate de director al întreprinderii de stat Complexul „Casa

Presei” în baza ordinului de numire în funcție nr.67-P din 31.10.2006 al Aparatului

Guvernului R.Moldova - fondatorul căreia este Cancelaria de Stat al Guvernului R.Moldova,

deținînd funcția de persoană cu funcție de răspundere pe perioada activității sale, care datorită

modificărilor operate în legea penală prin Legea nr.245 din 02.12.2011, în vigoare la

03.02.2012, privind modificarea și completarea unor acte legislative, statutul special a fost

schimbat în persoană publică, a comis depășirea atribuțiilor de serviciu în următoarele

circumstanțe:

În perioada 01.01.2008 - 08.02.2010, Dubrovschi Anatolie, deținând funcția de director

al întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei”, depășind în mod vădit limitele drepturilor

și atribuțiilor acordate prin lege, contrar prevederilor art.1651 din Codul muncii, care

stipulează că „angajatorul este în drept să acorde anual salariaților ajutor material în modul și

condițiile prevăzute de contractul colectiv de muncă și/sau de actele normative în vigoare”,

iar Contractul colectiv al întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei”, înregistrat de către

Oficiul Forței de Muncă Chișinău sub nr.116 din 09.09.2002, în pct.5 lit.b) din Anexa nr.2;

pct.11.5 și pct.11.2 stipulează că „angajații ÎS Complexul „Casa Presei” beneficiază de

ajutoare materiale doar anual la concediu, căsătoria salariatului, nașterea sau înfierea unui

copil, decesul unei rude de gradul I, în cazuri excepționale, esențiale ale sănătății sau la

ameliorarea condițiilor locative, întreprinderea împreună cu sindicatul poate acorda din

fondul resurselor proprii un ajutor material în baza cererii scrise a salariatului”, contrar pct. l

capitolului IV din Regulamentul „Cu privire la remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa

Presei”, elaborat la 04.02.2009, unde se menționează că „angajaților ÎS Complexul „Casa

Presei” li se oferă două ajutoare materiale în mărimea salariului mediu lunar, unul la

concediul anual, iar al doilea pe parcursul anului”, precum și contrar pct.2 al capitolului IV -

„Alte remunerări” din același Regulament, această prevedere oricum a fost încălcată, și

anume „de a acorda în baza deciziei adunării comune a administrației și Comitetului sindical

(decizie care nu a existat) angajaților ajutoare materiale către datele jubiliare, sărbători

naționale și religioase” a acordat ajutor material contrar prevederilor menționate personalului

12

de conducere și angajaților întreprinderii ÎS Complexul „Casa Presei” în sumă totală de 905

289,53 lei ( inclusiv pentru anul 2008 - 392 994,40 lei; pentru anul 2009 - 501 225,13 lei;

pentru anul 2010 - 11 070 lei).

Tot el, Dubrovschi Anatolie, în aceiași perioadă, contrar prevederilor art.7 al Hotărârii

Guvernului R.Moldova „Cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie

financiară” nr.743 din 11.06.2002 și pct.l din capitolul II din Regulamentul „Cu privire la

remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa Presei”, care prevăd că indicii, mărimea și

termenele premierii conducătorilor unităților cu autonomie financiară se stabilesc de către

patron sau organul de conducere ierarhic superior, depășind în mod vădit limitele drepturilor

și atribuțiilor acordate prin lege, ilegal a acordat (fără acordul fondatorului) premii

personalului de conducere, adică pentru sine în suma de 81 33,17 lei și contabilului-șef,

Timofti Dina, în sumă 86 254,02 lei, ceea ce a contribuit la cauzarea unui prejudiciu statului

în sumă totală de 168 187,19 lei.

Prin acțiunile săvîrșite, inculpatul Dubrovschi Anatolie, depășind limitele drepturilor și

obligațiilor cu care era împuternicit în baza prevederilor legale, în funcția exercitată, a

provocat urmări grave intereselor publice, exprimate prin cauzarea unui prejudiciu statului în

valoare totală de 1 073 476, 72 lei.

Lungu Nicolae, în perioada 05 februarie 2010 - 13 aprilie 2010, activînd în calitate de

director al întreprinderii de Stat Complexul „Casa Presei” în baza ordinului de numire în

funcție nr.27-P din 05.02.2010 al Aparatului Guvernului R.Moldova - fondatorul căreia este

Cancelaria de Stat al Guvernului R.Moldova, deținînd funcția de persoană cu funcție de

răspundere pe perioada activității sale, care datorită modificărilor operate în legea penală prin

Legea nr.245 din 02.12.2011, în vigoare la 03.02.2012, privind modificarea și completarea

unor acte legislative, statutul special a fost schimbat în persoană publică, a comis depășirea

atribuțiilor de serviciu în următoarele circumstanțe:

În perioada 05.02.2010 - 13.04.2010, Lungu Nicolae, deținînd funcția de director al

întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei”, depășind în mod vădit limitele drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege, acționînd de comun acord cu contabilul-șef al ÎS „Casa

Presei”, Timofti Dina, contrar prevederilor art.1651 din Codul muncii, care stipulează că,

„angajatorul este în drept să acorde anual salariaților ajutor material în modul și condițiile

prevăzute de contractul colectiv de muncă și/sau de actele normative în vigoare”, iar

Contractul colectiv a ÎS Complexul „Casa Presei”, înregistrat de către Oficiul Forței de

Muncă Chișinău, sub nr.116 din 09.09.2002, în pct.5 lit.b) din Anexa nr.2; pct.11.5 și pct.11.2

stipulează că „angajații ÎS Complexul „Casa Presei” beneficiază de ajutoare materiale doar

anual la concediu, căsătoria salariatului, nașterea sau înfierea unui copil, decesul unei rude de

gradul I, în cazuri excepționale, esențiale ale sănătății sau la ameliorarea condițiilor locative,

întreprinderea împreună cu sindicatul poate acorda din fondul resurselor proprii un ajutor

material în baza cererii scrise a salariatului”, contrar pct.l capitolului IV din Regulamentului

„Cu privire la remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa Presei”, elaborat la 04.02.2009,

unde se menționează că, „angajaților ÎS Complexul „Casa Presei” li se oferă două ajutoare

materiale în mărimea salariului mediu lunar, unul la concediul anual, iar al doilea pe

parcursul anului”, precum și contrar pct.2 al capitolului IV - „Alte remunerări” din același

Regulament, această prevedere oricum a fost încălcată și anume „de a acorda în baza deciziei

adunării comune a administrației și Comitetului sindical (decizie care nu a existat) angajaților

ajutoare materiale către datele jubiliare, sărbători naționale și religioase” a acordat ajutor

material contrar prevederilor menționate personalului de conducere și angajaților

întreprinderii ÎS Complexul „Casa Presei” în sumă totală de 59 655,50 lei.

Tot el, Lungu Nicolae, în perioada sus nominalizată, acționînd de comun acord cu

13

contabilul-șef al ÎS „Casa Presei”, Timofti Dina, contrar prevederilor art.7 al Hotărârii

Guvernului R.Moldova „Cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie

financiară” nr.743 din 11.06.2002 și pct.l din capitolului II din Regulamentului „Cu privire la

remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa Presei”, care prevăd că indicii, mărimea și

termenele premierii conducătorilor unităților cu autonomie financiară se stabilesc de către

patron sau organul de conducere ierarhic superior; depășind în mod vădit limitele drepturilor

și atribuțiilor acordate prin lege, ilegal a acordat (fără acordul fondatorului) premii

personalului de conducere, adică pentru sine în sumă de 25 285,72 lei și contabilului-șef,

Timofti Dina, în sumă de 35 046 lei, ceea ce a contribuit la cauzarea unui prejudiciu statului

în sumă totală de 60 331,72 lei.

Prin acțiunile sale infracționale, Lungu Nicolae, depășind limitele drepturilor și

obligațiilor cu care era împuternicit în baza prevederilor legale, în calitatea sa de director al

ÎS Complexul „Casa Presei”, a provocat urmări grave intereselor publice, exprimate prin

cauzarea unui prejudiciu statului în sumă de 119 987,22 lei.

Iuteș Gheorghe, în perioada 13 aprilie 2010 - 31 decembrie 2010, activînd în calitate

de director al întreprinderii de Stat Complexul „Casa Presei” în baza ordinului de numire în

funcție nr.215-P din 13.04.2010 al Aparatului Guvernului R.Moldova - fondatorul căreia este

Cancelaria de Stat al Guvernului R.Moldova, precum și a Contractului individual de muncă

nr.13 din 13.04.2010 între Fondator și administratorul ÎS Complexul „Casa Presei”, deținînd

funcția de persoană cu funcție de răspundere pe perioada activității sale, care datorită

modificărilor operate în legea penală prin Legea nr.245 din 02.12.2011, în vigoare la

03.02.2012, privind modificarea și completarea unor acte legislative, statutul special a fost

schimbat în persoană publică, a comis depășirea atribuțiilor de serviciu în următoarele

circumstanțe:

În perioada 13.04.2010 - 31.12.2010, Iuteș Gheorghe, deținînd funcția de director al ÎS

Complexul „Casa Presei”, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate

prin lege, acționînd de comun acord cu contabilul-șef al ÎS „Casa Presei”, Timofti Dina,

contrar prevederilor art. 1651 din Codul muncii, care stipulează că „angajatorul este în drept

să acorde anual salariaților ajutor material în modul și condițiile prevăzute de contractul

colectiv de muncă și/sau de actele normative în vigoare”, iar Contractul colectiv a ÎS

Complexul „Casa Presei”, înregistrat de către Oficiul Forței de Muncă Chișinău, sub nr.116

din 09.09.2002, în pct.5 lit.b) din Anexa nr.2; pct.11.5 și pct.11.2 stipulează că „angajații ÎS

Complexul „Casa Presei” beneficiază de ajutoare materiale doar anual la concediu, căsătoria

salariatului, nașterea sau înfierea unui copil, decesul unei rude de gradul I, în cazuri

excepționale, esențiale ale sănătății sau la ameliorarea condițiilor locative, întreprinderea

împreună cu sindicatul poate acorda din fondul resurselor proprii un ajutor material în baza

cererii scrise a salariatului”, contrar pct. l capitolului IV din Regulamentul „Cu privire la

remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa Presei”, elaborat la 04.02.2009, unde se

menționează că „angajaților ÎS Complexul „Casa Presei” li se oferă două ajutoare materiale în

mărimea salariului mediu lunar, unul la concediul anual, iar al doilea pe parcursul anului”,

precum și contrar pct.2 al capitolului IV - „Alte remunerări” din același Regulament, această

prevedere oricum a fost încălcată și anume „de a acorda în baza deciziei adunării comune a

administrației și Comitetului sindical (decizie care nu a existat) angajaților ajutoare materiale

către datele jubiliare, sărbători naționale și religioase” a acordat ajutor material contrar

prevederilor menționate personalului de conducere și angajaților întreprinderii ÎS Complexul

„Casa Presei” în sumă totală de 481 132,96 lei.

Tot el, Iuteș Gheorghe, în perioada sus-indicată, acționînd de comun acord cu

contabilul-șef al ÎS „Casa Presei”, Timofti Dina, contrar prevederilor art.7 al Hotărârii

14

Guvernului R.Moldova „Cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie

financiară” nr.743 din 11.06.2002 și pct.l din capitolul II al Regulamentului „Cu privire la

remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa Presei”, care prevăd că indicii, mărimea și

termenele premierii conducătorilor unităților cu autonomie financiară se stabilesc de către

patron sau organul de conducere ierarhic superior; depășind în mod vădit limitele drepturilor

și atribuțiilor acordate prin lege, ilegal a acordat (fără acordul fondatorului) premii

personalului de conducere, adică pentru sine în suma de 12 837 lei și contabilului-șef, Timofti

Dina, în sumă 20 775,8 lei, ceea ce a contribuit la cauzarea unui prejudiciu statului în sumă

totală de 33 612,8 lei.

Prin acțiunile săvîrșite, inculpatul Iuteș Gheorghe, depășind limitele drepturilor și

obligațiilor cu care era împuternicit în baza prevederilor legale, în funcția exercitată, a

provocat urmări grave intereselor publice, exprimate prin cauzarea unui prejudiciu statului în

valoare totală de 514 745,8 lei.

