1ra-537/2014 — 349 al. 1, 327 al. 1, 309 prim al. 3, 332 al. 1, 328 al. 2 CP

1ra-537/2014 — 349 al. 1, 327 al. 1, 309 prim al. 3, 332 al. 1, 328 al. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2014)

Dosarul nr. 1ra-537/2014

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 mai 2014 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Petru Ursache,

judecători – Ghenadie Nicolaev, Vladimir Timofti, Constantin Alerguș, Iurie

Bejenaru,

a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sâli împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2013, avocatul Eugeniu Bradu în

numele inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian și partea vătămată Morari Anatoli

împotriva sentinței judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 septembrie 2012 și deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2013 în cauza penală

privindu-i pe,

Proca Eduard Vasile, născut la 25 mai 1984,

originar și domiciliat în sat. Slobozia-Dușca, r-nul

Criuleni,

Zubcu Vladislav Fiodor, născut la 04 noiembrie

1986, originar din mun. Chișinău și domiciliat în sat.

Corjova, r-nul Criuleni,

Ipati Alexandru Lazăr, născut la 27 octombrie 1982,

originar și domiciliat în sat. Corjova, r-nul Criuleni,

Purci Andrian Ion, născut la 13 decembrie 1979,

originar din Telenești și domiciliat în mun. Chișinău,

str. A, Russo 5/2, ap. 43.

Datele referitoare la examinarea cauzei:

(prima instanță)

(instanța de apel)

(instanța de recurs).

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Procurorul Sergiu Crijanovschi, care a solicitat admiterea recursului declarat de

către acuzatorul de stat și partea vătămată și respingerea recursului declarat de către avocat

în numele inculpaților.

1

Avocatul Bradu Eugeniu în numele inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian, care

a solicitat admiterea recursului declarat în numele inculpaților și respingerea recursurilor

procurorului și ale părții vătămate.

Avocatul Pavel Cebotari în numele inculpatului Ipati Alexandru și inculpatul, care

au solicitat respingerea recursurilor procurorului și ale părții vătămate și admiterea

recursului declarat în numele inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian.

Avocatul Ghițu Alexandr în numele inculpatului Zubcu Vladislav și inculpatul, care

au solicitat respingerea recursurilor procurorului și ale părții vătămate și admiterea

recursului declarat în numele inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian.

C O N S T A T Ă :

Eduard și Purci Andrian au fost condamnați în baza art. 349 alin. (1) Cod penal, fapta

fiind recalificată de la art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal, la amendă în mărime 750 (șapte

sute cincizeci) u.c. fiecare.

Prin aceeași sentință:

- Cotruța Mihail (în privința căruia cauza nu se examinează) a fost achitat de sub

învinuirea în baza art. art. 327 alin. (1); 328 alin. (2) lit. c); 3091 alin. (3) lit. c) și e) Cod

penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

- Proca Eduard a fost achitat de sub învinuirea în baza art. art. 327 alin. (1); 3091

alin. (3) lit. c) și e) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele

infracțiunii.

- Zubcu Vladislav a fost achitat de sub învinuirea în baza art. 327 alin. (1), din

motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

- Ipati Alexandru a fost achitat de sub învinuirea în baza art. art. 327 alin. (1); 328

alin. (2) lit. c); 3091 alin. (3) lit. a), c) și e) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

- Purci Andrian Ion a fost achitat de sub învinuirea în baza art. art. 327 alin. (1);

328 alin. (2) lit. c); 3091 alin. (3) lit. c) și e) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu

întrunește elementele infracțiunii.

La fel, procesul penal de învinuirea lui Purci Andrian, Cotruță Mihail (în privința

căruia cauza nu se examinează), Ipati Alexandru, Proca Eduard și Zubcu Vladislav în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal a fost încetat din motivul

expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Morari Anatolie, a fost respinsă ca

neîntemeiată.

exercitînd în baza ordinului MAI din 22 iulie 2005 funcția de inspector al biroului poliției

criminale al CPr Criuleni, împreună cu inculpatul Zubcu Vladislav, care în baza ordinului

MAI din 05 octombrie 2007 exercita funcția de inspector al biroului poliției criminale al

CPr Criuleni și inculpatul Cotruța Mihail care în baza ordinului MAI din 30 noiembrie

2007 exercita funcția de inspector al biroului poliției criminale a grupei poliției criminale

a sectorului de poliție nr. 4 Mașcăuți a CPr Criuleni, fiind astfel, conform art.123 alin. (l)

Cod penal persoane cu funcții de răspundere, investiți cu drepturi și obligații în vederea

exercitării funcțiilor autorității publice, folosindu-se de atribuția stipulată în art. 12 pct. 9)

2

al Legii „Cu privire la poliție” (red. 1990), conform căruia „Poliția este obligată: să curme

contravențiile administrative...”, acționînd împreună și de comun acord, în interes

personal, în scopul voalării incompetenței sale profesionale, manifestate în neputința de a

stabili în cadrul cercetării cazului de evadare din Izolatorul detenției preventive a

Comisariatului de poliție a raionului Criuleni a trei arestați penal Guzun Dorel, Daraban

Vasile, Daraban Verginel, pentru a obține date despre locul aflării acestora de la Guzun

Ivan Vasile, Guzun Vladimir Ilie și Pîntea Rodica Ion, inculpatul Proca Eduard a

întocmit o explicație falsă din numele cet. Mardari Violeta Ion, a.n.15.11.1980, precum că

ultima a fost martor la comiterea contravenției administrative de către cet. Pîntea Rodica,

inculpatul Zubcu Vladislav a întocmit o explicație falsă din numele cet. Mardari Alexei

Petru, a.n. 19.05.1984, precum că ultimul a fost martor la comiterea contravenției

administrative de către cet. Guzun Vladimir, iar inculpatul Cotruța Mihail a întocmit o

explicație falsă din numele cet.Mardari Alexei Petru, a.n. 19.05.1984, precum că ultimul a

fost martor la comiterea contravenției administrative de către cet.Guzun Ivan.

La 21 februarie 2008, inculpatul Proca Eduard, exercitînd în baza ordinului MAI

din 22 iulie 2005 funcția de inspector al biroului poliției criminale al CPr Criuleni,

inculpatul Purci Andrian, care în baza ordinului MAI din 20 iulie 2005 exercita funcția

de inspector superior a grupei poliției criminale a sectorului de poliție nr.5 Boșcana a CPr

Criuleni, inculpatul Cotruța Mihail, care în baza ordinului MAI din 30 noiembrie 2007

exercita funcția de inspector al biroului poliției criminale a grupei poliției criminale a

sectorului de poliție nr. 4 Mașcăuți a CPr Criuleni, și fiind astfel, conform art.123 alin.(l)

Cod penal, persoane cu funcție de răspundere, investiți cu drepturi și obligații în vederea

exercitării funcțiilor autorității publice, folosindu-se de atribuția stipulată în art.12 pct.9) al

Legii „Cu privire la poliție” (red. 1990), conform căruia „Poliția este obligată: să curme

contravențiile administrative... ”, acționînd împreună și de comun acord în interes

personal, în scopul voalării incompeteneței sale profesionale, manifestate prin neputința de

a stabili infractorii implicați în comiterea infracțiunilor înregistrate pe teritoriul raionul

