1ra-537/2014 — 349 al. 1, 327 al. 1, 309 prim al. 3, 332 al. 1, 328 al. 2 CP

Prin sentința judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 28 septembrie 2012 Proca Eduard și Purci Andrian au fost condamnați în baza art. 349 alin. (1) Cod penal, fapta fiind recalificată de la art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal, la amendă în mărime 750 (șapte sute cincizeci) u.c. fiecare. Prin aceeași sentință: - Cotruța Mihail (în privința căruia cauza nu se examinează) a fost achitat de sub învinuirea în baza art. art. 327 alin. (1); 328 alin. (2) lit. c); 3091 alin. (3) lit. c) și e) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. - Proca Eduard a fost achitat de sub învinuirea în baza art. art. 327 alin. (1); 3091 alin. (3) lit. c) și e) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. - Zubcu Vladislav a fost achitat de sub învinuirea în baza art. 327 alin. (1), din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. - Ipati Alexandru a fost achitat de sub învinuirea în baza art. art. 327 alin. (1); 328 alin. (2) lit. c); 3091 alin. (3) lit. a), c) și e) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. - Purci Andrian Ion a fost achitat de sub învinuirea în baza art. art. 327 alin. (1); 328 alin. (2) lit. c); 3091 alin. (3) lit. c) și e) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. La fel, procesul penal de învinuirea lui Purci Andrian, Cotruță Mihail (în privința căruia cauza nu se examinează), Ipati Alexandru, Proca Eduard și Zubcu Vladislav în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal a fost încetat din motivul expirării termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. Acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată Morari Anatolie, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin sentință s-a stabilit că la 01 februarie 2008, inculpatul Proca Eduard, exercitînd în baza ordinului MAI din 22 iulie 2005 funcția de inspector al biroului poliției criminale al CPr Criuleni, împreună cu inculpatul Zubcu Vladislav, care în baza ordinului MAI din 05 octombrie 2007 exercita funcția de inspector al biroului poliției criminale al CPr Criuleni și inculpatul Cotruța Mihail care în baza ordinului MAI din 30 noiembrie 2007 exercita funcția de inspector al biroului poliției criminale a grupei poliției criminale a sectorului de poliție nr. 4 Mașcăuți a CPr Criuleni, fiind astfel, conform art.123 alin. (l) Cod penal persoane cu funcții de răspundere, investiți cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, folosindu-se de atribuția stipulată în art. 12 pct. 9) 2 al Legii „Cu privire la poliție” (red. 1990), conform căruia „Poliția este obligată: să curme contravențiile administrative...”, acționînd împreună și de comun acord, în interes personal, în scopul voalării incompetenței sale profesionale, manifestate în neputința de a stabili în cadrul cercetării cazului de evadare din Izolatorul detenției preventive a Comisariatului de poliție a raionului Criuleni a trei arestați penal Guzun Dorel, Daraban Vasile, Daraban Verginel, pentru a obține date despre locul aflării acestora de la Guzun Ivan Vasile, Guzun Vladimir Ilie și Pîntea Rodica Ion, inculpatul Proca Eduard a întocmit o explicație falsă din numele cet. Mardari Violeta Ion, a.n.15.11.1980, precum că ultima a fost martor la comiterea contravenției administrative de către cet. Pîntea Rodica, inculpatul Zubcu Vladislav a întocmit o explicație falsă din numele cet. Mardari Alexei Petru, a.n. 19.05.1984, precum că ultimul a fost martor la comiterea contravenției administrative de către cet. Guzun Vladimir, iar inculpatul Cotruța Mihail a întocmit o explicație falsă din numele cet.Mardari Alexei Petru, a.n. 19.05.1984, precum că ultimul a fost martor la comiterea contravenției administrative de către cet.Guzun Ivan. La 21 februarie 2008, inculpatul Proca Eduard, exercitînd în baza ordinului MAI din 22 iulie 2005 funcția de inspector al biroului poliției criminale al CPr Criuleni, inculpatul Purci Andrian, care în baza ordinului MAI din 20 iulie 2005 exercita funcția de inspector superior a grupei poliției criminale a sectorului de poliție nr.5 Boșcana a CPr Criuleni, inculpatul Cotruța Mihail, care în baza ordinului MAI din 30 noiembrie 2007 exercita funcția de inspector al biroului poliției criminale a grupei poliției criminale a sectorului de poliție nr. 4 Mașcăuți a CPr Criuleni, și fiind astfel, conform art.123 alin.(l) Cod penal, persoane cu funcție de răspundere, investiți cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, folosindu-se de atribuția stipulată în art.12 pct.9) al Legii „Cu privire la poliție” (red. 1990), conform căruia „Poliția este obligată: să curme contravențiile administrative... ”, acționînd împreună și de comun acord în interes personal, în scopul voalării incompeteneței sale profesionale, manifestate prin neputința de a stabili infractorii implicați în comiterea infracțiunilor înregistrate pe teritoriul raionul Criuleni și pentru a obține date despre aceștia de la cet. Morari Anatolie Ion, locuitor al satului Boșcana raionul Criuleni, aflîndu-se în sediul Comisariatul de poliție raionului Criuleni, inculpatul Proca Eduard a întocmit explicație falsă din numele cet. Nicolaev Alexandru Alexei, a.n. 15.07.1984, precum că acesta a fost martor la comiterea contravenției administrative (huliganism nu prea grav) de către cet. Morari Anatolie, și care, conform raportului de expertiză criminalistică grafoscopică nr.2652, 2653, 2654, a fost semnată de către inculpatul Cotruța Mihail, explicație falsă din numele cet. Sclifos Andrei Ion, a.n. 01.08.1981, precum că acesta a fost martor la comiterea contravenției administrative (huliganism nu prea grav) de către cet. Morari Anatolie, iar inculpatul Purci Andrian a întocmit explicații false din numele cet. Bogdan Ana Petru, a.n. 1978 și cet. Prodan Ion Ion, a.n. 1975, precum că aceștea au fost martori la comiterea contravenției administrative (huliganism nu prea grav) de către cet. Morari Anatolie, executînd, conform raportului de expertiză criminalistică grafoscopică nr.2652, 2653, 2654, din numele acestora semnături, iar inculpatul Cotruța Mihail a întocmit explicație falsă din numele cet. Lupașcu Vasile Andrei, a.n.23.07.1980, precum că acesta a fost martor la comiterea contravenției administrative (huliganism nu prea grav) de către cet. Morari Anatolie, executînd, conform raportului de expertiză criminalistică grafoscopică nr.2652, 2653, 2654, din numele acestuia semnătura, executînd și o altă semnătură din numele cet.Nicolaev Alexandru în explicația falsă a ultimului, întocmită de inculpatul Proca Eduard. 3 La 16 martie 2008, aproximativ la ora 15:20, inculpatul Proca Eduard, exercitînd în baza ordinului MAI din 22 iulie 2005 funcția de inspector al biroului poliției criminale al CPr Criuleni, și inculpatul Purci Andrian, exercitînd în baza ordinului MAI din 20 iulie 2005 funcția de inspector superior a grupei poliției criminale a sectorului de poliție nr. 5 Boșcana a CPr Criuleni, și fiind astfel ambii, conform art.123 alin.(l) Cod penal, persoane cu funcție de răspundere, investiți cu drepturi și obligații în vederea exercitării funcțiilor autorității publice, aflîndu-se în incinta Comisariatului de Poliție raionului Criuleni în biroul nr.9 al secției poliției criminale, intenționat și împreună, în timpul efectuării de către procurorul în procuratura raionului Criuleni, Moțpan Ion a acțiunii procesuale penale de ridicare a bunurilor în cadrul urmăririi penale în cauza penală nr.2008218004, urmărind scopul sistării acțiunii procesuale, în mod violent l-au îmbrîncit jos pe procurorul Moțpan Ion și zmulgîndu-i din mîini aparatul de fotografiat și geanta cu obiectele supuse ridicării, au fugit în curtea Comisariatului de poliție raionului Criuleni, unde sărind gardul au plecat într-o direcție necunoscută. 