1ra-510/13 — art. 42 alin. 5, 248 alin. 5 CP

1ra-510/13 — art. 42 alin. 5, 248 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2013)

Dosarul 1ra-510/13

CC UU RR TT EE AA SS UU PP RR EE MM ĂĂ DD EE JJ UU SS TT II ȚȚ II EE

DDEECCIIZZIIEE

07 octombrie 2013 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte –Ursache Petru,

Judecători –Timofti Vladimir, Covalenco Elena, Nicolaev Ghenadie și Gordilă Nicolae,

a judecat în ședință publică recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Bolduratu Vasile, de inculpatul Frîncu

Vasile și avocatul său, Suveică Tudor, de avocatul Plămădeală Roman în numele

inculpatului Nacu Roman, de avocatul Crăciun Veaceslav în numele inculpatului

Ambrosii Fiodor, de avocatul Savva Viorel în numele inculpatului Procopișin Veaceslav

împotriva sentinței Judecătoriei Hîncești din 23 martie 2012 și deciziei Colegiului penal

al Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2012 în cauza penală privindu-i pe

Procopișin Veaceslav Victor, născut la 08 mai 1981, originar și

domiciliat în r-nul Briceni;

Moraru Andrei Ion, născut la 15 septembrie 1972 în R. Kazahstan,

or. Djambul, domiciliat în or. Hîncești, str. Mărțișor 6;

Maxim Victor Anatolie, născut la 09 septembrie 1976 în or.

Călărași, domiciliat în mun. Chișinău, str. Pușkin 60/1, ap. 22;

Ambrosii Fiodor Gheorghe, născut la 16 august 1981 în or.

Telenești, domiciliat în mun. Chișinău, str. Cuza Vodă 38/1, ap. 70;

Frîncu Vasile Ion, născut la 02 august 1974 în or. Sîngerei,

domiciliat în mun. Chișinău, str. Zaichin 30/1, ap. 15;

Nacu Roman Victor, născut la 11 februarie 1981 în or. Anenii Noi,

domiciliat în mun. Chișinău, str. Ion Nistor 51”B”;

termenul de examinare a cauzei fiind:

- în prima instanță din 23.08.2010 pînă la 23.03.2012;

- în instanța de apel din 11.05.2012 pînă la 19.12.2012;

- în instanța de recurs din 02.04.2013 pînă la 07.10.2013.

Procedura de citare a fost legal executată.

S-au prezentat:

Procurorul Crijanovschi Sergiu, care a solicitat admiterea recursului în sensul

declarat, pledînd pentru respingerea celorlalte recursuri.

Avocații Mărgineanu Iurie, Plămădeală Roman, Crăciun Veaceslav, Suveică

Tudor, Capcelea Rodion și Oltu Vadim și inculpații Procopișin Veaceslav Victor,

Maxim Victor Anatolie, Ambrosii Fiodor Gheorghe, Frîncu Vasile Ion și Nacu Roman

Victor, care s-au pronunțat pentru respingerea recursului declarat de către procuror și s-

au pronunțat pentru admiterea celorlalte recursuri.

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție asupra recursurilor în cauză în

baza actelor din dosar,

1

C O N S T A T Ă :

Moraru Andrei și Maxim Victor au fost achitați de sub învinuirea de săvîrșire a

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, din motiv că

fapta nu a fost comisă de către inculpați și a infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (2) lit.

d) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Procopișin Veaceslav a fost condamnat în baza art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit.

b), d) Cod penal la 5 ani închisoare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedespei numite lui Procopișin Veaceslav

i-a fost suspendată condiționat pe un termen de probă 5 ani.

Ambrosii Fiodor și Frîncu Vasile au fost condamnați în baza art. 42 alin. (5), 248

alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal la cîte 5 ani închisoare fiecare.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedespelor numite lui Ambrosii Fiodor și

Frîncu Vasile le-a fost suspendată condiționat pe un termen de probă 5 ani.

Nacu Roman a fost condamnat în baza art. 329 alin. (1) Cod penal la amendă în

mărime de 500 unități convenționale, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de

răspundere în Serviciul vamal al RM pe un termen de 2 ani.

directă, în perioada 14 februarie 2010 - 04 martie 2010, avînd calitatea de organizator,

prin participație complexă cu alte persoane nestabilite de organul de urmărire penală în

calitate de organizatori, șoferul Ganea Anatolie în calitate de autor și împreună cu șeful

adjunct al Postului vamal Leușeni, Frîncu Vasile, inspectorul vamal al postului vamal

Leușeni, Ambrosii Fiodor, în calitate de complici, urmărind scopul trecerii peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții deosebit de mari - țigări

de marcă „Doina", „Plugarul" și „MT", a alcătuit un plan criminal bine chibzuit, cu

repartizarea rolurilor între ei și a organizat săvîrșirea infracțiunii de contrabandă cu țigări

în următoarele circumstanțe:

Astfel, la 14.02.2010, în jurul orelor 01:37 prin postul vamal Tudora-Starokazacie

(rutier) a intrat pe teritoriul Republicii Moldova camionul de model „DAF" cu n/î

B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK, la volanul căruia se afla Ganea Anatolie. La

controlul de frontieră acesta a prezentat organului vamal invoic-ul nr. 002 din

11.02.2010 și CMR-ul nr. 335193 din 11.02.2010, documente din care reieșea faptul, că

respectivul autocamion era încărcat cu 20000 kg de „țevi metalice”, exportator fiind

întreprinderea OOO „Metal Tranzit", din Ucraina, or.Enakievo, str.Voljscaia 56,

destinatar fiind întreprinderea „Guscan Makina D.Gaz SAN.VE. TIC LTD" din Turcia,

or. Ancara, iar autocamionul aparținea întreprinderii de transport SC „TRANSMAXIM

INTERNATIONAL" SRL cu sediul în România, or. București, str. Prof. Nicoara Moise

bl. A3, ap. 43, a cărei fondator este cet. Maxim Victor.

În rezultatul controlului vamal prin aparatul de raze X Ray „Rapiscan", nu s-au

stabilit divergențe cu referință la marfa transportată și documentele de însoțire prezentate

organului vamal, fiind stabilit termenul de tranzit prin Republica Moldova 8 zile.

Ulterior, în perioada 17.02.2010-04.03.2010, unitatea de transport „DAF" cu n/î

B98NIW a staționat pe teritoriul stației de deservire a SRL „Politrans" situată în mun.

Chișinău, str.Uzinelor 90 A, pe motiv, că s-au defectat injectoarele de la motor și

2

mijlocul de transport necesita a fi reparat, însă careva acțiuni în vederea înlăturării

defectelor tehnice nu au fost întreprinse.

Cu solicitarea de a permite staționarea captractorului „DAF" cu n/î B98NIW pe

teritoriul SRL „Politrans" s-a adresat cet.Moraru Andrei, care este directorul SC „AV-

EXPITRANS" SRL, cu adresa juridică în mun.Chișinău, str.Grădinilor 25, ap. 177.

Astfel, la rugămintea lui Moraru Andrei către juristul SRL „Politrans", Vlasiuc Vitalie,

ultimul a întocmit și eliberat lui Moraru Andrei notificările în care erau introduse date

denaturate referitor la faptul, că captractorul de model „DAF" cu n/î B98NIW se află la

reparație pe teritoriul SRL „Politrans". Totodată, cererea directorului firmei de transport

„Transmaxim International" SRL, Ovidiu Maxim din 01.03.2010, care de facto nu

activează la întreprinderea sus menționată, a fost prezentată către SRL „Politrans" de

către cet. Moraru Andrei, care de asemenea ulterior a prezentat-o și la Biroul Vamal

Chișinău, știind cu certitudine că în privința mijlocului de transport nu se întreprind

acțiuni de reparare.

Ulterior, la 04 martie 2010, aproximativ la ora 18:48 aceeași unitate de transport

condusă de Ganea Anatolie, a fost înregistrată la ieșirea din Republica Moldova prin

postul vamal Leușeni-Albița (auto), fiind prezentate controlului vamal aceleași

documente ca și la postul vamal Tudora-Starokazacie (rutier).

La postul vamal Leușeni-Albița, inspectorul vamal Ambrosie Tudor, prin

înțelegere prealabilă și de comun acord cu responsabilul de tură Nacu Roman și a șefului

adjunct al postului vamal Frîncu Vasile, știind cu certitudine, că în semiremorcă se află

țigări fără documente de proveniență, contrar prevederilor ordinului directorului

Serviciului Vamal nr. 12 o din 15.01.2010, care prevede obligativitatea birourilor vamale

de a supune controlului vamal nedestructiv cu utilizarea scanerului „Rapyscan" toate

mijloacele de transport destinate transportului de mărfuri și care traversează frontiera

vamală prin punctele de trecere, a închis tranzitul și a permis trecerea camionului sus

menționat fără a fi supus controlului prin scanerul „Rapyscan".

Tot la 04 martie 2010, aproximativ pe la ora 01:30 la punctul de control vamal

Albita, județul Vaslui, România, s-a prezentat pentru a intra în România, cetățeanul

Republicii Moldova Ganea Anatolie, conducînd autocamionul de model „DAF" cu n/î

B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK. La controlul de frontieră acesta a prezentat

organului vamal aceleași documente ca și organului vamal din Republica Moldova.

Fiind supus controlului de frontieră s-a constatat, că în camion nu era marfa

indicată în documentele de însoțire prezentate organului vamal și anume „țevi metalice",

dar a fost substituită, prin tăierea cablului cu care a fost sigilată semiremorca, cu 694375

pachete de țigări de proveniență - Republica Moldova, dintre care 177500 pachete de

țigări de marca „Doina", 194375 pachete de țigări de marca „Plugarul" și 322500

pachete de țigări de marca „MT", avînd o valoare în vamă de 2.285.343,75 lei RM,

pentru care șoferul Ganea Anatolie nu poseda documente justificative de proveniență și

transport.

Acțiunile lui Procopișin Veaceslav fiind manifestate prin participație complexă,

avînd rolul de organizator, exprimat prin coordonarea și dirijarea acțiunilor

participanților la săvîrșirea infracțiunii, au fost încadrate în baza art. 42 alin. (3), 248

alin. (5), lit. b), d) Cod penal – contrabanda, adică trecerea peste frontiera vamală a

Republicii Moldova a mărfurilor, prin declararea neautentică în documentele vamale,

săvîrșite de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

3

Ambrosii Fiodor, în perioada 14 februarie 2010-04 martie 2010, deținînd funcția

de inspector al postului vamal Leușeni, împreună cu șeful adjunct al biroului vamal

Leușeni, Frîncu Vasile, precum și Procopișin Veaceslav, Ganea Anatolie, urmărind

scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor - țigări

de marcă „Doina", „Plugarul" și „MT" în proporții deosebit de mari, au alcătuit un plan

criminal bine chibzuit, cu repartizarea rolurilor între ei.

Astfel, la 14.02.2010, în jurul orelor 01:37, prin postul vamal Tudora-Starokazacie

(rutier) a intrat pe teritoriul Republicii Moldova camionul de model „DAF” cu n/î

B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK, la volanul căruia se afla Ganea Anatolie. În

rezultatul controlului vamal prin aparatul de raze X Ray „Rapiscan”, nu s-au stabilit

divergențe cu referință la marfa transportată și documentele de însoțire prezentate

organului vamal și anume țevi metalice în cantitate de 20.000 kg.

În perioada 17.02.2010-04.03.2010 unitatea de transport „DAF" cu n/î B98NIW a

staționat pe teritoriul stației de deservire a SRL „Politrans" situată în mun. Chișinău, str.

Uzinelor 90 A, pe motiv, că s-au defectat injectoarele de la motor și mijlocul de transport

necesita a fi reparat, însă careva acțiuni în vederea înlăturării defectelor tehnice nu au

fost întreprinse.

Cu solicitarea de a permite staționarea captractorului „DAF" cu n/î B98NIW pe

toriul SRL „Politrans” s-a adresat cet. Moraru Andrei, a.n. 15.09.1972, care este

directorul S.C.„AV-EXPITRANS” S.R.L., cu adresa juridică în mun. Chișinău, str.

Grădinilor 25, ap. 177 și care este angajatorul (șeful) șoferului Ganea Anatolie, persoană

ce activează la întreprinderea menționată din 2007. Totodată, cererea directorului firmei

de transport „Transmaxim International” S.R.L. Ovidiu Maxim din 01.03.2010 a fost

prezentată către „Politrans” S.R.L. de către cet. Moraru Andrei, care de asemenea

ulterior a prezentat-o și la Biroului Vamal Chișinău, știind cu certitudine că în privința

mijlocului de transport nu se întreprind acțiuni de reparare.

Ulterior, la 04.03.2010, ora 18:48 aceeași unitate de transport condusă de Ganea

Anatolie, a fost înregistrată la ieșirea din Republica Moldova prin postul vamal Leușeni-

Albița (auto), fiind prezentate controlului vamal aceleași documente ca și la postul vamal

Tudora-Starokazacie (rutier).

La postul vamal Leușeni-Albița, inspectorul vamal Ambrosii Fiodor, prin

înțelegere prealabilă și de comun acord cu șeful adjunct al biroului Frîncu Vasile, știind

cu certitudine că în semiremorcă se află țigări fără documente de proveniență, contrar

prevederilor ordinul nr. 12 care prevede obligativitatea birourilor vamale de a supune

controlului vamal nedestructiv cu utilizarea scanerului „Rapyscan" toate mijloacele de

transport destinate transportului de mărfuri și care traversează frontiera vamală prin

punctele de trecere, a închis tranzitul și a permis trecerea camionului sus menționat fără

a fi supus controlului cu scanerul „Rapyscan".

Aproximativ pe la ora 01:30 la punctul de control vamal Albita, județul Vaslui,

România, s-a prezentat pentru a intra în România, cetățeanul Republicii Moldova Ganea

Anatolie, a.n. 04.06.1973, conducînd autocamionul de model „DAF" cu n/î B98NIW și

semiremorca cu n/î B97ZKK. La controlul de frontieră acesta a prezentat organului

vamal invoic-ul nr. 002 din 11.02.2010 și CMR-ul nr. 335193 din 11.02.2010,

documente din care reieșea faptul, că respectivul autocamion era încărcat 20.000 kg de

„țevi metalice", exportator fiind întreprinderea OOO „Metal Tranzit", din Ucraina, or.

Enakievo, str. Voljscaia 56, destinatar fiind întreprinderea „Guscan Makina D.Gaz

4

SAN.VE. TIC LTD” din Turcia, or. Ankara, iar autocamionul aparținea întreprinderii de

transport S.C. „TRANSMAXIM INTERNATIONAL” SRL cu sediul - România, or.

București, str. Prof. Nicoara Moise 39, bl. A3, ap. 43, a cărei fondator este cet. Maxim

Victor.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, manifestate prin intenție directă, Ambrosii

Fiodor, prin participație complexă, avînd rolul de complice exprimat prin înlăturarea de

obstacole, care făceau imposibilă săvîrșirea infracțiunii, adică nesupunerea controlului

fizic și cu raze X a autocamionului de model „DAF” cu n/î B98NIW și semiremorcii cu

n/î B97ZKK a permis trecerea ilegală peste frontiera vamală a țigărilor în proporții

deosebit de mari, infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (5), 248 alin. (5), lit. b), c), d) Cod

penal.

Frîncu Vasile, în perioada 14 februarie 2010 - 04 martie 2010, deținînd funcția de

șef-adjunct al Biroului vamal Leușeni, împreună cu inspectorul postului vamal Leușeni,

Abrosii Fiodor, precum și cetățenii Ganea Anatolie și Procopișin Veaceslav, urmărind

scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor - țigări

de marcă „Doina”, „Plugarul” și „MT” în proporții deosebit de mari, au alcătuit un plan

criminal bine chibzuit, cu repartizarea rolurilor între ei.