Criuleni și pentru a obține date despre aceștia de la cet. Morari Anatolie Ion, locuitor al

satului Boșcana raionul Criuleni, aflîndu-se în sediul Comisariatul de poliție raionului

Criuleni, inculpatul Proca Eduard a întocmit explicație falsă din numele cet. Nicolaev

Alexandru Alexei, a.n. 15.07.1984, precum că acesta a fost martor la comiterea

contravenției administrative (huliganism nu prea grav) de către cet. Morari Anatolie, și

care, conform raportului de expertiză criminalistică grafoscopică nr.2652, 2653, 2654, a

fost semnată de către inculpatul Cotruța Mihail, explicație falsă din numele cet. Sclifos

Andrei Ion, a.n. 01.08.1981, precum că acesta a fost martor la comiterea contravenției

administrative (huliganism nu prea grav) de către cet. Morari Anatolie, iar inculpatul

Purci Andrian a întocmit explicații false din numele cet. Bogdan Ana Petru, a.n. 1978 și

cet. Prodan Ion Ion, a.n. 1975, precum că aceștea au fost martori la comiterea

contravenției administrative (huliganism nu prea grav) de către cet. Morari Anatolie,

executînd, conform raportului de expertiză criminalistică grafoscopică nr.2652, 2653,

2654, din numele acestora semnături, iar inculpatul Cotruța Mihail a întocmit explicație

falsă din numele cet. Lupașcu Vasile Andrei, a.n.23.07.1980, precum că acesta a fost

martor la comiterea contravenției administrative (huliganism nu prea grav) de către cet.

Morari Anatolie, executînd, conform raportului de expertiză criminalistică grafoscopică

nr.2652, 2653, 2654, din numele acestuia semnătura, executînd și o altă semnătură din

numele cet.Nicolaev Alexandru în explicația falsă a ultimului, întocmită de inculpatul

Proca Eduard.

3

La 16 martie 2008, aproximativ la ora 15:20, inculpatul Proca Eduard, exercitînd

în baza ordinului MAI din 22 iulie 2005 funcția de inspector al biroului poliției criminale

al CPr Criuleni, și inculpatul Purci Andrian, exercitînd în baza ordinului MAI din 20

iulie 2005 funcția de inspector superior a grupei poliției criminale a sectorului de poliție

nr. 5 Boșcana a CPr Criuleni, și fiind astfel ambii, conform art.123 alin.(l) Cod penal,

persoane cu funcție de răspundere, investiți cu drepturi și obligații în vederea exercitării

funcțiilor autorității publice, aflîndu-se în incinta Comisariatului de Poliție raionului

Criuleni în biroul nr.9 al secției poliției criminale, intenționat și împreună, în timpul

efectuării de către procurorul în procuratura raionului Criuleni, Moțpan Ion a acțiunii

procesuale penale de ridicare a bunurilor în cadrul urmăririi penale în cauza penală

nr.2008218004, urmărind scopul sistării acțiunii procesuale, în mod violent l-au îmbrîncit

jos pe procurorul Moțpan Ion și zmulgîndu-i din mîini aparatul de fotografiat și geanta cu

obiectele supuse ridicării, au fugit în curtea Comisariatului de poliție raionului Criuleni,

unde sărind gardul au plecat într-o direcție necunoscută.

2.1. Acțiunile inculpaților E. Proca și A. Purci săvîrșite împotriva procurorului I.

Moțpan, organul de urmărire penală de urmărire penală le-a calificat ca infracțiunea

prvăzută de art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal – adică acțiunile manifestate în vătămarea

integrității corporale a persoanei cu funcție de răspundere în scopul sistării activității de

serviciu, însoțite de urmări grave, exprimate prin lezarea imaginii Procuraturii ca instituție

independentă în cadrul autorității judecătorești, care reprezintă interesele generale ale

societății, apără ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor și cauzarea

prejudiciului moral procurorului Ion Moțpan.

Instanța de fond însă, a constatat că în ședința de judecată nu a fost probată

provocarea cărorva urmări grave procurorului I. Moțpan de către inculpați.

2.2. De către organul de urmărire penală inculpații au mai fost puși sub învinuire în

baza art. 332 alin. (1) Cod penal, pentru faptul că la data de 01.02.2008 E. Proca, V.

Zubcu și M.Cotruța împreună au întocmit trei rapoarte false adresate comisarului CPr

Criuleni, precum că de ei la 01 februarie 2008 au fost constatate faptele comiterii de către

cet. Guzun Ivan, Guzun Vladimir și Pîntea Rodica a contravențiilor administrative

prevăzute de art. 164 alin. (l) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985)

(huliganismul nu prea grav), după care, inculpatul V. Zubcu a completat procesul-verbal

cu privire la contravenția administrativă nr. 0062367, introducînd în el date false, privind

comiterea de către Guzun Vladimir a contravenției de huliganism nu prea grav, iar

inculpatul M. Cotruța, conform raportului de expertiză criminalistică grafoscopică în

comisie nr.1235-1236, 1326-1327 din numele inspectorului de sector Golban Ghenadie a

completat procesele-verbale cu privire la contravenții administrative nr.0062355,

nr.0062356 în privința cet. Guzun Ivan și cet. Pîntea Rodica, introducînd în ele date false,

privind comiterea de către persoanele nominalizate a contravenției de huliganism nu prea

grav.

La 21.02.2008 E. Proca, A. Purci și A. Ipati împreună au întocmit trei rapoarte cu

date false adresate comisarului CPr Criuleni, precum că de ei la data de 21 februarie 2008

a fost constatat faptul comiterii de către cet. Morari Anatolie a contravenției

administrative prevăzute de art. 164 alin. (l) Cod cu privire la contravențiile

administrative (red. 1985) (huliganismul nu prea grav).

Organul de urmărire penală a mai învinuit inculpații în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, în fapt că:

4

La 01.02.2008 inculpații M. Cotruța, E. Proca, V. Zubcu în cadrul cercetării

cazului de evadare din Izolatorul Detenției Preventive a Comisariatului de Poliție a

raionului Criuleni a trei arestați penal Guzun Dorel, Daraban Vasile, Daraban Verginel,

cunoscînd faptul că Guzun Ivan Vasile și Guzun Vladimir Ilie sunt rudele lui Guzun

Dorel, iar Pîntea Rodica Ion este prietena ultimului și că ei ar putea cunoaște careva date

despre locul aflării lui Guzun Dorel, folosindu-se de atribuția stipulată în art. 12 pct. 9) al

legii „Cu privire la poliție” (red. 1990) conform căruia „Poliția este obligată: să curme

contravențiile administrative... ”, acționînd împreună, în interes personal, în scopul

voalării incompetenței sale profesionale, manifestate în neputința stabilirii locului aflării a

persoanelor evadate și în scopul obținerii de la judecătoria raionului Criuleni a unei decizii

privind aplicarea sancțiunii administrative sub formă de arest în privința cet. Guzun Ivan,

Pîntea Rodica și Guzun Vladimir, neavînd careva temei legal, au întocmit trei rapoarte

false adresate comisarului CPr Criuleni precum că de ei la 01 februarie 2008 au fost

constatate faptele comiterii de către cet. Guzun Ivan, Pîntea Rodica, Guzun Vladimir a

contravențiilor administrative prevăzute de art. 164 alin. l Cod cu privire la contravențiile

administrative (red. 1985) (huligahismul nu prea grav), după care inculpatul M.Cotruța

din numele inspectorului de sector Golban Ghenadie a completat procesele-verbale cu

privire la contravenții administrative nr.0062355, nr.0062356 în privința cet.Guzun Ivan,

cet. Pîntea Rodica, introducînd în ele date vădit false, privind comiterea de către

persoanele nominalizate a contravenției de huligahism nu prea grav, iar inculpatul V.