2.1. Acțiunile inculpaților E. Proca și A. Purci săvîrșite împotriva procurorului I. Moțpan, organul de urmărire penală de urmărire penală le-a calificat ca infracțiunea prvăzută de art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal – adică acțiunile manifestate în vătămarea integrității corporale a persoanei cu funcție de răspundere în scopul sistării activității de serviciu, însoțite de urmări grave, exprimate prin lezarea imaginii Procuraturii ca instituție independentă în cadrul autorității judecătorești, care reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor și cauzarea prejudiciului moral procurorului Ion Moțpan. Instanța de fond însă, a constatat că în ședința de judecată nu a fost probată provocarea cărorva urmări grave procurorului I. Moțpan de către inculpați. 2.2. De către organul de urmărire penală inculpații au mai fost puși sub învinuire în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, pentru faptul că la data de 01.02.2008 E. Proca, V. Zubcu și M.Cotruța împreună au întocmit trei rapoarte false adresate comisarului CPr Criuleni, precum că de ei la 01 februarie 2008 au fost constatate faptele comiterii de către cet. Guzun Ivan, Guzun Vladimir și Pîntea Rodica a contravențiilor administrative prevăzute de art. 164 alin. (l) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985) (huliganismul nu prea grav), după care, inculpatul V. Zubcu a completat procesul-verbal cu privire la contravenția administrativă nr. 0062367, introducînd în el date false, privind comiterea de către Guzun Vladimir a contravenției de huliganism nu prea grav, iar inculpatul M. Cotruța, conform raportului de expertiză criminalistică grafoscopică în comisie nr.1235-1236, 1326-1327 din numele inspectorului de sector Golban Ghenadie a completat procesele-verbale cu privire la contravenții administrative nr.0062355, nr.0062356 în privința cet. Guzun Ivan și cet. Pîntea Rodica, introducînd în ele date false, privind comiterea de către persoanele nominalizate a contravenției de huliganism nu prea grav. La 21.02.2008 E. Proca, A. Purci și A. Ipati împreună au întocmit trei rapoarte cu date false adresate comisarului CPr Criuleni, precum că de ei la data de 21 februarie 2008 a fost constatat faptul comiterii de către cet. Morari Anatolie a contravenției administrative prevăzute de art. 164 alin. (l) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985) (huliganismul nu prea grav). Organul de urmărire penală a mai învinuit inculpații în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, în fapt că: 4 La 01.02.2008 inculpații M. Cotruța, E. Proca, V. Zubcu în cadrul cercetării cazului de evadare din Izolatorul Detenției Preventive a Comisariatului de Poliție a raionului Criuleni a trei arestați penal Guzun Dorel, Daraban Vasile, Daraban Verginel, cunoscînd faptul că Guzun Ivan Vasile și Guzun Vladimir Ilie sunt rudele lui Guzun Dorel, iar Pîntea Rodica Ion este prietena ultimului și că ei ar putea cunoaște careva date despre locul aflării lui Guzun Dorel, folosindu-se de atribuția stipulată în art. 12 pct. 9) al legii „Cu privire la poliție” (red. 1990) conform căruia „Poliția este obligată: să curme contravențiile administrative... ”, acționînd împreună, în interes personal, în scopul voalării incompetenței sale profesionale, manifestate în neputința stabilirii locului aflării a persoanelor evadate și în scopul obținerii de la judecătoria raionului Criuleni a unei decizii privind aplicarea sancțiunii administrative sub formă de arest în privința cet. Guzun Ivan, Pîntea Rodica și Guzun Vladimir, neavînd careva temei legal, au întocmit trei rapoarte false adresate comisarului CPr Criuleni precum că de ei la 01 februarie 2008 au fost constatate faptele comiterii de către cet. Guzun Ivan, Pîntea Rodica, Guzun Vladimir a contravențiilor administrative prevăzute de art. 164 alin. l Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985) (huligahismul nu prea grav), după care inculpatul M.Cotruța din numele inspectorului de sector Golban Ghenadie a completat procesele-verbale cu privire la contravenții administrative nr.0062355, nr.0062356 în privința cet.Guzun Ivan, cet. Pîntea Rodica, introducînd în ele date vădit false, privind comiterea de către persoanele nominalizate a contravenției de huligahism nu prea grav, iar inculpatul V. Zubcu a completat procesul-verbal cu privire la contravenția administrativă nr.0062367, introducînd în el date vădit false, privind comiterea de către Guzun Vladimir a contravenției de huliganism nu prea grav; La 21 februarie 2008 Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purci Andrian, Ipati Alexandru împreună și de comun acord, în interes personal, în scopul voalării incompetenței sale profesionale, manifestate în neputința de a stabili infractorii implicați în comiterea infracțiunilor înregistrate pe teritoriul raionul Criuleni și pentru a obține date despre aceștia de la cet. Morari Anatolie Ion locuitor al satului Boșcana raionul Criuleni, care de ei a fost adus în Comisariatul de Poliție raionului Criuleni, neavînd careva temei legal, au întocmit trei rapoarte cu date vădit false adresate comisarului CPr Criuleni precum că de ei la 21 februarie 2008 a fost constatat faptul comiterii de către cet. Morari Anatolie a contravenției administrative prevăzute de art. 164 alin. (l) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985) (huliganismul nu prea grav); La 22 februarie 2008 aproximativ la orele 17:00 și pînă la data de 24 februarie 2008 ora 16:30 Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purci Andrian, acționînd împreună, folosindu-se de atribuția stipulată în art. 12 pct. 6) al legii „Cu privire la poliție” (red. 1990), conform căruia „Poliția este obligată: să ia măsuri de investigare operativă și alte măsuri necesare, prevăzute de legislație, pentru stabilirea, prevenirea, curmarea infracțiunilor, pentru identificarea și punerea sub urmărire a persoanelor care le-au săvîrșit și a persoanelor ce se ascund de organele de urmărire penală și judecătorești, se sustrag de la executarea pedepsei penale, precum și a persoanelor date dispărute sau a altor persoane, în cazurile prevăzute de legislație” în interes personal, în scopul voalării incompetenței sale profesionale, manifestate în neputința de a stabili infractorii implicați în comiterea infracțiunilor înregistrate pe teritoriul raionul Criuleni și pentru a obține date despre aceștia de la cet. Morari Anatolie Ion, locuitor al satului Boșcana raionul Criuleni, care de ei a fost adus în Comisariatul de Poliție al raionului Criuleni, neavînd careva temei legal, 5 l-au deținut, privîndu-l de libertate, pe cet.Morari Anatolie în biroul 10 al Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni. Organul de urmărire penală a mai învinuit inculpații M. Cotruța, A. Ipati și A. Purci în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal, în fapt că: La 02 februarie 2008 - 06 februarie 2008 în incinta biroului 10 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, M. Cotruța, A. Ipati și A. Purci, fiind persoane cu funcție de răspundere, acționînd împreună și de comun acord contrar prevederilor art.4 alin.l a Legii Republicii Moldova nr. 416 din 18.12.90 “Cu privire la poliție”, conform cărora „Poliția