1ra-31/14 — art. 328 alin. 2 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 04 mai 2012, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu au fost achitați de sub învinuirea de săvîrșire a infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, din motiv că fapta acestora nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Borezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu au fost condamnați în baza art. 3091 alin. (2) lit. c) Cod penal la 5 ani închisoare fiecăruia, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și a exercita activități în cadrul organelor de drept pe un termen de 3 ani. În temeiul art. 90 Cod penal executarea pedepsei numite lui Borezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu le-a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani.

De către organul de urmărire penală au fost puși sub învinuire Curcă Valeriu pentru faptul, că deținînd în baza ordinului nr.136 din 20 martie 2009 al Ministrului Afacerilor Interne, funcția de inspector al Secției Poliție Criminală Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, (SPC CPs. Ciocana) mun.Chișinău, grad special – locotenent major de poliție, avînd calitatea de persoană cu funcție de răspundere în virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a înncălcat grav prevederile art. 3 și art. 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994; art. 1, art. 2, pct. 2), 4), art. 12, pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție; obligațiile funcționale ale inspectorului superior al SPC a CPs. Ciocana; împreună cu Șcerban Sorin, care deținînd în baza ordinului nr.281 EF, din 27 iunie 2008 al Ministrului Afacerilor Interne, funcția de inspector al Secției Poliție Criminală Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, (SPC CPs. Ciocana) mun.Chișinău, grad special – locotenent de poliție, avînd calitatea de persoană cu funcție de răspundere în virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a înncălcat grav prevederile art. 3 și art. 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților 2 Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994; art. 1, art. 2, pct. 2), 4), art. 12, pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție; obligațiile funcționale ale inspectorului superior al SPC a CPs. Ciocana, ambii fiind persoane cu funcție de răspundere și acționînd cu titlu oficial ca persoane care reprezintă Ministerul Afacerilor Interne, intenționat au comis abuz de serviciu, în următoarele împrejurări: Astfel, la 10 aprilie 2009, în jurul orei 0900, Curcă Valeriu, aflîndu-se la serviciu și îndeplinind obligațiile sale funcționale, împreună cu inspectorul superior al SPC a CPs. Ciocana, Șcerban Sorin, deținînd informație că Calun Igor și Ghimp Nicu au participat la dezordinile în masă din 07 aprilie 2009, încălcînd prevederile legale de citare sau prezentare forțată a persoanelor la organul de urmărire penală prevăzute la art. 199 și 235-242 CPP, fără a deține o citație, o ordonanță de aducere silită sau ordonanță de reținere, s-au deplasat la Liceul profesional nr. 1, amplasat în mun. Chișinău str. Ion Creangă 59, unde în mod abuziv au aplicat lui Calun Igor și Ghimp Nicu, pe mîini cătușe și i-au condus în CPs Ciocana. În continuare, aflîndu-se în incinta CPS Ciocana, Curcă Valeriu și Șcerban Sorin, abuzînd de funcția ocupată, fără a le explica lui Ghimp și Calun calitatea procesuală pe care o dețin, urmărind alte interese personale – aflarea circumstanțelor participării lui Ghimp și Calun la dezordinile în masă din 07-08 aprilie 2009, fără întocmirea unui proces-verbal de reținere, îngrădindu-le posibilitatea de a contacta părinții sau un avocat, i-au privat pe ultimii ilegal de libertate - pe I.Calun în intervalul de timp 1000 – 1540, iar pe N.Ghimp în intervalul de timp 1000 – 1340. În perioada nominalizată Curcă Valeriu și Șcerban Sorin, susținuți de alți colaboratori le poliție, le-au provocat lui I.Calun și N.Ghimp suferințe fizice și psihice, pentru a-i intimida și a-i obliga să recunoască participarea lor la dezordinile în masă, devastarea și sustragerea bunurilor materiale din edificiile Președinției și Parlamentului, fapt prin care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor, intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. În drept, organul de urmărire penală a încadrat acțiunile lui Curcă Valeriu și Șcerban Sorin în baza art. 327 alin. (1) Cod penal - abuzul de serviciu, adică folosirea intenționată de către o persoană cu funcție de răspundere, a situației de serviciu în alte interese personale, prin ce a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. 2.1. În fapt, prima instanță a reținut, că la data de 10 aprilie 2010 Curcă Valeriu, avînd calitatea de persoană cu funcție de răspundere în virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994; art. 1, art. 2, pct. 2), 4), art. 12, pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție; obligațiile funcționale ale inspectorului superior al SPC a CPs. Ciocana; care- 1obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate 3 criminale și de alte atacuri nelegitime; să prevină și curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică; să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității cetățenilor; să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legii cu privire la activitatea operativă de investigații, a legislației cu privire la protecția drepturilor omului, alte acte normative ce reglementează activitatea de serviciu - în loc de aceasta, Curcă Valeriu, fiind persoană cu funcție de răspundere și acționînd cu titlu oficial ca persoană care reprezintă Ministerul Afacerilor Interne, intenționat i-a torturat pe Calun Igor și Ghimp Nicu, în următoarele circumstanțe: Astfel, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 1000- 1540, aflîndu-se în biroul 205 al CPs. Ciocana, Curcă Valeriu, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționînd din intenție directă în vederea cauzării constrîngerii psihice lui Calun Igor, i-au spus să se pregătească și să declare totul referitor la evenimentele din 07-08 aprilie 2009, în caz contrar în privința acestuia va fi utilizată forța fizică. După care Curcă Valeriu în coparticipație cu Covalschi Ghenadi, văzînd că Calun Igor nu recunoaște participarea la dezordinile din 07 aprilie 2009, l-a insultat și l-a numit cu cuvinte necenzurate, amenințîndu-1 din nou cu aplicarea violenței. În continuare Curcă Valeriu, urmărind scopul de a provoca suferințe psihice și de a intimida victima a spus unui colaborator al poliției ca Calun Igor să fie scos din birou, și condus lîngă fereastra coridorului. Aflîndu-se acolo înjur de 15-20 min., Calun Igor, auzea cum colegul de liceu - Nicu Ghimp striga să nu fie bătut, totodată auzind și zgomotul produs de loviturile aplicate cu palma. Peste o perioadă de timp din biroul de unde se auzeau strigătele, a ieșit Curcă Valeriu și în scopul de a intimida și de a face presiune asupra lui Calun Igor 1-a întrebat dacă s-a gîndit ce trebuie să facă. Tot atunci, aflîndu-se în biroul 205 al CPs Ciocana, Curcă Valeriu, în coparticipație cu colaboratorii de poliție Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și Botezat Gheorghe, și o persoană neidentificată, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționînd din intenție directă, au început din nou a striga la Calun Igor și a-l numi cu cuvinte necenzurate, cerîndu-i insistent să recunoască că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009. Văzînd că Calun Igor nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Botezat Gheorghe, i-a legat pe cap gluga hainei, l-a întors cu fața la perete și de către Curcă Valeriu în coparticipație cu colaboratorii de poliție Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe, și o persoană neidentificată, din intenție directă în scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, și în scopul de a obține informații sau mărturisiri, și de a o pedepsi, deoarece era bănuit că 4 a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009, i-au fost aplicate cu pumnii înjur de 25- 30 lovituri în regiunea spatelui. După aceasta Botezat Gheorghe a dezlegat gluga, Curcă Valeriu s-a apropiat de Calun Igor, și în scopul de a-l intimida și face presiune psihică l-a apucat de haină și i-a cerut să spună totul, deoarece poliția are date că el - adică Calun Igor la 07 aprilie 2009 a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras computere și alte bunuri, și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție, iar în cazul în care nu va recunoaște vina va fi îngropat de viu și va fi închis pentru 20 ani în închisoare. În același timp de Calun Igor s-a apropiat Covalschi Ghenadi, în scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, 1-a apucat pe Calun Igor de umeri și lovindu-1 cu piciorul peste picioare l-a trîntit la podea, iar ceilalți colaboratori de poliție care se aflau în birou, în scopul de a intimida victima au început să rîdă și să-1 insulte pe Calun Igor. Ulterior, văzând că Calun Igor nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Gheorghe Botezat, care în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-a aplicat în jur de 3-4 lovituri puternice în abdomen, în rezultatul cărora Calun Igor s-a aplecat, iar cînd a ridicat capul Covalschi Ghenadi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței. În timp ce în birou se aflau inspectorii SPC Curcă Valeriu, Botezat Gheorghe, și o persoană neidentificată, unul din aceștia în scopul de a-1 intimida și de a face presiune psihică i-a spus lui Calun Igor, că în cazul în care nu v-a recunoaște vina, va fi închis pentru 20 ani la închisoare, unde în privința lui vor fi aplicate acțiuni violente cu caracter sexual în formă perversă. Ulterior, Calun Igor în scopul de a fi intimidat și de a fi făcută presiunea asupra acestuia a fost dus de către unul din colaboratorii de poliție în camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea cum Curcă Valeriu simula aplicarea lui Ghimp Nicu a loviturilor în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Ghimp Nicu a început să-1 roage să nu fie lovit în abdomen, deoarece a fost operat. După ce Calun Igor a fost scos din camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute în biroul 205, unde Curcă Valeriu în coparticipație cu Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificată în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au aplicat împreună lui Calun Igor în jur de 30 lovituri. Curcă Valeriu și Șcerban Sorin au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului, Botezat Gheorghe a aplicat lovituri în regiunea abdomenului, Covalschi Ghenadi a aplicat lovituri în regiunea capului, persoana neidentificată a aplicat lovituri în regiunea rinichilor. La rîndul său Calun Igor, cedînd fizic și moral, neavînd posibilitatea de a contacta un avocat în domeniu, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze împotriva voinței și conștiinței sale, recunoscînd că a participat de unul singur la devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției la 07 aprilie 2009. Fiind nemulțumit de faptul că Calun Igor nu a recunoscut că a participat la devastare împreună cu Caisîn Marcel și Ghimp Nicu la dezordini, Curcă Valeriu în coparticipație cu Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și o persoană 5 neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au aplicat împreună, lui Calun Igor în jur de 4-5 lovituri fiecare, în diferite regiuni ale corpului. Ulterior, Botezat Gheorghe, a luat din camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute, un scut din aluminiu și 1-a dat lui Calun Igor, să fie ținut în mîna stîngă, iar Curcă Valeriu i-a spus să se așeze în pirostrii, lipit cu spatele de perete. Continuînd acțiunile de torturare Curcă Valeriu în coparticipație cu Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și persoana neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice au aplicat cu forță, cu piciorul fiecare în jur de 15 lovituri în scut. În rezultatul loviturilor victima se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mîna și genunchiul se lovea de scut. Tot el, Valeriu Curcă, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 1000 – 1340, aflîndu-se în biroul nr. 205 al CPs. Ciocana mun. Chișinău, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, în coparticipație cu alți colegi de serviciu au continuat aplicarea actelor de tortură față de cet. Ghimp Nicu. Inițial Șcerban Sorin i-a aplicat lui Ghimp Nicu, în jur de 3 lovituri cu pumnul în abdomen, o lovitură în cap, și cu genunchiul în jur de 2 lovituri în regiunea coapsei stîngi. La rîndul său Curcă Valeriu văzînd că Ghimp Nicu nu recunoaște vina, în sustragerea bunurilor din sediile Președinției și a Parlamentului, și în implicarea în dezordinile în masă din 07 aprilie 2009, în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-a aplicat lui Ghimp Nicu o lovitură cu pumnul în regiunea urechii drepte și tot cu pumnul i-a aplicat în jur de 3 lovituri în cap. După aceasta Șcerban Sorin, din nou, i-a aplicat lui Ghimp Nicu circa 3 lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și a coastelor. Apoi, Curcă Valeriu în coparticipație cu Șcerban Sorin, în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, au aplicat lui Ghimp Nicu în jur de 5 lovituri fiecare în regiunea abdomenului și toracelui, iar Sorin Șcerban i-a mai aplicat lui Ghimp Nicu în jur de 3 lovituri în regiunea șoldului. Mai tîrziu, Ghimp Nicu a fost condus în biroul ofițerului de urmărire penală Bistrițchi Petru, unde în cadrul audierii sale în calitate de bănuit a recunoscut că a sustras doar cod civil. Peste puțin timp Ghimp Nicu a fost întors de Sorin Șcerban în biroul nr. 205, unde în prezența lui Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi, reproșîndu-i lui Ghimp Nicu că nu a recunoscut în cadrul audierii la ofițerul de urmărire penală că a sustras mai multe bunuri din sediul Parlamentului, Covalschi Ghenadi în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu în jur de 3 lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului, și cu palmele mîinilor în jur de 3-4 lovituri peste pavilioanele urechilor. Ulterior, Covalschi Ghenadi, în mod intenționat în scopul provocării suferințelor fizice și psihice i-a aplicat lui Ghimp Nicu cu reteveiul din cauciuc 3 lovituri în regiunea feselor, și cu piciorul o lovitură în regiunea pieptului. În momentul în care Ghimp Nicu s-a lipit de perete Covalschi Ghenadi intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor 6 fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu din întoarcere cu piciorul o lovitură în regiunea abdomenului, și o lovitură cu palmele în pavilioanele urechilor. Continuînd acțiunile sale de intimidare Curcă Valeriu aflîndu-se în bir. 205 al CPs. Ciocana mun. Chișinău, în coparticipație cu Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și o persoană neidentificată, în mod intenționat în scopul provocării suferințelor psihice, cu scopul de a obține informații și mărturisiri, și de a intimida pe Ghimp Nicu, pe o perioadă circa 10 minute simulau aplicare loviturilor în corpul lui Ghimp Nicu, totodată întrebîndu-1 cu cine s-a aflat la 07 aprilie 2009, în preajma sediilor Președinției și a Parlamentului. În urma acțiunilor violente ale lui Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și a persoanei neidentificate a fost știrbită imaginea colaboratorului MAI, cazul avînd o rezonanță socială sporită, părții vătămate - Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice, în formă de: „echimoză ovală în treimea medie a brațului și o coriație pe fața anterioară în treimea inferioară a gambei stîngi”, care se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății și suferințe psihice, în formă de: „Tulburare de stres post-traumatică. Nervoză traumatică”, iar părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe fizice în formă de: „echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața dorsală a treimii inferioare a brațului stîng și trei echimoze pe ambele fese”, ce se atribuie la vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice. Șcerban Sorin la data de 10 aprilie 2010, avînd calitatea de persoană cu funcție de răspundere în virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994; art. 1, art. 2, pct. 2), 4), art. 12, pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție; obligațiile funcționale ale inspectorului SPC a CPs. Ciocana, care-1obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime; să prevină și curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică; să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității cetățenilor; să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legii cu privire la activitatea operativă de investigații, a legislației cu privire la protecția drepturilor omului, alte acte normative ce reglementează activitatea de serviciu - în loc de aceasta, Șcerban Sorin, fiind persoană cu funcție de răspundere și acționînd cu titlu oficial ca persoană care reprezintă Ministerul Afacerilor Interne, intenționat i-a torturat pe Igor Calun și Nicu Ghimp, în următoarele împrejurări: Astfel, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 1000- 1540, aflîndu-se în biroul 205 al CPs. Ciocana, Șcerban Sorin, a aderat la acțiunile de torturare aplicate față de Calun Igor de către colegii de servciu Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi, Botezat 7 Gheorghe și o persoană neidentificate și contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționînd din intenție directă, a început a țipa la Calun Igor și l-a numit cu cuvinte necenzurate, cerîndu-i insistent să recunoască că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009. Văzînd că Calun Igor nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Botezat Gheorghe, i-a legat pe cap gluga hainei, l-a întors cu fața la perete și de către Șcerban Sorin în coparticipație cu colaboratorii de poliție Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe, și o persoană neidentificată, din intenție directă în scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, și în scopul de a obține informații sau mărturisiri, și de a o pedepsi, deoarece era bănuit că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009, i-au fost aplicate cu pumnii înjur de 25- 30 lovituri în regiunea spatelui. După aceasta Botezat Gheorghe a dezlegat gluga, Curcă Valeriu s-a apropiat de Calun Igor, și în scopul de a-l intimida și face presiune psihică l-a apucat de haină și i-a cerut să spună totul, deoarece poliția are date că el - adică Calun Igor la 07 aprilie 2009 a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras computere și alte bunuri, și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție, iar în cazul în care nu va recunoaște vina va fi îngropat de viu și va fi închis pentru 20 ani în închisoare. În același timp de Calun Igor s-a apropiat Covalschi Ghenadi, în scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, 1-a apucat pe Calun Igor de umeri și lovindu-1 cu piciorul peste picioare l-a trîntit la podea, iar ceilalți colaboratori de poliție care se aflau în birou, în scopul de a intimida victima au început să rîdă și să-1 insulte pe Calun Igor. Ulterior, văzînd că Calun Igor nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Gheorghe Botezat, care în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-a aplicat în jur de 3-4 lovituri puternice în abdomen, în rezultatul cărora Calun Igor s-a aplecat, iar cînd a ridicat capul Covalschi Ghenadi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței. În timp ce în birou se aflau inspectorii SPC Curcă Valeriu, Botezat Gheorghe, și o persoană neidentificată, unul din aceștia în scopul de a-1 intimida și de a face presiune psihică i-a spus lui Calun Igor, că în cazul în care nu v-a recunoaște vina, va fi închis pentru 20 ani la închisoare, unde în privința lui vor fi aplicate acțiuni violente cu caracter sexual în formă perversă. Ulterior, Calun Igor în scopul de a fi intimidat și de a fi făcută presiunea asupra acestuia a fost dus de către unul din colaboratorii de poliție în camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea cum Șcerban Sorin și Curcă Valeriu simula aplicarea lui Ghimp Nicu a loviturilor în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Ghimp Nicu a început să-1 roage să nu fie lovit în abdomen, deoarece a fost operat. După ce Calun Igor a fost scos din camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute în biroul 205, unde Șcerban Sorin în coparticipație cu Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificată în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au aplicat împreună lui 8 Calun Igor în jur de 30 lovituri. Șcerban Sorin și Curcă Valeriu au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului, Botezat Gheorghe a aplicat lovituri în regiunea abdomenului, Covalschi Ghenadi a aplicat lovituri în regiunea capului, persoana neidentificată a aplicat lovituri în regiunea rinichilor. La rîndul său Calun Igor, cedînd fizic și moral, neavînd posibilitatea de a contacta un avocat în domeniu, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze împotriva voinței și conștiinței sale, recunoscînd că a participat de unul singur la devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției la 07 aprilie 2009. Fiind nemulțumit de faptul că Calun Igor nu a recunoscut că a participat la devastare împreună cu Caisîn Marcel și Ghimp Nicu la dezordini, Șcerban Sorin în coparticipație cu Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au aplicat împreună, lui Calun Igor în jur de 4-5 lovituri fiecare, în diferite regiuni ale corpului. Ulterior, Botezat Gheorghe, a luat din camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute, un scut din aluminiu și 1-a dat lui Calun Igor, să fie ținut în mîna stîngă, iar Curcă Valeriu i-a spus să se așeze în pirostrii, lipit cu spatele de perete. Continuînd acțiunile de torturare Șcerban Sorin în coparticipație cu Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și persoana neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice au aplicat cu forță, cu piciorul fiecare în jur de 15 lovituri în scut. În rezultatul loviturilor victima se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mîna și genunchiul se lovea de scut. Tot el – Șcerban Sorin, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 1000 – 1340, aflîndu-se în biroul nr. 205 al CPs. Ciocana mun. Chișinău, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, în coparticipație cu alți colegi de serviciu au continuat aplicarea actelor de tortură față de cet. Ghimp Nicu. Inițial Șcerban Sorin i-a aplicat lui Ghimp Nicu, în jur de 3 lovituri cu pumnul în abdomen, o lovitură în cap, și cu genunchiul în jur de 2 lovituri în regiunea coapsei stîngi. La rîndul său Curcă Valeriu văzînd că Ghimp Nicu nu recunoaște vina, în sustragerea bunurilor din sediile Președinției și a Parlamentului, și în implicarea în dezordinile în masă din 07 aprilie 2009, în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-a aplicat lui Ghimp Nicu o lovitură cu pumnul în regiunea urechii drepte și tot cu pumnul i-a aplicat în jur de 3 lovituri în cap. După aceasta Șcerban Sorin, din nou, i-a aplicat lui Ghimp Nicu circa 3 lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și a coastelor. Apoi, Șcerban Sorin în coparticipație cu Curcă Valeriu, în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, au aplicat lui Ghimp Nicu în jur de 5 lovituri fiecare în regiunea abdomenului și toracelui, iar Sorin Șcerban i-a mai aplicat lui Ghimp Nicu în jur de 3 lovituri în regiunea șoldului. 