Astfel, la 14.02.2010, în jurul orelor 01:37 prin postul vamal Tudora-Starokazacie

(rutier) a intrat pe teritoriul Republicii Moldova camionul de model „DAF" cu n/î

B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK, la volanul căruia se afla Ganea Anatolie. În

rezultatul controlului vamal prin aparatul de raze X Ray „Rapiscan", nu s-au stabilit

divergențe cu referință la marfa transportată și documentele de însoțire prezentate

organului vamal și anume țevi metalice în cantitate de 20.000 kg.

În perioada 17.02.2010-04.03.2010 unitatea de transport „DAF” cu n/î B98NIW a

staționat pe teritoriul stației de deservire a SRL „Politrans” situată în mun. Chișinău, str.

Uzinelor 90A, pe motiv, că s-au defectat injectoarele de la motor și mijlocul de transport

necesita a fi reparat, însă careva acțiuni în vederea înlăturării defectelor tehnice nu au

fost întreprinse.

Ulterior, la 04.03.2010, ora 18:48 aceeași unitate de transport condusă de Ganea

Anatolie, a fost înregistrată la ieșirea din Republica Moldova prin postul vamal Leușeni-

Albița (auto), fiind prezentate controlului vamal aceleași documente ca și la postul vamal

Tudora-Starokazacie (rutier).

La postul vamal Leușeni-Albița, șef-adjunct de post Frîncu Vasile prin înțelegere

prealabilă și de comun acord cu inspectorul vamal Ambrosii Fiodor, care știind cu

certitudine că în semiremorcă se află țigări fără documente de proveniență, contrar

prevederilor ordinului directorului Serviciului Vamal nr. 12 o din 15.01.2010, care

prevede obligativitatea birourilor vamale de a supune controlului vamal nedestructiv cu

utilizarea scanerului „Rapyscan" toate mijloacele de transport destinate transportului de

mărfuri și care traversează frontiera vamală prin punctele de trecere, a închis tranzitul și

a permis trecerea camionului sus menționat fără a fi supus controlului prin scanerul

„Rapyscan”.

Aproximativ pe la ora 01:30 la punctul de control vamal Albița, județul Vaslui,

România, s-a prezentat pentru a intra în România, cetățeanul Republicii Moldova Ganea

Anatolie, conducînd autocamionul de model „DAF” cu n/î B98NIW și semiremorca cu

n/î B97ZKK. La controlul de frontieră acesta a prezentat organului vamal aceleași

documente ca și organului vamal din Republica Moldova.

5

Fiind supus controlului de frontieră s-a constatat, că în camion nu era marfa

indicată în documentele de însoțire prezentate organului vamal și anume „țevi metalice",

dar a fost substituită cu 694.375 pachete de țigări de proveniență - Republica Moldova,

dintre care 177500 pachete de țigări de marca „Doina", 194375 pachete de țigări de

marca „Plugarul" și 322500 pachete de țigări de marca „MT", avînd o valoare în vamă

de 2.285.343,75 lei RM, pentru care șoferul Ganea Anatolie nu poseda documente

justificative de proveniență și transport.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, manifestate prin intenție directă, Frîncu

Vasile, prin participație complexă, avînd rolul de complice exprimat în înlăturarea de

obstacole, care făceau imposibilă săvîrșirea infracțiunii, adică nesupunerea controlului

fizic și cu raze X a autocamionului de model „DAF" cu n/î B98NIW și semiremorcii cu

n/î B97ZKK a permis trecerea ilegală peste frontiera vamală a țigărilor, în proporții

deosebit de mari, infracțiune prevăzută de art. 42 alin. (5), 248 alin. (5), lit. b), c), d) Cod

penal.

Nacu Roman, exercitînd funcția de inspector principal al postului vamal Leușeni-

Albița (auto), responsabil de tură, prin ordinul nr.68 din 16.01.2010 și ordinul nr. 171-p

din 12.02.2010 al Serviciului Vamal, repartizat conform graficului de serviciu la punctul

de trecere a frontierei de stat, la data de 04.03.2010, manifestînd atitudinea neglijentă

față de îndeplinirea obligațiunilor de serviciu, deși le cunoștea, la momentul traversării

frontierei de stat din R. Moldova în Romînia a autocamionului de model „DAF" cu n/î

B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK, condus de Ganea Anatolie, avînd în

obligațiunile sale funcționale respectarea Constituției, legilor și altor acte normative,

asigurarea unui control al actelor vamale ce trebuie perfectate, în conformitate cu

instrucțiunile și regulamentele în vigoare și exercitarea controlului în respectarea de

către colaboratorii turei a prevederilor actelor legislative și normelor ce țin de activitatea

vamală, a încălcat obligațiunile responsabilului de tură, prevăzute în instrucțiunea de

serviciu, prin ce a cauzat daune în proporții mari intereselor publice în următoarele

circumstanțe.

La 04.03.2010, ora 18:48 unitatea de transport de model „DAF" cu n/î B98NIW și

semiremorca cu n/î B97ZKK condusă de Ganea Anatolie, a fost înregistrată la ieșirea din

Republica Moldova prin postul vamal Leușeni-Albița (auto), fiind prezentate controlului

vamal invoic-ul nr. 002 din 11.02.2010 și CMR-ul nr. 335193 din 11.02.2010,

documente din care reieșea faptul, că respectivul autocamion era încărcat cu 20.000 kg

de „țevi metalice", exportator fiind întreprinderea OOO „Metal Tranzit" din Ucraina, or.

Enakievo, str. Voljscaia 56, destinatar fiind întreprinderea „Guscan Makina D.Gaz

SAN.VE. TIC LTD" din Turcia, or. Ankara, iar autocamionul aparținea întreprinderii de

transport S.C. „TRANSMAXIM INTERNATIONAL" SRL cu sediul în România, or.

București, str. Prof. Nicoara Moise 39, bl. A3, ap. 43.

După intrarea camionului în postul vamal, exercitînd funcția de inspector principal

al postului vamal Leușeni-Albița (auto), responsabil de tură Nacu Roman, îndeplinind

necorespunzător obligațiile de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente, nu a

exercitat controlul asupra respectării de către colaboratorul turei Ambrosii Fiodor a

obligațiunilor de serviciu, care contrar prevederilor ordinul nr. 12, care prevede

obligativitatea birourilor vamale de a supune controlului vamal nedestructiv cu utilizarea

scanerului „Rapyscan" toate mijloacele de transport destinate transportului de mărfuri și

6

care traversează frontiera vamală prin punctele de trecere, a închis tranzitul și a permis

trecerea camionului sus menționat fără a fi supus controlului cu scanerul „Rapyscan”.

Aproximativ la ora 01:30 la punctul de control vamal Albița, județul Vaslui,

România, s-a prezentat pentru a intra în România, cetățeanul Republicii Moldova Ganea

Anatolie Tudor, a.n. 04.06.1973, conducînd autocamionul de model „DAF" cu n/î

B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK. La controlul de frontieră acesta a prezentat

organului vamal invoic-ul nr. 002 din 11.02.2010 și CMR-ul nr. 335193 din 11.02.2010,

documente din care reieșea faptul, că respectivul autocamion era încărcat cu 20.000 kg

de „țevi metalice", exportator fiind întreprinderea OOO „Metal Tranzit", din Ucraina, or.

Enakievo, str. Voljscaia 56, destinatar fiind întreprinderea „Guscan Makina D.Gaz

SAN.VE. TIC LTD" din Turcia, or. Ankara, iar autocamionul aparținea întreprinderii de

transport S.C. „TRANSMAXIM INTERNATIONAL" SRL cu sediul în România, or.

București, str. Prof. Nicoara Moise 39, bl. A3, ap. 43.

Fiind supus controlului de frontieră s-a constatat, că în camion nu era marfa

indicată în documentele de însoțire prezentate organului vamal și anume „țevi metalice”,

dar a fost substituită cu 694375 pachete de țigări de proveniență - Republica Moldova,

dintre care 177500 pachete de țigări de marca „Doina”, 194375 pachete de țigări de

marca „Plugarul” și 322500 pachete de țigări de marca „MT”, avînd o valoare în vamă

de 2.285.343,75 lei RM, pentru care șoferul Ganea Anatolie nu poseda documente

justificative de proveniență și transport.

Prin acțiunile sale Nacu Roman a cauzat daune în proporții mari intereselor

publice prin diminuarea autorității Serviciului Vamal atît în plan intern cît și

internațional, deoarece trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a

mărfurilor, prin declararea neautentică în documentele vamale, în proporții deosebit de

mari, este o acțiune, care este prevăzută de legislația penală a R. Moldova ca o activitate

ilegală, care periclitează ordinea de trecere legală a mărfurilor peste frontiera vamală a

R. Moldova și nimeni nici într-o împrejurare nu este în drept să o săvîrșească.

Acțiunile respective prima instanță le-a încadrat în baza art. 329 alin. (1) Cod

penal – neglijența, adică îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană cu funcție

de răspundere a obligațiunilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau

neconștiincioase față de ele cauzînd daune în proporții mari intereselor publice”.

2.1. De către organul de urmărire penală Moraru Andrei și Maxim Victor au fost

puși sub învinuire pentru faptul, că acționînd cu intenție directă, în perioada 14 februarie

2010 - 04 martie 2010, avînd calitatea de organizatori, prin participație complexă Maxim

Victor – fondatorul SC „Transmaxim Internațional”, Moraru Andrei – directorul SRL

„AV Expitrans” și Procopișin Veaceslav, șoferul Ganea Anatolie în calitate de autor și

împreună cu șeful adjunct al Postului vamal Leușeni Frîncu Vasile, responsabilul de

tură, inspector principal al postului vamal Leușeni Nacu Roman, inspectorul vamal al

postului vamal Leușeni Ambrosii Fiodor, în calitate de complici, urmărind scopul

trecerii ilegale peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor în proporții

deosebit de mari - țigări de marcă „Doina”, „Plugarul” și „MT”, au alcătuit un plan

criminal bine chibzuit, cu repartizarea rolurilor între ei și au organizat săvîrșirea

infracțiunii de contrabandă cu țigări în următoarele circumstanțe:

Astfel, la 14.02.2010, în jurul orelor 01:37 prin postul vamal Tudora-

Starokazacie (rutier) a intrat pe teritoriul Republicii Moldova camionul de model „DAF"

cu n/î B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK, la volanul căruia se afla Ganea

7

Anatolie. La controlul de frontieră acesta a prezentat organului vamal invoic-ul nr. 002

din 11.02.2010 și CMR-ul nr. 335193 din 11.02.2010, documente din care reieșea faptul,

că respectivul autocamion era încărcat cu 20.000 kg de „țevi metalice", exportator fiind

întreprinderea OOO „Metal Tranzit", din Ucraina, or. Enakievo, str. Voljscaia 56,

destinatar fiind întreprinderea „Guscan Makina D.Gaz SAN.VE. TIC LTD" din Turcia,

or. Ankara, iar autocamionul aparținea întreprinderii de transport S.C.

„TRANSMAXIM INTERNATIONAL" SRL cu sediul în România, or. București, str.

Prof. Nicoara Moise 39, bl. A3, ap. 43, a cărei fondator este cet. Maxim Victor Anatolie.

În rezultatul controlului vamal prin aparatul de raze X Ray „Rapiscan", nu s-au

stabilit divergențe cu referință la marfa transportată și documentele de însoțire prezentate

organului vamal, fiind stabilit termenul de tranzit prin Republica Moldova 8 zile.

Ulterior, în perioada 17.02.2010-04.03.2010 unitatea de transport „DAF" cu n/î

B98NIW a staționat pe teritoriul stației de deservire a SRL „Politrans" situată în mun.

Chișinău, str. Uzinelor 90A, pe motiv, că s-au defectat injectoarele de la motor și

mijlocul de transport necesita a fi reparat, însă careva acțiuni în vederea înlăturării

defectelor tehnice nu au fost întreprinse.

Cu solicitarea de a permite staționarea captractorului „DAF" cu n/î B98NIW pe

teritoriul SRL „Politrans" s-a adresat cet. Moraru Andrei, care este directorul SC „AV-

EXPITRANS" SRL, cu adresa juridică în mun. Chișinău, str. Grădinilor 25, ap. 177.

Astfel, la rugămintea lui Moraru Andrei către juristul SRL „Politrans", Vlasiuc Vitalie,

ultimul a întocmit și eliberat lui Moraru Andrei notificările în care erau introduse date

denaturate referitor la faptul, că captractorul de model „DAF" cu n/î B98NIW se află la

reparație pe teritoriul SRL „Politrans". Totodată, cererea directorului firmei de transport

„Transmaxim International" SRL, Ovidiu Maxim din 01.03.2010 care, de facto, nu

activează la întreprinderea sus menționată, a fost prezentată către SRL „Politrans" de

către cet. Moraru Andrei, care de asemenea ulterior a prezentat-o și la Biroul Vamal

Chișinău, știind cu certitudine că în privința mijlocului de transport nu se întreprind

acțiuni de reparare.

Ulterior, la 04 martie 2010, aproximativ la ora 18:48 aceeași unitate de transport

condusă de Ganea Anatolie, a fost înregistrată la ieșirea din Republica Moldova prin

postul vamal Leușeni-Albița (auto), fiind prezentate controlului vamal aceleași

documente ca și la postul vamal Tudora-Starokazacie (rutier).

La postul vamal Leușeni-Albița, inspectorul vamal Ambrosii Fiodor, prin

înțelegere prealabilă și de comun acord cu responsabilul de tură Nacu Roman și a șefului

adjunct al postului vamal Frîncu Vasile, știind cu certitudine, că în semiremorcă se află

țigări fără documente de proveniență, contrar prevederilor ordinului directorului

Serviciului vamal nr. 12 din 15.01.2010, care prevede obligativitatea birourilor vamale

de a supune controlului vamal nedestructiv cu utilizarea scanerului „Rapyscan” toate

mijloacele de transport destinate transportului de mărfuri și care traversează frontiera

vamală prin punctele de trecere, a închis tranzitul și a permis trecerea camionului sus

menționat fără a fi supus controlului prin scanerul „Rapyscan”.

Tot la 04 martie 2010, aproximativ pe la ora 01:30 la punctul de control vamal

Albița, județul Vaslui, România, s-a prezentat pentru a intra în România, cetățeanul

Republicii Moldova Ganea Anatolie, conducînd autocamionul de model „DAF” cu n/î

B98NIW și semiremorca cu n/î B97ZKK. La controlul de frontieră acesta a prezentat

organului vamal aceleași documente ca și organului vamal din Republica Moldova.

8

Fiind supus controlului de frontieră s-a constatat, că în camion nu era marfa

indicată în documentele de însoțire prezentate organului vamal și anume „țevi metalice",

dar a fost substituită, prin tăierea cablului cu care a fost sigilată semiremorca, cu 694.375

pachete de țigări de proveniență - Republica Moldova, dintre care 177500 pachete de

țigări de marca „Doina", 194375 pachete de țigări de marca „Plugarul" și 322500

pachete de țigări de marca „MT", avînd o valoare în vamă de 2.285.343,75 lei RM,

pentru care șoferul Ganea Anatolie nu poseda documente justificative de proveniență și

transport.

De către organul de urmărire penală Maxim Victor a mai fost pus sub învinuire

pentru faptul, că la 04 noiembrie 2009 în mun. Chișinău a fost încheiat contractul de

locațiune în baza căruia, Margină Ion în calitate de locatar a luat în chirie cu drept de

răscumpărare de la SC „Transmaxim Internațional" în persoana lui Maxim Victor, în

calitate de locator, camionul de model „DAF" cu n/î B98NIW și semiremorca cu n/î

B97ZKK, iar la 05 noiembrie 2010 a fost întocmit și semnat actul de predare-primire a

camionului și semiremorcii.