Zubcu a completat procesul-verbal cu privire la contravenția administrativă nr.0062367,

introducînd în el date vădit false, privind comiterea de către Guzun Vladimir a

contravenției de huliganism nu prea grav;

La 21 februarie 2008 Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purci Andrian, Ipati

Alexandru împreună și de comun acord, în interes personal, în scopul voalării

incompetenței sale profesionale, manifestate în neputința de a stabili infractorii implicați

în comiterea infracțiunilor înregistrate pe teritoriul raionul Criuleni și pentru a obține date

despre aceștia de la cet. Morari Anatolie Ion locuitor al satului Boșcana raionul Criuleni,

care de ei a fost adus în Comisariatul de Poliție raionului Criuleni, neavînd careva temei

legal, au întocmit trei rapoarte cu date vădit false adresate comisarului CPr Criuleni

precum că de ei la 21 februarie 2008 a fost constatat faptul comiterii de către cet. Morari

Anatolie a contravenției administrative prevăzute de art. 164 alin. (l) Cod cu privire la

contravențiile administrative (red. 1985) (huliganismul nu prea grav);

La 22 februarie 2008 aproximativ la orele 17:00 și pînă la data de 24 februarie 2008

ora 16:30 Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purci Andrian, acționînd împreună,

folosindu-se de atribuția stipulată în art. 12 pct. 6) al legii „Cu privire la poliție” (red.

1990), conform căruia „Poliția este obligată: să ia măsuri de investigare operativă și alte

măsuri necesare, prevăzute de legislație, pentru stabilirea, prevenirea, curmarea

infracțiunilor, pentru identificarea și punerea sub urmărire a persoanelor care le-au săvîrșit

și a persoanelor ce se ascund de organele de urmărire penală și judecătorești, se sustrag de

la executarea pedepsei penale, precum și a persoanelor date dispărute sau a altor persoane,

în cazurile prevăzute de legislație” în interes personal, în scopul voalării incompetenței

sale profesionale, manifestate în neputința de a stabili infractorii implicați în comiterea

infracțiunilor înregistrate pe teritoriul raionul Criuleni și pentru a obține date despre

aceștia de la cet. Morari Anatolie Ion, locuitor al satului Boșcana raionul Criuleni, care de

ei a fost adus în Comisariatul de Poliție al raionului Criuleni, neavînd careva temei legal,

5

l-au deținut, privîndu-l de libertate, pe cet.Morari Anatolie în biroul 10 al Secției Poliției

Criminale a CPr Criuleni.

Organul de urmărire penală a mai învinuit inculpații M. Cotruța, A. Ipati și A.

Purci în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, în fapt că:

La 02 februarie 2008 - 06 februarie 2008 în incinta biroului 10 a Secției Poliției

Criminale a CPr Criuleni, M. Cotruța, A. Ipati și A. Purci, fiind persoane cu funcție de

răspundere, acționînd împreună și de comun acord contrar prevederilor art.4 alin.l a Legii

Republicii Moldova nr. 416 din 18.12.90 “Cu privire la poliție”, conform cărora „Poliția în

activitatea sa mizează pe respectarea personalității cetățenilor, costituind un garant al

apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime”, în scopul obținerii

cărorva date de la Pîntea Rodica – arestată administrativ, despre locul aflării prietenului ei

Guzun Dorel care a evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției

Preventive a CPr Criuleni, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor

acordate prin lege i-au provocat cet. Pîntea Rodica în mod intenționat dureri puternice

fizice și psihice, prin electrocutarea ei cu un aparat, însoțite de înjurături în adresa

victimei, prin ce inculpații, fiind persoane cu funcție de răspundere au comis acțiuni care

depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, au cauzat daune

în proporții considerabile intereselor publice prin prejudicierea imaginei poliției ca organ

de drept și intereselor cet. Pîntea Rodica însoțite de tortură sau acțiuni care înjosesc

demnitatea părții vătămate.

Inculpații M. Cotruța, A. Ipati, E. Proca și A. Purci au mai fost învinuiți de

organul de urmărire penală în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c)

și e) Cod penal, în fapt că:

La 03 februarie 2008 aproximativ la orele 17:30, M. Cotruța, E. Proca, A. Purci,

fiind persoane cu funcție de răspundere, în incinta biroului nr. 10 a Secției Poliției

Criminale a CPr Criuleni, încălcînd flagrant prevederile art. 24 a Constituției Republicii

Moldova conform cărora „(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate

fizică și psihică; (2) Nimeni nu va fi supus la torturi, la pedepse sau tratamente crude,

inumane ori degradante”, prevederile art. 3 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor

Omului și Libertăților Fundamentale din 04.11.1950 ratificate prin Hotărîrea

Parlamentului nr.1298-XIII din 24.07.1997, conform cărora: „Nimeni nu poate fi supus

torturii și nici la pedepse sau tratamente inumane sau degradante”, urmărind scopul de a

obține de la cet. Guzun Ivan - arestat administrativ, informații privitor la locul aflării cet.

Guzun Dorel evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive al

CPr Criuleni, i-au legat mîinile la spate, înfășurînd la degetele mari a ambelor mîini două

fire de la un aparat, apoi l-au electrocutat cu acest aparat pe Guzun Ivan și i-au aplicat

multiple lovituri cu mîinile peste cap și corp, provocînd astfel, în mod intenționat

cetățeanului Guzun Ivan dureri puternice, fizice și psihice;

La 03 februarie 2008 aproximativ la orele 10:00 în incinta biroului nr.10 a Secției

Poliției Criminale a CPr Criuleni, M. Cotruța și A. Purci, fiind persoane cu funcție de

răspundere, încălcînd flagrant prevederile art. 24 a Constituției Republicii Moldova

conform cărora „(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică și

psihică; (2) Nimeni nu va fi supus la torturi, la pedepse sau tratamente crude, inumane ori

degradante”, prevederile art. 3 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale din 04.11.1950 ratificate prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1298-

XIII din 24.07.1997, conform cărora: Nimeni nu poate fi supus torturii și nici la pedepse

sau tratamente inumane sau degradante ”, urmărind scopul de a obține de la cet. Guzun

6

Vladimir - arestat administrativ informații privitor la locul aflării cet. Guzun Dorel evadat

în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive al CPr Criuleni, i-au

legat mîinile la spate cu o curea, înfășurînd la degetele mari a ambelor mîini două fire de la

un aparat și i-au pus în cap o mască antigaz, apoi l-au electrocutat cu acest aparat pe

Guzun Vladimir și i-au aplicat cu o sticlă din masă plastică de 1,5 1. plină cu apă, multiple

lovituri peste cap, provocînd astfel, în mod intenționat cetățeanului Guzun Vladimir dureri

puternice, fizice și psihice;

La 04 februarie 2008 aproximativ la orele 01:00, în incinta biroului 10 a Secției

Poliției Criminale a CPr Criuleni, Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purci Andrian, fiind

persoane cu funcție de răspundere, acționînd împreună, urmărind scopul de a obține de la

cet. Guzun Ivan - arestat administrativ, informații privitor la locul aflării cet. Guzun Dorel

evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive al CPr Criuleni,

i-au legat mîinile la spate, înfășurînd la degetele mari a ambelor mîini două fire de la un

aparat, apoi l-au electrocutat cu acest aparat pe Guzun Ivan și i-au aplicat multiple lovituri

cu mîinile peste cap și corp, provocînd astfel, în mod intenționat cetățeanului Guzun Ivan

dureri puternice, fizice și psihice;

La 04 februarie 2008 aproximativ la orele 13:00 în incinta biroului nr. 11 a Secției

Poliției Criminale a CPr Criuleni, Cotruța Mihail, Purci Andrian, Ipati Alexandru,

fiind persoane cu funcție de răspundere, acționînd împreună, urmărind scopul de a obține

de la cet. Guzun Vladimir - arestat administrativ, informații privitor la locul aflării cet.