9 Mai tîrziu, Ghimp Nicu a fost condus în biroul ofițerului de urmărire penală Bistrițchi Petru, unde în cadrul audierii sale în calitate de bănuit a recunoscut că a sustras doar cod civil. Peste puțin timp Ghimp Nicu a fost întors de Sorin Șcerban în biroul nr. 205, unde în prezența lui Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi, reproșîndu-i lui Ghimp Nicu că nu a recunoscut în cadrul audierii la ofițerul de urmărire penală că a sustras mai multe bunuri din sediul Parlamentului, Covalschi Ghenadi în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu în jur de 3 lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului, și cu palmele mîinilor în jur de 3-4 lovituri peste pavilioanele urechilor. Ulterior, Covalschi Ghenadi, în mod intenționat în scopul provocării suferințelor fizice și psihice i-a aplicat lui Ghimp Nicu cu reteveiul din cauciuc 3 lovituri în regiunea feselor, și cu piciorul o lovitură în regiunea pieptului. În momentul în care Ghimp Nicu s-a lipit de perete Covalschi Ghenadi intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Ghimp Nicu din întoarcere cu piciorul o lovitură în regiunea abdomenului, și o lovitură cu palmele în pavilioanele urechilor. Continuînd acțiunile sale de intimidare Șcerban Sorin aflîndu-se în bir. 205 al CPs. Ciocana mun. Chișinău, în coparticipație cu Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi și o persoană neidentificată, în mod intenționat în scopul provocării suferințelor psihice, cu scopul de a obține informații și mărturisiri, și de a intimida pe Ghimp Nicu, pe o perioadă circa 10 minute simulau aplicare loviturilor în corpul lui Ghimp Nicu, totodată întrebîndu-1 cu cine s-a aflat la 07 aprilie 2009, în preajma sediilor Președinției și a Parlamentului. În urma acțiunilor violente ale lui Șcerban Sorin, Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi, Botezat Gheorghe și a persoanei neidentificate a fost știrbită imaginea colaboratorului MAI, cazul avînd o rezonanță socială sporită, părții vătămate - Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice, în formă de: „echimoză ovală în treimea medie a brațului și o coriație pe fața anterioară în treimea inferioară a gambei stîngi”, care se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății și suferințe psihice, în formă de: „Tulburare de stres post-traumatică. Nervoză traumatică”, iar părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe fizice în formă de: „echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața dorsală a treimii inferioare a brațului stîng și trei echimoze pe ambele fese”, ce se atribuie la vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice. Covalschi Ghenadi, deținînd în baza ordinului nr. 363 EF, din 16 august 2008 al Ministrului Afacerilor Interne, funcția de inspector al Secției Poliție Criminală Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, (SPC CPs. Ciocana) mun.Chișinău, grad special – locotinent de poliție, avînd calitatea de persoană cu funcție de răspundere în virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994; art. 1, art. 2, pct. 2), 4), art. 12, pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție; obligațiile funcționale ale inspectorului SPC a CPs. Ciocana, care-1obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să 10 protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime; să prevină și curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică; să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității cetățenilor; să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legii cu privire la activitatea operativă de investigații, a legislației cu privire la protecția drepturilor omului, alte acte normative ce reglementează activitatea de serviciu - în loc de aceasta, Covalschi Ghenadi, fiind persoană cu funcție de răspundere și acționînd cu titlu oficial ca persoană care reprezintă Ministerul Afacerilor Interne, intenționat i-a torturat pe Igor Calun și Nicu Ghimp, în următoarele împrejurări: Astfel, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 1000- 1540, aflîndu-se în biroul 205 al CPs. Ciocana, Covalschi Ghenadi, a aderat la acțiunile de torturare aplicate față de Calun Igor de către colegii de servciu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificate și contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționînd din intenție directă în vederea cauzării constrîngerii psihice lui Calun Igor, în coparticipație cu Curcă Valeriu, văzînd că Calun Igor nu recunoaște participarea la dezordinile din 07 aprilie 2009, l-a insultat și l-a numit cu cuvinte necenzurate, amenințîndu-l cu aplicarea violenței. În continuare Curcă Valeriu, urmărind scopul de a provoca suferințe psihice și de a intimida victima a spus unui colaborator al poliției ca Calun Igor să fie scos din birou, și condus lîngă fereastra coridorului. Aflîndu-se acolo înn jur de 15-20 min., Calun Igor, auzea cum colegul de liceu - Nicu Ghimp striga să nu fie bătut, totodată auzind și zgomotul produs de loviturile aplicate cu palma. Peste o perioadă de timp din biroul de unde se auzeau strigătele, a ieșit Curcă Valeriu și în scopul de a intimida și de a face presiune asupra lui Calun Igor 1-a întrebat dacă s-a gîndit ce trebuie să facă. Tot atunci, aflîndu-se în biroul 205 al CPs Ciocana, Covalschi Ghenadi, în coparticipație cu colaboratorii de poliție Șcerban Sorin, Curcă Valeriu și Botezat Gheorghe, și o persoană neidentificată, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționînd din intenție directă, au început din nou a țipa la Calun Igor și a-l numi cu cuvinte necenzurate, cerîndu-i insistent să recunoască că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009. Văzînd că Calun Igor nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Botezat Gheorghe, i-a legat pe cap gluga hainei, l-a întors cu fața la perete și de către Covalschi Ghenadi în coparticipație cu colaboratorii de poliție Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe, și o persoană neidentificată, din intenție directă în scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, și în scopul de a obține informații sau mărturisiri, și de a o pedepsi, deoarece era bănuit că 11 a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009, i-au fost aplicate cu pumnii înjur de 25- 30 lovituri în regiunea spatelui. După aceasta Botezat Gheorghe a dezlegat gluga, Curcă Valeriu s-a apropiat de Calun Igor, și în scopul de a-l intimida și face presiune psihică l-a apucat de haină și i-a cerut să spună totul, deoarece poliția are date că el - adică Calun Igor la 07 aprilie 2009 a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras computere și alte bunuri, și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție, iar în cazul în care nu va recunoaște vina va fi îngropat de viu și va fi închis pentru 20 ani în închisoare. În același timp de Calun Igor s-a apropiat Covalschi Ghenadi, în scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, 1-a apucat pe Calun Igor de umeri și lovindu-1 cu piciorul peste picioare l-a trîntit la podea, iar ceilalți colaboratori de poliție care se aflau în birou, în scopul de a intimida victima au început să rîdă și să-1 insulte pe Calun Igor. Ulterior, văzînd că Calun Igor nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Gheorghe Botezat, care în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-a aplicat în jur de 3-4 lovituri puternice în abdomen, în rezultatul cărora Calun Igor s-a aplecat, iar cînd a ridicat capul Covalschi Ghenadi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței. În timp ce în birou se aflau inspectorii SPC Curcă Valeriu, Botezat Gheorghe, și o persoană neidentificată, unul din aceștia în scopul de a-1 intimida și de a face presiune psihică i-a spus lui Calun Igor, că în cazul în care nu v-a recunoaște vina, va fi închis pentru 20 ani la închisoare, unde în privința lui vor fi aplicate acțiuni violente cu caracter sexual în formă perversă. Ulterior, Calun Igor în scopul de a fi intimidat și de a fi făcută presiunea asupra acestuia a fost dus de către unul din colaboratorii de poliție în camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea cum Șcerban Sorin și Curcă Valeriu simula aplicarea lui Ghimp Nicu a loviturilor în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Ghimp Nicu a început să-1 roage să nu fie lovit în abdomen, deoarece a fost operat. După ce Calun Igor a fost scos din camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute în biroul 205, unde Covalschi Ghenadi în coparticipație cu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe și o persoană neidentificată în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au aplicat împreună lui Calun Igor în jur de 30 lovituri. Șcerban Sorin și Curcă Valeriu au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului, Botezat Gheorghe a aplicat lovituri în regiunea abdomenului, Covalschi Ghenadi a aplicat lovituri în regiunea capului, persoana neidentificată a aplicat lovituri în regiunea rinichilor. La rîndul său Calun Igor, cedînd fizic și moral, neavînd posibilitatea de a contacta un avocat în domeniu, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze împotriva voinței și conștiinței sale, recunoscînd că a participat de unul singur la devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției la 07 aprilie 2009. Fiind nemulțumit de faptul că Calun Igor nu a recunoscut că a participat la devastare împreună cu Caisîn Marcel și Ghimp Nicu la dezordini, Covalschi Ghenadi în coparticipație cu Șcerban Sorin, Curcă Valeriu, Botezat Gheorghe și o persoană 12 neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au aplicat împreună, lui Calun Igor în jur de 4-5 lovituri fiecare, în diferite regiuni ale corpului. Ulterior, Botezat Gheorghe, a luat din camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute, un scut din aluminiu și 1-a dat lui Calun Igor, să fie ținut în mîna stîngă, iar Curcă Valeriu i-a spus să se așeze în pirostrii, lipit cu spatele de perete. Continuînd acțiunile de torturare Covalschi Ghenadi în coparticipație cu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe și persoana neidentificată, în mod intenționat, în scopul de a obține informații și mărturisiri și de a intimida pe Ghimp Nicu, pe o perioadă de circa 10 min simulau aplicarea loviturilor în corpul lui Ghimp Nicu, totodată, întrebîndu-l cu cine s-a aflat la 07 aprilie 2009 în preajma sediilor Președinției și a Parlamentului. În urma acțiunilor violente ale lui Covalschi Ghenadi, Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Botezat Gheorghe și a persoanei neidentificate a fost știrbită imaginea colaboratorului MAI, cazul avînd o rezonanță socială sporită, părții vătămate - Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice, în formă de: „echimoză ovală în treimea medie a brațului și o coriație pe fața anterioară în treimea inferioară a gambei stîngi”, care se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății și suferințe psihice, în formă de: „Tulburare de stres post-traumatică. Nervoză traumatică”, iar părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe fizice în formă de: „echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața dorsală a treimii inferioare a brațului stîng și trei echimoze pe ambele fese”, ce se atribuie la vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice. Botezat Gheorghe, deținînd în baza ordinului nr. 410 EF, din 28 decembrie 2005 al Ministrului Afacerilor Interne, funcția de inspector al Secției Poliție Criminală Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, (SPC CPs. Ciocana) mun.Chișinău, grad special – căpitan de poliție, avînd calitatea de persoană cu funcție de răspundere în virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994; art. 1, art. 2, pct. 2), 4), art. 12, pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție; obligațiile funcționale ale inspectorului SPC a CPs. Ciocana, care-1obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime; să prevină și curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică; să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității cetățenilor; să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legii cu privire la activitatea operativă de investigații, a legislației cu privire la protecția drepturilor omului, alte 13 acte normative ce reglementează activitatea de serviciu - în loc de aceasta, Covalschi Ghenadi, fiind persoană cu funcție de răspundere și acționînd cu titlu oficial ca persoană care reprezintă Ministerul Afacerilor Interne, intenționat i-a torturat pe Igor Calun și Nicu Ghimp, în următoarele împrejurări: Astfel, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 1000- 1540, aflîndu-se în biroul 205 al CPs. Ciocana, Botezat Gheorghe, a aderat la acțiunile de torturare aplicate față de Calun Igor de către colegii de servciu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și o persoană neidentificate și contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționînd din intenție directă a țipat la Calun Igor și l-a numit cu cuvinte necenzurate, ceîndu-i insistent să recunoască că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009. Văzînd că Calun Igor nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Botezat Gheorghe, i-a legat pe cap gluga hainei, l-a întors cu fața la perete și în coparticipație cu colaboratorii de poliție Covalschi Ghenadi, Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, și o persoană neidentificată, din intenție directă în scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, și în scopul de a obține informații sau mărturisiri, și de a o pedepsi, deoarece era bănuit că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009, i-au fost aplicate cu pumnii înjur de 25-30 lovituri în regiunea spatelui. După aceasta Botezat Gheorghe a dezlegat gluga, Curcă Valeriu s-a apropiat de Calun Igor, și în scopul de a-l intimida și a face presiune psihică l-a apucat de haină și i-a cerut să spună totul, deoarece poliția are date că el - adică Calun Igor la 07 aprilie 2009 a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras computere și alte bunuri, și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție, iar în cazul în care nu va recunoaște vina va fi îngropat de viu și va fi închis pentru 20 ani în închisoare. În același timp de Calun Igor s-a apropiat Covalschi Ghenadi, în scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, 1-a apucat pe Calun Igor de umeri și lovindu-1 cu piciorul peste picioare l-a trîntit la podea, iar ceilalți colaboratori de poliție care se aflau în birou, în scopul de a intimida victima au început să rîdă și să-1 insulte pe Calun Igor. Ulterior, văzînd că Calun Igor nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Gheorghe Botezat, care în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-a aplicat în jur de 3-4 lovituri puternice în abdomen, în rezultatul cărora Calun Igor s-a aplecat, iar cînd a ridicat capul Covalschi Ghenadi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței. În timp ce în birou se aflau inspectorii SPC Curcă Valeriu, Botezat Gheorghe, și o persoană neidentificată, unul din aceștia în scopul de a-1 intimida și de a face presiune psihică i-a spus lui Calun Igor, că în cazul în care nu v-a recunoaște vina, va fi închis pentru 20 ani la închisoare, unde în privința lui vor fi aplicate acțiuni violente cu caracter sexual în formă perversă. Ulterior, Calun Igor în scopul de a fi intimidat și de a fi făcută presiunea asupra acestuia a fost dus de către unul din colaboratorii de poliție în camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea cum Șcerban Sorin și Curcă Valeriu simula aplicarea lui Ghimp Nicu a loviturilor în regiunea 14 abdomenului și a toracelui, iar Ghimp Nicu a început să-1 roage să nu fie lovit în abdomen, deoarece a fost operat. După ce Calun Igor a fost scos din camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute în biroul 205, unde Botezat Gheorghe în coparticipație cu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și o persoană neidentificată în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au aplicat împreună lui Calun Igor în jur de 30 lovituri. Șcerban Sorin și Curcă Valeriu au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului, Botezat Gheorghe a aplicat lovituri în regiunea abdomenului, Covalschi Ghenadi a aplicat lovituri în regiunea capului, persoana neidentificată a aplicat lovituri în regiunea rinichilor. La rîndul său Calun Igor, cedînd fizic și moral, neavînd posibilitatea de a contacta un avocat în domeniu, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze împotriva voinței și conștiinței sale, recunoscînd că a participat de unul singur la devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției la 07 aprilie 2009. Fiind nemulțumit de faptul că Calun Igor nu a recunoscut că a participat la devastare împreună cu Caisîn Marcel și Ghimp Nicu la dezordini, Botezat Gheorghe în coparticipație cu Șcerban Sorin, Curcă Valeriu, Covalschi Ghenadi și o persoană neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au aplicat împreună, lui Calun Igor în jur de 4-5 lovituri fiecare, în diferite regiuni ale corpului. Ulterior, Botezat Gheorghe, a luat din camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute, un scut din aluminiu și 1-a dat lui Calun Igor, să fie ținut în mîna stîngă, iar Curcă Valeriu i-a spus să se așeze în pirostrii, lipit cu spatele de perete. Continuînd acțiunile de torturare Botezat Gheorghe în coparticipație cu Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și persoana neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice au aplicat cu forță, cu piciorul fiecare în jur de 15 lovituri în scut. În rezultatul loviturilor victima se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mîna și genunchiul se lovea de scut. În urma acțiunilor violente ale lui Botezat Gheorghe, Curcă Valeriu, Șcerban Sorin, Covalschi Ghenadi și a persoanei neidentificate a fost știrbită imaginea colaboratorului MAI, cazul avînd o rezonanță socială sporită, părții vătămate - Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice, în formă de: „echimoză ovală în treimea medie a brațului și o coriație pe fața anterioară în treimea inferioară a gambei stîngi”, care se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății și suferințe psihice, în formă de: „Tulburare de stres post-traumatică. Nervoză traumatică”, iar părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe fizice în formă de: „echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața dorsală a treimii inferioare a brațului stîng și trei echimoze pe ambele fese”, ce se atribuie la vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice. În drept, acțiunile lui Botezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu au fost încadrate în prevederile art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal – tortura, adică provocarea, în mod intenționat, a unei dureri și suferințe puternice, fizice și psihice unei persoane, cu scopul de a obține de la această persoană informații 15 și mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act în care această este bănuită că l-a comis, de a intimida și de a face presiune asupra ei, dacă o asemenea durere și suferință a fost provocată de o persoană cu funcție de răspundere sau orice altă persoană ce acționează cu titlul oficial, săvîrșită de două sau mai multe persoane. În dispozitiv instanța i-a condamnat pe inculpați în baza art. 3091 alin. (2) lit. c) Cod penal.

Sentința menționată a fost atacată cu apel de către procuror, de către partea vătămată Calun Igor, de către avocatul Chirtoacă Tudor în numele inculpatului Botezat Gheorghe, de către avocatul Prodan Lilia în numele inculpatului Covalschi Ghenadi, de către avocatul Luca Alexandru în numele inculpatului Șcerban Sorin și de către avocatul Cernolev Ion în numele inculpatului Curcă Valeriu. 3.1. Procurorul în apelul declarat a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărîri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Șcerban Sorin și Curcă Valeriu să fie condamnați în baza art.327 alin. (1) Cod penal la cîte 2 ani închisoare fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de natura celeia de care s-au folosit la comiterea crimei pe un termen de 2 ani pentru fiecare, iar în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal să fie condamnați la cîte 5 ani închisoare fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de natura celeia de care s-au folosit la comiterea crimei pe un termen de 4 ani pentru fiecare. În baza art.84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumularea parțială a pedepselor aplicate, de stabilit lui Șcerban Sorin și Curcă Valeriu pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani fiecăruia, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de natura celeia de care s-au folosit la comiterea crimei pe un termen de 5 ani pentru fiecare. Covalschi Ghenadi și Botezat Gheorghe să fie condamnați în baza art.3091 alin.(3) lit. c) Cod penal la cîte 5 ani închisoare fiecare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții de natura celeia de care s-au folosit la comiterea crimei pe un termen de 3 ani pentru fiecare. În baza art.66 Cod penal să le fie retras: lui Șcerban Sorin, gradul special de locotenent de poliție, lui Curcă Valeriu, gradul special de locotenent major de poliție, lui Covalschi Ghenadi, gradul special de locotenent de poliție și lui Botezat Gheorghe, gradul special de căpitan de poliție. În motivarea apelului procurorul a indicat că, organul de urmărire penală a calificat acțiunile lui Șcerban Sorin și Curcă Valeriu în temeiul art. 3091 alin. (3) lit. c) și 327 alin. (1) Cod penal, iar a lui Covalschi Ghenadi și Botezat Gheorghe în temeiul art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal. Referitor la învinuirea lui Șcerban Sorin și Curcă Valeriu, în comiterea infracțiunii prevăzute de art.327 alin. (1) Cod penal instanța a concluzionat, că de către procuror nu au fost prezentate și examinate în cadrul cercetării judecătorești probe concludente și pertinente ce ar demonstra săvîrșirea infracțiunii imputate lui Șcerban Sorin și Curcă Valeriu și anume: nu a fost dovedit interesul lui Șcerban Sorin și Curcă Valeriu, la comiterea infracțiunii incriminate constatînd că, inculpații au acționat conform cerințelor legii. 16 Potrivit normei art.327 alin.(1) Cod penal, se sancționează folosirea intenționată de către persoane cu funcție de răspundere a situației de serviciu în interes material s- au în alte interese personale, dacă acesta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice s-au drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. În asemenea circumstanțe, cînd inculpații aveau informații că Ghimp N. și Calun Ig. sunt bănuiți de comiterea dezordinilor în masă la 07.04.2009, aceștia inițial s-au deplasat la Liceul profesional nr.1 din mun. Chișinău, unde aceștia își efectuau studiile pentru a stabili identitatea lor, atunci care a fost necesitatea scoaterii acestora de la ore și reținerea lor cu transportarea ulterioară la CPs. Ciocana mun. Chișinău. Astfel, inculpații intenționat abuzînd de situația lor de serviciu au luat această hotărîre în vederea demonstrării față de superiori a operativității adoptării deciziilor ca colaboratori de poliție și descoperii în termeni restrînși a infracțiunii. Instanța de judecată a menționat faptul că lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal și anume „interesul personal” ca element obligatoriu a acesteia. Este de remarcat faptul, că latura obiectivă a infracțiunii în cauză este prezentă, deoarece fapta infracțională a fost exprimată prin acțiune de folosire a situației de serviciu, cu cauzarea de daune prejudiciabile părților vătămate și intereselor ocrotite de lege și de asemenea există legătura cauzală dintre fapta inculpaților și urmările prejudiciabile. Iar ce este legat de „alte interese personale” acesta este element obligatoriu a laturii subiective, care de altfel tot a fost realizat prin năzuința inculpaților a obținerii unor avantaje nepatrimoniale (promovare în funcții, acordarea premiilor, acordarea gradelor înainte de termen și altele). A considerat că elementele infracțiunii prevăzute de art. 327 alin.