Timofti Dina, în perioada 01.01.2008 - 08.02.2010, activînd în calitate de contabil-șef al

întreprinderii de stat ÎS Complexul „Casa Presei” în baza ordinului de numire în funcție nr.30

din 16.07.2007 al Aparatului Guvernului R.Moldova - fondatorul căreia este Cancelaria de

Stat al Guvernului R.Moldova, deținînd funcția de persoană cu funcție de răspundere pe

perioada activității sale, care datorită modificărilor operate în legea penală prin Legea nr.245

din 02.12.2011, în vigoare la 03.02.2012, privind modificarea și completarea unor acte

legislative, statutul special a fost schimbat în persoană publică, a cooperat cu intenție cu

directorul ÎS „Casa Presei”, Dubrovschi Anatolie, prin aceasta contribuind la realizarea

intenției infracționale a ultimului în calitate de complice, în următoarele circumstanțe:

În perioada 01.01.2008 - 08.02.2010, Timofti Dina, deținînd funcția de contabil-șef al ÎS

Complexul „Casa Presei”, acționînd de comun acord cu directorul ÎS „Casa Presei”,

Dubrovschi Anatolie, a executat ordine vădit ilegale emise de către ultimul, privind acordarea

ajutoarelor materiale angajaților întreprinderii, pentru ultimul și pentru sine, în sumă totală de

905 289,53 lei (inclusiv pentru anul 2008 - 392 994,40 lei; pentru anul 2009 - 501 225,13 lei;

pentru anul 2010 - 11 070 lei), contrar prevederilor: art.1651 Codul muncii, care stipulează că

„angajatorul este în drept să acorde anual salariaților ajutor material în modul și condițiile

prevăzute de contractul colectiv de muncă și/sau de actele normative în vigoare”, iar

Contractul colectiv a întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei”, înregistrat de către

Oficiul Forței de Muncă Chișinău sub nr.l16 din 09.09.2002, în pct.5 lit.b) din Anexa nr.2;

pct.11.5 și pct.11.2 stipulează că „angajații ÎS Complexul „Casa Presei” beneficiază de

ajutoare materiale doar anual la concediu, căsătoria salariatului, nașterea sau înfierea unui

copil, decesul unei rude de gradul I, în cazuri excepționale, esențiale ale sănătății sau la

ameliorarea condițiilor locative, întreprinderea împreună cu sindicatul poate acorda din

fondul resurselor proprii un ajutor material în baza cererii scrise a salariatului”, contrar pct.l

al capitolului IV din Regulamentul „Cu privire la remunerarea angajaților ÎS Complexul

„Casa Presei”, elaborat la 04.02.2009, unde se menționează că „angajaților ÎS Complexul

„Casa Presei” li se oferă două ajutoare materiale în mărimea salariului mediu lunar, unul la

concediul anual, iar al doilea pe parcursul anului”, precum și contrar pct.2 al capitolului IV -

„Alte remunerări” din același Regulament, această prevedere oricum a fost încălcată și anume

„de a acorda în baza deciziei adunării comune a administrației și Comitetului sindical (decizie

care nu a existat) angajaților ajutoare materiale către datele jubiliare, sărbători naționale și

religioase”.

Tot ea, în perioada 01.01.2008 - 08.02.2010, acționînd de comun acord cu directorul ÎS

„Casa Presei”, Dubrovschi Anatolie, a executat ordine vădit ilegale emise de către ultimul,

privind acordarea premiilor care au fost emise contrar prevederilor art.7 al Hotărârii

15

Guvernului R.Moldova „Cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie

financiară” nr.743 din 11.06.2002 și pct.l din capitolul II din Regulamentul „Cu privire la

remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa Presei” care prevăd că indicii, mărimea și

termenele premierii conducătorilor unităților cu autonomie financiară se stabilesc de către

patron sau organul de conducere ierarhic superior; calculînd pentru sine, premii în suma de

86 254,02 lei și directorului Dubrovschi Anatolie, în sumă de 81 933,17 lei, ceea ce a

contribuit la cauzarea întreprinderii de stat a unui prejudiciu în sumă totală de 168 187,19 lei.

Prin acțiunile sale infracționale Timofti Dina, a contribuit la realizarea intenției

criminale a directorului ÎS Complexul „Casa Presei”, Dubrovschi Anatolie, în calitate de

complice, deoarece emiterea dispozițiilor de plată intră în obligațiilor ei de serviciu, deci ea

nu a depășit în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dar a contribuit

la săvîrșirea faptei respective de către directorul al ÎS Complexul „Casa Presei” prin

promiterea dinainte că îl va favoriza. Astfel, provocînd urmări grave intereselor publice,

exprimate prin cauzarea unui prejudiciu statului în sumă de 1 073 476,72 lei.

Tot ea, în perioada 13.04.2010 - 31.12.2010, activînd în calitate de contabil-șef al

întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei” în baza ordinului de numire în funcție nr.30

din 16.07.2007 al directorului întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei” - fondatorul

căreia este Cancelaria de Stat al Guvernului R.Moldova, deținînd funcția de persoană cu

funcție de răspundere pe perioada activității sale, care datorită modificărilor operate în legea

penală prin Legea nr.245 din 02.12.2011, în vigoare la 03.02.2012, privind modificarea și

completarea unor acte legislative, statutul special a fost schimbat în persoană publică, a

cooperat cu intenție cu directorul ÎS „Casa Presei”, Iuteș Gheorghe, prin aceasta contribuind

la realizarea intenției infracționale a ultimului în calitate de complice, în următoarele

circumstanțe:

În perioada 13.04.2010 - 31.12.2010, Timofti Dina, deținînd funcția de contabil-șef al

întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei”, acționînd de comun acord cu directorul ÎS

„Casa Presei”, Iuteș Gheorghe, a executat ordine vădit ilegale emise de către ultimul, privind

acordarea ajutoarelor materiale angajaților întreprinderii, pentru acesta și pentru sine, în sumă

totală de 481 132,96 lei, contrar prevederilor art.1651 din Codul muncii, care stipulează că

„angajatorul este în drept să acorde anual salariaților ajutor material în modul și condițiile

prevăzute de contractul colectiv de muncă și/sau de actele normative în vigoare”, iar

Contractul colectiv a întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei”, înregistrat de către

Oficiul Forței de Muncă Chișinău sub nr.116 din 09.09.2002, în pct.5 lit.b) din Anexa nr.2;

pct.11.5 și pct.11.2 stipulează că „angajații ÎS Complexul „Casa Presei” beneficiază de

ajutoare materiale doar anual la concediu, căsătoria salariatului, nașterea sau înfierea unui

copil, decesul unei rude de gradul I, în cazuri excepționale, esențiale ale sănătății sau la

ameliorarea condițiilor locative, întreprinderea împreună cu sindicatul poate acorda din

fondul resurselor proprii un ajutor material în baza cererii scrise a salariatului”, contrar pct. l

al capitolului IV din Regulamentul „Cu privire la remunerarea angajaților ÎS Complexul

„Casa Presei”, elaborat la 04.02.2009, unde se menționează că, „angajaților ÎS Complexul

„Casa Presei” li se oferă două ajutoare materiale în mărimea salariului mediu lunar, unul la

concediul anual, iar al doilea pe parcursul anului”, precum și contrar pct. 2 al capitolului IV -

„Alte remunerări” din același Regulament, această prevedere oricum a fost încălcată și anume

„de a acorda în baza deciziei adunării comune a administrației și Comitetului sindical (decizie

care nu a existat) angajaților ajutoare materiale către datele jubiliare, sărbători naționale și

religioase”.

Tot ea, Timofti Dina, în perioada 13.04.2010 - 31.12.2010, acționînd de comun acord cu

directorul Î.S „Casa Presei”, Iuteș Gheorghe, a executat ordine vădit ilegale emise de către

16

ultimul, privind acordarea premiilor care au fost emise contrar prevederilor art.7 al Hotărârii

Guvernului R.Moldova „Cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie

financiară” nr.743 din 11.06.2002 și pct.l din capitolul II din Regulamentul „Cu privire la

remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa Presei” care prevăd că indicii, mărimea și

termenele premierii conducătorilor unităților cu autonomie financiară se stabilesc de către

patron sau organul de conducere ierarhic superior; calculînd pentru sine, premii în suma de

20 775,8 lei și directorului Iuteș Gheorghe, în sumă de 12 837 lei, ceea ce a contribuit la

cauzarea întreprinderii de stat a unui prejudiciu în sumă totală de 33 612,8 lei.

Prin acțiunile sale infracționale Timofti Dina, a contribuit la realizarea intenției

criminale a directorului ÎS Complexul „Casa Presei”, Iuteș Gheorghe, în calitate de complice,

deoarece emiterea dispozițiilor de plată intră în obligațiile ei de serviciu, deci ea nu a depășit

în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dar a contribuit la săvîrșirea

faptei respective de către directorul ÎS Complexul „Casa Presei” prin promiterea dinainte că îl

va favoriza. Astfel, provocînd urmări grave intereselor publice, exprimate prin cauzarea unui

prejudiciu statului în suma de 514 745,8 lei.

Tot ea, în perioada 05.02.2010 - 13.04.2010, activînd în calitate de contabil-șef al

întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei” în baza ordinului de numire în funcție nr.30

din 16.07.2007 al directorului întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei” - fondatorul

căreia este Cancelaria de Stat al Guvernului R.Moldova, deținînd funcția de persoană cu

funcție de răspundere pe perioada activității sale, care datorită modificărilor operate în legea

penală prin Legea nr.245 din 02.12.2011, în vigoare la 03.02.2012, privind modificarea și

completarea unor acte legislative, statutul special a fost schimbat în persoană publică, a

cooperat cu intenție cu directorul ÎS „Casa Presei”, Lungu Nicolae, prin aceasta contribuind

la realizarea intenției infracționale a ultimului în calitate de complice, în următoarele

circumstanțe:

În perioada 05.02.2010 - 13.04.2010, Timofti Dina, deținînd funcția de contabil-șef al

întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei”, acționînd de comun acord cu directorul ÎS

„Casa Presei”, Lungu Nicolae, a executat ordine vădit ilegale emise de către ultimul, privind

acordarea ajutoarelor materiale angajaților întreprinderii, pentru acesta și pentru sine, în sumă

totală de 59 655,50 lei, contrar prevederilor art. 1651 din Codul muncii, care stipulează că

„angajatorul este în drept să acorde anual salariaților ajutor material în modul și condițiile

prevăzute de contractul colectiv de muncă și/sau de actele normative în vigoare”, iar

Contractul colectiv a întreprinderii de stat Complexul „Casa Presei”, înregistrat de către

Oficiul Forței de Muncă Chișinău sub nr.116 din 09.09.2002, în pct.5 lit.b) din Anexa nr.2;

pct.11.5 și pct.11.2 stipulează că „angajații ÎS Complexul „Casa Presei” beneficiază de

ajutoare materiale doar anual la concediu, căsătoria salariatului, nașterea sau înfierea unui

copil, decesul unei rude de gradul I, în cazuri excepționale, esențiale ale sănătății sau la

ameliorarea condițiilor locative, întreprinderea împreună cu sindicatul poate acorda din

fondul resurselor proprii un ajutor material în baza cererii scrise a salariatului”, contrar pct.l

al capitolului IV din Regulamentul „Cu privire la remunerarea angajaților ÎS Complexul

„Casa Presei”, elaborat la 04.02.2009, unde se menționează că „angajaților ÎS Complexul

„Casa Presei” li se oferă două ajutoare materiale în mărimea salariului mediu lunar, unul la

concediul anual, iar al doilea pe parcursul anului”, precum și contrar pct.2 al capitolului IV -

„Alte remunerări” din același Regulament, această prevedere oricum a fost încălcată și anume

„de a acorda în baza deciziei adunării comune a administrației și Comitetului sindical (decizie

care nu a existat) angajaților ajutoare materiale către datele jubiliare, sărbători naționale și

religioase”.

Tot ea, Timofti Dina, în perioada 05.02.2010 - 13.04.2010, acționînd de comun acord cu

17

directorul ÎS „Casa Presei”, Lungu Nicolae, a executat ordine vădit ilegale emise de către

ultimul, privind acordarea premiilor care au fost emise contrar prevederilor art.7 al Hotărârii

Guvernului R.Moldova „Cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie

financiară” nr.743 din 11.06.2002 și pct.l din capitolul II din Regulamentul „Cu privire la

remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa Presei” care prevăd că indicii mărimea și

termenele premierii conducătorilor unităților cu autonomie financiară se stabilesc de către

patron sau organul de conducere ierarhic superior; calculînd pentru sine, premii în suma de

35 046 lei și directorului Lungu Nicolae, în sumă de 25 285,72 lei, ceea ce a contribuit la

cauzarea întreprinderii de stat a unui prejudiciu în sumă totală de 60 331,72 lei.

Prin acțiunile sale infracționale Timofti Dina, a contribuit la realizarea intenției

criminale a directorului ÎS Complexul „Casa Presei”, Lungu Nicolae, în calitate de complice,

deoarece emiterea dispozițiilor de plată intră în obligațiilor ei de serviciu, deci ea nu a depășit

în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dar a contribuit la săvîrșirea

faptei respective de către directorul al ÎS Complexul „Casa Presei” prin promiterea dinainte

că îl va favoriza. Astfel, provocînd urmări grave intereselor publice, exprimate prin cauzarea

unui prejudiciu în suma de 119 987,22 lei.

Instanța de apel, rejudecând apelul declarat de acuzatorul de stat în contextul

verificării legalității și temeiniciei hotărârii atacate pe baza probelor și a tuturor materialelor

dosarului examinate de prima instanță, audiind participanții la proces, și anume inculpații

A.Dubrovschi, Gh.Iuteș, N.Lungu, D.Timofti, martorii E.Nichita, A.Ciachir, N.Vîrlan,

V.Toma, cercetând suplimentar probele administrate de către prima instanță și apreciindu-le

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu din

punct de vedere al coroborării lor, călăuzindu-se de propria convingere a conchis că

A.Dubrovschi, Gh.Iuteș, L.Lungu au comis infracțiunea prevăzută de art.328 alin.(3) lit.d)

Cod penal și D.Timofti - infracțiunea prevăzută de art.42 alin.(5), 328 alin.(3) lit.d) Cod

penal.

