1ra-476/2016 — Art. 327 alin.1, art. 332 alin.1, art. 309.1 alin. 3, lit.c, e; art. 349 alin.2 lit.d; art. 328 alin.2, lit.c

Prin sentința judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 septembrie 2012 Proca Eduard și Purci Andrian au fost condamnați în baza art. 349 alin. (1) Cod penal, fapta fiind recalificată de la art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal, la amendă în mărime de 750 (șapte sute cincizeci) u.c. fiecare. Prin aceeași sentință: - Proca Eduard a fost achitat de sub învinuirea în baza art. art. 327 alin. (1); 3091 alin. (3) lit. c) și e) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. - Zubcu Vladislav a fost achitat de sub învinuirea în baza art. 327 alin. (1), din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. - Ipati Alexandru a fost achitat de sub învinuirea în baza art. art. 327 alin. (1); 328 alin. (2) lit. c); 3091 alin. (3) lit. a), c) și e) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. - Purci Andrian a fost achitat de sub învinuirea în baza art. art. 327 alin. (1); 328 alin. (2) lit. c); 3091 alin. (3) lit. c) și e) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. La fel, procesul penal de învinuirea lui Purci Andrian, Ipati Alexandru, Proca Eduard și Zubcu Vladislav în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal a fost încetat din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Morari Anatolie, a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin aceeași sentință, s-a dispus achitarea lui Cotruța Mihail de sub învinuirea în baza art. art. 327 alin. (1); 328 alin. (2) lit. c); 3091 alin. (3) lit. c) și e) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, iar pe episodul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, a fost încetat din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală, însă în privința acestuia hotărîrile nu se contestă și Colegiul penal nu se va expune.

Pentru a pronunța sentința, în fapt, instanța de fond a stabilit că, la 01 februarie 2008, inculpatul Proca Eduard, exercitînd în baza ordinului MAI din 22 iulie 2005 funcția de inspector al biroului poliției criminale al CPr Criuleni, împreună cu inculpatul Zubcu Vladislav, care în baza ordinului MAI din 05 octombrie 2007 exercita funcția de inspector al biroului poliției criminale al CPr Criuleni și inculpatul Cotruța Mihail care în baza ordinului MAI din 30 noiembrie 2007 exercita funcția de inspector al biroului poliției criminale a grupei poliției criminale a sectorului de poliție nr. 4 Mașcăuți a CPr Criuleni, fiind astfel, conform art.123 alin. (1) Cod penal persoane cu funcții de răspundere, investiți cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, folosindu-se de atribuția stipulată în art. 12 pct. 9) al Legii „Cu privire la poliție” (red. 1990), 2 conform căruia „Poliția este obligată: să curme contravențiile administrative...”, acționînd împreună și de comun acord, în interes personal, în scopul voalării incompetenței sale profesionale, manifestate în neputința de a stabili în cadrul cercetării cazului de evadare din Izolatorul detenției preventive a Comisariatului de poliție a raionului Criuleni a trei arestați penal Guzun Dorel, Daraban Vasile, Daraban Verginel, pentru a obține date despre locul aflării acestora de la Guzun Ivan Vasile, Guzun Vladimir Ilie și Pîntea Rodica Ion, inculpatul Proca Eduard a întocmit o explicație falsă din numele cet. Mardari Violeta Ion, a.n.15.11.1980, precum că ultima a fost martor la comiterea contravenției administrative de către cet. Pîntea Rodica, inculpatul Zubcu Vladislav a întocmit o explicație falsă din numele cet. Mardari Alexei Petru, a.n. 19.05.1984, precum că ultimul a fost martor la comiterea contravenției administrative de către cet. Guzun Vladimir, iar inculpatul Cotruța Mihail a întocmit o explicație falsă din numele cet.Mardari Alexei Petru, a.n. 19.05.1984, precum că ultimul a fost martor la comiterea contravenției administrative de către cet.Guzun Ivan. La data de 21 februarie 2008, inculpatul Proca Eduard, exercitînd în baza ordinului MAI din 22 iulie 2005 funcția de inspector al biroului poliției criminale al CPr Criuleni, inculpatul Purci Andrian, care în baza ordinului MAI din 20 iulie 2005 exercita funcția de inspector superior a grupei poliției criminale a sectorului de poliție nr.5 Boșcana a CPr Criuleni, inculpatul Cotruța Mihail, care în baza ordinului MAI din 30 noiembrie 2007 exercita funcția de inspector al biroului poliției criminale a grupei poliției criminale a sectorului de poliție nr. 4 Mașcăuți a CPr Criuleni, și fiind astfel, conform art.123 alin.(1) Cod penal, persoane cu funcție de răspundere, investiți cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, folosindu-se de atribuția stipulată în art.12 pct.9) al Legii „Cu privire la poliție” (red. 1990), conform căruia „Poliția este obligată: să curme contravențiile administrative... ”, acționînd împreună și de comun acord în interes personal, în scopul voalării incompetenței sale profesionale, manifestate prin neputința de a stabili infractorii implicați în comiterea infracțiunilor înregistrate pe teritoriul raionului Criuleni și pentru a obține date despre aceștia de la cet. Morari Anatolie Ion, locuitor al satului Boșcana raionul Criuleni, aflîndu-se în sediul Comisariatul de poliție raionului Criuleni, inculpatul Proca Eduard a întocmit explicație falsă din numele cet. Nicolaev Alexandru Alexei, a.n. 15.07.1984, precum că acesta a fost martor la comiterea contravenției administrative (huliganism nu prea grav) de către cet. Morari Anatolie, și care, conform raportului de expertiză criminalistică grafoscopică nr.2652, 2653, 2654, a fost semnată de către inculpatul Cotruța Mihail, explicație falsă din numele cet. Sclifos Andrei Ion, a.n. 01.08.1981, precum că acesta a fost martor la comiterea contravenției administrative (huliganism nu prea grav) de către cet. Morari Anatolie, iar inculpatul Purci Andrian a întocmit explicații false din numele cet. Bogdan Ana Petru, a.n. 1978 și cet. Prodan Ion Ion, a.n. 1975, precum că aceștia au fost martori la comiterea contravenției administrative (huliganism nu prea grav) 3 de către cet. Morari Anatolie, executînd, conform raportului de expertiză criminalistică grafoscopică nr.2652, 2653, 2654, din numele acestora semnături, iar inculpatul Cotruța Mihail a întocmit explicație falsă din numele cet. Lupașcu Vasile Andrei, a.n.23.07.1980, precum că acesta a fost martor la comiterea contravenției administrative (huliganism nu prea grav) de către cet. Morari Anatolie, executînd, conform raportului de expertiză criminalistică grafoscopică nr.2652, 2653, 2654, din numele acestuia semnătura, executînd și o altă semnătură din numele cet.Nicolaev Alexandru în explicația falsă a ultimului, întocmită de inculpatul Proca Eduard. La 16 martie 2008, aproximativ la ora 15:20, inculpatul Proca Eduard, exercitînd în baza ordinului MAI din 22 iulie 2005 funcția de inspector al biroului poliției criminale al CPr Criuleni, și inculpatul Purci Andrian, exercitînd în baza ordinului MAI din 20 iulie 2005 funcția de inspector superior a grupei poliției criminale a sectorului de poliție nr. 5 Boșcana a CPr Criuleni, și fiind astfel ambii, conform art.123 alin.(1) Cod penal, persoane cu funcție de răspundere, investiți cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, aflîndu-se în incinta Comisariatului de Poliție raionului Criuleni în biroul nr.9 al secției poliției criminale, intenționat și împreună, în timpul efectuării de către procurorul în Procuratura raionului Criuleni, Moțpan Ion a acțiunii procesuale penale de ridicare a bunurilor în cadrul urmăririi penale în cauza penală nr.2008218004, urmărind scopul sistării acțiunii procesuale, în mod violent l-au îmbrîncit jos pe procurorul Moțpan Ion și zmulgîndu-i din mîini aparatul de fotografiat și geanta cu obiectele supuse ridicării, au fugit în curtea Comisariatului de poliție raionului Criuleni, unde sărind gardul au plecat într-o direcție necunoscută. 2.1. Acțiunile inculpaților E. Proca și A. Purci săvîrșite împotriva procurorului I. Moțpan, organul de urmărire penală le-a calificat ca infracțiunea prevăzută de art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal - adică acțiunile manifestate în vătămarea integrității corporale a persoanei cu funcție de răspundere în scopul sistării activității de serviciu, însoțite de urmări grave, exprimate prin lezarea imaginii Procuraturii ca instituție independentă în cadrul autorității judecătorești, care reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor și cauzarea prejudiciului moral procurorului Ion Moțpan. Instanța de fond însă, a constatat că în ședința de judecată nu a fost probată provocarea cărorva urmări grave procurorului I. Moțpan de către inculpați. 2.2. De către organul de urmărire penală inculpații au mai fost puși sub învinuire în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, pentru faptul că la data de 01.02.2008 E. Proca, V. Zubcu și M.Cotruța împreună au întocmit trei rapoarte false adresate comisarului CPr Criuleni, precum că de ei la 01 februarie 2008 au fost constatate faptele comiterii de către cet. Guzun Ivan, Guzun Vladimir și Pîntea Rodica a contravențiilor administrative prevăzute de art. 164 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985) (huliganismul nu prea grav), 4 după care, inculpatul V. Zubcu a completat procesul-verbal cu privire la contravenția administrativă nr. 0062367, introducînd în el date false, privind comiterea de către Guzun Vladimir a contravenției de huliganism nu prea grav, iar inculpatul M. Cotruța, conform raportului de expertiză criminalistică grafoscopică în comisie nr.1235-1236, 1326-1327 din numele inspectorului de sector Golban Ghenadie a completat procesele-verbale cu privire la contravenții administrative nr.0062355, nr.0062356 în privința cet. Guzun Ivan și cet. Pîntea Rodica, introducînd în ele date false, privind comiterea de către persoanele nominalizate a contravenției de huliganism nu prea grav. La 21.02.2008 E. Proca, A. Purci și A. Ipati împreună au întocmit trei rapoarte cu date false adresate comisarului CPr Criuleni, precum că de ei la data de 21 februarie 2008 a fost constatat faptul comiterii de către cet. Morari Anatolie a contravenției administrative prevăzute de art. 164 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985) (huliganismul nu prea grav). Organul de urmărire penală a mai învinuit inculpații în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, în faptul că: La 01.02.2008 inculpații M. Cotruța, E. Proca, V. Zubcu în cadrul cercetării cazului de evadare din Izolatorul Detenției Preventive a Comisariatului de Poliție a raionului Criuleni a trei arestați penal Guzun Dorel, Daraban Vasile, Daraban Verginei, cunoscînd faptul că Guzun Ivan Vasile și Guzun Vladimir Ilie sunt rudele lui Guzun Dorel, iar Pîntea Rodica Ion este prietena ultimului și că ei ar putea cunoaște careva date despre locul aflării lui Guzun Dorel, folosindu-se de atribuția stipulată în art. 12 pct. 9) al Legii „Cu privire la poliție” (red. 1990) conform căruia „Poliția este obligată: să curme contravențiile administrative... ”, acționînd împreună, în interes personal, în scopul voalării incompetenței sale profesionale, manifestate în neputința stabilirii locului aflării a persoanelor evadate și în scopul obținerii de la Judecătoria Criuleni a unei decizii privind aplicarea sancțiunii administrative sub formă de arest în privința cet. Guzun Ivan, Pîntea Rodica și Guzun Vladimir, neavînd careva temei legal, au întocmit trei rapoarte false adresate comisarului CPr Criuleni precum că de ei la 01 februarie 2008 au fost constatate faptele comiterii de către cet. Guzun Ivan, Pîntea Rodica, Guzun Vladimir a contravențiilor administrative prevăzute de art. 164 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985) (huliganismul nu prea grav), după care inculpatul M.Cotruța din numele inspectorului de sector Golban Ghenadie a completat procesele-verbale cu privire la contravenții administrative nr.0062355, nr.0062356 în privința cet.Guzun Ivan, cet. Pîntea Rodica, introducînd în ele date vădit false, privind comiterea de către persoanele nominalizate a contravenției de huliganism nu prea grav, iar inculpatul V. Zubcu a completat procesul-verbal cu privire la contravenția administrativă nr.0062367, introducînd în el date vădit false, privind comiterea de către Guzun Vladimir a contravenției de huliganism nu prea grav; 5 La 21 februarie 2008 Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purci Andrian, Ipati Alexandru împreună și de comun acord, în interes personal, în scopul voalării incompetenței sale profesionale, manifestate în neputința de a stabili infractorii implicați în comiterea infracțiunilor înregistrate pe teritoriul raionul Criuleni și pentru a obține date despre aceștia de la cet. Morari Anatolie Ion locuitor al satului Boșcana raionul Criuleni, care de ei a fost adus în Comisariatul de Poliție raionul Criuleni, neavînd careva temei legal, au întocmit trei rapoarte cu date vădit false adresate comisarului CPr Criuleni precum că de ei la 21 februarie 2008 a fost constatat faptul comiterii de către cet. Morari Anatolie a contravenției administrative prevăzute de art. 164 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985) (huliganismul nu prea grav); La 22 februarie 2008 aproximativ la orele 17:00 și pînă la data de 24 februarie 2008 ora 16:30 Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purci Andrian, acționînd împreună, folosindu-se de atribuția stipulată în art. 12 pct. 6) al Legii „Cu privire la poliție” (red. 1990), conform căruia „Poliția este obligată: să ia măsuri de investigare operativă și alte măsuri necesare, prevăzute de legislație, pentru stabilirea, prevenirea, curmarea infracțiunilor, pentru identificarea și punerea sub urmărire a persoanelor care le-au săvîrșit și a persoanelor ce se ascund de organele de urmărire penală și judecătorești, se sustrag de la executarea pedepsei penale, precum și a persoanelor date dispărute sau a altor persoane, în cazurile prevăzute de legislație” în interes personal, în scopul voalării incompetenței sale profesionale, manifestate în neputința de a stabili infractorii implicați în comiterea infracțiunilor înregistrate pe teritoriul raionului Criuleni și pentru a obține date despre aceștia de la cet. Morari Anatolie Ion, locuitor al satului Boșcana raionul Criuleni, care de ei a fost adus în Comisariatul de Poliție al raionului Criuleni, neavînd careva temei legal, l-au deținut, privîndu-l de libertate, pe cet.Morari Anatolie în biroul 10 al Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni. Organul de urmărire penală a mai învinuit inculpații M. Cotruța, A. Ipati și A. Purci în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, în faptul că: La 02 februarie 2008 - 06 februarie 2008 în incinta biroului 10 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, M. Cotruța, A. Ipati și A. Purci, fiind persoane cu funcție de răspundere, acționînd împreună și de comun acord contrar prevederilor art.4 alin. (1) Legea nr. 416 din 18.12.1990 “Cu privire la poliție”, conform cărora „Poliția în activitatea sa mizează pe respectarea personalității cetățenilor, costituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime”, în scopul obținerii cărorva date de la Pîntea Rodica - arestată administrativ, despre locul aflării prietenului ei Guzun Dorel care a evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive a CPr Criuleni, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege i-au provocat cet. Pîntea Rodica în mod intenționat dureri puternice fizice și psihice, prin electrocutarea ei cu un aparat, însoțite de înjurături în adresa victimei, prin ce 6 inculpații, fiind persoane cu funcție de răspundere au comis acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice prin prejudicierea imaginei poliției ca organ de drept și intereselor cet. Pîntea Rodica însoțite de tortură sau acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate. Inculpații M. Cotruța, A. Ipati, E. Proca și A. Purci au mai fost învinuiți de organul de urmărire penală în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) și e) Cod penal, în faptul că: La 03 februarie 2008 aproximativ la orele 