(1) Cod penal, de care sunt învinuiți inculpații Șcerban Sorin și Curcă Valeriu, sunt prezente, iar achitarea pe acest capăt de învinuire este neîntemeiată. Cu referire la vinovăția inculpaților Botezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, aceasta a fost dovedită pe deplin, prin declarațiile părților vătămate Calun Ig. și Ghimp N., ale martorilor Calun Iu., Calun I., Ghimp Iu., Moroi I., Caisîn M., Vrînceanu A., Dobînda V., Bîrcă V., Tamazlîcaru V., Vișanu S., și Molodoi C., procesele-verbale de confruntări între bănuiții Botezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu și părțile vătămate Calun Ig. și Ghimp N., procesele-verbale de recunoaștere a bănuiților de către părțile vătămate Calun Ig. și Ghimp N., procesele - verbale de verificare a declarațiilor părților vătămate Calun Ig. și Ghimp N. la locul comiterii infracțiunii, rapoartele de expertiză medico legală, procesul-verbal de audiere a expertului judiciar medic legist, precum și alte materiale cercetate în instanța de judecată. Aceste dispoziții reținute de instanță în partea descriptivă a sentinței sînt juste. La stabilirea pedepsei, instanța de judecată nu a luat în considerație faptul că prin infracțiunea comisă inculpații au cauzat prejudiciu nu doar părților vătămate, dar au compromis statutul de funcționar al statului, au știrbit imaginea de colaborator al poliției, lăsînd o amprentă negativă în rîndul populației, prin ce au diminuat încrederea populației în organele de drept ale statului. 17 Acuzarea de stat consideră, că în cazul inculpaților Botezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu nu s-a realizat scopul procesului penal de protejare a societății și persoanei, astfel ca orice persoană, care a săvîrșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovației sale, precum și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni atît din partea acestor condamnați, cît și din partea altor persoane. Totodată, la stabilirea pedepsei, instanța de judecată a motivat poziția sa prin faptul, că inculpații Botezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu anterior nu sunt judecați, se caracterizează pozitiv și au copii minori la întreținere. Este necesar de menționat că, reforma penală precum și aderarea Republicii Moldova la principalele convenții internaționale referitoare la interzicerea torturii și a altor pedepse sau tratamente inumane ori degradante, exprimă voința constantă a autorităților publice de a crea un stat de drept, edificat pe respectul și garantarea reală a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În hotărîrile recente pronunțate împotriva Republicii Moldova în materia încălcării art. 3 ”interzicerea torturii” din Convenție, Curtea Europeană a reținut omisiunea autorităților statului de a aplica pedepse corespunzătoare pentru infracțiunile de tortură și exces, calificînd-o drept contrară garanțiilor oferite de art. 3 din Convenție. În cauza Petru și Valeriu Roșca c. Moldovei (hot. CEDO din 20.10.09, §74) Curtea a conchis că procedurile penale împotriva celor trei polițiști, inclusiv blîndețea pedepselor aplicate și nesancționarea lor potrivit normelor legale care se refereau exact la problema torturii, nu au asigurat un efect descurajant suficient în vederea prevenirii unor astfel de acte pe viitor. Mai mult, Curtea a reținut că pedepsele penale aplicate celor trei polițiști culpabili de maltratarea reclamanților exprimate prin sancțiunile minime prevăzute de lege (3 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei principale pe anumite termene de probă, cu privarea de dreptul de a fi angajat în organele de drept pe un termen de 2 ani), confirmă omisiunea autorităților Moldave de a denunța practica torturii aplicată de agenții statului, creînd impresia că legislația adoptată în vederea prevenirii și sancționării cazurilor de tortură nu are efectul de prevenire scontat. În acest sens, Curtea Europeană a reținut că efectul educațional și preventiv al legislației aplicate fenomenului torturii nu este asigurat atunci cînd instanța „justifică” blîndețea pedepsei făcînd referire la vîrsta relativ tînără a inculpaților, lipsa antecedentelor penale sau faptul că au familii ori se caracterizează pozitiv în societate. Relevante sunt și constatările Curții Europene vis-a-vis de suspendarea condiționată a executării pedepsei (art. 90 Cod penal) aplicată persoanelor vinovate de exces de putere. Curtea a reiterat, că scopul preventiv al pedepselor și legii penale nu va fi realizat dacă executarea pedepsei va fi suspendată. În cauza Roșca c. Moldovei (menționată supra, §75), Curtea a catalogat drept contrar art.3 din Convenție, suspendarea condiționată pe un termen de un an a executării pedepsei aplicate colaboratorilor de poliție, întrucît aceștia nu au petrecut nici o zi în închisoare, iar pe 18 perioada anchetei nici măcar nu au fost suspendați din funcție. Mai mult, dispunerea suspendării executării pedepsei nu este justificată în contextul în care pe toată durata procesului polițiștii nu au manifestat mustrări de conștiință, negînd cu vehemență comiterea infracțiunii încriminate. În așa mod, în urma aprecierii tuturor probelor și motivelor invocate, rezultă că instanța de judecată a pronunțat o pedeapsă prea blîndă inculpaților Botezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu, aplicînd art. 90 Cod penal, motiv din care urmează a fi casată. La 04.05.2012 instanța de judecată a pronunțat numai dispozitivul sentinței și prin scrisoarea din 11.05.2011 cu nr. 1023 (înregistrate în cancelaria judecătoriei), Procuratura militară Chișinău a solicitat copia de pe sentința integral redactată, care a parvenit în adresa noastră la 05.06.2012, deci, apelul este depus în termen. În egală măsură e necesar de evidențiat, că copia de pe sentința primită, semnată de judecător, cu mențiunea că corespunde originalului, conține încălcări esențiale la aplicarea legii materiale, care duc la casarea integrală a sentinței. Astfel, în partea introductivă a sentinței (f.1) se menționează, că Botezat Gheorghe și Covalschi Ghenadi se învinuiesc în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (2) lit. c) Cod penal, adică, săvîrșirea unei infracțiuni neprevăzute de Codul penal. În privința inculpaților Șcerban Sorin și Curcă Valeriu se indică, că aceștia se învinuiesc numai în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin.(1) Cod penal, fiind în genere omisă infracțiunea incriminată prevăzută de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal (această infracțiune fiind incriminată tuturor celor patru inculpați). În dispozitivul sentinței (f.37) se menționează că „se recunosc vinovați Botezat Gheorghe, Curcă Valeriu, Șcerban Sorin și Covalschi Ghenadi de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (2) lit. c) Cod penal și li se stabilește pedeapsa în baza acestei Legi cîte 5 (cinci) ani închisoare fiecăruia, cu privarea...”. Deci, instanța din nou indică o Lege neprevăzută de Codul penal. Erorile descrise nu pot fi reparate printr-o încheiere a instanței de fond și contribuie la casarea totală a sentinței. 3.2. Partea vătămată Calun Igor în apelul declarat a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărîri referitor la stabilirea pedepsei inculpaților solicitate de acuzatorul de stat în prima instanță. În motivarea cerințelor apelantul a invocat că, instanța de fond întemeiat a ajuns la concluzia despre vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, însă la stabilirea pedepsei de 5 ani închisoare, cu suspendarea condiționată pe un termen de 3 ani pentru infracțiunea comisă, nu au fost respectate cerințele alin. (1) al art.90 Cod penal, potrivit cărora, instanța poate dispune suspendarea pedepsei, în cazul în care: ținînd cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită. Luînd în considerație, că instanța de fond a suspendat executarea pedepsei, scopul de restabilire a echității sociale, nici corectarea inculpaților, și prevenirea săvîrșirii de noi infracțiuni de tortură din partea altor colaboratori de poliție, nu va fi atins. 19 Astfel, inculpații la momentul săvîrșirii infracțiunii, fiind colaboratori de poliție, care conform art.1 al Legii cu privire la poliție nr.416 din 18.12.1990, sunt chemați să apere, pe baza respectării stricte a legilor, viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime; conform art. 2 avînd sarcinile de apărare a vieții, sănătății, onoarei, demnității, drepturilor, libertăților, intereselor și averii cetățenilor de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime; prevenirea și curmarea crimelor și altor infracțiuni; constatarea și descoperirea infracțiunilor, urmărirea persoanelor care le-au săvîrșit; menținerea ordinii publice și asigurarea securității publice; conform art. 12 avînd obligația să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității și averii cetățenilor în cazurile în care ei sunt amenințați de acțiuni nelegitime, de alt pericol. Încălcînd aceste prevederi legale, inculpații acționînd cu titlu oficial ca persoane care reprezintă Ministerul Afacerilor Interne al RM, intenționat au comis infracțiunea prevăzută la art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal. La emiterea sentinței și stabilirea pedepsei nu s-a ținut cont de toate cele expuse. Aceste circumstanțe indică un grad de pericol social sporit al crimei comise, din care motive pedeapsa stabilită inculpaților este prea blîndă, motiv din care sentința urmează a fi casată în partea pedepsei și stabilită o pedeapsă mai aspră. 3.3. Avocatul Chirtoacă Tudor în apelul declarat în numele Botezat Gheorghe a solicitat casarea sentinței, cu achitarea inculpatului pe art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, din lipsa în acțiunile lui a faptei infracționale. În motivarea apelului avocatul a indicat că, concluziile privitor la vinovăția lui Botezat Gheorghe sunt contrare circumstanțelor de fapt constatate și sunt bazate în exclusivitate numai pe depozițiile contradictorii ale părții vătămate Calun I. sau pe unele înscrisuri care nu fac parte din categoria probelor. Instanța la judecarea cauzei, a purces numai la descrierea probelor acuzării, majoritatea cărora au fost incluse în rechizitoriu, fără a le aprecia la o justă valoare forța probatorie și coroborarea lor cu circumstanțele de fapt constatate. Acest fapt ce denotă că instanța în concluziile sale privitor la constatarea vinovăției n-a fost imparțială, acordînd nejustificat un credit de credibilitate laturii acuzării și neîntemeiat respingînd argumentele apărării. Părțile vătămate, neavînd posibilitate de a constata persoanele care i-au maltratat în procesul detenției, au hotărît absolut neîntemeiat să pună vina pe inculpați. În același timp, depozițiile martorilor Bistrițchii Iu., Tifoi E., Bobeico D., Manolache Gh., Iachimov C., Condrea I., Dumbrăveanu N., Carabanov A. și Surugiu E., martori care la momentul pretinsei infracțiuni se aflau în incinta CPs Ciocana și chiar în biroul în cauză, care fiind audiați au confirmat absența cărorva acțiuni violente, n-au fost luate în considerație (privitor la depozițiile ultimului instanța a ezitat să se expună), pe cînd depozițiile martorilor acuzării care nu s-au aflat în locul dat, au fost puse la baza sentinței. Între timp martorii dați au confirmat că în perioada dată careva acțiuni violente asupra părților vătămate Ghimp N. și Calun I. n-au fost și nici nu puteau fi aplicate. Totodată, înscrisurile efectuate personal de părțile vătămate Ghimp N. și Calun I. în procesele verbale de audiere în calitate de învinuit din data de 11.04.2009, prin care aceștia confirmă inexistența actelor de violență față de ei din 20 partea colaboratorilor de poliție, vădit denotă nefondarea acuzațiilor imputate, însă asupra acestor înscrisuri, instanța la fel a ezitat să se expună. De asemenea, în instanța de judecata au dat depoziții martorii Olari O., si Petrache S. care au confirmat că la data de 10.04.2009 inculpatul Botezat Gheorghe pe parcursul zilei i-a chestionat pe faptul unui furt din automobil care a avut loc pe data de 09.04.2009, spre data de 10.04.2009 noaptea pe str.Mircea cel Batrin 26/1, mun.Chisinau. Totodată, în instanța de judecată a fost prezentată cauza penală intentată în CPs Ciocana, unde se aflau explicațiile martorilor indicați mai sus, și Raportul pe lucrul efectuat în vederea descoperirii infracțiunii, fapt care confirma ca inculpatul Botezat Gheorghe nu s-a aflat pe parcursul zilei de 10.04.2009 în incinta Comisariatului de politie a Ciocana, mun.Chisinau. Mai mult, în procedura de recunoaștere pe fototabel partea vătămata Calun I. la recunoscut pe inculpatul Botezat Gheorghe spunînd că este persoana necunoscută cu numele „Igor”, care avea gîtul gros, îmbrăcat în uniforma de polițist, și vorbea cu accent în limba româna, fapt ce este contradictoriu, cu referire la nume, limbaj, portuniformă, care este îmbrăcată numai la ședințele operative sau serviciu de uz intern în CPs Ciocana, da și semnalmentele inculpatului Botezat Gheorghe, care are cicatrice în regiunea ochiului drept cu lungimea de aproximativ 7 cm, care în anul 2009 era foarte pronunțată. Instanța însă, a dat o apreciere critică probelor prezentate de apărare din motive neîntemeiate. 3.

Avocatul Prodan Lilia în apelul declarat în numele lui Covalschi Ghenadi a solicitat casarea sentinței, cu achitarea inculpatului pe art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Consideră că învinuirea adusă inculpatului Covalschi Ghenadi în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal nu și-a găsit confirmare potrivit probelor prezentate, fiind bazată doar pe declarațiile părților vătămate Ghimp N. și Calun I., care au relatat în cadrul anchetei penale și judiciare din punctul său de vedere incidentul, care a avut loc începînd cu data de 10.04.2009. La fel s-a bazat pe declarațiile martorilor interogați inclusiv și în cadrul anchetei judiciare, care la rîndul său au relatat fragmentar careva circumstanțe ale incidentului din acea perioada. La rîndul său instanța a pus la baza soluției aceleași argumente, care de fapt și de drept sunt în contradicție cu alte probe, se atestă prezenta presupunerilor și divergențelor ceia ce denotă ilegalitatea sentinței. Circumstanțele de fapt și de drept urmau a fi dovedite prin declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, părților vătămate, martorului sau alte acțiuni care pot fi efectuate în cadrul urmăririi penale, ori necesare de efectuat pentru stabilirea lor. Nici una dintre declarațiile martorilor existente la dosar nu a dus la stabilirea vinovăției inculpatului Covalschi Ghenadii. În cadrul examinării judecătorești de către acuzatorul de stat a fost susținută învinuirea și pe alte probe care le-a dat citirii. În urma examinării instanța de judecată urma să-și bazeze soluția pe probele dobîndite legal și circumstanțele constatate, cercetate legal în cadrul ședințelor de judecată. În aceste condiții este curios cum acuzatorul de stat a considerat a fi dovedite circumstanțele săvîrșirii infracțiunii dacă în afară de plîngerea părților vătămate, alte 21 probe la dosar dintre cele existente nu pot incrimina lui Covalschi Ghenadi săvîrșirea infracțiunii prevăzută de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal. Astfel și instanța bazîndu-se unilateral pe așa zisele probe, pronunță sentința de condamnare contrar prevederilor legale, deoarece aceste „probe”, plîngerile părților vătămate, contrar prevederilor art.94 alin.(4) Cod de procedură penală, nu pot servi drept dovadă a săvîrșirii infracțiunii. Dispozițiile art. 3091 Cod penal prevăd expres că tortura poate fi săvîrșită numai cu intenție. Existența infracțiunii de tortură este condiționată de prezența scopurilor menționate la săvîrșirea ei, însă nu și de realizarea efectivă a acestor scopuri. Reieșind din aceste cerințe se constată, că prezența scopurilor și a intenției este obligatorie, însă din materialele acumulate în această cauză vis-a-vis de învinuitul Covalschi Ghenadi se atestă lipsa acestor elemente. Un alt factor important pentru demonstrarea vinovăției este stabilirea leziunilor corporale și a gravității lor. În cazul dat expertizele au fost obligatoriu dispuse, încadrîndu-se în dispozițiile art. 143 Cod de procedură penală. Însă aceste constatări nu pot fi atribuite în mod exclusiv ca probă ce ar demonstra vinovăția învinuitului sau învinuiților și în special prin aceste probe nu se demonstrează intenția învinuitului de a săvîrși infracțiunea incriminată. Probele obligatoriu trebuie să coroboreze între ele, însă în cazul nostru ele au rămas la nivel de elemente constatatoare, deoarece din așa zisele probe analizate pînă acum (depozițiile martorilor și a părților vătămate, rapoartele de expertiză) nici una nu este conludentă, pertinentă, utilă și veridică precum este stipulat în art. 101 Cod de procedură penală, nu formează acel ansamblu de probe pentru a sta la baza unei sentințe de condamnare. La fel concluziile rapoartelor de expertiză persistă inexactități și incertitudini, dubii în ce privește descrierea circumstanțelor cazului, perioada de timp, astfel aceste elemente inexacte și dubiile urmează a fi interpretate în favoarea învinuitului Covalschi Ghenadi (art. 8 CPP). 3.

Avocatul Luca Alexandru în apelul declarat în numele lui Șcerban Sorin a solicitat casarea sentinței, cu achitarea inculpatului pe art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, din lipsa în acțiunile lui a faptei infracționale. 3.

Avocatul Cernolev Ion în apelul declarat în numele lui Curcă Valeriu. a solicitat casarea sentinței, cu achitarea inculpatului pe art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, din motiv că nu există fapta infracțiunii. În motivarea apelului avocatul a invocat că, instanța de judecată nu a indicat în sentință din 04 mai 2012 care este fapta infracțională pe care o consideră că a comis-o Curcă Valeriu, limitîndu-se doar a indica în sentință faptul că de către organul de urmărire penală Curcă Valeriu se învinuiește în aceea că la data de 10 aprilie a comis acte de tortură în privință părților vătămate, contrar prevederilor art. 394 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, care indică expres că partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, indicîndu-se locul, timpul, modul săvîrșirii ei, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii. În partea introductivă a sentinței din 04 mai 2012 este indicat că Curcă Valeriu este învinuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (l) Cod penal, pe cînd 22 în dispozitivul sentinței de condamnare se indică deja două articolele ale legii penale și anume art. 3091 alin. (2) lit.c) Cod penal și art.327 alin.(l) Cod penal. Aici de asemenea urmează de menționat că art. 3091 alin. (2) Cod penal, nu are lit.c) astfel nefiind clar în baza cărei legi penale este condamnat Curcă Valeriu. Instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare a lui Curcă Valeriu depozițiile părților vătămate Calun Igor și Nicu Ghimp, indicînd că ele sunt veridice. Astfel, consideră că instanța a dat o apreciere greșită acestor depoziții și nu a ținut cont de contradicțiile care există. Deci, partea vătămată Calun Igor a declarat că la ieșirea din liceu a fost supus relelor tratamente din partea colaboratorilor de poliție, fapt ce se concretizează prin aplicarea cătușelor pe mîini și urcarea forțată în automobil. Pe de altă parte, fiind chestionat suplimentar în ședința de judecată Calun Igor, cît și Ghimp Nicu au declarat că în automobil cu colaboratorii de poliție au urcat benevol, nefiind forțați de nimeni și asupra lor nu a fost aplicată forța fizică. De asemenea, Calun Igor a declarat că la ieșirea din liceu a încercat să afle la ce comisariat de poliție sunt transportați, la ce a primit un răspuns agresiv din partea colaboratorilor de poliție, pe de altă parte aceste depoziții vin în contradicție cu depozițiile depuse de a doua parte vătămată, Ghimp Nicu, care fiind audiat în ședința de judecată a declarat că Șcerban Sorin la ieșirea din biroul directoarei, unde se aflau Curcă Valeriu și inclusiv partea vătămată Calun Igor a spus că se deplasează la comisariatul de poliție Ciocana, în vedera clarificării unor circumstanțe (f.d.32 vol.4). În continuare, partea vătămată Calun Igor a declarat că după ce au trecut pe lîngă unitatea de gardă din comisariatul de poliție el împreună cu Curcă Valeriu au intrat în biroul 203 al CPs Ciocana, unde se afla și Covalschi Ghenadi, iar Ghimp Nicu a fost dus în birou 205. În biroul de serviciu 203 el a fost supus unor rele tratamente din partea colaboratorilor de poliție (f.d.21 vol. 4). Pe de altă parte partea vătămată Ghimp Nicu a declarat că pe Calun I. l-au dus în alt birou, iar el a intrat în primul birou la stînga de la etajul 2 unde stătea în picioare la perete lîngă 2 mese. La o masă de lîngă ușă mai stătea o persoană tînără, Șcerban și Curcă stăteau și ei în cabinete (f.d.32 vol. 4). Prin urmare, conform depozițiilor sus citate reiese că Curcă Valeriu se afla concomitent și în același timp atît în biroul 203, unde a plecat împreună cu Calun Igor și totodată era prezent și în biroul 205 unde numai ce a intrat Ghimp Nicu. De asemenea urmează de menționat că depozițiile lui Calun Igor în partea în care menționează că în biroul 203 a fost supus la acțiuni de maltratare, precum și faptul că a fost scos de cîteva ori din acest birou sunt combătute de depozițiile martorilor Eugen Surugiu care a relatat că pe partea vătămată Calun I. o cunoaște din CPs Ciocana. La data de 10 aprilie 2009 a fost la serviciu la Carabanov Alexei, unde a reparat calculatorul acestuia, cînd în birou au intrat partea vătămat Calun I. împreună cu încă o persoană care s-au așezat pe canapea, una din ei era îmbrăcată într-un pulover cu avioane galbene. Ulterior o persoană a ieșit, iar persona îmbrăcată în pulover a rămas în birou. Pe toată perioada cît a fost și a reparat calculatorul persoana îmbrăcată în pulover s-a aflat tot timpul și nu a ieșit din birou. De asemenea, asupra lui Calun I. nu au fost întreprinse acțiuni de aplicarea forței fizice ori psihice și ea nu a cerut permisiunea să plece din birou. Depozițiile martorului Eugen Surugiu sunt confirmate prin 23 depozițiile martorului Carabanov Alexei care a relatat că în biroul se serviciu au fost aduse doua persoane una fiind îmbrăcată în pulover cu avioane, iar a doua persoană a plecat cu Șcerban Sorin. Persoana îmbrăcată în pulover cu avioane a rămas cel mai mult împreună cu Curcă Valeriu. Urmează de menționat că există contradicții între depozițiile depuse de partea vătămată Calun Igor la urmărirea penală și în instanța de judecată. Astfel în conformitate cu procesul-verbal de confruntare din 12 februarie 2010 dintre Calun I. și bănuitul Curcă Valeriu, partea vătămată a declarat că „în comisariat după ce am trecut unitatea de gardă mi-au fost scoase cătușele și am fost dus în unul din birourile etajului 2. În acel birou a fost supus unei presiuni psihice din partea lui Curcă Valeriu și a colegului său Șcerban Sorin. Pe de altă parte fiind audiat în ședința de judecată (f.d.21 vol. 4) partea vătămată a declarat că „iar eu am fost dus în cabinetul 203...intrînd în cabinet, Curcă cu Covalschi au început să țipe, să mă înjure”. Prin urmare, partea vătămată Calun I. se contrazice pe sine însuși în privința persoanelor care au fost prezente și l-au maltratat. Conform procesului verbal de audiere a părții vătămate Calun Igor din 5 octombrie 2009 (f.d.31 vol.l) acesta menționează că „după care de mine s-a apropiat „caratistul” persoana în uniformă de polițist, m-a apucat de umeri și lovindu-mă cu piciorul său peste picioarele mele, făcîndu-mi astfel piedică m-a trîntit jos la pămînt”. În cadrul audierii în ședința de judecată (f.d.22 vol.4) partea vătămată a menționat că „ apoi de mine s-au apropiat Curcă cu Covalschi și mi-au făcut piedică, m-au lovit peste picior, am căzut”. Astfel suntem în prezența situației în care partea vătămată și- a modificat depozițiile mărind numărul colaboratorilor de poliție care l-au maltratat. La fel, conform aceluiași proces verbal de audiere a părții vătămate Calun Igor din 5 octombrie 2009 acesta a declarat că „...polițistul îmbrăcat în costum de blugi ( Șerban S.) m-a întrebat dacă îți aduc persona care confirmă că ai participat la dezordinile în masă începi să vorbești”. În cadrul audierii în ședința de judecată el a menționat că „...de mine s-a apropiat Curcă și m-a întrebat dacă aduc persona care m-a văzut în centru eu voi începe a vorbi ori nu”. Aici observăm că partea vătămată la urmărire indică un colaborator de poliție, iar în ședința de judecată pe altul. Fiind chestionat în ședința de judecată partea vătămată Calun Igor a declarat că „...nu am numărat cîte lovituri mi-a aplicat Curcă, dar aproximativ cam o sută” (f.d.24 vol. 4). Aceste depoziții ale părții vătămate sunt combătute de raportul de examinare medico-legală nr. 1807 din 14.04.2009, de raportului de expertiză medico legală nr. 2888/D din 16.11.2009, de raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 425 din 21.12.2009 și de raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 22 din 18.02.2010, conform cărora la Calun Igor s-au constatat: 1) o echimoză de formă ovală calizată pe brațul stîng. 