Astfel, din conținutul deciziei rezultă că această concluzie s-a tras avînd în vedere:

- declarațiile martorului A.Ciachir, care a declarat că în calitate de controlor-revizor

principal în Cadrul Centrului Anticorupție, a efectuat revizia economico-financiară tematică a

Complexului „Casa Presei” pe perioada anilor 2008-2010, în baza documentelor contabile,

prezentate de către contabilitatea întreprinderii. Înainte de a efectua revizia a fost efectuat

auditul la „Casei Presei” pe aceiași problemă. În rezultatul reviziei s-a constatat că, contrar

art. 1651 Codul muncii, în perioada anilor 2008-2011, contabilitatea întreprinderii a calculat

nejustificat, adică fără cererea scrisă a salariatului, personalului de conducere și a angajaților

ÎS „Casa Presei” ajutoare materiale în mărime de 1 453,795, 00 lei și, respectiv, consecințe

fiscale ce țin de plata atribuțiilor asigurării sociale obligatorii de stat de asistență medicală,

acordate sub formă de ajutoare materiale, care nu au fost perfectate în conformitate cu

legislația muncii și normelor interne stabilite avînd o putere retroactivă a prevederilor art.8

din Legea privind Bugetul din anii 2008, 2009, art.5 din Legea privind fondul obligatoriu de

Asistență Medicală pentru anii 2008-2010 ce urmau a fi efectuate de către „Casa Presei” în

sumă totală de 37 436 lei. În perioada anilor 2008-2010, contabilitatea întreprinderii a

calculat ilegal, fără acordul fondatorului, premii personalului conducerii în sumă de 262

131,71 lei;

- declarațiile martorului E.Nicihita, care a explicat că premiile angajaților și conducerii

„Casei Presei” erau acordate conform ordinului. Din anul 2007 pînă în anul 2009 director la

ÎS „Casa Presei” era A.Dubrovschi și contabil-șef D.Timofti. În acea perioadă acordarea

premiilor se coordona cu Cancelaria de Stat. La întocmirea ordinelor pentru acordarea

premiilor angajaților, asociația sindicală nu participa, doar i se transmitea ordinul directorului

18

pentru acordarea acestora. Nu au fost organizate adunări generale în comun cu sindicatele și

conducerea „Casa Presei” pe aceste chestiuni. Ei în calitate de caiser i se dădea lista pe care

se indica premii. La adunările comune a Comitetului sindical și conducerea „Casei Presei” nu

li se indica ordinea de achitare a premiilor, iar ajutoarele materiale se acordau conform

cererilor. La momentul eliberării lui D.Timofti, aceasta nu a predat materialele, iar a doua zi

cînd a deschis calculatorul era ștearsă programa. În program putea să intre doar dacă era

conectat calculatorul lui D.Timofti. La achitarea salariilor fișele cu suma salariului și

destinația erau transmise lucrătorilor de către D.Timofti, ea doar dădea banii în calitate de

casier. Cînd se transmiteau listele de plată, pe acestea erau semnăturile contabilului-șef și a

directorului, altceva ea nu vedea nimic;

- declarațiile martorului N.Vîrlan, care a explicat că activează la Cancelaria de Stat în

calitate de șef de serviciu de repartizare a patrimoniului. Fondatorul ÎS „Casa Presei” este

Cancelaria de Stat. Pe parcursul anilor 2008-2010 au parvenit către Cancelaria de Stat cereri

de acordare a premiilor. În acea perioadă fiind efectuat un control selectiv s-au depistat

careva nereguli și s-a dispus efectuarea unui audit la ÎS „Casa Presei”. În legea cu privire la

salarizare și în Hotărîrea nr.473, este indicat modul de salarizare a Întreprinderilor de Stat. În

lege este strict limitat la ce se pot repartiza sumele date. La schimbarea conducătorului se

anexa actul de primire-predare, însă nu este la curent dacă în momentul eliberării lui

D.Timofti a fost întocmit actul de predare-primire. Acordul fondatorului la acordarea

premiilor și ajutoarelor materiale este dat directorului;

- declarațiile martorului V.Toma, care a lămurit că a activat în calitate de jurist la ÎS

„Casa Presei” în perioada cînd Dubrovschi, Lungu și Iuteș au activat în calitate de directori.

La 06.08.2010 a avut loc Adunarea Comitetului sindical și a fost discutată întrebarea cu

privire la mărirea salariilor la paznici și acordarea ajutoarelor materiale conform

Regulamentului, îndeplinirea Contractului colectiv de muncă și a Regulamentului de

salarizare, întocmai ce era stipulat în acest regulament, adică a acorda ajutor material

salariaților la zilele jubiliare, alte sărbători, luînd în considerație că activitatea economică a

întreprinderii era în creștere și întreprinderea era disponibilă de acordarea acestor ajutoare. La

adunare au participat aproape toți lucrătorii și personal E.Nichita. Regulamentul de salarizare

a ÎS „Casa Presei” din 2000-2011 nu a fost modificat, era unul legal și a fost semnat de către

președintele sindicatelor pînă în 2005, după 2005 a fost semnat de către el și administrator și

aprobat la Cancelaria de Stat. Din anul 2000 pînă în 2011 din partea fondatorului -

Cancelariei de Stat, nu au parvenit careva pretenții, nu a fost inițiată nici o procedură în

instanța de judecată privind anularea Regulamentului dat, și nici în anularea Contractului

colectiv de muncă. Fondatorii nu se implicau în activitatea economică a întreprinderii.

Documentele cu referire la personal, contractele de chirie se aflau la D.Timofti, iar restul se

aflau la secretară. La întocmirea actului de primire-predare nu au fost prezenți cineva, s-a

tărăgănat momentul transmiterii actelor contabile. În regulament nu era indicat că ajutorului

material să fie acordat în baza cererilor scrise, nu a existat nici un proces-verbal al ședinței cu

privire la acest fapt;

- declarațiile reprezentantului părții civile I.Chilari, care a explicat că activează la ÎS

Complexul „Casa Presei” din luna iunie 1998 în funcția de inginer-electrician. În ultimii 3 ani

a fost membru al Consiliului de administrație, iar din 01.01.2011 a fost numit în funcția de

director. Cunoaște că a fost încălcată Legea salarizării și Contractul colectiv de muncă, au

fost dispuse plăți salariaților, care au fost constatate ca fiind ilegale. A preluat întreprinderea

cu profituri, iar de la începutul anului 2011, deoarece contabilul-șef, D.Timofti, nu-i prezenta

actele și contractele, el a solicitat Fondatorului - Cancelaria de Stat, să efectueze un audit la

întreprindere. Rezultatele auditului au relevat încălcări care au fost aduse la cunoștința

19

Fondatorului, care a și hotărît să remită materialele auditului CCCEC pentru a efectua un

control mai amănunțit. În rezultatul acestui control s-a și pornit cauza penală. În perioada

activității sale ca director, contabilul-șef, D.Timofti i-a propus să aloce premii colaboratorilor

după modalitate pe care o făceau foștii directori, dar el a refuzat, din care motiv ea s-a

concediat. În perioada 2008-2010 la întreprindere a avut loc o Adunare sindicală generală,

unde administratorul de atunci Gh.Iuteș, a prezentat un raport din care deriva că

întreprinderea are profit, dar actualmente problemele ce țin de alocarea ajutoarelor materiale

și premiilor se rezolvă nu la Adunarea sindicală generală, ci la Adunările comune ale

Comitetului sindical cu Administrația întreprinderii. Actualmente el acordă ajutoare materiale

și premii doar în baza Regulamentului de salarizare din 2012 și a Contractului colectiv de

muncă și în baza deciziilor comune ale ședinței comune a Comitetului sindical cu

Administrația întreprinderii;

- cît și probele scrise - scrisori de recomandare, actul comisiei, prin care s-a depistat că

informația din calculatorul contabilului-șef a fost deteriorată intenționat, Statutul complexului

„Casa Presei”, ordinele de angajare și de eliberare a lui A.Dubrovschi, N.Lungu, Gh.Iuteș,

D.Timofti, contracul individual de muncă încheiat cu D.Timofti, contractele colective de

muncă din 2002-2005, scrisoarea-răspuns a președintelului organizației sindicale, E.Nichita,

actul de revizie ecnomico-financiară la „Casa Presei”, ordine de premiere, procese-verbale de

examinare a documentelor, obiectelor, listelor de plată, de examinare a ordinelor privind

stabilirea premiilor, Regulamentul cu privire la remunerarea angajaților „Casa Presei”,

cererea cu privire la inițierea acțiunii civile, procesele-verbale de examinare a documentelor

din 14.06.2012, și anume a ordinelor direcotrului N.Lungu emise pe perioada 05.02.2010-

13.04.2010, prin care au fost acordate premii și ajutoare materiale, de examinare a listelor de

plată, prin care conducerii întreprinderii i-au fost achitate premii în mod ilegal pe perioada

05.02.2010-13.04.2010; listele de plată, prin care au fost calculate și achitate ajutoare

materiale ilegal personalului de conducere și angajaților ÎS „Casa Presei” pentru perioada

05.02.2010-13.04.2010; procesele-verbale de examinare a documentelor din 04.07.2012,

conform cărora au fost supuse examinării listele de plată privind calcularea și achitarea

premiilor ilegale persoanlului de conducere și angajaților ÎS „Casa Presei” pentru perioada

13.04.2010-31.12.2010, actul privind rezultatele reviziei economico-financiare tematice

efectuat la Complexul „Casa Presei” din 09.12.2011 întocmit de Direcția Generală Control și

Revizie din cadrul CCCEC, raportul auditorului independent asupra situațiilor financiare a ÎS

Complexul „Casa Presei” la 31.12.2008, 31.12.2009 și 31.12.2010, procesul-verbal de

examinare a documentelor din 05.07.2012, prin care au fost supuse examinării ordinele

directorului ÎS Complexul „Casa Presei” Gh.Iuteș emise în perioada 13.04.2010-31.12.2010,

de examinare a documentului din 05.07.2012, potrivit cărora au fost examinate listele de

plată, prin care angajaților întreprinderii și personalului de conducere în perioada 13.04.2010-

31.12.2010 le-au fost achitate ajutoare materiale în mod ilegal, dispozițiile semnate de către

E.Bănăriuc.

Aceste probe, instanța de apel le-a considerat pertinente ce dovedesc cu certitudine că

inculpații, fiind persoane cu funcții de răspundere (publice), au săvârșit acțiuni care depășesc

în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, prin aceasta cauzînd daune

în proporții deosebit de mari, ce se consideră ca urmări grave, intereselor publice și

intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice, astfel fiind atestată o gravă perturbare a

activității de serviciu într-o organizație de stat.

Sub aspectul celor elucidate, Colegiul penal a mai relevat că, acțiunile respective, s-au

manifestat prin acordarea ajutorului material și premiilor salariaților ÎS Complexul „Casa

Presei”, în rînduri evident mărite, ce depășesc vădit cuantumul legal, contrar prevederilor

20

legislației, astfel afectînd grav relațiile sociale cu privire la buna desfășurare a activității de

serviciu în sectorul public, care presupune îndeplinirea obligațiilor de serviciu în mod corect,

fără excese, cu respectarea intereselor publice, precum și a drepturilor și intereselor ocrotite

de lege ale persoanei juridice.

Această situația a rezultat din constatările reviziei economico-financiare tematice

efectuate la ÎS Complexul „Casa Presei” din 09.12.2011, din care s-a constatat că fiind

verificată corectitudinea și legalitatea acordării ajutoarelor materiale achitate personalului de

conducere și angajaților ÎS Complexul „Casa Presei”:

- în perioada 01.01.2008-31.12.2010 directorul A.Dubrovschi, acționînd de comun

acord cu contabilul-șef D.Timofti, contrar prevederilor legislației, a achitat ilegal ajutoare

materiale angajaților în sumă de 905 289,53 lei și premii personalului de conducere în sumă

de 81 933,17 lei;

- în perioada 08.02.2010-13.04.2010, administratorul N.Lungu acționînd de comun

acord cu contabilul-șef D.Timofti, contrar prevederilor legislației, a achitat ilegal ajutoare

materiale angajaților în sumă de 67 373,00 lei și premii personalului de conducere în sumă de

25 287,72 lei;

- în perioada 13.04.2010-31.12.2010, administratorul Gh.Iuteș acționînd de comun

acord cu contabilul-șef D.Timofti, contrar prevederilor legislației, a achitat ilegal ajutoare

materiale angajaților în sumă de 481 132,96 lei și premii personalului de conducere în sumă

de 20 775,80 lei.

Astfel, instanța de apel a constatat că în perioada 01.01.2008-31.12.2010, contabilitatea

ÎS „Casa Presei” a calculat ilegal personalului de conducere și angajaților întreprinderii

ajutoare materiale în sumă totală de 2 180 799,05 lei, după cum urmează: în anul 2008 - 595

186,17 lei; în anul 2009 - 735 690,35 lei; în anul 2010 - 849 922,53 lei. Însă, corect de către

contabilitatea ÎS „Casa Presei” urma a fi calculate justificat ajutoare materiale în mărime de

727 003, 66 lei , după cum urmează: în anul 2008 - 202 191,77 lei; în anul 2009 - 234 465,22

lei; în anul 2010 - 290 346,57 lei.