17:30, M. Cotruța, E. Proca, A. Purci, fiind persoane cu funcție de răspundere, în incinta biroului nr. 10 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, încălcînd flagrant prevederile art. 24 a Constituției Republicii Moldova conform cărora „(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică și psihică; (2) Nimeni nu va fi supus la torturi, la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante”, prevederile art. 3 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale din 04.11.1950 ratificate prin Hotărîrea Parlamentului nr.1298-XIII din 24.07.1997, conform cărora: „Nimeni nu poate fi supus torturii și nici la pedepse sau tratamente inumane sau degradante”, urmărind scopul de a obține de la cet. Guzun Ivan - arestat administrativ, informații privitor la locul aflării cet. Guzun Dorel evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive a CPr Criuleni, i-au legat mîinile la spate, înfășurînd la degetele mari a ambelor mîini două fire de la un aparat, apoi l-au electrocutat cu acest aparat pe Guzun Ivan și i-au aplicat multiple lovituri cu mîinile peste cap și corp, provocînd astfel, în mod intenționat cetățeanului Guzun Ivan dureri puternice, fizice și psihice; La 03 februarie 2008 aproximativ la orele 10:00 în incinta biroului nr.10 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, M. Cotruța și A. Purci, fiind persoane cu funcție de răspundere, încălcînd flagrant prevederile art. 24 a Constituției Republicii Moldova conform cărora „(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică și psihică; (2) Nimeni nu va fi supus la torturi, la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante”, prevederile art. 3 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale din 04.11.1950 ratificate prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1298- XIII din 24.07.1997, conform cărora: Nimeni nu poate fi supus torturii și nici la pedepse sau tratamente inumane sau degradante”, urmărind scopul de a obține de la cet. Guzun Vladimir - arestat administrativ informații privitor la locul aflării cet. Guzun Dorel evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive al CPr Criuleni, i- au legat mîinile la spate cu o curea, înfășurînd la degetele mari a ambelor mîini două fire de la un aparat și i-au pus în cap o mască antigaz, apoi l-au electrocutat cu acest aparat pe Guzun Vladimir și i-au aplicat cu o sticlă din masă plastică de 1,5 l. plină cu apă, multiple lovituri peste cap, provocînd astfel, în mod intenționat cetățeanului Guzun Vladimir dureri puternice, fizice și psihice; 7 La 04 februarie 2008 aproximativ la orele 01:00, în incinta biroului 10 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purci Andrian, fiind persoane cu funcție de răspundere, acționînd împreună, urmărind scopul de a obține de la cet. Guzun Ivan - arestat administrativ, informații privitor la locul aflării cet. Guzun Dorel evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive al CPr Criuleni, i-au legat mîinile la spate, înfășurînd la degetele mari a ambelor mîini două fire de la un aparat, apoi l-au electrocutat cu acest aparat pe Guzun Ivan și i-au aplicat multiple lovituri cu mîinile peste cap și corp, provocînd astfel, în mod intenționat cetățeanului Guzun Ivan dureri puternice, fizice și psihice; La 04 februarie 2008 aproximativ la orele 13:00 în incinta biroului nr. 11 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, Cotruța Mihail, Purci Andrian, Ipati Alexandru, fiind persoane cu funcție de răspundere, acționînd împreună, urmărind scopul de a obține de la cet. Guzun Vladimir - arestat administrativ, informații privitor la locul aflării cet. Guzun Dorel evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive a CPr Criuleni, i-au legat mîinile la spate cu o curea, înfășurînd la degetele mari a ambelor mîini două fire de la un aparat și i-au pus în cap o mască antigaz, apoi l-au electrocutat cu acest aparat pe Guzun Vladimir și i-au aplicat cu o sticlă din masă plastică de 1,5 l plină cu apă și cu mîinile, multiple lovituri peste cap și corp, provocînd astfel, în mod intenționat cet. Guzun Vladimir dureri puternice, fizice și psihice; La 05 februarie 2008 în a două jumătate a zilei, în incinta biroului nr. 11 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, Purci Andrian, Ipati Alexandru, Proca Eduard, fiind persoane cu funcție de răspundere, acționînd împreună, urmărind scopul de a obține de la cet. Guzun Vladimir - arestat administrativ, informații privitor la locul aflării cet. Guzun Dorel, evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive a CPr Criuleni, i-au aplicat cu o sticlă din masă plastică de 1,5 l plină cu apă și cu mîinile, multiple lovituri peste cap și corp, provocînd astfel, în mod intenționat cet. Guzun Vladimir dureri puternice, fizice și psihice; În perioada 22 februarie 2008 - 07 martie 2008 și la data de 15 martie 2008 în incinta biroului nr.10 al Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purci Andrian, fiind persoane cu funcție de răspundere, încălcînd flagrant prevederile art. 24 a Constituției Republicii Moldova conform cărora „(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică și psihică; (2) Nimeni nu va fi supus la torturi, la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante”, prevederile art. 3 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale din 04.11.1950 ratificate prin Hotărîrea Parlamentului nr.1298-XIII din 24.07.1997, conform cărora: „Nimeni nu poate fi supus torturii și nici la pedepse sau tratamente inumane sau degradante ”, acționînd împreună, urmărind scopul de a obține de la cet. Morari Anatolie- deținut ilegal în incinta Comisariatului de poliție Criuleni și ulterior arestat pe 8 cauza penală nr. 2008210017, informații și mărturisiri privitor la comiterea împreună cu alte persoane a unui șir de infracțiuni pe teritoriul raionului Criuleni și recunoașterea vinovăției în săvîrșirea acestor infracțiuni, l-au electrocutat cu un aparat, l-au lovit de cîteva ori cu o țeavă metalică în regiunea capului, i-au aplicat multiple lovituri în diferite părți ale corpului și de cîteva ori i-au aplicat multiple lovituri simultane cu palme peste ambele urechi, provocînd astfel, în mod intenționat cet. A. Morari dureri puternice, fizice și psihice; La 30 martie 2010 aproximativ între orele 06.00-09.00, A. Ipati, fiind persoană cu funcție de răspundere, avînd scopul obținerii ilegale a informațiilor vizînd descoperirea infracțiunii de sustragere a bunurilor din magazinul ÎI ’’Pavlov Gheorghe”, aflîndu-se în incinta birolului sectorului de poliție din s. Mașcauți, r-nul Criuleni, i-a aplicat intenționat multiple lovituri cu o mapă peste cap și corp minorului I. Druță, provocîndu-i dureri, suferințe fizice și psihice puternice prin ce a comis infracțiunea prezăzută de art.3091 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Nefiind de acord cu sentința nominalizată au declarat apeluri procurorul și partea vătămată Morari Anatolie. 3.1. Procurorul în apelul declarat a solicitat casarea sentinței în latura recalificării acțiunilor inculpaților și achitării lor, ca fiind ilegală și neîntemeiată. La fel, a solicitat rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie: - reîncadrate acțiunile inculpaților învinuiți în baza art. 327 alin. (2) lit. a) Cod penal, în art. 327 alin. (1) Cod penal, recalificate acțiunile inculpaților învinuiți în baza prevederilor art. 332 alin. (2) lit. a) Cod penal, în baza prevederilor art. 332 alin. (1) Cod penal și recunoașterea inculpaților vinovați pe acest capăt de acuzare cu liberarea de răspundere penală conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. - inculpatul Proca Eduard să fie condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 300 u.c., în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 4 (patru) ani și în baza art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare. Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 7 (șapte) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 4 (patru) ani și amendă în mărime de 300 (trei sute) u.c. - inculpatul Zubcu Vldislav să fie condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 300 u.c. - inculpatul Ipati Alexandru să fie condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 300 u.c., în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 3 (trei) ani și în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal la 6 (șase) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a 9 exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 3 (trei) ani. Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 7 (șapte) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 4 (patru) ani și amendă în mărime de 300 (trei sute) u.c. - inculpatul Purci Andrian să fie condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 300 u.c., în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 3 (trei) ani și în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 3 (trei) ani și în baza art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare. Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 8 (opt) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 5 (cinci) ani și amendă în mărime de 300 (trei sute) u.c. În motivarea apelului declarat, procurorul a criticat soluția de recalificare a instanței de fond de la art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal la art. 349 alin. (1) Cod penal, care a motivat soluția sa prin faptul că nu au fost provocate careva urmări grave, din motiv că acestea, s-au exprimat prin lezarea imaginii Procuraturii ca instituție independentă în cadrul autorității judecătorești, care reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor și cauzarea prejudiciului moral procurorului Moțpan Ion. Mai este criticată soluția de achitare a inculpaților pe acuzarea înaintată în baza art. art. 327 alin. (1) Cod penal și 332 alin. (1) Cod penal, care a fost motivată, că în legătură cu circumstanțele consemnate în rapoartele inculpaților există hotărîri judecătorești definitive și irevocabile de constatare a vinovăției contravenienților, care nu au fost contestate nici de către aceștia și nici de către procuror. Astfel, contestarea deciziilor pe cauzele contravenționale în privința lui V. Guzun, I. Guzun, R. Pîntea și A. Morari, de către ultimii, este un drept al acestor persoane, de care ele nu au făcut uz, iar în ceea ce privește contestarea procurorului, s-a menționat că partea acuzării a demonstrat pe deplin, prin probe concludente și pertinente, într-un proces penal, că emiterea acestor decizii au fost generate de materiale falsificate. Procurorul, în așa caz, nu putea să conteste deciziile respective, pînă cînd nu exista o hotărîre definitivă în acest sens, cu atît mai mult că vinovăția inculpaților a fost demonstrată pe deplin prin probele administrate în cadrul cercetărilor judecătorești. Procurorul a contestat și soluția de achitare a lui Ipati A. pe episodul comiterii torturii asupra părții vătămate I. Druță, odată ce vina inculpatului a fost demonstrată prin probele cercetate în cadrul cercetărilor judecătorești și anume: declarațiile părții vătămate I. Druță, ale martorilor Fostica Aculina, Druța Gheorghe, Morărescu Andrei, Efros Valentin, plîngerea reprezentantului legal al 10 minorului, cet. Fostica Aculina, procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere din 06.11.2010, raportul de expertiză psihiatrică staționar nr. 158 din 30.12.2010. A mai fost expusă critică și asupra soluției instanței de fond pe episodul cu părțile vătămate V. Guzun și R. Pîntea, deoarece după părerea procurorului instanța nu a apreciat corect probele administrate în cadrul cercetărilor judecătorești, odată ce declarațiile acestora depuse în cadrul urmăririi penale erau în concordanță cu alte probe administrate în cauză. Cu referire la episodul cu partea vătămată A. Morari, procurorul la fel a contestat soluția instanței de fond, deoarece ultima urma să țină cont de declarațiile martorului Bounegru M., care coroborau cu cele ale părții vătămate și cu alte probe administrate pe acest episod. În concluzie acuzatorul de stat a indicat că instanța de fond la adoptarea sentinței, a încălcat prevederile art. 101 Cod de procedură penală și nu a analizat probele prin coroborare, dar a examinat unilateral probele prezentate de către partea apărării și a apreciat critic probele prezentate de către partea acuzării. 3.2. Partea vătămată Morari Anatolie în apelul declarat a solicitat casarea parțială a sentinței doar în partea achitării lui Proca Eduard, Ipati Alexandru, Purci Andrian în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) și e); 328 alin. (2) lit. c) Cod penal cu pronunțarea unei noi hotărîri de condamnare, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. În motivarea cerințelor sale partea vătămată a indicat că instanța de fond la baza sentinței de achitare a pus doar declarațiile inculpaților, fără a lua în considerație alte probe care au fost administrate în cadrul cercetărilor judecătorești.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2013, apelurile declarate au fost respinse, fiind menținută sentința fără modificări.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că instanța de fond, respectînd prevederile art. 101 Cod de procedură penală, corect a ajuns la concluzia că vinovăția inculpaților Cotruța Mihail, Proca Eduard, Zubcu Vladislav și Purci Andrian în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal a fost dovedită integral și se confirmă prin ansamblul de probe cercetate în ședința instanțelor de fond și apel și a încetat procesul penal pe acest capăt de acuzare din motivul expirării termenului de tragere la răspundere penală. S-a confirmat prin ansamblul de probe vinovăția inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal, fapta fiind recalificată de la art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal și anume prin: -raport de expertiză grafoscopică nr. 1326, nr. 1327 din 09.06.2008 (f.d.33-48 v.II); - proces-verbal de ridicare din 16.03.2008 efectuat în dosarul penal nr.2008218004 (f.d.67 v.III); -extrase din ordine în privința inculpaților Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purci Andrian și Zubcu Vladislav (f.d.84-90 v.II); - raport de examinare medico-legală nr.50 din 16.03.2008 (f.d.22, v.III); - raport de expertiză medico- legală nr.2244/d din 16.05.2008 (f.d. 121 v.III); - raport de expertiză traseologică 11 nr. 1082 din 17.05.2008 (f.d. 131-132 v.III); informația ÎS „Registru” din 23.06.2008 (f.d.23, 26 v. IV). Instanța de apel a conchis, că soluția de recalificare rezulta din faptul că nu s-a constatat prin probe concludente că în urma acțiunilor inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian săvîrșite împotriva procurorului Ion Moțpan au avut loc careva urmări grave. Instanța de apel a concluzionat asupra necesității achitării pe învinuirea inculpaților Proca Eduard, Purci Andrian în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) și 327 alin. (1) Cod penal, deoarece acțiunile lor nu conțineau elementele infracțiunilor imputate. Concluzia dată rezulta din faptul existenței deciziilor Judecătoriei Criuleni în cauzele contravenționale privind constatarea comiterii de către V.Guzun., I.Guzun, R.Pîntea și A.Morari, corespunzător a contravențiilor, pentru ce ultimii au fost trași la răspundere contravențională cu aplicarea sancțiunilor contravenționale respective. Aceste decizii judecătorești nu au fost contestate de către V.Guzun. I.Guzun, R.Pîntea și A.Morari, sau de către procuror, sancțiunile contravenționale au fost executate. Prin urmare, deciziile judecătorești aveau caracter irevocabil și obligatoriu, iar presupusele acțiuni ale inculpaților vizați, referitor la comiterea abuzului de serviciu și falsului în acte publice erau combătute prin deciziile judecătorești menționate mai sus, care au confirmat comiterea contravențiilor de către V.Guzun, I.Guzun, R.Pîntea și A.Morari, circumstanțe care au fost consemnate de către inculpații în rapoartele depuse pe numele comisarului CPr Criuleni și consemnate în procesele-verbale cu privire la contravenții. Instanța de apel a mai constatat că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia că, vinovăția inculpaților Proca Eduard, Purci Andrian în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit.c), e) Cod