Conform raportului de expertiză nr. 1673-1674 din 18.06.2010 s-a stabilit, că

semnăturile din numele lui Margină Ion, din contractul de locațiune și actul de predare

primire a camionului, sunt executate nu de Margină Ion, dar de o altă persoană, fiind

falsificată semnătura ultimului. Totodată, în cadrul urmăririi penale s-a stabilit, că

potrivit actului de deces nr. 987 din 05.03.2010, la 04 martie 2010 Margină Ion a decedat

în urma survenirii infarctului miocardic.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Maxim Victor a confecționat și deținut

documente oficiale false, acțiuni soldate cu daune în proporții mari intereselor publice.

Organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Moraru Andrei și Maxim

Victor în baza art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal – contrabanda, adică

trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, prin declararea

neautentică în documentele vamale, săvîrșite de mai multe persoane, în proporții

deosebit de mari, precum a lui Moraru Andrei și în baza art. 42 alin (3), 361 alin (2) lit.

d) Cod penal, adică organizarea confecționării, deținerii și folosirii documentelor oficiale

false, acțiuni soldate cu daune în proporții mari intereselor publice, iar a lui Maxim

Victor și în baza art. 361 alin (2) lit. d) Cod penal, adică confecționarea și deținerea

documentelor oficiale false, acțiuni soldate cu daune în proporții mari intereselor

publice.

Suveică în numele inculpatului Frîncu Vasile, avocatul Crăciun Veaceslav în numele

inculpatului Ambrosii Fiodor, avocatul Savva Viorel în numele inculpatului Procopișin

Veaceslav, avocatul Bularu Sergiu în numele inculpatului Nacu Roman.

3.1. Procurorul în apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță prin care:

Procopișin Veaceslav să fie condamnat în baza art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d)

Cod penal la 8 ani închisoare în penitenciar de tip semiînchis; Moraru Andrei să fie

condamnat în baza art. 42 alin. (3) și 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal la 8 ani închisoare

și în baza art.361 alin. (2) lit. d) Cod penal la 2 ani închisoare, iar în baza art. 84 Cod

penal pedeapsă definitivă - 9 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis; Maxim Victor să fie condamnat în baza art. 42 alin. (3) și 248 alin. (5) lit. b),

d) Cod penal la 8 ani închisoare și în baza art.361 alin. (2) lit. d) Cod penal la 2 ani

9

închisoare, iar în baza art. 84 Cod penal pedeapsă definitivă - 9 ani închisoare, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; Ambrosii Fiodor să fie condamnat în

baza art. 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal la 7 ani închisoare, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; Frîncu Vasile să fie condamnat în

baza art. 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal la 6 ani închisoare, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; Nacu Roman să fie condamnat în

baza art. 42 alin. (5), art. 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal la 6 ani închisoare, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Procurorul a motivat, că sentința este neîntemeiată, ilegală și pasibilă anulării,

deoarece la examinarea cauzei penale instanța de judecată nu a analizat probele

prezentate din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar

toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării, invocînd că în motivarea

sentinței instanța a indicat, că obiectul juridic nemijlocit al infracțiunii prevăzute de art.

248 Cod penal constituie totalitatea relațiilor sociale care asigură ordinea de trecere

legală a mărfurilor peste frontiera vamală a Republicii Moldova. Latura obiectivă a

contrabandei se manifestă prin semnele elementului material trecerea peste frontiera

vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și a altor valori; metoda de

manifestare a elementului material constituind declararea neautentică în documentele

vamale. Din probele prezentate de către acuzare nu a fost posibil de stabilit legătura

cauzală între fapta inculpaților Moraru Andrei, Maxim Victor, și elementul material al

laturii obiective, calitatea lor de organizator și scopul urmărit de aceștia. Totodată în

sentința de achitare a lui Moraru Andrei și Maxim Victor, instanța a indicat greșit, că

învinuirea înaintată lui Moraru Andrei și Maxim Victor nu cuprinde indicii obligatorii

prevăzuți de art. 281 Cod procedură penală și anume mijloacele și modul de săvîrșire a

infracțiunii.

În motivarea sentinței de achitare a lui Moraru Andrei în baza art. 361 alin. (2) lit.

d) Cod penal, instanța a indicat, că în ședința de judecată de către acuzare nu au fost

prezentate probe, care ar dovedi, că Moraru Andrei știa cu certitudine despre caracterul

fals al notei informative din 19.02.2010 și notificărilor din 01.03.2010 și din 04.03.2010.

În motivarea sentinței de achitare a lui Maxim Victor în baza art. 361 alin. (2) lit.

d) Cod penal, instanța a indicat, că în ședința de judecată de către acuzare nu au fost

prezentate probe, care ar dovedi, că Maxim Victor a falsificat semnătura din numele lui

Margină Ion în contractul de locațiune din 04 noiembrie 2009 și actul de predare primire

a camionului.

Așa, de către acuzare, lui Moraru Andrei și Maxim Victor, i-a fost incriminată

săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (3), art. 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal,

adică organizatori la săvîrșirea infracțiunii de contrabandă.

Potrivit prevederilor art.42 alin.(3) Cod penal, se consideră organizator persoana

care a organizat săvîrșirea unei infracțiuni sau a dirijat realizarea ei, precum și persoana

care a creat un grup criminal organizat sau o organizație criminală ori a dirijat activitatea

acestora.

Din probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de

judecată se relevă faptul organizării și dirijării activității infracționale de trecere peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor prin contrabandă, de către Moraru

Andrei și Maxim Victor, care se demonstrează prin:

10

- declarațiile martorului Tofan Victor Gheorghe, care a relatat că activează în

funcție de director al SRL „Politrans" de aproximativ 11 ani.

Referitor la faptul, că la întreprinderea sa a fost reparat un camion implicat în

transportarea țigărilor prin contrabandă a aflat la 09 martie 2010 de la lucrătorii

întreprinderii sale și anume de la contabilul Stînca Alexandru, căruia ia cerut să se

clarifice cu cazul dat. Tot Stînca Alexandru i-a prezentat 3 scrisori întocmite din numele

juristului Vlasiuc Vitalie, precum că camionul de model „DAF” se repară la

întreprinderea „Politrans”. Din discuție cu Vlasiuc Vitalie referitor la motivul eliberării

scrisorilor din numele întreprinderii, Vlasiuc Vitalie a declarat, că Moraru Andrei este

client permanent a întreprinderii și la rugămintea lui a eliberat scrisorile. Din informația

pe care o posedă captractorul nu a fost reparat pe teritoriul întreprinderii „Politrans”;

- declarațiile martorului Vlasiuc Vitalie, care a declarat că activează în funcție de

jurist la SRL „Politrans” din anul 2006. Director al întreprinderii este Tofan Victor,

contabil șef este Stînca Alexandru, mecanic șef este Usatîi Viorel și șeful pazei este Gudi

Vadim. La 18 sau 19 februarie 2010 colegul său de birou, Usatîi Viorel i-a spus, că pe

teritoriul SRL „Politrans” se află o mașină la reparație la care posibil să fie defectat

injectorul și i-a arătat la locul de parcare a captractorului fără remorcă. Captractorul avea

numere de înmatriculare românești. Tot Usatîi Viorel i-a spus, că a primit acest camion

la reparație, la rugămintea lui Moraru Andrei directorul SRL „AV Expitrans", totodată

rugîndu-1 să întocmească o scrisoare din numele întreprinderii „Politrans", prin care să

confirme, că captractorul se află la ei la reparație. Peste o perioadă de timp după ce a

discutat cu Usatîi Viorel, la el în birou a venit un băiat pe nume Dan, care i-a prezentat o

scrisoare primită prin fax de la o firmă din România cu denumirea „Transmaxim

Internațional", adresată biroului vamal Chișinău, prin care se solicita prelungirea

termenului de tranzit al camionului în legătură cu defectarea acestuia. Astfel, a întocmit

la calculator o scrisoare în adresa Biroului Vamal Chișinău în care a indicat, că camionul

de model „DAF”, se află la reparație la SRL „Politrans”, care va dura pînă la data de 01

martie 2010. Termenul indicat în scrisoare a fost coordonat de către Dan prin telefon cu

Moraru Andrei. Cauza termenului mare a fost, că ei au refuzat să procure de la

„Politrans” piese de schimb, motivînd, că sunt scumpe și singuri o să procure piesele

necesare. După întocmirea scrisorii a semnat-o, i-a pus ștampila și i-a transmis-o lui

Dan. La sfîrșitul lunii februarie sau începutul lunii martie 2010, la el a venit Moraru

Andrei care 1-a rugat să-i mai dea o scrisoare care confirmă, că captractorul se va repara

pînă la data de 05 martie 2010 și i-a spus, că după scrisoare o să vină Dan. La 04 martie

2010 la el la serviciu a venit Dan și i-a spus, că la rugămintea lui Moraru Andrei să-i

elibereze o scrisoare care confirmă, că camionul a fost reparat și a părăsit teritoriul

întreprinderii la data de 04 martie 2010. Tot atunci i-a spus lui Dan, că poate să-i

elibereze o scrisoare precum, că camionul s-a reparat pînă la data de 05 martie 2010, la

ce Dan a spus, că nu trebuie deoarece captractorul deja a părăsit teritoriul parcării. După

ce a discutat cu Dan i-a eliberat scrisoarea și ultimul a plecat;

- declarațiile martorilor Cotorobai Serghei și Botica Ion Tudor, care au declarat că

activează la Biroul Vamal Chișinău din anul 2001. Referitor la tranzitul de mărfuri au

declarat, că este una din destinațiile vamale a mărfurilor și mijloacelor de transport

utilizate conform Codului Vamal al RM. Procedura de tranzit este următoarea: la Biroul

Vamal de frontieră, transportatorul prezintă documentele de însoțire a mărfii și prin

intermediul brokerului vamal solicită plasarea mărfurilor și a mijlocului de transport în

11

regim de tranzit. În dependență de documentele de însoțire, brokerul vamal depune

declarația de tranzit intern sau internațional. Organul vamal prin intermediul

inspectorului vamal acceptă sau refuză destinația solicitată în dependență de

documentele prezentate. În cazul acceptului marfa este plasată în regim de tranzit și după

caz poate fi deschis compartimentul marfar pentru a fi verificat, totodată aplicîndu-se

sigiliul vamal. Termenul acordat pentru tranzit este de 8 zile conform prevederilor

Codului vamal al RM. În cazul cînd intervin situații de accidente rutiere care nu pot

garanta ieșirea din țară a mărfii în termenul stabilit, transportatorul este obligat să se

adreseze la Biroul Vamal apropiat pentru a aduce la cunoștință situația creată. Biroul

înregistrează adresarea și în dependență de gravitatea situației poate fi dispusă și

transportarea mărfii în alt camion. În cazul cînd accidentul nu este grav și nu este

deteriorat compartimentul marfar, transportatorul prezintă documentele confirmative, că

mijlocul de transport se află în reparație și Biroul Vamal confirmă adresarea. Ulterior

Biroul vamal de ieșire primește documentele în original prin intermediul

transportatorului și în urma controlului documentar decide ruperea sigiliului sau lăsarea

lui intact.

Referitor la scrisoarea nr. 541 din 20.02.2010 privind prelungirea tranzitului

camionului de model „DAF” a declarat, că în acea zi se afla la serviciu ca responsabil de

post. Scrisoarea primită a repartizat-o pentru examinare inspectorului vamal V.

Ciubotaru, care conform ordinului directorului SV nr. 288-0, nu trebuia să completeze

procesul verbal de constatare, deoarece a fost defectat captractorul și nu compartimentul

marfar;

- declarațiile martorului Maroglo Sergiu, care a declarat, că activează în cadrul

Serviciului Vamal din anul 1994. Referitor la cererea SRL „Transmaxim Internațional"

depusă pentru prelungirea tranzitului a declarat, că a fost repartizată spre examinare de

către Botica Ion la data de 01 martie 2010. Examinînd documentele prezentate de către

un bărbat care ulterior a aflat că se numește Moraru Andrei și care i-a confirmat, că

captractorul se află la reparație, a confirmat adresarea și faptul că captractorul se află la

reparație;

- declarațiile martorului Ciubotaru Vladimir, care a declarat, că la 20 februarie

2010 activa în funcție de inspector principal al biroului Vamal Chișinău. Tot în acea zi a

primit spre examinare de la superior o scrisoare adresată din partea SRL „Politrans”,

care confirma că captractorul de model „DAF”, cu numărul de înmatriculare B98NIW se

află în reparație. Din motiv, că era defectat numai captractorul, compartimentul marfar

fiind integru, nu a ieșit la fața locului și a confirmat adresarea solicitantului referitor la

aflarea captractorului la reparație;

- declarațiile martorului Margină Nina care a declarat, că a fost soția lui Margină

Ion din anul 1974 pînă la data de 04.03.2010 cînd acesta a decedat. Pe toată perioada

dată a locuit împreună cu Margină Ion. La domiciliul actual a locuit cu soțul aproximativ

21 de ani. Margină Ion pe toată perioada cît au fost căsătoriți a lucrat în calitate de sudor

la mai multe organizații. Pe data de 28 februarie 2009 Margină Ion i-a spus, că se simte

rău și că nu-i ajunge aer, dar nu a dorit să cheme salvarea. Abia pe data de 02.03.2010

Margină Ion simțindu-se mai rău a chemat salvarea și a fost internat la Spitalul nr. 3 din

mun. Chișinău în secția de reanimare. În secția de reanimare a stat pînă la data de

04.03.2010 aproximativ pînă la orele 22:00 cînd a decedat. Medicii i-au comunicat că

soțul ei a decedat din cauza insuficienței cardio-vasculare. În ultimii ani din viața lui

12

Margină Ion nu a auzit ca acesta să aibă careva relații comerciale de import-export a

careva mărfuri și nu a ieșit niciodată peste hotarele Republicii Moldova. La fel nu a auzit

de la el să fi arendat careva mijloace de transport pentru afaceri comerciale. La data de

09.04.2010 a auzit de la colaboratorii de poliție că soțul ei ar fi încheiat un contract de

arendă a unui camion cu Maxim Victor. Margină Ion cîștiga bani de cheltuieli curente

din mici comenzi de sudare pe la diferite persoane și nu se ocupa cu activități de acest

gen;

- declarațiile martorului Nicov Natalia, care a declarat că tatăl său Margină Ion, de

profesie a fost sudor și practic toată viața a activat la diferite companii în calitate de

sudor. În ultimul timp activa la domiciliile persoanelor fizice și instala încălziri

autonome. Pe parcursul vieții Margină Ion era om sănătos și niciodată nu s-a plîns de

careva boli, însă în ultimul timp îl deranjau picioarele, avînd ulcer la picioare, însă putea

să se deplaseze. La data de 01 sau 02 martie 2010, seara a fost telefonată de către tatăl

său, care i-a spus, că nu poate respira și mama a chemat salvarea. La momentul venirii

medicilor au constatat, că Margină Ion a suferit un infract miocardic și l-au internat în

spitalul „Sfînta Treime" din sect. Rîșcani, mun. Chișinău în secția reanimare. La data de

04 martie 2010, aproximativ pe la ora 22:00 Margină Ion a decedat în spital, fiindu-i

stabilită cauza decesului infarct miocardic. Din cîte cunoaște pe parcursul vieții Margină

Ion nu a practicat genul de activitate transportări internaționale, însă la începutul lunii

noiembrie 2009 la rugămintea tatălui său, 1-a dus cu automobilul de model „Wolksvagen

Golf”, la oficiul firmei „Deni Auto”, a cărei director este verișorul său, Maxim Victor.