în activitatea sa mizează pe respectarea personalității cetățenilor, costituind un garant al apărării demnității, drepturilor, libertăților și intereselor lor legitime”, în scopul obținerii cărorva date de la Pîntea Rodica – arestată administrativ, despre locul aflării prietenului ei Guzun Dorel care a evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive a CPr Criuleni, depășind în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege i-au provocat cet. Pîntea Rodica în mod intenționat dureri puternice fizice și psihice, prin electrocutarea ei cu un aparat, însoțite de înjurături în adresa victimei, prin ce inculpații, fiind persoane cu funcție de răspundere au comis acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice prin prejudicierea imaginei poliției ca organ de drept și intereselor cet. Pîntea Rodica însoțite de tortură sau acțiuni care înjosesc demnitatea părții vătămate. Inculpații M. Cotruța, A. Ipati, E. Proca și A. Purci au mai fost învinuiți de organul de urmărire penală în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) și e) Cod penal, în fapt că: La 03 februarie 2008 aproximativ la orele 17:30, M. Cotruța, E. Proca, A. Purci, fiind persoane cu funcție de răspundere, în incinta biroului nr. 10 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, încălcînd flagrant prevederile art. 24 a Constituției Republicii Moldova conform cărora „(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică și psihică; (2) Nimeni nu va fi supus la torturi, la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante”, prevederile art. 3 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale din 04.11.1950 ratificate prin Hotărîrea Parlamentului nr.1298-XIII din 24.07.1997, conform cărora: „Nimeni nu poate fi supus torturii și nici la pedepse sau tratamente inumane sau degradante”, urmărind scopul de a obține de la cet. Guzun Ivan - arestat administrativ, informații privitor la locul aflării cet. Guzun Dorel evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive al CPr Criuleni, i-au legat mîinile la spate, înfășurînd la degetele mari a ambelor mîini două fire de la un aparat, apoi l-au electrocutat cu acest aparat pe Guzun Ivan și i-au aplicat multiple lovituri cu mîinile peste cap și corp, provocînd astfel, în mod intenționat cetățeanului Guzun Ivan dureri puternice, fizice și psihice; La 03 februarie 2008 aproximativ la orele 10:00 în incinta biroului nr.10 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, M. Cotruța și A. Purci, fiind persoane cu funcție de răspundere, încălcînd flagrant prevederile art. 24 a Constituției Republicii Moldova conform cărora „(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică și psihică; (2) Nimeni nu va fi supus la torturi, la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante”, prevederile art. 3 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale din 04.11.1950 ratificate prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1298- XIII din 24.07.1997, conform cărora: Nimeni nu poate fi supus torturii și nici la pedepse sau tratamente inumane sau degradante ”, urmărind scopul de a obține de la cet. Guzun 6 Vladimir - arestat administrativ informații privitor la locul aflării cet. Guzun Dorel evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive al CPr Criuleni, i-au legat mîinile la spate cu o curea, înfășurînd la degetele mari a ambelor mîini două fire de la un aparat și i-au pus în cap o mască antigaz, apoi l-au electrocutat cu acest aparat pe Guzun Vladimir și i-au aplicat cu o sticlă din masă plastică de 1,5 1. plină cu apă, multiple lovituri peste cap, provocînd astfel, în mod intenționat cetățeanului Guzun Vladimir dureri puternice, fizice și psihice; La 04 februarie 2008 aproximativ la orele 01:00, în incinta biroului 10 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purci Andrian, fiind persoane cu funcție de răspundere, acționînd împreună, urmărind scopul de a obține de la cet. Guzun Ivan - arestat administrativ, informații privitor la locul aflării cet. Guzun Dorel evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive al CPr Criuleni, i-au legat mîinile la spate, înfășurînd la degetele mari a ambelor mîini două fire de la un aparat, apoi l-au electrocutat cu acest aparat pe Guzun Ivan și i-au aplicat multiple lovituri cu mîinile peste cap și corp, provocînd astfel, în mod intenționat cetățeanului Guzun Ivan dureri puternice, fizice și psihice; La 04 februarie 2008 aproximativ la orele 13:00 în incinta biroului nr. 11 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, Cotruța Mihail, Purci Andrian, Ipati Alexandru, fiind persoane cu funcție de răspundere, acționînd împreună, urmărind scopul de a obține de la cet. Guzun Vladimir - arestat administrativ, informații privitor la locul aflării cet. Guzun Dorel evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive a CPr Criuleni, i-au legat mîinile la spate cu o curea, înfășurînd la degetele mari a ambelor mîini două fire de la un aparat și i-au pus în cap o mască antigaz, apoi l-au electrocutat cu acest aparat pe Guzun Vladimir și i-au aplicat cu o sticlă din masă plastică de 1,5 1. plină cu apă și cu mîinile, multiple lovituri peste cap și corp, provocînd astfel, în mod intenționat cet. Guzun Vladimir dureri puternice, fizice și psihice; La 05 februarie 2008 în a două jumătate a zilei, în incinta biroului nr. 11 a Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, Purci Andrian, Ipati Alexandru, Proca Eduard, fiind persoane cu funcție de răspundere, acționînd împreună, urmărind scopul de a obține de la cet. Guzun Vladimir - arestat administrativ, informații privitor la locul aflării cet. Guzun Dorel, evadat în noaptea de 01 februarie 2008 din Izolatorul Detenției Preventive a CPr Criuleni, i-au aplicat cu o sticlă din masă plastică de 1,5 1. plină cu apă și cu mîinile, multiple lovituri peste cap și corp, provocînd astfel, în mod intenționat cet. Guzun Vladimir dureri puternice, fizice și psihice; În perioada 22 februarie 2008 - 07 martie 2008 și la data de 15 martie 2008 în incinta biroului nr.10 al Secției Poliției Criminale a CPr Criuleni, Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purci Andrian, fiind persoane cu funcție de răspundere, încâlcînd flagrant prevederile art. 24 a Constituției Republicii Moldova conform cărora „(1) Statul garantează fiecărui om dreptul la viață și la integritate fizică și psihică; (2) Nimeni nu va fi supus la torturi, la pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante”, prevederile art. 3 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale din 04.11.1950 ratificate prin Hotărîrea Parlamentului nr.1298-XIII din 24.07.1997, conform cărora: „Nimeni nu poate fi supus torturii și nici la pedepse sau tratamente inumane sau degradante ”, acționînd împreună, urmărind scopul de a obține de la cet. Morari Anatolie - deținut ilegal în incinta Comisariatului de poliție Criuleni și ulterior arestat pe cauza penală nr. 2008210017, informații și mărturisiri privitor la comiterea împreună cu alte persoane a unui șir de infracțiuni pe teritoriul raionului Criuleni și recunoașterea vinovăției 7 în săvîrșirea acestor infracțiuni, l-au electrocutat cu un aparat, l-au lovit de cîteva ori cu o țeavă metalică în regiunea capului, i-au aplicat multiple lovituri în diferite părți ale corpului și de cîteva ori i-au aplicat multiple lovituri simultane cu palme peste ambele urechi, provocînd astfel, în mod intenționat cet. A. Morari dureri puternice, fizice și psihice; La 30.03.2010 aproximativ între orele 