La fel, din raportul reviziei economico-financiare a fost constatat că ÎS Complexul

„Casa Presei” contrar prevederilor art.1651 Codul muncii, aprobat prin Legea R.Moldova

nr.l54-XV din 28.03.2003 și art.32 alin.(1) și (2) din Legea cu privire la sistemul de salarizare

în sectorul bugetar din 23.12.2005, în perioada 01.01.2008 - 31.12.2010, contabilitatea

întreprinderii a calculat nejustificat (fără cererea scrisă a salariatului) personalului de

conducere și angajaților acesteia ajutoare materiale în sumă totală de 1 453 795,39 lei, dintre

care în perioada de administrare a întreprinderii de către: - directorul A.Dubrovschi,

01.01.2008 - 08.02.2010, au fost calculate și achitate ilegal ajutoare materiale angajaților în

sumă de 905 289,53 lei (anul 2008 - 392 994,40 lei; anul 2009 - 501 225,13 lei; anul 2010 -

11 070 lei);

- administratorul N.Lungu, în perioada 08.02.2010 - 13.04.2010, au fost calculate și

achitate ilegal ajutoare materiale angajaților în sumă de 67 373,00 lei;

- administratorul Gh.Iuteș, în perioada de la 13.04.2010 - 31.12.2010, au fost calculate

și achitate ilegal ajutoare materiale angajaților în sumă de 481 132,96 lei.

La fel, în perioada anilor 2008-2010, de către contabilitatea ÎS „Casa Presei” au fost

calculate ilegal personalului de conducere, premii în sumă totală de 503 110,21 lei.

Conform documentelor anexate la rulajul contului 531.1 „Datorii privind retribuirea

muncii”, a fost stabilit că, în perioada 01.01.2008 - 31.12.2010, de către Aparatul Guvernului

R.Moldova, conform dispozițiilor nr.1917-631 din 24.04.08, nr.1917-653 din 30.04.2008,

nr.1917 1183 din 30.07.2008, nr.1922-1275 din 22.08.2008, nr.1917-1684 din 28.10.200l,

nr.1917-341 din 15.04.2009, nr.1917-386 din 29.04.2009, nr.1917-616 din 05.08.2009,

21

nr.2/2010 din 26.03.2010, nr.1917-443 din 30.04.2010 și nr.1917-8 din 11.01.2011, au fost

aprobate premii personalului de conducere a întreprinderii în sumă totală de 240 978,50 lei.

Astfel, contrar prevederilor art.7 al Hotărârii Guvernului cu privire la salarizarea angajaților

din unitățile cu autonomie financiară nr.743 din 11.06.2002 și pct.1 din capitolului II al

Regulamentul „Cu privire la remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa Presei”, în

perioada 01.01.2009 – 31.12.2010, contabilitatea întreprinderii a calculat nejustificat (fără

acordul fondatorului) premii personalului de conducere în sumă totală de 262 131,71 lei, ceea

ce a contribuit la cauzarea unui prejudiciu statului în aceiași mărime, și anume de: 1)

A.Dubrovschi – 81 933,17 lei; 2) N.Lungu - 25 285,72 lei; 3) Gh.Iuteș – 12 837,00 lei; 4)

D.Timofti - 142 075,82 lei (din care în perioada de activitate a lui A.Dubrovschi - 86 254,02

lei, în perioada de activitate a lui N.Lungu - 35 046,00 lei, în perioada de activitate a lui

Gh.Iuteș - 20 775,80 lei).

Astfel, instanța de apel a constatat că, de către directorul ÎS Complexul „Casa Presei” s-

au acordat premii conducerii întreprinderii fără acordul fondatorului, în baza ordinelor: nr.08

din 27.02.2008 cu privire la ziua internațională a Femeii; nr.22 din 12.08.2008 cu privire la

„Ziua Finansistului”; nr.22 din 22.08.2008 cu privire la „Ziua independenței”; nr.31-a din

13.10.2008 cu privire la „Hramul Orașului”; nr.09 din 04.03.2009 cu privire la ziua

internațională a Femeii; nr.08 din 04.03.2009 cu privire la îndeplinirea indicilor economici;

nr.37 din 28.12.2009 cu privire la sărbătoarea Crăciunului; nr.23 din 06.08.2009 cu privire la

stabilirea premiilor bănești la „Ziua finansistului”; nr.39 din 29.12.2009 cu privire la

stabilirea primei pentru luna decembrie 2009; nr.34 din 30.11.2009 cu privire la stabilirea

primei pentru luna noiembrie 2009; nr.32 din 30.10.2009 cu privire la stabilirea primei pentru

luna octombrie 2009; nr.02 din 25.01.2010 cu privire la stabilirea primei pentru luna ianuarie

2010.

De asemenea, instanța a constatat că, de către directorul ÎS Complexul „Casa Presei” s-

au acordat personalului de conducere și angajaților întreprinderii a ajutoarelor materiale fără

cererea scrisă a acestora, către date jubiliare, sărbători naționale și religioase în baza

ordinelor: nr.11 din 01.03.2008, cu privire la acordarea ajutorului material; nr.13 din

22.04.2008 în legătură cu sărbătorile de Paște; nr.16 din 30.04.2008 în legătură cu sărbătorile

de 1 și 9 Mai; nr.24 din 25.08.2008 în legătură cu sărbătoarea „Limba Noastră”; nr.32-a din

14.11.2008 în legătură cu hramul „Casa Presei”; nr.36 din 25.12.2008 în legătură cu

Crăciunul și Anul Nou, nr.30 din 05.10.2009 în legătură cu Hramul Orașului; nr.14 din

05.05.2009 în legătură cu 9 Mai; nr.12 din 23.04.2009 în legătură cu 1 Mai; nr.11 din

14.04.2009 în legătură cu sărbătorile de Paști; nr.38 din 28.12.2009 în legătură cu Anul Nou;

nr.26 din 28.08.2009 cu privire la ajutorul material; nr.33 din 18.11.2009 în legătură cu

hramul „Casa Presei”; nr.25 din 26.08.2009 în legătură „Ziua Independenței”; nr.03 din

28.01.2010 cu privire la acordarea ajutorului material.

Prin urmare, conform raportului auditorului independent asupra situațiilor financiare a

ÎS Complexul „Casa Presei” la 31.12.2008, 31.12.2009 și 31.12.2010 al activității, s-a

constatat prejudicierea întreprinderii de stat de către directorul A.Dubrovschi și contabilul-șef

D.Timofti în perioada de activitate 01.01.2008 - 08.02.2010 prin acordarea personalului de

conducere și angajaților întreprinderii a ajutoarelor materiale fără cererea scrisă a acestora,

către date jubiliare, sărbători naționale și religioase, precum și prin acordarea premiilor

conducerii întreprinderii fără acordul fondatorului.

Pe motivele reținute supra, instanța de apel a apreciat ca eronate argumentele primei

instanțe, precum că din ordonanțele de punere sub învinuire și rechizitorii, se constată că

aceste acte juridice nu cuprind date referitoare la atribuțiile, cu care erau dotați inculpații ca

persoane publice, actul normativ care reglementează aceste atribuții și că dînșii le-au depășit,

22

că nu există vreo fișă de post, care ar reglementa drepturile și obligațiile și împuternicirile

directorului ÎS Complexul „Casa Presei”, dînșii se conduceau de Statutul Întreprinderii,

Contractul colectiv de muncă și legislația în vigoare, deoarece, la materialele cauzei penale

sunt anexate fișele de post ale inculpaților cu excepția inculpatului N.Lungu, care a fost

angajat doar pe o perioadă de două luni și acestuia nu i-a fost înmînată fișa de post cu

enumerarea atribuțiilor și obligațiilor persoanelor publice care la rîndul lor sunt formulate în

limitele legislației în vigoare, iar prin actul de învinuire inculpații au fost învinuiți anume

pentru faptul că ei au acționat contrar atribuțiilor Întreprinderii, Contractului colectiv de

muncă și legislației în vigoare.

Totodată, instanța de apel a conchis că, concluzia primei instanțe, precum că ÎS

Complexul „Casa Presei” nu este o întreprindere bugetară, ci este o întreprindere cu

autonomie financiară, și în cazul dat inculpații în activitatea lor s-au condus de Hotărîrea

Guvernului R.Moldova „Cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie

financiară” nr.743 din 11.06.2002, care stipulează că „suma de premii plătită unui lucrător nu

se limitează” nemaivorbind de suma ajutorului material, acordat în dependență de situația

creată și posibilitățile întreprinderii, este incorectă, deoarece, art.7 din Hotărîrea Guvernului

sus menționată, prescrie că: „indicii, mărimile și termenele premierii conducătorilor unităților

cu autonomie financiară se stabilesc de către patron sau organul de conducere ierarhic

superior”, care la caz este Cancelaria de Stat și cu care, așa cum rezultă din declarațiile

martorului N.Vîrlan, de către personalul de conducere a ÎS Complexul „Casa Presei”, nici

premiile și nici ajutoarele materiale primite de către personalul de conducere, nu au fost

coordonate cu Cancelaria de Stat, fapt confirmat prin lipsa corespondenței între ÎS Complexul

„Casa Presei” și fondator - Cancelaria de Stat.

Faptul că inculpații au negat vinovăția, instanța de apel a apreciat-o ca o metodă de

apărare și un drept al acestora de a nu se autoincrimina, de rând ce, învinuirea adusă acestora

întrunește elementele constitutive ale infracțiunii imputate, care a fost probată cert prin probe

pertinente, admisibile, utile și concludente, reținute mai sus, astfel încât, simpla afirmare a

unei stări de fapt, fără coroborarea acesteia cu alte mijloace de probă, nu poate fi acceptată ca

adevăr, iar modalitatea de apărare utilizată de inculpați, respectiv negarea realității evidente și

justificarea acțiunilor sale, nu poate influența convingerea bazată pe probe incontestabile.

La aprecierea categoriei și măsurii de pedeapsă, instanța de apel, ținînd cont de

prevederile art.61, 75 Cod penal, adică de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul

acesteia, de persoana celor vinoveți, de circumstanțele cauzei ce atenuează ori agravează

răspunderea, precum și de influența pedepsei aplicate asupra corijării și reeducării vinovaților

și de condițiile de viață ale familiilor acestora, a considerat că aplicarea unei pedepse sub

formă de 6 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de răspundere și de a

exercita o anumită activitate în domeniul administrării publice pe un termen de 3 ani, pentru

fiecare, va fi o pedeapsă corectă, echitabilă, legală, ce corespunde faptelor săvâșite de către

inculpați.

- avocatul I.Gîlcă în numele inculpatei D.Timofti și inculpată care, invocînd temeiurile

prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia,

cu menținerea sentinței, pe motiv că instanța recunoscînd-o vinovată de comiterea faptei

pentru care a fost învinuită, nu a constatat acțiunile de complicitate a inculpatei, dar din

contra în fapta constatată a reținut o concluzie contradictorie, că inculpata nu a depășit în mod

vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege; prin constatarea instanței că în

obligațiunile de serviciu a contabilului-șef intra emiterea dispozițiilor de plată, nu se deduce

că aceasta ar fi încălcat vreun anumit act normativ sau careva obligațiuni de serviciu; - nu s-a

23

motivat de instanță, care a fost rolul inculpatei la săvârșirea infracțiunii de depășire a

atribuțiilor de serviciu incriminate lui Iuteș, Lungu și Dubrovschi, ci doar în fapta constatată

instanța a indicat evaziv unica frază, că dînsa a contribuit la săvârșirea faptei respective de

către directorul al ÎS Complexul „Casa Presei” prin promiterea dinainte că îl va favoriza; - nu

s-a demonstrat în instanță că inculpata le-a promis directorilor că îi va favoriza la comiterea

infracțiunii și cum i-a favorizat; - învinuirea adusă inculpatei nu este una precisă și clară,

nefiind delimitat rolul fiecăruia din inculpați; - instanța nu a analizat probele în privința

fiecărui inculpat în parte, nu a delimitat acțiunile întreprinse de inculpați, pentru a putea

aprecia rolul fiecăruia în circumstanțele incriminate în actul de învinuire; - incorect s-a reținut

de instanță că dînsa ar fi avut calitate de complice, pe cînd doar a executat ordinele vădit

ilegale ale directorilor privind acordarea angajaților întreprinderii a ajutoarelor materiale și a

premiilor; - instanța nu a motivat care au fost actele de sprijinire a activității infracționale din

partea inculpatei a directorilor ÎS Complexul „Casa Presei”; - acțiunile inculpatei lipsește

latura subiectivă a infracțiunii incriminate; - actele normative enumerate de partea acuzării ce

le-au fost incriminate inculpaților, nu pot fi reținute, fiindcă din acestea nu rezultă expres

dacă au avut sau nu inculpații îndatorirea a cărei încălcare li se impută; - incorect instanța a

interpretat prevederile art.1651 Codul muncii, astfel că eronat a ajuns la concluzia că

ajutoarele materiale și premiile au fost acordate ilegal pe parcursul anilor 2008-2010, pe cînd

administrația complexului avea dreptul să ofere ajutoare materiale salariaților în dependență

de situația financiară și pentru aceasta nu era necesară depunerea cererii scrise a angajatului

pentru primirea ajutorului material; - faptul că lipsește decizia comitetului sindical de

acordare a ajutorului material nu poate fi considerat că s-ar fi depășit competențele; - nu s-a

reținut că la actele cauzei sunt scrisorile fondatorului Cancelariei de Stat, care trimestrial a

permis premierea personalului de conducere, reieșind din îndeplinirea indicilor economici

prevăzuți în Regulamentele cu privire la remunerarea angajaților aprobat în anul 2008 și