2) o exorație pe fața anterioară a gambei stîngi. Prin urmare, partea vătămată nu numai că nu a putut specifica prin ce acțiuni ale lui Curcă Valeriu au fost create aceste două leziuni, dar a declarat circumstanțe care sunt în contradicție cu celelalte probe administrate la dosar. Cu toate acestea instanța de judecată a adoptat o sentință de condamnare prin care 1-a recunoscut vinovat pe Curcă Valeriu în maltratarea lui Calun Igor prin cauzarea suferințelor fizice sub formă de echimoză ovală în treimea medie a brațului 24 și o excoriație pe fața anterioară în treimea inferioara a gambei stîngi, fără să indice în sentința de 4 mai 2012 existența legăturii cauzale între acțiunile concrete ale inculpatului, cu urmările prejudiciabile survenite la partea vătămată, astfel nefiind individualizate acțiunile concrete comise de inculpat. Instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare depozițiile părții vătămate Nicu Ghimp apreciindu-le ca veridice, însă fiind audiat în ședința de judecată s-a constatat că depozițiile părții vătămate Ghimp N. vin în contradicție cu celelalte materiale ale cauzei penale. Astfel Ghimp Nicu a declarat că nu a avut posibilitate de a comunica tatălui său despre faptul că este reținut semnînd procesul verbal de reținere, fără al citi, fapt ce contravine cu materialele dosarului și anume cu procesul-verbal de reținere din 10.04.2009 unde este făcută o inscripție scrisă cu mîna avînd următorul continut la rubrica persoane informate despre reținere: „Tatăl meu, Ghimp Iuri Ion la tel. 069150906” (f.d. 187 vol.2). Instanța de judecată nu a dat nici o apreciere faptului că partea vătămată Nicu Ghimp fiind audiat în ședința de judecată a declarat că procurorului care i-a înaintat învinuirea i-a declarat despre faptul maltratării, pe motiv că acesta nu l-a întrebat (f.d 35 vol. 4) și nici procurorul nu l-a întrebat dacă a fost maltratat (f.d 36 vol.4). Aceste depoziții vin în contradicție cu conținutul procesului verbal de audierea a învinuitului Nicu Ghipm din 11.04.2009 care la finele interogării conține înscrisuri cu mîna, întrebarea procurorului N. Dumbrăveanu: dacă în timpul reținerii a fost maltratat de colaboratorii de poliție și răpunsul lui Nicu Ghipm: „nu am fost bătut sau psihic influențat de polițiști” (f.d. 193 vol. 2). Depozițiile părții vătămate Nicu Ghimp în partea în care afirmă că nu s-au aflat împreună cu Curcă V., Șcerban S. și Calun Igor împreună în biroul 203 al CPs Ciocana, unde ulterior a plecat cu Șerban Sorin în alt birou sunt combătute prin depozițiile martorului Surugiu Eugeniu, care a declarat că în perioada cînd lucra în birou au intrat mai multe persoane, două din ele s-au așezat pe canapea, una era îmbrăcată în pulover cu avioane, precum și depozițiile martorului Carabanov Alexei, care la fel, a declarat că în biroul se serviciu au fost aduse doua persoane una fiind îmbrăcată în pulover cu avioane, iar a doua persoană a plecat cu Șerban S. Persona îmbrăcată în pulover cu avioane a rămas cel mai mult împreună cu Curcă Valeriu. Partea vătămată Nicu Ghimp fiind audiată în ședința de judecată referitor la leziunile cauzate de Curcă V., a declarat că „Curcă m-a lovit și la cap și la abdomen, nu pot concretiza (f.d.38, vol.4), aceste depoziții sunt în contradicție cu concluziile raportului de examinare medico-legala nr. 1817 din 14.04.2009, cu raportul de expertiză medico legală nr.2889/D din 16.11.2009, de raportul de expertiză medico- legală în comisie nr.424 din 23.12.2009 și de raportul de expertiză medico-legală în comisie nr. 23 din 18.02.2010 conform cărora la Nicu Ghimp s-au constatat: 1) echimoză de culoare violacee pe fața posterioară a pavilionului urechii, 2) echimoză pe brațul stîng, 3) trei echimoze pe ambele fese. Cu toate acestea instanța de judecată a adoptat o sentință de condamnare prin care l-a recunoscut vinovat pe Curcă Valeriu în maltratarea lui Nicu Ghimp prin cauzarea suferințelor fizice în formă de echimoze pe fața posterioară a pavilionului 25 urechii, pe fața dorsală a treimii inferioare a brațului stîng și trei echimoze pe ambele fese, fără să indice în sentința din 04 mai 2012 existența legăturii cauzale între acțiunile concrete ale inculpatului, cu urmările prejudiciabile survenite la partea vătămată, astfel nefiind individualizate acțiunile concrete comise de acesta. Instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare depozițiile martorului Iulian Moroi însă le-a dat o apreciere unilaterală și nu a luat în considerație faptul că există o cointeresare reciprocă între ei, în a da unul pentru altul depoziții care le avantajează unul pe celălalt, fiindcă Iulian Moroi a relatat că cu partea vătămată Calun Igor sunt în relații de prietenie și au participat la cursuri de reabilitate (f.d.72 vol.4) și acesta (Calun Igor ) figurează ca martor în alt dosar unde Moroi Iulian este deja el parte vătămată (f.d. 70 vol. 4). De asemenea, a menționtat că în ședința de judecată, contrar depozițiilor date la urmărirea penală, martorul Moroi Iulian la întrebările de concretizare ale procurorului a indicat că Igor nu mi-a descris biroul în care a fost maltratat. Calun Igor nu mi-a comunicat nimic privitor la careva amenințări din partea colaboratorilor de poliție (f.d.69 vol.4). De asemenea, instanța de judecată nu a luat în considerație că la întrebarea adresată a comunicat că nu ține minte dacă Calun I. i-a comunicat despre faptul dacă a fost maltratat de polițiștii care l-au reținut și l-au transportat la CPs Ciocana (f.d. 76 vol.4). Instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare depozițiile martorului Cisîn Marcel, fără a lua în considerație că acesta în ședință a declarat că a depus plîngere împotriva colaboratorilor de poliție și are o atitudine de ură față de inculpații Șcerban, Curcă și Covalschi (f.d. 100 vol.4). El a discutat cu Calun, dar nu ține minte dacă aceleași persoane care l-au reținut l-au și bătut. Instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare depozițiile martorului Inna Calu, care vin în contradicție cu celelalte materiale ale cauzei în partea în care indică că feciorul i-a spus că noaptea îl scoteau din cameră și peste fiecare oră îl băteau. Totul a povestit avocatului. I-a spus că toată noaptea fiecare oră îl scoteau și îl băteau...(f.d.50 vol. 4). Astfel din depozițiile acestui martor reiese că partea vătămată Calun Igor a fost bătută în timpul nopții, adică cînd era deținut în Comisariatul general de poliție, circumstanțe care sunt negate de ultimul. De asemenea, instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare depozițiile martorului Calun Iurie, însă depozițiile acestuia în parte în care indică că feciorul a suferit comoție cerebrală, avea contuzie la rinichi vin în contradicție cu rapoartele de expertiză unde aceste leziuni nu au fost depistate. Martorul Dobîndă Valentina a declarat că după evenimentele din aprilie 2009 în biroul de serviciu au venit 2 colaboratori de poliție care au prezentat legitimația. Ora exactă cînd au venit colaboratorii de poliție nu o ține minte fiindcă ei învață în două schimburi. Calun se afla la evidență la punctul medical. Cînd au venit colaboratorii de poliție s-a înțeles că elevii sunt luați pentru o convorbire, după care vor fi eliberați, nici nu se vorbea despre faptul că sunt reținuți. Discuția cu colaboratorii de poliție a durat aproximativ o oră. Au fost chemați elevii, pînă s-au pus toate întrebările, pînă am verificat legitimația, pînă au venit elevii a durat (f.d.91,vol.4). Prin aceste 26 depoziții se confirmă mărturiile depuse de inculpați, că s-au aflat un timp îndelungat în biroul directoarei și li s-a propus părților vătămate de a merge benevol la CPs Ciocana pentru a clarifica situația și nefiind vorba de reținerea lor și aducerea silită a lor la poliție despre cum este indicat în ordonanța de punere sub învinuire și rechizitoriu. Martorul Bîrcă Veronica a relatat instanței de judecată că este directorul adjunct și la orele de dimineață au fost colaboratorii de poliție care au plecat cu părțile vătămate. În rest informația prezentată de acest martor nu este pertinentă la cauză, fiindcă martorul nu a fost prezent la pretinsele acțiuni de tortură, datele prezentate se bazează pe depozițiile altor persoane. În ceea ce privește depozițiile specialistului Svetlana Vișanu care a menționat că în luna mai 2009 la centrul „Memoria”, unde ea activează, s-a adresat partea vătămată Calun și în baza celor relatate de pacient, ea a ajuns la diagnoza de existență a stării de anxietate și depresie, iar din punct de vedere somatic a fost constatată contuzia rinichilor și trauma cranio-cerebrală. Urmează de menționat că instanța de judecată a dat o apreciere unilaterală concluziilor acestui specialist, pe motiv că argumentele ei sunt bazate în exclusivitate pe depozițiile contradictorii depuse de partea vătămată. Iar în ceea ce privește leziunile corporale aceste nu sunt confirmate de rapoartele de expertiză medico-legale, care sunt anexate la dosar. Fiind audiat în ședința de judecată Svetlana Vișanu a declarat că cazul lui Nicu Ghimp este un caz asemănător. Din spusele părinților el era o altă persoană, iar apoi s-a izolat. (f.d. 110 vol.4). Prin urmare, concluziile acestui specialist, despre existența semnelor stresului posttraumatic al părții vătămată Ghimp în genere se bazează nu pe examinarea pacientului, dar din spusele părinților acestuia. De asemenea specalistul Svetlana Vișanu a indicat faptul că evenimentele traumatice au fost arestul, care el însuși a fost un eveniment traumatic. Astfel, specialistul Svetlana Vișanu a menționat mai muți factori care provoacă starea de stres posttraumatic, însă cu toate acestea instanța de judecată nu a luat aceasta în vedere, considerînd că numai actele de maltratare reprezintă consecințele acțiunilor comise de Curcă Valeriu. Urmează de menționat că instanța de judecată a dat o apreciere critică depozițiilor martorilor prezentați de partea apărării, excluzînd depozițiile acestora din context în care au fost făcute. Instanța de judecată indică că depozițiile martorilor E.Tifoi, D. Bobeico, Gh. Manolache, C. Iachimov, L. Condrea, N. Dumbrăveanu și A.Carabanov nu atestă vinovația inculpaților, deoarece martorii menționați nu s-au aflat tot timpul alături de inculpați, iar părțile vătămate nu le-au declarat că sunt bătuți avînd frică. Mai mult ca atît, procurorul N. Dumbrăveanu la data 11.04.2009 în cadrul audierii învinuitului Nicu Ghimp 1-a întrebat dacă în timpul reținerii a fost maltratat de colaboratorii de poliție, iar Nicu Ghimp a răspuns că: „nu am fost bătut sau psihic influențat de polițiști” (f.d. 193 vol.2). Astfel, concluziile instanței de judecată despre esența depozițiilor depuse de martorul N. Dumbrăveanu vin în contradicție cu materialele cauzei penale (procesul verbal de audiere din 11.04.2009 (f.d.l93 vol.2). 27 De asemenea, instanța de judecată a indicat în mod eronat că martorul A. Carabanov nu s-a aflat tot timpul cu părțile vătămate și că a fost implicat în acțiunile legate de 7 aprilie 2009, neglijînd depozițiile acestui martor depuse în ședința de judecată, unde el indică că pe Calun Igor 1-a cunoscut în luna aprilie 2009, cînd o persoană îi repara calculatorul în biroul nr.213, et. 2, din CPS Ciocana. Calun I. a intrat în birou cu Șcerban Sorin și Curcă Valeriu, care îi sunt colegi de birou, dar apoi Calun I. a rămas cu V. Curcă, iar S. Șcerban cu cealaltă persoană au plecat. Calun I. era îmbrăcat într-un pulover albastru cu avioane. Calun I. a plecat pînă la plecarea persoanei care a reparat calculatorul. În timpul aflării lui în birou, acesta nu a fost maltratat. Astfel instanța de judecată nu a dat nici o apreciere depozițiilor martorului apărării A.Carabanov, care indică expres că pe data de 10 aprilie 2009 s-a aflat în biroul de serviciu unde era prezentă partea vătămată Calun I.și față de acesta nu au fost aplicate acțiuni cu caracter violent. Instanța de judecată deși indică în sentință depozițiile martorului apărării Eugen Surugiu nu i-a dat nici o apreciere evitînd să se expună asupra conținutului și a circumstanțelor care sunt demonstrate prin acest mijloc de probă. De asemenea, instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare un șir de înscrisuri anexate la materiale dosarului pe care tot le atribuie la probe precum: ordonanța de începere a urmăririi penale din 21 septembrie 2009 pe faptul aplicării actelor de tortură în privința lui Calun Igor; ordonanța de începere a urmării penale pe faptul aplicării actelor de tortură în privința lui Nicu Ghimp; plîngerea avocatului Stanțieru Alexandru în interesele lui Calun Igor din 25.08.2009; cererea depusă de A.Stanțieru depusă ofițerului urmăririi penale P. Bîstritchii; plîngerea depusă de Nicu Ghimp la data de 13.10.2009; ordonanța privind încetarea urmării penale din 30 octombrie 2009 prin care s-a încetat urmărirea penală, inclusiv și în privința lui Calun Igor și Ghimp Nicu; ordonanța de punere sub învinuire a lui Curcă Valeriu din 24 februarie 2010. Urmează de menționat că respectivele înscrisuri nu reprezintă probe conform prevederilor art. 93 alin. (2) Cod de procedură penală. Instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare în calitate de probă procesul verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 21 octombrie 2009, prin care Nicu Ghimp 1-a recunoscut la fotografia nr.3 pe Curcă Valeriu (f.d. 163 vol.I ) și procesul verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 21 octombrie 2009 prin care Igor Calun l-a recunoscut la fotografia nr.4 pe Curcă Valeriu (f.d. 170 vol.I ). Consideră că aceste procese verbale sunt inadmisibile ca probe fiind efectuate cu grave abateri de la prevederile procesual penale. 4. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2013 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de către procuror și de către partea vătămată Calun Igor. Au fost admise apelurile avocaților în numele inculpaților Botezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu, casată sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 04 mai 2012 și pronunțată o nouă hotărîre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Botezat Gheorghe, Covalschi 28 Ghenadi, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu au fost condamnați în baza art. 328 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare fiecare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții și de a exercita o activitate în organele afacerilor interne pe un termen de 3 ani. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Botezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu le-a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 3 ani. 4.1. Pentru a pronunța decizia instanța de apel a reținut, că Curcă Valeriu deținînd în baza ordinului nr.136 din 20 martie 2009 al Ministrului Afacerilor Interne, funcția de inspector al Secției Poliție Criminală a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, (SPC CPs. Ciocana) mun.Chișinău, grad special - locotenent major de poliție, avînd calitatea de persoană cu funcție de răspundere în virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 și art. 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994; art. 1, art. 2, pct. 2), 4), art. 12, pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție; obligațiile funcționale ale inspectorului superior al SPC a CPs. Ciocana, care-1 obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime; să prevină și curme crimele și infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică; să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității cetățenilor; să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legii cu privire la activitatea operativă de investigații, a legislației cu privire la protecția drepturilor omului, alte acte normative ce reglementează activitatea de serviciu - în loc de aceasta, Valeriu Curcă fiind persoană funcție de răspundere și acționînd cu titlu oficial ca persoană, care reprezintă Ministerul Afacerilor Interne, intenționat a comis depășirea atribuțiilor de serviciu, cauzînd daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice în următoarele împrejurări: Astfel, la 10 aprilie 2009, în jurul orei 0900, Valeriu Curcă, aflîndu-se la serviciu și îndeplinind obligațiile sale funcționale, împreună cu inspectorul superior al SPC a CPs. Ciocana, Sorin Șcerban, deținînd informație că Igor Calun și Nicu Ghimp au participat la dezordinile în masă din 07 aprilie 2009, încălcînd prevederile legale de citare sau prezentare forțată a persoanelor la organul de urmărire penală prevăzute la art. 199 și 235-242 CPP, fără a deține o citație, o ordonanță de aducere silită sau ordonanță de reținer, s-au deplasat la Liceul profesional nr. 1, amplasat în mun.Chișinău str.Ion Creangă 59, unde în mod abuziv au aplicat lui Igor Calun și Nicu Ghimp pe mîini cătușe, și i-au condus în CPs Ciocana. În continuare, aflîndu-se în incinta CPS Ciocana Șcerban și Curcă, depășind atribuțiile de serviciu, fără a le explica lui Ghimp și Calun calitatea procesuală pe 29 care o dețin, urmărind alte interese personale - aflarea circumstanțelor participării lui N.Ghimp și I.Calun la dezordinile în masă din 07-08 aprilie 2009, fără întocmirea unui proces-verbal de reținere, îngrădindu-le posibilitatea de a contacta părinții sau un avocat, i-au privat pe ultimii ilegal de libertate - pe I.Calun în intervalul de timp 1000- 1540, iar pe N.Ghimp în intervalul de timp 1000- 1340. În perioada nominalizată Valeriu Curcă și Sorin Șcerban, susținuți de alți colaboratori de poliție, le-au provocat lui I.Calun și N.Ghimp suferințe fizice și psihice, pentru a-i intimida și a-i obliga să recunoască participarea lor la dezordinile în masă, devastarea și sustragerea bunurilor materiale din edificiile Președinției și Parlamentului. La fel Șcerban Sorin deținînd în baza ordinului nr.281 EF, din 27 iunie 2008 al Ministrului Afacerilor Interne, funcția de inspector al Secției Poliție Criminală a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, (SPC CPs Ciocana) mun. Chișinău, grad special - locotenent de poliție, avînd calitatea de persoană cu funcție de răspundere în virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 și art. 5 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994; art. 1, art. 2, pct. 2), 4), art. 12, pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție; obligațiile funcționale ale inspectorului SPC, CPs Ciocana, care-1 obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime; să prevină și curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică; să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității cetățenilor; să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legii cu privire la activitatea operativă de investigații, a legislației cu privire la protecția drepturilor omului, alte acte normative ce reglementează activitatea de serviciu - în loc de aceasta, Sorin Șcerban fiind persoană cu funcție de răspundere și acționînd cu titlu oficial ca persoană care reprezintă Ministerul Afacerilor Interne, intenționat a comis abuz de serviciu, în următoarele împrejurări: Astfel, la 10 aprilie 2009, în jurul orei 0900, Sorin Șcerban, aflîndu-se la serviciu și îndeplinind obligațiile sale funcționale, împreună cu inspectorul SPC, CPs. Ciocana, Valeriu Curcă, deținînd informație că Igor Calun și Nicu Ghimp au participat la dezordinile în masă din 07 aprilie 2009, încălcînd prevederile legale de citare sau prezentare forțată a persoanelor la organul de urmărire penală prevăzute la art.199 și 235 -242 Cod de procedură penală, fără a deține o citație, o ordonanță de aducere silită ordonanță de reținere, s-au deplasat la Liceul profesional nr. 1, amplasat în mun. Chișinău, str. Ion Creangă 59, unde în mod abuziv au aplicat lui Igor Calun și Nicu Ghimp pe mîini cătușe și i-au condus în CPs. Ciocana. 