penal și a inculpatului Ipati Alexandru în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. a), c) și e) Cod penal, în ședința de judecată nu și-a găsit confirmare reieșind din ansamblul de probe concludente. Pe episodul cu partea vătămată I. Druță, instanța de apel a constatat că nu au fost administrate probe din care ar rezulta că, partea vătămată I. Druță a fost supus torturii de către inculpatul Ipati Alexandru. În materialele cauzei penale lipsind raportul de examinare medico-legală prin care s-ar fi constatat existența la I. Druță a vătămărilor corporale, declarațiile cărorva martori, care ar confirma că I. Druță a fost supus maltratării din partea inculpatului Ipati Alexandru. A mai indicat instanța de apel că dimpotrivă, în ședința de judecată a instanței de fond au fost administrate probe cu martori printre care părinții părții vătămate I. Druță, A. Postică (mama) și Gh. Druță (tata), martorii V. Enachi, Gh. Pavlov, S. Crețu, și C. Frunza, care au comunicat că l-au văzut pe I.Druță în ziua în care presupusul a comis infracțiunea de furt din bar-magazin, dar nu au văzut la I. Druță careva semne de maltratare. În astfel de circumstanțe, declarațiile părții vătămate I. Druță, referitor la faptul aplicării de către inculpatul Ipati Alexandru a 12 loviturilor, nu au fost confirmate prin alte probe cu martori, sau probe materiale, și nu puteau fi puse în exclusivitate la baza sentinței de condamnare. Pe episodul cu părțile vătămate V. Guzun, R. Pîntea în ședința de judecată a instanței de fond și de apel nu au fost administrate probe care ar fi confirmat faptul supunerii acestor persoane torturii, mai mult ca atît, în ședința de judecată a instanței de fond părțile vătămate V. Guzun și R. Pîntea însuși au negat faptul maltratării lor, nu au susținut declarațiile consemnate în procesele-verbale de audiere a lor la urmărirea penală, explicînd că, la urmărirea penală au dorit să se răzbune pe inculpați pentru faptul că, au fost trași la răspundere contravențională, fiindu-le aplicat arest contravențional. La fel, din declarațiile martorilor D. Dabija și D. Reaboi, s-a constatat că, au ispășit pedepse în aceiași celulă împreună cu partea vătămată V. Guzun și nu au văzut ca acesta să fi fost maltratat. Din explicațiile mamei părții vătămate V. Guzun, martorului M. Guzun s-a reținut, că ea a depus plîngerea pe faptul maltratării fiului, indicînd intenționat date false cu scopul contribuirii la eliberarea mai rapidă a fiului V. Guzun din stare de arest. Mai mult ca atît, lipseau raporturi de expertiză medico-legală din care ar rezulta existența vătămărilor corporale la aceste părți vătămate. A statuat instanța de apel că, raportul de examinare medico-legală nr. 14 din 05.02.2008, prin care la V. Guzun au fost depistate leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății (f. d. 37 Vol. I) nu putea fi reținut de instanța de judecată ca confirmare a acțiunilor ilegale ale inculpaților, deoarece conform comunicatului operativ despre infracțiuni nr. 351, la CPr Criuleni prin telefon a parvenit adresarea spitalului de urgență, conform căreia la 11.02.2008 la spital s-a adresat V. Guzun, care a comunicat că a fost bătut în barul din s. Măgdăcești, r-nul Criuleni la data de 03.02.2008 de către persoane necunoscute (f.d.35. Vol. I). în aceste circumstanțe fiind imposibilă constatarea cu certitudine a faptului că vătămările corporale constatate la partea vătămată V. Guzun prin raportul de expertiză din 05.02.2008, au fost cauzate în timpul aflării în stare de arest contravențional în izolatorul de detenție preventivă la CPr Criuleni, dar nu în bătaia ce a avut loc la data de 03.02.2008 în barul din s. Măgdăcești, după care V. Guzun personal s-a adresat la Spitalul de urgență. Pe episodul cu partea vătămată I. Guzun, instanța de apel a reținut că, deși acesta a explicat în ședința de judecată a instanței de fond că a fost maltratat de către inculpați, declarațiile lui în acest sens nu puteau fi puse la baza sentinței de condamnare, deoarece nu se confirmau prin alte probe administrate în ședința de judecată a instanței de fond și de apel, fiind apreciate critic, ca răzbunare pentru faptul supunerii răspunderii contravenționale în formă de arest contravențional. De asemenea, instanța de apel a reținut că în ședința de judecată a instanței de fond și de apel nu au fost administrate probe cu martori prin care s-ar confirma faptul supunerii lui I. Guzun torturii din partea inculpaților. La fel, lipsea raportul de expertiză medico-legală din care ar rezulta existența vătămărilor corporale la partea vătămată. 13 Instanța de apel a mai reținut că din nota informativă întocmită de procurorul I.Goncearuc rezulta că, în perioada 03.02.2008 a fost verificat izolatorul de detenție preventivă CPr Criuleni unde se dețineau I. Guzun, V. Guzun, R. Pîntea și alte persoane, dar careva plîngeri, reclamații, cereri nu au parvenit, careva încălcări nu au fost depistate (f. d. 33-34 Vol. I). A conchis instanța de apel că, declarațiile părții vătămate I. Guzun referitor la maltratarea lui de către inculpați, nu și-au găsit confirmare prin alte probe concludente, care ar constitui ansamblul necesar și suficient de probe de învinuire. Pe episodul cu partea vătămată A. Morari, instanța de apel a concluzionat că, deși acesta în ședința de judecată a instanței de fond a relatat că a fost torturat de către inculpați, declarațiile acestuia nu puteau fi puse la baza sentinței de condamnare, deoarece nu s-au confirmat prin careva alte probe concludente și suficiente pentru confirmarea vinovăției inculpaților, dincolo de dubii rezonabile referitor la vinovăția lor. Instanța de apel reține că deși, din declarațiile părții vătămate A. Morari se invocă că a fost maltratat, torturat cu insistență pe parcursul a mai multor zile pînă pe data de 15.03.2008, însă prin raportul de examinare medico-legală nr. 51 din 17.03.2008 nu se confirma existența cărorva leziuni corporale la A. Morari (f.d.30 Vol. V), deși acesta a fost examinat în scurt timp după eliberare de la CPr Criuleni și urmele aplicării loviturilor sau altor acțiuni violente urmau să fie vizibile și pronunțate. În cadrul audierii lui A. Morari în cauza penală în care a fost arestat preventiv, acesta nu s-a plîns ofițerului de urmărire penală, procurorului, ori avocatului referitor la acțiunile ilegale ale inculpaților. Raportul de examinare medico-legală nr. 916/d a lui A. Morari prin care i s-a constatat existența vătămărilor corporale, era efectuat la 14.04.2009 adică peste un an, doar în baza documentelor medicale. Mai mult ca atît, vătămările corporale constatate prin acest raport (existența acului în corpul părții vătămate A.Morari) nici nu se regăsea în învinuirea adusă inculpaților de organul de urmărire penală. Declarațiile martorului M. Lipcan (Bounegru) date în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond, referitor la torturarea lui A. Morari, instanța de apel le-a apreciat critic, deoarece aceasta este concubina lui A Morari, nu a văzut personal acțiunile inculpaților, iar declarațiile le-a făcut din cuvintele lui A. Morari. Totodată, alte probe referitor la maltratarea lui A. Morari, în ședința de judecată a instanțelor de fond și apel nu au fost prezentate. Astfel, instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a ajuns la concluzia că nici pe episodul cu partea vătămată A. Morari, nu au fost prezentate probe concludente și suficiente pentru constatarea vinovăției inculpaților, dincolo de dubii rezonabile în vinovăția acestora, lipsind ansamblul de probe concludente. A considerat instanța de apel că, ținînd cont de cele expuse instanța de fond corect a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către partea vătămată A. Morari împotriva inculpaților, cu privire la obținerea compensării prejudiciului material și moral. 14 S-a mai menționat că și în cererea de chemare în judecată, A. Morari a pretins compensarea prejudiciului material și moral presupus a fi cauzat de către inculpați pentru introducerea acului în corpul lui, însă pentru astfel de acțiuni, inculpații nici nu au fost puși sub învinuire de către organul de urmărire penală. Instanța de apel a statuat, că la stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă pentru inculpații Proca Eduard și Purci Andrian în baza art. 349 alin. (1) Cod penal, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75-78 Cod penal, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de persoana celor vinovați de condițiile de viață a lor, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sâli, avocatul Eugeniu Bradu în numele inculpaților Proca Eduard, Purci Andrian și partea vătămată Morari Anatoli, au declarat recursuri ordinare. 6.1. Procurorul, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei instanței de apel, în privința inculpaților Proca Eduard, Zubcu Vladislav, Ipati Alexandru și Purci Andrian, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului, procurorul a criticat soluția de reîncadrare a acțiunilor inculpaților E. Proca și A. Purci din prevederile art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal, în cele ale art. 349 alin. (1) Cod penal, deoarece urmările grave sunt exprimate prin lezarea imaginii Procuraturii ca instituție independentă în cadrul autorității judecătorești, care reprezitnă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor și cauzarea prejudiciului moral procurorului Moțpan Ion. A invocat că este supusă criticii și soluția de achitare a inculpaților pe acuzarea înaintată în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, care a fost motivată prin faptul că pe circumstanțele consemnate în rapoartele inculpaților există hotărîri judecătorești definitive și irevocabile de constatare a vinovăției contravenienților, care nu au fost contestate nici de către aceștia și nici de către procuror. Astfel, procurorul consideră că contestarea deciziilor pe cauzele contravenționale în privința lui V. Guzun, I. Guzun, R. Pîntea și A. Morari, de către ultimii, este un drept al acestor persoane, de care ele nu au făcut uz, iar în ceea ce privește contestarea procurorului, s-a menționat că partea acuzării a demonstrat pe deplin, prin probe concludente și pertinente, într-un proces penal, că emiterea acestor decizii au fost generate de materiale falsificate. Procurorul, în așa caz, nu putea să conteste deciziile respective, pînă cînd nu exista o hotărîre definitivă în acest sens, cu atît mai mult că vinovăția inculpaților a fost demonstrată pe deplin prin probele administrate în cadrul cercetărilor judecătorești. În opinia procurorului este contrară probelor soluția de achitare a lui Ipati A. pe episodul comiterii torturii asupra părții vătămate I. Druță, odată ce vina 15 inculpatului a fost demonstrată prin probele cercetate în cadrul cercetărilor judecătorești și anume: declarațiile părții vătămate I. Druță, ale martorilor Fostica Aculina, Druța Gheorghe, Morărescu Andrei, Efros Valentin, plîngerea reprezentantului legal al minorului, cet. Fostica Aculina, procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere din 06.11.2010, raportul de expertiză psihiatrică staționar nr. 158 din 30.12.2010. A fost apreciată critic și soluția instanței de fond pe episodul cu părțile vătămate V. Guzun și R. Pîntea, deoarece după părerea procurorului instanța nu a apreciat corect probele administrate în cadrul cercetărilor judecătorești, odată ce declarațiile acestora depuse în cadrul urmăririi penale erau concludente cu alte probe administrate în cauză. Cu referire la episodul cu partea vătămată A. Morari, procurorul la fel a contestat soluția instanței de fond, deoarece instanța urma să țină cont de declarațiile martorului Bounegru M., care coroborau cu cele ale părții vătămate și cu alte probe administrate pe acest episod. Procurorul de asemenea a indicat, că instanța de fond la adoptarea sentinței, a încălcat prevederile art. 101 Cod de procedură penală și nu a analizat probele prin coroborare, dar a examinat unilateral probele prezentate de către partea apărării și a apreciat critic probele prezentate de către partea acuzării, iar instanța de apel a dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare și nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian în comiterea infracțiunii incriminate. Hotărîrile judecătorești în privința lui Cotruță M. n-au fost contestate de către procuror. 6.2. Avocatul Eugeniu Bradu în numele inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a hotărîrilor judecătorești, cu pronunțarea unei noi hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpații să fie achitați pe învinuirea în baza art. 349 alin. (1) Cod penal, din motivul lipsei elementelor infracțiunii. În motivarea cerințelor sale, avocatul a expus declarațiile părților depuse în cadrul procesului penal și critică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și apel. 6.3. Partea vătămată Morari Anatoli, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a sentinței și deciziei în privința lui Proca E., Ipati A. și Purci A., cu adoptarea unei noi hotărîri prin care aceștia să fie condamnați în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c) și e); 327 alin. (1) și 328 alin. (2) lit. c) Cod penal. La fel, a solicitat admiterea acțiunii civile și încasarea de la inculpații nominalizați în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 120000 lei. 16 În motivarea recursului, partea vătămată Morari A. a indicat că la baza soluției de achitare a inculpaților, instanțele de fond s-au axat pe declarațiile acestora, fără a lua în considerație probele care au fost cercetate în instanța de fond. Astfel, nu s-a luat în considerație faptul, că în urma aflării părții vătămate sub tutela poliției, la acesta s-a depsitat un corp străin în regiunea glandei mamare pe stînga, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 916/D. La fel, faptul torturii aplicate de către inculpați față de partea vătămată a fost probat și prin extrasul din fișa medicală nr. 1087. De asemenea inculpații, folosindu-se abuziv de împuternicirile de serviciu, au falsificat mai multe lămuriri pentru a avea temei de a-l reține pe Morari A., fapt confirmat prin rapoartele de expertiză criminalistică grafoscopică nr. 2652, 2653, 2654, prin certificatele nr. 921-923 din 09.06.2008 prezentate de Primăria s. Boșcana, răspunsurile date de Direcția documentare a populației a Întreprinderii de Stat “Registru” ș.a. acte anexate la materialele cauzei. Tot pe cotorul foii de însoțire nr. 1184 ora 15:24 pe data de 28.02.2008 se indică că la 21.02.2008 a fost introdus acul și necesită a fi transportat la internare în or. Criuleni, dar Morari A. a fost dus la poliție. La fel, trezește suspecții copia din Registrul de escortă (f.d. 137, Vol. V), unde se vede clar că sunt făcute corectări. În aceeași ordine de idei, au fost aduse critici declarațiilor inculpatului Ipati A., care sunt contradictorii și care, mai întîi, a declarat că a aflat de la Morari A. că atunci cînd se juca cu copilul i-a intrat un ac în mîină, iar mai apoi a declarat că știe că Morari A. a fost sfătuit să-și introducă un ac sub piele.

Prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 27 mai 2014, a fost respins ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Eugeniu Bradu în numele inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian, au fost admise recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sâli și partea vătămată Morari Anatoli, casată parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2013, în partea achitării inculpaților Proca Eduard în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c) și e), 327 alin. (1), și 332 alin. (1) Cod penal, Zubcu Vladislav în baza art. art. 327 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal, Ipati Alexandru în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. a), c) și e), 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal și Purci Andrian în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c) și e), 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, în cauza penală privindu-i pe Proca Eduard Vasile, Zubcu Vladislav Fiodor, Ipati Alexandru Lazăr, Purci Andrian Ion, cu dispunerea rejudecării cauzei în Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. În rest decizia a fost menținută.