Mergînd pe drum, tata i-a explicat în linii generale, că împreună cu un prieten pe care ea

nu-1 cunoaște, au hotărît să ia în arendă de la Maxim Victor un camion cu ulterioara

răscumpărare. Ce urma să facă tata împreună cu prietenul său cu camionul ea nu

cunoaște, deoarece nu a pătruns în esența cazului dat. În biroul firmei „Deni Auto” ea a

semnat ca martor pe un contract, pe care nu 1-a citit și nu cunoaște conținutul lui;

- de raportul de expertiză nr. 1673-1674 din 28 iunie 2010 prin care s-a stabilit, că

semnăturile din numele lui Margină Ion din contractul de locațiune de autovehicule

încheiat la 04 noiembrie 2009 și din actul de predare-primire din 05 noiembrie 2009 sunt

executate nu de Margină Ion, dar de altă persoană;

- de descifrările convorbirilor telefonice a lui Moraru Andrei, Ganea Anatolie,

Procopișin Veaceslav, Frîncu Vasile, Ambrosii Fiodor, și Nacu Roman, prin care se

confirmă discuțiile telefonice ce au avut loc între ei, precum și măsurile operative de

investigație.

Astfel,reieșind din probele enumerate mai sus, precum și din alte probe din

materialele cauzei penale, se confirmă faptul organizării și dirijării infracțiunii de

contrabandă de către Moraru Andrei și Maxim Victor.

De asemenea procurorul, consideră sentința din 23.03.2012 neîntemeiată și ilegală

în partea ce ține de achitarea lui Moraru Andrei și Maxim Victor învinuiți în comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Potrivit probelor acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința de

judecată reiese, că anume Moraru Andrei, urmărind scopul substituirii țevilor metalice

din semiremorcă, cu țigări, cu ulterioara trecere a lor prin contrabandă peste frontiera

vamală a Republicii Moldova, avînd nevoie de timp mai îndelungat, pentru realizarea

acțiunilor criminale, a dat indicații de a transporta camionul de model „DAF”, la

parcarea SRL „Politrans”. Totodată știind, că asupra captractorului nu se vor efectua

13

careva lucrări de reparație, s-a adresat cu rugămintea către Vlasiuc Vitalie, să

întocmească notificări în care să fie introduse date eronate referitor la reparația

captractorului de model „DAF”, fapt confirmat prin declarațiile martorilor enumerați mai

sus. Anume acest fapt denotă, că Moraru Andrei a știut cu certitudine, că notificările

privind reparația captractorului conțit date false și intenționat le-a prezentat la Biroul

Vamal Chișinău.

Totodată, în cadrul cercetării judecătorești, s-a stabilit, că potrivit raportului de

expertiză nr.1673-1674 din 18.06.2010 s-a stabilit, că semnăturile din numele lui

Margină Ion, din contractul de locațiune și actul de predare primire a camionului, sunt

executate nu de Margină Ion, dar de o altă persoană, fiind falsificată semnătura

ultimului. Totodată, în cadrul urmăririi penale s-a stabilit, că potrivit actului de deces nr.

987 din 05.03.2010, la 04 martie 2010 Margină Ion a decedat în urma survenirii

infarctului miocardic.

Astfel, în urma examinării probelor din punct de vedere al pertinenței,

concludentei, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării, se constată că în scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii

Moldova a țigărilor prin contrabandă, Maxim Victor a falsificat semnătura lui Margină

Ion din contractul de locațiune din 04 noiembrie 2009, și la deținut în oficiul său.

În privința lui Nacu Roman, instanța de judecată a decis recalificarea acțiunilor,

din infracțiunea de contrabandă prevăzută de art.42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d)

Cod penal, în infracțiunea de neglijență în serviciu prevăzută de art. 329 alin. (1) Cod

penal.

Procurorul consideră, că instanța greșit a calificat acțiunile lui Nacu Roman în

baza art.329 alin.(l) Cod penal, din motiv că din probele prezentate și cercetate în cadrul

ședinței de judecată, s-a constatat cu certitudine, că la 04 martie 2010, Nacu Roman fiind

responsabil de tură la postul vamal Leușeni-Albița, prin înțelegere prealabilă și de

comun acord cu șeful adjunct de post Frîncu Vasile și inspectorul vamal Ambrosie

Tudor, știind că în semiremorcă se află țigări fară documente de proveniență, contrar

ordinului serviciului vamal, care prevede obligativitatea trecerii controlului camioanelor

cu raze X, a permis închiderea tranzitului și trecerea camionului de model „DAF” cu n/î

B98NIW, în care se transportau 694375 pachete de țigări, fără a fi supus controlului prin

razele X sau a controlului fizic, fapt care a dus la comiterea infracțiunii prevăzute de art.

42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal.

Totodată, la stabilirea pedepsei inculpaților Procopișin Veaceslav, acuzat în

comiterea infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal,

Ambrosii Fiodor și Frîncu Vasile acuzați în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 42

alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, instanța de judecată nu a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvîrșite, de motivul acestora, de personalitatea inculpaților, de

circumstanțele cauzei care agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării acestora.

3.2. Avocatul Suveică Tudor în apelul declarat în numele lui Frîncu Vasile a

solicitat casarea sentinței, cu achitarea ultimului, invocînd că la baza sentinței de

condamnare a lui Frîncu Vasile, instanța de fond a pus analiza descifrărilor convorbirilor

telefonice, conform cărora chipurile, Frîncu Vasile discuta telefonic cu Procopișin

Veaceaslav, precum că a avut o discuție și cu Ganea Anatolie, pe care l-a contactat

personal.

14

În urma analizei descifrărilor convorbirilor telefonice, instanța de judecată a ajuns

la concluzia, că circumstanțele descrise confirmă participația directă a lui Frîncu Vasile

în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 42 alin.(5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod

penal, or în caz contrar faptul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a

țigărilor, prin declararea neautentică în documentele vamale, nu ar fi avut loc.

Totodată, convorbirile telefonice, puse la baza sentinței de condamnare a

inculpatului Frîncu Vasile, au fost întreținute cu două zile pînă la săvîrșirea infracțiunii,

aceste convorbiri, precum și conținutul lor prin nimic n-au fost confirmate. Probele puse

la baza sentinței (descifrarea convorbirilor telefonice) nici n-au fost obiectul examinării

în ședința de judecată, acestea n-au fost confirmate prin alte probe și de fapt, constituie

doar niște presupuneri nefondate ale instanței de fond, privitor la complicitatea

inculpatului Frîncu Vasile în săvîrșirea infracțiunii de contrabandă.

Ignorînd prevederile legislației procesual penale, instanța de fond a pus la baza

sentinței de condamnare doar analiza descifrărilor convorbirilor telefonice, neluînd în

considerație alte materiale ale cauzei penale care demonstrează lipsa vinovăției

inculpatului.

Conform fișei de post, al șefului-adjunct al postului vamal Leușeni - Albița, în

atribuțiile acestuia nu întră închiderea tranzitului și permiterea trecerii camioanelor,

aceste atribuții aparținînd altor colaboratori. Reieșind din aceiași fișă de post, dar și

conform graficului de serviciu a posturilor vamale ale Biroului vamal Leușeni, pentru

luna martie 2010, regimul de muncă a lui Frîncu Vasile, la data de 04.03.2010 a fost de

la orele 08:00 pînă la orele 17:00, adică la ora săvîrșirii infracțiunii - 18:48, el nu se afla

la serviciu și nici pe teritoriul Biroului vamal.

Consideră absurd faptul, dar instanța de fond a pus fișa de post nr.59 și graficul de

serviciu a posturilor vamale ale Biroului vamal Leușeni pe luna martie 2010, din care

urmează că programul de lucru al șefului-adjunct al postului vamal Frîncu Vasile este de

40 ore pe săptămînă, orele de lucru fiind între 08:00 - 17:00, la baza învinuirii, pe cînd

aceste documente demonstrează din contra - nevinovăția acestuia.

Mai mult ca atît, organul de urmărire penală în ordonanța de punere sub în

învinuire a inculpatului Frîncu Vasile a indicat, că ultimul deținînd funcția de șef-adjunct

al Biroului vamal Leușeni, împreună cu responsabilii de tură al aceluiași post Nacu

Roman și inspectorul postului vamal Leușeni, Ambrosii Fiodor, precum și cetățenii

Moraru Andrei, Maxim Victor, Ganea Anatolie și Procopișin Veaceslav, urmărind

scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, au

alcătuit un plan criminal bine chibzuit, cu repartizarea rolurilor între ei. La aceiași

concluzie a ajuns și instanța de judecată în sentința de condamnare, dar nici organul de

urmărire penală și nici instanța de fond n-au indicat în documentele procesuale, care a

fost rolul și acțiunile concrete ale inculpatului Frîncu Vasile în calitate de complice, care

au fost acțiunile lui concret la săvîrșirea infracțiunii, deoarece nici inculpații și nici unul

din martorii audiați nu au făcut declarații în privința inculpatului Frîncu Vasile, referitor

la participarea lui la examinarea autocamionului, întocmirea documentelor vamale s-au

darea cărorva indicații subalternilor săi în scopul înlăturării obstacolelor la trecerea

mărfurilor de contrabandă.

Latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă se manifestă prin trecerea peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, prin declararea neautentică în

documentele vamale, săvîrșite de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari.

15

Toate îndoielile care nu pot fi înlăturate, urmează a fi interpretate în favoarea

inculpatului.

Apelantul mai invocă, că în cazul inculpaților Moraru Andrei și Maxim Victor

instanța a dat probelor o apreciere critică, adoptînd o sentință de achitare, iar în cazul

inculpatului Frîncu Vasile, împotriva căruia acuzarea în general n-a prezentat probe, a

adoptat o sentință de condamnare.

3.3. Avocatul Crăciun Veaceslav în apelul declarat în numele lui Ambrosii

Fiodor a solicitat casarea sentinței, cu achitarea ultimului, pe motiv că fapta inculpatului

nu întrunește elementele infracțiunii, invocînd că sentința este ilegală și neîntemeiată,

deoarece toate probele dobîndite în cauza penală indică la constatarea inexistenței

infracțiunii. Pe tot parcursul ședințelor de judecată procurorul nu a combătut probele

apărării, mai mult ca atît că Ambrosii Fiodor a explicat toate împrejurările care au avut

loc, dînsul a acționat în strictă conformitate cu fișa postului nr.592 din 30.11.2009, în

care sunt stipulate în corespundere cu regulamentele și ordinile interne ale serviciului

vamal și anume, în fișa postului se descria scopul general al funcției, sarcinile de bază,

atribuțiile de serviciu, responsabilitățile, împuternicirile, adică primind actele pe

automobilul DAF cu n/î B98NIW și semi-remorca nu n/î B97ZKK, adică de la șoferul

Ganea Anatolie invoic-ul nr.002 din 11.02.2010 și CMR-ul nr.335193 din 11.02.2010

care era încărcat cu 20000 kg de țevi metalice, le-a perfectat, ieșind afară și efectuînd

controlul fizic, i-a înmînat actele perfectate șoferului Ganea Anatolie și l-a trimis la

scanarea unității de transport sus menționate. La acel moment normele tehnice nu erau

schimbate, nu era echipa de scanare. Mai mult ca atît, la acel moment la hotărîrea prim-

ministrului să deschidă barierele grănicerii, adică control de grăniceri nu se efectua,

adică Ambrosii Fiodor a acționat conform fișei de post și nici de cum așa cum se

stipulează în învinuire, că inculpatului prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu

responsabilul de tură Nacu Roman și șeful-adjunct Frîncu Vasile, care nici nu se afla la

serviciu. La fel se stipulează că Ambrosii Fiodor cunoscînd cu certitudine că în

semiremorcă se află țigări fără documente de proveniență contrar ord. 12 care prevede

obligativitatea birourilor vamale de a supune controlului vamal nedestructiv cu utilizarea

scanerului „Rapiscan”, toate mijlocele de transport destinate transportării de mărfuri și

care traversează frontiera vamală. Toate cele stipulate nu sunt probate prin nimic, sunt

doar niște aberații, presupuneri, că ar fi fost așa.

Cele descrise în învinuire precum că acțiunile lui Ambrosii Fiodor erau

intenționate, care se manifestă prin intenție directă, prin participare complexă, avînd

rolul de complice, exprimat prin înlăturarea de obstacole care făceau imposibilă

săvîrșirea infracțiunii, adică nesupunerea controlului fizic și cu raze X a autocamionului,

însă aceste acțiuni dimpotrivă au fost efectuate de Ambrosii Fiodor, care ieșea la fiecare

automobil, efectua controlul fizic și după asta le trimitea la „Rapiscan” razele X. Însă, în

acțiunile sale nu intra de a ține șoferul ca să treacă razele X.

Faptul dat este confirmat de către martorul Botnari Sergiu, care a comunicat, că

într-adevăr pe data de 3-4 februarie 2010 a traversat frontiera Leușeni și de către

inspectorii vamali, care au efectuat controlul fizic a fost ulterior trimis cu automobilul

său să treacă scanerul Rapiscan.

La fel și martorul Iordan Victor, șef-adjunct post vamal Tudora a mărturisit că

referitor la scanarea automobilelor sunt întăriți inspectori care sunt numiți prin ordinul

serviciului vamal și acest ordin este adus sub semnătură, aceștia din urmă ducînd

16

răspundere de acest scaner, însă scanarea este efectuată de către operator care scanează,

are studii și la fel se numesc prin ordin.

De asemenea și martorul Bejan Nicolae, care lucrează în calitate de operator pe

Rapiscan a declarat instanței, că acumulează pașapoartele tehnice în jur de 8

autocamioane, le înregistrează și apoi le scanează, iar dacă apar careva suspiciuni, îndată

informează inspectorul vamal. La fel, a menționat că este ordin de serviciu că

automobilele mărfare să treacă vama apoi scanarea. Aceste automobile sunt trimise de

vameși cu actele spre scanare după controlul fizic, dar în obligațiunile de serviciu ale

inspectorului vamal nu este ca să-i aducă pe fiecare și să supravegheze trecerea sau nu a

Rapiscanerului și că pe 04.03.2010 Rapiscanerul a lucrat 24 de ore, atunci nu se eliberau

careva tichete șoferului și inspectorul vamal nu putea cunoaște dacă a trecut sau nu

Rapiscanerul, dar la momentul actual se eliberează tichete fiecărui automobil.

Astfel, reieșind din cele relatate rezultă că, organul de urmărire penală înaintînd

învinuirea nu a menționat concret indicii contrabandei în acțiunile lui Ambrosii Fiodor,

astfel Ambrosii Fiodor a acționat în limitele atribuțiilor de serviciu respectînd

obligațiunile care formează competența de serviciu, competență care este determinată

prin actele normative corespunzătoare a serviciului vamal, Cod vamal, acte normative

ale departamentului vamal, acte cu vocație internațională în domeniul vamal, din care

considerente Ambrosii urmează să fie achitat.

3.4. Avocatul Savva Viorel în apelul declarat în numele inculpatului Procopișin

Veaceslav a solicitat casarea sentinței și achitarea ultimului, din motiv că fapta nu a fost

comisă de inculpat, invocînd că nici o probă care a fost cercetată nemijlocit în ședințele

de judecată nu denotă faptul, că inculpatul Procopișin Veaceslav ar fi săvîrșit

infracțiunea de care este învinuit, că starea de fapt enunțată precum si nevinovăția

inculpatului Procopișin Veaceslav rezultă din lipsa probatoriului și din declarațiile

martorilor Bandalac Victor, Bandalac Dorina și Bandalac Lucia. Acuzarea nu a prezentat

absolut nici o probă, care ar confirma că Procopișin este organizatorul săvîrșirii

infracțiunii de contrabandă, nu a fost stabilit faptul, că acesta ar avea vreo legătură

cauzală cu trecerea peste frontiera vamală a RM a țigărilor de contrabandă, deoarece o

sentință de condamnare poate fi pronunțată doar în cazul în care se constată incontestabil

contribuția unei persoane în calitate de organizator. Nici un martor și nici un inculpat

audiați în ședința de judecată nu au indicat direct sau indirect asupra contribuției lui

Procopișin V. la săvîrșirea infracțiunii imputate. Toată acuzarea este bazată pe

interceptările convorbirilor telefonice și pe faptul, că Procopișin se afla în regiunea vămii

Leușeni, însă din interceptările convorbirilor telefonice nu rezultă absolut nimic referitor

la comiterea infracțiunii de contrabandă, iar faptul că Procopișin se afla în regiunea

vămii Leușeni a fost explicat de acesta detaliat în depozițiile sale, care au fost confirmate

de martorii Bandalac Victor, Bandalac Dorina și Bandalac Lucia.