Guzun Dorel evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive a

CPr Criuleni, i-au legat mîinile la spate cu o curea, înfășurînd la degetele mari a ambelor

mîini două fire de la un aparat și i-au pus în cap o mască antigaz, apoi l-au electrocutat cu

acest aparat pe Guzun Vladimir și i-au aplicat cu o sticlă din masă plastică de 1,5 1. plină

cu apă și cu mîinile, multiple lovituri peste cap și corp, provocînd astfel, în mod

intenționat cet. Guzun Vladimir dureri puternice, fizice și psihice;

La 05 februarie 2008 în a două jumătate a zilei, în incinta biroului nr. 11 a Secției

Poliției Criminale a CPr Criuleni, Purci Andrian, Ipati Alexandru, Proca Eduard, fiind

persoane cu funcție de răspundere, acționînd împreună, urmărind scopul de a obține de la

cet. Guzun Vladimir - arestat administrativ, informații privitor la locul aflării cet. Guzun

Dorel, evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive a CPr

Criuleni, i-au aplicat cu o sticlă din masă plastică de 1,5 1. plină cu apă și cu mîinile,

multiple lovituri peste cap și corp, provocînd astfel, în mod intenționat cet. Guzun

Vladimir dureri puternice, fizice și psihice;

În perioada 22 februarie 2008 - 07 martie 2008 și la data de 15 martie 2008 în

incinta biroului nr.10 al Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, Cotruța Mihail, Proca

Eduard, Purci Andrian, fiind persoane cu funcție de răspundere, încâlcînd flagrant

prevederile art. 24 a Constituției Republicii Moldova conform cărora „(1) Statul

garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică și psihică; (2) Nimeni nu va fi

supus la torturi, la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante”, prevederile art.

3 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale din

04.11.1950 ratificate prin Hotărîrea Parlamentului nr.1298-XIII din 24.07.1997, conform

cărora: „Nimeni nu poate fi supus torturii și nici la pedepse sau tratamente inumane sau

degradante ”, acționînd împreună, urmărind scopul de a obține de la cet. Morari Anatolie

- deținut ilegal în incinta Comisariatului de poliție Criuleni și ulterior arestat pe cauza

penală nr. 2008210017, informații și mărturisiri privitor la comiterea împreună cu alte

persoane a unui șir de infracțiuni pe teritoriul raionului Criuleni și recunoașterea vinovăției

7

în săvîrșirea acestor infracțiuni, l-au electrocutat cu un aparat, l-au lovit de cîteva ori cu o

țeavă metalică în regiunea capului, i-au aplicat multiple lovituri în diferite părți ale

corpului și de cîteva ori i-au aplicat multiple lovituri simultane cu palme peste ambele

urechi, provocînd astfel, în mod intenționat cet. A. Morari dureri puternice, fizice și

psihice;

La 30.03.2010 aproximativ între orele 06.00-09.00, A. Ipati, fiind persoană cu

funcție de răspundere, avînd scopul obținerii ilegale a informațiilor vizînd descoperirea

infracțiunii de sustragere a bunurilor din magazinul ÎI ’’Pavlov Gheorghe”, aflîndu-se în

incinta birolului sectorului de poliție din s. Mașcauți r-nul Criuleni, i-a aplicat intenționat

multiple lovituri cu o mapă peste cap și corp minorului I. Druță, provocîndu-i dureri,

suferințe fizice și psihice puternice prin ce a comis infracțiunea prezăzută de art.3091 alin.

(3) lit. a) Cod penal.

recalificării acțiunilor inculpaților și achitării lor, ca fiind ilegală și neîntemeiată. La fel, a

solicitat rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care să fie reîncadrate acțiunile inculpaților învinuiți în baza

art. 327 alin. (2) lit. a) Cod penal, în art. 327 alin. (1) Cod penal, recalificate acțiunile

inculpaților învinuiți în baza prevederilor art. 332 alin. (2) lit. a) Cod penal, în baza

prevederilor art. 332 alin. (1) Cod penal și recunoașterea inculpaților vinovați pe acest

capăt de acuzare cu liberarea de răspundere penală conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod

penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală.

La fel:

- inculpatul Cotruța Mihail să fie condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la

amendă în mărime de 300 u.c., în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal la 4 (patru) ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a

normelor de drept pe 3 (trei) ani și în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal la 5 (cinci)

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a

normelor de drept pe 3 (trei) ani. Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al

pedepselor aplicate să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 7 (șapte) ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de

drept pe 3 (trei) ani și amendă în mărime de 300 (trei sute) u.c.

- inculpatul Proca Eduard să fie condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la

amendă în mărime de 300 u.c., în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal la 5 (cinci) ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a

normelor de drept pe 4 (patru) ani și în baza art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal la 5 (cinci)

ani închisoare. Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate să-i fie

stabilită pedeapsa definitivă de 7 (șapte) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 4 (patru) ani și

amendă în mărime de 300 (trei sute) u.c.

- inculpatul Zubcu Vldislav să fie condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la

amendă în mărime de 300 u.c.

- inculpatul Ipati Alexandru să fie condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la

amendă în mărime de 300 u.c., în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal la 4 (patru) ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a

normelor de drept pe 3 (trei) ani și în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal la 6 (șase)

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a

normelor de drept pe 3 (trei) ani. Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al

8

pedepselor aplicate să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 7 (șapte) ani închisoare, cu

privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de

drept pe 4 (patru) ani și amendă în mărime de 300 (trei sute) u.c.

- inculpatul Purci Andrian să fie condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la

amendă în mărime de 300 u.c., în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal la 4 (patru) ani

închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a

normelor de drept pe 3 (trei) ani și în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal la 5 (cinci)

ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a

normelor de drept pe 3 (trei) ani și în baza art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal la 5 (cinci) ani

închisoare. Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate să-i fie

stabilită pedeapsa definitivă de 8 (opt) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita

funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 5 (cinci) ani și amendă în

mărime de 300 (trei sute) u.c.

În motivarea apelului declarat, procurorul a criticat soluția de recalificare a instanței

de fond de la art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal la art. 349 alin. (1) Cod penal, care a

motivat soluția sa prin faptul că nu au fost provocate careva urmări grave, din motiv că

acestea, s-au exprimat prin lezarea imaginii Procuraturii ca instituție independentă în

cadrul autorității judecătorești, care reprezitnă interesele generale ale societății, apără

ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor și cauzarea prejudiciului moral

procurorului Moțpan Ion.