30 În continuare, aflîndu-se în incinta CPS Ciocana Șcerban și Curcă, depășind atribuțiile ce serviciu, fără a le explica lui Ghimp și Calun calitatea procesuală pe care o dețin, urmărind alte interese personale - aflarea circumstanțelor participării lui Ghimp și Calun la dezordinile în masă din 07-08 aprilie 2009, fără întocmirea unui proces-verbal de reținere, îngrădindu-le posibilitatea de a contacta părinții sau un avocat, i-au privat pe ultimii ilegal de libertate - pe Calun în intervalul de timp 1000 - 1540, iar pe Ghimp în intervalul de timp 1000 - 1340. În perioada nominalizată Sorin Șcerban și Valeriu Curcă, susținuți de alți colaboratori de poliție, le-au provocat lui Calun și Ghimp suferințe fizice și psihice, pentru a-i intimida și a-i obliga să recunoască participarea lor la dezordinile în masă, devastarea și sustragerea bunurilor materiale din edificiile Președinției și Parlamentului. Curcă Valeriu la data de 10 aprilie 2010, avînd calitatea de persoană cu funcție de răspundere în virtutea prevederilor art.123 Cod Penal, în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art.3 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994; art. 1, art. 2, pct. 2), 4), art. 12, pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție; obligațiile funcționale ale inspectorului superior al SPC, CPs. Ciocana, care-1 obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime; să prevină și să curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică; să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității cetățenilor; să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legii cu privire la activitatea operativă de investigații, a legislației cu privire la protecția drepturilor omului, alte acte normative ce reglementează activitatea de serviciu - în loc de aceasta, Valeriu Curcă fiind persoană cu funcție de răspundere și acționînd cu titlu oficial ca persoană care reprezintă Ministerul Afacerilor Interne, în coparticipație cu alți colaboratori de poliție, intenționat i-a torturat pe Igor Calun și Nicu Ghimp, în următoarele împrejurări: Astfel, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 1000 - 1540, aflîndu-se în biroul 203 al CPs Ciocana, Valeriu Curcă, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționînd din intenție directă în vederea cauzării constrîngerii psihice lui Igor Calun, i-a spus să se pregătească și să declare totul referitor la evenimentele din 07-08 aprilie 2009, în caz contrar în privința acestuia va fi utilizată forța fizică. 31 După care Valeriu Curcă în coparticipație cu Ghenadi Covalschi, văzînd că Igor Calun nu recunoaște participarea la dezordinile din 07 aprilie 2009, l-a insultat și l-a numit cu cuvinte necenzurate, amenințîndu-1 din nou cu aplicarea violenței. În continuare Valeriu Curcă, urmărind scopul de a provoca suferințe psihice și de a intimida victima a spus unui colaborator al poliției ca Igor Calun să fie scos din birou, și condus lîngă fereastra coridorului. Aflîndu-se acolo în jur de 15-20 min., Igor Calun auzea cum colegul de liceu - Nicu Ghimp striga să nu fie bătut, totodată auzind și zgomotul produs de loviturile aplicate cu palma. Peste o perioadă de timp din biroul de unde se auzeau strigătele a ieșit Valeriu Curcă și în scopul de a intimida și de a face presiune asupra lui Igor Calun 1-a întrebat dacă s-a gîndit ce trebuie să facă. Tot atunci, aflîndu-se în biroul 205 al CPs Ciocana, Valeriu Curcă, în coparticipație cu colaboratorii de poliție Sorin Șcerban, Ghenadi Covalschi, Gheorghe Botezat, și o persoană neidentificată, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționînd din intenție directă, au început din nou a striga la Igor Calun și a-1 numi cu cuvinte necenzurate, cerîndu-i insistent să recunoască că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009. Văzînd că Igor Calun nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Gheorghe Botezat, i-a legat pe cap gluga hainei, 1-a întors cu fața la perete și de către Valeriu Curcă în coparticipație cu colaboratorii de poliție Sorin Șcerban, Ghenadi Covalschi, Gheorghe Botezat, și o persoană neidentificată, din intenție directă în scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, și în scopul de a obține informații sau mărturisiri, și de a o pedepsi, deoarece era bănuit că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009, i-au fost aplicate cu pumnii în jur de 25- 30 lovituri în regiunea spatelui. După aceasta Gheorghe Botezat a dezlegat gluga, Valeriu Curcă s-a apropiat de Igor Calun, și în scopul de a-1 intimida și face presiune psihică, 1-a apucat de haină și i-a cerut să spună totul, deoarece poliția are date că el - adică Igor Calun la 07 aprilie 2009 a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras computere și alte bunuri, și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție, iar în cazul în care nu va recunoaște vina va fi îngropat de viu și va fi închis pentru 20 ani în închisoare. În același timp de Igor Calun s-a apropiat Ghenadi Covalschi, în scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, 1-a apucat pe Igor Calun de umeri și lovindu-1 cu piciorul peste picioare 1-a trîntit la podea, iar ceilalți colaboratori de poliție care se aflau în birou, în scopul de a intimida victima au început să rîdă și să-1 insulte pe Igor Calun. Ulterior, văzînd că Igor Calun nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Gheorghe Botezat, care în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-a aplicat în jur de 3-4 lovituri puternice în abdomen, în rezultatul cărora Igor Calun s-a aplecat, iar cînd a ridicat capul Ghenadi Covalschi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței. În timp ce în birou se aflau inspectorii SPC Valeriu Curcă, Gheorghe Botezat, și o persoană neidentificată, unul din aceștia în scopul de a-1 intimida și de a face 32 presiune psihică i-a spus lui Igor Calun, că în cazul în care nu v-a recunoaște vina, va fi închis pentru 20 ani la închisoare, unde în privința lui vor fi aplicate acțiuni violente cu caracter sexual în formă perversă. Ulterior, Igor Calun în scopul de a fi intimidat și de a fi făcută presiunea asupra acestuia a fost dus de către unul din colaboratorii de poliție în camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea cum Valeriu Curcă simula aplicarea lui Nicu Ghimp a loviturilor în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Nicu Ghimp a început să-1 roage să nu fie lovit în abdomen, deoarece a fost operat. După ce Igor Calun a fost scos din camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute în biroul 205, unde Valeriu Curcă în coparticipație cu Sorin Șcerban, Ghenadi Covalschi, Gheorghe Botezat și o persoană neidentificată în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au aplicat împreună lui Igor Calun în jur de 30 lovituri. Valeriu Curcă și Sorin Șcerban au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului, Gheorghe Botezat a aplicat lovituri în regiunea abdomenului, Ghenadi Covalschi a aplicat lovituri în regiunea capului, persoana neidentificată a aplicat lovituri în regiunea rinichilor. La rîndul său I.Calun, cedînd fizic și moral, neavînd posibilitatea de a contacta un avocat în domeniu, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze împotriva voinței și conștiinței sale, recunoscînd că a participat de unul singur la devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției la 07 aprilie 2009. Fiind nemulțumit de faptul că Igor Calun nu a recunoscut că a participat la devastare împreună cu Marcel Caisîn și Nicu Ghimp la dezordini, Valeriu Curcă în coparticipație cu Sorin Șcerban, Ghenadi Covalschi, Gheorghe Botezat și o persoană neidentificată în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au aplicat, împreună, lui Igor Calun în jur de 4-5 lovituri fiecare în diferite regiuni ale corpului. Ulterior, Gheorghe Botezat a luat din camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute un scut din aluminiu și 1-a dat lui Igor Calun, să fie ținut în mîna stîngă, iar Valeriu Curcă i-a spus să se așeze în pirostrii, lipit cu spatele de perete. Continuînd acțiunile de torturare Valeriu Curcă în coparticipație cu Sorin Șcerban, Ghenadi Covalschi, Gheorghe Botezat și persoana neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice au aplicat cu forță, cu piciorul fiecare în jur de 15 lovituri în scut. În rezultatul loviturilor victima se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mîna și genunchiul se lovea de scut. Tot el, Valeriu Curcă la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 1000 - 1340, aflîndu- se în biroul nr. 205 al CPs. Ciocana mun.Chișinău, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, în coparticipație cu alți colegi de serviciu au continuat aplicarea actelor de tortură față de cet.Nicu Ghimp. Inițial Sorin Șcerban i-a aplicat lui Nicu Ghimp, în jur de 3 lovituri cu pumnul în abdomen, o lovitură în cap, și cu genunchiul în jur de 2 lovituri în regiunea coapsei stîngi. La rîndul său Valeriu Curcă văzînd că Nicu Ghimp nu recunoaște vina, în sustragerea bunurilor din sediile Președinției și a Parlamentului, și în implicarea în 33 dezordinile în masă din 07 aprilie 2009, în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor și psihice i-a aplicat lui Nicu Ghimp o lovitură cu pumnul în regiunea urechii drepte și tot cu pumnul i-a aplicat în jur de 3 lovituri în cap. După aceasta Sorin Șcerban, din nou, i-a aplicat lui Nicu Ghimp circa 3 lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și a coastelor. Apoi, Valeriu Curcă în coparticipație cu Sorin Șcerban, în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, au aplicat lui Nicu Ghimp în jur de 5 lovituri fiecare în regiunea abdomenului și toracelui, iar Sorin Șcerban i-a mai aplicat lui Nicu Ghimp în jur de 3 lovituri în regiunea șoldului. Mai tîrziu, Nicu Ghimp a fost condus în biroul ofițerului de urmărire penală, Petru Bistrițchi, unde în cadrul audierii sale în calitate de bănuit a recunoscut că a sustras doar un cod civil. Peste puțin timp Nicu Ghimp a fost întors de Sorin Șcerban în biroul nr. 205, unde în prezența lui Valeriu Curcă, Ghenadi Covalschi, reproșîndu-i lui Nicu Ghimp că nu a recunoscut în cadrul audierii la ofițerul de urmărire penală că a sustras mai multe bunuri din sediul Parlamentului, Ghenadi Covalschi în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Nicu Ghimp în jur de 3 lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului, și cu palmele mînilor în jur de 3-4 lovituri peste pavilioanele urechilor. Ulterior, Ghenadi Covalschi, în mod intenționat în scopul provocării suferințelor fizice și psihice i-a aplicat lui Nicu Ghimp cu reteveiul din cauciuc 3 lovituri în regiunea feselor, și cu piciorul o lovitură în regiunea pieptului. În momentul în care Nicu Ghimp s-a lipit de perete Ghenadi Covalschi intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Nicu Ghimp din întoarcere cu piciorul o lovitură în regiunea abdomenului, și o lovitură cu palmele în pavilioanele urechilor. Continuînd acțiunile sale de intimidare Valeriu Curcă aflîndu-se în biroul 205 al CPs. Ciocana mun. Chișinău, în coparticipație cu Sorin Șcerban, Ghenadi Covalschi și o persoană neidentificată, în mod intenționat în scopul provocării suferințelor psihice, cu scopul de a obține informații și mărturisiri, și de a intimida pe Nicu Ghimp, pe o perioadă de circa 10 minute simulau aplicarea loviturilor în corpul lui Nicu Ghimp, totodată întrebîndu-1 cu cine s-a aflat la 07 aprilie 2009, în preajma sediilor Președinției și a Parlamentului. În urma acțiunilor violente ale lui Valeriu Curcă, Sorin Șcerban, Ghenadi Covalschi, Gheorghe Botezat și a persoanei neidentificate a fost știrbită imaginea colaboratorului MAI, cazul avînd o rezonanță socială sporită, părții vătămate - Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice, în formă de: „echimoză ovală în treimea medie a brațului și o excoriație pe fața anterioară în treimea inferioară a gambei stîngi”, care se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății și suferințe psihice, în formă de: „Tulburare de stres post-traumatică. Nervoză traumatică”, iar părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe fizice în formă de: „echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața dorsală a treimii inferioare a brațului stîng și trei echimoze pe ambele fese”, ce se atribuie la vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice. Șcerban Sorin la data de 10 aprilie 2010, avînd calitatea de persoană cu funcție de răspundere în virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, în timpul îndeplinirii 34 obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994; art. 1, art. 2, pct. 2), 4), art. 12 pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție; obligațiile funcționale ale inspectorului SPC, CPs. Ciocana, care-l obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime; să prevină și să curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică; să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității cetățenilor; să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legii cu privire la activitatea operativă de investigații, a legislației cu privire la protecția drepturilor omului, alte acte normative ce reglementează activitatea de serviciu - în loc de aceasta, Sorin Șcerban fiind persoană cu funcție de răspundere și acționînd cu titlu oficial ca persoană care reprezintă Ministerul Afacerilor Interne, în coparticipație cu alți colaboratori de poliție, a depășit atribuțiile de serviciu, cauzînd daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice Igor Calun și Nicu Ghimp, în următoarele împrejurări: Astfel, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 1000 - 1540, aflîndu-se în biroul 205 al CPs. Ciocana mun. Chișinău, Sorin Șcerban, a aderat la acțiunile de torturare aplicate față de Igor Calun de către colegii de serviciu Valeriu Curcă, Ghenadi Covalschi, Gheorghe Botezat, și o persoană neidentificată, și contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționînd din intenție directă, a început a țipa la Igor Calun și a-1 numi cu cuvinte necenzurate, cerîndu-i insistent să recunoască că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009. Văzînd că Igor Calun nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Gheorghe Botezat, i-a legat pe cap gluga hainei, 1-a întors cu fața la perete și de către Sorin Șcerban în coparticipație cu colaboratorii de poliție Valeriu Curcă, Ghenadi Covalschi, Gheorghe Botezat, și o persoană neidentificată, din intenție directă în scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, și în scopul de a obține informații sau mărturisiri, și de a o pedepsi deoarece era bănuit că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009, i-au fost aplicate cu pumnii în jur de 25-30 lovituri în regiunea spatelui. După aceasta Gheorghe Botezat a dezlegat gluga, Valeriu Curcă s-a apropiat de Igor Calun, și în scopul de a-1 intimida și face presiune psihică 1-a apucat de haină și i-a cerut să spună totul, deoarece poliția are date că el - adică Igor Calun la 07 aprilie 2009 a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras computere și alte bunuri, și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție, iar în cazul în care nu va recunoaște vina va fi îngropat de viu și va fi închis pentru 20 ani în închisoare. În același timp de Igor Calun s-a apropiat Ghenadi Covalschi, în scopul provocării 35 victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, 1-a apucat pe Igor Calun de umeri și lovindu-1 cu piciorul peste picioare 1-a trîntit la podea, iar ceilalți colaboratori de poliție care se aflau în birou, în scopul de a intimida victima au început să rîdă și să-1 insulte pe Igor Calun. Ulterior, văzând că Igor Calun nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Gheorghe Botezat, care în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-a aplicat în jur de 3-4 lovituri puternice în abdomen, în rezultatul cărora Igor Calun s-a aplecat, iar cînd a ridicat capul Ghenadi Covalschi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței. În timp ce în birou se aflau inspectorii SPC Valeriu Curcă, Gheorghe Botezat, și o persoană neidentificată, unul din aceștia, în scopul de a-1 intimidat și de a face presiune psihică i-a spus lui Igor Calun, că în cazul în care nu v-a recunoaște vina, va fi închis pentru 20 ani la închisoare, unde în privința lui vor fi aplicate acțiuni violente cu caracter sexual în formă perversă. Ulterior Igor Calun în scopul de a fi intimidat și de a fi făcută presiunea asupra acestuia a fost dus de către unul din colaboratorii de poliție în camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea cum Sorin Șcerban și Valeriu Curcă simulau aplicarea lui Nicu Ghimp a loviturilor în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Nicu Ghimp a început să-i roage să nu fie lovit în abdomen, deoarece a fost operat. După ce Igor Calun a fost scos din camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute în biroul 205, unde Sorin Șcerban în coparticipație cu Valeriu Curcă, Ghenadi Covalschi, Gheorghe Botezat și o persoană neidentificată în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au aplicat împreună lui Igor Calun în jur de 30 lovituri. Sorin Șcerban și Valeriu Curcă au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului, Gheorghe Botezat a aplicat lovituri în regiunea abdomenului, Ghenadi Covalschi a aplicat lovituri în regiunea capului, persoana neidentificată a aplicat lovituri în regiunea rinichilor. La rîndul său I.Calun, cedînd fizic și moral, neavînd posibilitatea de a contacta un avocat în domeniu, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze împotriva voinței și conștiinței sale, recunoscînd că a participat de unul singur la devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției la 07 aprilie 2009. Fiind nemulțumit de faptul că Igor Calun nu a recunoscut că a participat la devastare împreună cu Marcel Caisîn și Nicu Ghimp la dezordini, Sorin Șcerban în coparticipație cu Valeriu Curcă, Ghenadi Covalschi, Gheorghe Botezat și o persoană neidentificată în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au aplicat împreună, lui Igor Calun în jur de 4-5 lovituri fiecare în diferite regiuni ale corpului. Ulterior, Gheorghe Botezat a luat din camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute un scut din aluminiu, și 1-a dat lui Igor Calun, să fie ținut în mîna stîngă, iar Valeriu Curcă i-a spus să se așeze în pirostrii, lipit cu spatele de perete. Continuînd acțiunile de torturare Sorin Șcerban în coparticipație cu Valeriu Curcă, Ghenadi Covalschi, Gheorghe Botezat și persoana neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice au aplicat cu 36 forță, cu piciorul fiecare în jur de 15 lovituri în scut. În rezultatul loviturilor victima se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mîna și genunchiul se lovea de scut. Tot el - Sorin Șcerban, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 1000 - 1340, aflîndu-se în biroul nr. 205 al CPs. Ciocana mun. Chișinău, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, în coparticipație cu alți colegi de serviciu au continuat aplicarea actelor de tortură față de cet.Nicu Ghimp. Inițial Sorin Șcerban i-a aplicat lui Nicu Ghimp, în jur de 3 lovituri cu pumnul în abdomen, o lovitură în cap, și cu genunchiul în jur de 2 lovituri în regiunea coapsei stîngi. La rîndul său Valeriu Curcă văzînd că Nicu Ghimp nu recunoaște vina, în sustragerea bunurilor din sediile Președinției și a Parlamentului, și în implicarea în dezordinile în din 07 aprilie 2009, în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-a aplicat lui Nicu Ghimp o lovitură cu pumnul în regiunea urechii drepte și tot cu pumnul i-a aplicat în jur de 3 lovituri în cap. După aceasta Sorin Șcerban din nou i-a aplicat lui Nicu Ghimp circa 3 lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și a coastelor. Apoi, Sorin Șcerban în coparticipație cu Valeriu Curcă, în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, au aplicat lui Nicu Ghimp în jur de 5 lovituri fiecare în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Sorin Șcerban i- a mai aplicat Nicu Ghimp în jur de 3 lovituri în regiunea șoldului. Mai tîrziu, Nicu Ghimp a fost condus în biroul ofițerului de urmărire penală Petru Bistrițchi, unde în cadrul audierii sale în calitate de bănuit a recunoscut că a sustras doar un cod civil. Peste puțin timp Nicu Ghimp a fost întors de Sorin Șcerban în biroul nr. 205, unde în prezența lui Sorin Șcerban, Ghenadi Covalschi, reproșîndu-i lui Nicu Ghimp că nu a recunoscut în cadrul audierii la ofițerul de urmărire penală că a sustras multe bunuri din sediul Parlamentului, Ghenadi Covalschi în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Nicu Ghimp în jur de 3 lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului, și cu palmele mîinilor în jur de 3-4 lovituri peste pavilioanele urechilor. Ulterior Ghenadi Covalschi, în mod intenționat în scopul provocării suferințelor fizice și psihice i-a aplicat lui Nicu Ghimp cu reteveiul din cauuciuc 3 lovituri în regiunea feselor, și cu piciorul o lovitură în regiunea pieptului. În momentul în care Nicu Ghimp s-a lipit de perete Ghenadi Covalschi intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Nicu Ghimp din întoarcere cu piciorul o lovitură în regiunea abdomenului, și o lovitură cu palmele în pavilioanele urechilor. Continuînd acțiunile sale de intimidare Sorin Șcerban aflîndu-se în biroul 205 al CPs Ciocana mun.Chișinău, în coparticipație cu Valeriu Curcă, Ghenadi Covalschi și o persoană neidentificată, în mod intenționat în scopul provocării suferințelor psihice, cu scopul de a obține informații și mărturisiri, și de a intimida pe Nicu Ghimp, pe o perioadă de circa 10 minute simulau aplicare loviturilor în corpul lui Nicu Ghimp, totodată întrebîndu-l cu cine s-a aflat la 07 aprilie 2009 în preajma sediilor Președinției și a Parlamentului. 