În motivarea soluției adoptate, instanța de recurs a indicat referitor la recursul declarat de avocat în numele inculpaților că acesta se reduce doar la afirmarea asupra aprecierii incorecte a probelor de către instanța de apel. Totodată, instanța de recurs a reținut că, pornind de la prevederile art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate 17 cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decît cel pe care îl propun părțile este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care, nefiind temei de drept din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, nici nu poate fi supusă criticii prin intermediul recursului ordinar. Referitor la recursurile procurorului și ale părții vătămate, instanța de recurs a apreciat netemeinicia menținerii soluției instanței de fond privind achitarea inculpaților de sub învinuirea înaintată în baza art. art. 327 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal, soluție care se întemeia pe faptul că prin deciziile Judecătoriei Criuleni din 01.02.2008 și 22.02.2008 a fost constatată vina lui Guzun V., Guzun I, Pîntea R. și Morari A. în contravențiile administrative incriminate. Instanța de recurs a conchis, că instanța de fond într-un mod inexplicabil a constatat vinovăția inculpaților pe faptul falsificării de către aceștia a explicațiilor întocmite din numele cetățenilor Mardari Violeta, Mardari Alexei și Nicolaev Alexandru privind comiterea de către Guzun V., Guzun I, Pîntea R. și Morari A. a contravențiilor prevăzute de art. 164 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985), care au stat la baza emiterii deciziilor Judecătoriei Criuleni din 01.02.2008 și 22.02.2008, iar pe faptul falsificării rapoartelor adresate comisarului CPr Criuleni și proceselor-verbale contravenționale, care la fel au stat la baza adoptării deciziilor sus vizate, au apreciat imposibilitatea constatării vinovăției inculpaților din motiv că prin deciziile în cauză a fost constatată vinovăția lui Guzun V., Guzun I, Pîntea R. și Morari A. în comiterea contravențiilor prevăzute de art. 164 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985). De asemenea instanța de recurs a indicat că, reieșind din logica argumentelor expuse în hotărîrile contestate, rezulta necesitatea achitării inculpaților și pe episoadele de falsificare a explicațiilor din numele cetățenilor Mardari Violeta, Mardari Alexei și Nicolaev Alexandru privind comiterea de către Guzun V., Guzun I, Pîntea R. și Morari A. a contravențiilor prevăzute de art. 164 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985). Totodată, în opinia instanței de recurs, instanțele de fond nu au apreciat probele prezentate de către partea acuzării în susținerea învinuirii pe episoadele sus vizate, ci s-au limitat doar la invocarea deciziilor Judecătoriei Criuleni din 01.02.2008 și 22.02.2008, fără a lua în considerație faptul că potrivit prevederilor art. 475 alin. (2) lit. e) Cod contravențional, în cazul constatării comiterii în cadrul examinării acestor cauze contravenționale a unor infracțiuni putea fi deschisă procedura de revizuire a acestor decizii. 18 Instanța de recurs a mai constatat, că instanța de apel a omis să se pronunțe asupra faptului lipsei indicării în partea dispozitivă a sentinței, a soluției de achitare a inculpaților în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, pe episoadele de falsificare a rapoartelor adresate comisarului CPr Criuleni și proceselor-verbale contravenționale întocmite în privința lui Guzun V., Guzun I, Pîntea R. și Morari A. pe faptul comiterii contravențiilor prevăzute de art. 164 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985). Cu referire la achitarea inculpaților în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal și 3091 alin. (3) lit. a), c) și e) Cod penal, instanța de recurs a reținut că instanța de apel, pe episodul cu părțile vătămate Guzun V. și Pîntea R. a omis să se pronunțe asupra motivului pentru care a luat la bază declarațiile depuse de către ultimii în instanța de fond și nu a apreciat declarațiile depuse inițial cu privire la maltratarea lor de către colaboratorii de poliție. La fel, instanța de apel neîntemeiat a indicat asupra martorului Reaboi D., ca fiind persoana care a ispășit pedepse în aceeași celulă cu Guzun V., odată ce din declarațiile primului rezulta că el activa la CPr Criuleni, însă nicidecum nu era deținut într-o celulă cu Guzun V. Instanța de apel a omis să se pronunțe asupra declarațiilor martorului Guzun Nina, potrivit cărora, cineva din persoanele cu care fiul său Guzun V. a stat într-o celulă, i-au povestit că ultimul a fost maltratat de către polițiști, bătut cu o sticlă și electrocutat. Totodată, instanța de recurs a constatat, că pe episodul de maltratare a părții vătămate Morari A., instanța de apel neîntemeiat a apreciat critic declarațiile martorului Lipcan (Bounegru) M., menționînd că aceasta deține informații despre circumstanțele expuse doar din declarațiile lui Morari A., pe cînd, de facto, din declarațiile acesteia rezulta că a văzut urme de maltratare asupra acestuia după perioada de detenție, informații care deja nu mai pot fi calificate ca fiind aflate din cuvintele lui Morari A. A mai indicat instanța de recurs că, în aceeași ordine de idei, instanța de apel urmează să argumenteze soluția sa și pe episodul cu partea vătămată Druță I. Instanța de recurs a conchis că la judecarea cauzei, instanța de apel nu a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a admis erori care au afectat aspectul de drept al cauzei și asemenea erori pot fi corectate doar de către instanța de apel, motiv din care pricina a fost trimisă la rejudecare în ordine de apel, într-un nou complet de judecată.

La rejudecarea cauzei în cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, procurorul Radu Sâli a solicitat admiterea apelului declarat de acuzatorul de stat, casarea parțială a sentinței Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău și ca inculpații să fie recunoscuți vinovați și trași la răspundere penală după cum urmează: Proca Eduard în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin.(1) Cod penal să fie încetat procesul penal în legătură cu intervenirii termenului de prescripție, în baza art. 3091 alin. 3, lit. c),e) Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții pe un 19 termen de 4 ani, în baza art. 349 alin. 2 lit. d) Cod penal să fie stabilit o pedeapsă sub formă de 5 ani închisoare, în baza art. 332 alin.(1) Cod penal la fel a solicitat să fie încetat procesul penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție, iar în baza prevederilor art. 84 Cod penal prin cumul parțial să-i fie stabilită o pedeapsă definitivă cu închisoarea pe un termen de 7 ani cu privarea de a ocupa funcții pe un termen de 4 ani. Inculpatului Zubcu Vladislav pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal să fie încetat procesul penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție și pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, la fel a solicitat să fie încetat procesul penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. În privința inculpatului Ipati Alexandru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal să fie încetat procesul penal pe motivul intervenirii termenului de prescripție, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2), lit. c) Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani cu privarea de a ocupa funcții pe un termen de 3 ani, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin.(1) Cod penal să fie încetat procesul penal din motivul intervenirii termenului de prescripție, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3), lit. a),c) și e) Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții pe un termen de 3 ani. Potrivit prevederilor art. 84 Cod penal să-i fie stabilită o pedeapsă definitivă de 7 ani închisoare cu privarea de a ocupa funcții pe un termen de 4 ani, referitor la inculpatul Purici Andrian a solicitat să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 327 alin. (1) Cod penal să fie încetat procesul penal pe motivul intervenirii termenului de prescripție, art. 328 alin. (2), lit. c) Cod penal să-i fie stabilită pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 4 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții pe un termen de 3 ani, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3), lit. c), e) Cod penal – pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții pe un termen de 3 ani, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin.(2), lit. d) Cod penal, pedeapsa cu închisoarea pe un termen pe 5 ani, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal de a înceta procesul penal pe motivul intervenirii termenului de prescripție, potrivit prevederilor art. 84 Cod penal de a-i fi stabilită pedeapsa definitivă prin cumul parțial de 8 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții pe un termen de 5 ani. Părțile vătămate Guzun Ivan, Guzun Vladimir și Moțpan Ion au solicitat admiterea apelurilor conform motivelor invocate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2015, a fost admis apelul acuzatorului de stat și al părții vătămate Morari Anatolie, a fost casată sentința Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău din 28.09.2012, 20 rejudecată cauza și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Proca Eduard a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin.(1), 332 alin.(1), 3091 alin. (3), lit. c), e); art. 349 alin.(2), lit. d) Cod penal și în baza aceste legi i-a fost stabilită pedeapsa: - în baza art. 3091 alin. (3), lit. c),e) Cod penal – 5 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 4 ani; - în baza art. 349 alin.(2), lit. d) Cod penal – 5 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal pedeapsa definitivă se stabilește 6 (șase) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 4 ani. Pe art. 327 alin.(1) și 332 alin.(1) Cod penal, Proca Eduard a fost eliberat de pedeapsă penală și dispusă încetarea procesului în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Purci Andrian a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin.(1), 332 alin.(1), 3091 alin.(3), lit. c),e), 349 alin.(2) lit. d) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită pedeapsă: - în baza art. 3091 alin. (3), lit. c),e) Cod penal– 5 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 3 ani; - în baza art. 349 alin. (2), lit. d) Cod penal – 5 ani închisoare. Conform art. 84 Cod penal pedeapsa definitivă s-a stabilit 6 (șase) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 3 ani. Pe art. 327 alin.(1) și 332 alin.(1) Cod penal Purci Andrian a fost eliberat de pedeapsa penală și dispusă încetarea procesului penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Ipati Alexandru a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1), 332 alin.(1), 3091 alin.(3), lit. c),e), 328 alin.(2), lit. c) Cod penal și în baza acestei legi i-a fost stabilită pedeapsă: - în baza art. 3091 alin.(3), lit. c),e) Cod penal – 5 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 3 ani; - în baza art. 328 alin.(2), lit. c) Cod penal – 4 ani închisoare cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 3 ani. Conform art. 84 Cod penal pedeapsa definitivă se stabilește 6 (șase) ani închisoare cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în organele MAI pe un termen de 4 ani. Pe art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, Ipati Alexandru a fost eliberat de pedeapsa penală și dispusă încetarea procesului penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Zubcu Vladislav a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal și a fost eliberat de pedeapsa 21 penală și dispusă încetarea procesului penal în legătură cu intervenirea termenului de prescripție. Termenul ispășirii pedepsei lui Proca Eduard, Purci Andrian și Ipati Alexandru urma a fi calculat din momentul reținerii. Măsura preventivă în privința lui Zubcu Vladislav a fost revocată.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că la 01 februarie 2008, inspector al biroului poliției criminale Cotruța Mihail în cadrul cercetării cazului de evadare din Izolatorul Detenției Preventive a Comisariatului de Poliție a raionului Criuleni a trei arestați penal Guzun Dorel, Daraban Vasile, Daraban Verginel, cunoscînd faptul că Guzun Ivan Vasile, Guzun Vladimir Ilie sunt rudele lui Guzun Dorel, iar Pîntea Rodica Ion este prietena ultimului și că ei ar putea cunoaște careva date despre locul aflării lui Guzun Dorel, folosindu-se de atribuția stipulată în art. 12 pct. 9) al Legii „Cu privire la poliție” conform căruia „Poliția este obligată: să curme contravențiile administrative…”, acționînd împreună și de comun acord cu angajații CPr Criuleni Proca Eduard, Zubcu Vladislav, în interes personal, în scopul voalării incompetenței sale profesionale, manifestate în neputința stabilirii locului aflării a persoanelor evadate și în scopul obținerii de la Judecătoria Criuleni a unei decizii privind aplicarea sancțiunii administrative sub formă de arest în privința cet.Guzun Ivan, Pîntea Rodica, Guzun Vladimir, neavînd careva temei legal, a întocmit trei rapoarte false adresate comisarului CPr Criuleni precum că de ei la 01 februarie 2008 au fost constatate faptele comiterii de către cet. Guzun Ivan, Pîntea Rodica, Guzun Vladimir a contravențiilor administrative prevăzute de art.164 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative (huligahismul nu prea grav), au întocmit explicații false din numele cet.Mardari Alexei Petru a.n.19.05.1984, Mardari Violeta Ion a.n.15.11.1980 - persoane inexistente, precum că ei au fost martori la comiterea contravențiilor administrative indicate de către cet. cet. Guzun Ivan, Pîntea Rodica, Guzun Vladimir. Ulterior la 02 februarie 2008 în baza rapoartelor și a explicațiilor false din numele cet.Mardari Alexei Petru, Mardari Violeta Ion întocmite de către Cotruța Mihail, Proca Eduard, Zubcu Vladislav de către Judecătoria Criuleni au fost emise decizii prin care în privința cet.cet.Guzun Ivan, Pîntea Rodica, Guzun Vladimir s-a aplicat sancțiunea administrativă sub formă de arest pe un termen de 5 zile. La 03 februarie 2008 aproximativ la orele 17:30 în incinta biroului nr.10 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, Cotruța Mihail încălcînd flagrant prevederile art.24 a Constituției Republicii Moldova conform cărora „(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică și psihică; (2) Nimeni nu va fi supus la torturi, la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante”, prevederile art.3 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale din 04.11.1950 ratificate prin Hotărîrea Parlamentului nr.1298-XIII din 24.07.1997, conform cărora: „Nimeni nu poate fi supus torturii și nici la pedepse sau tratamente inumane sau degradante”, acționînd împreună și de comun acord 22 cu angajații a CPr Criuleni Proca Eduard, Purci Andrian, urmărind scopul de a obține de la cet.Guzun Ivan - arestat administrativ, informații privitor la locul aflării cet. Guzun Dorel evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive a CPr Criuleni, i-au legat mînile la spate, înfășurînd la degetele mari a ambelor mîini două fire de la un aparat, apoi l-au electrocutat cu acest aparat pe Guzun Ivan și i-au aplicat multiple lovituri cu mîinile peste cap și corp, provocînd astfel, în mod intenționat cetățeanului Guzun Ivan dureri puternice, fizice și psihice. Tot la 03 februarie 2008, aproximativ la orele 10:00 în incinta biroului nr.10 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, Cotruța Mihail încălcînd flagrant prevederile art.24 a Constituției Republicii Moldova conform cărora „(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică și psihică; (2) Nimeni nu va fi supus la torturi, la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante”, prevederile art.3 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale din 04.11.1950 ratificate prin Hotărîrea Parlamentului nr.1298-XIII din 24.07.1997, conform cărora: „Nimeni nu poate fi supus torturii și nici la pedepse sau tratamente inumane sau degradante”, acționînd împreună și de comun acord cu angajatul a CPr Criuleni Purci Andrian, urmărind scopul de a obține de la cet.Guzun Vladimir - arestat administrativ informații privitor la locul aflării cet. Guzun Dorel evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive a CPr Criuleni, i-au legat mînile la spate cu o curea, înfășurînd la degetele mari a ambelor mîni două fire de la un aparat și i-au pus în cap o mască antigaz, apoi l-au electrocutat cu acest aparat pe Guzun Vladimir și i-au aplicat cu o sticlă din masă plastică de 1,5 l plină cu apă, multiple lovituri peste cap , provocînd astfel, în mod intenționat cetățeanului Guzun Vladimir dureri puternice, fizice și psihice. La 04 februarie 2008 aproximativ la orele 01:00, în incinta biroului 10 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, Cotruța Mihail, acționînd împreună și de comun acord cu angajații a CPr Criuleni Proca Eduard, Purci Andrian, urmărind scopul de a obține de la cet.Guzun Ivan - arestat administrativ, informații privitor la locul aflării cet. Guzun Dorel evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive a CPr Criuleni, i-au legat mînile la spate, înfășurînd la degetele mari a ambelor mîni două fire de la un aparat, apoi l-au electrocutat cu acest aparat pe Guzun Ivan și i-au aplicat multiple lovituri cu mîinile peste cap și corp, provocînd astfel, în mod intenționat cetățeanului Guzun Ivan dureri puternice, fizice și psihice. Tot