Mai este criticată soluția de achitare a inculpaților pe acuzarea înaintată în baza art.

art. 327 alin. (1) Cod penal și 332 alin. (1) Cod penal, care a fost motivată că în legătură cu

circumstanțele consemnate în rapoartele inculpaților există hotărîri judecătorești definitive

și irevocabile de constatare a vinovăției contravenienților, care nu au fost contestate nici de

către aceștia și nici de către procuror. Astfel, contestarea deciziilor pe cauzele

contravenționale în privința lui V. Guzun, I. Guzun, R. Pîntea și A. Morari, de către

ultimii, este un drept al acestor persoane, de care ele nu au făcut uz, iar în ceea ce privește

contestarea procurorului, s-a menționat că partea acuzării a demonstrat pe deplin, prin

probe concludente și pertinente, într-un proces penal, că emiterea acestor decizii au fost

generate de materiale falsificate. Procurorul, în așa caz, nu putea să conteste deciziile

respective, pînă cînd nu exista o hotărîre definitivă în acest sens, cu atît mai mult că

vinovăția inculpaților a fost demonstrată pe deplin prin probele administrate în cadrul

cercetărilor judecătorești.

Procurorul a contestat și soluția de achitare a lui Ipati A. pe episodul comiterii

torturii asupra părții vătămate I. Druță, odată ce vina inculpatului a fost demonstrată prin

probele cercetate în cadrul cercetărilor judecătorești și anume: declarațiile părții vătămate

I. Druță, ale martorilor Fostica Aculina, Druța Gheorghe, Morărescu Andrei, Efros

Valentin, plîngerea reprezentantului legal al minorului, cet. Fostica Aculina, procesul-

verbal de prezentare spre recunoaștere din 06.11.2010, raportul de expertiză psihiatrică

staționar nr. 158 din 30.12.2010.

A mai fost expusă critică și asupra soluției instanței de fond pe episodul cu părțile

vătămate V. Guzun și R. Pîntea, deoarece după părerea procurorului instanța nu a apreciat

corect probele administrate în cadrul cercetărilor judecătorești, odată ce declarațiile

acestora depuse în cadrul urmăririi penale erau congruente cu alte probe administrate în

cauză.

Cu referire la episodul cu partea vătămată A. Morari, procurorul la fel a contestat

soluția instanței de fond, deoarece ultima urma să țină cont de declarațiile martorului

9

Bounegru M., care coraborau cu cele ale părții vătămate și cu alte probe administrate pe

acest episod.

În concluzie acuzatorul de stat a indicat că instanța de fond la adoptarea sentinței, a

încălcat prevederile art. 101 Cod de procedură penală și nu a analizat probele prin

coroborare, dar a examinat unilateral probele prezentate de către partea apărării și a

apreciat critic probele prezentate de către partea acuzării.

3.1. Sentința a mai fost atacată și de către partea vătămată Morari Anatolie, care a

solicitat casarea parțială a acesteia doar în partea achitării lui Proca Eduard, Ipati

Alexandru, Purci Andrian în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c) și e); 328 alin. (2) lit. c) Cod

penal cu pronunțarea unei noi hotărîri de condamnare, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță.

În motivarea cerințelor sale partea vătămată a indicat că instanța de fond la baza

sentinței de achitare s-a bazat doar pe declarațiile inculpaților, fără a lua în considerație

alte probe care au fost administrate în cadrul cercetărilor judecătorești.

care a fost pronunțată integral la 09 decembrie 2013 apelurile declarate au fost respinse,

fiind menținută sentința.

respectînd prevederile art. 101 Cod de procedură penală, corect a ajuns concluzia că

vinovăția inculpaților Cotruța Mihail, Proca Eduard, ZubcuVladislav și Purci Andrian în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal a fost dovedită integral și

se confirmă prin ansamblul de probe cercetate în ședința instanțelor de fond și apel și a

încetat procesul penal pe acest capăt de acuzare din motivul expirării termenului de tragere

la răspundere penală.

La fel, s-a confirmat prin ansamblul de probe vinovăția inculpaților Proca Eduard și

Purci Andrian în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal, fapta

fiind recalificată de la art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal și anume prin: -Raport de

expertiză grafoscopică nr. 1326, nr. 1327 din 09.06.2008 (f.d.33-48 v.II); - Proces-verbal

de ridicare din 16.03.2008 efectuat în dosarul penal nr.2008218004 (f.d.67 v.III); -Extrase

din ordine în privința inculpaților Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purci Andrian și Zubcu

Vladislav (f.d.84-90 v.II); - Raport de examinare medico-legală nr.50 din 16.03.2008

(f.d.22, v.III); - Raport de expertiză medico-legală nr.2244/d din 16.05.2008 (f.d. 121

v.III); - Raport de expertiză traseologică nr. 1082 din 17.05.2008 (f.d. 131-132 v.III);

Informația ÎS „Registru” din 23.06.2008 (f.d.23, 26 v. IV).

Soluția de recalificare rezulta din faptul că nu s-a constatat prin probe concludente

că în urma acțiunilor inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian săvîrșite împotriva

procurorului Ion Moțpan, au avut loc careva urmări grave.

Instanța de apel a concluzionat asupra necesității achitării pe învinuirea inculpaților

Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purei Andrian în comiterea infracțiunilor prevăzute de

art.332 alin. (1) și 327 alin. (l) Cod penal, deoarece acțiunile lor nu conțineau elementele

infracțiunilor imputate. Concluzia dată rezulta din faptul existenței deciziilor Judecătoriei

Criuleni în cauzele contravenționale privind constatarea comiterii de către V.Guzun.

I.Guzun, R.Pîntea și A.Morari, corespunzător a contravențiilor, pentru ce ultimii au fost

trași la răspundere contravențională cu aplicarea sancțiunilor contravenționale respective.

Aceste decizii judecătorești nu au fost contestate de către V.Guzun. I.Guzun, R.Pîntea și

A.Morari, sau de către procuror, sancțiunile contravenționale au fost executate. Prin

urmare, deciziile judecătorești aveau caracter irevocabil și obligatoriu, iar presupusele

10

acțiuni ale inculpaților vizați, referitor la comiterea abuzului de serviciu și falsului în acte

publice erau combătute prin deciziile judecătorești menționate mai sus, care au confirmat

comiterea contravențiilor de către V.Guzun, I.Guzun, R.Pîntea și A.Morari, circumstanțe

care au fost consemnate de către inculpații în rapoartele depuse pe numele comisarului

CPr Criuleni și consemnate în procesele-verbale cu privire la contravenții.

Instanța de apel a mai constatat că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia că,

vinovăția inculpaților Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purci Andrian în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit.c), e) Cod penal și a inculpatului Ipati

Alexandru în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. a), c) și e) Cod

penal, în ședința de judecată nu și-a găsit confirmare reieșind din ansamblul de probe

concludente.

Pe epizodul cu partea vătămată I. Druță, instanța de apel a constatat că nu au fost

administrate probe din care ar rezulta că, partea vătămată I. Druță a fost supus torturii de

către inculpatul Ipati Alexandru. În materialele cauzei penale lipsind raportul de examinare

medico-legală prin care s-ar fi constatat existența la I. Druță a vătămărilor corporale,

declarațiile cărorva martori, care ar confirma că I. Druță a fost supus maltratării din partea

inculpatului Ipati Alexandru.