2009, coordonate cu fondatorul, așa că administratorii corect au emis ordine de premiere a

personalului de conducere; - incorect s-a reținut de instanță că în urma acțiunilor inculpatei s-

au cauzat careva prejudicii materiale statului, adică soldate cu urmări grave, pe cînd revizorii

au constatat în actul său că întreprinderea s-a achitat cu statul deplin, careva restanțe la

achitarea impozitelor și taxelor la Bugetul public Național nu s-au constatat; - actul de revizie

nu putea fi luat ca mijloc de probă, urmând a fi exclus, nefiind prevăzut de art.93 Cod de

procedură penală, fiindcă ca mijloc de probă poate servi doar raportul de expertiză și

constatarea tehnico-științifică; - instanța incorect și-a întemeiat concluziile de vinovăție pe

declarațiile lui A.Ciachir, care în cadrul urmăririi penale a fost audiat în calitate de specialist

ce a efectuat revizia economico-financiară, ca în instanța de apel să fie audiat în calitate de

martor; - atât actul de revizie economico-financiară, cât și raportul de audit independent din

16.03.2011, urmează a fi apreciate critic, pe motiv că primul a fost întocmit de angajatul

organului de urmărire penală a CNA, iar cel de-al doilea, pe motiv că a fost efectuat în afara

urmăririi penale, care a fost începută la 25.07.2011; - instanța a încălcat principiul

individualizării pedepsei penale, astfel că a aplicat inculpatei o pedeapsă prea aspră, fără a lua

în considerație circumstanțele excepționale, care variază în dosar, și anume că inculpata este

invalid de gradul doi, ce ar fi permis instanței să aplice față de aceasta dispozițiile art.79, 90

Cod penal, fiindcă starea sănătății inculpatei nu-i permite să se afle în locurile de detenție;

- avocatul P.Munteanu în numele inculpatului N.Lungu și inculpatul care, invocînd

temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea

acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că instanța de apel a făcut o selectare a probelor

din dosar și pripit a tras concluzia privind constatarea vinovăției inculpaților în faptele penale

incriminate, astfel a reținut doar unele declarații ale părții civile și a martorilor date la

24

urmărirea penală, la care a făcut referire prima instanță, pronunțînd soluția de achitare; -

instanța nu a apreciat declarațiile inculpatului N.Lungu și a martorului V.Toma; - incorect

partea acuzării a invocat aducerea prejudiciului considerabil intereselor publice, pe cînd

întreprinderea a efectuat transferuri la bugetul de stat 30% din venitul net anual, în

corespundere cu HG nr.985 din 2002, iar restul surselor financiare au rămas la discreția

întreprinderii, obligație care se executa anual, astfel că de către inculpat nu au fost provocate

careva urmări grave intereselor publice; - în acțiunile inculpatului lipsește latura subiectivă și

cea obiectivă a infracțiunii incriminate, deoarece nu s-a dovedit că N.Lungu ar fi acționat cu

intenție de a prejudicia material bugetul de stat; - la examinarea cauzei au fost încălcate

prevederile art.337, 378 și 379 Cod de procedură penală, deoarece instanța de la terminarea

cercetării judecătorești a trecut la ultimul cuvânt al inculpatului; - la cauză a fost încălcat

secretul deliberării, deoarece în timpul deliberării în sala de deliberare a intrat unul din

judecătorii instanței de apel, care s-a aflat pînă la pronunțarea deciziei de condamnare; - la

pronunțarea deciziei motivate instanța de apel a încălcat prevederile art.340 Cod de procedură

penală; - nu a avut posibilitatea de a lua cunoștință cu procesul-verbal al ședințelor de

judecată până la data de 20.05.2016, deoarece acesta nu a fost semnat;

- avocatul V.Gafton în numele inculpatului Gh.Iuteș și inculpatul care, invocînd

temeiurile prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea

acesteia, cu menținerea sentinței, pe motiv că instanța de apel contrar prevederilor art.377

alin.(1), (2) și 413 alin.(5) Cod de procedură penală, după finalizarea cercetării judecătorești,

nu a oferit părților să-și expună pozițiile sale referitor la materialele cauzei penale, la

existența sau inexistența în acțiunile inculpaților a elementelor constitutive ale infracțiunii ce

le-a fost incriminată, respectiv a fost omisă și procedura replicii, prevăzută de art.379 și 413

Cod de procedură penală, prin ce au fost lipsiți de dreptul la apărare și la un proces echitabil,

garantat de art.6 al Convenției; - instanța de apel nu a dat apreciere declarațiilor martorului

A.Ciachir, prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității acestora, care fiind

audiat în instanța de apel, a declarat că la efectuarea reviziei nu s-a condus de Regulamentul

cu privire la efectuarea reviziilor economico-financiară aprobat prin HG nr.253 din

10.03.2013, dar de ordonanța procurorului, nu a solicitat careva explicații de la Gh.Iuteș,

conform pct.12 lit.g) din Regulamentul sus citat și că contrat pct.24 lit.e) din Regulament

revizorul L.Velicico nu a semnat actul de revizie; - instanța de apel în partea descriptivă a

deciziei nu a dat apreciere probelor și nu le-a analizat din punct de vedere al coroborării lor; -

incorectă este concluzia instanței că la materialele cauzei penale nu există obiecții prezentate

în scris cu anexarea documentelor confirmative asupra constatărilor revizorului, deoarece din

momentul ce a intervenit în proces a prezentat o referință în care și-a expus toate obiecțiile

referitor la încălcările admise la efectuarea revizie, și anume că în cadrul efectuării reviziei nu

au fost prezentate dispozițiile semnate de către Viceministru de stat E.Bănăruc nr.1917-808

din 02.08.2010 și nr.1917-1077 din 28.10.2010; - nefondat instanța a constata că Gh.Iuteș nu

a prezentat obiecții în termen de 5 zile din data semnării actului de revizie, pe când acesta nici

nu i-a fost prezentat inculpatului pentru semnare, conform prevederilor art.24 lit.e) din

Regulament, nu poate fi admis ca probă pertinentă, obiectivă, utilă și admisibilă, deoarece în

acest act nu sunt precizate concret și exact încălcările fiecărei persoane în parte, care a

exercitat funcția de director în perioada anilor 2008-2010, potrivit art.24 lit.b) din

Regulament, și care este suma presupusului prejudiciu incriminat lui Gh.Iuteș; - suma

prejudiciului indicată în actul de învinuire ce i-a fost incriminată lui Gh.Iuteș de 514745,8 lei

este una neconcretă, neavând suport legal, nefiind confirmată prin probe veridice și obiective;

- învinuirea adusă inculpaților nu corespunde cu cea din actul de revizie, de unde se constată

o incorectitudine cu privire la suma presupuselor prejudicii ce le-a fost incriminat

25

inculpaților, astfel ordonanța de punere sub învinuire nu corespunde art.281 alin.(2) Cod de

procedură penală; - nu s-a luat în considerație că în Contractul colectiv de muncă nu este

specificat că ajutorul material se acordă cu condiția depunerii unei cereri în scris, așa că

eronat au fost interpretate prevederile pct.11.2 și 11.5 al Contractului; - incorect s-a reținut că

ÎS Complexul „Casa Presei” beneficiază de ajutoare materiale doar anual la concediu, pe cînd

potrivit Contractului colectiv de muncă o asemenea sintagmă nu există, astfel ordinele cu

privire la ajutoarele materiale au fost emise potrivi prevederilor Regulamentului; - instanța de

apel nu a reținut că în cauză lipsește fișa de post a lui Gh.Iuteș, astfel nefiind stabilită limita

drepturilor și atribuțiilor persoanei publice, fiind imposibil de constatat dacă au fost depășite

limitele drepturilor și atribuțiilor ce i-au fost acordate, ceea ce prezumă că fapta incriminată

nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(3) lit.d) Cod

penal;

- avocatul Iu.Frunză în numele inculpatului A.Dubrovschi care, invocînd temeiurile

prevăzute de art.427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia, cu

menținerea sentinței, pe motiv că instanța de apel constatând dovedită vinovăția inculpatului

și-a bazat concluzia pe actul de revizie economico-financiară din 09.12.2011, însă acest act

nu putea fi admis ca probă, fiindcă nu a fost semnat de ambii revizori participanți la

întocmirea acestuia, acesta a fost efectuat în baza documentelor contabile, prezentate de către

contabilitatea întreprinderii și a cuprins doar aspectele vizate în ordonanța OUP de numire a

reviziei din 13.10.2011, fără a fi analizate și alte scrisori adresate Cancelariei de Stat aflate la

secretariatul întreprinderii, conducerii întreprinderii actul de revizie nu s-a adus la cunoștință,

explicații de la directorii întreprinderii în timpul reviziei sau după ea nu s-a luat, ceea ce face

ca proba dată să fie declarată inadmisibilă; - învinuirea înaintată inculpatului nu este una

concretă, deoarece suma din actul de revizie nu corespunde cu suma din actul din învinuire

înaintat lui A.Dubrovschi, acestea fiind diferite; - instanța a admis o eroare gravă de fapt,

incorect constatînd în partea descriptivă a deciziei că A.Dubrovschi a acordat premii

personalului de conducere în sumă de 81833,17 lei, pe cînd ulterior se invocă suma de

86254,02 lei, iar în total suma de 168.187,19 lei, astfel că hotărîrea nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția; - instanța contrar prevederilor art.413 alin.(6) Cod de procedură

penală, nu a oferit dreptul apărării la replică, ci a trecut arbitrar la ultimul cuvânt al

inculpaților, prin ce s-a încălcat dreptul la apărare; - fapta inculpatului nu întrunește

elementele infracțiunii incriminate, fiindcă partea acuzării nu a prezentat probe ce ar dovedi

că inculpatul a depășit în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege; -

instanța nu a constatat că ÎS „Casa Presei” este o întreprindere cu autonomie financiară (la

autogestiune), care nu dispune de alocații bugetare, iar în activitatea sa inculpatul s-a condus

direct de totalitatea actelor normative interne în vigoare, care au fost elaborate de juriștii

întreprinderii și ai Cancelariei de Stat în corespundere cu legislația muncii și salarizării în

vigoare, care au fost coordonate cu fondatorul, iar simplu fapt că prevederile actelor în

vigoare nu sunt uniforme, nu dă temei de a imputa inculpatului că acesta a depășit vădit

atribuțiile de serviciu, în sensul art.328 Cod penal; - prima instanță corect a dedus că

inculpatul în lipsa cererilor angajaților a acordat acestora ajutoare materiale, contrar

obligativității stipulate în Anexa nr.2, pct.11.5 și 11.2 a Contractului colectiv de muncă, însă

această încălcare este una disciplinară, dar nu una de depășire a atribuțiilor de serviciu în

sensul art.328 Cod penal; - instanța de apel nu s-a expus asupra motivului din cererea de apel

a procurorului, care a solicitat de a fi admisă acțiunea civilă, pe cînd în procesul penal o astfel

de acțiune civilă nici nu a fost înaintată.

procurorului expusă în referință, prin care a solicitat respingerea recursurilor ca inadmisibile,

26

Colegiul penal concluzionează că recursurile declarate urmează a fi respinse din următoarele

considerente.

Judecarea recursului ordinar în cauza penală reprezintă o cale de atac ordinară,

destinată a repara, în principal, erorile de drept comise de instanța de fond, deoarece

provoacă, de regulă, un control parțial, a verificării legalității hotărârii atacate, pentru erorile

de drept pe care le conține.

Așa, Colegiul lărgit, ținînd cont de prevederile art.434 Cod de procedură penală, în

cadrul judecării recursurilor declarate împotriva deciziei instanței de apel, verificând

legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate în

recurs, a ajuns la concluzia a nu da curs celor susținute de recurenți.

Prin motivele scrise ale recursurilor, cel mai de bază temei de drept invocat de

recurenți, pentru care se solicită casarea deciziei instanței de apel și menținerea soluției

primei instanțe, prin care inculpații au fost achitați pe motiv că fapta acestora nu întrunește

elementele infracțiunii incirminate, este temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.8) Cod de

procedură penală - fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, fiindcă în acțiunile

lor lipsește latura subiectivă a infracțiunii, nefiind dovedit faptul că inculpații ar fi comis în

mod vădit acțiunile ce depășesc limitele drepturilor și atribuțiilor acodate prin lege.

Colegiul lărgit atestă că, sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor

infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri cînd s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile

acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este

subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală

dintre acestea).

Totodată, Colegiul penal va releva că înfătuirea jusitiției penale, cere, ca instanțele să

nu-și întemeieze, hotărîrile sale pe care le pronunță, pe probabilitate, ci pe certitudinea

dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea

obiectivă.