06.00-09.00, A. Ipati, fiind persoană cu funcție de răspundere, avînd scopul obținerii ilegale a informațiilor vizînd descoperirea infracțiunii de sustragere a bunurilor din magazinul ÎI ’’Pavlov Gheorghe”, aflîndu-se în incinta birolului sectorului de poliție din s. Mașcauți r-nul Criuleni, i-a aplicat intenționat multiple lovituri cu o mapă peste cap și corp minorului I. Druță, provocîndu-i dureri, suferințe fizice și psihice puternice prin ce a comis infracțiunea prezăzută de art.3091 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Sentința a fost atacată de către procuror, care a solicitat casarea acesteia în latura recalificării acțiunilor inculpaților și achitării lor, ca fiind ilegală și neîntemeiată. La fel, a solicitat rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie reîncadrate acțiunile inculpaților învinuiți în baza art. 327 alin. (2) lit. a) Cod penal, în art. 327 alin. (1) Cod penal, recalificate acțiunile inculpaților învinuiți în baza prevederilor art. 332 alin. (2) lit. a) Cod penal, în baza prevederilor art. 332 alin. (1) Cod penal și recunoașterea inculpaților vinovați pe acest capăt de acuzare cu liberarea de răspundere penală conform art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, în legătură cu expirarea termenului de prescripție de tragere la răspundere penală. La fel: - inculpatul Cotruța Mihail să fie condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 300 u.c., în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 3 (trei) ani și în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 3 (trei) ani. Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 7 (șapte) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 3 (trei) ani și amendă în mărime de 300 (trei sute) u.c. - inculpatul Proca Eduard să fie condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 300 u.c., în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 4 (patru) ani și în baza art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare. Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 7 (șapte) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 4 (patru) ani și amendă în mărime de 300 (trei sute) u.c. - inculpatul Zubcu Vldislav să fie condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 300 u.c. - inculpatul Ipati Alexandru să fie condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 300 u.c., în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 3 (trei) ani și în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal la 6 (șase) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 3 (trei) ani. Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al 8 pedepselor aplicate să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 7 (șapte) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 4 (patru) ani și amendă în mărime de 300 (trei sute) u.c. - inculpatul Purci Andrian să fie condamnat în baza art. 327 alin. (1) Cod penal la amendă în mărime de 300 u.c., în baza art. 328 alin. (2) lit. c) Cod penal la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 3 (trei) ani și în baza art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 3 (trei) ani și în baza art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal la 5 (cinci) ani închisoare. Potrivit art. 84 Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate să-i fie stabilită pedeapsa definitivă de 8 (opt) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a exercita funcții în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept pe 5 (cinci) ani și amendă în mărime de 300 (trei sute) u.c. În motivarea apelului declarat, procurorul a criticat soluția de recalificare a instanței de fond de la art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal la art. 349 alin. (1) Cod penal, care a motivat soluția sa prin faptul că nu au fost provocate careva urmări grave, din motiv că acestea, s-au exprimat prin lezarea imaginii Procuraturii ca instituție independentă în cadrul autorității judecătorești, care reprezitnă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor și cauzarea prejudiciului moral procurorului Moțpan Ion. Mai este criticată soluția de achitare a inculpaților pe acuzarea înaintată în baza art. art. 327 alin. (1) Cod penal și 332 alin. (1) Cod penal, care a fost motivată că în legătură cu circumstanțele consemnate în rapoartele inculpaților există hotărîri judecătorești definitive și irevocabile de constatare a vinovăției contravenienților, care nu au fost contestate nici de către aceștia și nici de către procuror. Astfel, contestarea deciziilor pe cauzele contravenționale în privința lui V. Guzun, I. Guzun, R. Pîntea și A. Morari, de către ultimii, este un drept al acestor persoane, de care ele nu au făcut uz, iar în ceea ce privește contestarea procurorului, s-a menționat că partea acuzării a demonstrat pe deplin, prin probe concludente și pertinente, într-un proces penal, că emiterea acestor decizii au fost generate de materiale falsificate. Procurorul, în așa caz, nu putea să conteste deciziile respective, pînă cînd nu exista o hotărîre definitivă în acest sens, cu atît mai mult că vinovăția inculpaților a fost demonstrată pe deplin prin probele administrate în cadrul cercetărilor judecătorești. Procurorul a contestat și soluția de achitare a lui Ipati A. pe episodul comiterii torturii asupra părții vătămate I. Druță, odată ce vina inculpatului a fost demonstrată prin probele cercetate în cadrul cercetărilor judecătorești și anume: declarațiile părții vătămate I. Druță, ale martorilor Fostica Aculina, Druța Gheorghe, Morărescu Andrei, Efros Valentin, plîngerea reprezentantului legal al minorului, cet. Fostica Aculina, procesul- verbal de prezentare spre recunoaștere din 06.11.2010, raportul de expertiză psihiatrică staționar nr. 158 din 30.12.2010. A mai fost expusă critică și asupra soluției instanței de fond pe episodul cu părțile vătămate V. Guzun și R. Pîntea, deoarece după părerea procurorului instanța nu a apreciat corect probele administrate în cadrul cercetărilor judecătorești, odată ce declarațiile acestora depuse în cadrul urmăririi penale erau congruente cu alte probe administrate în cauză. Cu referire la episodul cu partea vătămată A. Morari, procurorul la fel a contestat soluția instanței de fond, deoarece ultima urma să țină cont de declarațiile martorului 9 Bounegru M., care coraborau cu cele ale părții vătămate și cu alte probe administrate pe acest episod. În concluzie acuzatorul de stat a indicat că instanța de fond la adoptarea sentinței, a încălcat prevederile art. 101 Cod de procedură penală și nu a analizat probele prin coroborare, dar a examinat unilateral probele prezentate de către partea apărării și a apreciat critic probele prezentate de către partea acuzării. 3.1. Sentința a mai fost atacată și de către partea vătămată Morari Anatolie, care a solicitat casarea parțială a acesteia doar în partea achitării lui Proca Eduard, Ipati Alexandru, Purci Andrian în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c) și e); 328 alin. (2) lit. c) Cod penal cu pronunțarea unei noi hotărîri de condamnare, potrivit modului stabilit pentru prima instanță. În motivarea cerințelor sale partea vătămată a indicat că instanța de fond la baza sentinței de achitare s-a bazat doar pe declarațiile inculpaților, fără a lua în considerație alte probe care au fost administrate în cadrul cercetărilor judecătorești.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2013, care a fost pronunțată integral la 09 decembrie 2013 apelurile declarate au fost respinse, fiind menținută sentința.