Dimpotrivă, în ședința de judecată a instanței de fond au fost administrate probe cu

martori printre care părinții părții vătămate I. Druță, A. Postică (mama) și Gh. Druță (tata),

martorii V. Enachi, Gh. Pavlov, S. Crețu, și C. Frunza, care au comunicat că l-au văzut pe

I. Druță în ziua în care presupusul a comis infracțiunea de furt din bar-magazin, dar nu au

văzut la I. Druță careva semne de maltratare. În astfel de circumstanțe, declarațiile părții

vătămate I. Druță, referitor la faptul aplicării de către inculpatul Ipati Alexandru a

loviturilor, nu au fost confirmate prin alte probe cu martori, sau probe materiale, și nu

puteau fi puse în exclusivitate la baza sentinței de condamnare.

Pe epizodul cu părțile vătămate V. Guzun, R. Pîntea în ședința de judecată a

instanței de fond și de apel nu au fost administrate probe prin care ar fi confirmat faptul

supunerii acestor persoane torturii, mai mult ca atît, în ședința de judecată a instanței de

fond părțile vătămate V. Guzun și R. Pîntea însuși au negat faptul maltratării lor, nu au

susținut declarațiile consemnate în procesele verbale de audierea lor la urmărirea penală,

explicînd că, la urmărirea penală au dorit să se răzbune pe inculpați pentru faptul că, au

fost trași la răspundere contravențională, fiindu-le aplicat arest contravențional. La fel, din

declarațiile martorilor D. Dabija și D. Reaboi, s-a constatat că, au ispășit pedepse în aceiași

celulă împreună cu partea vătămată V. Guzun și nu au văzut ca acesta să fi fost maltratat.

Din explicațiile mamei părții vătămate V. Guzun, martorului M. Guzun s-a reținut că, ea a

depus plîngerea pe faptul maltratării fiului indicînd intenționat date false cu scopul

contribuirii la eliberarea mai rapidă a fiului V. Guzun din stare de arest. Mai mult ca atît,

lipseau raporturi de expertiză medico-legală din care ar rezulta existența vătămărilor

corporale la aceste părți vătămate.

Totodată, raportul de examinare medico-legală nr. 14 din 05.02.2008 prin care la V.

Guzun au fost depistate leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății (f.d. 37 v.I)

nu putea fi reținut de instanța de judecată ca confirmare a acțiunilor ilegale ale

inculpaților, deoarece conform comunicatului operativ despre infracțiuni nr. 351, la CPR

Criuleni prin telefon a parvenit adresarea spitalului de urgență, conform căreia la

11.02.2008 la spital s-a adresat V. Guzun, care a comunicat că a fost bătut în barul din s.

Măgdăcești raionul Criuleni la data de 03.02.2008 de către persoane necunoscute (f.d.35.

v.I). în aceste circumstanțe fiind imposibilă constatarea cu certitudine a faptului că,

11

vătămările corporale constatate la partea vătămată V. Guzun prin raportul de expertiză din

05.02.2008, au fost cauzate în timpul aflării în stare de arest contravențional în izolatorul

de detenție preventivă la CPr Criuleni, dar nu în bătaia ce a avut loc la data de 03.02.2008

în barul din s. Măgdăcești, după care V. Guzun personal s-a adresat la Spitalul de urgență.

Pe epizodul cu partea vătămată I. Guzun, instanța de apel a reținut că, deși acesta a

explicat în ședința de judecată a instanței de fond că a fost maltratat de către inculpați,

declarațiile lui în acest sens nu puteau fi puse la baza sentinței de condamnare, deoarece nu

se confirmau prin alte probe administrate în ședința de judecată a instanței de fond și de

apel, fiind apreciate critic, ca răzbunare pentru faptul supunerii răspunderii

contravenționale în formă de arest contravențional.

De asemenea s-a constatat că în ședința de judecată a instanței de fond și de apel nu

au fost administrate probe cu martori prin care s-ar confirma faptul supunerii lui I. Guzun

torturii din partea inculpaților. La fel, lipsea raportul de expertiză medico-legală din care

ar rezulta existența vătămărilor corporale la partea vătămată.

La fel, din nota informativă întocmită de procurorul I.Goncearuc rezulta că, în

perioada 03.02.2008 a fost verificat izolatorul de detenție preventivă CPR Criuleni unde se

dețineau I. Guzun, V. Guzun, R. Pîntea și alte persoane, dar careva plîngeri, reclamații,

cereri nu au parvenit, careva încălcări nu au fost depistate (f.d.33-34 v.I).

În aceste circumstanțe, declarațiile părții vătămate I. Guzun referitor la maltratarea

lui de către inculpați, nu și-au găsit confirmare prin alte probe concludente, care ar

constitui ansamblul necesar și suficient de probe de învinuire.

Pe epizodul cu partea vătămată A. Morari, instanța de apel a concluzionat că, deși

acesta în ședința de judecată a instanței de fond a relatat că a fost torturat de către

inculpați, declarațiile acestuia nu puteau fi puse la baza sentinței de condamnare, deoarece

nu s-au confirmat prin careva alte probe concludente și suficiente pentru confirmarea

vinovăției inculpaților, dincolo de dubii rezonabile referitor la vinovăția lor.

Astfel, din declarațiile părții vătămate A. Morari se constata că a fost maltratat,

torturat cu insistență pe parcursul a mai multor zile pînă pe data de 15.03.2008, însă prin

raportul de examinare medico-legală nr. 51 din 17.03.2008 nu se confirma existența

cărorva leziuni corporale la A. Morari (f.d.30 v.V), deși acesta a fost examinat în scurt

timp după eliberare de la CPR Criuleni și urmele aplicării loviturilor sau altor acțiuni

violente urmau să fie vizibile și pronunțate. În cadrul audierii lui A. Morari în cauza

penală în care a fost arestat preventiv, acesta nu s-a plîns nici ofițerului de urmărire penală,

nici procurorului, nici avocatului referitor la acțiunile ilegale ale inculpaților.

Raportul de examinare medico-legală nr. 916/d a lui A. Morari prin care i s-a

constatat existența vătămărilor corporale, era efectuat la 14.04.2009 adică peste un an,

doar în baza documentelor medicale. Mai mult ca atît, vătămările corporale constatate prin

acest raport (existența acului în corpul părții vătămate A.Morari) nici nu se regăsea în

învinuirea adusă inculpaților de organul de urmărire penală.

Declarațiile martorului M. Lipcan (Bounegru) date în cadrul ședinței de judecată a

instanței de fond, referitor la torturarea lui A. Morari, instanța de apel le-a apreciat critic,

deoarece aceasta este concubina lui A Morari, nu a văzut personal acțiunile inculpaților,

iar declarațiile le-a făcut din cuvintele lui A. Morari. Totodată, alte probe referitor la

maltratarea lui A. Morari, în ședința de judecată a instanțelor de fond și apel nu au fost

prezentate.

Reieșind din cele expuse, instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a

ajuns la concluzia că nici pe epizodul cu partea vătămată A. Morari, nu au fost prezentate

12

probe concludente și suficiente pentru constatarea vinovăției inculpaților, dincolo de dubii

rezonabile în vinovăția acestora, lipsind ansamblul de probe concludente.

La fel, ținînd cont de cele expuse mai sus instanța de fond corect a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către partea vătămată A. Morari

împotriva inculpaților, cu privire la obținerea compensării prejudiciului material și moral.