la 04 februarie 2008, aproximativ la orele 13:00 în incinta biroului nr.11 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, Cotruța Mihail acționînd împreună și de comun acord cu angajații a CPr Criuleni Purci Andrian, Ipati Alexandru urmărind scopul de a obține de la cet.Guzun Vladimir - arestat administrativ, informații privitor la locul aflării cet. Guzun Dorel evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive a CPr Criuleni, i-au legat mînile la spate cu o curea, 23 înfășurînd la degetele mari a ambelor mîini două fire de la un aparat și i-au pus în cap o mască antigaz, apoi l-au electrocutat cu acest aparat pe Guzun Vladimir și i- au aplicat cu o sticlă din masă plastică de 1,5 l plină cu apă și cu mîinile, multiple lovituri peste cap și corp, provocînd astfel, în mod intenționat cetățeanului Guzun Vladimir dureri puternice, fizice și psihice. La 05 februarie 2008, în a două jumătate a zilei, în incinta biroului nr.11 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, Purci Andrian acționînd împreună și de comun acord cu angajații a CPr Criuleni Ipati Alexandru, Proca Eduard urmărind scopul de a obține de la cet.Guzun Vladimir - arestat administrativ, informații privitor la locul aflării cet. Guzun Dorel evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive a CPr Criuleni, i-au aplicat cu o sticlă din masă plastică de 1,5 l plină cu apă și cu mîinile, multiple lovituri peste cap și corp, provocînd astfel, în mod intenționat cetățeanului Guzun Vladimir dureri puternice, fizice și psihice. În rezultatul acțiunilor violente cu caracter de tortură ale lui Cotruța Mihail, Purci Andrian și Ipati Alexandru, victimei Guzun Vladimir, conform raportului de expertiză medico-legală nr.2245/D din 16 mai 2008, i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare sub formă de traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin comoție cerebrală, echimoza pe articulația cotului drept, excoriație pe degetul V a mîinii propriu zisă dreapta. În una din zilele din perioada 02 februarie 2008 – 06 februarie 2008 în incinta biroului 10 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, Cotruța Mihail acționînd împreună și de comun acord cu angajații a CPr Criuleni Ipati Alexandru, Purci Andrian contrar prevederilor art.4 alin. (1) Legea nr. 416 din 18.12.90 “Cu privire la poliție”, conform cărora „Poliția în activitatea sa mizează pe respectarea personalității cetățenilor, costituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime”, în scopul obținerii cărorva date de la Pîntea Rodica - arestată administrativ, despre locul aflării prietenului ei Guzun Dorel evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive a CPr Criuleni, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege i-au provocat cet.Pîntea Rodica în mod intenționat dureri puternice fizice și psihice, prin electrocutarea ei cu un aparat, însoțite de înjurături în adresa victimei. Acțiunile inculpaților în privința părților vătămate Guzun Ivan, Guzun Vladimir și Pîntea Rodica urmează a fi încadrate după cum urmează: - Proca Eduard, în baza art. 327 alin. (1) , 332 alin. (1), 309¹ alin. (3) lit.c), e) Cod penal; - Zubcu Vladislav, în baza art. 327 alin. (1) , 332 alin. (1) Cod penal; - Ipati Alexandru, în baza art. 309¹ alin. (3) lit. c), e) Cod penal, - Purci Andrian, în baza art. 309¹ alin. (3) lit. c), e), Cod penal. La 21 februarie 2008, inspectorul al biroului poliției Criminale a CPr Criuleni, Cotruța Mihail, folosindu-se de atribuția stipulată în art. 12 pct. 9) al Legii 24 „Cu privire la poliție” conform căruia „Poliția este obligată: să curme contravențiile administrative…”, acționînd împreună și de comun acord cu angajații CPr Criuleni Proca Eduard, Purci Andrian, Ipati Alexandru, în interes personal, în scopul voalării incompetenței sale profesionale, manifestate în neputința de a stabili infractorii implicați în comiterea infracțiunilor înregistrate pe teritoriul raionului Criuleni și pentru a obține date despre aceștia de la cet. Morari Anatolie Ion locuitor al satului Boșcana, raionul Criuleni, care de ei a fost adus în Comisariatul de Poliție raionului Criuleni, neavînd careva temei legal, au perfectat documentele preliminare pornirii unei proceduri administrative, și anume: trei rapoarte cu date vădit false adresate comisarului CPr Criuleni precum că de ei la 21 februarie 2008 a fost constatat faptul comiterii de către cet.Morari Anatolie a contravenției administrative prevăzute de art.164 alin.(1) Cod cu privire la contravențiile administrative (huliganismul nu prea grav),explicație falsă din numele cet. Nicolaev Alexandru Alexei a.n.15.07.1984 și explicații false din numele cet.cet.Lupașcu Vasile Andrei a.n.23.07.1980, Bogdan Ana Petru a.n.1978, Prodan Ion Ion a.n.1975, Sclifos Andrei Ion a.n.01.08.1981 - persoane inexistente, precum că ei au fost martori la comiterea contravenției administrative (huliganism nu prea grav) de către cet. Morari Anatolie, executînd, conform raportului de expertiză criminalistică grafoscopică nr.2652, 2653, 2654, din numele cet.cet. Nicolaev A., Lupașcu V., Bogdan A., Prodan I. semnăturile. Ulterior, în baza actelor cu date vădit false perfectate de către Cotruța Mihail și angajații CPr Criuleni Proca Eduard, Purci Andrian, Ipati Alexandru, inspectorul de sector al CPr Criuleni Sajin Veaceslav a întocmit în privința cet.Morari Anatolie procesul-verbal cu privire la contravenția administrativă BC nr.0062363 pentru comiterea contravenției administrative prevăzute de art.164 alin.(1) Cod cu privire la contravențiile administrative (huligahismul nu prea grav), iar ajutorul de serviciu operativ al unității de gardă al CPr Criuleni Bratușceac Ion întocmind procesul-verbal de reținere administrativă BB nr.0080479 l-a reținut pe cet.Morari Anatolie. La 22 februarie 2008 de către Judecătoria Criuleni a fost emisă decizia prin care în privința cet.Morari Anatolie s-a aplicat sancțiunea administrativă sub formă de amendă în mărime de trei unități convenționale. În rezultatul acțiunilor criminale ale inspectorilor Biroului poliției criminale al CPr Criuleni Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purci Andrian, Ipati Alexandru intereselor publice și drepturilor ocrotite de lege a cet. Morari A. le-au fost cauzate daune în proporții considerabile, manifestate în lezarea imaginii poliției ca organ de drept al autorităților publice chemat să apere, pe baza respectării stricte a legilor, viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime. Acțiunile inculpaților în privința părții vătămate Morari Anatolie urmează a fi încadrate după cum urmează: - Proca Eduard, în baza art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal; 25 - Purci Andrian, în baza art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal; - Ipati Alexandru, în baza art. 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal; La 22 februarie 2008 aproximativ la orele 17:00 și pînă la data de 24 februarie 2008 ora 16:30 Cotruța Mihail, folosindu-se de atribuția stipulată în art. 12 pct. 6) al Legii „Cu privire la poliție” conform căruia „Poliția este obligată: să ia măsuri de investigare operativă și alte măsuri necesare, prevăzute de legislație, pentru stabilirea, prevenirea, curmarea infracțiunilor, pentru identificarea și punerea sub urmărire a persoanelor care le-au săvîrșit și a persoanelor ce se ascund de organele de urmărire penală și judecătorești, se sustrag de la executarea pedepsei penale, precum și a persoanelor date dispărute sau a altor persoane, în cazurile prevăzute de legislație”, acționînd împreună și de comun acord cu angajații CPr Criuleni Proca Eduard, Purci Andrian, în interes personal, în scopul voalării incompetenței sale profesionale, manifestate în neputința de a stabili infractorii implicați în comiterea infracțiunilor înregistrate pe teritoriul raionului Criuleni și pentru a obține date despre aceștia de la cet. Morari Anatolie Ion locuitor al satului Boșcana, raionul Criuleni, care de ei a fost adus în Comisariatul de Poliție raionul Criuleni, neavînd careva temei legal, l-au deținut, privîndu-l de libertate, pe cet.Morari Anatolie în perioada nominalizată în biroul 10 al Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni. În perioada 22 februarie 2008 - 07 martie 2008 și la data de 15 martie 2008 în incinta biroului nr.10 al Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, Cotruța Mihail încălcînd flagrant prevederile art.24 a Constituției Republicii Moldova conform cărora „(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică și psihică; (2) Nimeni nu va fi supus la torturi, la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante”, prevederile art.3 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale din 04.11.1950 ratificate prin Hotărîrea Parlamentului nr.1298-XIII din 24.07.1997, conform cărora: „Nimeni nu poate fi supus torturii și nici la pedepse sau tratamente inumane sau degradante”, acționînd împreună și de comun acord cu angajații a CPr Criuleni, Proca Eduard, Purci Andrian, urmărind scopul de a obține de la cet.Morari Anatolie – deținut ilegal în incinta Comisariatului de poliție Criuleni și ulterior arestat pe cauza penală nr.2008210017, informații și mărturisiri privitor la comiterea împreună cu alte persoane a unui șir de infracțiuni pe teritoriul raionului Criuleni și recunoașterea vinovăției în săvîrșirea acestor infracțiuni, l-au electrocutat cu un aparat, l-au lovit de cîteva ori cu o țeavă metalică în regiunea capului, i-au aplicat multiple lovituri în diferite părți ale corpului și de cîteva ori i-au aplicat multiple lovituri simultane cu palme peste ambele urechi, provocînd astfel, în mod intenționat cetățeanului Morari Anatolie dureri puternice, fizice și psihice. În rezultatul acțiunilor violente cu caracter de tortură ale lui Cotruța Mihail, Proca Eduard și Purci Andrian, victimei Morari Anatolie, conform raportului de expertiză medico-legală nr.916/D din 14 aprilie 2009, i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare sub formă de hipoacuzia bilaterală de transmisie posttraumatică. 26 Acțiunile inculpaților în privința părții vătămate Morari Anatolie urmează a fi încadrate după cum urmează: - Proca Eduard, în baza art. 327 alin. (1), 309¹ alin. (3) lit. c), e) Cod penal; - Purci Andrian, în baza art. 327 alin. (1), 309¹ alin. (3) lit. c), e) Cod penal; La 16 martie 2008 procurorul în Procuratura raionului Criuleni, Moțpan Ion aflîndu-se în incinta Comisariatului de Poliție raionul Criuleni în biroul 9 al Secției Poliției Criminale sub un pat a depistat o geantă sportivă de culoare cafenie cu fermoar cu inscripția „Roial” în care se afla un aparat metalic cu formă dreptunghiulară de culoare cafenie cu cabluri subțiri albe răsucite, o mască antigaz și o curea din piele de culoare albastră întunecată militară. Văzînd acestea obiecte, care au fost descrise anterior de către partea vătămată Guzun Vladimir pe cauza penală nr.2008218004 pornită la 16 februarie 2008 conform elementelor infracțiunii prevăzute de art.309¹ alin.(3) lit.c),e) Cod penal, ca obiecte de tortură utilizate de către colaboratorii de poliție în cadrul maltratării lui, procurorul Moțpan Ion s-a deplasat în biroul de serviciu al ofițerului de urmărire penală Vasilița Vladimir. Aproximativ la orele 15:20 procurorul Moțpan Ion luînd de la ofițerul de urmărire penală Vasilița Vladimir blanchetele ordonanței de ridicare, procesului-verbal de ridicare, și aparatul fotografic digital de model „Panasonic”, s- a întors în biroul nr.9 al Secției Poliției Criminale, unde completînd ordonanța de ridicare a purces la ridicarea obiectelor sus indicate în scopul examinării ulterioare și recunoașterea lor în calitate de corp delict, începînd să completeze procesul- verbal de ridicare. În timpul efectuării de către procurorul Moțpan Ion a ridicării, inspectorul biroului poliției criminale al CPr Criuleni Proca Eduard, acționînd împreună și de comun acord cu angajatul CPr Criuleni Purci Andrian, urmărind scopul sistării acțiunii procesuale efectuate de către procurorul Moțpan Ion, în mod violent l-au îmbrîncit pe ultimul jos și zmulgîndu-i din mîini aparatul foto și geanta cu obiectele depistate au fugit în curtea Comisariatului unde sărind gardul au plecat într-o direcție necunoscută. În rezultatul acțiunilor violente ale lui Proca Eduard și Purci Andrian, procurorului Moțpan Ion, conform raportului de expertiză medico-legală nr.2244/D, din 16 mai 2008, i-au fost cauzate vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății sub formă de excoriații pe suprafața umărului stîng. Astfel, acțiunile inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian pe episodul în privința părții vătămate Moțpan Ion urmează a fi încadrate în baza art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal; Ipati Alexandru care deținînd, conform ordinului nr. 232 ef. din 01 septembrie 2006, funcția de inspector superior al poliției Criminale al grupei poliției Criminale a sectorului de poliție nr. 1 Bălăbănești al CPr Criuleni, locotenent major de poliție, fiind conform art. 123 alin. (1) din Codul penal persoană cu funcție de răspundere, investită cu drepturi și obligații în vederea 27 exercitării funcțiilor autorităților publice, în una din zilele din perioada 02 februarie 2008 - 06 ferbuarie 2008 acționînd împreună și de comun acord cu angajații CPr Criuleni Cotruța Mihail și Purci Andrian, contrar prevederilor art. 4 alin. (1) a Legii nr. 416 din 18.12.90 ”Cu privire la poliție”, conform cărora ”Poliția în activitatea sa mizează pe respectarea personalității cetățenilor, constituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime”, în scopul obținerii cărorva date de la Pîntea Rodica – arestată administrativ, despre locul aflării prietenului ei Guzun Dorel evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive a CPr Criuleni, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege i-a provocat cet. Pîntea Rodica în mod intenționat dureri puternice fizice și psihice, prin electrocutarea ei cu un aparat, însoțite de înjurături în adresa victimei. În rezultatul acțiunilor criminale ale lui Ipati Alexandru intereselor publice le-au fost cauzate daune în proporții considerabile, manifestate în lezarea imaginii poliției ca organ de drept al autoritățiolor publice chemat să apere, pe baza respectării stricte a legilor, viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime. Astfel, acțiunile inculpatului Ipati Alexandru urmează a fi încadrate în baza art. 328 alin.(2), lit.c) Cod penal. Instanța de apel a constatat că deși inculpații Proca Eduard, Zubcu Vladislav, Purice Andrian și Ipati Alexandru nu și-au recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate, vinovăția lor se dovedește prin: - declarațiile părții vătămate Guzun (Pîntea) Rodica audiată în instanța de apel; - declarațiile părții vătămate Guzun Ivan audiat în instanța de apel; - declarațiile părții vătămate Moțpan Ion audiat în instanța de apel; - declarațiile părții vătămate Guzun Vladimir audiat în instanța de fond; - declarațiile părții vătămate Morari Anatolie date în instanța de fond și verificate în instanța de apel; - declarațiile martorului Lipcan (Bounegru) Maria, date în instanța de fond și verificate în instanța de apel; - declarațiile martorului Canțer Sergiu, date în instanța de fond și verificate în instanța de apel; - declarațiile martorului Golban Ghenadie, date în instanța de fond și verificate în instanța de apel; - declarațiile martorului Sîrbu Sergiu, date în instanța de fond și verificate în instanța de apel; - declarațiile martorului Motricală Alexandru, date în instanța de fond și verificate în instanța de apel; - declarațiile martorului Guzun Nina, date în instanța de fond și verificate în instanța de apel; 28 - declarațiile martorului Vasilița Vladimir, date în instanța de fond și verificate în instanța de apel; - declarațiile martorului Dabija Dumitru, date în instanța de fond și verificate în instanța de apel; - declarațiile martorului Prodaniuc Mihail, date în instanța de fond și verificate în instanța de apel; - declarațiile martorului Reaboi Denis, date în instanța de fond și verificate în instanța de apel; - declarațiile martorului Jitari Vasile, date în instanța de fond și verificate în instanța de apel; - declarațiile martorului Dimitrașco Igor, date în instanța de fond și verificate în instanța de apel. De asemenea, instanța de apel a menționat că vina inculpaților în comiterea infracțiunilor încriminate se mai dovedește și prin mijloacele de probă, care au fost cercetate și verificate în instanța de apel cum ar fi: - procesele-verbale de recunoașterea a persoanelor după fotografie, conform cărora părțile vătămate Guzun Vladimir, Guzun Ivan, Pîntea Rodica au recunoscut pe colaboratorii de poliție a CPr Criuleni care i-au maltratat pe ei și i-au electrocutat cu un aparat. (f. d. 117-122, vol. I); - procesul-verbal de verificare a declarațiilor părții vătămate Guzun Vladimir la locul infracțiunii din 11 iunie 2008, conform căruia ultimul a indicat concret birourile a Secției Poliției Criminale al CPr Criuleni unde în perioada de 03 februarie 2008 – 05 februarie 2008 el a fost supus acțiunilor de tortură (f.d. 123- 132, vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 11 iunie 2008, conform căruia a fost efectuată examinarea Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni. (f. d. 133-141, vol. I); - ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 07 aprilie 2008, conform cărora a fost efectuată ridicarea la CPr Criuleni a Registrului persoanelor aduse în organul afacerilor interne pe anul 2008 (f.d. 142-143, vol. I); - ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 21 mai 2008, conform cărora a fost efectuată ridicarea la CPr Criuleni a Registrului ședințelor operative cu efectivul, a Registrului de evidență persoanelor deținute în IDP al CPr Criuleni. (f.d. 144-145, vol. I); - procesul-verbal de examinare a documentelor din 07 aprilie 2008, conform căruia a fost efectuată examinarea Registrului persoanelor aduse în organul afacerilor interne pe anul 2008. În urma examinării registrului nominalizat s-a constatat că el conține informație despre deținerea cet. Guzun V. Guzun I., Pîntea R. în IDP al CPr Criuleni în perioada 02 februarie 2008 – 07 februarie 2008. (f.d. 148- 156, vol. I); - procesul-verbal de examinare a documentelor din 22 mai 2008, conform căruia a fost efectuată examinarea Registrului de evidență a persoanelor deținute 29 în IDP al CPr Criuleni. În cadrul examinării registrului indicat s-a stabilit că pe parcursul ispășirii sancțiunii administrative cet. Guzun Vladimir s-a deținut în celula nr.3 al IDP al CPr Criuleni împreună cu cet. Jitari V., Dabija D., cet.Pîntea Rodica s-a deținut în celulă nr.4 al IDP al CPr Criuleni și cet. Guzun Ivan s-a deținut în celulă nr.5 al IDP al CPr Criuleni. (f. d. 158-166, vol. I); - procesul-verbal de examinare a documentelor din 22 mai 2008, conform căruia a fost efectuată examinarea Registrului ședințelor operative cu efectivul CPr Criuleni. În urma examinării registrului nominalizat s-a constatat că conform procesului-verbal nr. 7 la 01 februarie 2008 la orele 19:00 la CPr Criuleni a fost petrecută ședința operativă cu efectivul CPr Criuleni, CPr Dubăsari. La ședința indicată au fost prezenți inspectorii poliției criminale Cotruța Mihail, Proca Eduard. (f. d. 167-173, vol. I); - procesul-verbal de examinare a documentelor din 12 iunie 2008, conform căruia a fost efectuată examinarea materialelor administrative nr.nr.4-29/08, 4- 30/08, 4-31/08 întocmite în privința cet.Guzun I., Pîntea R., Guzun V. conform art. 164 alin.