În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că instanța de fond, respectînd prevederile art. 101 Cod de procedură penală, corect a ajuns concluzia că vinovăția inculpaților Cotruța Mihail, Proca Eduard, ZubcuVladislav și Purci Andrian în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal a fost dovedită integral și se confirmă prin ansamblul de probe cercetate în ședința instanțelor de fond și apel și a încetat procesul penal pe acest capăt de acuzare din motivul expirării termenului de tragere la răspundere penală. La fel, s-a confirmat prin ansamblul de probe vinovăția inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 349 alin. (1) Cod penal, fapta fiind recalificată de la art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal și anume prin: -Raport de expertiză grafoscopică nr. 1326, nr. 1327 din 09.06.2008 (f.d.33-48 v.II); - Proces-verbal de ridicare din 16.03.2008 efectuat în dosarul penal nr.2008218004 (f.d.67 v.III); -Extrase din ordine în privința inculpaților Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purci Andrian și Zubcu Vladislav (f.d.84-90 v.II); - Raport de examinare medico-legală nr.50 din 16.03.2008 (f.d.22, v.III); - Raport de expertiză medico-legală nr.2244/d din 16.05.2008 (f.d. 121 v.III); - Raport de expertiză traseologică nr. 1082 din 17.05.2008 (f.d. 131-132 v.III); Informația ÎS „Registru” din 23.06.2008 (f.d.23, 26 v. IV). Soluția de recalificare rezulta din faptul că nu s-a constatat prin probe concludente că în urma acțiunilor inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian săvîrșite împotriva procurorului Ion Moțpan, au avut loc careva urmări grave. Instanța de apel a concluzionat asupra necesității achitării pe învinuirea inculpaților Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purei Andrian în comiterea infracțiunilor prevăzute de art.332 alin. (1) și 327 alin. (l) Cod penal, deoarece acțiunile lor nu conțineau elementele infracțiunilor imputate. Concluzia dată rezulta din faptul existenței deciziilor Judecătoriei Criuleni în cauzele contravenționale privind constatarea comiterii de către V.Guzun. I.Guzun, R.Pîntea și A.Morari, corespunzător a contravențiilor, pentru ce ultimii au fost trași la răspundere contravențională cu aplicarea sancțiunilor contravenționale respective. Aceste decizii judecătorești nu au fost contestate de către V.Guzun. I.Guzun, R.Pîntea și A.Morari, sau de către procuror, sancțiunile contravenționale au fost executate. Prin urmare, deciziile judecătorești aveau caracter irevocabil și obligatoriu, iar presupusele 10 acțiuni ale inculpaților vizați, referitor la comiterea abuzului de serviciu și falsului în acte publice erau combătute prin deciziile judecătorești menționate mai sus, care au confirmat comiterea contravențiilor de către V.Guzun, I.Guzun, R.Pîntea și A.Morari, circumstanțe care au fost consemnate de către inculpații în rapoartele depuse pe numele comisarului CPr Criuleni și consemnate în procesele-verbale cu privire la contravenții. Instanța de apel a mai constatat că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia că, vinovăția inculpaților Cotruța Mihail, Proca Eduard, Purci Andrian în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit.c), e) Cod penal și a inculpatului Ipati Alexandru în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. a), c) și e) Cod penal, în ședința de judecată nu și-a găsit confirmare reieșind din ansamblul de probe concludente. Pe epizodul cu partea vătămată I. Druță, instanța de apel a constatat că nu au fost administrate probe din care ar rezulta că, partea vătămată I. Druță a fost supus torturii de către inculpatul Ipati Alexandru. În materialele cauzei penale lipsind raportul de examinare medico-legală prin care s-ar fi constatat existența la I. Druță a vătămărilor corporale, declarațiile cărorva martori, care ar confirma că I. Druță a fost supus maltratării din partea inculpatului Ipati Alexandru. Dimpotrivă, în ședința de judecată a instanței de fond au fost administrate probe cu martori printre care părinții părții vătămate I. Druță, A. Postică (mama) și Gh. Druță (tata), martorii V. Enachi, Gh. Pavlov, S. Crețu, și C. Frunza, care au comunicat că l-au văzut pe I. Druță în ziua în care presupusul a comis infracțiunea de furt din bar-magazin, dar nu au văzut la I. Druță careva semne de maltratare. În astfel de circumstanțe, declarațiile părții vătămate I. Druță, referitor la faptul aplicării de către inculpatul Ipati Alexandru a loviturilor, nu au fost confirmate prin alte probe cu martori, sau probe materiale, și nu puteau fi puse în exclusivitate la baza sentinței de condamnare. Pe epizodul cu părțile vătămate V. Guzun, R. Pîntea în ședința de judecată a instanței de fond și de apel nu au fost administrate probe prin care ar fi confirmat faptul supunerii acestor persoane torturii, mai mult ca atît, în ședința de judecată a instanței de fond părțile vătămate V. Guzun și R. Pîntea însuși au negat faptul maltratării lor, nu au susținut declarațiile consemnate în procesele verbale de audierea lor la urmărirea penală, explicînd că, la urmărirea penală au dorit să se răzbune pe inculpați pentru faptul că, au fost trași la răspundere contravențională, fiindu-le aplicat arest contravențional. La fel, din declarațiile martorilor D. Dabija și D. Reaboi, s-a constatat că, au ispășit pedepse în aceiași celulă împreună cu partea vătămată V. Guzun și nu au văzut ca acesta să fi fost maltratat. Din explicațiile mamei părții vătămate V. Guzun, martorului M. Guzun s-a reținut că, ea a depus plîngerea pe faptul maltratării fiului indicînd intenționat date false cu scopul contribuirii la eliberarea mai rapidă a fiului V. Guzun din stare de arest. Mai mult ca atît, lipseau raporturi de expertiză medico-legală din care ar rezulta existența vătămărilor corporale la aceste părți vătămate. Totodată, raportul de examinare medico-legală nr. 14 din 05.02.2008 prin care la V. Guzun au fost depistate leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății (f.d. 37 v.I) nu putea fi reținut de instanța de judecată ca confirmare a acțiunilor ilegale ale inculpaților, deoarece conform comunicatului operativ despre infracțiuni nr. 351, la CPR Criuleni