S-a mai menționat că și în cererea de chemare în judecată, A. Morari a pretins

compensarea prejudiciului material și moral presupus a fi cauzat de către inculpați pentru

introducerea acului în corpul lui, însă pentru astfel de acțiuni, inculpații nici nu au fost

puși sub învinuire de către organul de urmărire penală.

Instanța de apel a indicat și faptul că la stabilirea categoriei și termenului de

pedeapsă pentru inculpații Proca Eduard și Purci Andrian în baza art. 349 alin. (l) Cod

penal, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75-78 Cod penal, de

caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de persoana celor vinovați de

condițiile de viață a lor, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează

răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovaților.

fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca fiind depus la 09 ianuarie 2014 și care, în

temeiul prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea

parțială a acesteia în privința inculpaților Proca Eduard, Zubcu Vladislav, Ipati Alexandru

și Purci Andrian, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

În motivarea sa, procurorul a criticat soluția de reîncadrare a acțiunilor inculpaților

E. Proca și A. Purci din prevederile art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal, în cele ale art. 349

alin. (1) Cod penal, deoarece urmările grave sunt exprimate prin lezarea imaginii

Procuraturii ca instituție independentă în cadrul autorității judecătorești, care reprezitnă

interesele generale ale societății, apără ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor

și cauzarea prejudiciului moral procurorului Moșpan Ion.

Este supusă criticii și soluția de achitare a inculpaților pe acuzarea înaintată în baza

art. 327 alin. (1) Cod penal, care a fost motivată prin faptul că pe circumstanțele

consemnate în rapoartele inculpaților există hotărîri judecătorești definitive și irevocabile

de constatare a vinovăției contravenienților, care nu au fost contestate nici de către aceștia

și nici de către procuror. Astfel, procurorul consideră că contestarea deciziilor pe cauzele

contravenționale în privința lui V. Guzun, I. Guzun, R. Pîntea și A. Morari, de către

ultimii, este un drept al acestor persoane, de care ele nu au făcut uz, iar în ceea ce privește

contestarea procurorului, s-a menționat că partea acuzării a demonstrat pe deplin, prin

probe concludente și pertinente, într-un proces penal, că emiterea acestor decizii au fost

generate de materiale falsificate. Procurorul, în așa caz, nu putea să conteste deciziile

respective, pînă cînd nu exista o hotărîre definitivă în acest sens, cu atît mai mult că

vinovăția inculpaților a fost demonstrată pe deplin prin probele administrate în cadrul

cercetărilor judecătorești.

Procurorul contestă și soluția de achitare a lui Ipati A. pe episodul comiterii torturii

asupra părții vătămate I. Druță, odată ce vina inculpatului a fost demonstrată prin probele

cercetate în cadrul cercetărilor judecătorești și anume: declarațiile părții vătămate I. Druță,

ale martorilor Fostica Aculina, Druța Gheorghe, Morărescu Andrei, Efros Valentin,

plîngerea reprezentantului legal al minorului, cet. Fostica Aculina, procesul-verbal de

13

prezentare spre recunoaștere din 06.11.2010, raportul de expertiză psihiatrică staționar nr.

158 din 30.12.2010.

Este apreciată critic și soluția instanței de fond pe episodul cu părțile vătămate V.

Guzun și R. Pîntea, deoarece după părerea procurorului instanța nu a apreciat corect

probele administrate în cadrul cercetărilor judecătorești, odată ce declarațiile acestora

depuse în cadrul urmăririi penale erau congruente cu alte probe administrate în cauză.

Cu referire la episodul cu partea vătămată A. Morari, procurorul la fel contestă

soluția instanței de fond, deoarece ultima urma să țină cont de declarațiile martorului

Bounegru M., care coraborau cu cele ale părții vătămate și cu alte probe administrate pe

acest episod.

În concluzie acuzatorul de stat indcă că instanța de fond la adoptarea sentinței, a

încălcat prevederile art. 101 Cod de procedură penală și nu a analizat probele prin

coroborare, dar a examinat unilateral probele prezentate de către partea apărării și a

apreciat critic probele prezentate de către partea acuzării.

La fel, se indică și faptul că instanța de apel a dat o apreciere incorectă probelor

prezentate de acuzare și nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care

dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian în comiterea

infracțiunii incriminate.

6.1. Hotărîrile instanțelor de fond și apel mai sunt contestate de către avocatul

Eugeniu Bradu în numele inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian, care a fost depus

prin intermediul oficiului poștal la 09 ianuarie 2014 și care, întemeindu-se pe prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a acestora, cu

pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpații să fie achitați pe învinuirea în baza art.

349 alin. (1) Cod penal, din motivul lipsei elementelor infracțiunii.

În motivarea cerințelor sale, avocatul expune declarațiile părților depuse în cadrul

procesului penal și critică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și apel.

6.2. Hotărîrile instanțelor de fond și apel mai sunt contestate de către partea

vătămată Morari Anatoli, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca fiind

depus la 14 martie 2014 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și

12) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a sentinței și deciziei în privința lui

Proca E., Ipati A. și Purci A., cu adoptarea unei noi hotărîri prin care aceștia să fie

condamnați în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c) și e); 327 alin. (1) și 328 alin. (2) lit. c) Cod

penal. La fel, solicită admiterea acțiunii civile și încasarea de la inculpații nominalizați în

beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 120 000 lei.

În motivarea cerințelor sale, Morari A. indică că la baza soluției de achitare a

inculpaților sus vizați, instanțele de fond și apel s-au axat pe declarațiile acestora, fără a

lua în considerație probele care au fost cercetate în instanța de fond. Astfel, nu s-a luat în

considerație că în urma aflării părții vătămate sub tutela poliției, la acesta s-a depsitat un

corp străin în regiunea glandei mamare pe stînga, fapt confirmat prin raportul de expertiză

medico-legală nr. 916/D.

La fel, faptul toturii aplicate de către inculpați față de partea vătămată a fost probat

și prin extrasul din fișa medicală nr. 1087. De asemenea inculpații folosindu-se abuziv de

împuternicirile de serviciu au falsificat mai multe lămuriri pentru a avea temei de a-l reține

pe Morari A., fapt confirmat prin rapoartele de expertiză criminalistică grafoscopică nr.

2652, 2653, 2654, prin certificatele nr. 921-923 din 09.06.2008 prezentate de primăria s.

Boșcana, răspunsurile date de Direcția documentare a populației a Întreprinderii de Stat

Registru ș.a. acte anexate la materialele cauzei. Tot pe cotorul foii de însoțire nr. 1184 ora

14

15:24 pe data de 28.02.2008 se indică că la 21.02.2008 a fost introdus acul și necesită a fi

transportat la internare în or. Criuleni, dar Morari A. a fost dus la poliție. La fel, trezește

suspecții copia din registrul de escortă la f.d. 137, V. I, unde se vede clar că sunt făcute

corectări.

În aceeași ordine de idei, se critică declarațiile inculpatului Ipati A., care sunt

contradictorii și care mai întîi a declarat că a aflat de la Morari A. că atunci cînd se juca cu

copilul i-a intrat un ac în mînă, iar mai apoi a declarat că știe că Morari A. a fost sfătuit

să-și introducă un ac sub piele.

lărgit concluzionează că recursul avocatului în numele inculpaților urmează a fi respins ca

inadmisibil, iar recursul procurorului și ale părții vătămate admis, din următoarele

considerente.

7.1. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală judecînd recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil.