3.5. Avocatul Bularu Sergiu în apelul declarat în numele inculpatului Nacu

Roman a solicitat casarea sentinței și achitarea ultimului, din motivul lipsei elemnetelor

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 329 Cod penal, invocînd că ordonanța de

învinuire înaintată inculpatului Nacu Roman nu corespunde unui act de învinuire și

respectiv contravine legislației procesual penale în vigoare, că învinuirea formulată

inculpatului Nacu Roman nu și-a găsit confirmarea, învinuirea în sine conținînd o

presupunere compusă care nu are nici o legătură de fapt și de drept. În conținutul

sentinței se indică, precum că există legătură cauzală directă și constă în lipsa unui

17

control eficient din partea inspectorului principal al biroului vamal Nacu Roman, care

fiind responsabil de activitatea turei nr. 3 nu a asigurat exercitarea serviciului conform

prevederilor pct. 8) lit. c), g), i) și n) al Instrucțiunii de serviciu a responsabilului de tură

și de supravegherea activității în anumite sectoare din cadrul posturilor vamale.

Din conținutul învinuirii, mai rezultă că Nacu știind cu certitudine că în

semiremorcă se află țigări, încălcînd prevederile ordinului nr. 12 a Serviciului Vamal a

închis tranzitul și a permis trecerea camionului fără a fi supus controlului cu scanerul

„Rapiscan”.

La rîndul său, instanța de fond formulînd argumentarea reîncadrării acțiunilor

inculpatului menționează, că de fapt Nacu încălcînd aceleași prevederi ale ordinului

nr.12 din 15.02.2010 cu care era cunoscut îndeplinind necorespunzător obligațiile de

serviciu, nu a întreprins măsuri de supraveghere a autocamionului pentru a fi scanat cu

razele X, fiind încălcate prevederile acestui ordin, fără ca să argumenteze care de fapt a

fost conținutul real al textului din ordinul nr.12 din 15.02.2010 pentru că instanței de

fond i-a fost prezentat de către partea apărării copia ordinului care de fapt a fost pus la

dispoziție pentru cunoștință Biroului vamal Leușeni și în care era indicat că sunt supuse

controlului cu razele X unele mijloace de transport, ca mai apoi cuvîntul „unele” să fie

șters și înlocuit într-un mod foarte vizibil cu cuvîntul „toate”.

Partea acuzării a anexat la materialele cauzei ordinul în care acesta nu conține

ștersături, deoarece copia lui a fost ridicată după săvîrșirea acestei infracțiuni, însă

realitatea este una simplă și care se dovedește prin copia ordinului anexat de către partea

apărării pe care este rezoluția conducerii și care conține toate specimentele necesare.

Instanța de fond nu a stabilit realitatea, cu referire la funcția de răspundere a lui

Nacu Roman la data de 04.03.2010, despre care este de menționat că potrivit

circumstanțelor reale și actului de învinuire sub aspectul timpului săvîrșirii infracțiunii

camionul a trecut controlul vamal și frontiera vamală a RM la data de 04.03.2010, ora

18.48 - ora Republicii Moldova.

Totodată, potrivit ordinului nr. l54-p din 04.03.2010 emis de către Directorul

general al Serviciului Vamal T. Balițchii – în legătură cu desfășurarea anchetei de

serviciu privind investigarea cazului de deplasare ilegală peste frontiera RM a unui lot de

țigări prin postul vamal Leușeni -Albita, se suspendă începînd cu 04.03.2010 raporturile

de serviciu cu colaboratorii Nacu Roman și Ambrosie Tudor.

Data de 04.03.2010 se consideră începînd cu ora 00.00, or potrivit ordinului

respectiv, care pînă în prezent este în vigoare și nu este anulat, la acea dată care este

incriminată inculpatului Nacu, precum că fiind persoană cu funcție de răspundere,

ultimul era suspendat din funcție, iar în ordinul respectiv nu se specifică ce fel de lot de

țigări, cînd a trecut și cine 1-a trecut, prin urmare se poate doar presupune că este vorba

anume de acest caz, însă acest fapt nu se cunoaște și doar acest lucru este cert.

Referitor la daunele în proporții deosebit de mari aduse intereselor publice

instanța, de asemenea, nu a argumentat în nici un fel acest element constitutiv

obligatoriu pentru existența infracțiunii de neglijență în serviciu, care sunt daunele în ce

mod acestea sunt sau nu în proporții mari, adică mai mult de 50 000 lei etc.

Cu referire la latura obiectivă menționată de către instanță în privința lui Nacu și

anume faptul că neglijența în serviciu a fost săvîrșită prin îndeplinirea

necorespunzătoare, a obligațiilor de serviciu prin care se înțelege exercitarea lor, altfel,

decît este prevăzut în reglementările și instrucțiunile de serviciu, în actele normative

18

privind activitatea persoanei cu funcție de răspundere, astfel, constatăm că nici acest

element nu a fost argumentat pentru existența lui.

În ce privește latura subiectivă a infracțiunii aceasta se exprimă prin imprudență

manifestată prin încredere depășită sau exagerată în sine sau neglijența făptuitorului și se

consideră realizat elementul subiectiv doar în cazul în care făptuitorul a prevăzut

posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile sub formă de daune în proporții mari, dar

a crezut fără temei că acestea nu se vor produce, ori nu le-a prevăzut, deși trebuia și

putea să le prevadă.

Consideră eronată concluzia instanței privind legătura de cauzalitate dintre

existența infracțiunii de neglijență în serviciu și trecerea peste frontiera vamală a

camionului care a fost depistat pe partea României, însă analiza logică a acțiunilor lui

Nacu nu poate fi supusă acestei răspunderi din motiv că obligațiunile șefului de tură sunt

foarte multe pe toate compartimentele, inclusiv de intrare în țară, ieșire, devamare etc. În

sensul învinuirii prin care ultimul trebuia să prevadă, reiese că acesta urma să țină de

mînă fiecare șofer a fiecărui mijloc de transport, deoarece teoria probabilității faptului de

a trece prin contrabandă orice bunuri prin orice mijloace și la orice oră și de către oricine

există, și anume din acest motiv s-a și instituit din cele mai vechi timpuri controlul

vamal, iar din concluzia instanței reiese că orice colaborator care a fost numit șef de tură

va răspunde pentru orice compartiment la care se admit de către colaboratorii din

subordine careva abateri. Această poziție este una incorectă continuînd cu ideea că

pentru controlul nemijlocit a camionului a existat lucrătorul vamal Ambrosii, ultimul a

fost repartizat la acest compartiment de către Nacu Roman, însă acesta 1-a instruit

înainte de a-1 repartiza la acest post, respectiv Nacu era în imposibilitate absolută în

timp și spațiu să se afle permanent la postul de ieșire a transportului din țară, este de

menționat că Nacu Roman în acea zi nu a avut careva tangență cu trecerea peste frontiera

vamală a acelui camion, respectiv nu a avut absolut nici o posibilitate să deschidă

tranzitul sau să contribuie într-un fel sau altul la evitarea controlului cu razele X a

acestuia, din motiv că nu a participat la întocmirea formalităților de trecere a caimionului

peste frontiera vamală respectiv în acest sens nici nu a dat careva indicații subalternilor

săi, inclusiv lui Ambrosii.

La fel instanța de fond face legătura cu faptul de contrabandă depistată de către

vameșii români în vama română deja la data de 05.03.2010 ora 01.30. Este vorba de

aflare a camionului în zona de frontieră timp de 6 ore și jumăte, ce a făcut tot acest timp

camionul în această porțiune de drum care se parcurge timp de cîteva minute. Nici

această circumstanță nu a fost clarificată.

Reieșind din cele expuse se constată, că nu există elemente constitutive ale

infracțiunii incriminate inculpatului Nacu Roman, iar învinuirea înaintată de către

instanța de fond care nu este în drept să preia rolul acuzatorului de stat este una

declarativă și ilegală.

au fost respinse apelurile procurorului și a avocaților în numele inculpaților Procopișin

Veaceslav, Frîncu Vasile, Ambrosii Fiodor și Nacu Roman, cu menținerea sentinței

primei instanțe fără modificări.

inculpatul Frîncu Vasile și avocatul său, Suveică Tudor, de avocatul Plămădeală Roman

în numele inculpatului Nacu Roman, de avocatul Crăciun Veaceslav în numele

19

inculpatului Ambrosii Fiodor și de avocatul Savva Viorel în numele inculpatului

Procopișin Veaceslav.

5.1. Procurorul, indicînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10), 12) Cod de

procedură penală, în recursul declarat solicită casarea deciziei în privința tuturor

inculpaților, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, în alt complet de

judecată, invocînd că:

- instanța de apel nu a făcut analiza tuturor probelor prezentate de procuror în

apelul său și nu s-a expus asupra motivelor invocate în el;

- din probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de

judecată, se relevă faptul organizării și dirijării activității infracționale de trecere peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor prin contrabandă de către Moraru

Andrei și Maxim Victor;

- sunt neîntemeiate și nefondate hotărîrile și în partea ce ține de achitarea lui

Moraru Andrei și Maxim Victor pe art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal, deoarece din

probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședințele de judecată reiese,

că anume Moraru Andrei, urmărind scopul substituirii țevilor metalice din semiremorcă,

cu țigări, și cu ulterioara trecere a lor prin contrabandă peste frontiera vamală a

Republicii Moldova, avînd nevoie de timp mai îndelungat pentru realizarea acțiunilor

criminale, a dat indicații de a transporta camionul de model „DAF”, la parcarea SRL

„Politrans”. Știind că asupra captractorului nu se vor efectua careva lucrări de reparație,

s-a adresat cu rugămintea către Vlasiuc Vitalie să întocmească notificări în care să fie

introduse date eronate referitor la reparația captractorului de model „Daf”, ceea ce

denotă că Moraru Andrei a știut cu certirudine, că notificările privind reparația

captractorului, conțin date false și intenționat le-a prezentat la Biroul Vamal Chișinău;

- potrivit raportului de expertiză nr. 1673-1674 din 18.06.2010 semnăturile din

numele lui Margină Ion, din contractul de locațiune și actul de predare primire a

camionului, sunt executate nu de Margină Ion dar de o altă persoană, fiind falsificată

semnătura ultimului. Potrivit actului de deces nr. 987 din 05.03.2010, la 04 martie 2010

Margină Ion a decedat în urma survenirii infarctului miocardic, iar Maxin Victor avînd

scopul trecerii peste frontiera vamală a Republicii Moldova a țigărilor prin contrabandă,

a falsificat semnătura lui Margină Ion din contractul de locațiune din 04 noiembrie 2009,

și la deținut în oficiul său;

- ambele instanțe greșit au calificat acțiunile lui Nacu Roman în baza art. 329 alin.

(1) Cod penal, din motiv că din probele prezentate și cercetate în cadrul ședinței de

judecată s-a constatat cu certitudine, că la 04 martie 2010 Nacu Roman, fiind responsabil

de tură la postul vamal Leușeni-Albița, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu

șeful adjunct de post Frîncu Vasile și inspectorul vamal Ambrosie Fiodor, știind că în

semiremorcă se află țigări fără documente de proveniență, contrar ordinului serviciului

vamal, a permis închiderea tranzitului și trecerea camionului de model „DAF”, cu n/î

B98NIW, în care se transportau 694375 pachete de țigări, fără a fi supus controlului prin

razele X sau a controlului fizic, fapt care a dus la comiterea infracțiunii prevăzute de art.

42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal;

- la stabilirea pedepsei inculpaților Procopișin Veaceslav, Ambrosii Fiodor și

Frîncu Vasile, instanța de apel nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvîrșite, de

motivul acestora, de personalitatea inculpaților, de circumstanțele cauzei care agravează

răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestora.

20

Pedeapsa aplicată acestora nu duce la restabilirea echității sociale, deoarece infracțiunea

imputată se consideră infracțiune gravă, inculpații vina în comiterea infracțiunii nu au

recunoscut-o, deci corectarea lor precum și prevenirea de noi infracțiuni este irațională

fară aplicarea unei pedepse privative de libertate;

- hotărîrea instanței de apel emisă pe caz este pripită și neîntemeiată în privința

inculpaților Moraru Andrei și Maxim Victor, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, în privința inculpaților Procopișin Veaceslav,

Ambrosii Fiodor și Frîncu Vasile s-au aplicat pedepse individualizate contrar

prevederilor legale, iar inculpatului Nacu Roman i s-a dat o încadrare juridică greșită.

5.2. Inculpatul Frîncu Vasile și avocatul său, Suveică Tudor, indicînd prevederile

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, în recursul declarat solicită casarea

hotărîrilor, cu achitarea lui Frîncu Vasile, invocînd că:

- convorbirile telefonice, puse la baza hotărîrilor de condamnare a inculpatului au

fost întreținute cu două zile pînă la săvîrșirea infracțiunii și aceste convorbiri, precum și

conținutul lor prin nimic n-au fost confirmate. Acestea nici n-au fost obiectul examinării

în ședințele de judecată, n-au fost confirmate prin alte probe și de fapt, constituind doar

niște presupuneri nefondate ale instanței de fond și a celei de apel, privitor la

complicitatea inculpatului Frîncu Vasile la săvîrșirea infracțiunii de contrabandă;

- la baza sentinței de condamnare au fost puse doar analiza discifrărilor

convorbirilor telefonice, neluînd în considerație alte materiale ale cauzei penale care

demonstrează lipsa vinovăției inculpatului;

- conform fișei de post al șefului-adjunct al postului vamal Leușeni - Albița, în

atribuțiile acestuia nu întra închiderea tranzitului și permiterea trecerii camioanelor,

aceste atribuții aparținînd altor colaboratori. Reieșind din aceiași fișă de post, dar și

conform graficului de serviciu a posturilor vamale ale Biroului vamal Leușeni, pentru

luna martie 2010, regimul de muncă a lui Frîncu Vasile, la data de 04.03.2010 a fost de

la orele 08:00 pînă la orele 17:00, adică la ora săvîrșirii infracțiunii – 18:48, el nu se afla

la serviciu și nici pe teritoriul Biroului vamal;

- nici organul de urmărire penală și nici instanța de fond și cea de apel n-au indicat

în documentele procesuale, care a fost rolul și acțiunile concrete ale inculpatului Frîncu

Vasile în calitate de complice, care au fost acțiunile lui concrete la săvîrșirea infracțiunii;

- în ședințele de judecată nu au fost demonstrate împrejurările concrete în care s-

au desfășurat evenimentele infracționale, iar în lipsa acestora, decizia și sentința de

condamnare nu putea fi bazată pe presupuneri, toate dubiile în probarea învinuirii care

nu pot fi înlăturate se interpreteză în favoarea inculpatului;

- instanța de judecată subiectiv a dat apreciere probelor prezentate de către

acuzatorul de stat, deoarece în cazul inculpaților Moraru Andrei și Maxim Victor

instanța a dat probelor o apreciere critică, adoptînd o sentință de achitare, iar în cazul

inculpatului Frîncu Vasile, împotriva căruia acuzarea în general n-a prezentat probe, a

adoptat o sentință de condamnare;

- instanța de judecată în sentința de condamnare a făcut concluzii contradictorii

privind calificarea juridică a acțiunilor inculpaților Nacu Roman, Frîncu Vasile și

Ambrosii Fiodor, încadrînd acțiunile lui Nacu Roman în prevederile art. 329 alin. (1)

Cod penal, iar ale lui Frîncu Vasile și Ambrosii Fiodor în prevederile art. 42 alin. (5),

248 alin. (5), lit. b), c), d) Cod penal, cărui fapt instanța de apel nu a dat nici o apreciere;

21

- consideră că acțiunile inculpatului Frîncu Vasile nu întrunesc elementele

infracțiunii de contrabandă.