(1) CCA de către colaboratorii de poliție Cotruța Mihail, Proca Eduard, Zubcu Vladislav. (f. d. 176-198, vol. I); - procesul-verbal de examinare a documentelor din 12 iunie 2008, conform căruia a fost efectuată examinarea informației prezentate de către compania „Orange” privitor la convorbirile telefonice efectuate prin intermediul numerelor de telefon GSM 0 69094574, 069219395 ce aparțin cet. Guzun Vladimir și Guzun Ivan în perioada 01.02.2008-29.02.2008. Conform acestei informației sunt confirmate declarațiile părților vătămate Guzun V., Guzun I. privitor la efectuarea sunetelor la data de 01.02.2008. (f. d. 4-7, vol. II); - raportul de expertiză medico-legală nr.2245/D din 16 mai 2008, conform căruia s-a stabilit că cet. Guzun Vladimir i-au fost cauzate vătămări corporale ușoare sub formă de traumatism cranio cerebral închis manifestat prin comoție cerebrală, echimoză pe articulația cotului drept, excoriație pe degetul V a mînii propriu zisă dreaptă. (f. d. 17, vol. II); - raportul de expertiză criminalistică grafoscopică în comisie nr.1235-1236, 1326-1327 din 09 iunie 2008, conform căruia s-a constatat că textele manuscrise literale și cifrice din procesul-verbal cu privire la contravenția administrativă nr.0062355 întocmit în privința cet. Guzun Ivan și din procesul-verbal cu privire la contravenția administrativă nr.0062356 întocmit în privința cet. Pîntea Rodica care au fost perfectate din numele inspectorului de sector Golban Ghenadie sunt executate de una și aceiași persoană, de către Cotruța Mihail. Textul manuscris din lămurirea de la numele lui Mardari Alexei Petru cusută la fila nr.5 a dosarului administrativ nr.4-29/08 este executat de către Cotruța Mihail. Manuscrisul în explicația din numele lui Mardari Alexei Petru cusută la fila nr.5 a dosarului administrativ 4-31/08 este executat de către Zubcu Vladislav. Textele manuscrise din explicația de la numele lui Mardari Violeta cusută la fila nr.5 a dosarului administrativ nr.4-30/08 și din explicația de la numele lui Hîrlacu Ștefan Erofei 30 cusută la fila nr.6 a dosarului administrativ nr.4-30/08 sunt executate de către Proca Eduard. Semnătura din lămurirea de la numele lui Mardari Alexei Petru cusută la fila nr.5 a dosarului nr.4-29/08 este executată de către Cotruța Mihail. (f.d. 33-53, vol. II); - răspunsul din 14.05.2008 nr. 02/1-23/271 parvenit de la Primăria orașului Criuleni care a fost recunoscut prin ordonanța din 13 iunie 2008 în calitate de mijloc material de probă. Conform răspunsului indicat cet. Mardari Alexei Pentru a.n.1984 nu a locuit și nu locuiește în s. Zolonceni. Privitor la cet. Mardari Violeta Ion a.n.1980 Primăria or. Criuleni nu dispune de careva informație dacă ea locuiește sau a locuit în or. Criuleni. Potrivit registrului de evidență a populației nr.11 în or.Criuleni pe str.31 August 39 locuiesc Mașcauțan Gheorghe, Mașcauțan Eugenia, Mașcauțan Diana. (f. d. 62,vol. II); - răspunsul din 22.05.2008 nr. 02/01/2-6751 parvenit de la Direcția Generală de documentare a populației a Întreprinderii de Stat „Registru” care a fost recunoscut prin ordonanța din 13 iunie 2008 în calitate de mijloc material de probă. Conform răspunsului indicat cet. Mardari Alexei Petru a.n. 19.05.1984 și cet.Mardari Violeta Ion a.n. 15.11.1980 nu au înregistrare pe teritoriul Republicii Moldova și cu acte de identitate din Sistemul Național de pașapoarte nu au fost documentați. (f. d. 65, vol. II); - informația prezentată de către Comisariatul de poliție al raionului Criuleni prin scrisorile din 30.04.2008 și din 12.06.2008 privitor la efectivul Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni care au fost recunoscute la 13 iunie 2008 în calitate de mijloace materiale de probă. (f. d. 68-70, vol. II); - certificatele nr.921, 922, 923, 924 din 09.06.2008 prezentate de către Primăria satului Boșcana, raionului Criuleni care au fost recunoscute prin ordonanța din 03 decembrie 2008 în calitate de mijloc material de probă și anexate la materialele cauzei penale. Conform certificatelor indicate cet. Lupașcu Vasile a.n.1980, Sclifos Andrei Ion a.n.1981, Prodan Ion Ion a.n.1975, Bogdan Ana Petru a.n.1978 nu se află la evidență ca locuitorii satului Boșcana și nu domiciliază pe teritoriul acestui sat. (f. d. 17-21 vol. IV); - răspunsul din 23.06.2008 nr. 04/01-02-2646 parvenit de la Direcția Generală de documentare a populației a Întreprinderii de Stat „Registru” care a fost recunoscut prin ordonanța din 03 decembrie 2008 în calitate de mijloc material de probă și anexat la materialele cauzei penale. Conform răspunsului indicat Secția informații și adrese nu dispune de date referitoare la înregistrarea la domiciliu pe teritoriul Republicii Moldova a cetățenilor: Lupașcu Vasile a.n.1980, Sclifos Andrei Ion a.n.1981, Prodan Ion Ion a.n.1975, Bogdan Ana Petru a.n.1978. (f. d. 23-24 vol. IV); - răspunsul din 14.11.2008 nr. 02/01/2-16038 parvenit de la Direcția de documentare a populației a Întreprinderii de Stat „Centrul Resurselor Informaționale de Stat Registru” care a fost recunoscut prin ordonanța din 03 decembrie 2008 în calitate de mijloc material de probă și anexat la materialele 31 cauzei penale. Conform răspunsului indicat Direcția de documentare a populației nu dispune de informație privind documentarea cu acte de identitate și înregistrarea la domiciliu pe teritoriul Republicii Moldova a cet. Lupașcu Vasile a.n.1980, Sclifos Andrei Ion a.n.1981, Prodan Ion Ion a.n.1975, Bogdan Ana Petru a.n.1978. (f. d. 26-27 vol. IV); - ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 11 iunie 2008, conform cărora a fost efectuată ridicarea la CPr Criuleni a procesului-verbal de reținere administrativă a cet.Morari Anatolie întocmit la 22 februarie 2008. (f. d. 28-30 vol. IV); - procesul-verbal de examinare a documentelor din 28 noiembrie 2008, conform căruia a fost efectuată examinarea procesului-verbal de reținere administrativă a cet.Morari Anatolie întocmit la 22 februarie 2008. (f. d. 31-32 vol. IV); - ordonanța de recunoaștere și anexare a procesului-verbal de reținere administrativă a cet.Morari Anatolie întocmit la 22 februarie 2008 în calitate de corp delict (f. d. 33 vol. IV); - procesul-verbal de examinare a documentelor din 29 noiembrie 2008, conform căruia a fost efectuată examinarea materialului administrativ nr.4-44/08 întocmit în privința cet. Morari Anatolie conform art.164 alin. (1) CCA. (f. d. 34 vol. IV); - ordonanța de recunoaștere și anexare a materialului administrativ nr.4- 44/08 întocmit în privința cet. Morari Anatolie conform art.164 alin.(1) CCA în calitate de corp delict (f. d. 47 vol. IV); - ordonanțe și procese-verbale de colectare a mostrelor scrisului de la bănuiții Cotruța M., Proca E., Purci A. (f. d. 148-166 vol. IV); - raportul de expertiză criminalistică grafoscopică nr.2652, 2653, 2654 din 25 noiembrie 2008, conform căruia s-a constatat că textele manuscrise din explicațiile cet. Nicolaev Alexandru, Sclifos Andrei anexate la materialul administrativ nr.4-44/08 întocmit în privința cet. Morari Anatolie conform art.164 alin.c(1) CCA sunt executate de către colaboratorul de poliție Proca Eduard. Textele manuscrise din explicațiile cet.cet.Bogdan Ana, Prodan Ion anexate la materialul administrativ nr.4-44/08 întocmit în privința cet. Morari Anatolie conform art.164 alin.(1) CCA sunt executate de către colaboratorul de poliție Purci Andrian. Textul manuscris din explicația cet. Lupașcu Vasile anexată la materialul administrativ nr.4-44/08 întocmit în privința cet. Morari Anatolie conform art.164 alin.(1) CCA este executat de către colaboratorul de poliție Cotruța Mihail. Semnăturile în explicațiile cet.cet.Nicolaev Alexandru, Lupașcu Vasile din numele acestora au fost executate probabil de către colaboratorul de poliție Cotruța Mihail. Semnăturile în explicațiile cet.cet.Bogdan Ana, Prodan Ion din numele acestora au fost executate probabil de către colaboratorul de poliție Purci Andrian. (f. d. 175-186 vol. IV); - proces-verbal de examinare a cauzei penale nr.2006210126 aflate în gestiunea SUP a CGP mun. Chișinău. În cadrul examinării cauzei penale sus indicate 32 s-a constatat că ea a fost pornită la 10 mai 2006 conform elementelor infracțiunii prevăzute de art.195 alin.(2) Cod penal, pe faptul sustragerii de către persoane necunoscute a 26 de purcei de pe teritoriul fermei de porci din satul Mardareuca. La cauza penală indicată au fost conexate: cauza penală nr.2007218019 pornită la 29 iunie 2008 conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 195 alin. (2) Cod penal, pe faptul sustragerii de către persoane neidentificate de la stația de reparației a automobilelor din satul Boșcana ce aparține cet. Catană V. a instrumentelor în sumă de 51 000 lei; cauza penală nr.2007210234 pornită la 08 noiembrie 2007 conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. b),c),d) Cod penal, pe faptul sustragerii de către persoane neidentificate din gospodăria cet. Verdeș A. situată în satul Boșcana a bunurilor materiale în sumă de 2550 lei; cauza penală nr.2008210017 pornită la 06 februarie 2008 conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 195 alin.(1) Cod penal, pe faptul sustragerii de către persoane neidentificate a 297 de pomi de măr din livada cet.Sandu V. din satul Boșcana în sumă de 29 700 lei; cauza penală nr.2008210057 pornită la 27 martie 2008 conform elementelor infracțiunii prevăzute de art.186 alin.(2) lit. b),c),d) Cod penal, pe faptul sustragerii de către persoane neidentificate a 22 de arbori de nuc ce creșteau în apropierea satului Boșcana în sumă de 7067,74 lei. La cauza penală nr.2006210126 sunt anexate procesele-verbale de audierea bănuitului Morari A. în care ultimul recunoaște comiterea infracțiunilor sus indicate în afară de sustragere de 26 de purcei. La această infracțiune el indică că a comis-o cet. Țurcan Iurie, Jorja Vladimir. Urmează de menționat că în urma analizei materialelor examinate s-a constatat că pînă la data de 24 februarie 2008 cînd a fost reținut cet. Morari A. și audiat în calitate de bănuit, infracțiunile nominalizate nu au fost descoperite și nu au fost stabilite autorii acestor infracțiuni. La materialele cauzei penale examinate sunt anexate două ordonanțe de încetare a urmării penale pe faptul sustragerii bunurilor de la cet.Verdeș A., și cet. Sandu V. în legătură cu împăcarea părților. (f. d. 66-116, vol. V); - proces-verbal de examinare suplimentară a cauzei penale nr.2006210126 aflate în gestiunea SUP a CGP mun. Chișinău. În cadrul examinării s-a stabilit că prin ordonanța din 22 decembrie 2008 emisă de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău Plugaru V. urmărirea penală pe faptul sustragerii pomilor de nuci din proprietatea primăriei Boșcana a fost încetată din motivul împăcărilor părților, iar urmărirea penală pe epizoadele de furt de 26 de purcei de pe teritoriul fermei de porci din satul Mardareuca și instrumentelor de la stația de reparației a automobilelor din satul Boșcana ce aparține cet. Catană V. a fost suspendată pînă la stabilirea persoanelor ce au săvîrșit acestea infracțiuni, deoarece nu au fost acumulate careva probe care ar confirma participarea cet. Morari A. împreună cu alte persoane la comiterea infracțiunilor nominalizate. (f.d. 117-119, vol. V); - proces-verbal de examinare a registrului de escortare deținuților din IDP al CPR Criuleni. În urma examinării registrului sus indicat s-a constatat că în 33 perioada 25.02.2009-24.03.2009 cet.Morari Anatolie de 18 ori a fost scos din Izolatorul Detenției Preventive a CPr Criuleni. (f. d. 135-138 vol. V); - proces-verbal de examinare a dosarului personal al deținutului Morari A. În urma examinării s-a stabilit că în acest dosar se conțin trei rapoarte a colaboratorului de poliție Purci A. din 03.03.2008, 05.03.2008, 15.03.2008 adresate comisarului CPr Criuleni prin care se solicită permisiunea de a scoate pe Morari A. din IDP pentru efectuarea cărorva acțiuni. (f. d. 139-143, vol. V); - proces-verbal de cercetare la fața locului. În urma examinării birourilor Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni s-a stabilit că cet. Morari A. a fost deținut ilegal și maltratat în biroul nr.10 (21) a inspectorilor poliției criminale Purci A., Cotruța M. (f. d. 144-152, vol. V); - raportul de expertiză medico-legală nr.916/D din 14 aprilie 2009, conform căreia la cet.Morari A. a fost stabilită hipoacuzia de transmisie posttraumatică care a fost cauzată în rezultatul acțiunii traumatice a unui corp (-uri) contondent (-e) cu suprafața de interacțiune nelimitată, ce condiționează o dereglare a sănătății de scurtă durată și conform acestui criteriu se califică ca vătămare corporală ușoară. (f. d. 25-28, vol. VI); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 16 martie 2008 conform căruia a fost examinat biroul nr.9 situat în incinta Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni în care de către procurorul Moțpan Ion a fost depistată geanta de culoare cafenie cu inscripția „Roial” în care se afla o mască antigaz, o curea de piele și într- o sacoșă un aparat metalic dreptunghiular de culoare cafenie-verzie cu cabluri electrice rotite pe el și în care procurorul Moțpan Ion a fost atacat de către colaboratorii de poliție Proca E., Purci A. Conform procesului-verbal de cercetare la fața locului în cadrul examinării biroului nr.9 au fost ridicate curelușa din ața sintetică de culoare sură și o pereche de mănuși de cauciuc. (f. d. 43-64 vol. III); - proces-verbal de examinare a documentelor din 25 martie 2008 conform căruia au fost examinate ordonanța de ridicare și proces-verbal de ridicare întocmite de către procurorul Moțpan Ion la 16 martie 2008 în scopul ridicării genții de culoare cafenie cu inscripția „Roial” în care se afla o mască antigaz, o curea de piele și un aparat metalic cu cabluri. (f. d. 66-68 vol. III); - ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 22 aprilie 2008 în baza cărora a fost ridicat de la șeful Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni Canțîr Sergiu aparatul fotografic digital de model „Panasonic ” care a fost smuls la 16 martie 2008 din mâinile procurorului Moțpan Ion de către colaboratorii de poliție Proca E., Purci A. (f. d. 70-71 vol. III); - procesul-verbal de examinare din 06 mai 2008 a aparatului fotografic de model „Panasonic” ridicat la 22 aprilie 2008(f. d. 72-90 vol. III); - procesul-verbal de examinare a documentelor din 12 iunie 2008 conform căruia a fost examinată informația ridicată de la compania „Orange” privitor la convorbirile telefonice intrare-ieșire efectuate prin intermediul numărului de telefon GSM 069133960 ce aparține colaboratorului de poliție Proca Eduard la 34 data de 16 martie 2008 cu indicarea informației despre antenele activate.(f. d. 114- 115 vol. III); - raportul de expertiză medico-legală nr.2244/D din 16 mai 2008 conform cărui s-a stabilit că în urma acțiunilor criminale a colaboratorilor de poliție Proca Eduard, Cotruța Mihail, procurorului Moțpan Ion i-au fost cauzate vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății sub formă de excoriații pe suprafața umărului stîng (f. d. 121 vol. III); - raportul de expertiză criminalistică nr.1082 din 17 mai 2008, conform căruia capetele curelușei ridicate la 16 martie 2008 din biroul nr.9 a SPC al CPr Criuleni în cadrul cercetării la fața locului au fost despărțite de la un tot întreg prin rupere (f. d. 131-133 vol. III). Analizând probele enunțate supra instanța de apel a statuat, că acestea pe deplin confirmă declarațiile părților vătămate Guzun Vladimir, Guzun Ivan, Guzun(Pîntea) Rodica și Morari Anatolie și infirmă afirmațiile inculpaților Proca Eduard, Zubcu Vladislav, Ipati Alexandru și Purci Andrian privind nevinovăția acestora. Astfel, instanța de apel a constatat că instanța de fond incorect i-a achitat pe inculpații Proca Eduard, Zubcu Vladislav, Ipati Alexandru și Purci Andrian de săvârșirea infracțiunilor în baza art. 327 alin.