Numai așa se formează convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că

adevărul - infracțiunea dedusă spre soluționare, este, fără echivoc, cel pe care îl înfățișează

realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.

Prin urmare, Colegiul lărgit constată că, în cazul dat, instanța de apel, la examinarea

apelului declarat, a respectat cerințele art.414 Cod de procedură penală, suplimentar a

verificat și a apreciat conținutul probelor și valoarea lor probatorie, cu expunerea analizei

desfășurate și minuțioase a acestora în textul deciziei. La fel, instanța de apel a ținut cont și

de prevederile articolelor 26, 27, 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate

aspectele probele administrate de părți, le-a verificat detaliat, le-a dat o apreciere justă, prin

prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar în ansamblu - din punct de

vedere al coroborării lor, în urma căreia întemeiat a dedus concluzia că, fapta inculpaților

A.Dubrovschi, Gh.Iuteș și N.Lungu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.328

alin.(3) lit.d) Cod penal, iar a lui D.Timofti - ale infracțiunii prevăzute de art.42 alin.(5), 328

alin.(3) lit.d) Cod penal și aceștia urmează să poarte răspundere penală pentru faptele

săvîrșite.

Din conținutul hotărârii judecătorești rezultă că această concluzie s-a tras având în

vedere declarațiile reprezentantului părții civile I.Chilari, a martorilor A.Ciachir, E.Nichita,

N.Vîrlan, V.Toma, cât și probele scrise, care sînt detaliat descrise în partea descriptivă a

deciziei instanței de apel (f.d.190-161 v.9).

În contextul acestui material probator, Colegiul penal conchide că, instanța de apel, în

mod corect a reținut că inculpații A.Dubrovschi, Gh.Iuteș și N.Lungu se fac vinovați de

comiterea infracțiunii imputate, deoarece fiind persoane cu funcții de răspundere, care potrivit

27

modificărilor operate în legea penală în vigoare din 03.02.2012, statutul special a fost

schimbat în persoană publică, au săvîrșit acțiuni care depășesc în mod vădit limitele

drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, cauzînd prin aceasta urmări grave intereselor

publice și intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice, iar D.Timofti se face vinovată de

complicitate la săvîrșirea de către inculpații A.Dubrovschi, Gh.Iuteș și N.Lungu a unor

acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege,

soldate cu urmări grave, reținând o situație de fapt concordantă sub toate aspectele

împrejurărilor ce rezultă din aceste mijloace de probă.

Probatoriul administrat confirmă pe deplin existența și săvârșirea de către inculpați a

infracțiunii reținute în sarcina lor, atât sub aspectul laturii obiective, cât si a celei subiective.

Invocînd doctrina judiciară națională, Colegiul menționează că, obiectul juridic

special al infracțiunii specificate la art.328 Cod penal, îl constituie relațiile sociale cu

privire la buna desfășurare a activității de serviciu în sfera publică, care presupune

îndeplinirea de către o persoană publică a obligațiilor de serviciu în mod corect, fără excese,

cu respectarea intereselor publice, precum și a drepturilor și intereselor ocrotite de lege

ale persoanelor fizice și ale celor juridice.

Obiectul material îl reprezintă sau poate să-l reprezinte corpul persoanei ori

bunurile mobile sau imobile.

Latura obiectivă a acestei infracțiunii are următoarea structură: 1) fapta

prejudiciabilă care se exprimă în acțiunea de depășire a limitelor drepturilor și

atribuțiilor acordate prin lege; 2) urmările prejudiciabile, la caz, soldate cu urmări grave;

3) legătura cauzală dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.

Pentru atragerea la răspunderea penală în baza art.328 Cod penal, este suficient să se

producă una din urmările prejudiciabile enumerate în dispoziția acestei norme penale, adică

fapta săvîrșită poate fi reprezentată doar de o singură modalitate faptică dintre cele

menționate.

Latura subiectivă a infracțiunii date se caracterizează prin intenție directă sau

indirectă, adică făptuitorul manifestă certitudine, este lipsit de orice îndoială, nu are dubii că

depășește limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege.

Motivele infracțiunii specificate pot consta în: interesul material, năzuința de a

obține unele avantaje nepatrimoniale, interpretarea eronată a obligațiilor de serviciu,

excesul de zel etc.

Infracțiunea în cauză este una materială și se consideră consumată din momentul

producerii daunelor intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice soldate cu urmări grave.

Astfel, Colegiul penal atestă că, în speță, inculpații au realizat latura obiectivă a

infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu, deoarece inculpații A.Dubrovschi, Gh.Iuteș

și N.Lungu fiind persoane publice, contrar prevederilor art.8 din Legea nr.146 din 16.06.1994

cu privire la întreprinderea de stat și art.7 al Hotărîrii Guvernului R.Moldova cu privire la

salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară nr.473 din 11.06.2002, iar

D.Timofti, contrar prevederilor art.14 din Legea contabilității nr.113 din 27.04.2007, fără

acordul fondatorului - Cancelariei de Stat, au acordat premii personalului de conducere,

pentru sine și contabilul-șef în sumă totală de 503.110,21 lei, precum și ajutoare materiale,

contrar prevederilor legislației în vigoare, în sumă totală de 1.453.795,39 lei, prin ce au

cauzat statului daune soldate cu urmări grave. La fel, în cauză este realizată și latura

subiectivă de către inculpați, care s-a manifestat prin intenție directă, deoarece dînșii își

dădeau seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor comise, și anume că în lipsa cererilor

angajaților întrerpinderii au semnat ordine pentru acordare de ajutoare materiale acestora și

28

au acordat premii cu încălcarea prevederilor art.7 al Hotărârii Guvernului R.Moldova cu

privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară nr.743 din 11.06.2002

și capitolul II din Regulamentul „Cu privire la remunerarea angajaților ÎS Complexul „Casa

Presei”, astfel prevăzînd urmările prejudiciabile ale acțiunilor lor.

Prin urmare, Colegiul reține că, împrejurările menționate în partea descriptivă a

hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.7 din prezenta decizie, relevă în mod

concludent că instanța de apel a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

învinuirea înaintată inculpaților și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale

acestora în baza art.328 alin.(3) lit.d) și, respectiv, art.42 alin.(5), 328 alin.(3) lit.d) Cod penal

în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material.

Din acest motiv, Colegiul penal va respinge temeiul invocat de recurenți prevăzut de

pct.8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, precum că fapta inculpaților nu întruneșete

elementele infracțiunii, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de aceștia.

În sensul acestui temei, unicul argument adus de recurenți, fiind faptul că în acțiunile

inculpaților lipsește latura subiectivă a infracțiunii incriminate, deoarece ei nu au avut intenția

de a depăși în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege.

Însă, Colegiul lărgit conchide că, instanța de apel just a concluzionat că în acțiunile

acestora se regăsește acest semn al componenței de infracțiune, deoarece „prin mod vădit”,

legiuitorul a prevăzut că făptuitorul manifestă certitudine, este lipsit de orice îndoială, nu are

dubii că depășește limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege. În speță, inculpații,

împreună și de comun accord cu contabilul-șef D.Timofti, au acționat cu siguranță, deși le era

cunoscut că încalcă drepturile și atribuțiile acordate prin lege, deoarece fiecare din ei, activînd

în calitate de director la ÎS Complexul ,,Casa Presei” a cărei fondator este Cancelaria de Stat,

și anume A.Dubrovschi în perioada 01.01.2008-08.02.2010, N.Lungu în perioada

05.02.2010-13.04.2010, Gh.Iuteș în perioada 13.04.2010-31.12.2010, conform contractelor

încheiate între fondator și administratorul întreprinderii (f.d.89-91, 96-100 v.1), le era

cunoscut faptul că condițiile de remunerare a administratorului, potrivit pct.5.3 din contract,

privind sporurile, premierea, urmau a fi coordonate trimestrial cu Fondatorul, conform

rezultatelor activității economico-financiare, în baza și în limitele indicilor economici

prevăzuți la pct.6 din Regulamentul aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.985 din 27.09.2000

și Regulamentul cu privire la remunerarea angajaților întreprinderii, aprobat și coordonat atât

de directorul A.Dubrovschi și Președintele Comitetului sindical, E.Nichita, semnat de

contabilul-șef D.Timofti. Din aceste acte reiese că, în scopul stimulării, cointeresării

lucrătorilor, a fost introdusă stimularea muncii prin premierea personalului Complexului, care

trebuia să aibă loc doar cu acordul Fondatorului, conform activității economico-financiare,

lunar, în baza indicilor economici pentru trimestrul precedent (f.d.141 v.1), iar alte

remunerări de stimulare a muncii angajaților erau ajutoarele materiale, care li se ofereau

angajaților de două ori pe an, unul la concediul anual, al doilea - pe parcursul anului, precum

și la date jubiliare, sărbători naționale, religioase, în legătură cu decesul unei rude de gradul I,

nașterea copilului, căsătorie, internare în spital, în dependență de posibilitățile financiare ale

întrerpinderii, care urmau a fi alocate în baza deciziei adunării administrației și Comitetului

sindical, în baza cererii angajatului, așa cum este reglementat în art.1651 Codul muncii.

Totodată, Colegiul penal va respinge ca neîntemeiate și restul argumentelor invocate în

recursurile declarate de avocați în numele inculpaților și de inculpați, și anume:

1) A avocatului Iu.Frunză în numele inculpatului A.Dubrovschi, referitor la faptul că

instanța de apel și-a bazat concluzia pe actul de revizie economico-financiară din 09.12.2011,

dar care urma a fi respins ca probă, pe motiv că nu a fost semnat de ambii revizori

29

participanți la întocmirea acestuia, fiind efectuat în baza documentelor contabile prezentate

de către contabilitatea întreprinderii și a cuprins doar aspectele vizate în ordonanța OUP de

numire a reviziei din 13.10.2011, fără a fi analizate și alte scrisori adresate Cancelariei de Stat

aflate la secretariatul întreprinderii, conducerii întreprinderii, actul de revizie nu s-a adus la

cunoștință, explicații de la directorii întreprinderii în timpul reviziei sau după ea nu s-a luat,

deoarece odată cu numirea noului director al întreprinderii, I.Chilari, din cauză că contabilul-

șef D.Timofti nu-i permitea accesul la unele documente contabile, a insistat asupra efectuării

unui control de audit, în urma căruia s-au depistat mai multe abateri de la prevederile

normelor de contabilitate, rezultatele date au fost aduse la cunoștință Fondatorului, care și a

depus plîngere solicitînd primirea unei decizii față de persoanele responsabile ce au admis

încălcarea legislației prin operarea unor acțiuni frauduloase, temei ce a stat la baza ordonanței

ofițerului superior de urmărire penală PCE al DGUP a CCCEC, R.Călin, de a numi pe caz

revizia economico-financiară tematică, care a fost efectuată cu permisiunea directorului-

iterimar ÎS Complexul „Casa Presei”, I.Chilari și în prezența contabilului-șef, V.Țugui, cărora

și li s-a adus la cunoștință și li s-a înmânat un act al reviziei, întru a putea obiecta asupra

acestuia. Astfel, de rând ce infracțiunea incriminată este de competența CNA, revizia

economico-financiară tematică corect a fost efectuată cu respectarea prevederilor art.7

alin.(1) lit.e) din Legea nr.1104 din 06.06.2002 cu privire la Centrul Național Anticorupție și

Regulamentul cu privire la efectuarea reviziilor economico-financiare, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului RM nr.253 din 10.03.2003, iar faptul că actul nu a fost semnat de ambii revezori,

nu dă temei de a considera că acesta nu a fost efectuat obiectiv. Referitor la afirmația, precum

că în timpul efectuării reviziei nu au fost analizate și alte scrisori adresate Cancelariei de Stat

aflate la secretariatul întreprinderii, se atestă că atît partea apărării, cât și inculpatul în cadrul

ședințelor de judecată nu au fost lipsiți de dreptul de a înainta demers solicitînd numuirea

unei expertize, cu enumerarea concretă care anume scrisori a Cancelariei de Stat urmau a fi

luate în calcul și care era conținutul acestora, cu indicarea datei și anului adresării.

Neîntemeiată este și afirmația, precum că învinuirea înaintată inculpatului nu este una

concretă, că suma din actul de revizie nu corespunde cu suma din actul de învinuire înaintat

lui A.Dubrovschi, deoarece aceasta dimpotrivă întru totul corespunde, iar potrivit părții

rezolutive a actului de revizie economico-financiară tematică, este descrisă suma totală a

prejudiciului cauzat statului de către inculpați. În partea constatatoare a actului nominalizat,

în Tabelul nr.1, este descris clar care este prejudiciul adus de către A.Dubrovschi pe perioada

activității sale, din care rezultă că dînsul a acordat ajutoare materiale angajaților

întreprinderii pe perioada anilor: - 2008 în sumă de 392994,40 lei, - 2009 în sumă de

501225,13 lei, - 2010 în sumă de 11070,00 lei, suma totală consituind 905289,53 lei, și

premii pe perioada 2008-2010, pentru sine în sumă de 81933,17 lei și contabilului-șef

D.Timofti în sumă de 86254,02 lei, iar în total suma premiilor constituind 168187,19 lei

(f.d.145 v.4).