5.3. Avocatul Plămădeală Roman în recursul declarat în numele inculpatului Nacu

Roman, indicînd prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, solicită

casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel, invocînd că:

- instanța de apel nu a examinat deloc apelurile declarate, deoarece nici un

argument invocat în conținutul apelului nu a fost dezbătut, nu a fost analizat și

contraargumentat cu careva probe cercetate în mod legal pe marginea prezentei cauze

penale, ci doar s-au copiat apelurile și conținutul sentinței;

- în materialele cauzei penale nu există nici o probă care ar dovedi vinovăția

inculpatului Nacu Roman de comiterea a careva infracțiune. Nici o legătură cauzală cu

ceilalți făptași Nacu nu are, ba mai mult personal supunîndu-și sănătatea în pericol sub

acțiunea razelor ultraviolete a urcat pe dispozitivul Rapiscan și facînd legătura cu

serviciul de reparație a acestuia - „VAMTEHINFORM” a încercat să pornească aparatul

pentru ca acesta să funcționeze în regim normal și acest fapt a fost dovedit în instanța de

fond;

- pe teritoriul vamei simultan activează mai multe posturi: post de intrare

camioane, post de ieșire camioane, post de intrare și respectiv ieșire a traficului mic

rutier. Nacu fiind șef de tură, fizic, practic și teoretic era în imposibilitate de a se afla

simultan în toate aceste posturi, respectiv în obligațiunile sale de serviciu nu intra să-1

verifice pe subalternul său Ambrosii Fiodor de fiecare dată cînd ultimul perfecta actele

pentru un camion sau altul;

- organul de urmărire penală a anexat la materialele cauzei Ordinul nr.12-o din

15.02.2010 fără careva ștersături, însă real ordinul respectiv avea un alt conținut, fapt

care în instanța de fond a fost stabilit;

- instanța de fond a recalificat acțiunile inculpatului de la componența infracțiunii

de contrabandă, care face parte din capitolul infracțiunilor economice și de fapt stă la

baza ocrotirii unor valori patrimoniale, la infracțiunea de neglijență în serviciu care face

parte din capitolul infracțiunilor săvîrșite de persoane cu funcții de răspundere și are

drept scop de a combate anume relațiile ce țin de buna desfășurare a activității de

serviciu, iar încălcarea acestora pune în pericol activitatea normală a unei autorități

publice sau instituții statale. Latura subiectivă a infracțiunii de neglijență în serviciu

presupune vinovăția făptuitorului sub formă de imprudență. Făptuitorul nu prevede

consecințele faptei, însă ar fi putut și trebuia să le prevadă sau prevedea posibilitatea

survenirii urmărilor, dar credea, fără temei, că acestea nu se vor produce;

- instanța de fond și cea de apel nu au argumentat care de fapt a fost conținutul

real al textului din Ordinul nr.12 din 15.01.2010, pentru că instanței de fond i-a fost

prezentat de către partea apărării copia Ordinului care de fapt a fost pus la dispoziție

pentru cunoștință Biroului vamal Leușeni și în care era indicat că sunt supuse controlului

cu razele X unele mijloace de transport, ca mai apoi acest cuvînt să fie șters și înlocuit

într-un mod foarte vizibil cu cuvîntul toate;

- partea acuzării a anexat la materialele cauzei Ordinul în care acesta nu conține

ștersături, deoarece copia lui a fost ridicată după săvîrșirea acestei infracțiuni, însă

realitatea este una simplă și care se dovedește prin copia ordinului anexat de către partea

apărării pe care este rezoluția conducerii și care conține toate specimentele necesare.

22

Fiind solicitat instanței de apel să fíe examinată această chestiune care este extrem de

importantă pentru soluționarea cazului respectiv aceasta a rămas fără atenție;

- cu referire la daune în proporții mari aduse intereselor publice instanțele

judiciare nu au argumentat în nici un fel acest element constitutiv obligatoriu pentru

existența infracțiunii de neglijență în serviciu, care sunt daunele, în ce mod acestea sunt

sau nu în proporții mari, adică mai mult de 50 000 lei etc.

- instanța face legătura de cauzalitate dintre existența infracțiunii de neglijență în

serviciu și trecerea peste frontiera vamală a camionului care a fost depistat pe partea

României, însă analiza logică a acțiunilor lui Nacu nu poate fi supusă acestei răspunderi,

din motiv că obligațiunile șefului de tură sunt foarte multe pe toate compartimentele,

inclusiv de intrare în țară, ieșire, devamare etc.;

- nici acuzarea de stat, nici instanța de fond și nici instanța de apel nu au constatat

că la ora și timpul trecerii camionului Nacu s-a aflat anume la acel compartiment și că

prin neglijența sa a fost admisă realizarea consecințelor grave care au adus daune

interselor de stat;

- instanța de fond face legătura cu faptul de contrabandă depistată de către vameșii

români în vama română deja la data de 05.03.2010 ora 01.30. Este vorba de aflare a

camionului în zona de frontieră timp de 6 ore și jumate, ce a făcut tot acest timp

camionul în această porțiune de drum care se parcurge timp de cîteva minute, nici

această circumstanță nu a fost clarificată. Este cert că organele de drept pe marginea

acestei cauze penale au deviat realitatea lucrurilor și circumstanțelor de fapt înaintînd

învinuiri absurde unor persoane absolut nevinovate;

- nu a fost constatat faptul dacă camionul a fost încărcat cu obiectul contrabandei

pînă la intrarea în regimul vamal al Republicii Moldova și nu a fost încărcat în alt loc,

această obligațiune ținea de controlul penal efectuat de către organele de drept în cadrul

urmăririi penale, iar aceasta s-a efectuat la modul cel mai defectuos posibil.

5.4. Avocatul Crăciun Veaceslav în recursul declarat în numele inculpatului

Ambrosii Fiodor solicită casarea hotărîrilor, cu achitarea ultimului, pe motiv că fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, invocînd că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, la fel,

nu sînt întrunite elementele infracțiunii în privința inculpatului Ambrosii Fiodor,

deoarece învinuirea adusă acestuia nu este probată prin nimic, ci se fac trimiteri la niște

presupuneri;

- instanța de fond nu a intrat în esența învinuirii aduse de acuzator și anume la

faptul că Ambrosii Fiodor nu a luat cunoștință niciodată cu ordinul nr.12 din 15.01.2010;

- în ordinul nr.12 din 15.01.2010 în original era stipulat „ca unele mijloace de

transport”, apoi șters și scris „toate”, iar acuzatorul nu a adus probe că Ambrosii Fiodor

ar fi făcut cunoștință cu acesta în scris, cu semnătură;

- instanța nu a motivat prin probe suficiente ce anume a încălcat Ambrosii Fiodor,

dar s-a bazat doar pe presupuneri. Toate probele de fapt dobîndite în cauza dată pot servi

doar la constatarea inexistenței infracțiunii, deoarece nu sunt dovedite și stabilite probant

acțiunile lui Ambrosii Fiodor, precum că ar fi săvîrșit infracțiunea de contrabandă;

- Ambrosii Fiodor a acționat în strictă conformitate cu fișa postului nr. 592 din

30.11.2009, în care sunt stipulate în corespundere cu regulamentele și ordinile interne ale

serviciului vamal și anume în fișa postului se descria scopul general al funcției, sarcinile

de bază, atribuțiile de serviciu, responsabilitățile, împuternirile, adică primind actele pe

23

automobilul „DAF” cu n/î B 98 NIW și semiremorca nu n/î B 97 ZKK de la șoferul

Ganea Anatolie, invoic-ul nr. 002 din 11.02.2010 și CMR-ul nr.335193 din 11.02.2010,

care era încărcat cu 20000 kg de țevi metalice, le-a perfectat și a ieșit afară unde a

efectuat controlul fizic, i-a înmînat actele perfectate șoferului Ganea Anatolie și l-a

trimis la scanarea unității de transport sus menționate. La acel moment normele tehnice

nu erau schimbate, nu era echipă de scanare;

- cele descrise în învinuire, precum că acțiunile lui Ambrosii Fiodor erau

intenționate, manifestate prin intenție directă, prin participare complexă, avînd rolul de

complice, exprimat în înlăturarea de obstacole, adică nesupunerea controlului fizic și cu

raze X a autocamionului sunt inadmisibile, deoarece aceste acțiuni dimpotrivă au fost

efectuate de Ambrosii Fiodor, care ieșea la fiecare automobil, efectua controlul fizic și

după aceasta le trimitea la „Rapiscan” razele X, în acțiunile sale însă, nicidecum nu intra

de a-l ține pe șofer ca să treacă razele X;

- din declarațiile martorului Iordan Victor, rezultă că la scanarea automobilelor

sunt întăriți inspectori care sunt numiți prin ordinul șefului serviciului vamal și acest

ordin este adus la cunoștință sub semnătură și aceștea din urmă duc răspundere de acest

scaner, scanarea este efectuată de către operatorul care scanează, are studii și se numesc,

la fel, prin ordin;

- organul de urmărire penală nu a indicat concret indicii contrabandei în acțiunile

lui Ambrosii Fiodor. Consideră că ultimul a acționat în limitele atribuțiilor de serviciu

respectînd obligațiunile care formează competența de serviciu – determinată prin actele

normative corespunzătoare a serviciului vamal, cod vamal, acte normative ale

departamentului vamal, acte cu vocație internațională în domeniul vamal.

5.5. Avocatul Savva Viorel în recursul declarat în numele inculpatului Procopișin

Veaceslav solicită casarea hotărîrilor, cu achitarea ultimului din motiv că fapta nu a fost

comisă de către acesta, invocînd că:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis

o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;

- instanța de apel a examinat superficial cauza, a preluat cuvînt în cuvînt, aliniat în

aliniat argumentele ce se regăsesc în sentința primei instanțe astfel, instanța de apel nu a

dat o motivare proprie speței, dar pur și simplu a scanat sentința primei instanțe;

- instanța de apel, fiind investită cu judecarea fondului cauzei, prin prisma

probelor administrate, urma să răspundă la întrebarea pusă în discuție în apelul declarat

în interesele inculpatului Procopișin Veaceslav, și anume dacă fapta a fost comisă de

inculpat și în ce împrejurări s-a comis aceasta. Decizia instanței de apel, însă nu cuprinde

răspunsul la aceste întrebări, ceea ce înseamnă că aceasta nu s-a pronunțat asupra

motivelor invocate în apelul declarat în interesele lui Procopișin Veaceslav;

- nici în ordonanța de punere sub învinuire și nici în sentința primei instanțe, nu se

regăsește în ce constă rolul lui Procopișin Veaceslav în organizarea infracțiunii

incriminate, nu se indică care plan infracțional a fost elaborat și în ce consta el, nu se

indică rolul tuturor figuranților cauzei, iar instanța de apel nu a luat în considerare acest

fapt;

- instanța de apel cît și instanța de fond, au doar un singur argument referitor la

probarea vinovăției lui Procopișin Veaceslav, și anume descifrările convorbirilor

24

telefonice, din care rezultă că Procopișin ar fi sunat lui Ganea și Frîncu, și atît. Alte

probe nu au fost invocate, deoarece acestea lipsesc;

- abordarea instanțelor de judecată inferioare, este una discriminatorie și selectivă,

asta în situația în care în privința inculpaților Moraru Andrei și Maxim Victor a fost

emisă o sentință de achitare;

- instanțele de judecată l-au achitat pe Maxim Victor din motivul, că în ordonanța

de punere sub învinuire nu a fost indicat modul și mijlocul de comitere a infracțiunii de

contrabandă de către acesta, însă nici în ordonanța de punere sub învinuire a lui

Procopișin nu sunt indicate aceste momente;

- organul de urmărire penală nu a stabilit, a cui sunt țigările de contrabandă, de

unde ele au fost procurate, de către cine au fost ele procurate, unde a avut loc tăinurea

țigărilor, cine a participat la acest proces criminal;

- instanța de apel a comis o eroare gravă de fapt prin aceea că nu a luat în

considerare declarațiile martorilor Bandalac Victor, Bandalac Maria și Bandalac Dorina,

deoarece declarațiile acestor martori confirmă nevinovăția inculpatului Procopișin

Veaceslav.

cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că recursul procurorului declarat în privința lui

Moraru Andrei și Maxim Victor urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursul

procurorului declarat în privința lui Procopișin Veaceslav, Ambrosii Fiodor, Frîncu

Vasile și Nacu Roman, precum și a celorlalți recurenți urmează a fi admise reieșind din

următoarele considerente.

6.1. Cu referire la recursul procurorului declarat în privința lui Moraru Andrei și

Maxim Victor, Colegiul lărgit consideră că ambele instanțe judecătorești au examinat

cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, și au apreciat corect probele administrate,

constatînd că învinuirea n-a prezentat probe incontestabile de acuzare a acestora în baza

art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal și în baza art. 361 alin. (2) lit. d) Cod

penal și astfel, corect au concluzionat, că pe infracțiunea de contrabandă fapta nu a fost

comisă de către inculpați, iar pe infracțiunea de confecționare și deținere a documentelor

oficiale false, fapta lor nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

Probele administrate de către organul de urmărire penală și susținute de acuzatorul

de stat, puse la dispoziție instanțelor judecătorești ierarhic inferioare, nu dau temei la o

stabilire sigură a vinovăției lui Moraru Andrei și Maxim Victor în săvîrșirea

infracțiunilor incriminate.

În acest sens, instanțele de judecată corect au concluzionat, că din probele

prezentate de către acuzare pe infracțiunea de contrabandă nu a fost posibil de stabilit

legătura cauzală între fapta inculpaților Moraru Andrei și Maxim Victor și elementul

material al laturii obiective, deoarece în învinuirea adusă acestora urma să fie descrise

mijloacele și modul de săvîrșire a infracțiunii de contrabandă prin participație a acestora.

Ceea ce ține de infracțiunea de confecționare, deținere și folosire a documentelor

oficiale false, incriminată ambilor inculpați, Colegiul enunță, că instanțele de judecată, la

fel, just au ajuns la conluzia de achitare a acestora, pe motiv că fapta lor nu întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii, deoarece acuzarea nu a prezentat probe certe că

Moraru Andrei știa cu certitudine despre caracterul fals al notei informative din

19.02.2010 și notificărilor din 01.03.2010 și din 04.03.2010 și că anume Maxim Victor a

semnat în locul lui Margină Ion contractul de locațiune și actul de predare-primire a

25

camionului, fiindcă potrivit raportului de expertiză nr. 1673-1674 din 18.06.2010, rezultă

că semnăturile din numele lui Margină Ion nu sunt executate de către acesta, dar de o

altă persoană, însă nu indică cine anume a falsificat semnăturile.

Astfel, instanțele de judecată corect au conchis că învinuirea adusă lui Moraru

Andrei și Maxim Victor nu este bazată pe probe directe ce ar confirma vinovăția

acestora, iar potrivit art. 8 alin. (3) în coroborare cu art. 389 Cod de procedură penală,

sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării

judecătorești, vinovăția inculpatului în săvîrșirea infracțiunii a fost confirmată prin

ansamblul de probe exacte, cercetate de instanța de judecată, cînd toate versiunile au fost

verificate, iar divergențele au fost lichidate și apreciate corespunzător. Toate dubiile în

probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate se interpretează în favoarea inculpatului.

Mai mult ca atît, potrivit art. 24 alin. (3), (4) Cod de procedură penală, părțile

participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind investite de legea procesual-

penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la

baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală

măsură. Părțile în proces își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine

stătător, fiind independente de instanță, de alte organe, ori persoane, iar instanța de

judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod,

pentru administrarea probelor necesare.

Astfel, se relevă că instanța de apel, respectînd principiul contradictorialității, a

asigurat posibilitatea reală părții acuzării să prezinte anumite probe în susținerea

învinuirii aduse lui Moraru Andrei și Maxim Victor, care au fost achitați de către prima

instanță, ceea ce acuzatorul de stat nu a făcut.