(1), 328 alin.(2), lit.c), art. 3091 alin.(3), lit. c),e) pe motivul că faptele inculpaților nu întrunesc elementele infracțiunilor, odată ce probele cercetate demonstrează contrariul. Analizînd materialele dosarului penal și apreciindu-le în cumul cu probele menționate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor acțiunile inculpaților, instanța de apel a încadrat acțiunile inculpaților după cum urmează: 1.Proca Eduard - în baza art. 3091 al. 3, lit. c),e) Cod penal, după semnele calificative: tortura, adică provocarea, în mod intenționat, a unei dureri sau suferințe puternice, fizice ori psihice unei persoane, în special cu scopul de a obține de la această persoană sau de la o persoană terță informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a intimida sau de a face presiune asupra ei sau asupra unei terțe persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, provocată de o persoană cu funcție de răspundere săvîrșită de două sau mai multe persoane, cu folosirea unor instrumente speciale de tortură sau a altor obiecte adaptate în acest scop; În baza art. 327 alin.(1) Cod penal, abuzul de putere sau abuzul de serviciu, adică, folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; În baza art. 332 alin.(1) Cod penal, falsul în acte publice, adică acțiuni manifestate în înscrierea de către o persoană cu funcții de răspundere, în 35 documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, săvîrșite din interese personale. În baza art. 349 alin.(2), lit. d) Cod penal, amenințarea sau violența săvîrșită asupra unei persoane cu funcție de răspundere, adică acțiunile manifestate în vătămarea integrității corporale a persoanei cu funcție de răspundere în scopul sistării activității de serviciu, însoțite de urmări grave. 2.Zubcu Vladislav - în baza art. 327 alin.(1) Cod penal, abuzul de putere sau abuzul de serviciu, adică, folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; În baza art. 332 alin.(1) Cod penal, falsul în acte publice, adică acțiuni manifestate în înscrierea de către o persoană cu funcții de răspundere, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, săvîrșite din interese personale. 3.Ipati Alexandru - în baza art. 3091 alin. (3), lit. c),e) Cod penal, după semnele calificative: tortura, adică provocarea, în mod intenționat, a unei dureri sau suferințe puternice, fizice ori psihice unei persoane, în special cu scopul de a obține de la această persoană sau de la o persoană terță informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a intimida sau de a face presiune asupra ei sau asupra unei terțe persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, provocată de o persoană cu funcție de răspundere săvîrșită de două sau mai multe persoane, cu folosirea unor instrumente speciale de tortură sau a altor obiecte adaptate în acest scop; În baza art. 327 alin.(1) Cod penal, abuzul de putere sau abuzul de serviciu, adică, folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; În baza art. 332 alin.(1) Cod penal, falsul în acte publice, adică acțiuni manifestate în înscrierea de către o persoană cu funcții de răspundere, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, săvîrșite din interese personale. În baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, adică săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice prin prejudicierea imaginei poliției ca organ de drept și intereselor părții vătămate însoțite de tortură sau acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate. 36 4. Purci Andrian - în baza art. 3091 alin. (3), lit. c),e) Cod penal, după semnele calificative: tortura, adică provocarea, în mod intenționat, a unei dureri sau suferințe puternice, fizice ori psihice unei persoane, în special cu scopul de a obține de la această persoană sau de la o persoană terță informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a intimida sau de a face presiune asupra ei sau asupra unei terțe persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, provocată de o persoană cu funcție de răspundere săvîrșită de două sau mai multe persoane, cu folosirea unor instrumente speciale de tortură sau a altor obiecte adaptate în acest scop; În baza art. 327 alin.(1) Cod penal, abuzul de putere sau abuzul de serviciu, adică, folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice; În baza art. 332 alin.(1) Cod penal, falsul în acte publice, adică acțiuni manifestate în înscrierea de către o persoană cu funcții de răspundere, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, săvîrșite din interese personale. În baza art. 349 alin.(2) lit. d) Cod penal, amenințarea sau violența săvîrșită asupra unei persoane cu funcție de răspundere, adică acțiunile manifestate în vătămarea integrității corporale a persoanei cu funcție de răspundere în scopul sistării activității de serviciu, însoțite de urmări grave.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, declară recursuri ordinare la 28.12.2015 avocatul Eugeniu Bradu și la 04.01.2016 avocatul Alexei Frunze în numele inculpatului Proca Eduard, la 04.01.2016 avocatul Alexei Frunze în numele inculpatului Purci Adrian, la 04.01.2016 avocatul Alexei Frunze în numele inculpatului Ipati Alexandru, la 16.01.2016 avocatul Boris Malachi în numele inculpatului Zubcu Vladislav. 12.1. Avocatul Eugeniu Bradu în numele inculpatului Proca Eduard, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a deciziei instanței de apel în privința inculpatului Proca Eduard cu menținerea sentinței. În motivarea recursului, avocatul a indicat următoarele motive: - referitor la episodul cu partea vătămată I. Moțpan, a menționat că în ședința de judecată nu s-a constatat că în urma acțiunilor inculpatului E. Proca săvîrșite împotriva procurorului I. Moțpan, au avut loc careva urmări grave. Astfel, instanța de apel, incorect a calificat acțiunile inculpatului E. Proca împotriva lui I.Moțpan în baza art. 349 alin.(2) lit. d) Cod penal, ca acțiuni manifestate prin vătămarea integrității corporale a persoanei cu funcție de răspundere în scopul sistării activității ei de serviciu, în interesul altei persoane; 37 - referitor la episodul cu părțile vătămate V. Guzun și M. Pîntea invocă faptul, că în ședința de judecată nu au fost administrate probe, prin care s-ar fi confirmat faptul supunerii acestor persoane torturii, în acest sens lipsesc raporturi de expertiză medico-legală din care ar rezulta existența vătămărilor corporale la aceste părți vătămate; - pe parcursul cercetării judecătorești, părțile vătămate V. Guzun și R, Pîntea au negat faptul maltratării lor, nu au susținut declarațiile consemnate pe parcursul urmăririi penale, explicînd că, la urmărirea penală au dorit să se răzbune pe inculpați pentru faptul că au fost atrași la răspundere contravențională; - referitor la episodul cu partea vătămată Ion Guzun, deși acesta a declarat în ședința de judecată că a fost maltratat de către E.Proca și alții, declarațiile lui în acest sens nu pot fi puse în baza șentinței de condamnare, deoarece nu se confirmă prin alte probe administrate în ședința de judecată, urmînd a fi apreciate critic, ca răzbunare pentru faptul supunerii răspunderii contravenționale, în formă de arest. Pe parcursul cercetării judecătorești nu au fost administrate probe cu martori, la fel lipsește raportul de expertiză medico-legală, din care ar rezulta existența vătămărilor corporale la partea vătămată; - referitor la episodul cu partea vătămată A. Morari, din declarațiile ultimului, urmează că a fost maltratat, torturat cu insistență pe parcursul mai multor zile pînă la 15.03.2008, însă prin raportul de examinare medico-legală nr.51 din 17.03.2008, nu se confirmă existența cărorva leziuni corporale la A. Morari. Menționează că în cadrul audierii lui A. Morari în cauza penală în care a fost arestat preventiv, acesta nu a depus plîngeri nici ofițerului de urmărire penală V. Vasilița, nici procurorului, nici avocatului referitor la acțiunile ilegale a inculpaților. Totodată, raportul de examinare medico-legală Nr. 916/d a lui A. Morari prin care i s-a constatat existența vătămărilor corporale, este efectuată la 14.04.2009, adică peste un an, doar în baza documentelor medicale. Mai mult ca atît, vătămările corporale constatate prin acest raport nici nu se regăsesc în învinuirea adusă inculpaților de către organul de urmărire penală. Din aceste considerente, consideră că în episodul cu partea vătămată A.Morari, nu s-au prezentat în instanța de judecată probe concludente și suficiente pentru constatarea vinovăției inculpatului E. Proca și alții. 12.2. Avocatul Alexei Frunze în numele inculpatului Proca Eduard, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel în privința inculpatului Proca Eduard cu menținerea sentinței. În motivarea recursului, avocatul Alexei Frunze a indicat următoarele motive: - invocă încălcarea prevederilor art. 8 alin. (3) și 389 alin. (2) Cod de procedură penală, care reglementează că concluziile despre vinovăția persoanei de săvîrșirea infracțiunii și hotărîrea de condamnare nu pot fi întemeiate pe presupuneri, iar toate dubiile în probarea învinuirii se interpretează doar în 38 favoarea inculpatului; - instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare, bazîndu-se exclusiv pe dosarul din prima instanță în temeiul căruia inculpatul fusese achitat. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care depozițiile lor constituie o mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea învinuitului; - instanța de apel nu a ținut cont de jurisprudența CtEDO, ori sarcina probațiunii în ședințele de judecată în prima instanță și în instanța de apel îi revine acuzatorului de stat, fiindcă funcția acuzării este pusă pe seama procurorului. Invocă nerespectarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și încălcarea prevederilor art. 24 și 26 din Codul de procedură penală, care îl obligă pe acuzatorul de stat, după o hotărîre de achitare pronunțată de prima instanța, să prezinte în ședința de judecată probele susținerea acuzațiilor penale aduse inculpatului, urmează să fie apreciată ca nesusținere a acuzațiilor penale în privința inculpatului, în cadrul examinării apelului declarat împotriva sentinței de achitare. Ignorarea acestei jurisprudențe lezează dreptul persoanei la un proccs echitabil, drept garantat de art.6 din CEDO; - în cadrul rejudecării cauzei, potrivit regulilor generale, după achitarea inculpatului, procurorul nu a asigurat cercetarea directă a probelor acuzării, prin noua audiere a părților vătămate Guzun Vladimir, Morari Anatolie, martorilor Lipcan (Bounegru) Maria, Canter Sergiu, Golban Ghenadie, Sîrbu Sergiu, Motricală Alexandru, Guzun Nina, Vasilita Vladimir, Dabija Dumitru, Prodaniuc Mihail, Reaboi Denis, Dimitrașco Igor, declarațiile cărora au fost menționate de instanța de apel și puse la baza deciziei de condamnare; - instanța de apel și-a asumat rolul de procuror și s-a manifestat exclusiv în favoarea acuzării, dar nu în interesele legii, ignorînd practica CtEDO, și anume hotărîrea CtEDO din 06.04.2010 în cauza Ștefan vs. România, în care este specificat, că procurorul are obligația de a reflecta pretinsele erori înainte de pronunțarea unei hotărîri definitive, iar statul este cel care trebuie să-și asume erorile comise de procuror și aceste erori nu trebuie reparate în detrimentul persoanei vizate în procedura în cauză; - instanța de apel, rejudecînd cauza potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, nu a respectat prescripțiile de drept reglementate de art. 101 alin. (1), art. 414 alin. (1), art. 419 Cod de procedură penală, și doar enumerînd probele, nu a apreciat separat fiecare probă, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, și nu a indicat motivele pentru care a respins probele apărării; - instanța de apel a emis o hotărîre care nu cuprinde motivele legale pe care se întemeiază soluția condamnării inculpaților. 12.3. Avocatul Alexei Frunze în numele inculpatului Purci Andrian, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea 39 deciziei instanței de apel în privința inculpatului Purci Andrian cu menținerea sentinței. În motivarea recursului, avocatul Alexei Frunze a indicat aceleași motive pe care le-a indicat în recursul depus în numele inculpatului Proca Eduard. 12.4. Avocatul Alexei Frunze în numele inculpatului Ipati Alexandru, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel în privința inculpatului Ipati A. cu menținerea sentinței. În motivarea recursului, avocatul Alexei Frunze a indicat aceleași motive pe care le-a indicat în recursurile depuse în numele inculpatului Proca Eduard și Purcu Andrian. 12.5. Avocatul Boris Malachi în numele inculpatului Zubcu Vladislav, invocînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), pct. 8) și pct. 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel în privința inculpatului Zubcu V. cu menținerea sentinței. În motivarea recursului, avocatul Boris Malachi a indicat următoarele motive: - instanța de apel și-a format concluziile despre vinovăția lui Zubcu V. fără a ține cont de următoarele probe care confirmă nevinovăția inculpatului: declarațiile inculpatului Zubcu V. (date la urmărirea penală și menținute în instanța de fond și cea de apel); declarațiile părții vătămate Guzun V. (date în prima instanță); declarațiile părții vătămate Pîntea R. (date în prima instanță); - deși părțile vătămate sunt persoane direct interesate de justa soluționare a prezentei cauze, ele totuși au confirmat versiunea expusă de către inculpatul Zubcu V. referitor la circumstanțele întocmirii materialului administrativ în privința lui Guzun V.; - în cadrul urmăririi penale cât și la judecarea cauzei în instanța de fond și cea de apel au fost date mai multe declarații din care rezultă comportamentul neadecvat a lui Guzun V. din fața Comisariatului de poliție Criuleni în seara zilei de 01 februarie 2008. Totodată, la materialele cauzei penale sunt suficiente probe și martori care confirmă folosirea de către Guzun V. a unui limbaj necenzurat în adresa colaboratorilor de poliție. Anume acest comportament al părții vătămate a determinat întocmirea materialului administrativ în privința lui Guzun V.. Pe marginea procesului-verbal cu privire la contravenția săvârșită de către Guzun V., Judecătoria Criuleni a emis o hotărâre care a rămas definitivă. Această hotărâre nu a fost contestată de către Guzun V., prin urmare, partea vătămată Guzun V. și-a recunoscut vina în comiterea faptei contravenționale. Invocă faptul, că nu există probe că Zubcu V. ar fi comis fapta imputată, iar concluziile instanței de apel despre vinovăția acestuia sunt eronate, bazate pe presupunerile acuzării, neprobate în modul corespunzător; - instanța de apel a dat o încadrare juridică greșită faptei săvârșite, deoarece l-a recunoscut vinovat pe Zubcu V. de comiterea infracțiunii prevăzute la art. 327 40 alin. (1) Cod Penal adică, folosirea de către o persoană cu funcție de răspundere a situației de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. Menționează că, chiar dacă sar admite că probele acuzării ar fi suficiente pentru a demonstra săvârșirea de către inculpat a faptei imputate, atunci încadrarea juridică a acestei faptei este greșită și neîntemeiată; - invocă faptul, că infracțiunea prevăzută la art. 327 alin. (1) Cod penal este o infracțiune materială. Ea se consideră consumată din momentul survenirii daunelor în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. Nici partea acuzării și nici instanța de apel nu au argumentat care daune considerabile și căror interese publice au fost cauzate. Or, asemenea daune nu există. Faptul comiterii de către Guzun V. a contravenției administrative are puterea lucrului judecat, deoarece însăși partea vătămată a confirmat prin declarațiile sale că în seara zilei de 01 februarie 2008 a servit bere și a înjurat polițiștii; - consideră că în lipsa survenirii consecințelor prevăzute de lege, faptele imputate lui Zubcu V. nu puteau fi încadrate altfel decât în temeiul art. 312 din Codul Contravențional, care stabilește răspunderea pentru folosirea intenționată a situației de serviciu într-un mod care contravine intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice și juridice, dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii; - latura subiectivă a infracțiunii prevăzută la art. 327 alin. (1) Cod penal se caracterizează prin existența motivului: a interesului material sau a altor interese personale. În speță, nici partea acuzării, nici instanța de apel nu au motivat care a fost interesul urmărit de către Zubcu V. la comiterea faptei imputate. Simpla referire la “scopul voalării incompetenței sale profesionale manifestate în neputința de a stabili în cadrul cercetării cazului de evadare a trei arestați preventiv... ” o considerăm tendențioasă si abuzivă. În condițiile în care Guzun Vladimir a comis o contravenție administrativă, întreprinderea măsurilor legale corespunzătoare era o obligație a inculpatului, obligație care nu avea nici o legătură cu acțiunile de căutare a persoanelor evadate. În conformitate cu prevederile art. 431 alin.1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursurilor declarate, solicitînd respingerea acestora cu menținerea decizie contestate.