prin telefon a parvenit adresarea spitalului de urgență, conform căreia la 11.02.2008 la spital s-a adresat V. Guzun, care a comunicat că a fost bătut în barul din s. Măgdăcești raionul Criuleni la data de 03.02.2008 de către persoane necunoscute (f.d.35. v.I). în aceste circumstanțe fiind imposibilă constatarea cu certitudine a faptului că, 11 vătămările corporale constatate la partea vătămată V. Guzun prin raportul de expertiză din 05.02.2008, au fost cauzate în timpul aflării în stare de arest contravențional în izolatorul de detenție preventivă la CPr Criuleni, dar nu în bătaia ce a avut loc la data de 03.02.2008 în barul din s. Măgdăcești, după care V. Guzun personal s-a adresat la Spitalul de urgență. Pe epizodul cu partea vătămată I. Guzun, instanța de apel a reținut că, deși acesta a explicat în ședința de judecată a instanței de fond că a fost maltratat de către inculpați, declarațiile lui în acest sens nu puteau fi puse la baza sentinței de condamnare, deoarece nu se confirmau prin alte probe administrate în ședința de judecată a instanței de fond și de apel, fiind apreciate critic, ca răzbunare pentru faptul supunerii răspunderii contravenționale în formă de arest contravențional. De asemenea s-a constatat că în ședința de judecată a instanței de fond și de apel nu au fost administrate probe cu martori prin care s-ar confirma faptul supunerii lui I. Guzun torturii din partea inculpaților. La fel, lipsea raportul de expertiză medico-legală din care ar rezulta existența vătămărilor corporale la partea vătămată. La fel, din nota informativă întocmită de procurorul I.Goncearuc rezulta că, în perioada 03.02.2008 a fost verificat izolatorul de detenție preventivă CPR Criuleni unde se dețineau I. Guzun, V. Guzun, R. Pîntea și alte persoane, dar careva plîngeri, reclamații, cereri nu au parvenit, careva încălcări nu au fost depistate (f.d.33-34 v.I). În aceste circumstanțe, declarațiile părții vătămate I. Guzun referitor la maltratarea lui de către inculpați, nu și-au găsit confirmare prin alte probe concludente, care ar constitui ansamblul necesar și suficient de probe de învinuire. Pe epizodul cu partea vătămată A. Morari, instanța de apel a concluzionat că, deși acesta în ședința de judecată a instanței de fond a relatat că a fost torturat de către inculpați, declarațiile acestuia nu puteau fi puse la baza sentinței de condamnare, deoarece nu s-au confirmat prin careva alte probe concludente și suficiente pentru confirmarea vinovăției inculpaților, dincolo de dubii rezonabile referitor la vinovăția lor. Astfel, din declarațiile părții vătămate A. Morari se constata că a fost maltratat, torturat cu insistență pe parcursul a mai multor zile pînă pe data de 15.03.2008, însă prin raportul de examinare medico-legală nr. 51 din 17.03.2008 nu se confirma existența cărorva leziuni corporale la A. Morari (f.d.30 v.V), deși acesta a fost examinat în scurt timp după eliberare de la CPR Criuleni și urmele aplicării loviturilor sau altor acțiuni violente urmau să fie vizibile și pronunțate. În cadrul audierii lui A. Morari în cauza penală în care a fost arestat preventiv, acesta nu s-a plîns nici ofițerului de urmărire penală, nici procurorului, nici avocatului referitor la acțiunile ilegale ale inculpaților. Raportul de examinare medico-legală nr. 916/d a lui A. Morari prin care i s-a constatat existența vătămărilor corporale, era efectuat la 14.04.2009 adică peste un an, doar în baza documentelor medicale. Mai mult ca atît, vătămările corporale constatate prin acest raport (existența acului în corpul părții vătămate A.Morari) nici nu se regăsea în învinuirea adusă inculpaților de organul de urmărire penală. Declarațiile martorului M. Lipcan (Bounegru) date în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond, referitor la torturarea lui A. Morari, instanța de apel le-a apreciat critic, deoarece aceasta este concubina lui A Morari, nu a văzut personal acțiunile inculpaților, iar declarațiile le-a făcut din cuvintele lui A. Morari. Totodată, alte probe referitor la maltratarea lui A. Morari, în ședința de judecată a instanțelor de fond și apel nu au fost prezentate. Reieșind din cele expuse, instanța de apel a constatat că instanța de fond corect a ajuns la concluzia că nici pe epizodul cu partea vătămată A. Morari, nu au fost prezentate 12 probe concludente și suficiente pentru constatarea vinovăției inculpaților, dincolo de dubii rezonabile în vinovăția acestora, lipsind ansamblul de probe concludente. La fel, ținînd cont de cele expuse mai sus instanța de fond corect a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către partea vătămată A. Morari împotriva inculpaților, cu privire la obținerea compensării prejudiciului material și moral. S-a mai menționat că și în cererea de chemare în judecată, A. Morari a pretins compensarea prejudiciului material și moral presupus a fi cauzat de către inculpați pentru introducerea acului în corpul lui, însă pentru astfel de acțiuni, inculpații nici nu au fost puși sub învinuire de către organul de urmărire penală. Instanța de apel a indicat și faptul că la stabilirea categoriei și termenului de pedeapsă pentru inculpații Proca Eduard și Purci Andrian în baza art. 349 alin. (l) Cod penal, instanța de fond a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75-78 Cod penal, de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvîrșite, de persoana celor vinovați de condițiile de viață a lor, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovaților.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procuror, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca fiind depus la 09 ianuarie 2014 și care, în temeiul prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia în privința inculpaților Proca Eduard, Zubcu Vladislav, Ipati Alexandru și Purci Andrian, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de judecată. În motivarea sa, procurorul a criticat soluția de reîncadrare a acțiunilor inculpaților E. Proca și A. Purci din prevederile art. 349 alin. (2) lit. d) Cod penal, în cele ale art. 349 alin. (1) Cod penal, deoarece urmările grave sunt exprimate prin lezarea imaginii Procuraturii ca instituție independentă în cadrul autorității judecătorești, care reprezitnă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept, drepturile și libertățile cetățenilor și cauzarea prejudiciului moral procurorului Moșpan Ion. Este supusă criticii și soluția de achitare a inculpaților pe acuzarea înaintată în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, care a fost motivată prin faptul că pe circumstanțele consemnate în rapoartele inculpaților există hotărîri judecătorești definitive și irevocabile de constatare a vinovăției contravenienților, care nu au fost contestate nici de către aceștia și nici de către procuror. Astfel, procurorul consideră că contestarea deciziilor pe cauzele contravenționale în privința lui V. Guzun, I. Guzun, R. Pîntea și A. Morari, de către ultimii, este un drept al acestor persoane, de care ele nu au făcut uz, iar în ceea ce privește contestarea procurorului, s-a menționat că partea acuzării a demonstrat pe deplin, prin probe concludente și pertinente, într-un proces penal, că emiterea acestor decizii au fost generate de materiale falsificate. Procurorul, în așa caz, nu putea să conteste deciziile respective, pînă cînd nu exista o hotărîre definitivă în acest sens, cu atît mai mult că vinovăția inculpaților a fost demonstrată pe deplin prin probele administrate în cadrul cercetărilor judecătorești. Procurorul contestă și soluția de achitare a lui Ipati A. pe episodul comiterii torturii asupra părții vătămate I. Druță, odată ce vina inculpatului a fost demonstrată prin probele cercetate în cadrul cercetărilor judecătorești și anume: declarațiile părții vătămate I. Druță, ale martorilor Fostica Aculina, Druța Gheorghe, Morărescu Andrei, Efros Valentin, plîngerea reprezentantului legal al minorului, cet. Fostica Aculina, procesul-verbal de 13 prezentare spre recunoaștere din 06.11.2010, raportul de expertiză psihiatrică staționar nr. 158 din 30.12.2010. Este apreciată critic și soluția instanței de fond pe episodul cu părțile vătămate V. Guzun și R. Pîntea, deoarece după părerea procurorului instanța nu a apreciat corect probele administrate în cadrul cercetărilor judecătorești, odată ce declarațiile acestora depuse în cadrul urmăririi penale erau congruente cu alte probe administrate în cauză. Cu referire la episodul cu partea vătămată A. Morari, procurorul la fel contestă soluția instanței de fond, deoarece ultima urma să țină cont de declarațiile martorului Bounegru M., care coraborau cu cele ale părții vătămate și cu alte probe administrate pe acest episod. În concluzie acuzatorul de stat indcă că instanța de fond la adoptarea sentinței, a încălcat prevederile art. 101 Cod de procedură penală și nu a analizat probele prin coroborare, dar a examinat unilateral probele prezentate de către partea apărării și a apreciat critic probele prezentate de către partea acuzării. La fel, se indică și faptul că instanța de apel a dat o apreciere incorectă probelor prezentate de acuzare și nu a apreciat multilateral și obiectiv probele administrate, care dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian în comiterea infracțiunii incriminate. 6.1. Hotărîrile instanțelor de fond și apel mai sunt contestate de către avocatul Eugeniu Bradu în numele inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian, care a fost depus prin intermediul oficiului poștal la 09 ianuarie 2014 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a acestora, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care inculpații să fie achitați pe învinuirea în baza art. 349 alin. (1) Cod penal, din motivul lipsei elementelor infracțiunii. În motivarea cerințelor sale, avocatul expune declarațiile părților depuse în cadrul procesului penal și critică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și apel. 6.2. Hotărîrile instanțelor de fond și apel mai sunt contestate de către partea vătămată Morari Anatoli, care a fost înregistrat la Curtea Supremă de Justiție ca fiind depus la 14 martie 2014 și care, întemeindu-se pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 12) Cod de procedură penală, solicită casarea parțială a sentinței și deciziei în privința lui Proca E., Ipati A. și Purci A., cu adoptarea unei noi hotărîri prin care aceștia să fie condamnați în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c) și e); 327 alin. (1) și 328 alin. (2) lit. c) Cod penal. La fel, solicită admiterea acțiunii civile și încasarea de la inculpații nominalizați în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 120 000 lei. În motivarea cerințelor sale, Morari A. indică că la baza soluției de achitare a inculpaților sus vizați, instanțele de fond și apel s-au axat pe declarațiile acestora, fără a lua în considerație probele care au fost cercetate în instanța de fond. Astfel, nu s-a luat în considerație că în urma aflării părții vătămate sub tutela poliției, la acesta s-a depsitat un corp străin în regiunea glandei mamare pe stînga, fapt confirmat prin raportul de expertiză medico-legală nr. 916/D. La fel, faptul toturii aplicate de către inculpați față de partea vătămată a fost probat și prin extrasul din fișa medicală nr. 1087. De asemenea inculpații folosindu-se abuziv de împuternicirile de serviciu au falsificat mai multe lămuriri pentru a avea temei de a-l reține pe Morari A., fapt confirmat prin rapoartele de expertiză criminalistică grafoscopică nr. 2652, 2653, 2654, prin certificatele nr. 921-923 din 09.06.2008 prezentate de primăria s. Boșcana, răspunsurile date de Direcția documentare a populației a Întreprinderii de Stat Registru ș.a. acte anexate la materialele cauzei. Tot pe cotorul foii de însoțire nr. 1184 ora 14 15:24 pe data de 28.02.2008 se indică că la 21.02.2008 a fost introdus acul și necesită a fi transportat la internare în or. Criuleni, dar Morari A. a fost dus la poliție. La fel, trezește suspecții copia din registrul de escortă la f.d. 137, V. I, unde se vede clar că sunt făcute corectări. În aceeași ordine de idei, se critică declarațiile inculpatului Ipati A., care sunt contradictorii și care mai întîi a declarat că a aflat de la Morari A. că atunci cînd se juca cu copilul i-a intrat un ac în mînă, iar mai apoi a declarat că știe că Morari A. a fost sfătuit să-și introducă un ac sub piele.