În această ordine de idei, Colegiul lărgit, enunță că recursul declarat de procuror

este inadmisibil și acesta urmează a fi respins, cu menținerea hotărîrilor atacate în

privința lui Moraru Andrei și Maxim Victor.

6.2. În Hotărîrea Curții Constituționale a RM nr. 10 din 16.04.2010, pct.7, este

stipulat:

“În hotărîrea nr. 55 din 14.10.1999 “Privind interpretarea unor prevederi ale art. 4

din Constituția Republicii Moldova”, Curtea Constituțională a stabilit, că principiile și

normele unanim recunoscute ale dreptului internațional, tratatele internaționale ratificate

și cele la care Republica Moldova a aderat, sunt parte componentă a cadrului legal al

Republicii Moldova și devin norme ale dreptului ei intern.

În sensul acestei interpretări, în Republica Moldova dreptul intern și cel

internațional reprezintă un tot întreg, o structură unitară. Așa dar, în categoria actelor

normative se includ și normele internaționale la care Republica Moldova este parte.

Avînd în vedere, că prin interpretarea prevederilor Convenției Europene jurisprudența

CEDO face parte din dreptul accesoriu la tratatul internațional (soft law), ea devine parte

a dreptului intern”.

Analizînd majoritatea Hotărîrilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în

cauze concrete, rezultă că în Hotărîrile CEDO se fac direct trimiteri la alte Hotărîri

CEDO, prin care s-au statuat și s-au examinat situații analogice, ceia ce statuiază

aplicarea unei practici unice de către CEDO și că practica CEDO este izvor de drept cum

pentru CEDO așa și pentru instanțele judecătorești din Republica Moldova.

Conform pct. 37 al Hotărîrii CEDO din 20 iulie 2004 în cauza Nikitin versus

Federația Rusă, Procopișin Veaceslav, Ambrosii Fiodor, Frîncu Vasile și Nacu Roman

26

sunt considerați inculpați și nu condamnați, reieșind din faptul că inculpații nu au epuizat

toate căile ordinare de atac prevăzute de Codul de procedură penală al Republicii

Moldova.

În Hotărîrea CEDO din 18.05.2010 în cauza Vetrenco vs Republica Moldova,

CEDO a constatat ca încălcare a art. 6 alin. 1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale din 04 noiembrie 1950, motivarea arbitrară a

hotărîrii și neexpunerea asupra motivelor relevante invocate de părți în proces.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 27.10.2012), instanța de apel,

judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai

imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a

comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la

dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ

au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate.

Colegiul penal lărgit constată, că instanța de apel la examinarea apelurilor declarate

de către procuror, avocatul Tudor Suveică în numele inculpatului Frîncu Vasile, avocatul

Crăciun Veaceslav în numele inculpatului Ambrosii Fiodor, avocatul Savva Viorel în

numele inculpatului Procopișin Veaceslav, avocatul Bularu Sergiu în numele

inculpatului Nacu Roman, nu a respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, nu a

răspuns la modul cuvenit la toate motivele invocate de apelanți, în legătură cu ce în baza

temeiului pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală

urmează a fi casată parțial decizia instanței de apel în privința inculpaților Frîncu Vasile,

Ambrosii Fiodor, Procopișin Veaceslav și Nacu Roman, cu dispunerea rejudecării cauzei

în această parte de instanța de apel, deoarece această eroare nu poate fi corectată de

instanța de recurs.

6.3. Potrivit apelului declarat de avocatul Suveică Tudor în numele lui Frîncu

Vasile (vol. XIV, f.d. 205-210) criticîndu-se legalitatea și temeinicia sentinței se invocă

următoarele motive:

„- la baza sentinței de condamnare a lui Frîncu Vasile, instanța de fond a pus

analiza descifrărilor convorbirilor telefonice, conform cărora chipurile, Frîncu Vasile

discuta telefonic cu Procopișin Veaceaslav, precum că a avut o discuție și cu Ganea

Anatolie, pe care l-a contactat personal;

- convorbirile telefonice, puse la baza sentinței de condamnare a inculpatului Frîncu

Vasile, au fost întreținute cu două zile pînă la săvîrșirea infracțiunii, aceste convorbiri,

precum și conținutul lor prin nimic n-au fost confirmate. Probele puse la baza sentinței

(descifrarea convorbirilor telefonice) nici n-au fost obiectul examinării în ședința de

judecată, acestea n-au fost confirmate prin alte probe;

27

- ignorînd prevederile legislației procesual-penale, instanța de fond a pus la baza

sentinței de condamnare doar analiza descifrărilor convorbirilor telefonice, neluînd în

considerație alte materiale ale cauzei penale care demonstrează lipsa vinovăției

inculpatului;

- conform fișei de post, al șefului-adjunct al postului vamal Leușeni - Albița, în

atribuțiile acestuia nu întră închiderea tranzitului și permiterea trecerii camioanelor,

aceste atribuții aparținînd altor colaboratori. Reieșind din aceiași fișă de post, dar și

conform graficului de serviciu a posturilor vamale ale Biroului vamal Leușeni, pentru

luna martie 2010, regimul de muncă a lui Frîncu Vasile, la data de 04.03.2010 a fost de

la orele 08:00 pînă la orele 17:00, adică la ora săvîrșirii infracțiunii - 18:48, el nu se afla

la serviciu și nici pe teritoriul Biroului vamal;

- consideră că este absurd, dar instanța de fond a pus fișa de post nr.59 și graficul

de serviciu a posturilor vamale ale Biroului vamal Leușeni pe luna martie 2010, din care

urmează că programul de lucru al șefului-adjunct al postului vamal Frîncu Vasile este de

40 ore pe săptămînă, orele de lucru fiind între 08:00 - 17:00, la baza învinuirii, pe cînd

aceste documente demonstrează din contra - nevinovăția acestuia;

- organul de urmărire penală în ordonanța de punere sub în învinuire a inculpatului

Frîncu Vasile a indicat, că ultimul deținînd funcția de șef-adjunct al Biroului vamal

Leușeni, împreună cu responsabilii de tură al aceluiași post Nacu Roman și inspectorul

postului vamal Leușeni, Ambrosii Fiodor, precum și cetățenii Moraru Andrei, Maxim

Victor, Ganea Anatolie și Procopișin Veaceslav, urmărind scopul trecerii ilegale peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, au alcătuit un plan criminal bine

chibzuit, cu repartizarea rolurilor între ei. La aceiași concluzie a ajuns și instanța de

judecată în sentința de condamnare, dar nici organul de urmărire penală și nici instanța

de fond n-au indicat în documentele procesuale, care a fost rolul și acțiunile concrete ale

inculpatului Frîncu Vasile în calitate de complice, care au fost acțiunile lui concret la

săvîrșirea infracțiunii, deoarece nici inculpații și nici unul din martorii audiați nu au

făcut declarații în privința inculpatului Frîncu Vasile, referitor la participarea lui la

examinarea autocamionului, întocmirea documentelor vamale s-au darea cărorva

indicații subalternilor săi în scopul înlăturării obstacolelor la trecerea mărfurilor de

contrabandă;

- latura obiectivă a infracțiunii de contrabandă se manifestă prin trecerea peste

frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, prin declararea neautentică în

documentele vamale, săvîrșite de mai multe persoane, în proporții deosebit de mari;

- toate îndoielile care nu pot fi înlăturate, urmează a fi interpretate în favoarea

inculpatului;

- în cazul inculpaților Moraru Andrei și Maxim Victor instanța a dat probelor o

apreciere critică, adoptînd o sentință de achitare, iar în cazul inculpatului Frîncu Vasile,

împotriva căruia acuzarea în general n-a prezentat probe, a adoptat o sentință de

condamnare;

- s-a solicitat achitarea lui Frîncu Vasile pe art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c),

d) Cod penal”.

Anume asupra acestor motive invocate în apel de către avocatul Suveică Tudor în

numele inculpatului Frîncu Vasile instanța de apel nu s-a pronunțat.

28

6.4. Avocatul Crăciun Veaceslav în apelul declarat în numele lui Ambrosii Fiodor

(vol. XIV, f.d. 224-226) criticînd legalitatea și temeinicia sentinței a invocat următoarele

motive:

„- toate probele dobîndite în cauza penală indică la constatarea inexistenței

infracțiunii;

- pe tot parcursul ședințelor de judecată procurorul nu a combătut probele apărării,

mai mult ca atît că Ambrosii Fiodor a explicat toate împrejurările care au avut loc, dînsul

a acționat în strictă conformitate cu fișa postului nr.592 din 30.11.2009, în care sunt

stipulate în corespundere cu regulamentele și ordinile interne ale serviciului vamal și

anume, în fișa postului se descria scopul general al funcției, sarcinile de bază, atribuțiile

de serviciu, responsabilitățile, împuternicirile, adică primind actele pe automobilul DAF

cu n/î B98NIW și semi-remorca nu n/î B97ZKK de la șoferul Ganea Anatolie invoic-ul

nr.002 din 11.02.2010 și CMR-ul nr.335193 din 11.02.2010 care era încărcat cu 20000

kg de țevi metalice, le-a perfectat, ieșind afară și efectuînd controlul fizic, i-a înmînat

actele perfectate șoferului Ganea Anatolie și l-a trimis la scanarea unității de transport

sus menționate. La acel moment normele tehnice nu erau schimbate, nu era echipa de

scanare. Mai mult ca atît, la acel moment la hotărîrea prim-ministrului erau deschise

barierele grănicerilor, adică control de grăniceri nu se efectua, adică Ambrosii Fiodor a

acționat conform fișei de post și nicidecum așa cum se stipulează în învinuire, că

inculpatul prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu responsabilul de tură Nacu

Roman și șeful-adjunct Frîncu Vasile, care nici nu se afla la serviciu;

- la fel se stipulează că Ambrosii Fiodor cunoscînd cu certitudine că în

semiremorcă se află țigări fără documente de proveniență contrar ord. 12, care prevede

obligativitatea birourilor vamale de a supune controlului vamal nedestructiv cu utilizarea

scanerului „Rapiscan” toate mijlocele de transport destinate transportării de mărfuri și

care traversează frontiera vamală, nu sunt probate prin nimic, sunt doar niște aberații,

presupuneri, că ar fi fost așa;

- cele descrise în învinuire precum că acțiunile lui Ambrosii Fiodor erau

intenționate, care se manifestă prin intenție directă, prin participare complexă, avînd

rolul de complice, exprimat prin înlăturarea de obstacole care făceau imposibilă

săvîrșirea infracțiunii, adică nesupunerea controlului fizic și cu raze X a autocamionului,

însă aceste acțiuni dimpotrivă au fost efectuate de Ambrosii Fiodor, care ieșea la fiecare

automobil, efectua controlul fizic și după asta le trimitea la „Rapiscan” razele X. Însă, în

acțiunile sale nu intra de a ține șoferul ca să treacă razele X;

- martorul Botnari Sergiu a confirmat, că într-adevăr pe data de 3-4 februarie 2010

a traversat frontiera Leușeni și inspectorii vamali, care au efectuat controlul fizic l-au

trimis ulterior cu automobilul său să treacă scanerul Rapiscan;

- martorul Iordan Victor, șef-adjunct post vamal Tudora a mărturisit că referitor la

scanarea automobilelor sunt întăriți inspectori care sunt numiți prin ordinul șefului

serviciului vamal și acest ordin este adus sub semnătură, aceștia din urmă ducînd

răspundere de acest scaner, însă scanarea este efectuată de către operator care scanează,

are studii și la fel este numit prin ordin;

- martorul Bejan Nicolae, care lucrează în calitate de operator pe Rapiscan a

declarat instanței, că acumulează pașapoartele tehnice în jur de 8 autocamioane, le

înregistrează și apoi le scanează, iar dacă apar careva suspiciuni, îndată informează

inspectorul vamal. La fel, a menționat că este ordin de serviciu că automobilele mărfare

29

să treacă vama apoi scanarea. Aceste automobile sunt trimise de vameși cu actele spre

scanare după controlul fizic, dar în obligațiunile de serviciu ale inspectorului vamal nu

este ca să-i aducă pe fiecare și să supravegheze trecerea sau nu a Rapiscanului și că pe

04.03.2010 Rapiscanul a lucrat 24 de ore, atunci nu se eliberau careva tichete șoferului și

inspectorul vamal nu putea cunoaște dacă a trecut sau nu Rapiscanul, dar la momentul

actual se eliberează tichete fiecărui automobil;

- organul de urmărire penală înaintînd învinuirea nu a menționat concret indicii

contrabandei în acțiunile lui Ambrosii Fiodor, astfel Ambrosii Fiodor a acționat în

limitele atribuțiilor de serviciu respectînd obligațiunile care formează competența de

serviciu, competență care este determinată prin actele normative corespunzătoare a

serviciului vamal, Cod vamal, acte normative ale departamentului vamal, acte cu vocație

internațională în domeniul vamal;

- s-a solicitat achitarea lui Ambrosii Fiodor, pe motiv că fapta acestuia nu

întrunește elementele infracțiunii”.

Anume asupra acestor motive invocate în apel de către avocatul Crăciun Veaceslav

în apelul declarat în numele inculpatului Ambrosii Fiodor instanța de apel nu s-a

pronunțat.

6.5. Avocatul Savva Viorel în apelul declarat în numele lui Procopișin Veaceslav

(vol. XV, f.d. 27-29) criticînd legalitatea și temeinicia sentinței a invocat următoarele

motive:

„- nici o probă care a fost cercetată nemijlocit în ședințele de judecată nu denotă

faptul, că inculpatul Procopișin Veaceslav ar fi săvîrșit infracțiunea de care este învinuit;

- nevinovăția inculpatului Procopișin Veaceslav rezultă din lipsa probatoriului și

din declarațiile martorilor Bandalac Victor, Bandalac Dorina și Bandalac Lucia;

- acuzarea nu a prezentat absolut nici o probă, care ar confirma că Procopișin este

organizatorul săvîrșirii infracțiunii de contrabandă, nu a fost stabilit faptul, că acesta ar

avea vreo legătură cauzală cu trecerea peste frontiera vamală a RM a țigărilor de

contrabandă, deoarece o sentință de condamnare poate fi pronunțată doar în cazul în care

se constată incontestabil contribuția unei persoane în calitate de organizator;

- nici un martor și nici un inculpat audiați în ședința de judecată nu au indicat

direct sau indirect asupra contribuției lui Procopișin Veaceslav la săvîrșirea infracțiunii

imputate;

- toată acuzarea este bazată pe interceptările convorbirilor telefonice și pe faptul,

că Procopișin se află în regiunea vămii Leușeni, însă din interceptările convorbirilor

telefonice nu rezultă absolut nimic referitor la comiterea infracțiunii de contrabandă, iar

faptul că Procopișin se afla în regiunea vămii Leușeni a fost explicat de acesta detaliat în

depozițiile sale, care au fost confirmate de martorii Bandalac Victor, Bandalac Dorina și

Bandalac Lucia;

- s-a solicitat achitarea lui Procopișin Veaceslav pe art. 42 alin. (3), 248 alin. (5)

lit. b), d) Cod penal”.

Anume asupra acestor motive invocate în apel de către avocatul Savva Viorel în

apelul declarat în numele inculpatului Procopișin Veaceslav instanța de apel nu s-a

pronunțat.