Judecînd recursul ordinar în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul lărgit consideră că acesta urmează a fi admis, din următoarele considerente. Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs este în drept să-l admită, să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. 41 În motivarea recursurilor avocații invocă comiterea de către instanța de apel a erorilor de drept, prevăzute la art. 427 al.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede, că hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Colegiul penal consideră că la rejudecarea cauzei după casarea hotărîrii în recurs de către instanța de apel au fost admise erorile de drept invocate de către recurenți, corectarea cărora poate fi realizată numai prin casarea deciziei pronunțate și trimiterea cauzei la rejudecare din următoarele considerente. Astfel, Colegiul penal menționează că potrivit prevederilor art. 436 Cod de procedură penală procedura de rejudecare a cauzei după casarea hotărîrii în recurs se desfășoară conform regulilor generale pentru examinarea ei, iar pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sînt obligatorii în măsura în care situația de fapt rămîne cea care a existat la soluționarea recursului. Totodată alin. (3) art. 436 Cod de procedură penală stabilește, că în cazul cînd hotărîrea este casată numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai în ce privește latura penală sau civilă, instanța de rejudecare se pronunță în limitele în care hotărîrea a fost casată. Analizînd decizia atacată, Colegiul lărgit concluzionează că instanța de apel, la rejudecarea cauzei, contrar prevederilor expuse supra n-a respectat indicațiile instanței de recurs și a depășit limitele rejudecării stabilite prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 mai 2014. Astfel, potrivit deciziei instanței de recurs cauza a fost remisă la rejudecare în privința inculpaților: 1. Proca Eduard în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c) și e), 327 alin. (1), și 332 alin. (1) Cod penal; 2. Zubcu Vladislav în partea achitării în baza art. art. 327 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal; 3. Ipati Alexandru în partea achitării în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. a), c) și e), 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal; 4. Purci Andrian în partea achitării în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c) și e), 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal. Depășind limitele rejudecării dispuse de instanța de recurs, instanța de apel a condamnat inculpații Proca E. și Purci A. pe art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal, deși hotărîrile judecătorești în această parte n-au fost casate și în această parte există o hotărîre irevocabilă de condamnare a celor doi inculpați în baza prevederilor art. 349 alin. (1) Cod penal, hotărîre care n-a fost contestată de către inculpați și de către procuror. Au fost depășite limitele rejudecării cauzei și în privința inculpatului Ipati A., acesta fiind condamnat pentru săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, deși rejudecarea cauzei în această parte n-a fost dispusă. 42 Colegiul penal de asemenea constată că instanța de apel n-a respectat indicațiile instanței de recurs, prin care s-a atras atenția asupra faptului, că în speță este necesară înfăptuirea unei analize minuțioase a probelor prezentate de către procuror, cu respectarea legislației de procedură penală ce vizează rejudecarea cauzei după pronunțarea unei sentințe de achitare. Cu toate acestea, instanța de apel a comis la acest capitol erori de drept ce nu pot fi corectate de către instanța de recurs. În acest sens Colegiul penal menționează, că potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Alin. (4) și (5) al aceleiași norme, prevede că în vederea soluționării apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor, pronunțîndu-se asupra tuturor motivelor invocate în apel. Conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de drept, asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel, sunt: dacă fapta reținută ori imputată a fost săvîrșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă probele au fost apreciate corect de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate. În cazul în care s-ar constata încălcări ale prevederilor legale referitor la ele, hotărîrea instanței de fond urmează a fi desființată cu rejudecarea cauzei. Astfel, Colegiul penal constată, că hotărîrile judecătorești în privința lui Cotruță Mihail n-au fost contestate de către procuror, devenind irevocabile, prin care Cotruță Mihail a fost achitat de săvîrșirea infracțiunilor prevăzute de art. art. 327 alin. (1); 328 alin. (2) lit. c); 3091 alin. (3) lit. c) și e) Cod penal și a fost încetat procesul penal în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, cu toate acestea, instanța de apel, constatînd faptele săvîrșite de către inculpații Proca E., Zubcu V., Ipati A. și Purci A. și condamnîndu-i pentru acestea, a indicat că infracțiunile au fost săvîrșite împreună cu Cotruță Mihail, constatări ce vin în contradicție cu hotărîrile irevocabile pronunțate în privința lui Cotruță M. Analizînd decizia atacată, Colegiul lărgit concluzionează că instanța de apel, la rejudecarea cauzei, a încălcat prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, care stipulează că, judecînd apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărîre de condamnare fără audierea învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți. Martorii acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o 43 mărturie acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea inculpatului. În acest sens Colegiul penal constată, că în cadrul examinării cauzei în instanța de apel inculpații Proca E. (f. d. 145 vol. XII), Purci A. (f. d. 146 vol. XII), Ipati A. ( f .d. 147 vol.12) și Zubcu V. (f. d. 148 vol. XII) au fost interogați superficial, însă la baza deciziei de condamnare au fost puse declarațiile inculpaților făcute în fața primei instanțe, care n-au fost verificate de către instanța de apel în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală prin citirea lor în ședința de judecată și consemnarea lor în procesul-verbal al ședinței de judecată. Potrivit indicațiilor instanței de recurs, instanța de apel urma să dea apreciere faptului modificării de către părțile vătămate Guzun V. și Pântea (Guzun) R. a declarațiilor făcute de către aceștia în cadrul urmăririi penale, să se pronunțe asupra declarațiilor martorului Lipcan (Bounegru) M., să argumenteze soluția în ce privește episodul cu partea vătămată Druță I. Colegiul penal constată că instanța de apel, rejudecînd cauza, a acceptat concluziile date de organul de urmărire penală și nu a motivat soluția sa în hotărîrea pronunțată privind admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Colegiul menționează că potrivit art. 93 alin.(1) și alin.(2) Cod de procedură penală, probele sînt elemente de fapt dobîndite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei, și în calitate de probe în procesul penal se admit elementele de fapt constatate prin intermediul următoarelor mijloace: 1) declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, ale părții vătămate, părții civile, părții civilmente responsabile, martorului; 2) raportul de expertiză, etc. Conform art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, toate probele administrate în cauza penală vor fi verificate sub toate aspectele, complet și obiectiv. Verificarea probelor constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, administrarea de noi probe și verificarea sursei din care provin probele, în conformitate cu prevederile prezentului cod, prin procedee probatorii respective, iar în conformitate cu art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Colegiul penal constată, că în cadrul examinării cauzei în instanța de apel au fost verificate potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, la solicitarea procurorului (f. d. 158 vol. 12) declarațiile martorului Lipcan (Bounegru ) Maria, făcute de către aceasta în cadrul urmăririi penale (f. d. 9-10 vol. VI), însă la baza deciziei instanței de apel au fost puse declarațiile acestui martor din cadrul ședinței 44 de judecată al primei instanțe (f. d. 201-203 vol. VIII), declarații care n-au fost verificate de către instanța de apel. În același mod instanța de apel a procedat și în privința altor martori : Canțer S. – au fost verificate declarațiile de la f. d. 85-87 vol. I ( urmărirea penală), dar au fost puse la baza deciziei declarațiile de la f. d. 211-212 vol. VIII ( prima instanță); Golban Ghenadie - au fost verificate declarațiile de la f. d. 100-101 vol. I (urmărirea penală), dar au fost puse la baza deciziei declarațiile de la f. d. 213-214 vol. VIII ( prima instanță); Sîrbu Sergiu - au fost verificate declarațiile de la f. d. 33- 34 vol. III ( urmărirea penală), dar au fost puse la baza deciziei declarațiile de la f. d. 216-217 vol. VIII ( prima instanță); Motricală A. - au fost verificate declarațiile de la f. d. 30-31 vol. III ( urmărirea penală), dar au fost puse la baza deciziei declarațiile de la f. d. 176-180 vol. IX( prima instanță); Guzun Nina - au fost verificate declarațiile de la f. d. 77-78 vol. I ( urmărirea penală), dar au fost puse la baza deciziei declarațiile de la f. d. 237-240 vol. vol. VIII ( prima instanță); Vasilița V. - au fost verificate declarațiile de la f. d. 11-15 vol. VI ( urmărirea penală), dar au fost puse la baza deciziei declarațiile de la f. d. 218-222 vol. VIII ( prima instanță); Dabija Dumitru - au fost verificate declarațiile de la f. d. 82-83 vol. I ( urmărirea penală), dar au fost puse la baza deciziei declarațiile de la f. d. 245-246 vol. VIII ( prima instanță); Prodaniuc M. - în privința acestui martor sunt incorect indicate filele dosarului pe care sunt prezente declarațiile acestuia, de aceea nu este clar ce declarații a verificat instanța de apel și pe care le-a pus la baza deciziei de condamnare; în același mod instanța de apel a procedat și cu declarațiile martorilor Jitari Vasile și Dimitrașco I.; iar declarațiile martorului Reaboi Denis ( f.d. 235-236 vol. VIII), în general n-au fost verificate de către instanța de apel, dar de asemenea au fost puse la baza deciziei. Astfel, Colegiul penal constată, că instanța de apel nu numai că n-a îndeplinit indicațiile instanței de recurs cu privire la analiza minuțioasă a declarațiilor concrete ale părților vătămate Guzun V. și Pântea (Guzun )R. și a martorilor Lipcan (Bounegru) M., Guzun N., dar nici n-a verificat în modul stabilit de lege aceste declarații, precum și declarațiile altor martori, pe care, în condițiile indicate supra, le-a pus la baza deciziei de condamnare. Colegiul penal subliniază, că părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură. Articolul 24 alin. (4) Cod de procedură penală, indică că, părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare. Din considerentele menționate, Colegiul lărgit conchide că soluția adoptată de către instanța de apel este contrară prevederilor legale, astfel, instanța de apel, 45 judecînd cauza dată, a comis eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, la care se face referire în recursuri, eroare ce nu poate fi corectată de către instanța de recurs, deci se constată temeiul de casare a soluției adoptate de către instanța de apel. Reieșind din aceste circumstanțe, Colegiul lărgit consideră necesar a casa total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2015, cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în strictă conformitate cu prevederile legale. Colegiul penal atenționează, că la examinarea cauzei instanța de apel urmează să respecte limitele rejudecării stabilite prin decizia Curții Supreme de Justiție din 27 mai 2014 și să rejudece cauza în privința inculpaților. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legale asupra tuturor motivelor indicate de către participanții la proces, să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele administrate pe parcursul procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

În temeiul art. 434, art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Se admit recursurile ordinare declarate de avocatul Eugeniu Bradu și de avocatul Alexei Frunze în numele inculpatului Proca Eduard, de avocatul Alexei Frunze în numele inculpatului Purci Andrian, de avocatul Alexei Frunze în numele inculpatului Ipati Alexandru, de avocatul Boris Malachi în numele inculpatului Zubcu Vladislav, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2015, în cauza penală privindu-i pe Proca Eduard Vasile, Zubcu Vladislav Fiodor, Ipati Alexandru Lazăr și Purci Andrian Ion și se dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 30 iunie 2016. Președinte Covalenco Elena Judecători Toma Nadejda 46 Moraru Petru Diaconu Iurie Guzun Ion 47