37 În urma acțiunilor violente ale lui Sorin Șcerban, Valeriu Curcă, Ghenadi Covalschi, Gheorghe Botzezat și a persoanei neidentificate a fost știrbită imaginea colaboratorului MAI, cazul avînd o rezonanță socială sporită, părții vătămate - Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice, în formă de: „echimoză ovală în treimea medie a brațului și o excoriație pe fața anterioară în treimea inferioară a gambei stîngi”, care se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății și suferințe psihice, în formă de: „Tulburare de stres post-traumatică. Nervoză traumatică”, iar părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe fizice în formă de: „echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața dorsală a treimii inferioare a brațului stîng și trei echimoze pe ambele fese”, ce se atribuie la vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice. Covalschi Ghenadi, deținînd în baza ordinului nr. 363 EF, din 16 august 2008 al Ministrului Afacerilor Interne, funcția de inspector al Secției Poliție Criminală a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, (SPC, CPs. Ciocana) mun. Chișinău, grad special locotenent de poliție, avînd calitatea de persoana cu funcție de răspunudere în virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din instituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994; art. 1, art. 2, pct. 2), 4), art. 12, pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție; obligațiile funcționale ale inspectorului SPC a CPs. Ciocana, care-1 obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime; să prevină și să curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică; să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității cetățenilor; să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legii cu privire la activitatea operativă de investigații, a legislației cu privire la protecția drepturilor omului, alte acte normative ce reglementează activitatea de serviciu - în loc de aceasta, Ghenadi Covalschi fiind persoană cu funcție de răspundere și acționînd cu titlu oficial ca persoană care reprezintă Ministerul Afacerilor Interne, în coparticipație cu alți colaboratori de poliție, depășind atribuțiile de serviciu intenționat a aplicat forța fzică asupra lui Igor Calun și Nicu Ghimp, cauzînd daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice în următoarele împrejurări: Astfel, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 1000 - 1540, aflîndu-se în biroul 203 al CPs. Ciocana mun. Chișinău, Ghenadi Covalschi, contrar obligațiilor ce serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționînd din intenție directă în vederea cauzării constrîngerii psihice lui Igor Calun, în coparticipație cu Valeriu 38 Curcă, văzînd că Igor Calun nu recunoaște participarea la dezordinile din 07 aprilie 2009,1-a insultat și 1-a numit cu cuvinte necenzurate, amenințîndu-1 cu aplicarea violenței. În continuare Curcă, urmărind scopul de a provoca suferințe psihice și de a intimida victima a spus unui colaborator al poliției neidentificat ca Igor Calun să fie scos din birou, și condus lîngă fereastra coridorului. Aflîndu-se acolo în jur de 15-20 min., Igor Calun, auzea cum colegul de liceu - Nicu Ghimp striga să nu fie bătut, totodată auzind și zgomotul produs de loviturile aplicate cu palma. Peste o perioadă de timp din biroul de unde se auzeau strigătele a ieșit Valeriu Curcă și în scopul de a intimida și de a face presiune asupra lui Igor Calun 1-a întrebat dacă s-a gîndit ce trebuie să facă. Tot atunci, aflîndu-se în biroul 205 al CPs Ciocana, Ghenadi Covalschi, în coparticipație cu colaboratorii de poliție Valeriu Curcă, Sorin Șcerban, Gheorghe Botezat, și o persoană neidentificată, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționînd din intenție directă, au început din nou a țipa la Igor Calun și a-1 numit cu cuvinte necenzurate, cerîndu-i insistent să recunoască că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009. Văzînd că Igor Calun nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Gheorghe Botezat, i-a legat pe cap gluga hainei, l-a întors cu fața la perete și de către Ghenadi Covalschi în coparticipație cu colaboratorii de poliție Valeriu Curcă, Sorin Șcerban, Gheorghe Botezat, și o persoană neidentificată, din intenție directă în scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, și în scopul de a obține informații sau mărturisiri, și de a o pedepsi, deoarece era bănuit că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009, i-au fost aplicate cu pumnii în jur de 25- 30 lovituri în regiunea spatelui. După aceasta Gheorghe Botezat a dezlegat gluga, Valeriu Curcă s-a apropiat de Igor Calun, și în scopul de a-l intimida și a face presiune psihică l-a apucat de haină și i-a să spună totul deoarece poliția are date că el - adică Igor Calun la 07 aprilie 2009 a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras computere și alte bunuri, și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție, iar în cazul în care nu va recunoaște vina va fi îngropat de viu și va fi închis pentru 20 ani în închisoare. În același timp de Igor Calun s-a apropiat Ghenadi Covalschi, în scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, 1-a apucat pe Igor Calun de umeri și lovindu-1 cu piciorul peste picioare l-a trîntit la podea, iar ceilalți colaboratori de poliție care se aflau în birou, în scopul de a intimida victima au început să rîdă și să-1 insulte pe Igor Calun. Ulterior, văzînd că Igor Calun nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Gheorghe Botezat, care în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-a aplicat în jur de 3-4 lovituri puternice în abdomen, în rezultatul cărora Igor Calun s-a aplecat, iar cînd a ridicat capul Ghenadi Covalschi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței. În timp ce în birou se aflau inspectorii SPC Valeriu Curcă, Gheorghe Botezat, și o persoană neidentificată, unul din aceștia în scopul de a-1 intimidat și de a face 39 presiune psihică i-a spus lui Igor Calun, că în cazul în care nu v-a recunoaște vina, va fi închis pentru 20 ani la închisoare, unde în privința lui vor fi aplicate acțiuni violente cu caracter sexual în formă perversă. Ulterior Igor Calun în scopul de a fi intimidat și de a fi făcută presiunea asupra acestuia a fost dus de către unul din colaboratorii de poliție în camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea cum Valeriu Curcă și Sorin Șcerban simulau aplicarea lui Nicu Ghimp a loviturilor în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Nicu Ghimp a început să-l roage să nu fie lovit în abdomen deoarece a fost operat. După ce Igor Calun a fost scos din camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute în biroul 205, unde Ghenadi Covalschi, în coparticipație cu Valeriu Curcă, Sorin Șcerban, Gheorghe Botezat și o persoană neidentificată în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au aplicat, împreună, lui Igor Calun în jur de 30 lovituri. Valeriu Curcă și Sorin Șcerban au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului, Gheorghe Botezat a aplicat lovituri în regiunea abdomenului, Ghenadi Covalschi a aplicat lovituri în regiunea capului, persoana neidentificată a aplicat lovituri în regiunea rinichilor. La rîndul său Calun, cedînd fizic și moral, neavînd posibilitatea de a contacta un o avocat în domeniu, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze împotriva voinței și conștiinței sale, recunoscînd că a participat de unul singur la devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției la 07 aprilie 2009. Fiind nemulțumit de faptul că Igor Calun nu a recunoscut că a participat la devastare împreună cu Marcel Caisîn și Nicu Ghimp la dezordini Ghenadi Covalschi, în coparticipație cu Sorin Șcerban, Valeriu Curcă, Gheorghe Botezat și o persoană neidentificată în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au aplicat împreună, lui Igor Calun în jur de 4-5 lovituri fiecare în diferite regiuni ale corpului. Ulterior, Gheorghe Botezat, a luat din camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute un scut din aluminiu, și l-a dat lui Igor Calun, să fie ținut în mîna stîngă, iar Valeriu Curcă i-a spus să se așeze în pirostrii, lipit cu spatele de perete. Continuînd acțiunile de torturare Ghenadi Covalschi, în coparticipație cu Valeriu Curcă, Sorin Șcerban, Gheorghe Botezat și persoana neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice au aplicat cu forță, cu piciorul fiecare în jur de 15 lovituri în scut. În rezultatul loviturilor victima se lovea cu spatele și capul de perete iar cu mîna și genunchiul se lovea de scut. Tot el - Ghenadi Covalschi, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 1000 - 1340, aflîndu-se în biroul nr. 205 al CPs Ciocana mun. Chișinău, contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, în coparticipație cu alți colegi de serviciu au continuat aplicarea actelor de tortură față de cet. Nicu Ghimp. Inițial Sorin Șcerban i-a aplicat lui Nicu Ghimp, în jur de 3 lovituri cu pumnul în abdomen, o lovitură în cap, și cu genunchiul în jur de 2 lovituri în regiunea coapsei stîngi. 40 La rîndul său Valeriu Curcă văzînd că Nicu Ghimp nu recunoaște vina, în sustragerea bunurilor din sediile Președinției și a Parlamentului, și în implicarea în dezordinile în masă din 07 aprilie 2009, în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-a aplicat lui Nicu Ghimp o lovitură cu pumnul în regiunea urechii drepte și tot cu pumnul i-a aplicat în jur de 3 lovituri în cap. După aceasta Sorin Șcerban din nou i-a aplicat lui Nicu Ghimp circa 3 lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului și a coastelor. Apoi, Valeriu Curcă în coparticipație cu Sorin Șcerban, în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, au aplicat lui Nicu Ghimp în jur de 5 lovituri fiecare în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Sorin Șcerban i- a mai aplicat lui Nicu Ghimp în jur de 3 lovituri în regiunea șoldului. Mai tîrziu, Nicu Ghimp a fost condus în biroul ofițerului de urmărire penală Petru 3:strițchi, unde în cadrul audierii sale în calitate de bănuit a recunoscut că a sustras doar -un cod civil. Peste puțin timp Nicu Ghimp a fost întors de Sorin Șcerban în biroul nr. 205, unde Ghenadi Covalschi, reproșîndu-i lui Nicu Ghimp că nu a recunoscut în cadrul audierii la ofițerul de urmărire penală că a sustras mai multe bunuri din sediul Parlamentului, Ghenadi Covalschi în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i-a aplicat lui Nicu Ghimp în jur de 3 lovituri cu pumnul în regiunea abdomenului, și cu palmele mîinilor în jur de 3-4 lovituri peste pavilioanele urechilor. Ulterior Ghenadi Covalschi, în mod intenționat în scopul provocării suferințelor fizice și psihice i-a aplicat lui Nicu Ghimp cu reteveiul din cauciuc 3 lovituri în regiunea feselor, și cu piciorul o lovitură în regiunea pieptului. În momentul în care Nicu Ghimp s-a lipit de perete Ghenadi Covalschi intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice, i- a aplicat lui Nicu Ghimp din întoarcere cu piciorul o lovitură în regiunea abdomenului, și o lovitură cu palmele în pavilioanele urechilor. Continuînd acțiunile sale de intimidare Ghenadi Covalschi, aflîndu-se în biroul 205 al CPs. Ciocana mun. Chișinău, în coparticipație cu Valeriu Curcă, Sorin Șcerban, și o persoană neidentificată, în mod intenționat în scopul provocării suferințelor psihice, cu scopul de a obține informații și mărturisiri, și de a intimida pe Nicu Ghimp, pe o perioadă de circa 10 minute simulau aplicarea loviturilor în corpul lui Nicu Ghimp, totodată întrebîndu-l cu cine s-a aflat la 07 aprilie 2009 în preajma sediilor Președinției și a Parlamentului. În urma acțiunilor violente ale lui Valeriu Curcă, Sorin Șcerban, Ghenadi Covalschi, Gheorghe Botzezat și a persoanei neidentificate a fost știrbită imaginea colaboratorului MAI, cazul avînd o rezonanță socială sporită, părții vătămate - Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice, în formă de: „echimoză ovală în treimea medie a brațului și o excoriație pe fața anterioară în treimea inferioară a gambei stîngi”, care se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății și suferințe psihice, în formă de: „Tulburare de stres post-traumatică. Nervoză traumatică”, iar părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe fizice în formă de: „echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața dorsală a treimii inferioare a brațului stîng și trei echimoze pe ambele fese”, ce se atribuie la vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice. 41 Botezat Gheorghe, deținînd în baza ordinului nr. 410 EF, din 28 decembrie 2005, al Ministrului Afacerilor Interne, funcția de inspector al Secției Poliție Criminală a Comisariatului de Poliție sect. Ciocana, (SPC, CPs. Ciocana) mun. Chișinău, grad special căpitan de poliție, avînd calitatea de persoana cu funcție de răspunudere în virtutea prevederilor art. 123 Cod penal, în timpul îndeplinirii obligațiilor de funcție a încălcat grav prevederile art. 3 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale adoptată la Roma la 04 noiembrie 1950; art. 24 alin. (2) din instituția Republicii Moldova adoptată la 29 iulie 1994; art. 1, art. 2 pct. 2), 4), art. 12, pct. 1), art. 14, art. 15 a Legii nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție; obligațiile funcționale ale inspectorului SPC a CPs. Ciocana, care-1 obligau să-și desfășoare activitatea pe baza respectării stricte a legilor, să protejeze viața, sănătatea și libertățile cetățenilor, interesele societății și ale statului de atentate criminale și de alte atacuri nelegitime; să prevină și să curme crimele și alte infracțiuni, să mențină ordinea publică și să asigure securitatea publică; să ia măsuri pentru apărarea vieții, sănătății, onoarei, demnității cetățenilor; să comunice despre aplicarea forței fizice șefului său direct, să nu supună pe nimeni la torturi; să poarte responsabilitatea personală pentru realizarea întocmai a atribuțiilor de serviciu, să răspundă de respectarea principiilor ce guvernează conduita polițistului, legislației în domeniul drepturilor omului, a legislației penale, a legii cu privire la activitatea operativă de investigații, a legislației cu privire la protecția drepturilor omului, alte acte normative ce reglementează activitatea de serviciu - în loc de aceasta, Botezat Gheorghe fiind persoană cu funcție de răspundere și acționînd cu titlu oficial ca persoană care reprezintă Ministerul Afacerilor Interne, în coparticipație cu alți colaboratori de poliție, depășind atribuțiile de serviciu intenționat a aplicat forța fzică asupra lui Igor Calun și Nicu Ghimp, cauzînd daune în proporții considerabile intereselor publice și drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice în următoarele împrejurări: Astfel, la 10 aprilie 2009, în intervalul de timp 1000 - 1540, aflîndu-se în biroul 205 al CPs. Ciocana mun. Chișinău, Gheorghe Botezat, a aderat la acțiunile de torturare aplicate față de Igor Calun de către colegii de serviciu Valeriu Curcă, Ghenadi Covalschi, Sorin Șcerban, și o persoană neidentificată, și contrar obligațiilor de serviciu de a apăra viața și sănătatea cetățenilor, urmărind scopul generării victimei a sentimentului de frică, anxietate și inferioritate, acționînd din intenție directă, a început a țipa la Igor Calun și a-1 numi cu cuvinte necenzurate, cerîndu-i insistent să recunoască că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009. Văzînd că Igor Calun nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Gheorghe Botezat, i-a legat pe cap gluga hainei, 1-a întors cu fața la perete și în coparticipație cu colaboratorii de poliție Sorin Șcerban Valeriu Curcă, Ghenadi Covalschi, și o persoană neidentificată, din intenție directă în scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, și în scopul de a obține informații sau mărturisiri, și de a o pedepsi deoarece era bănuit că a participat la dezordinile din 07 aprilie 2009, i-au fost aplicate cu pumnii în jur de 25-30 lovituri în regiunea spatelui. După aceasta Gheorghe Botezat a dezlegat gluga, Valeriu Curcă s-a apropiat de Igor Calun, și în scopul de a-1 intimida și face presiune psihică 1-a apucat de haină și 42 i-a cerut să spună totul, deoarece poliția are date că el - adică Igor Calun la 07 aprilie 2009 a fost la etajele 1-5 ale sediului Parlamentului, unde a sustras computere și alte bunuri, și a aruncat cu pietre în colaboratorii de poliție, iar în cazul în care nu va recunoaște vina va fi îngropat de viu și va fi închis pentru 20 ani în închisoare. În același timp de Igor Calun s-a apropiat Ghenadi Covalschi, în scopul provocării victimei a durerilor și a suferințelor puternice fizice și psihice, 1-a apucat pe Igor Calun de umeri și lovindu-1 cu piciorul peste picioare 1-a trîntit la podea, iar ceilalți colaboratori de poliție care se aflau în birou, în scopul de a intimida victima au început să rîdă și să-1 insulte pe Igor Calun. Ulterior, văzând că Igor Calun nu recunoaște vina, de acesta s-a apropiat Gheorghe Botezat, care în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-a aplicat în jur de 3-4 lovituri puternice în abdomen, în rezultatul cărora Igor Calun s-a aplecat, iar cînd a ridicat capul Ghenadi Covalschi i-a aplicat cu palma două lovituri în regiunea feței. În timp ce în birou se aflau inspectorii SPC Valeriu Curcă, Gheorghe Botezat, și o persoană neidentificată, unul din aceștia, în scopul de a-1 intimidat și de a face presiune psihică i-a spus lui Igor Calun, că în cazul în care nu v-a recunoaște vina, va fi închis pentru 20 ani la închisoare, unde în privința lui vor fi aplicate acțiuni violente cu caracter sexual în formă perversă. Ulterior Igor Calun în scopul de a fi intimidat și de a fi făcută presiunea asupra acestuia a fost dus de către unul din colaboratorii de poliție în camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute, de unde prin geam urmărea cum Sorin Șcerban și Valeriu Curcă simulau aplicarea lui Nicu Ghimp a loviturilor în regiunea abdomenului și a toracelui, iar Nicu Ghimp a început să-i roage să nu fie lovit în abdomen, deoarece a fost operat. După ce Igor Calun a fost scos din camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute în biroul 205, unde Sorin Șcerban în coparticipație cu Valeriu Curcă, Ghenadi Covalschi, Gheorghe Botezat și o persoană neidentificată în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au aplicat împreună lui Igor Calun în jur de 30 lovituri. Sorin Șcerban și Valeriu Curcă au aplicat lovituri preponderent în regiunea pieptului, Gheorghe Botezat a aplicat lovituri în regiunea abdomenului, Ghenadi Covalschi a aplicat lovituri în regiunea capului, persoana neidentificată a aplicat lovituri în regiunea rinichilor. La rîndul său I.Calun, cedînd fizic și moral, neavînd posibilitatea de a contacta un avocat în domeniu, rude sau alte persoane, a fost nevoit să acționeze împotriva voinței și conștiinței sale, recunoscînd că a participat de unul singur la devastarea sediilor Parlamentului și a Președinției la 07 aprilie 2009. Fiind nemulțumit de faptul că Igor Calun nu a recunoscut că a participat la devastare împreună cu Marcel Caisîn și Nicu Ghimp la dezordini, Sorin Șcerban în coparticipație cu Valeriu Curcă, Ghenadi Covalschi, Gheorghe Botezat și o persoană neidentificată în mod intenționat în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice i-au aplicat împreună, lui Igor Calun în jur de 4-5 lovituri fiecare în diferite regiuni ale corpului. 43 Ulterior, Gheorghe Botezat a luat din camera destinată persoanelor care urmează a fi recunoscute un scut din aluminiu, și 1-a dat lui Igor Calun, să fie ținut în mîna stîngă, iar Valeriu Curcă i-a spus să se așeze în pirostrii, lipit cu spatele de perete. Continuînd acțiunile de torturare Sorin Șcerban în coparticipație cu Valeriu Curcă, Ghenadi Covalschi, Gheorghe Botezat și persoana neidentificată, în mod intenționat, în scopul provocării durerilor și suferințelor fizice și psihice au aplicat cu forță, cu piciorul fiecare în jur de 15 lovituri în scut. În rezultatul loviturilor victima se lovea cu spatele și capul de perete, iar cu mîna și genunchiul se lovea de scut. În urma acțiunilor violente ale lui Gheorghe Botezat, Valeriu Curcă, Ghenadi Covalschi, Sorin Șcerban și a persoanei neidentificate a fost știrbită imaginea colaboratorului MAI, cazul avînd o rezonanță socială sporită, părții vătămate - Calun Igor i-au fost cauzate suferințe fizice, în formă de: „echimoză ovală în treimea medie a brațului și o excoriație pe fața anterioară în treimea inferioară a gambei stîngi”, care se califică ca leziuni corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății și suferințe psihice, în formă de: „Tulburare de stres post-traumatică. Nervoză traumatică”, iar părții vătămate Ghimp Nicu i-au fost cauzate suferințe fizice în formă de: „echimoze pe fața posterioară a pavilionului urechii, pe fața dorsală a treimii inferioare a brațului stîng și trei echimoze pe ambele fese”, ce se atribuie la vătămări corporale fără cauzarea prejudiciului sănătății, precum și suferințe psihice. În drept, instanța de apel a încadrat acțiunile lui Gheorghe Botezat, Valeriu Curcă, Ghenadi Covalschi, Sorin Șcerban în baza art. 328 alin. (1) Cod penal - săvîrșirea de către o persoană publică a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice. 4.2. Instanța de apel și-a argumentat soluția prin aceea, că în acțiunile inculpaților persistă anume elementele constitutive a infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, adică „Depășirea atribuțiilor de serviciu”, deoarece inculpații fiind colaboratori de poliție, în atribuțiile acestora intra aducerea persoanelor la comisariatul de poliție, audierea persoanelor, chiar și aplicarea forței fizice și a mijloacelor speciale, dar numai în anumite cazuri (circumstanțe), unde inculpații au depășit în mod vădit atribuțiile lor de serviciu. Plus la toate, instanța a considerat, că în vederea încadrării juridice a acțiunilor inculpaților și anume calificării infracțiunii, prevederile art.115 alin. (1) Cod penal, care expres indică la asemenea circumstanțe și anume - Concurența normelor penale presupune săvîrșirea de către o persoană sau de către un grup de persoane a unei fapte prejudiciabile, cuprinse întregime de dispozițiile a două sau mai multor norme penale și constituind o singură infracțiune. Potrivit prevederilor art.116 alin. (1) Cod penal - Normă generală se consideră norma penală care prevede două sau mai multe fapte prejudiciabile, iar normă specială - norma penală care prevede numai cazurile particulare ale acestor fapte, iar potrivit prevederilor alin. (2) - În cazul concurenței dintre norma generală și cea specială, se aplică numai norma specială. 44 Astfel, în situația dată se evidențiază două norme speciale (art.327 și 328 Cod penal), unde se solicită concursul art. 118 Cod penal, care prevede calificarea infracțiunilor în cazul concurenței dintre o parte și un întreg, la ce potrivit alin. (1) - Concurența dintre o parte și un întreg reprezintă existența a două sau mai multor norme penale, una din ele cuprinzînd fapta prejudiciabilă în întregime, iar celelalte – numai unele părți ale ei, iar potrivit alin. (2) Calificarea infracțiunilor în cazul concurenței dintre o parte și un întreg se efectuează în baza normei care cuprinde în întregime toate semnele faptei prejudiciabile săvîrșite. Prin urmare, art.328 Cod penal, cuprinde în întregime toate semnele faptei prejudiciabile săvîrșite de toți inculpații. Astfel, infracțiunea prevăzută de art.328 Cod penal este o infracțiune materială și se consideră consumată din momentul producerii daunelor în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege a persoanelor fizice sau juridice. Prin urmare, este cunoscut faptul că daunele în proporții considerabile cauzate intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice se evidențiază prin vătămarea ușoară sau medie a integrității corporale sau a sănătății, ori daune materiale care nu ating proporții mari sau deosebit de mari. Se menționează că latura subiectivă a infracțiunii prevăzute la art. 328 Cod penal se caracterizează prin intenție directă sau indirectă, or săvîrșirea de către o persoană cu funcție de răspundere a unor acțiuni care depășesc în mod vădit limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, prin manifestarea cu certitudine, fiind lipsit de orice îndoială, nu are dubii că depășește limitele drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege. Motivele infracțiunii de depășire a atribuțiilor de serviciu pot consta în: interesul material; năzuința de a obține unele avantaje nepatrimoniale; răzbunare; gelozie; interpretarea eronată a obligațiilor de serviciu; exces de zel etc. Colegiul penal solicită hotărîrile recente împotriva Republicii Moldova în materia încălcării art. 3 „interzicerea torturii” din Convenție, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a reținut omisiunea autorităților statului de a aplica pedepse corespunzătoare pentru infracțiunile de tortură și exces, calificînd-o drept contrară garanțiilor oferite de art. 3 din Convenție. Totodată, Curtea a statuat că în materie de tortură, persoanele private de libertate beneficiază de o protecție particulară în jurisprudența europeană, deoarece persoanele private de libertate în fond se află în custodia statului, respectiv „utilizarea forței fizice asupra unei persoane private de libertate este inacceptabilă într-o societate democratică” (cauza Tomasi contra Franței), iar în cauza Caloc contra Franței, Curtea a indicat că „Utilizarea forței față de un deținut... este legitimă dacă forța aplicată nu este disproporționată sau excesivă, Curtea aplică în ipoteză principiul proporționalității cu toată exactitatea: nimic nu trebuie utilizat ce nu este justificat de scopul vizat”. Cele menționate, dovedesc cu certitudine vinovăția inculpaților în depășirea în mod vădit a limitelor drepturilor și atribuțiilor acordate prin lege, care au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice sau drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice. 45 Astfel, în mod normal acțiunile inculpaților urmau a fi încadrate în baza art.328 alin. (2) lit.a), c) Cod penal, care erau în vigoare la momentul comiterii infracțiunii, or Legea nr.252 din 08.11.2012, în vigoare la 21.12.2012, lit.a) și c) au fost excluse și urmare, prin prisma art.10 Cod penal, acțiunile inculpaților urmează a fi încadrate în baza art. 328 alin.