30

6.6. Avocatul Bularu Sergiu în apelul declarat în numele lui Nacu Roman (vol.

XV, f.d. 42-46) criticînd legalitatea și temeinicia sentinței a invocat următoarele motive:

„- ordonanța de învinuire înaintată inculpatului Nacu Roman nu corespunde unui

act de învinuire și respectiv contravine legislației procesual penale în vigoare;

- învinuirea formulată inculpatului Nacu Roman nu și-a găsit confirmarea,

deoarece învinuirea în sine conține o presupunere compusă care nu are nici o legătură de

fapt și de drept;

- instanța de fond formulînd argumentarea reîncadrării acțiunilor inculpatului

menționează, că de fapt Nacu încălcînd aceleași prevederi ale ordinului nr.12 din

15.01.2010 cu care era cunoscut îndeplinind necorespunzător obligațiile de serviciu, nu a

întreprins măsuri de supraveghere a autocamionului pentru a fi scanat cu razele X, fiind

încălcate prevederile acestui ordin, fără ca să argumenteze care de fapt a fost conținutul

real al textului din ordinul nr.12 din 15.01.2010 pentru că instanței de fond i-a fost

prezentat de către partea apărării copia ordinului, care de fapt a fost pus la dispoziție

pentru cunoștință Biroului vamal Leușeni și în care era indicat că sunt supuse controlului

cu razele X „unele” mijloace de transport, ca mai apoi acest cuvînt să fie șters și înlocuit

într-un mod foarte vizibil cu cuvîntul „toate”;

- partea acuzării a anexat la materialele cauzei ordinul în care acesta nu conține

ștersături, deoarece copia lui a fost ridicată după săvîrșirea acestei infracțiuni, însă

realitatea este una simplă și care se dovedește prin copia ordinului anexat de către partea

apărării pe care este rezoluția conducerii și care conține toate specimentele necesare;

- instanța de fond nu a stabilit realitatea, cu referire la funcția de răspundere a lui

Nacu Roman la data de 04.03.2010, despre care este de menționat că potrivit

circumstanțelor reale și actului de învinuire sub aspectul timpului săvîrșirii infracțiunii

camionul a trecut controlul vamal și frontiera vamală a RM la data de 04.03.2010, ora

18.48 - ora Republicii Moldova;

- potrivit ordinului nr. 154-p din 04.03.2010 emis de către Directorul general al

Serviciului Vamal T. Balițchii – în legătură cu desfășurarea anchetei de serviciu privind

investigarea cazului de deplasare ilegală peste frontiera RM a unui lot de țigări prin

postul vamal Leușeni -Albița, se suspendă începînd cu 04.03.2010 raporturile de serviciu

cu colaboratorii Nacu Roman și Ambrosii Tudor;

- data de 04.03.2010 se consideră începînd cu ora 00.00, or potrivit ordinului

respectiv, care pînă în prezent este în vigoare și nu este anulat, la acea dată care este

incriminată inculpatului Nacu, precum că fiind persoană cu funcție de răspundere,

ultimul era suspendat din funcție, iar în ordinul respectiv nu se specifică ce fel de lot de

țigări, cînd a trecut și cine 1-a trecut, prin urmare se poate doar presupune că este vorba

anume de acest caz, însă acest fapt nu se cunoaște și doar acest lucru este cert;

- referitor la daunele în proporții mari aduse intereselor publice instanța, de

asemenea, nu a argumentat în nici un fel acest element constitutiv obligatoriu pentru

existența infracțiunii de neglijență în serviciu, care sunt daunele, în ce mod acestea sunt

sau nu în proporții mari, adică mai mult de 50 000 lei etc.;

- cu referire la latura obiectivă menționată de către instanță în privința lui Nacu și

anume faptul că neglijența în serviciu a fost săvîrșită prin îndeplinirea

necorespunzătoare, a obligațiilor de serviciu prin care se înțelege exercitarea lor, altfel,

decît este prevăzut în reglementările și instrucțiunile de serviciu, în actele normative

31

privind activitatea persoanei cu funcție de răspundere, astfel, constatăm că nici acest

element nu a fost argumentat pentru existența lui;

- în ce privește latura subiectivă a infracțiunii aceasta se exprimă prin imprudență

manifestată prin încredere depășită sau exagerată în sine sau neglijența făptuitorului și se

consideră realizat elementul subiectiv doar în cazul în care făptuitorul a prevăzut

posibilitatea survenirii urmărilor prejudiciabile sub formă de daune în proporții mari, dar

a crezut fără temei că acestea nu se vor produce, ori nu le-a prevăzut, deși trebuia și

putea să le prevadă;

- consideră eronată concluzia instanței privind legătura de cauzalitate dintre

existența infracțiunii de neglijență în serviciu și trecerea peste frontiera vamală a

camionului care a fost depistat pe partea României, însă analiza logică a acțiunilor lui

Nacu nu poate fi supusă acestei răspunderi, din motiv că obligațiunile șefului de tură

sunt foarte multe pe toate compartimentele, inclusiv de intrare în țară, ieșire, devamare

etc.;

- în sensul învinuirii prin care ultimul trebuia să prevadă, reiese că acesta urma să

țină de mînă fiecare șofer a fiecărui mijloc de transport, deoarece teoria probabilității

faptului de a trece prin contrabandă orice bunuri prin orice mijloace și la orice oră și de

către oricine există, și anume din acest motiv s-a și instituit din cele mai vechi timpuri

controlul vamal, iar din concluzia instanței reiese că orice colaborator care a fost numit

șef de tură va răspunde pentru orice compartiment la care se admit de către colaboratorii

din subordine careva abateri. Această poziție este una incorectă continuînd cu ideea că

pentru controlul nemijlocit a camionului a existat lucrătorul vamal Ambrosii, ultimul a

fost repartizat la acest compartiment de către Nacu Roman, însă acesta 1-a instruit

înainte de a-1 repartiza la acest post, respectiv Nacu era în imposibilitate absolută în

timp și spațiu să se afle permanent la postul de ieșire a transportului din țară, este de

menționat că Nacu Roman în acea zi nu a avut careva tangență cu trecerea peste frontiera

vamală a acelui camion, respectiv nu a avut absolut nici o posibilitate să deschidă

tranzitul sau să contribuie într-un fel sau altul la evitarea controlului cu razele X a

acestuia, din motiv că nu a participat la întocmirea formalităților de trecere a caimionului

peste frontiera vamală respectiv în acest sens nici nu a dat careva indicații subalternilor

săi, inclusiv lui Ambrosii;

- la fel instanța de fond face legătura cu faptul de contrabandă depistată de către

vameșii români în vama română deja la data de 05.03.2010 ora 01.30. Este vorba de

aflarea camionului în zona de frontieră timp de 6 ore și jumăte, ce a făcut tot acest timp

camionul în această porțiune de drum care se parcurge timp de cîteva minute. Nici

această circumstanță nu a fost clarificată;

- s-a solicitat achitarea lui Nacu Roman, pe motiv că nu există elemente

constitutive ale infracțiunii incriminate lui”.

Anume asupra acestor motive invocate în apel de către avocatul Bularu Sergiu în

numele inculpatului Nacu Roman instanța de apel nu s-a pronunțat.

6.7. Procurorul Eremciuc Roman în apelul declarat (vol. XIV, f.d. 211-222)

criticînd legalitatea și temeinicia sentinței a invocat următoarele motive:

„ - în privința lui Nacu Roman, instanța de judecată greșit a decis recalificarea

acțiunilor, din infracțiunea de contrabandă prevăzută de art.42 alin. (5), 248 alin. (5) lit.

b), c), d) Cod penal, în infracțiunea de neglijență în serviciu prevăzută de art. 329 alin.

(1) Cod penal, din motiv că din probele prezentate și cercetate în cadrul ședinței de

32

judecată, s-a constatat cu certitudine, că la 04 martie 2010, Nacu Roman fiind

responsabil de tură la postul vamal Leușeni-Albița, prin înțelegere prealabilă și de

comun acord cu șeful adjunct de post Frîncu Vasile și inspectorul vamal Ambrosie

Tudor, știind că în semiremorcă se află țigări fără documente de proveniență, contrar

ordinului serviciului vamal, care prevede obligativitatea trecerii controlului camioanelor

cu raze X, a permis închiderea tranzitului și trecerea camionului de model „DAF” cu n/î

B98NIW, în care se transportau 694375 pachete de țigări, fără a fi supus controlului prin

razele X sau a controlului fizic, fapt care a dus la comiterea infracțiunii prevăzute de art.

42 alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal;

- la stabilirea pedepsei inculpaților Procopișin Veaceslav, acuzat în comiterea

infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (3), 248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal, Ambrosii

Fiodor și Frîncu Vasile acuzați în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 42 alin. (5),

248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal, instanța de judecată nu a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvîrșite, de motivul acestora, de personalitatea inculpaților, de

circumstanțele cauzei care agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării acestora;

- s-a solicitat condamnarea lui Nacu Roman în baza art. 42 alin. (5), 248 alin. (5) lit.

b), c), d) Cod penal, iar în privința inculpaților Procopișin Veaceslav, Ambrosii Fiodor și

Frîncu Vasile stabilirea unor pedepse mai aspre.”

Anume asupra acestor motive invocate în apel de către procurorul Eremciuc Roman

instanța de apel nu s-a pronunțat sau s-a pronunțat superficial, fără argumentarea

cuvenită.

6.8. Colegiul lărgit mai invocă, că potrivit Codului penal al RM, contrabanda este

trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mărfurilor, obiectelor și a altor

valori în proporții mari, eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin

ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea

frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare

sau declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a

frontierei.

Latura obiectivă a contrabandei include următoarele semne:

- fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea exprimată în trecerea entităților, ce

reprezintă obiectul material al contrabandei, peste frontiera de stat a Republicii

Moldova;

- locul săvîrșirii infracțiunii – frontiera vamală a Republicii Moldova;

- metodele săvîrșirii infracțiunii: elucidarea controlului vamal; tăinuirea de controlul

vamal, prin ascunderea în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop; folosirea

frauduloasă a documentelor sau mijloacelor de identificare vamală; nedeclararea;

declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a

frontierei.

Pentru a încadra acțiunile inculpaților Procopișin Veaceslav în baza art. 42 alin. (3),

248 alin. (5) lit. b), d) Cod penal și a lui Ambrosii Fiodor și Frîncu Vasile în baza art. 42

alin. (5), 248 alin. (5) lit. b), c), d) Cod penal instanța de apel urma să demonstreze prin

probe că aceștia sunt participanți și au contribuit la săvîrșirea contrabandei în calitate de

organizator și complici. Din decizie rezultă că condamnarea acestor inculpați se bazează

33

doar pe descifrările convorbirilor telefonice avute între ei și declarațiile unor martori

indirecți, care nu declară nimic concret privitor la contrabanda incriminată inculpaților.

Mai mult, decizia instanței de apel atacată nu cuprinde o motivare cuvenită a

cauzei, deoarece nu s-a dat o motivare proprie speței nu s-a răspuns nici la un motiv din

apelurile invocate de partea apărării, ci au fost preluate-scanate cuvînt în cuvînt, alineat

în alineat argumentele expuse de către prima instanță în sentință, atît.

Astfel, instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor invocate de către avocații

Suveică Tudor, Crăciun Veaceslav, Savva Viorel în apelurile sale cu referire la: latura

obiectivă a infracțiunii, care a fost rolul și acțiunile concrete ale fiecărui inculpat la

săvîrșirea infracțiunii, prin care probe se confirmă acest rol? Latura subiectivă a

infracțiunii de contrabandă, prin care probe se confirmă ea?

Colegiul lărgit, cu referire la condamnarea lui Nacu Roman, ține să menționeze că

instanța de apel menținînd încadrarea primei instanțe a acțiunilor acestuia în prevederile

art. 329 alin. (1) Cod penal, urma să demonstreze prin probe că Nacu Roman a comis

neglijența în serviciu, expunîndu-se motivat asupra fiecărui motiv invocat de către

avocatul Bularu Sergiu în apelul declarat și de către procurorul Eremciuc Roman în

privința lui Nacu Roman, astfel nu a fost argumentată cu careva probe concrete soluția

adoptată, apelurile au rămas fără soluționare totală în privințăa lui Nacu Roman.

Prima instanță a recalificat acțiunile lui Nacu Roman, iar instanța de apel a

menținut recalificarea de la componența infracțiunii de contrabandă, care face parte din

capitolul infracțiunilor economice și de fapt stă la baza ocrotirii unor valori patrimoniale,

la infracțiunea de neglijență în serviciu, care face parte din capitolul infracțiunilor

săvîrșite de persoane cu funcții de răspundere, este o normă de blanchetă și are drept

scop de a combate anume relații ce țin de buna desfășurare a activității de serviciu, iar

încălcarea acestora pune în pericol activitatea normală a unei autorități publice sau

instituții statale. Latura subiectivă a infracțiunii de neglijență în serviciu presupune

vinovăția făptuitorului sub formă de imprudență, iar cea de contrabandă se

caracterizează prin intenție directă, ceea ce în instanța de apel urma să fie analizat și

apreciat, dar nu s-a realizat.

La fel, instanța de apel nu s-a expus în nici un fel nici la motivul-elementul

constitutiv obligatoriu pentru existența infracțiunii de neglijență în serviciu – cauzarea de

daune în proporții mari aduse intereselor publice, în ce mod acestea sunt sau nu în

proporții mari în speța dată?

Colegiul lărgit, mai invocă, că conform prevederilor art. 101 alin. (5) Cod de

procedură penală, hotărîrea de condamnare nu se poate întemeia, în măsura

determinantă, pe declarațiile martorului protejat sau pe probele obținute în urma

efectuării măsurilor speciale de investigații, la aceasta instanța de apel urmează să atragă

atenția la rejudecarea cauzei.

6.9. Reieșind din aceste motive, recursurile declarate de către procuror, de

inculpatul Frîncu Vasile și avocatul său, Suveică Tudor, de avocatul Plămădeală Roman

în numele inculpatului Nacu Roman, de avocatul Crăciun Veaceslav în numele

inculpatului Ambrosii Fiodor și de avocatul Savva Viorel în numele inculpatului

Procopișin Veaceslav urmează a fi admise, casată parțial decizia instanței de apel în

privința lui Procopișin Veaceslav, Ambrosii Fiodor, Frîncu Vasile și Nacu Roman, cu

dispunerea rejudecării cauzei în această parte în instanța de apel, deoarece instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri de către apelanți.

34

436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia,

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate de apelanți și ținînd cont de motivele casării

deciziei atacate să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată.

Colegiul lărgit pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal, menține măsura

preventivă aplicată prin sentință față de inculpații Procopișin Veaceslav, Ambrosii

Fiodor, Frîncu Vasile și Nacu Roman – obligarea de a nu părăsi țara.

2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge, ca indamisibil recursul procurorului în Procuratura de nivelul Curții de

Apel Chișinău, Bolduratu Vasile împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 19 decembrie 2012 în privința lui Moraru Andrei și Maxim Victor, cu

menținerea hotărîrii atacate în această parte.

Admite recursurile declarate de procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel

Chișinău, Bolduratu Vasile, de inculpatul Frîncu Vasile și avocatul său, Suveică Tudor,

de avocatul Plămădeală Roman în numele inculpatului Nacu Roman, de avocatul

Crăciun Veaceslav în numele inculpatului Ambrosii Fiodor, de avocatul Savva Viorel în

numele inculpatului Procopișin Veaceslav, casează parțial decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 19 decembrie 2012 în privința lui Procopișin Veaceslav

Victor, Ambrosii Fiodor Gheorghe, Frîncu Vasile Ion și Nacu Roman Victor, cu

dispunerea rejudecării cauzei în această parte în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet

de judecată.

Se mențin dispozițiile sentinței cu privire la măsura preventivă – obligarea de a nu

părăsi țara, aplicate inculpaților Procopișin Veaceslav Victor, Ambrosii Fiodor

Gheorghe, Frîncu Vasile Ion și Nacu Roman Victor.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea de dispunere a rejudecării

cauzei, iar în partea de menținere a deciziei atacate, este irevocabilă.

Decizia pronunțată în ședința publică la 29 octombrie 2013, ora 0950.

Președinte Ursache Petru

Judecători Timofti Vladimir

Covalenco Elena

Nicolaev Ghenadie

Gordilă Nicolae

35