Studiind lucrările cauzei, Colegiul penal reține că conținutul recursului avocatului în

numele inculpaților se reduce doar la afirmarea asupra estimării incorecte a probelor de

către instanța de apel.

Totodată, se reține că, pornind de la relevanțele art. art. 27, 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

circumstanțelor cauzei în alt sens decît cel pe care îl propun părțile este o competență și

prerogativă legală a acestei instanțe, care, nefiind temei de drept din numărul celor incluse

în art. 427 Cod de procedură penală, nici nu poate fi supusă criticii prin intermediul

recursului ordinar.

7.2. Cu referire la recursurile procurorului și ale părții vătămate, Colegiul penal

lărgit menționează că potrivit art. 435 alin. (2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd

recursul, instanța de recurs casează parțial hotărîrea atacată și dispune rejudecarea de către

instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Astfel, Colegiul penal apreciază netemeinicia menținerii soluției instanței de fond

privind achitarea inculpaților de sub învinuirea înaintată în baza art. art. 327 alin. (1) și

332 alin. (1) Cod penal, soluție care se întemeia pe faptul că prin deciziile judecătoriei

Criuleni din 01.02.2008 și 22.02.2008 a fost constatată vina lui Guzun V., Guzun I, Pîntea

R. și Morari A. în contravențiile administrative incriminate.

Această concluzie rezultă din faptul că instanța de fond într-un mod inexplicabil a

constatat vinovăția inculpaților pe faptul falsificării de către aceștia a explicațiilor

întocmite din numele cetățenilor Mardari Violeta, Mardari Alexei și Nicolaev Alexandru

privind comiterea de către Guzun V., Guzun I, Pîntea R. și Morari A. a contravențiilor

prevăzute de art. 164 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985),

care au stat la baza emiterii deciziilor judecătoriei Criuleni din 01.02.2008 și 22.02.2008,

iar pe faptul falsificării rapoartelor adresate comisarului CPR Criuleni și proceselor-

verbale contravenționale, care la fel au stat la baza adoptării deciziilor sus vizate, au

apreciat imposibilitatea constatării vinovăției inculpaților din motiv că prin deciziile în

15

cauză a fost constatată vinovăția lui Guzun V., Guzun I, Pîntea R. și Morari A. în

comiterea contravențiilor prevăzute de art. 164 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile

administrative (red. 1985).

Reieșind din logica argumentelor expuse în hotărîrile contestate, rezulta necesitatea

achitării inculpaților și pe episoadele de falsificare a explicațiilor din numele cetățenilor

Mardari Violeta, Mardari Alexei și Nicolaev Alexandru privind comiterea de către Guzun

V., Guzun I, Pîntea R. și Morari A. a contravențiilor prevăzute de art. 164 alin. (1) Cod cu

privire la contravențiile administrative (red. 1985).

Totodată, instanțele de fond și apel nu au apreciat probele prezentate de către partea

acuzării în susținerea învinuirii pe episoadele sus vizate, ci s-au limitat doar la invocarea

deciziilor judecătoriei Criuleni din 01.02.2008 și 22.02.2008, fără a lua în considerație

faptul că potrivit prevederilor art. 475 alin. (2) lit. e) Cod contravențional, în cazul

constatării comiterii în cadrul examinării acestor cauze contravenționale a unor infracțiuni

putea fi deschisă procedura de revizuire a acestor decizii.

La fel, Colegiul penal constată și omiterea instanței de apel de a se pronunța asupra

faptului lipsei indicării în partea dispozitivă a sentinței, a soluției de achitare a inculpaților

în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, pe episoadele de falsificare a rapoartelor adresate

comisarului CPR Criuleni și proceselor-verbale contravenționale întocmite în privința lui

Guzun V., Guzun I, Pîntea R. și Morari A. pe faptul comiterii contravențiilor prevăzute de

art. 164 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985).

Cu referire la achitarea inculpaților în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal

și 3091 alin. (3) lit. a), c) și e) Cod penal, Colegiul penal reține că instanța de apel, pe

episodul cu părțile vătămate Guzun V. și Pîntea R. a omis să se pronunțe asupra motivului

pentru care a luat la bază declarațiile depuse de către ultimii în instanța de fond și nu a

apreciat declarațiile depuse inițial cu privire la maltratarea lor de către colaboratorii de

poliție. La fel, instanța de apel neîntemeiat a indicat asupra martorului Reaboi D., ca fiind

persoana care a ispășit pedepse în aceeași celulă cu Guzun V., odată ce din declarațiile

primului rezulta că el activa la CPR Criuleni, însă nicidecum nu era deținut într-o celulă cu

Guzun V.

În aceeași ordine de idei instanța de apel a omis să se pronunțe asupra declarațiilor

martorului Guzun Nina, potrivit cărora, cineva din persoanele cu care fiul său Guzun V. a

stat într-o celulă, i-au povestit că ultimul a fost maltratat de către polițiști, bătut cu o sticlă

și electrocutat.

Totodată, Colegiul penal constată că pe episodul de maltratare a părții vătămate

Morari A., instanța de apel neîntemeiat a apreciat critic declarațiile martorului Lipcan

(Bounegru) M., menționînd că aceasta deține informații despre circumstanțele expuse doar

din declarațiile lui Morari A., pe cînd de facto din declarațiile acesteia rezulta că a văzut

urme de maltratare asupra acestuia după perioada de detenție, informații care deja nu mai

pot fi calificate ca fiind aflate din cuvintele lui Morari A.

În aceeași ordine de idei, instanța de apel urmează să argumenteze soluția sa și pe

episodul cu partea vătămată Druță I.

Reieșind din cele expuse, se concluzionează că la judecarea cauzei, instanța de apel

nu a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a admis erori care au afectat

aspectul de drept al cauzei și asemenea erori pot fi corectate doar de către instanța de apel.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că

decizia instanței de apel în cauză urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării în instanța

de apel, într-un nou complet de judecată.

16

La rejudecarea cauzei în ordine de apel, instanța urmează să ia în considerare cele

expuse în prezenta decizie, să judece apelurile în strictă conformitate cu prevederile legii,

să verifice argumentele invocate anterior și în recurs și să adopte o hotărîre legală și

întemeiată, pe care părțile vor fi în drept să o atace în ordinea stabilită de lege.

de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Eugeniu Bradu

în numele inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian, admite recursurile ordinare

declarate de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sâli

și partea vătămată Morari Anatoli, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 13 noiembrie 2013 (în partea achitării inculpaților Proca Eduard în

baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c) și e), 327 alin. (1), și 332 alin. (1) Cod penal, Zubcu

Vladislav în baza art. art. 327 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal, Ipati Alexandru în baza

art. art. 3091 alin. (3) lit. a), c) și e), 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal și Purci

Andrian în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c) și e), 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, în

cauza penală privindu-i pe Proca Eduard Vasile, Zubcu Vladislav Fiodor, Ipati

Alexandru Lazăr, Purci Andrian Ion, cu dispunerea rejudecării cauzei în Curtea de Apel

Chișinău în alt complet de judecată.

În rest decizia se menține.

Decizia nu este susceptibilă de atac în partea dispunerii rejudecării.

În rest decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică la 17 iunie 2014.

Președinte Petru Ursache

Judecători Ghenadie Nicolaev

Vladimir Timofti

Constantin Alerguș

Iurie Bejenaru

17