(1) Cod penal. De asemenea, instanța de apel a reținut că, aparent careva semne constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(2) Cod penal, se conțin în alte articole ale Codului penal, însă acțiunile inculpaților nu pot fi reîncadrate juridic, deoarece potrivit prevederilor art.10 alin.(1) Cod penal, efectul retroactiv al legii penale, care prevede că, legea penală care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale. Ce ține de posibila încadrare juridică în baza art.1661 alin. (1) sau alin.(2) lit.b), c), ori alin. (3) Cod penal (Tortura, tratamentul inuman și degradant) - Colegiul penal consideră că o asemenea calificare a infracțiunii nu este posibilă din considerentul că în primul rînd, sancțiunile la toate trei aliniate sunt mai grave decît la art.328 alin.(1) Cod penal, ceea ce indică la prevederile art.10 alin.(1) Cod penal, or art.1661 Cod penal a intrat în vigoare la 08.11.2012, iar infracțiunea a fost comisă în 2009. Astfel, în urma analizei tuturor probelor cercetate și verificate, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge ca nefondate apelurile declarate de procuror și partea vătămată Calun Igor, or acestea nu conțin careva argumente și temeiuri de a fi admise, iar apelurile avocaților în numele inculpaților Botezat Gheorghe, Covalschi Ghenadi, Șcerban Sorin și Curcă Valeriu urmează a fi admise, dar din alte motive și anume ce ține de aplicarea unei legi mai favorabile inculpaților, cu casarea sentinței Judecătoriei Ciocana, mun.Chișinău din 04.05.2012 și pronunțarea unei noi hotărîri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță, prin care inculpații să fie recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.328 alin.(1) Cod penal, aplicîndu- le la fiecare cîte o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau exercita activități în organele afacerilor interne pe un termen de 3 (trei) ani, iar în baza art.90 Cod penal, a le suspenda condiționat executarea pedepsei cu închisoare pe un termen de probă de 3 (trei) ani. 5. Hotărîrile nominalizate sunt atacate cu recursuri ordinare de către procuror, de către avocatul Croitor Alexei în numele părții vătămate Calun Igor, de către inculpatul Botezat Gheorghe, de către avocatul Luca Alexandru în numele inculpatului Șcerban Sorin, de către avocatul Prodan Lilia în numele inculpatului Covalschi Ghenadi și de către avocatul Cernolev Ion în numele inculpatului Curcă Valeriu. 5.1. Procurorul în recursul declarat în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte în instanța de apel, în alt complet de judecată, invocînd că: 46 - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - în situația cînd au fost admise numai apelurile avocaților în interesele inculpaților și a fost casată în totalmente sentința contestată, inclusiv și referitor la achitarea inculpaților Șcerban Sorin și Curcă Valeriu de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care aceștia au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, inclusiv pe episodul de care au fost achitați, instanța de apel contra prevederilor art. 410 Cod de procedură penală, a agravat situația pentru persoanele care au declarat apel; - ce ține de învinuirea adusă inculpaților pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal, instanța de apel nu s-a expus, calificînd în mod arbitrar acțiunile inculpaților conform art. 328 alin. (1) Cod penal. Urmează a se evidenția că chiar dacă art. 3091 Cod penal a fost abrogat, infracțiunea de tortură, care de fapt a fost constatată de către prima instanță și de către instanța de apel nu a fost decriminalizată; - conform prevederilor Hotărîrii Plenului Curții Supreme de Justiție „cu privire la unele chestiuni apărute în practica judiciară în legătură cu punerea în aplicare a Codului penal și Codului de procedură penală” nr.31 din 24.10.2003 cu caracter de recomandare, constituie „ușurarea pedepsei” prevederile din norma nouă, limita maximă a sancțiunii căreia este mai mică decît limita maximă a sancțiunii care era prevăzută de norma veche pentru aceeași faptă. Nu constituie „ușurarea pedepsei” situația în care, deși limita minimă a sancțiunii din norma nouă este mai mică decît cea din norma veche pentru aceeași faptă sau sancțiunea din norma nouă prevede și pedeapsă alternativă, dacă limita maximă sancțiunii din norma nouă este mai mare decît limita maximă a sancțiunii din norma veche; - la moment acțiunile inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 1661 alin. (4) Cod penal, însă, din motivul că limitele minimă și maximă ale sancțiunii din norma veche sunt mai mici decît cele ale sancțiunii din norma nouă urma să fie menținută calificarea pe art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal. 5.2. Avocatul Croitor Alexei în recursul declarat în numele părții vătămate Calun Igor, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 12), 15) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărîri, prin care inculpații să fie comdamnați în baza art. 3091 alin. (3) lit. c) Cod penal la pedeapsa solicitată de către procuror, invocînd că: - faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită și instanță de judecată internațională, prin hotărîre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză; - instanța de apel nu a respectat obligațiile pozitive sub aspectul Articolului 3 din Convenție, în special de a asigura efectul preventiv a legislației care interzice rellee tratamente. Inculpații au fost condamnați la pedeapsa penală minimă prevăzută de lege și, avînd în vedere că executarea acestei pedepse a fost suspendată 47 condiționat, dînșii efectiv nu au fost privați de libertate. Mai mult decît atît, inculpații nu au fost condamnați pentru comiterea infracțiunii de tortură, dar au fost recunoscuți vinovați de comiterea unei infracțiuni mai puțin dezonorate – depășirea atribuțiilor de serviciu; - instanța de apel n-a explicat raționamentele care au stat la blîndeța pedepsei în cauza dată; - instanța urma să ia în considerație cît circumstanțele atenuante așa și cele agravante, cu toate că în speță instanța nu s-a referit la circumstanțe agravante. În particular, nimeni din colaboratorii de poliție nu a arătat nici o urmă de remușcare, pe parcursul procedurilor negînd în permanență aplicarea relelor tratamente din partea lor; - deși s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate, aceasta a fost suspendată condiționat, și nici un colaborator de poliție nu a stat la închisoare, ba mai mult, nimeni din aceștia nu a fost suspendat din funcție pe parcursul urmăririi penale (contrar recomandărilor din Protocolul de la Istambul); - consideră corectă constatatrea instanței de apel, precum că nu poate fi aplicat art.1661 Cod penal, deoarece a fost introdus la 21.12.2012, însă cu perfecție acțiunile inculpaților se încadrau în componența art. 3091 alin. (3) Cod penal, în vigoare la momentul comiterii, iar instanța de apel n-a dat explicații plauzible care ar motiva refuzul de aplicare a acestei componențe în cazul examinat; - ambele părți vătămate au descris metodele și mijloacele aplicate de inculpați la maltratarea sa, declarații susținute de martori și expertize medico-legale. Astfel de acțiuni, este o practică evident intenționată și poate fi apreciată exclusiv drept o tortură veritabilă. Omisiunea instanței de apel de a recalifica acțiunile din art. 3091 Cod penal în art. 328 Cod penal, fără a explica raționamentele despre calificarea sub aspectul altei infracțiuni mai blînde (depășirea atribuțiilor de serviciu), este insuficientă pentru a asigura efectul preventiv al legislației care reglementează în mod special problema torturii; - în cazul Pădureț contra Moldovei, cererea nr.33134/03, hotărîrea din 05.01.2010, Curtea notează cu mare îngrijorare, precum că în Moldova tortura este considerată o „infracțiune medie” în comparație cu alte tipuri de infracțiuni, astfel determinînd pedepse diminuate. Această poziție este absolut incompatibilă cu obligațiile rezultate din articolul 3 din Convenție care consideră tortura o crimă extrem de serioasă. Împreună cu alte deficiențe, aceasta confirmă omisiunea autorităților Moldovei de a denunța definitiv practicile de rele tratamente în organele coercitive ale statului și adaugă impresia că legislația adoptată întru prevenirea și pedepsirea actelor de rele tratamente nu își atinge deplin efectul său preventiv; - prezenta cauză nu creează nici o impresie de prevenire a unor violări similare pe viitor, dar viceversa constituie un exemplu unei veritabile scutiri de pedeapsă pentru rele tratamente în cadrul organelor de ocrotire a normelor de drept. 5.3. În recursul ordinar declarat de către inculpatul Botezat Gheorghe, indicîndu- se prevederile art. 427 alin. (1) pct. 8) Co de procedură penală, a solicitat casarea hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, 48 din motivul lipsei în acțiunile acestuia a elementelor infracțiunii, din următoarele considerente: - la baza hotărîrilor de condamnare incorect au fost puse declarațiile părții vătămate, Calun I., care de fapt este o parte interesată. Mai mult, pe parcursul examinării cauzei, partea vătămată sus nominalizată a dat dovada de lipsă de sinceritate, fapt ce ne generează dubii rezonabile de a crede că ultimul pe parcursul examinării a fost influiențat. Astfel, în procesul interogărilor părții vătămate, acesta a relatat, precum că a fost maltratat în exclusivitate de către inculpații Gh. Botezat, S. Serban, V. Curcă, și Gh. Covalischii, în comisariatul de poliție sect.Ciocana, indicînd cu precizie cine și cîte lovituri i-a aplicat. Totodată, ultimul a indicat, că anume în rezultatul maltratări, el s-a ales cu leziunile corporale depistate, însa depozițiile date în cadrul urmăririi penale, în marea sa majoritate după conținut sunt identice cu partea vătămată Ghimp N., (care în ședință de judecată a comunicat ca nu 1-a văzut pe Gh.Botezat, în CPs. Ciocana la data de 10.04.2009), ce denota că sau intervievații erau împreună la momentul audierii, sau că textul audierilor era pregătit din timp, ultimii numai semnîndu-l; - în cadrul audierii în sala de judecată, a fost constatat, că Calun I. a fost maltratat de către persoane neindentificate în timpul detenției și în procesul transportării către penitenciar, fapt la care eu nu am nici o atribuție și pentru care nu pot purta răspundere. Aceste fapte inițial au fost negate de către partea vătămată, pe cînd ulterior, sub povara multiplelor probe cercetate în ședință de judecată, partea vătămată Calun I., a recunoscut acest fapt, iar partea vătămată Ghimp N., a refuzat sa se prezinte în instanța de judecată, astfel exprimîndu-și acordul cu cele constate mai sus. În același timp, partea vătămată Calun I, a confirmat că în prezent are un sentiment de ură față de inculpați, fapt deja ce pune la dubii imparțialitatea și obiectivitatea celor relatate de dînsul; - deasemenea nu-mi este clar faptul, de ce instanța de judecată nu a luat în considerație declarațiile martorilor Olari O., si Petrache S., care au confirmat că la data 10.04.2009, eu pe parcursul zilei am chestionat pe faptul unui furt din automobil, care a avut loc pe data de 09.04.2009 spre data de 10.04.2009, noaptea, pe str. Mircea cel Batrin-26/1 mun. Chișinău. În ședință de judecată a fost prezentată cauza penală intentată de către CPs Ciocana, unde se aflau explicațiile acestor martori, și Raportul pe lucrul efectuat în vederea descoperirii infracțiunii, fapt care confirmă ca eu nu m- am aflat pe parcursul zilei de 10.04.2009 în incinta Comisariatului de poliție a sect. Ciocana mun. Chișinău. Instanța de apel urma să anexeze copiile acestui dosar, prezentat de către CPs Ciocana la materialele cauzei, ca o dovadă a nevinovăției mele, însă nu cunosc din ce motiv anexarea actelor nu a fost făcută. Cum cea mai principală probă de nevinovăție, demonstrează că în momentul "așa zisei maltratări" eu eram la locul comiterii altei infracțiuni, interogînd martorii și nu eram prezent în CPs Ciocana, nu a fost anexată 49 și apreciată de către instanță. Acest fapt demonstreză o încălcare gravă a legislației în vigoare; - în procedura de recunoaștere pe foto, partea vătămată Calun. I m-a recunoscut, spunînd că este "persoana necunoscută cu numele „IGOR", care avea gîtul gros, îmbrăcat în uniformă de polițist și vorbea cu accent în limba română", fapt ce contrazice numelui, limbajului, eu port uniforma la ședințele operative sau serviciu de urgență în CPs Ciocana. Dacă aș fi fost în momentul comiterii infracțiunii, atunci orice persoană ar putea să mă recunoască și fără foto, deoarece aveam un semn - cicatrice în regiunea ochiului drept cu lungimea de aproximativ 7 cm, care în anul 2009 era foarte pronunțat. însă, cu părere de rău, nici declarațiile date nu au fost luate în considerație de către instanțele de judecată. 5.4. În recursul ordinar declarat de către avocatul Luca Alexandru în numele inculpatului Șcerban Sorin, indicîndu-se prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, din motivul lipsei în acțiunile acestuia a elementelor infracțiunii, invocînd următoarele argumente: - atît în cadrul examinării cauzei în instanța de fond, cît și în instanța de apel, au fost cercetate un șir de argumente invocate de apărare, ce-1 dezvinovățesc pe inculpatul Șcerban S. de cele imputate cum ar fi: depozițiile martorilor Iu.Bîstrițchii, Tifoi E., Bobeico D., Manolache Gh., Iachimov C., Condrea I., N. Dumbrăveanu, Carabanov A. și Surugiu E., martori care la momentul pretinsei infracțiuni se aflau nemijlocit în incinta CPS Ciocana și chiar în biroul în cauză unde a fost pretins că au avut loc actele de tortură. Este de menționat că majoritatea acestor martori, la momentul pretinsei infracțiuni erau persoane cu funcții de răspundere din cadrul MAI și Procuraturii sect.Ciocana. Mai mult, atribuțiile de serviciu a acestor persoane prevăd activitatea zilnică de combatere a acțiunilor infracționale, fapt ce fac imposibile acțiunile imputate inculpaților. Acești martori fiind audiați au confirmat lipsa cărorva acțiuni violente în privința părților vătămate Ghimp N. și Calun I.,însă ambele instanțe, chiar și contrar acestor depoziții, din motive absolut neclare le-au pus la baza concluziilor de vinovăție a inculpatului Șcerban S. - de către apărare au fost criticate dur depozițiile contradictorii ale părților vătămate Ghimp N. și Calun I., care la fel au fost puse de instanțele de judecată la baza soluțiilor adoptate. Astfel, în instanța de fond părțile vătămate Ghimp N.și Calun I.și-au schimbat depozițiile date în cadrul urmăriii penale, cînd au mărturisit că au fost maltratați exclusiv de către inculpați, pe cînd în cadrul cercetării judecătorești, sub povara probelor cercetate au recunoscut că au fost maltratați în timpul transportării de la comisariat la izolatorul de detenție, precum și nemijlocit în timpul detenției, fapt ce confirmă apariția leziunilor corporale depistate și coraborează cu rapoartele de expertiză medico-legală. Mai mult ca atît, despre maltratarea în timpul detenției, părțile vătămate, precum s-a stabilit, au invocat nemijlocit după eliberarea sa, însă organul de urmărire penală a ezitat să cerceteze acest aspect al cauzei. În aceste circumstanțe, este cert faptul, că în perioada detenției, părțile vătămate nu se aflau în contact cu inculpații, fapt ce univoc exclude responsabilitatea acestora; 50 - părțile vătămate, neavînd posibilitate de a recunoaște persoanele care i-au maltratat în procesul detenției, au hotărît absolut neîntemeiat să pună vina pe inculpați, iar acuzatorul care a administrat cauza, precum vedem n-a dorit să întreprindă careva măsuri în vederea stabilirii acestora.Toate aceste fapte, denotă că depozițiile părților vătămate Calun I. și Ghimp N. necesită o apreciere critică și nu pot sta la baza unei hotărîri de condamnare; - înscrisurile efectuate personal de părțile vătămate Ghimp N. și Calun I. în procesele verbale de audiere în calitate de învinut din data de 11.04.2009, prin care acestea confirmă inexistența actelor de violență față de ei din partea colaboratorilor de poliție, vădit denotă nefondarea acuzațiilor imputate, însă asupra acestor înscrisuri, instanțele de judecată deasemenea au ezitat să se expună; - instanța de apel a recalificat învinuirile înaintate din art.309/1 alin.(2) lit. c) Cod penal în art. 328 alin. (1) Cod penal, însă o asemenea abordare este una contrară prevederilor art. 8,9,10 Cod penal. 5.5. În recursul ordinar declarat de către avocatul Prodan Lilia în numele inculpatului Covalschi Ghenadie, s-a solicitat casarea hotărîrilor judecătorești, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărîri de achitare, fiindcă nu s-a constatat existența faptei infracționale, invocînd următoarele motive: - acuzatorul de stat a dus discursul său în fața instanțelor pentru susținerea învinuirii unilateral, a omis obligațiunia sa în vederea faptului stabilirii tuturor circumstanțelor, adică cît cele de învinuire atît și cele de dezvinovățire; - învinuirea s-a bazat pe declarațiile părților vătămate Ghimp N. și Calun I. care au relatat în cadrul anchetei penale și judiciare din punctul său de vedere incidentul care a avut loc începînd cu data de 10.04.2009. La fel, s-a bazat pe declarațiile martorilor interogați inclusiv și în cadrul anchetei judiciare, care la rîndul său au relatat fragmentar careva circumstanțe ale incidentului din acea perioada. Astfel, s-a făcut posibil, ca sentința primei instanțe să fie una ilegală în sensul condamnării, deoarece nu s-a constatat existența faptei în ce privește acuzarea lui Covalschi Ghenadii; - circumstanțele de fapt și de drept urmau a fi dovedite prin declarațiile bănuitului, învinuitului, inculpatului, părților vătămate, martorului sau alte acțiuni care pot fi efectuate în cadrul urmării penale, ori necesare de efectuat pentru stabilirea lor. Nici una dintre declarațiile martorilor existente la dosar nu a dus la stabilirea vinovăției inculpatului Covalschi Ghenadii; - în cadrul examinărilor judecătorești de către procuror a fost susținută și învinuirea și pe alte probe care le-a dat citirii. În urma examinării, instanțele de judecată urmau a-și baza soluția pe probele dobîndite și circumstanțele constatate în cadrul ședințelor de judecată. În aceste condiții, este curios faptul, cum instanțele de judecată consideră dovedite circumstanțele săvârșirii infracțiunii dacă, înafară de plângerea părților vătămate, alte probe la dosar dintre cele existente nu pot incrimina lui Covalschi Ghenadii săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 309 /1 alin. (3) lit. c) Cod penal, cu atît mai mult săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal; 51 - pentru calificarea acțiunilor inculpatului Covalschi G. în baza art. 309/1 Cod penal, este necesar, ca actul de tortură să fie săvîrșit numai cu intenție, fapt ce nu a fost demonstrat; - consideră că Covalschi G. nu se face vinovat de săvîrșirea fracțiunii incriminate în cazul în care urmărim și analizăm din punct de vedere a elementelor constitutive ale infracțiunii sau din punct de vedere a probelor acumulate în cadrul examinării speței date. 5.6. În recursul ordinar declarat de către avocatul Cernolev Ion în numele inculpatului Curcă Valeriu, indicîndu-se prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală,s-a solicitat casarea hotărîrilor judecătorești, cu dispunerea rejudecării cauzei, invocînd următoarele motive: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor invocate în cererea de apel înaintată de către partea apărării și anume a lăsat fără apreciere divergențele, care există între depozițiile părților vătămate Calun Igor și Ghimp Nicu și celelalte probe administrate la cauza penală, nu s-a expus asupra argumentelor invocate de partea apărării referitor la caracterul tendențios al depozițiilor părților vătămate, care au declarat că au fost maltratați și în alte împrejurării decît în biroul 205,203 al CPs Ciocana, și anume de către escortă în timpul deplasării, în incinta comisariatului General de poliție unde au trecut prin așa numitul „coridor al morții"; - instanța de apel nu a audiat în direct partea vătămată Ghimp Nicu, care nu a fost prezentă nici 1a o ședință a instanței de apel, contrar faptului că depozițiile acestuia au fost contestate de partea apărării. Nu s-a expus asupra faptului că partea vătămată Ghimp Nicu fiind audiat în ședința de judecată a declarat că procurorului care a înaintat învinuirea nu i-a declarat despre făptul maltratării pe motiv că acesta nu l-a întrebat (f.d 35 vol.4) și nici procurorul nu l-a întrebat dacă a fost maltratat (f.d 36 vol.4). Aceste depoziții vin în contradicție cu conținutul procesului verbal de audiere a învinuitului Ghipm Nicu din 11.04.2009, care la finele interogării conține înscris cu mâna la întrebarea procurorului N. Dumbrăveanu dacă în timpul reținerii a fost maltratat de colaboratorii de poliție și răspunsul lui Nicu Ghipm - nu am fost bătut sau psihic influențat de polițiști (f.d.193 vol.2); - instanța de apel menționează în decizia sa din 23.05.2013 depozițiile martorilor Surugiu Eugeniu, Carabanov Alexei, care indică expres că părțile vătămate Calun Igor și Ghimp Nicu nu au fost maltratate în CPs Ciocana de către Curcă Valeriu și ceilalți colaboratori de poliție, însă cu toate acestea a evitat să se expună asupra conținutului și a circumstanțelor care sunt demonstrate prin acest mijloc de probă, contrar prevederilor art. 10l Cod de procedură penală. În cazul în care instanța de apel considera depozițiile acestor martori ca neveridice, trebuia să se expună asupra acestui fapt și să indice din care motive au fost respinse; - instanța de apel nu s-a expus nici asupra cerinței de a fi declarate nule procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografii din 21 octombrie 2009, prin care Ghimp Nicu l-a recunoscut pe fotografia nr.3 pe Curcă Valeriu (f.d.163 vol. I) și procesul verbal de recunoaștere a persoanei după fotografii din 21 octombrie 2009 prin care Calun Igor l-a recunoscut pe fotografia nr.4 pe Curcă Valeriu (f.d. 170 vol. I), pe motiv că contrar prevederilor art.116 alin. (6) Cod de procedură penală nu 52 este indicat motivul din ce cauză nu a fost efectuată prezentarea pe viu a persoanelor și fotografiile prezentate spre recunoaștere sunt încleiate numai pe o parte și pe reversul lor este indicat numele persoanei, fapt ce reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 116 Cod de procedură penală; - decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției. În cazul dat, instanța de apel ajungând la concluzia cu privire la condamnarea lui Curcă Valeriu în baza prevederilor art. 328 alin. (1) Cod penal, urma să dezvăluie această concluzie, expunându-și punctul său de vedere asupra fiecărei probe aduse în sprijinul condamnării și puse la baza sentinței, fapt ce în cazul de față consider că n-a avut loc, fiind înfăptuită o apreciere eronată și formală de ordin general a probelor și circumstanțelor cauzei penale, fără a fi efectuate careva acțiuni care ar combate poziția înaintată de partea apărării, că în general nu au existat acte de tortură comise în privința părților vătămate, iar leziunile corporale depistate la Calun I. și Ghimp N. nu se află în legătură cauzală cu acțiunile pretinse ca fiind comise de colaboratorii de poliție; - instanța de apel nu a dat nici o apreciere faptului că martorii Surugiu Eugeniu, Carabanov Alexei au indicat că asupra părților vătămate careva acțiuni psihice ori fizice de maltratare nu a fost întreprinse de către Curcă Valeriu. Deasemenea urmează de menționat că instanța de apel, ca și prima instanța, au pus la baza sentinței de condamnare depozițiile martorului Caisîn, care nu poate fi considerat un martor imparțial în măsura în care acesta a fost condamnat în temeiul art. 187 Cod penal, în baza depozițiilor colaboratorilor de poliție Curcă Valeriu, Șcerban Sorin și Covalschi Ghenadii, care au efectuat la el la domiciliu percheziți și au depistat obiectele sustrase din sediul cantinei Parlamentului în data de 7 aprilie 2009; - instanța de apel a încadrat acțiunile lui Curcă Valeriu în baza componenței de infracțiune prevăzută de art. 328 alin. (1) Cod penal. Astfel, consideră că la momentul cînd se pretindea că părțile vătămate au fost maltratate de Curcă Valeriu în anul 2009, acesta nu avea calitatea subiectului special cea de persoană publică. Atît instanța de fond cât și instanța de apel au considerat că în acțiunile lui Curcă Valeriu sunt prezente elementele componenței de infracțiune de maltratare a părților vătămate Calun I. și Ghimp N., fără a constata existența legăturii de cauzalitate dintre leziunile corporale depistate prin rapoartele de expertiză cu acțiunile concrete comise de inculpat; - atît instanța de fond cât și instanța de apel au adoptat o sentință de condamnare fără a constata dacă a existat în general fapta infracțională de maltratare a părților vătămate contrar prevederilor art.394 alin. (1) punct. 