Judecînd recursurile declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că recursul avocatului în numele inculpaților urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursul procurorului și ale părții vătămate admis, din următoarele considerente. 7.1. Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală judecînd recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil. Studiind lucrările cauzei, Colegiul penal reține că conținutul recursului avocatului în numele inculpaților se reduce doar la afirmarea asupra estimării incorecte a probelor de către instanța de apel. Totodată, se reține că, pornind de la relevanțele art. art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decît cel pe care îl propun părțile este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care, nefiind temei de drept din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală, nici nu poate fi supusă criticii prin intermediul recursului ordinar. 7.2. Cu referire la recursurile procurorului și ale părții vătămate, Colegiul penal lărgit menționează că potrivit art. 435 alin. (2) lit. c) Cod de procedură penală, judecînd recursul, instanța de recurs casează parțial hotărîrea atacată și dispune rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Astfel, Colegiul penal apreciază netemeinicia menținerii soluției instanței de fond privind achitarea inculpaților de sub învinuirea înaintată în baza art. art. 327 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal, soluție care se întemeia pe faptul că prin deciziile judecătoriei Criuleni din 01.02.2008 și 22.02.2008 a fost constatată vina lui Guzun V., Guzun I, Pîntea R. și Morari A. în contravențiile administrative incriminate. Această concluzie rezultă din faptul că instanța de fond într-un mod inexplicabil a constatat vinovăția inculpaților pe faptul falsificării de către aceștia a explicațiilor întocmite din numele cetățenilor Mardari Violeta, Mardari Alexei și Nicolaev Alexandru privind comiterea de către Guzun V., Guzun I, Pîntea R. și Morari A. a contravențiilor prevăzute de art. 164 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985), care au stat la baza emiterii deciziilor judecătoriei Criuleni din 01.02.2008 și 22.02.2008, iar pe faptul falsificării rapoartelor adresate comisarului CPR Criuleni și proceselor- verbale contravenționale, care la fel au stat la baza adoptării deciziilor sus vizate, au apreciat imposibilitatea constatării vinovăției inculpaților din motiv că prin deciziile în 15 cauză a fost constatată vinovăția lui Guzun V., Guzun I, Pîntea R. și Morari A. în comiterea contravențiilor prevăzute de art. 164 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985). Reieșind din logica argumentelor expuse în hotărîrile contestate, rezulta necesitatea achitării inculpaților și pe episoadele de falsificare a explicațiilor din numele cetățenilor Mardari Violeta, Mardari Alexei și Nicolaev Alexandru privind comiterea de către Guzun V., Guzun I, Pîntea R. și Morari A. a contravențiilor prevăzute de art. 164 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985). Totodată, instanțele de fond și apel nu au apreciat probele prezentate de către partea acuzării în susținerea învinuirii pe episoadele sus vizate, ci s-au limitat doar la invocarea deciziilor judecătoriei Criuleni din 01.02.2008 și 22.02.2008, fără a lua în considerație faptul că potrivit prevederilor art. 475 alin. (2) lit. e) Cod contravențional, în cazul constatării comiterii în cadrul examinării acestor cauze contravenționale a unor infracțiuni putea fi deschisă procedura de revizuire a acestor decizii. La fel, Colegiul penal constată și omiterea instanței de apel de a se pronunța asupra faptului lipsei indicării în partea dispozitivă a sentinței, a soluției de achitare a inculpaților în baza art. 332 alin. (1) Cod penal, pe episoadele de falsificare a rapoartelor adresate comisarului CPR Criuleni și proceselor-verbale contravenționale întocmite în privința lui Guzun V., Guzun I, Pîntea R. și Morari A. pe faptul comiterii contravențiilor prevăzute de art. 164 alin. (1) Cod cu privire la contravențiile administrative (red. 1985). Cu referire la achitarea inculpaților în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c), e) Cod penal și 3091 alin. (3) lit. a), c) și e) Cod penal, Colegiul penal reține că instanța de apel, pe episodul cu părțile vătămate Guzun V. și Pîntea R. a omis să se pronunțe asupra motivului pentru care a luat la bază declarațiile depuse de către ultimii în instanța de fond și nu a apreciat declarațiile depuse inițial cu privire la maltratarea lor de către colaboratorii de poliție. La fel, instanța de apel neîntemeiat a indicat asupra martorului Reaboi D., ca fiind persoana care a ispășit pedepse în aceeași celulă cu Guzun V., odată ce din declarațiile primului rezulta că el activa la CPR Criuleni, însă nicidecum nu era deținut într-o celulă cu Guzun V. În aceeași ordine de idei instanța de apel a omis să se pronunțe asupra declarațiilor martorului Guzun Nina, potrivit cărora, cineva din persoanele cu care fiul său Guzun V. a stat într-o celulă, i-au povestit că ultimul a fost maltratat de către polițiști, bătut cu o sticlă și electrocutat. Totodată, Colegiul penal constată că pe episodul de maltratare a părții vătămate Morari A., instanța de apel neîntemeiat a apreciat critic declarațiile martorului Lipcan (Bounegru) M., menționînd că aceasta deține informații despre circumstanțele expuse doar din declarațiile lui Morari A., pe cînd de facto din declarațiile acesteia rezulta că a văzut urme de maltratare asupra acestuia după perioada de detenție, informații care deja nu mai pot fi calificate ca fiind aflate din cuvintele lui Morari A. În aceeași ordine de idei, instanța de apel urmează să argumenteze soluția sa și pe episodul cu partea vătămată Druță I. Reieșind din cele expuse, se concluzionează că la judecarea cauzei, instanța de apel nu a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, a admis erori care au afectat aspectul de drept al cauzei și asemenea erori pot fi corectate doar de către instanța de apel. În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel în cauză urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării în instanța de apel, într-un nou complet de judecată. 16 La rejudecarea cauzei în ordine de apel, instanța urmează să ia în considerare cele expuse în prezenta decizie, să judece apelurile în strictă conformitate cu prevederile legii, să verifice argumentele invocate anterior și în recurs și să adopte o hotărîre legală și întemeiată, pe care părțile vor fi în drept să o atace în ordinea stabilită de lege.

În conformitate cu prevederile art. art. 338, 434, 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Eugeniu Bradu în numele inculpaților Proca Eduard și Purci Andrian, admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Radu Sâli și partea vătămată Morari Anatoli, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 13 noiembrie 2013 (în partea achitării inculpaților Proca Eduard în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c) și e), 327 alin. (1), și 332 alin. (1) Cod penal, Zubcu Vladislav în baza art. art. 327 alin. (1) și 332 alin. (1) Cod penal, Ipati Alexandru în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. a), c) și e), 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal și Purci Andrian în baza art. art. 3091 alin. (3) lit. c) și e), 327 alin. (1), 332 alin. (1) Cod penal, în cauza penală privindu-i pe Proca Eduard Vasile, Zubcu Vladislav Fiodor, Ipati Alexandru Lazăr, Purci Andrian Ion, cu dispunerea rejudecării cauzei în Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. În rest decizia se menține. Decizia nu este susceptibilă de atac în partea dispunerii rejudecării. În rest decizia este irevocabilă. Pronunțată în ședință publică la 17 iunie 2014. Președinte Petru Ursache Judecători Ghenadie Nicolaev Vladimir Timofti Constantin Alerguș Iurie Bejenaru 17