Nu pot fi reținute nici argumentele, precum că instanța a admis o eroare gravă de fapt,

incorect constatînd în partea descriptivă a deciziei la pct.15 pag.38 abz.2 că A.Dubrovschi a

acordat premii personalului de conducere în suma de 81833,17 lei, pe cînd în pct.18.3, pag.41

deja a invocat suma de 86254,02 lei, iar în total suma de 168187,19 lei, deoarece, în acest

sens, instanța nu a admis nici o eroare gravă de fapt, astfel, la pct.15 pag.38 abz.2 instanța a

constatat că pe perioada anilor 2008-2010 A.Dubrovschi de comun acord cu D.Timofti au

achitat ilegal premii personalului de conducere în sumă de 81933,17 lei, suma dată

constituind premiile acordate sie la salariu, iar la pct.18.3, pag.41, instanța a indicat suma de

86254,02 lei, aceasta fiind suma premiilor acordate lui D.Timofti în perioada cînd

A.Dubrovschi era directorul întreprinderii.

30

Nejustificată este și afirmația apărării, precum că prima instanță corect a dedus că

inculpatul A.Dubrovschi a acordat angajaților ajutoare materiale în lipsa cererilor acestora,

contrar obligativitații stipulate în pct.5 b) din Anexa nr.2, pct.11.5 și 11.2 a Contractului

colectiv de muncă, însă această încălcare este una disciplinară, dar nu una de depășire a

atribuțiilor de serviciu în sensul art.328 Cod penal, deoarece în cazul dat chiar dacă și

întreprinderea contribuie la acordarea ajutorului material angajaților, inculpatul urma să se

ghideze de dispozițiile art.1651 Codul muncii, care prescru că angajatorul este în drept să

acorde anual salariaților ajutor material în modul și condițiile prevăzute de Contractul

colectiv de muncă și/sau de actele normative în vigoare (la caz, căsătoria salariatului, nașterea

unui copil sau înfierea unui copil, decesul unei rude de gradul I). Ajutorul material poate fi

acordat salariatului, în baza cererii lui scrise, în orice timp al anului ori adăugat la

indemnizația de concediu (art.117), fapt ce nu putea să nu fie cunoscut de către

A.Dubrovschi, reieșind din fucția pe care o deținea.

Declarativă este și afirmația, precum că instanța de apel nu s-a expus asupra cerinței

procurorului de a fi admisă acțiunea civilă, cu încasarea în mod solidar de la inculpați a

mijloacelor financiare în suma prejudiciului cauzat ÎS „Casa Presei”, pe cînd în procesul

penal o astfel de acțiune civilă nici nu a fost înaintată, deoarece după cum rezultă din

procesul-verbal al ședinței de judecată, reprezentantul părții civile a înaintat acțiune civilă,

solicitînd să fie anexată la materialele cauzei, iar instanța de apel, prin încheiere protocolară,

a explicat că la etapa dată o asemenea cerere nu poate fi înaintată, însă aceasta urmează și

poate fi înaintată pentru a fi examinată în ordinea procedurii civile (f.d.113-114 v.11).

Nu pot fi reținute nici argumentele apărării, precum că instanța de apel contrar

prevederilor art.413 alin.(6) Cod de procedură penală, nu a oferit dreptul apărării la replică,

prin ce a fost încălcat dreptul la apărare, deoarece după cum rezultă din procesul-verbal al

ședinței de judecată (f.d.118 v.11), instanța a întrebat participanții la proces dacă au replici,

de care s-a folosit doar procurorul și inculpatul A.Dubrovschi, ceilalți participanți la proces

nu s-au folosit de acest drept, prin urmare afirmația făcută în aces sens este declarativă.

2) A avocatului P.Muntean în numele inculpatului N.Lungu și inculpat, precum că

instanța de apel a făcut o selectare a probelor din dosar și pripit a tras concluzia privind

constatarea vinovăției inculpatului în faptele penale incriminate, reținînd doar unele declarații

ale părții civile și a martorilor date la urmărirea penală, în baza cărora prima instanță a

pronunțat o soluție de achitare și că instanța nu a apreciat declarațiile inculpatului N.Lungu și

a martorului V.Toma, pe motiv că instanța a rejudecat cauza potrivit modului stabilit pentru

prima instanță și a respectat întru totul dispozițiile prescrise de art.414 alin.(6) și 415 alin.(21)

Cod de procedură penală, precum a apreciat și declarațile inculpatului N.Lungu,

considerîndu-le ca o metodă de apărare aleasă de acesta, deoarece negarea realității evidente

și justificarea acțiunilor sale, nu poate influența convingerea bazată pe probe incontestabile, și

a martorului V.Toma, care au fost apreciate de instanță în coroborare cu restul probelor, ce au

format convingerea acesteia de vinovăție a inculpatului N.Lungu. Mai mult, aceste declarații

a martorului V.Toma nici nu au fost criticate de părți, iar în ședința instanței de apel partea

apărării nu a propus careva probe noi, întru combaterea celor prezentate de apelant, dar

dimpotrivă, a declarat că nu are careva probe suplimentare (f.d.118 v.11).

Nu pot fi reținute nici temeiurile apărării, precum că incorect partea acuzării a invocat

aducerea prejudiciului considerabil intereselor publice, pe cînd întreprinderea a efectuat

transferuri la bugetul de stat 30% din venitul net anual, în corespundere cu Hotărîrea

Guvernului nr.985 din 2002, iar restul surselor financiare au rămas la discreția întreprinderii,

obligație care se executa anual, astfel că de către inculpat nu au fost cauzate careva urmări

grave intereselor publice, deoarece N.Lungu pe perioada cît a deținut funcția de director la

31

întrerpinderea dată, deși a efectuat transferul la bugetul de stat în mărime de 30% din venitul

net anual, faptul dat nu i-a dat dreptul, în lipsa permisiunii Fondatorului, de a acorda premii și

ajutoare materiale conducerii și angajaților întreprinderii în sumă totală de 119987,22 lei,

contrar legilor și actelor normative reținute ca fiind încălcate de către acesta.

Neîntemeiat este și argumentul recurenților, precum că nu au putut lua cunoștință cu

procesul-verbal al ședinței de judecată pînă la data de 20.05.2016, acesta nefiind semnat,

deoarece după cum rezultă din actele cauzei atît inculpatul, cît și partea apărării la 08.04.2016

au înaintat cerere, prin care au solicitat eliberarea copiei de pe înregistrarea audio și a

procesului-verbal, iar odată cu achitarea taxei de stat acestora li s-a înmînat o copie a

înregistrării audio. La data pronunțării hotărîrii motivate din 05.05.2016, în prezența

avocatului P.Munteanu și a altor participanți la proces, a fost citită decizia și înmînată o copie

a acesteia, precum și întocmit procesul-verbal în conformitate cu prevederile art.336 Cod de

procedură penală (f.d.122 v.11), de unde rezultă că partea apărării a putut face cunoștință cu

procesul-verbal. De acest lucru avocatul P.Munteanu a putut beneficia și cînd s-a prezentat în

instanța de apel și i s-a înmînat o copie a opiniei separate, drept de care acesta nu s-a folosit.

Declarative sunt și argumentele invocate de partea apărării, precum că la cauză a fost

încălcat secretul deliberării, că în timpul deliberării în sală a intrat unul din judecătorii

instanței de apel, unde s-a aflat pînă la pronunțarea deciziei de condamnare, deoarece nu au

fost prezentate careva probe în acest sens, și că pronunțarea deciziei motivate a avut loc cu

încălcarea prevederile art.340 Cod de procedură penală, deoarece acestea nu pot constitui

temei de drept, partea constatînd că au fost admise careva abateri din partea magistraților,

urma să sesizeze organele competente în aces sens.

3) A avocatului V.Gafton în numele inculpatului Gh.Iuteș și inculpat, precum că

instanța de apel, contrar prevederilor art.377 alin.(1), (2) și 413 alin.(5) Cod de procedură

penală, nu a stabilit ordinea cuvîntărilor, pentru a oferi părților posibilitatea să-și expună

pozițiile sale referitor la existența sau inexistența în acțiunile inculpaților a elementelor

constitutive ale infracțiunii ce le-a fost incriminată, deoarece potrivit procesului-verbal,

instanța a oferit participaților la proces, inclusiv avocaților V.Gafton, I.Gălcă, P.Munteanu,

Iu.Frunză posibilitatea de a se expune asupra faptelor imputate inculpaților, partea apărării

invocînd că aceștia au acționat în conformitate cu legislația în vigoare, și în acțiunile lor nu

există componența de infracțiune prevăzută de art.328 Cod penal. Tot din procesul-verbal

rezultă că, după cercetarea materialelor cauzei, la întrebarea instanței, doar avocații V.Gafton

și Iu.Frunză au avut careva completări, restul participanților la proces au indicat că probe

suplimentare nu au (f.d.106-118 v.11). Totodată, se menționează că careva obiecții asupra

procesului-verbal, în conformitate cu prevederile art.336 Cod de procedură penală, nu au fost

înaintate.

Neîntemeiată este afirmația, precum că instanța a omis procedura replicii prevăzută de

art.379 și 413 Cod de procedură penală, deoarece, reieșind din procesul-verbal al ședinței de

judecată, aceasta nu a fost omisă, dar atât avocatul, cât și inculpatul nu s-au folosit de dreptul

la replică (f.d.118 v.11).

Nu poate fi reținută nici trimiterea, precum că instanța de apel nu a dat apreciere

declarațiilor martorului A.Ciachir date în instanța de apel, care a declarat că la efectuarea

reviziei nu s-a condus de Regulamentul cu privire la efectuarea reviziilor economico-

financiare aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.253 din 10.03.2013, ci de ordonanța

procurorului, pe motiv că, în cazul dat, la efectuarea reviziei economico-financiară tematică,

revizorul corect s-a condus de ordonanța procurorului, deoarece Regulamentul cu privire la

efectuarea reviziilor economico-financiare este elaborat în conformitate cu prevederile art.7

32

lit.e) din Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și

Corupției nr.1104-XV din 06.06.2002, iar la efectuarea acesteia au participat directorul-

interimar al ÎS Complexul „Casa Presei”, I.Chilari și contabilul-șef V.Țugui, iar faptul că

acest act nu a fost semnat și de a-l doilea revizor, nu dă temei instanței de recurs de a

considera că constatările consemnate în actul de revizie de către A.Ciachir nu sunt obiective,

bazate pe prevederile legislative și normative, pe date și documente expuse clar și precis,

eliminîndu-se orice elemente și descrieri personale, inutile și neconcludente.

Nejustificată este afirmația apărării, precum că este incorectă concluzia instanței că la

materialele cauzei penale nu există obiecții prezentate în scris cu anexarea documentelor

confirmative asupra constatărilor revizorului, fiindcă din momentul ce a intervenit în proces a

prezentat o referință în care și-a expus toate obiecțiile referitor la încălcările admise de către

revizori la efectuarea reviziei, și anume că în cadrul efectuării reviziei nu au fost prezentate

dispozițiile semnate de către Viceministru de stat, E.Bănăruc nr.1917-808 din 02.08.2010 și

nr.1917-1077 din 28.10.2010, deoarece odată ce a intervenit în proces în calitate de apărător a

inculpatului Gh.Iuteș, partea apărării nu a obiectat asupra constatărilor revizorului, dar și-a

expus opinia abia în dezbateri, iar dispozițiile la care se face trimitere mai sus nu au fost luate

în calcul, pe motiv că în cadrul reviziei au fost luate în calcul doar acele ordine și dispoziții

care au fost emise nejustificat (f.d.25-35 v.9).

Argumentele apărării, precum că incorect instanța a constatat că Gh.Iuteș nu a

prezentat obiecții în termen de 5 zile din data semnării actului de revizie, pe când acesta nici

nu i-a fost prezentat pentru semnare, nu pot fi invocate la etapa actuală, deoarece în urma

finisării urmăririi penale, atît inculpatul, cît și apărătorul său, C.Filat, fiindu-le aduse la

cunoștință materialele urmăririi penale, nu au formulat la acea etapă careva obiecții asupra

reviziei economico-financiare, contrar prevederilor art.251 alin.(4) Cod de procedură penală,

potrivit cărora, temeiurile în cauză, urmau a fi invocate în cursul efectuării acțiunii - cînd

partea este prezentă, sau la terminarea urmăririi penale - cînd partea i-a cunoștință de

materialele dosarului, sau în instanța de judecată - cînd partea a fost absentă la efectuarea

acțiunii procesuale, precum și în cazul în care proba este prezentată nemijlocit în instanță.

Conform materialelor cauzei, inculpatul, fiind asistat pe parcursul procesului penal de avocat,

nu a înaintat careva cereri la etapa corespunzătoare.

Neîntemeiate sînt argumentele apărării, precum că actul de revizie nu poate fi admis ca

probă pertinentă, obiectivă, utilă și admisibilă, pe motiv că în acest act nu sunt precizate

concret și exact încălcările fiecărei persoane în parte, care a exercitat funcția de director al ÎS

„Casa Presei”, deoarece din actul dat rezultă cert că Gh.Iuteș pe perioada activității sale

13.04.2010-31.12.2010 a acordat ajutoare materiale personalului de conducere și angajaților

întreprinderii, contrar prevederilor legale în sumă de 481132,96 lei și premii fără acordul

Fondatorului în mărime totală de 33612,88 lei, dintre care și-a alocat sie suma de 12837 lei,

iar contabilului-șef, D.Timofti suma de 20775,8 lei, fapt ce rezultă din listele de plată privind

destinația sumelor achitate (f.d.215, v.1), de unde reiesă că suma prejudiciului cauzat

incriminat inculpatului Gh.Iuteș în mărime de 514745,8 lei, este dimpotrivă una concretă,

fiind confirmată prin probele materiale ale cauzei.