1) Cod de procedură penală și art. 414 Cod de procedură penală, care indică expres că instanța de apel, examinând apelul trebuia să se pronunțe asupra următoarelor chestiunile de fapt și anume: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu. Astfel suntem în fața unui dubiu incontestabil, dacă Curcă Valeriu este ori nu vinovat în comitea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, iar în conformitate cu art.8 Cod de procedură penală, prezumția nevinovăției, și art.389 53 alin. (2) Cod de procedură penală, nu poate fi emisă o sentință de condamnare în bază de presupuneri. 6. Judecînd recursurile ordinare declarate și verificînd argumentele invocate în raport cu circumstanțele cauzei Colegiul penal lărgit consideră, că recursul ordinar declarat de către avocatul Prodan Lilia urmează a fi respins ca inadmisibil, iar recursurile ordinare declarate de către procuror, avocatul Croitor Alexei, avocatul Luca Alexandru și avocatul Cernolev Ion urmează a fi admise, reieșind din următoarele considerente. Potrivit art. 414 Cod de procedură penală (red. 14.03.2003), instanța de apel, judecînd apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvîrșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau administrativ au fost corect aplicate și hotărîrea adoptată să conțină răspuns la toate motivele invocate. 6.1. Referitor la recursul oirdinar declarat de către avocatul Prodan Lilia în numele inculpatului Covalschi Ghenadi. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărîrile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Instanța de recurs, potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că recursul este declarat peste termen. În conformitate cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală (în red. 05.04.2012), termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Conform materialelor dosarului, decizia motivată a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2013 a fost pronunțată la 20 iunie 2013, ora 14.00, în prezența inculpatului Covalschi Ghenadie și a avocatului ales de el – Prodan Lilia fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată (Vol. VI, f.d. 97 a), care a fost înmînată sub recipisă inculpatului Șcerban S. la 20 iunie 2013 pentru a o transmite inculpatului Covalschi G., fapt pentru care a semnat(Vol. VI, f.d. 169). 54 Reieșind din aceste circumstanțe se constată, că termenul de 30 zile de atac cu recurs ordinar a deciziei instanței de apel, stabilit de art. 422 Cod de procedură penală nu a fost respectat de către avocatul Prodan LIilia, deoarece recursul în cauză a fost declarat de la 23 iulie 2013(Vol. VI, f.d. 213), ultima zi de declarare a recursului ordinar fiind 20 iulie 2013, însă din motiv că această dată cade într-o zi nelucrătoare, în conformitate cu prevederile art. 231 alin. (5) Cod de procedură penală, termenul expiră la sfîrșitul primei zile lucrătoare care urmează, adică pe 22 iulie 2013. În aceste circumstanțe, rezultă că recursul ordinar al avocatului Prodan Lilia în numele inuclpatului Covalschi G. fiind declarat pe 23 iulie 2013, este peste termen. Mai mult ca atît, avocatului Prodan Lilia nu a adus argumente întemeiate în justificarea motivelor întîrzierii declarării recursului ordinar depus la 23 iulie 2013. Colegiul penal invocă, că termenul de recurs este absolut și are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. În această ordine de idei, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție consideră, că recursul ordinar declarat de avocatului Prodan Lilia în numele inuclpatului Covalschi G. urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind declarat peste termen. 6.2. Referitor la recursul ordinar declarat de procuror și de către avocatul Croitor Alexei în numelel părții vătămate Calun Igor. Colegiul lărgit constată, că și-au găsit confirmarea temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală, adică cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul procurorului și faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită. Potrivit apelului declarat de procurorul Bunica Ion, criticîndusu-se legalitatea sentinței s-au invocat următoarele motive: „ – referitor la învinuirea lui Șcerban S. și Curcă V., în comiterea infracțiunii prevăzute de art.327 alin.(l) Cod penal prima instanță a concluzionat, că de către procuror nu au fost prezentate și examinate în cadrul cercetării judecătorești probe concludente și pertinente ce ar demonstra săvârșirea infracțiunii imputate lui Șcerban S. și Curcă V., și anume nu a fost dovedit interesul acestora la comiterea infracțiunii incriminate, apreciind că inculpații au acționat conform cerințelor legii. Potrivit normei art.327 alin.(l) Cod penal se sancționează folosirea intenționată de către persoane cu funcție de răspundere a situației de serviciu în interes material s- au în alte interese personale, dacă acestea au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice s-au drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice s-au juridice. În asemenea circumstanțe, când inculpații aveau informații că Ghimp N. și Colun Ig. sunt bănuiți de comiterea dezordinilor în masă la 07.04.2009, inculpații inițial s-au deplasat la Liceul profesional nr.l din mun. Chișinău, unde aceștia își efectuau studiile, pentru a stabili identitatea lor, atunci care a fost necesitatea scoaterii acestora de la ore și reținerea lor cu transportarea ulterioară la C.P.s. Ciocana. Astfel, inculpații intenționat abuzând de situația lor de serviciu au luat această hotărâre în vederea demonstrării față de superiori a operativității adoptării deciziilor ca colaboratori de poliție și descoperii în termeni restrânși a infracțiunii; 55 - prima instanță a menționat faptul că lipsește latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal și anume „interesul personal" ca element definitoriu a acesteia. Este de remarcat faptul, că latura obiectivă a infracțiunii în cauză este prezentă, deoarece fapta infracțională a fost exprimată prin acțiune de folosire a situației de serviciu, cu cauzarea de daune prejudiciabile părților vătămate și intereselor ocrotite de lege și de asemenea există legătura cauzală dintre fapta inculpaților și urmărire prejudiciabile. Iar, referitor la „alte interese personale" acesta este element definitoriu a laturii subiective, care de altfel tot a fost realizat prin năzuința inculpaților de a obține unele avantaje nepatrimoniale (promovare în funcții, acordarea premiilor, acordarea gradelor înainte de termen și altele). Așadar, consideră, că elementele infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, de care sunt învinuiți inculpații Șcerban S. și Curcă V., sunt prezente, iar achitarea pe acest capăt de învinuire este neîntemeiată; - referitor la vinovăția inculpaților Șcerban S., Curcă V., Covalschi Gh. și Botezat Ghe. în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, recurenții consideră, că aceasta a fost dovedită pe deplin, prin declarațiile părților vătămate Calun Ig. și Ghimp N., ale martorilor Calun Iu., Calun I., Ghimp Iu., Moroi I., Caisîn M., Vrînceanu A.. Dobânda V., Bîrcă V., Tamazlâcaru V., Vișanu S., și Molodoi C, procesele-verbale de confruntări între bănuiții Șcerban S., Curcă V., Covalschi Gh. și Botezat Ghe. și părțile vătămate Calun Ig. și Ghimp N., procesele-verbale de recunoaștere a bănuiților de către părțile vătămate Calun Ig. și Ghimp N., procesele - verbale de verificare a declarațiilor părților vătămate Calun Ig. și Ghimp N. la locul comiterii infracțiunii, rapoartele de expertiză medico legală, procesul-verbal de audiere a expertului judiciar medic legist, precum și alte materiale cercetate în instanța de judecată. Aceste dispoziții reținute de prima instanță în partea descriptivă a sentinței sînt juste; - la stabilirea pedepsei, instanța de judecată nu a luat în considerație faptul, că prin infracțiunea comisă inculpații au cauzat prejudiciu nu doar părților vătămate, dar au compromis statutul de funcționar al statului, au știrbit imaginea de colaborator al poliției, lăsând o amprentă negativă în rândul populației, prin ce au diminuat încrederea populației în organele de drept ale statului. Procurorul mai consideră, că în cazul inculpaților Șcerban S., Curcă V., Covalschi Gh. și Botezat Ghe. nu s-a realizat scopul procesului penal de protejare a societății și persoanei, astfel ca orice persoană, care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestor condamnați, cât și din partea altor persoane. Totodată, la stabilirea pedepsei, instanța de judecată a motivat poziția sa prin faptul, că inculpații Șcerban S., Curcă V., Covalschi Gh. și Botezat Gh. anterior nu sunt judecați, se caracterizează pozitiv și au copii minori la întreținere. Este necesar de menționat că, reforma penală precum și aderarea Republicii Moldova la principalele convenții internaționale referitoare la interzicea torturii și a altor pedepse sau tratamente inumane ori degradante, exprimă voința constantă a autorităților publice de a crea un 56 stat de drept, edificat pe respectul și garantarea reală a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.” Anume asupra acestor motive invocate în apel de procurorul Bunica Ion instanța de apel nu s-a pronunțat. Totodată, Colegiul lărgit mai constată, că prin decizia instanței de apel au fost respinse apelurile procurorului și părții vătămate, care au solicitat condamnarea inculpaților Șcerban S. și Curcă V., în baza art. 327 alin. (1) Cod penal, însă, deși ultimii au fost achitați de instanța de fond, instanța de apel, în decizia sa, a constatat că faptele imputate la episodul dat întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, fapt pentru care i-a condamnat. Astfel, se constată, că instanța de apel, contrar prevederilor art. 410 Cod de procedură penală, a agravat situația persoanelor, care au declarat apel, din considerentul că au fost admise numai apelurile avocaților în interesele inculpaților, cu casarea integrală a sentinței contestate, inclusiv și referitor la achitarea inculpaților Șcerban Sorin și Curcă Valeriu de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care aceștia au fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 328 alin. (1) Cod penal, inclusiv pe episodul de care au fost achitați, în propriile apeluri, ce nu poate fi acceptat. 6.2.1. Referindu-se la temeiul prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, invocat de procuror și avocatul Croitor Alexei în numele părții vătămate Calun Igor, Colegiul lărgit invocă, că instanța de apel nu s-a expus la modul cuvenit asupra învinuirii aduse de către organul de urmărire penală inculpaților Botezatu Gh., Covalschi G., Șcerban S. și Curcă V. în baza art. 309/1 alin. (3) lit. c) Cod penal, reținută de prima instanță, conform dispozitivului sentinței, indicîndu-se greșit art. 309/1 alin. (2) lit.c) Cod penal și recalificată incorect de instanța de apel în baza art. 328 alin. (1) Cod penal. În acest sens, instanța de recurs menționează, că prin Legea nr. 252 din 08.11.2012, în vigoare din 21.12.2012 au fost modificate și completate un șir de acte legislative, avînd ca scop intensificarea activității și ridicarea eficienței în combaterea torturii, printre ele și Codul penal al Republicii Moldova. Tot, prin această Lege a fost introdus art. 166/1 Cod penal – Tortura, tratamentul inuman sau degradant. Concomitent alin.(2) al art. 123 Cod penal a fost modificat cu următorul cuprins: "(2) Prin persoană publică se înțelege: funcționarul public, inclusiv funcționarul public cu statut special (colaboratorul serviciului diplomatic, al serviciului vamal, al organelor apărării, securității naționale și ordinii publice, altă persoană care deține grade speciale sau militare); angajatul autorităților publice autonome sau de reglementare, al întreprinderilor de stat sau municipale, al altor persoane juridice de drept public; angajatul din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică; persoana autorizată sau învestită de stat să presteze în numele acestuia servicii publice sau să îndeplinească activități de interes public. " 57 În consecință, fapta de tortură, prevăzută de art. 309/1 Cod penal (red. 30.06.2005) comisă de către un polițist, precum este speța dată, după modificările operate în Codul penal prin Legea nr. 252 nu a fost decriminalizată, în continuare fiind pasibile de pedeapsă penală faptele prejudiciabile comise de către un colaborator de poliție, în baza art. 166/1 Cod penal. La modificarea Legii penale s-a ținut cont, că Codul penal al Republicii Moldova conține un șir de prevederi aplicabile persoanelor cu funcții de răspundere, acuzați că ar fi recurs la tortură sau maltratare. Astfel, art. 328 Cod penal, care incrimina în alin. (1) excesul de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu, care se suprapun cu infracțiunea de tortură, în special calificările din art. 328 sunt considerate drept constituente ale lex specialis ale art. 309/1 Cod penal (red. 30.06.2005). Această modificare a exclus posibilitatea recalificării acțiunilor de tortură, tratament inuman sau degradant la exces de putere, fapt negativ menționat de CEDO în hotărîrile Valeriu și Nicolae Roșca și Pădureț contra Moldovei. Astfel, chiar dacă a fost abrogat art. 309/1 Cod penal, infracțiunea de tortura, care este descrisă în partea constatatoare a sentinței, nu a fost nicidecum decriminalizată. Astfel, concluzia instanței de apel, precum că „ art. 328 Cod penal curpinde în întregime toate semnele faptei prejudiciabile săvîrșite de inculpații Botezatu Gh., Covalschi G., Șcerban S. și Curcă V., încadrate de prima instanță în baza art. 309/1 alin. (2) lit. c) Cod penal…iar referitor la posibilitatea reîncadrării juridice a acțiunilor inculpaților în baza art. 166/1 alin (1) sau alin. (2) lit. b), c) ori alin. (3) Cod penal, consideră că o asemenea calificare a infracțiunii nu este posibilă din considerentul că sancțiunile la toate trei aliniate sunt mai grave decît la art. 328 alin. (1) Cod penal, ceea ce indică la prevederile art. 10 alin. (1) Cod penal, or art. 166/1 Cod penal a intrat în vigoare la 08 noiembrie 2012, iar infracțiunea a fost comisă în 2009”, instanța de recurs o consideră neîntemeiată, nefiind analizată componența art. 309/1 Cod penal (red. 30.06.2005) în concordanță cu art. 166/1 Cod penal (red. 08.11.2012). În această ordine de idei, Colegiul lărgit menționează că conform art. 8 Cod penal caracterul infracțional al faptei și pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală în vigoare la momentul săvîrșirii faptei. Art.10 alin. (1) Cod penal stipulează, că „legea penală, care înlătură caracterul infracțional al faptei, care ușurează pedeapsa ori, în alt mod, ameliorează situația persoanei ce a comis infracțiunea are efect retroactiv, adică se extinde asupra persoanelor care au săvîrșit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale. (2) Legea penală care înăsprește pedeapsa sau înrăutățește situația persoanei vinovate de săvîrșirea unei infracțiuni nu are efect retroactiv”. Prin urmare, avînd în vedere că Legea nr. 252 din 08.11.12 nu conține careva prevederi, care ar înlătura caracterul infracțional al faptei de tortură, care ar ușura pedeapsa ori în alt mod ar ameliora situația persoanei care a comis infracțiunea, aceasta nu are efect retroactiv în speța dată, și acțiunile subiecților infracțiunilor care 58 cad sub incidența legii în cauză, urmează a fi calificate, potrivit prevederilor art.8 Cod penal, în baza legii penale în vigoare la dată săvîrșirii infracțiunii, cu stabilirea pedepselor echitabile în dependență de rolul fiecărui inculpat la comiterea infracțiunilor. Pentru aceste motive, se impune soluția admiterii recursurilor ordinare declarate de procuror și de avocatul Croitor Alexei în numele părții vătămate Calun Igor, cu dispunerea rejudecării cauzei penale în instanța de apel. 6.3. Referitor la recursurile ordinare declarate de către avocatul Luca Alexandru în numele inculpatului Șcerban Sorin, de către avocatul Cernolev Ion în numele inculpatului Curcă Valeriu și de către inculpatul Botezat Gheorghe. Drept temei pentru recursuri ordinare s-au invocat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, adică cazurile cînd instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția; nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau faptei săvîrșite i s-a dat o încadrare juridică greșită, temeiuri care și-au găsit confirmarea la examinarea recursului ordinar declarat. Astfel, se constată, că instanța de apel, la adoptarea deciziei, nu s-a expus asupra motivelor invocate de către apelanți, și anume: „- asupra chestiunilor de fapt, precum: dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu; dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis; în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant; dacă există circumstanțe atenuante și agravante; dacă probele corect au fost apreciate; dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală; - asupra chestiunilor de drept, precum: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual, penal, administrativ ori civil au fost corect aplicate; - a lăsat fără apreciere divergențele care există între depozițiile părților vătămate Calun Igor și Nicu Ghimp și celelalte probe administrate la cauza penală, nu s-a expus asupra argumentelor invocate de partea apărării referitor la caracterul tendențios la depozițiilor părților vătămate, care au declarat că au fost maltratații și în alte împrejurării decît în biroul 205, 203 al CPs Ciocana, și anume de către escortă în timpul deplasării, în incinta comisariatului General de poliție unde au trecut prin așa numitul „coridor al morții"; - instanța de apel nu s-a expus nici asupra cerinței de a fi declarate nule procesul verbal de recunoaștere a persoanei după fotografii din 21 octombrie 2009 prin care Nicu Ghimp l-a recunoscut pe fotografia nr.3 pe Curcă Valeriu (Vol. I, f.d.163) și procesul verbal de recunoaștere a persoanei după fotografii din 21 octombrie 2009, prin care Igor Calun l-a recunoscut pe fotografia nr. 4 pe Curcă Valeriu (Vol. I, f.d. 170), pe motiv că contrar prevederilor art. l16 alin. (6) Cod de porcedură penală nu este indicat motivul din ce cauză nu a fost efectuată prezentarea 59 pe viu a persoanelor și fotografiile prezentate spre recunoaștere sunt încleiate numai pe o parte și pe reversul lor este indicat numele persoanei fapt ce reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 116 Cod de porcedură penală.” - deasemenea, recurenții invocă, că deși partea apărării a contestat declarațiile date de către partea vătămată Ghimp N. în cadrul primei instanțe, solicitînd audierea în direct a acestuia, instanța de apel nu l-a audiat, de fapt nu a fost prezent nici 1a o ședință a instanței de apel. La fel, instanța de apel nu s-a expus asupra faptului că partea vătămată Ghimp Nicu, fiind audiat în ședința de judecată, a declarat că „procurorului care i-a înaintat învinuirea nu i-a declarat despre faptul maltratării, pe motiv că acesta nu l-a întrebat” (Vol. IV, f.d 35) și „nici procurorul nu l-a întrebat dacă a fost maltratat” (Vol. IV, f.d 56). Aceste depoziții vin în contradicție cu conținutul procesului verbal de audierea a învinuitului Ghimp Nicu din 11.04.2009, care la finele interogării conține înscrisă cu mâna la întrebarea procurorului Dumbrăveanu N. „dacă în timpul reținerii a fost maltratat de colaboratorii de poliție” cu răspunsul lui Ghipm N. „nu am fost bătut sau psihic influențat de polițiști” (Vol. I, f.d.193). Anume asupra acestor motive relevante, invocate de apelanți în apeluri, instanța de apel nu s-a pronunțat. În acest sens, Colegiul penal lărgit, mai consideră că nu a fost analizat, apreciat și elucidat caracterul contradictoriu al declarațiilor părților vătămate Ghimp N. și Calun I., și nu au fost individualizate acțiunile fiecărui inculpat în parte, pentru a stabili de la loviturile cui au survenit totuși leziunile corporale depistate la părțile vătămate.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate de apelanți în apeluri și în măsura competenței și asupra motivelor din recursurile admise, și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate să pronunțe o hotărîre legală și întemeiată. 7.1. În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (2), 416 Cod de procedură penală, Colegiul lărgit pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal, menține măsura preventivă față de inculpații Botezat Gheorghe Vladimir, Covalschi Ghenadi Valentin, Șcerban Sorin Gheorghe și Curcă Valeriu Mihail – obligarea de a nu părăsi țara, aplicată prin sentință.

Pentru aceste motive, în conformitate cu art. 434, art. 435 alin. (1) pct. 1), 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar declarat de către avocatul Prodan Lilia în numele inculpatului Covalschi Ghenadi. Admite recursurile declarate de către procurorul în Procuratura de nivelul Curții de Apel Chișinău, Brigai Sergiu, de către avocatul Croitor Alexei în numele părții vătămate Calun Igor, de către inculpatul Botezat Gheorghe, de către avocatul Luca 60 Alexandru în numele inculpatului Șcerban Sorin și de către avocatul Cernolev Ion în numele inculpatului Curcă Valeriu, casează decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 mai 2013 în privința lui Botezat Gheorghe Vladimir, Covalschi Ghenadi Valentin, Șcerban Sorin Gheorghe și Curcă Valeriu Mihail, cu dispunerea rejudecării cauzei în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Se mențin prevederile sentinței cu privire la măsura preventivă – obligația de a nu părăsi țara față de inculpații Botezat Gheorghe Vladimir, Covalschi Ghenadi Valentin, Șcerban Sorin Gheorghe și Curcă Valeriu Mihail. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Pronunțată public la 25 martie 2014, ora 0950. Președinte Ursache Petru Judecători Timofti Vladimir Gordilă Nicolae Nicolaev Ghenadie Alerguș Constantin 61