Nejustificată este și afirmația, precum că în Contractul colectiv de muncă nu este

specificat că ajutorul material se acordă cu condiția depunerii unei cereri în scris, așa că

eronat au fost interpretate prevederile pct.11.2 și 11.5 al Contractului, deoarece în cazul dat

Codul muncii reglementează totalitatea raporturilor individuale și colective de muncă,

33

controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă, jurisdicția muncii,

precum și alte raporturi legate nemijlocit de raporturile de muncă, iar norma prevăzută de

art.1651 Codul muncii, prescrie că angajatorul este în drept să acorde anual salariaților ajutor

material în modul și condițiile prevăzute de Contractul colectiv de muncă și/sau de actele

normative în vigoare. Ajutorul material poate fi acordat salariatului, în baza cererii lui scrise,

în orice timp al anului ori adăugat la indemnizația de concediu (art.117).

Declarativă este și trimiterea, precum că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că, la

caz, lipsește fișa de post a inculpatului Gh.Iuteș, astfel nu a putut fi stabilită limita drepturilor

și atribuțiilor persoanei publice și dacă a depășit dînsul limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate, deoarece la f.d.96-100 v.1 este anexat contractual încheiat între Fondator și

Administratorul întreprinderii Gh.Iuteș, din care și rezultă atribuțiile funcției pe care o

exercita, cât și angajamentele acestuia.

Referitor la trimiterea recurenților la faptul că în decizia instanței de apel prenumele

inculpatului Lungu este indicat incorect, Colegiul penal menționează că această eroare poate

fi corectată de către instanță în corespundere cu prevederile art.249 Cod de procedură penală,

și nu constituie temei de casare a unei hotărîri legale și întemeiate.

4) A avocatului I.Gîlcă în numele inculpatei D.Timofti și inculpată, precum că instanța

recunoscînd-o vinovată de comiterea faptei pentru care a fost învinuită, nu a constatat

acțiunile de complicitate a inculpatei.

Referitor la existența complicității reținută de instanța de apel în sarcina inculpatei la

infracțiunea de depășire a atribuțiilor de serviciu, Colegiul penal reține următoarele:

Conform art.42 alin.(5) Cod penal, complice este persoana care a contribuit la

săvîrșirea infracțiunii prin sfaturi, indicații, prestare de informații, acordare de mijloace sau

instrumente ori înlăturare de obstacole, precum și persoana care a promis dinainte că îl va

favoriza pe infractor, va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvîrșire a infracțiunii, urmele

acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală ori persoana care a promis din timp că va

procura sau va vinde atare obiecte.

Deci, complicitatea este o formă a participației penale ce constă în activitatea

persoanei care, cu intenție, înlesnește sau ajută în orice mod la săvîrșirea unei fapte prevăzute

de legea penală sau care, înainte ori în timpul săvîrșirii faptei, promite ca va tăinui bunurile

provenite din aceasta sau că-l va favoriza pe făptuitor, chiar dacă ulterior nu–și onorează

promisiunea. Ceea ce caracterizează complicitatea, în raport cu celelalte forme ale

participației penale, este caracterul său de contribuție indirectă la săvârșirea infracțiunii.

În timpul în care autorul efectuează acte de executare și realizează în mod mijlocit

materialitatea faptei, complicele efectuează acte de sprijinire a activității autorului. Așadar,

complicele nu realizează fapta în mod nemijlocit, ci sprijină (înlesnește, ajută), realizarea

acesteia de către autor.

Uneori complicele poate contribui chiar la efectuarea actelor de executare, dar această

contribuție nu are ea însăși caracterul unui act de executare, fiindcă complicele nu are

calitatea de a efectua acte cu caracter de executare în cazul faptei săvârșite, contribuția sa

rămâne, deci, activitate de sprijinire (este cazul infracțiunilor proprii, la care nu poate fi autor

decît o persoană care are o anumită calitate, numai aceste persoane pot efectua acte de

executare, cei care nu au această calitate nu fac decît să-i ajute.

Mai mult, pentru existența complicității nu este necesară o înțelegere prealabilă sau

concomitentă, între autor și complice. Sub aspect subiectiv ce se cere ca respectivul complice

34

să fie cunoscut cu ceea ce urmărește autorul și să fie voit să-l ajute, dorind sau acceptînd

rezultatul infracțiunii la a crei săvîrșire a contirbuit (favorizat).

În speța discutată, s-a stabilit cu certitudine că inculpata D.Timofti de comun acord cu

toți foștii directori ai întrepinderii, prin promiterea dinainte că îi va favoriza, a îndeplinit

ordine vădit ilegale emise de către ultimii, privind acordarea ajutoarelor materiale și

premiilor conducerii și angajaților întreprinderii, în urma cărora a emis dispoziții de plată,

astfel a contribuit la săvîrșirea faptei de către directorii A.Duborvschi, N.Lungu și Gh.Iuteș.

Pe motivul dat se va respinge și afirmația recurenților, precum că instanța nu a motivat

rolul inculpatei la săvîrșirea infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu a lui

A.Duborvschi, N.Lungu și Gh.Iuteș, de rînd ce instanța corect a constatat că rolul acesteia a

fost de complice, fiindcă acțiunile sale au creat condițiile necesare, care au dat autorului

posibilitatea de a săvîrși infracțiunea.

Asupra argumentului, precum că actul de revizie nu poate constitui mijloc de probă,

urmând a fi exclus potrivit art.93 Cod de procedură penală, fiindcă ca probă poate servi doar

raportul de expertiză și constatarea tehnico-științifică, Colegiul penal reține că, pe lîngă actele

enumerate de avocat, pot servi ca mijloc de probă și alte documente dacă ele au fost dobîndite

de organul de urmărire penală sau de altă parte în proces, cu respectarea prevederilor

normelor procesual penale. La caz, efectuarea reviziei documentar tematice a fost dispusă de

organul de urmărire penală în temeiul art.57 alin.(2) pct.8) Cod de procedură penală, în

scopul acumulării probelor și constatarea circumstanțelor ce puteau avea importanță

probatorie pentru cauza penală.

În continuare, cu referire la pretinsa încălcare a pct.10) alin.(1) art.427 Cod de

procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept

atunci când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, instanța de recurs

menționează următoarele.

Potrivit dispozițiilor art.7, 75 Cod penal, prin criterii generale de individualizare a

pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă

instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a

principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul

și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Pedeapsa aplicată infractorului trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată,

capabilă să restabilească echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei

penale, potrivit art.61 Cod penal, în strictă conformitate cu dispozițiile părții generale a

Codului penal și stabilirea pedepsei în limitele fixate în partea specială.

Pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor

lui proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea

echității sociale, adică a drepturilor intereselor victimei, statului și întregii societăți,

perturbate prin infracțiune, și când este capabilă să contribuie la realizarea altor scopuri ale

pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșiri de noi infracțiuni

atât de condamnat, cât și de alte persoane.

Categoria și termenul (limita) de pedeapsă ce urmează a fi stabilit este în dependență

de circumstanțele atenuante și agravante, prevăzute de art.76-77 Cod penal.

Termenul pedepsei, în afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având în

vedere persoana celui vinovat, iar limitele termenelor de pedeapsă, prevăzute în partea

specială, sânt determinate de încadrarea juridică a faptei și reflectă gravitatea infracțiunii

35

săvârșite, care constă în modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de

împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce.

Aceste criterii generale și speciale privind individualizarea pedepsei, s-au valorificat

anume în această ordine, deoarece instanța de apel, reținând toate circumstanțele cauzei, și

anume că infracțiunea de care a fost recunoscută vinovată D.Timofti, face parte din categoria

celor grave, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de la 6 la 10 ani, caracteristica ei

pozitivă, că anterior nu a fost trasă la răspundere penală, a ajuns la concluzia că acesteia

urmează a-i fi stabilită pedeapsa minima de 6 ani închisoare prevăzută de sancțiunea normei

penale incriminate, aceasta fiind una aptă să conducă la realizarea scopurilor sancțiunii,

contribuind la corijarea și reeducarea inculpatei, la formarea unei atitudini pozitive a acesteia

față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale.

Cît privește temeiul invocat de recurent privind stabilirea unei pedepse cu aplicarea

art.79 Cod penal, nu poate servi drept motiv de casare a hotărîrii judecătorești.

În acest aspect, Colegiul penal reține că art.79 Cod penal, permite stabilirea pedepsei

sub limita minimă prevăzută de norma penală în baza căreia este încadrată infracțiunea,

luîndu-se în considerație circumstanțele excepționale ale cauzei, legate de scopul și motivele

faptei, de rolul vinovatului în săvîrșirea infracțiunii, de persoana și comportarea acestuia în

timpul și după săvîrșirea infracțiunii.

Din sensul acestei norme penale, se înțelege că trebuie să existe ori în împrejurările în

care s-a derulat fapta infracțională, ori în datele privind persoana infractorului, circumstanțe,

împrejurări, particularități, situații sau stări de lucruri, care constituie excepție de la starea

obișnuită a lor, ori a persoanei inculpatului.

Prin urmare, reieșind din actele cauzei, Colegiul penal atestă că instanța de apel nu a

stabilit și nu reținut careva circumstanțe excepționale în seama inculpatei ce ar fi permis

aplicarea unei pedepse sub limita minimă prevăzută de sancțiunea normei penale de care a

fost recunoscută vinovată ce ar justifica aplicarea dispozițiilor art.79 Cod penal, iar

circumstanțele invocate în recurs, fac parte din categoria celor atenuante, care au fost reținute

la stabilirea pedepsei de către instanța de apel, astfel că, pedeapsa aplicată inculpatei se

încadrează în limita sancțiunii prevăzute de norma penală de care a fost recunoscută vinovată.

Referitor la restul argumentelor părții apărării, invocate la pct.8 al prezentei decizii,

care țin de starea de fapt, precum că incorect au fost apreciate probele administrate în

cauză, Colegiul penal le va respinge ca fiind inadmisibile, de vreme ce în cursul judecării

cauzei au fost administrate suficiente probe care confirmă cu cetitudine vinovăția

inculpatei în comiterea infracțiunii incriminate.

Mai mul, Colegiul conchide că, instanța de apel în hotărârea adoptată a realizat o justă

interpretare și aplicare a reglementărilor incidente, decizia adoptată fiind legală, întemeiată și

riguros argumentată, faptelor comise de inculpați li s-a dat o încadrare juridică corectă,

motivarea soluției fiind bazată pe probele administrate în cadrul procesului penal, pedeapsa

fiind stabilită de instanță argumentat, luându-se în considerare prevederile legale ce

reglementează acest aspect, deoarece instanța de apel, respectînd prevederile art.414 alin.(21)

Cod de procedură penală, a examinat cauza penală fără careva abateri de la normele materiale

și procedurale, corect apreciind circumstanțele de fapt și de drept sub toate aspectele,

argumentîndu-și hotărîrea, care cuprinde motivele ce au stat la baza soluției adoptate,

concluzie ce este susținută și de instanța de recurs.

Decizia instanței de apel cuprinde fondul apelului și temeiurile de fapt și de drept

care au dus la admiterea apelului procurorului, precum și motivele adoptării soluției, ceea

ce se încadrează în prevederile art.417 Cod de procedură penală.

Dezacordul autorilor recursurilor cu aprecierea acestora de către instanța de apel,

36

nu se încadrează în temeiurile de recurs, prevăzute de art.427 Cod de procedură penală.

Potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecînd recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate.

Prin urmare, reieșind din circumstanțele indicate, Colegiul penal conchide că nu există

temei legal pentru admiterea recursurilor ordinare declarate de către avocatul I.Gîlcă în

numele inculpatei D.Timofti și inculpată, de avocatul P.Munteanu în numele inculpatului

N.Lungu și inculpat, de avocatul V.Gafton în numele inculpatului Gh.Iuteș și inculpat, de

avocatul Iu.Frunză în numele inculpatului A.Dubrovschi, care urmează a fi respinse ca

inadmisibile, cu menținerea hotărîrii contestate.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibile, recursurile ordinare declarate de avocatul Gîlcă Ilie în

numele inculpatei Timofti Dina și inculpata, avocatul Munteanu Petru în numele inculpatului

Lungu Nicolae și inculpat, avocatul Gafton Vasile în numele inculpatului Iuteș Gheorghe și

inculpat, avocatul Frunză Iurie în numele inculpatului Dubrovschi Anatolie, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 07 aprilie 2016, în cauza penală în

privința lui Timofti Dina, Lungu Nicolae, Iuteș Gheorghe și Dubrovschi Anatolie, cu

menținerea hotărârii atacate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 04 ianuarie 2017.

Președinte Nicolae Gordilă

Judecători Elena Covalenco

Iurie Diaconu

Liliana Catan

Ion Guzun

37